D O C U M E N T E ţinea, făcea pe Palatin să creadă, că ... - DSpace

DOCUMENTK PRIVITOARE LA DOMNIA LUI CONSTANTIN MOVILĂ 401
ţinea, făcea pe Palatin să creadă, că singurul remediu ar fi un războiu
civil, care însă uşor ar putea aduce şi pieirea regatului. 1
).
D O C U M E N T E
i.
Di Veneţia li 29, Decembre 1607
Con lettere di Trans-ia si è havuto aviso che dă Themisvar erana
passati 3 m. Turchi con 4 m. Tartari d'ordine del Gran Turco nella Moldavia
per poner in possesso di quella Provinţia il fig-lo del già Simone scritto chi
per esser debole di forze si era rettirato fuori di essa Provinţia et volendo
di novo tornare con l'aiuto delli sudetti Turchi, et d'altri suoi adherenti
Moldavi, s'e incontrato dall'eletto Vaivoda fig-lo del già Gieremia con gran
seguito di quei Popoli et particolarm-te di 2 m. Cavalli Polacchi, con furor
tale, che disordino et rupe li Turchi et Tartari, li quali poi presero là fuga,
lasciando morti de suoi da 600 et del fig-lo del già Simone non se ne sapeva
nova se fosse morto, o vivo, si che li motivi in quella Provinţia erano
grandi, per esser il popolo diviso in due fattioni, aspettandosi in breve di
sentire in quella qualche gagliarda tagliata tra essi Paesani.
|Bibl. Vatic. Urb. lat. 1075 f. 821.]
II.
Di Veneţia li 22, Decembre 1607.
„Di Polonia şi ha, che quel Re haveva eletto Vaivoda di Moldavia un
fig-lo del già Gieremia, che fù Vaivoda di quella, et il Gran Turco ne ha­
veva un cuggino del sudetto eletto, onde quella Provinţia è tutta in armi".
(Bibi Vat. Urb. lat, 1075 p. II f. 804 v.)
III.
Di Veneţia li 2 Febbraio 1608.
Di Transilv-a habbiamo che'l fig-lo del già Gieremia Vaivoda della Moldavia,
trovandosi in possesso di quella Provincia col fomento de Polacchi,
havesse fatto morire molti di quei pn-pali che aderirono al pretensore suo
cugino, il qual si trovava tutt-a in Temisvar a procurare app-o quel Bassa 4
nuovi aiuti per tentare un altra volta d'entrare nel possesso della Moldavia
et che alli confini di Transilv-a erano stati tagliati à pezzi da 400 tra Tartari
et Aiduchi Ribelli, che volevano intrar in quella Provincia a buttinare".
[Bibl. Vatic. Urb. lat. 1076, I, f. 73].
') Docum. no. 34 ;
Anuarul Inst. de Ist. Naţ. IV. 16

402 [. MOGA
IV.
Di Veneţia li 23 febbraio 1608.
Scriv-o di Genova che Si trova qua quel Sig-r Pietro
figliuolo del già Prencipe della Moldavia, fuggito, come già si scrisse, di
Carcere della torre di Mar Negro, et dicesi vadi procurando aiuto da qualche
Prencipe per rimettersi in Stato.
[Bibi. Vatic. Urb. lat. 1076, I, f. 131].
V.
bi Venetin li 29 Marzo 1608.
Con l'ultima di Polonia avisano.... che tenevano anco aviso della Modavia,
che il fig-lo del già Qieremia posto in possesso di quella Prov-a da
Polachi, hora si trovasse indisposto tale, che da Medici era data disperata
la sua salute, per il che era tornato in campagna il pretensor cugino fig-lo
del già Simone per esser amesso a quel governo, al quale aspirava anco un
tal di casa Despotti, il cui Padre fu privato di quella Provincia et fatto morire
dal Ré Polacco, il qual pare hora sia per favorire piu tosto detto Despotti,
che'l fig-lo di Simone.
[Bibl. Vatic. Urb. lat. 1076, l, f. 219].
VI.
Di Veneţia li 13 Settembre 1608)
„Scrivono di Polonia di 25 passato, che la Dieta, che si doveva tenere
in quel Regno era stata differita sino à Genaro prossimo, per causai
che li Tartari' si trovavano armati et in n-o di 40 m. havevano passato il
fiume Nipre. aspettando il loro Gran Cano, con dissegno di passare à danni
della Polonia in Vallacchia, per il che il Gn-ale di Campagna hi radunato
là maggior parte delle Miliţie Polacche, et un buon n-o di Nobiltà per
opporsi, et impedire a detti" Tartari il transito per esso Regno"
[Bibl. Vatic. Urb. lat 1076 p. II f. 663 v.]
VII.
Di Veneţia li 14 Marro ÎBOfcl.
Di Cracovia di 21 passato scrivono tener di Varşovia che
• tenevano di Moldavia, che quei Popoli si fossero posti in
Armi sendosi solevatti contro il loro Vaivoda fig-lo del già Gieremia chia­
mando à quel governo il fig-lo del già Simone aspettandosi perciò di sentire
qualche importante fattione. .
[Bibl. Vatic. Urbin. lat. 1077 f. 124 v.]
Vili.
Scrivono di Cracovia delii 20 passato, che
Di Veneţia li 11 Aprile 160°.
Àvisano di Moldavia, che li Turchi di novo si mettevano all'ordine per tentar
di far Vaivoda di quella Provinţia il fig-lo del già Simone, già scacciato et fu-

DOCUMENTE PRIVITOARE LA DOMNIA LUI CONSTANTIN MOVILĂ 403
gato da Polacchi, quali posero in possesso in detto Stato il fig-lo del già Giere-
mia Vaivoda di quella Prov-cia, di che havutone aviso alcuni Palatini et Sig-ri
Polacchi confinanti alla Moldavia, si ponevano all'ordine con buon n-o di gente per
affrontare li Turchi, riavendone di ciò dato conto al loro Ré, allegando essere
questo interresse della Corona Polacca, et per consequenza tutto il Regno di Po­
lonia esser tenuto à mantener la Moldavia nella devotione di quel Regno contro
Turchi, dubitandosi perciò di rottura di Pace tra Polacchi et Turchi".
[Bibl. Vatic. Urb. lat. 1077 f, 177 v.]
Di Craccovia avisano . . . •
IX.
Di Venetia li 18 Aprile 160»..
. • . che si era scoperto che l'Amb-re Persiano stato nella Dieta
non sij andato per altro, che per essortar quella università a prender l'Armi
contro il Turco, hora che il suo Rè si trova in Campagna armato contro essi
Turchi ; et che il Palatino Potoschi con doi altri confinanti dalla parte di Mol­
davia et Vallachia riavevano offerto in Dieta che loro senza alcun'aiuto d'altri
gli basta l'animo di mantener la guerra al Turco da quella parte, mentre esso
Ottomano haveva pensiero di qualche novità contro la Moldavia. . . .
[Bibl. Vatic. Urbin. lat. 1077 f. 187.]
X.
Di Venetia li 20 Giugno 1609.
„Di Polonia di 23 passato avisano, che quel Rè alli 28 doveva inviarsi
per il viaggio scritto, havendo di già incaminati à quella volta li Carriaggi!
et forrieri per apparecchiare li alloggiamenti per S. M-tà, et fatto intendere
à tutti li Cappi di guerra à doversi uhire con tutta la soldatesca per marchiare,
ove sarebbe comandata facendosi gran proveg-ni di Vetov-ie, et polvere in
molti luochi, et particolarmente in Dansica, per il che Turchi stavano ingelositi,
come Confinanti alla Polonia, et per la dependenza della casa ottomana
d-lla Moldavia, et Trans-ia, havendo perciò fatto intendere à Gabriel
Batteri, che gli dovesse soministrare Vettovaglie, et altro, ma esso come
amico de Polacchi per assicurarsi del suo stato, si era con buon n-o de sui,
messo in Arme, sicome haveva fatto il Palatino li Potoschi à Confini della
Moldavia, stando tutti preparati alle frontiere delli loro stati à diffesa ogu'uno
delle Case proprie".
[Bibl. Vatic. Urb. lat. 1077 f. 294 v.)
XI.
Venetia li 10 luglio 1610.
„Di Const-li li 30 Maggio avvisarlo che
il Vescovo Greco di Moldovia fosse
stato carcerato per haver voluto avenenare nel pane bened-a quel Pn-pe il
giorno di Pasqua nel comunciarlo per farsi egli Pn-pe" . . .
[Bibl. Vati. Urb. lat. 1078 p. II, f. 499]

404
I. MOOA
XII.
' Di Varsovia li 22 d'ottobre 1611,
Illmo et Rmo Sigrc et Prone mio Col. mo
Hoggi e sopraggiunto qua un altro Ordine, che m'ha portata una lettera
di V. S. Illma de li 24 de pass-o la quale per esser solam-te responsiva a le
mie, non richiede altra risposta.
Da Camenez Città de'confini verso Valachia viene scritto qua dali
Potozki che quivi fosse giunta nuova, come il Battori Transilvano havendo
havuto in soccorso due Bassa del Turco, cioè quei d'Agria, et di Strigonia
con buon numero di Turchi, habbia rotto l'essercito del Rè d'Ungheria in
Transilvania onde Radula Principe dela Moldavia Transalpina sia stato costretto
à fuggirsene et ritirarsi nela Valachia Cisalpina da Constantino Principe il
qual med (esimi o Constantino stia anchegli con timore per le nemiche forze
vicine. Et per fine con la riverenza debita bascio le mani a V. S. Illma
pregando Dio che l'esalti al colmo dele felicità.
D. V. S. Illma et Rma
[Bibl. Vatic. Barb. lat. 6575 f. 24]
XIII.
Humiliso e divotiso ser. re
I. Vescovo di Foligno ')
Di Constantinopli li 26 Novembre 1611
Il Rè d'Inghilterra haveva raccomand-to un principe di nome Stetano
Bagdan Despot a quello Re, che per l'amor suo appresentandosi occas-ne gli
concedesse il suo stato di maldavia al incontro anco si offeriva à questa
porta, in q-to potrà q-sti per despregio suo e del Amb-re qui residente han
dato il D-reto di sudetto a un Pastore homo da poco, è q-sto ha causato il
premio, che ricevete eunuco locoten-te da questi Casapi cioè Beccari, Despensatori,
Delle Carni—da quelli ha preso richi doni in contanti e ha fatto
ciò anco per adempir il suo desiderio che ha, in far contra li Polacchi, che
per incominciar la guerra ha mandato un chiaus con lettere Regie scritte in
forma de comandamenti—et si spera che il Serban con il Constantino di
Maldavia incontrarano questo ben provisti, che non intrando, sarà causa che
questo maladetto eunuco perderà la testa è, ciò che fanno è contra le capitolationi
che hanno con il Polacho, che de iure, il Rè di Polonia elegevà
li principi de maldavia et dalla porta li veniva mandato il stendardo.
Il Arnb re del Batori non ha più q-lle acoglienze qui come solavano
havere e facilmente si voltara un altra volta con li Christiani. Li soldati francesi
in circa d'80 sonno retornati et sen vanno con questo Principe è occorendo
contra polachi questa e l'occas-ne che il Rè di Polonia con q-llo de Ungaria
potrebbeno far lega et farsi patroni delle 3 provlncie de Transilvania Valachia
è Moldavia e li riuscirebbe facile poi che li suditti lo recercano e li Principi
sono inclinati.
[Bibl. Vatic. Urb. lat 1080 f. 39]
') Simonetta, nunţiu apostolic în Polonia dela 16 Sept. 1606 până la 9 Ian. 1612.

DOCILMENTE PR1VITOARE LA DOMNIA LUI CONSTANTIN MOVILA 405
XIV.
E gionto qui un amb-re di Pollonia et ha portato I-re dal suo Rè lamentandosi
del Principe di Bogdania mandato dalla Porta, qual dice che se
dalla porta non verrà gastigato egli lo castigherebbe, appresso ancora domanda
che secondo le lor capitulationi venisse rimesso in possesso il Principe
Costandino già messo dalli Polacchi et al p-te contra alle capitulat-ni dismesso;
qui non faranno niente poi che questo chaimechan è inimico de Pollachi et
al incontro amico del p-nte Principe si che si vede guerra in compagnia se
pero detti Polacchi ferrano duro, è per esser lesti di già si hanno mandati
Comand-o a quelli confini che siano lesti in occas-ne che li Pollacchi si vo-
1 esseno muovere.
Di Transilvania non habbiamo per ora altro, solo stiamo aspettando
sentire quello haveva operato il nuovo Principe mandato di qui é fratanto
faccio fine".
[Bibl. Vatic Urb. lat. 1080 f. 493.]
Di Venetia li 4 febraio 1612.
„Di Polonia s'hà che il Chiaus scritto havesse riportato per risposta
dell' instanze fatte à quel. Rè à nome del suo S-re di non s'ingerire nelle
cose di Moldavia che la M. S. voleva con la spada in mano, mantener in
possesso di quella Prova il Prencipe che vi si trova ad ella devoto.
[Bibl. Vatic Urb. lat. 1030 f. 94.]
XV.
Ill-mo et R-mo Sig-re et P-rone mio Col-mo
Di Varsovia li 5 di Febbraio 1612.
Partirà domani la Mta del Re con la Ser-ma Regina et Principe, et
quasi tutta la Corte à la scritta devotione dela Madonna di Czestocova.
S'intende essere venuto un certo numero di Tartari à far scorrerie ne
la Valachia Cisalpina confinante à questo Dominio, onde Censtantino Principe
d'essa sia stato costretto per sua sicurezza ritirarsi ad un Castello forte :
Et con quest'occasione si va discorrendo, che forse ciò sia per commandam»
del Turco, che voglia tentar qualche novità nel governo di quel Principato"
D. V. S.. IU.ma et R.ma
[Bibl. Vatic.*Barb. lat. 6577 f. 6]
Humillssimo, e devotissimo servitore
VXI.
Cesare Baroffi J
)
Di Costantinopoli li 22 giugno 1612.
») Corespondenţa lui C. Baraffi e adresată în întregime cardinalului Borghese.

406
I. MOGA
XVIÌ.
Di Constantinopoli li 29 Giug-o 1612:
l'Amb-r di Polonia non ha per ancora havuo resposta alcuna, et si
starà duro nel dimandar la Moldavia senza fallo li farranno guerra et quel
Rè si lamenta molto di quel Principe per li danni ricevuti" '
[Bibl. Vati; Urb. lai 1080 f. 507.]
XVIII.
Ill.mo et R.mo Sig.re et Pròne mio Coll,mo
Di Vilna li 2 d'Agosto 1612..
riabbiamo havuta funesta nuova da Valachia, che havendo li Potocki
SSri principali Polacchi et parenti di Constantino Prencipe di Valachia, voluto»
con numero dicono di circa 12 m. persone la maggior parte del Regno ten­
tare di restituire in possesso di quel Principato il detto Constantino coi»
discacciarne quel Tomassovicz intrusovi dal Turco, siano stati dal'esercita
nemico che dicono sia di 40 m. tra Turchi, Tartari, e Valachi, tirati à certe
insidie, et quivi colti a l'improviso habbiano havuta una terribile strage, essen­
done di que' 12 m. campati molto pochi, et di quattro fr-elli sod-i SSri Poto-
cki salvato senon uno ; poiché de gli altri tré uno dicono esser fatto prigione
da Turchi, l'altro affogato nel'acqua, et del terzo non sapersi che ne sia - r
et in oltre dicendosi essere fatto prigione il medesimo sodetto Prencipe
Constantino.
La Mtà del Rè non stimando bene in questi tempi, ne' quali la Mtà
Sua e pur troppo occupata in altro, di romperla col Turco, mandò à di
passati espresso commandam-o à li sodetti Potocki, che non tentassero cosa
alcuna in Valachia contra esso Turco : mà li medesimi ciò non ostante, hanno
voluto di propria privata autorità temerariam-te muoversi con cosi infelice
successo ; onde hora S. Mtà ne sente grave dispiacere, potendosi ragione-
volm-te temere che'l Turco, valendosi del'opportuna occ-one di questa vit­
toria, non sia per adempire il suo bramato intento d'interrompere l'Imprese
di S. Mtà col tentar maggiori progressi contra questo Regno. In tanto si
dice che'l Sig.r General de Campo à l'avviso di questo successo habbia
subito spinta la sua soldatesca à le frontiere del Regno verso quele parti, per
¡mpedire che'l Turco non passi più oltre et per il medesimo effetto si dovrà
armare la Nobiltà quivi confinente. Piaccia à Dio N. S.re che si resista suf-
ficientem-te à i tentativi di quel Tiranno. Et per fine con la debita riverenza
basciando le maní a V. S. 111.ma le prego da Dio ogni compita contentezza,
D. V. S. lll.ma et R.ma.
|Bibl. Vatic. Barb. lat. 6577 f. ¿0]
Humilissimo e divotissimo servitore
Cesare Baroffi

DOCUMENTE PRIVITOARE LA DOMNIA LUI CONSTANTIN MOVILA 407
XIX.
Poltovia li 7 d'Agosto 1612
Ill-me et R-u-me D-ne D-ne et Patrone Colen me.
Sub id tempus Nuntij Ap-lici in Poloniae Regno absentiae, pro • mea
in Sanct-m D. N. perpetua observantia et fide, facere non potui quin, quae
istic interea geerentur quem que rerum ac successuum vicissitudines cursum
teneant, Ill-mam Cm V.ae per eam S-mum D. N. facerem litteris meis certiorem.
Magna atque adeo repentina, rerum Polonicarum, facta fortunae est
conversio. Post illos enim tot fluentes ex sententia, in signum victoriarum.
per Ser-mùm Regem in Moschoviam partarum, prosperitates, succedentibus
plurium simul calamitatum procellis, Respublicam ita demum laborare capit,
ut in extremum, et maximum discrimen, prope adductarn esse videatur. Tur-
-carum Imperator, quem Ser-mi Regis n-ri, fausti in Moschovia armorum successus.
et crebrae populorum in ditiones Reipublicae concessiones, non
mediocriter perculerat, inter alias praecidendi huius prosperitatis fili, quas
moliebatur machinas, et artes, Valachorum Ducem Regis n-ri, ex vetere
maiorum pactione, et antiquis faederibus Feudatarium, principatu movit, alio
quopiam, ad provinciae gubernacula cum praesidio suffecto. Dux regimine,
et sedibus per iniuriam pulsus, dum quorumdam ex Nobilitate Polona, quos
arctiori cognationis iure devinctos sibi habebat, subitaria adiutus ope. et
validis nostrorum copijs auctis, armis si Principatus poss-onem repeteret,
ingcns hostilis exercitus, quem ex Tartaris Valachis et Turris conflatum ferunt
flumen tranates n-ros, ex insidijs aggressus, summa vi immemorabili clade,
ta oppressit, ut è quindecim n-rorum millibus, in quibus praecipuum ordinariae
Polonorum militiae robur fuit, vix dum pauci evaserint,
Turcae ne infesta arma ex Valachica n-rorum clade, ad finiti mas Regni
ditiones transferant, in primis formidamus. A scijtarum incursionibus, quos
ingentem collegisse exercitum, constans fama est, tuti haud qua quam sumus,
praesidiario milite qui finitimis tuendis oris ex institute excubabat Valachica
clade amisso. Hisce Remp-cam adversitatibus pressam qua ratione Sacra
Regia M-tas servare, et ab imminenti discrimine vindicare possit non dispicio
; quam enim se primum in partem, in tanto urgentium maiorum confluxu
dare qua ratione tam multiplicis periculi tela vel declinare, vel reflectere,
simul omnia possit, humana non suppetit ratio ; nisi ipsa Maiestas Divina
pro sua immensa bonitate pr-nti affuerit auxilio.
Hae Ill-mam C-m V-a parte mea, latere volui, ut ipsa intteligat, et
S-m D. N. edoceat, de florentissimo nuper Polonicani rerum statu, in tam
precipites, velut momento, angustias devoluto. Quod reliquum est observantiam
meam singulari Ill-mae C-s V. clementiae etiam atque etiam comando
Poltoviae 7 Augusti 1612.
Illustrae et R ae Celsitudinis V-rae.
dedetissimus et humillis servus
Martinus Sischovschi Episcopus Plocensis.
Vr. 111-mo et R-mo D-no D-no Scipioni Burghesio R. E. Cardinali
D-no Clementissimo.
[Arh. Vatic. Lettere dei Vescovi v. 20 f. 203—4.]

408 I. MOGA
XX.
Ul-mo et R-mo Sig.-re et P-rone mio Col-mo
Di Vilna li 19 d'Agosto 1612,
Di Valachia poi non si teme molto pericolo dal Turco ; poiché pur
che si dia pace à quel Tomassovicz introdotto da lui in quel Principato, si
stima che non osarà di tentare altra maggior novità, non havendola tentata
con l'occ(asi)one commoda che gle ne porse à di passati la già scritta vittoria
ottenuta da la sua gente contra li Potocki : e tanto meno, ritrovandosi à
quei confini con la sua soldatesca il Sig.r Generale del Regno
D. V. S. Ili-ma et R-ma
[Bibl. Vatic. Barb. lat. 6577 f. 50.]
, . . . Di Vilna li 19 d'Agosto 1612.
Humilissimo et devotissimo servitore
XXI.
Cesare Baroffi
Praga li 27 d'Agosto 1612
Si conferma la rotta delli Polacchi in Moldavia, et dicono che sono
morti dalla parte di Constantin Vaivoda 8000. ciò è 5000 Cosachi, mille
sol. . . , et altri Pedoni, et Moldovani, delli quali un Potovschi è morto,
un altro preso anco con altri 4 Rot Masti ciò è Capitani, et che esso Constatino
sia scampato, Vogliono però che anche dalla parte contraria siano
morti molti.
Finito il fatto d'arme li Turchi si sono ritirati in Valachia. Di Polonia
scrivono che q-el Rè avisato di q-ta rotta haveva spediti 10 m. huomini
per Moldavia"
[Bibl. Vatic. Urb. lat. 1080 f. 562.]
XXII.
' Beat-mo Padre,
28 d'Agosto 1612
Sono avvisato da Const-li con 1-re di 2 Agosto che il giorno seg-te
doveano partir 32 galere da Bescitase per sette torri et di li in term-e di
tre g-ni alla volta d'AchipelIago per unirsi con altre 10 che erano state espedite
pr-a e che con quelle della guardia d'Achipelago arrivarà l'Armata à
n-ro di 55 gal-e in circa mediocrem-te munita di gente da combattere. Che
per ord-e dell Gran Turco il Tartaro con sessanta mila combatenti si era
calato à danni del Polacco, et unitosi con Prencipe di Moldavia nom-to dal
Gran Turco, per che l'essercito del detto Polacco si era oppressato à i confini
di Moldavia per rimetter al governo di quel stato Const-no fig-lo di
Gieremia, e se il Rè di Polonia sarà di ritorno da Mosco via, dove e andato
per metter in governo di quei stati il suo primo genito si dubita che le cose
andrano bene. Poi con aggiunta di 3 detto scrive d'1-re inteso nella corte de

DOCUMENTE PRIVITOARE LA DOMNIA I.UI CONSTANTIN MOVILĂ 409
Luog-te del Supr-o Visiro Nasuf Passa che li Polachi haveano havuta rotta
grand-ma dalli Tartari e Moldavi, etc.
A di 28 Agosto 1612
[Bibl. Vatic. Barb. lat. 7811 f. l.|
XX1I1.
D. V. B.ne Humil-mo Ser-re
Lucio Pisone
Di Praga li 3 di Sett-re 1612.
Le cose del Princ-e di Transilv-a si lasciano pe qu-ta favernata in pace
promettendoS. C. M-ta di aiutarlo et non mancherà della sua promessa, ma
che per hora non era possibile per m-ti rispetti : fu gran disturbo per
esso Principe la rotta che li Turchi et Tartari, hanno dato à Constantino
Voivoda che come hanno rotto li Polachi, cosi hanno scorso sino à Muncach
et liopoli, menando via da 100 fameglie di Nobili, oltre altri Polachi, fra qual'
'i vivi sono Potoschi, staroste Vilenochi Melovski, Capitano stolnich Ca-
menizehi Durenschi, Pan Tosovschi, Pan Vasil tulti Rot Mistar li quali sono
in potere di Tomsa Vaivoda, oltra li 32 Buiari che erano in Moldavia con
Constant-o Vaivoda alli quali tutti hà fatto tagliare la testa. Il Principale era
Balich, di grande autorità. Constatino Vaivoda e in mano di scengeri Alli
Marsa per riscatto del quale Tomsa Voivoda hà offerto 10 m. d-ti si dubita
che andrà per il Gransig-re.
(Bibl. Vatic Urb. lat. 1080 f. 574]
XXIV.
Di Constantinopoli li 24 Settembre 1612
ii 24 venue di Moldavia il Baiar Vasie il vecchio Capi chiiaia e conduce
400 schiavi Polachi.
Il fig-lo del Potoschi é dell'orecchi saranno condotti da Osman Haga
Capigi Bascia alla Porta, ciò che li faranno Dira II tempo, poi che i Polachi
tengono tuttavia per se il Castello di Costin : Il Bon sig-r e Piroschè ha
corso risicho di esser fatto tagliare in pezzi da Tomscha Principe di Mol­
davia, ma alcuni Boiari l'hanno salvato e lo mandavanno con li altri
schiavi alla porta", ma passatto il Danubio, et entesosi che segli dovea
taghiar la testa per strada fuggi, alli 22 arrivo a Constantinopoli li 23 Nasuf
ha fatto chiamare il sig-r Rochanschi è raggiono seco una buoua hora pro­
mettendogli di espedirlo quanto prima.
[Bibl. Vatic, Urb. lat. 1080 f. 642],
XXV.
le cose di Transilvania stanno ancora sospese.
Di Constantinopoli li 6 Ott-re 1612

410 I. MOGA
Alli 2 del d-o sono stati condotti al Gransig-re sino à 200 poveri
Polacchi dal nuovo Vaivoda Stefano di Moldavia, con alc-e teste de princ-li
Nobili della città, che si trovavano con Constantino, tra le quali è la testa
d'un Paleólogo dell'antica stirpe de gl'Imperatori Greci.
L'Amb-re Pollaco si è partito licentiafo di qua alli 4 del pres-te per
quanto si è veduto, assai contento, et con esso un chiaus.
[Bibl. Vatic. Urb. lat. 1080 f. 662.]
XXVI.
Di Smolensk li 7 d'Ottobre.
Admodum R-ndi D-ni et in Chr-o Pater etc. perpetuam foelicitatem.
Hodie accepi nova ex Polonia recentia Cracoviae et in Polonia onmiasunt
quieta et tranquilla. ítem ex Moscovia haec habeo. Sacra Regia Maiestascum
Principe filio die 5 Octobris Smolenskum ingressa est, cum hastatorum^
Velitum Kosakorum 14000, splendido apparatu. Ac peditum multis turmisinter
quas 4000 Germani fuerant.
In Fasno Regia Mattas cum Moschis, ratione Principis filii in Imperio
relinquendi tractore instituit, de cuius in Moschoviam adventu, nunc prinum
fidem h(ab)tnt, edocti a Patriarcha tandem, qui explorandi causa eo missusfuerat,
Quo intellecto Pazarczkij, unius mensis, inducías ff cit. Moschi nobiles.
magno Copiàrum numero Suae Mattìs obviaverunt inter eos Trambezkij et
ille proditor Solcicot, cum deditione aliquot arcium Principi filio Regis^
prestitit inramentum. Datum Smolnisko die 7 Octobris 1612.
Adiectum haec fuit in eadem epistola:
P. S. Nunc primum venit Legatio nomine omnium Ordinum Moschovìae
missa, qui instanter postulane ut Sua Mattas ad Regni Sedem acceleret.
A Szaruscyio omnes Moschi defecerunt, et ad Ill-mum D-num Generatene
Lithuaniae praestito fidelitis iuramento concesserunt. Continuo Nobües incolae
densis agminibus ad Suam Mattem confluunt. Et universus exercitus concordi
sententia, ad Regni Sedem contendit. Laus Deo nihil superest impedimenti..
Conditiones pactorum cum Stephano Tomsa Principe Moldaviae 111mus
Princeps Moldaviae preaestäbit fidelitatem Sacrae Regiae Matti, adnormam
antecessorum Principum Moldaviae, Regi et Regno prestari solitam
Tranquillitatem publicam, inter tmperatorem Turcarum et Tartarovum
Bamum cum Regno Poloniae antiquitus intercedentem ac pactis roboratam syncere
solide et fideliter conservabit neque ullam ad rumpenda foedera vel per
se, vel subordinatos quoscumque prebebit occassionem. Imo si quid ab
aliquo attentari intellexent, tempestivi Regiam Mattem premonebit.
Arx Chotin. nostrorum praesidio, quemadmodum nunc est ili i impositum
possidebitur, qouusque cum Imperatore Turcarum, de eo per n-ros Legatos
certa et determinata tractatio fiat.
Refusio damnorum factorum notabil-r incolis regni per vicinos Valachorum
incursus debent fieri tali modo, loco et tempore idoneis Commissari),
ab utrinque eligantur, qui eo negocio bene examinado suo arbitrio rem totam
component et quaerulantibus debitam satisfactionem de facto provedebunt.
Mag-um D-num Potoczkij, caeterosque omnes Capitaneos qui in ditione
illius detinentur intra 15 dies trans Boristenem fluvium honeste relegabit
eosque libere dimissos restituet his, qui ad recipiendos captivos destinabuntur.

DOCUMENTE PRIVITOARE LA DOMNlA LUI CONSTANTIN MOVILA 411
Sui vero aliqui remotius sint Ut intra hoc spatium venire non possint.
Nihilominus quam prius fieri poterit dimittentur.
Mittet legattos Princeps ad Comitia Regni proxime futura ubi debitam
fidelitatem Reipublicae probabit, et confirmationem votorum solemniter
fier curabit.
Liberam corneandi per suas ditiones facuitatem Incolorum Regni et
meroatoribus prebebit.
Caetera erant privata.
Sequibatur forpa iuramenti Principis, quam etiam habeo si V-a R-ntia
voluerit babere, consignabo.
Do leo certe de misere Constantino principe Moldaviae qui ita indignisimo
expulsus est. Ex captivitate tamen liberatus est.
Pro certissimo scribitur pacem inter Persam et Turcam conclusam esse,
et ille Naszuph Bassa qui erat Qeneralis et est Turcarum, iam reversus est
Constantinopolim. Donavit Turcico Imperatori, Sultanis et Janitsiaris multa
centena millia florenorumr, sic obtinuit gratiam
Accepi iterum hodie ex Posonio a R-mo Eppo n-ro Samandriense
1-ras. Scribit se iterum alia nova audire de Transilvania, quod Giczius fuerit
victor et non Bathory. Sed ego vix possimi credere quia ex Szakmar D-s
Senniey, scripsit mihi esse Giczium profligatum. Et semper hactenus certissima
mihi scripsit D-s Senniey qui est in finibus Transylvaniae. Nihilominus
potuerunt Bathoreani prò sua consuetudine confingere contra Giczium ;
Imo scribit Rmus se habere etiam 1-ras recentes in quibus scribitur, bis esse
profligatos Bathorianos, et esse Giczium cum copiys penes oppidum Marus-
Vasarhely ; hoc est in media Transylvaniae utinam hoc sit verum. Ignoscat
V-ra R-ntia quod egomet non accessi et non visitavi V-ra R-tiam Deus benedicat
V-m-R-ntiam.
[Arh. Vat. Nun. Germaniae 114 I. f. 179:)
[Bibl. Vatic. Urb. lat. 1080 f. 677 v.J
Admodum R-ndiae Paternitatis V-rae
Servitor et in Chro filius
obsequentissimus
XXVII.
Sigismundus Sarmasaghiy.
Di Venetia il primo di Dicembre 1612.
„Con ultime di Craccovia avisano che finalmente il Pn-pe Bugdano
•posto in possesso di quella Prov-a da Turchi riavesse pacificato con li Polachi
al cui Rè, si come ha fatto al Gran Turco, prestarà homaggio, cosi d'consenso
d'esso Gran Turco, il qual darà la libertà a tutti li Polacchi fatti
schiavi in quel mottivo, et li Tartari eh' erano calati in aiuto di d-o Bug.
dano rettirandosi alle casse loro in no di m/40 passando per la Polonia hanno
fatta gan tragge, conducendo via infinita d'anime
Et chel gran can di Tartaria a quei confini, havesse questo a
Polachi la città di Constandina, et conotto via duest'anno m/150 anime".

412 I. MOCFA
XXVIII.
IM-me et R-me Sig-re et Pròne mio Col-me
Di Vilna li 16 Dicembre 1612
S'é havuto aviso che dopo la scritta pace conclusafin Moldavia, essen­
dosi ritirati gli eserciti de'Turchi e Tartari da quella Provincia, onde per
hora non si tema altromoto nemico in quelle parti : il Sg-r Palatino di Quo-
via General del Campo habbia anche egli dissoluto il suo grosso esercito
di Polacchi, che haveva nelle med-e bande ; essendo restata quivi la sola
ordinaria soldatesca de Ouartani. Contuttociò dicono, che se bene dalo scritto
Tomassovicz impossessato Principe si siano adempite tutte le altre condi-
tioni stabilite in detta pace, non dimeno non habbia intieram-te satisfatto
à quella de la liberat-ne de'prigioni Polacchi presi ne la scritta rotta ; poiché
ritenga tuttavia appresso di se il principale d'essi prigioni, cioè il Potocki
con due altri uno de quali che fù secret-o del med-o Potocki, sia stato man­
dato in Constantinopoli. Anche in questo forse si mostrerà di qua conni­
venza per hora, per non privarsi del beneficio, che è stato principal motivo-
de la conclusione dela pace, cioè de la quiete da l'armi nemiche in questi
tempi. Et per fine con la riverenza debita bascio le mani a V. S. IM-ma
pregando Dio, che l'esalti al colmo dele grandezze, Di Vilna li 16 Die (em-
b)re 1612.
D. V. S. Ill-ma et R-ma.
[Bibl. Vatic. Barb. lat. 6577 f. 96.]
Humilissimo et divotissimo servitore
Cesare Baroffi
XXIX.
Ill-me et R-me Sig-re et Pròne mio Col-ino
Di Vilna li 31 di Decembre 1612:
S'è havuto avviso che li soldati qunartani, che dopo dissoluto l'esercito-
dal General del Campo, come già accenai a V. S. Ill-ma con l(ette)re de li
16 di questo, erano restati neii confini verso Moldavia, et Tartari ; essendo-
stati à l'improviso, mentre stavano sparsi senza custodia, assaliti da buon
numero d'essi Tartari, ne siano stati ammazati circa ducento.
Et di quel Potocyki parente di Constantino discacciato Principe di
Moldavia, s'intende, che fosse tuttavia ritenuto prigione da quel Tomasso­
vicz intruso, et impossesato Principe d'essa Provincia : A la ritent-ne del
quale é opinione, che concorra qualche tacito consenso di qua; perche us­
cendo in liberta non turbasse la pace già stabilita in quelle parti, di cui si
ha molto bisogno in questi tempi. Et per fine con la riverenza debita bacio-
le mani à V. S. Ill-ma, et le prego da dio ogni vera contentezza. Di Vilna
li 31 di Decembre 1612.
D. V. S. Ill-ma et R-ma.
[Bibl. Vatic. Barb. lat. 6577 f, 126]
Humilissimo e divotissimo servitore
Cesare Baroffi

DOCUMENTE PRIVITOARE LA DOMNIA LUI CONSTANTIN MOVILĂ 413
XXX.
Instructio pro Nuncijs Regijs ad Conventos Provincialis ante generaţia
comitia hábitos, expeditis.
Vilnae autem motus í 11 i Valachici, non frustra Nos de eorum exitu
sollicitos remorati sunt. His accedebant et militares Legationes; et literarum
tum à Mag—o Supremo Exercitum Lituaniae Praefecto, tum à Mag -o Bratslaviensi
Palatino missiones, quae non mediocriter Nos distrahebant. Et ipsa
nécessitas postulabat, ut ad negotium infoelix Valachicum respectum haberemus
: neq(ue) loco Nos moveremus priusquam Mag—us Palatinus Chiovien
(sis) generalis nostrae Militae Polonae Praefectus Nobis indicasset ( homines
turmatim ad illud incendium restiguendum secum concursare; et ipsum
amore Patriae incensum curam turbarum pacandarum suscepisse : in quas
Remp (ublicam) temerario ausu et contra severum mandatum n (ost)rum
ac sine ullis uteris nostris stipendiary's coniectam fuisse, suo tempore demonstrabitur.
Ita res eveniunt, ubi libertas iure publico circumscripta in licentiam
erumpens, magistratus ordinarios, ac ipsam demum supreman potestatem
aspernatur . . . . . . . .
Visum
est igitur Nobis universim haec ad lid. Vras. Conventus Provinciales agentes
referre, ut tempestive vulneribus tarn internis q(am) externis Reip (publicae),
sane periculosisssimis, mederi studiosissime curetis
lid. Vrae. interim consulant oportet, quonam pacto ethnicis
machinationibus sit occurrendum. quae non modo per consueta à Tartaris
pericula, sed etiam per varias Transylvani, Valachici, et Moldavici Dominij
cunicuios latenter Nos impetunt : cum illis admodum molesti sint progressus
nostri : neq (que) illos desituri sint retardare, donee tandem experiantur Nos
Divina gratia iuvante, superiores, neq (que) illorum impedimenta quiquam
Nobis nocere posse. Ablegavinus ad Turcarum Imp(erato)rem Oen. Grego-
rium Kochanski, qui quidem, ut ad aures nostras deferiur prole expeditus
est. Direximus etiam ad Tartarorum Principem Oen. Horianum Olescho
Wlodimiriensemi verum is ut inauspicatam pugnam Valachicam Constantino-
polim revertí coactus, ad destinatum locum pervenire non potuit, nec licuit.
[Bibl. Vatic. Barb. lat. 6577 f. 145-6.]
XXXI.
111-me et R-mo Sig-re et Prone mio Col-me
Di Vilna li 21 di Genn. 1613.
Sua M-ta . . Scusa la tardanza de la sua partenza da Var­
şovia dopo li Comitij. attribuendola à la necessità di procurar prima il danaro
per tanto viaggio ; et à la grave infermità del Principe et sua ; et à li mot,
infelici di Moldavia, che lo trattenero qualche tempo in Vilna. Quanto à le

414 I. MOCrA
cose d'essa Moldavia, mostra S. M-tà *) come senza alcuna colpa sua, per
soia temerità altrui, et contra l'espresso commandam-to di S. M-tà siano
sequiti qué meti : onde si trovi modo di raffrenar la troppa licenza di coloro
che ardiscono d'ingerirsi di privata autorità in si fatte case publiche conmettere
à tanto rischio il Regno : mà principalm-te si faccia qualche buona
risolutione per ovviare à le machinat-ni Paganische. IPropone di nuovo la
M-tà del Rè il suo negodo di Suecia, come che debba essere abbraciato de
la Rep-ca, non tanto per il debito affetto de'sudetti verso il loro Principe,
quanto per il commun pericolo che tocca anche à questo Regno per li confini
di Livonia, ò resti vincitore lo Suecese, overo il Dano". • . . • .
D. V. S. Ill-ma et R-ma.
[Bibl. Vatic. Barb. lat. 6577 f. 178].
• . . Di Vilna li 21 di Genn. 1613
Humilisimo e divotissimo servitore
Cesare Baroffi
XXXII.
Ill-me et R-me Sig-re et Prone mio Col-me
Di Vilna li 21 di Genn. 1613.
Quanto à le cose di Moldavia, se bene in alcuni resta opinione, che
la M-tà del Ré habbia parte in quei moti, et mali successi sequiti : nondimeno
si tiene che la M-ta Sua sarà facilm-te per mettere in chiaro, non
essersi fatta cosa alcuna di suo consenso, mà per sola temerità deli Potoczki,
et contra l'espresso commandamto dela M-tà Sua. Et sicome l'anno
passato per difesa del commun pericolo che si temeva in quelle parti da
Turchi e Tartari concorse prontam-te gran numero di Nobiltà armata sotto
il Sigr. General del Campo : cosi con tanto maggior prontezza si giudica
siano per disporsi hora nela Dieta à far buone provisioni per sicurezza dela
Patria contra Pagani. Nel negotio di Suecia et negli altri è parerere che non
si farà molta riflessione ; poiché l'urgenza deli soprascritti tre negotij ; de'-
Confederati ; di Mescovia ; et di Moldavia consumarà facilm-te la maggior
parte detrattati deli Comitij. che è quanto posso dir con questa à V.
S. Ill-ma. A la quale per fine con la debita riverenza basciando le mani,
prego dal Sig-r Dio ogni contentezza. Di Vilna li 21 di Genu(aro) 1613.
D. V. S. Ill-ma et R-ma.
[Bibl. Vatic. Barb. lai 6577 f. 169.]
Humilisimo e divotissimo servitore
Cesare Baroffi
XXXIII.
Ill-me et R-me Sig-re et Prone mio Col-me
Di Varsovia li 14 di Febb. 1613.
Alcune settimane sono che è ritornato da Const-.ntinopoli il Kochanski
Sere-rio Regio, che già un anno fà fù mandato Nuntio da la v\-tà del Rè al
*) In instructia de sub no 30.

DOCUMENTE PRIVITOARE LA DOMNIA LUI CONSTANTIN MOVILĂ 415
Oran Turco, et fù poi quivi ritenuto sotto custodia alcuni mesi, come a suo
tempo avvisai V. S. Ill-ma. Dicono c'habbia riportata, buona spedit-ne dà
quel Tiranno, il quale scusandosi de succesìi seqiuti in Moldavia contra
Polacchi, come che siano avvenuti senza sua saputa per sola temerità et
colpa deli Tartari, si sia dichiarato di voler tenere secondo il solito de' suoi
Antecessori, buona amiciţia et corrispondenza con questa Corona. Se questa
dichiaratione fosse sincera, sarebbe cosa molto opportuna per le presentì
gravi difficoltà di questa Rep-ca.
Per quanto dal Sig-r Palatino di Chiovia General del Campo viene
avvisato, si temono in questi giorni gran scorrerie de' Tartari à li confini di
questo Regnò ; al che si dice essere li Tartari necesitaţi per procacciarsi il
vitto ; havendo essi havuto l'anno passato una grand — ma sterilità nel loro
paese. Et per fine con la riverenza che son tenuto, bascio le mani à V. S.
Ill-ma à cui prego da Dio felicissimi successi. Di Varşovia li 14 di Febr. 1613.
D. V. S. Ill-ma et R-ma.
[Bibi. Vatic. Barb. lat. 6577 f. 190.]
Humilissimo e divotissimo servitore.
Cesare Bàroffi
XXXIV.
Di Cracovia li 27 Marzo 1613.
IU-me et R-me Sig-re et Pròne mio Col-me
Il Sig.r Palatino di Cracovia visitato da me in questa Città, mi ha con
molto affetto confidentem-te esposto, perche in suo nome lo significassi poi
à la S-tà di N. S-re il misero et calamitosissimo stato in che si trova di p — nte
questa Rep-ca per piu rispetti. Primieram-te per tanto danno et ignominia
che s'e hora licevuta da li Pagani; non solo in quella piu volte da me scritta
rotta di Moldavia nela quale afferma essere caduti circa 9 m. Nobili Polachi
mà anco per le varie scorrerie, che li Tartari cresciuti d'ardire et d'orgoglio
per il successo dela sod-ta rotta, hanno dopo fatto piu volte contra li confini
di questo Regno con ammazzare et rapir molte persone del'uno et l'altro,
esso stiandio di qualità facendosi conto, che tra morti et condotti captivi da
un'anno in qua, si siano persi piu di 20 m. Nobili Polacchi, et d'altra gente
dela plebe piu di 100 m. Oltre di ciò esser noto, quanto infelice successo
habbia havuto l'Impresa di Moscovia : la quale, oltre à gli altri mali, che hâ
tratti seco, porti anche pericolo di qualche crudele vendetta de li Moscoviti
contra di questo Regno, si come il medesimo Sig-re dice, ch'essi Moscoviti
minaccino già di voler fare. Mà sopra tutti essere pernicioso quanto piu intrinseco,
il male, che apportano li Soldati Confederati : la quale Confederat-ne
parte per mancam-to del sofficiente danaro publico per sciogliela ; et
parte per la poca volontà che mostrano d'haverne li medesimi Confederati
che allettati dala dolcezza di cosi buone prede ; non vorrebbono distogliersene
dubita molto il sod-to Sig-re, che non sia per haver fine se non col mezo
dela guerra civile : rimedio però, che per essere violento et estremo, potrebbe
cagionar l'ultimo esterroinio à questa Rep-ca. A le altre calamità D fungersi ;
che non solo li soldati Confederati habbiano effetivam te gravata di tanta
oppressione la Chiesa, con l'usurpat-ne di totti Boni Ec-ci ; mà anco à la
medesima oppressione essere hora indrizzati i consigli et i voti de gli istessi

416 I. MOGA
Ordini del Regno ancorché Cattolici, nela p-nte Dieta, quale, consentendo in
ciò con gli Heretici, gravano gli Eccles ci d'eccessive estorsioni. Finalm-te
per compim-to de la miseria, esser hora avvenuto che al'arrivo del Duca
Radzivil Pociaski in Varsovia à la Dieta, dove giunse due giorni avanti la
mia partenza di là; si sia da esso grandem-te interturbato il buon progresso
de la trattat-ne de le cose publiche, con haver gagliardissim-te sopra ogni
altra cosa proposta et instata la pretesa Confederat-ne de gli Heretici con
Catt-ci ; dicendo non potersi per altro meza acquetar le p-nti turbe del Regno,
che per questa Confederat-ne. Di che Mon.-r Vescovo di Cracovia haverne
in questo punto scritto con sentim-to di molto dolore al detto Sig-r Palatino,
accennando quanto pericolo sia d'un horribile guerra civile per questa sola
cagione; havendo esso Radzivil con gli altri Heretici, tutti in ciò ostinai»
l'adherenza di gran parte deli soldati Confederati. Che cause siano per le
quali il Sig-r. Palatino stimi che Dio permetta tali castighi et tribolationi à
questo Rè et Regno : mi ha S. S-ria 11-ma con la medesima confidenza et
con obligo di secretezza communicato perche solam-te le riferissi à bocca
in suo nome à N. S-re. nel presentare à S. S-tà certe 1-re ch'egli è per darmi
Che perciò, et per essere li negotij molto gravi, non ho voluto ardire di
confidarli à la scrittura; riservandomi à supplire di presenza à la mia venuta
costà. Intanto humilissimamente baccio le mani à V. S. Ill-ma pregando il
Sig-r Dio che t'esalti al colmo dele grandezze. Di Cracovia li 27 di Marzo
1613, D. V. S. Ill-ma et R-ma.
[Bibl. Vatic. Barb. lat. 6577 ff. 242-244.]
Humilissimo e divotissimo 'servitore
Cesare Baroffi.
Alexandru Mavrocordat Exaporìtul elev al Colegiuiui Grecesc din Roma. *)
Em. S. Card. Prottettor de Greci
Em-mo e Rev-mo mio Sig-r Coll-mo. Se ben non tengo l'honor d'esser
conosciuto da V-ra Em-za nondimeno trattandosi d'un opeera di pietà e
confidandomi nella sua singoiar benignità ardisco di supplicarla di voler
farne sentir li effetti, al Giovine Greco Cator (sic) della presente per nome
Alessandro Maurocordato d'età di 14 anni con aggradire che possa esser
ammesso nel Collegio de greci in Roma; quel che accresce il mio ardire e
che vien raccomandato dal Rever-mo Patriarca Greco Giovannichio delle cui
degnissime, qualità e pii sentim-ti ho spesse^volte avisata la S. Congr. de
pr. f. oltra che quel giovinetto e d'ottima nascita e d'una de più Nobili Case
tra greci essendo figliuolo di Nicolo Maurogordato e di donna Rossandra
figliola del S. Scarlato un de più Ill-ri S-ri Greci di Const-poli, e la qual
può goder se titolo di Principessa per haver in primo nozze sposato Alessandro
Radoula Principe di Valachia *' si che posso assicurar V. Em-za che
quella carrita che s'essercita nel Collegio greco non può esser impiegata in.
un soggetto più meritevole, resupplico dunque II. Em-za V-ra con tutta la
devotione dell animo che coll'autorevole sua prottetione dell'animo possa esser
ricevuto nel detto Collegio mentre della grafia restaro sommam-te obbligata
a V. E. con eterno desiderio di vedermi honorato de suoi Comand ti. E per
fine al Em-za V-ra bacio humiliss-te le mani.

DOCUMENTE PRIVITOARE LA DOMNIA LUI CONSTANTIN MOVILA 417
Pera di Const-pli 28 Àpr. 1656.
Humilliss-mo devotissimo servitore
Delahaye ***
Tânărul Mavocordat a fost primit ca elev în Colegiul Grecesc unde
a stat dela 30 Maiu 1657 până la 8 Iunie 1660, când a părăsit şcoala din
cauză de boală. Iată-i şi foaia de matricolă:
[Arh. Colegiului Grecesc din Roma, voi. XIV: Registrul Elevilor dela
1610-1730 f. 24].
Alex. Mavrogordatus filius Nicolai Mavrogordati et Roxandrae Bodinae.
Patriarch. Constantinopolitanus, ingressus 30 Maii 1657 annorum 15, studet
'n prima classe grammaticae et humanitatis, discessit octava lunii 1660 obtenta
facultate ob malam valetudinem.
*) In revista „Stoudion", Buletinul Bisericilor de Ritul Bizantin, Roma,
(Iunie 1927) voi. IV n-o 3, păr. Circi Korolevskij publică .Les pretniers temps
de Vhistoire du Collège Grec de Rome" (1576-1622), în care descopere doi
elevi români ai colegiului, (p. 97 nota 5). Primul e „Marco Boiboda di Machia"
intrat în colegiu în anul 1685 şi eşit în acelaş an, nevoind să facă jurământul
obicinuit. E vorba de fiul lui Petru Cercel care câţiva ani înainte a
foòt pe la Roma, a intrat în legături strânse cu cardinalul Commendone. (Hurm.
III., pp. 375-377) şi mai târziu, poate la recomandaţia acestuia. Papa Sixt V.
interveni să-1 scape din închisoare. (Hurm. III p. 92).
Al doilea e „Antonio Varsi, della Vallachia" despre eare nu se ştie
când a intrat şi eşit din colegiu. De o inteligenţa mediocră fu pus să studieze
gramatică latină şi grecească, dar după şapte ani de petrecere, din „capriciu"
părăsi colegiul. Cel mai vechiu redactor al „cronacei şcoalei, care scria pe
la 1624 spune că în timpul său era secretar al Principelui din Valachia. De
fapt pe „Antonio Vorsi", Văr şi îl găsim în Iulie 1604 ca secretar ami Radu
Şerban. (Iorga, Studii şi Doc. IV. p. XLV.
*•* Alexandru Coconul, fiul lui Radu Mihnea, care domni odată (1623—27)
în Muntenia şi de două ori (1629-30 şi 1631—2) în Moldova. Cu Ruxandra
se căsători la 1632 la Tecuci. (Cf. Alex. Mavrocordat : Despre originea
Mavrocordaţilor, în Arhiva din Iaşi 1894 pp. 174 şi urm).
La 1632 fu răsturnat din domnie de boieri şi fugi la Constantinopol
unde muri. Ruxandra după un an de văduvie se căsători cu Nicolae Mavrocordat
şi la 7 Noemvrie 1641 născu pe Alexandru, (cf. E. Legrand, Genealogie
des Maurocordato de Constantinopol, Paris, 1900 pp. 9—10).
*** Ambasadorul Franţei la Constantinopol.
Anuarul Inst. de Ist. Nat. IV.
I. Moga.

Cei dintâiu studenţi români ardeleni la universităţile
apusene.
de N. Drăganu
Dl. N. Iorga în interesanta dsale conferinţă „începuturile învăţământului
superior la Români" (cf. rezumatul, Chişinău, 1926,
p. 3) mi-a făcut cinstea de a mă pomeni, pe urma unei informaţiuni
a colegului O. Ohibu, ca descoperitor al unor studenţi români ar
deleni la universităţile germane. Nota d-lui Iorga mă face să cred
că e bine să nu păstrez în cartoane puţinul ce mi s'a dat să găsesc.
Am încercat adecă să urmăresc dacă nu cumva husitismul şi
luteranismul ar fi putut fi cunoscut din isvor imediat unor studenţi
români care, întorşi acasă, după exemplul celor văzute în Apus, ar
fi putut traduce cele dintâiu cărţi româneşti. Rezultatele la care
am ajuns în această direcţie nu sânt tocmai satisfăcătoare, totuşi
merită oarecare atenţie.
Este sigur, de pildă, că o seamă de studenţi saşi şi unguri,
ardeleni, au frecventat la universitatea din Praga tocmai în vremea
când discuţia învăţăturilor husite era îi toiu.
Astfel în Korrespondenzblatt, VI-1883, Nr. 2, pp. 19-20, subt
titlul Studenten aus Ungarn und Siebenbürgen an der Prager Universität
in XIV-XV. Jahrhundert los. Feige înşiră numele a 24
studenţi, despre care arată că sânt din Ungaria, şi 9 de Septemcastris",
deci din Ardeal :„ Conradus de Septemcaştris et de Tatarlak
"(a 1373), „Emericus" (a. 1407) şi „Ioannes" (a. 1384), amândoi
„de Septemcaştris", „Ladislaus Ungarns de partibus Transilvanis"
(a. 1369), „Ioannes Tarlack" (a. 1370), „Martinus" (a. 1398), „Michael"
(a. 1385), „Nicolaus" (a. 1373) şi „Petrus Qeorgii" (a. 1390),
toţi „de Septemcaştris".
Nu putem afirma despre nici unul din numele citate că ar fi
românesc. „Ioannes", „Nicolaus" şi „Petrus Georgii", singurele care

420 N. DKĂGANU
ar putea fi luate în considerare din punctul nostru de vedere, pot
fi de orice neam şi mai curând au fost ale unor Saşi ori Unguri
decât ale unor Români.
Dintre „Ungari" relev pe „Stephanus Varadyno" (a. 1399) şt
,,Demetrius de Wasarhel" fa. 1411), care poate fi şi ardelean.
Dar husitismul a putut fi cunoscut şi indirect prin universităţile
catolice care-1 combăteau şi la care puteau urma mai uşor
şi Români, dat fiind că Români catolici existau în acest timp. Ş'apoi
nu este iertat să fim conduşi de idei preconcepute. Trebue să cercetăm
şi în această direcţie, întru cât, după credinţa unora, cele
dintâiu traduceri româneşti ne-ar fi putut veni şi prin catolici.
Se cunoaşte o listă de 21 nume de studenţi moldoveni, scoasă
de E. Barvinski din „Album studiosorum Univeriitatis Cracoviensis"
pe anii 1405-1503 şi publicată în Mironis Cost ini Chionicon Terrae
Moldaviae ab Aroneprincipe, Bucureşti, 1912, p. VII: Nicolaus
Andree de Moldavia (1405), Mathias de Bachkowya (1409
Demetrius Dyonisii de Reresztes (mai probabil Keresztes, 1431),
Mathias Filczkopoter de Moldavia, Symon Iohannis Vikerle de
Moldavia, Joannes Michaelis de Suczavvi (1448), Laurencius Andree
Burger de Moldavia (1453), Andreas Nicolay de Romanv (1464),
Johannes Stanislai de Thutorza (1470), Benedictus Nicolai de Gergew
(1482), Paulus Pauli de Tczotru, Petrus Iacobi de Byrglowo (1490),.
Gregorius Francisci de Baco (1493), Michael Thome de Iaszo, Tiburcius
Demetri de lllie (1494), Paulus de Sered, Emericus de Sered
(1495)," Petrus Johannis de Jasso (1502), Thomas Georgii de
Moldavia (1503), Valentinus Andree de Moldavia (1503).
Despre cea mai mare parte din ace;te nume însă putem spune
cu siguranţă că nu sânt româneşti, ci de-ale numeroşilor, străini,
mai ales Saşi, Unguri şi Poloni, din oraşele moldoveneşti (cf. Filczkopoter,
Burger ; Keresztes ; Vikerle, Iohannes Stanislai, Benedictus,
Gregorius Francisci, Tiburcius, Emericus, Valentinus etc).
Dar găsim în schimb în aşa numita „Bursa Hungarorum" de
Ia aceiaşi universitate câteva nume din fosta Ungarie care pot fi româneşti.
In privinţaunuia se înregistrează chiar că este vorba de un Român:
Thomas de Naghhany, Bricty Olah" (1517: „Bricty Olah" scris de,
altă mână). Mai puţin sigure, întru cât ar putea veni şi de la Slavi,
catolici, sânt numele: „Petrus Ladislai Beltag" (1500; cf. Baltag
şi Belteag); „Georgius Baghdan" (1501-2; cf. Bogdan); „Martinus
de Roskoan" sau „Roskovdny" (1502; cf. roşcovan); „Ladislaus
Sacol" sau „Zakkol" (1503-4; pomenesc acest nume mai mult pentru
numele de botez „Ladislaus"; altfel numele de fam-lie poate fi

CEI DINTÂIU STUDENŢI ROMANI LA UNIVERSITĂŢILE APUSENE 421
interpretat ca „Sacul 1
', „Socol", „Zakkel" etc); „Nicolaus de Lele,
sau „Leuly" (1506; cf. cuvântul rom. lele, de origine slavă, dar
familii cu numele Lele au şi Slavii şi Ungurii); etc. ')
La universitatea din Viena sânt şi mai numeroşi studenţii care
după nume pot fi Români: „Johannes dictus Olâh" (1398), „Latislaus
Wolachus" (1391), „Johannes Wolachus de Welenis" (deci
„Belenyes", „Beiuş; 1424) „Simon de Oldh" (1527), „Nicolaus
Sletan" (— „Zlătean", 1413), „Iacobus de Oldan" ( = „Oltean"
1416), „Johannes Zhudu" ( = „Jude"?, 1420"), „Sebastianus Bezeraab
de Sali" (14S7 ; familie maghiarizată pe urmă), „Laurencius
Racz de Mulembach" (1457 ; ar putea fi sârb românizat din Sebeşul
săsesc), „Paulus Raducz de Zegeth" (1445; ar putea fi Român ori
Rutean din Sighetul-Marmaţiei, ori Sârb din „Sziget"), „Matheus
Sanducz" (1536). Şi mai puţină siguranţă decât pentru cei câţiva
din urmă avem privinţa în următorilor: „Jacobus de lopsa" (1415),
„Demetrius de Bud" (1415), „Andreas Stephanus Iban = „Ivan" de
Welika" (1421), „Petrus Nobag" (= „Novac", 1428), „Andreas
Lacz de Mueschna" (1434), „Ladislaus de Getze" (1436), ,,Ambrosius
de Drag'' (1438) etc. Unora nu li se dă numele de familie,
dar sânt de origine din sate cu nume româneşti: „Johannes Institutor
de MarfeJ "(1384), „Nicolaus" şi „Martinus de Mare" (1416,
„Qeorgius de Lazo" (1421), , Johannes de Gencz" (1418), „Petrus
de Noua" (1416), Benedictus Michaelis de Badia" (1449) etc.
întru cât ar fi vorba de „Makod" (rom. Mocod) din jud. Nă
săud, nu de „Makod" din corn. Szabolcs, tot aşa este Johannes de
Makod", înscris în 13 0ctomvrie 1413. ,,Mathjas de 7elcz" (1391),
Johannes Lupaczionis de Telcz" (1423), ca şi „Johannes Ohamt ex
7elcz" (1503), Johannes de Toeltsch" (1456), „Johannes ex Telsch"
s. „lelczs" (1503 şi 1504), Matheus de Telczs" (1514), „Venczeslaus
de Thewcz" (1458), sânt mai curând din Teltsch (Jelcz)ul
ceho-slovac decât din lelclul din jud. Năsăud.
La universitatea din Viena găsim şi studenţi moldoveni, munteni
şi chiar macedoneni: Ladislaus Blasij de Muldovia" (1441 ) r
Laurencius de Moldovla" (1448); „Jacobus Schultetus de Czurcha"
(=„Giurgiu", 1448); „Andreas de Macedonia" (1389), „Ladislaus de
Macedonia" (1416-18) etc.
') Cf. Dr. K. Schrauf, Regestrum Bursae Hungarorum Cracoviensis —
A krakoi tnagyar tanulbk-hdza lakoinak jegyzeke (1493-1558), Budapest, 1893,
Intre alţii se găseşte aici la 1535 şi „Albertus Wurmloch Transilvanus", „ereticus
factus", mai târziu paroh al Bistriţei, de la care ne-a rămas preţioasa
notiţă privitoare la Catehismul luteran tipărit în 1544.

422 N. DRĂGANU
Dacă cele dintâiu trei nume („Blasij; „Laurencius, ..Schujţ
tetus") ne fac să ne gândim iarăşi la străini, Macedonenii ar putea,
fi Români. 3
)
Cât priveşte luteranismul, Hasdeu în scrierile sale „Şcoalele
polone în privinţa Românilor" şi „Copilăria lui Motoc", precum şi
G. Misail într'un articol întitulat „Cum au învăţat carte unii dinoamenii
mari ai Românilor" („Traian", ziar pro 1869, p. 130)
afirmă că la începutul reformaţiunii au fost înscrişi la universitatea
din Wittemberg şi o seamă de Români subt numele de Unguri*
Aşa ar fi: Costea, Grăniceriu, Copaciu, Gane, Ceapă, Vulpeânu şi
un loan Vodă Basarabul. Afirmaţiunea această însă, venind de la
şcoala romantică a timpului, cuprinde o seamă de exagerări pe care
este bine să le punem la punct.
Aproape toate numele sânt cetite arbitrar şi se întâlnesc numai
de la 1536/37 încoace: „Christianus Kostius Sabesiensis Transil."
(1536/37) 2
), „Valentinus Grenicerus Bistricensis" (1538), „Stephanus
de Copatz Hungarus" ( 542), „Stephanus Ganoj Hungarus"
(1542), „Petrus Zcschapa Ungarus" (1547), „Ioannes Vid Bassaracius,
(1550), „Christanus" (din Sebeş), 1
) „Valentinus" (din Bistriţa) nu par
a fi nume de botez româneşti, deci cetirea „Costea", „Grăniceriu"
(cf. şi ung. Granicsăr) nu este probabilă ; „Copatz", despre care ni.
se spune că este ,,Hungarus" poate fi ung. „Kopatz' sau ,,Kopasz'<
(=„pleşuv"); „Ganoj" (cf. ung. ganej, ganoj „gunoiu") este şi el
„Hungarus," ca şi ,Zcschapa" ; numele braşoveanului „Vulpinus"
este, evident, traducerea lui „Fuchs". Rămâne deci numai „Ioannes
Vid Bassaracius ; care, chiar dacă trebue cetit „loan Vodă Basarab",
poate fi din „ Basarabii" mio;hiarizaţi, CUTI au fost cei „de Sâlyi".
x
) Cf. Dr. Schrauf Kâroly, Magyarorszdgi tanulök a becsi egyetemen,
Budapest, 1892, es A becsi egyetem magyar nemzetenek anyakönyve 1453-tdl
1630-ig, Budapest, 1902, passim.
2
) In 155M „pastor Sabacsiensis", Archiv fiii- siebenbürg. Landeskunde, Neue
Folge, II — 1855, p. 251; în 15Ö3 „Pastor Ecclesiae Muschnensis", ibid. p. 260
Cf. Magyar tortenelini tdr, VI, pp, 215-228, precum şi Archiv für sieberbärg.-Landeskunde,
Neue Folge, 11-1835, pp. 134-141, unde se înşiră numai
studenţii crezuţi Saşi.—Alte informaţii asupra unor „încercări de şcoală apuseană
la noi şi şcolari români la şcolile apusene" cf. N. Iorga, Istoria învăţământului
românesc, Bucureşti, 1928, pp. 18-23.

Un nou exemplar din Mântuirea
păcătoşilor
de N. Drăganu.
E vorba de un manuscris în posesiunea d-lui Dr. Victor
Moldovan, advocat, fost ministru secretar de stat, care are astăzi
146 foi. Numerotarea filelor i se termină cu 148, deci lipsesc 2
foi dela început şi cel mult 4 dela sfârşit. E scris în 1806
(vezi f. 80 r°). Cuprinde partea III („Minunile Maicii Domnului" )
din «.Mântuirea Păcătoşilor» ('Afiapto/.fiv awT/jpca), care era o carte
foarte cetită prin secolul XVIII. Cea mai veche traducere românească
pe care o avem din acesta carte este ^ela 1692 şi a fost făcută
de un oarecare Cosma (Ms. Eminescu). Specimene din ea se găsesc
în Chrestomatia lui Gaster, voi. I, p. 299 ş. u. (cf. şi p. XLIX,
precum şi N. Iorga, Ist. lit. rom. sec. X VIII, voi. I, p. 426-427).
Dar se cunosc şi alte manuscrise care cuprind aceste minuni.
Astfel sunt manuscrisele Nr. 176, 182, 289, 431, 442 ale Academiei
Române (cf. Catalogul manuscriselor, voi. I, pp. 405, 417, 635;
voi. II, pp. 125, 442). Pentru alte două manuscrise cf. N. Iorga:
Manuscriptele Mănăstirii Cernica, N-rele 90 (p. 14) şi 104 (p. 16)
Catalogul manuscriselor Academiei ne dă înşirarea titlurilor
minunilor din ms. Nr. 176 (a. 1809), 182 (a. 1775-76) şi 431
(a. 1801). Cele mai multe sânt aproape întru toate identice cu cele
din manuscrisul Moldovan. în câteva s'au făcut mici modificări.
Modificări se vor fi făcut şi în text la copiere. Cum se vede adecă
chiar şi numai din comparaţia titlurilor minunilor, probabil este
vorba de multiplicarea aceleiaşi traduceri în mai multe exemplare,,
cu inevitabilele greşeli de copiere (Enorie în loc de Onorie împărat
etc). Una din cele 69 minuni (((Fecioara care şi-a scos ochii etc»)
scurtată, se găseşte şi în manuscrisele liceului grăniceresc G. Coşbuc,
scris pe la începutul secolului XVII (cf. Dacoromania, III, pp
472-508).

424 N. DUĂGANU
Manuscrisul Moldovan din punctul de vedere al conţinutului*
este însă cu totul deosebit de „Cazaniile la oameni morţi"'numite
„Mântuirea păcătoşilor" din Codicele Dornean (scrisă de „Nechita
dascăl" din „satul Dorna" „la veleat 1790") ]
) şi din Codicele Leca
Morariu (scris „la anul 1784 dech. 10" de călugărul „lonichie de
la Homor"). -').
Pentru ca să se poată constată aceste fapte, dau mai jos
înşirarea „minunilor" din manuscrisul Moldovan.
Din minunea 1-a s'au păstrat numai 5 rânduri pe f. 3 r°
„Minunea a 2 a. — Pentru hrănirea pruncului şi
moartă mumă-sa" f. 3 r° — 6 r°
„Minunea a 3-a. — Pentru Ioan croitorul" . . .
„Minunea a 4-a.— Ce s'au făcut în Neo[no]riîa de
f. 6 r° — 7 v°
născătoarea de Dum[ne]zeu" f. 8 r u
—10 r°
„Minunea a5-a. — Pentru adăparea orbului" . . . f. 10 r°—11 t &
„Minunea a 6-a. - Pentru tămăduirea de înpietrire" . f. 11 v°—12 v*
„Minunea a 7-a. — Pentru ce pofti să meargă la
izvorul cel primitoriu de viîaţă" f. 12 v°—14 r*
„Minunea a 8-a.— Pentru Roman cântăreţul ce-au
luat dar dela pururea fecioara" f. 14 r°—15 r°
„Minunea a 9-a. — Pentru credinţa pravoslaviei,
şi pentru râul ce şi-au eşit din matcă de făcea
multă înnecătură" f. 15 r°—17 v°
„Pentru tăîarea mâinii sfântului loan Damaschin. —
Minunea a 10-a" f. 17 v°—22 r°
„Pentru cocoana Mariîa care s-au dat de maştehă-sa
să se omoare de slugile ei şi să-i aducă
mâinile. - Minunea a 11-a" f. 22 r°—29 v°
„Minunea a 12-a. — Pentru Mariîa călugăriţa ce
ş-au scos ochii de î-au trimis lui Ridicadie" f. 29 v°—33 v°
„Minunea a 13-a. — Pentru Efimiia cum nu ş'au
ales mire pământean" f. 33 v"—36 r°
„Minunea a U-a. — Pentru două fecioare cum
s'au încununat de înger cu cunună de trandafir
pentru curăţiile lor" f. 36 r"—38 v a
„Pentru un călugăr ce îubea vinul, şi avu şi dragostea
rugăciunii. — Minunea a 15-a" . . f. 38 v°—39 v*
') Cf. Dimitrie Dan, Codicele Dornean numit Mântuirea păcătoşilor.
Edifiune separată din «Candela», Cernăuţi, 1899.
2
) Cf. Leca Morariu, Junimea literară, a XV, N-rele 3—4 din Martie-Prier,
5—6dinMai-Iunieşi 11—12din Noemvrie-Decemvrie, 192 i, în „Buletinul bibliografic",
a. III—1926, Nr. 2 p. 3-4, Nr. 3, p. 5 -6, Nr. 6, p. 9-10.

CN NOU EXEMPLAR DIN MÂNTUIREA PĂCĂTOŞILOR 425
„Pentru un călugăr ce s'au lepădat de icoana
Precestii. — Minunea a 16-a" f. 39 v°—40 v°
„Pentru Aglaida poslujnica lui Petru preotul. —
Minunea a 17-a." f. 40 v° - 41 v»
„Pentru o călugăriţă ce se înşela de vrăjmaşii lor.—
Minunea a 18-a." f. 41 v° 42 v°
„Pentru sihastru ce lăcuia în părţile Siriei. --
Minunea a 19-a." f. 42 v° 44 v°
„Pentru Musicaşul Ioan Cucuzel.—Minunea a 20-a". f. 44 v°—47 v°
„Pentru cum s'au zidit Lavra ce mare a Athonului.
— Minunea a 21-a" f. 47 v°—52 r°
„Pentru Petru cinstitoriul de D[u]m[ne]zeu. —
Minunea a 22-a." f. 52 i°-62 r°
„Minunea a 23-a. — Pentru lepădarea lui Carulos." f. 62 r°—66 v°
„Minunea a 24-a — Pentru lepădarea şi întoarcerea
lui Theofil la credinţă." f. 66 v°—71 v°
„Minunea a 25-a. — Pentru cel ce am văzut pre
Precista pricestuind cu taină cerească pre
fraţii cei ce să ostenea" f. 72 r°-73 v n
„Minunea a 26 a. — Pentru muîarea ce au născut
copilu negru, şi din apă s'au isbăvit de Maica
lui D[u]m[ne]zeu." f. 73 v e
-76 r°
„Minunea [a] /7-a. — Pentru oarecare mănăstire,
ajutorită preslăvit de Maica lui D[u]mnezeu
la nevoia cea de apoi." f. 76 r°—-77 r°
„Minunea [a] 28-a.— Pentru Râmpleanul (sic) care
au înviat din morţi.". f. 77 r»—-78 r°
„Minunea a 29-a. — Pentru cel ce n'au putut să
înveţe sfânta carte fără numai «Bucură-te,
Mărie!." f. 78 v°-80 r°
„Minunea a 30-a. — Pentru copilul Irinicului care
s'au izbăvit din apa râului." f. 80 r°—81 v°
„Minunea a 3l-a. — Pentru jidovul care s'au
izbăvit din legături şi au crezut în H[risto]s." f. 81 v°—83 r°
„Minunea a 32-a. — Pentru copilul care l-au
omorât tată-său, şi au înviîat, şi pre Preacesta
Născătoare de D[u]mnezeu o au mărturisit." f. 83 r°—85 r 1
„Minunea a 33-a. — Pentru îndelungarea vieţii
călugăreşti." . - f. 85 r°-85 v 1
„Minuneaa34-a.-Pentru ceartacelor doi călugări." f. 85 r°—87 r 1

426 N. DRĂGANU
„Minunea a 35-a. — Pentru ostaşul cela ce s'au
pocăit." . . - f. 87 v°—89 v°
„Minunea a 36-a. — Pentru cliricu ce să hrănea
cu scrisoarea lui." f. 89 v°—91 r°
„Minunea a 37-a. — Pentru moartea copilului cel
aplecătoriu şi cum au înviîat din morţi." . f. 91 v°—93 r e
„Minunea a 38-a. — Pentru copilul cel de jidov
carele s'au precestuit cu ceilalţi copii de
creştini."
„Minunea a 39-a. — Pentru muîarea ce au născut
f. 93 r°-94 r0 în păcat fiîul ei."
„Minunea a 40-a.—Pentru muîarea ce au zămislit
f. 94 r°-97 v°
în sămbăta Paştilor." . f. 97 v°—100 r°
„Minunea a 41-a. — Pentru dascălul ce nu credea
înfecioriîaPreacesti[i]." f. 100r°-101 r° •
„Minunea a 42-a. — Pentru călugăru ce petrecea
cu leane multă." . . . f. 10lr°-102.v°
„Minunea a 42-a (sic). - Pentru preotul ce să
, îndoia spre stăpânescul trup." f. 102v°-105r°
„Minunea a 43-a. — Pentru pocăi[n]ţa ucigaşilor
jidovi." . . . . . . . . . . . . . . . f. 105r°_105v°
„Minunea a 44-a. — Pentru moartea cea de ciumă
ce au fost în Răm." . f. 105v"-106v°
„Minunea a 45-a.— Pentru Ioan Zugravul.". . f. 106 v H
—107 v°
„Minunea a 46-a.—Pentru întristăciunea sărăciei." f. 107 v°—109 v°
„Minunea a 47-a. — Pentru slăbănoaga ce nu
putea merge la bisearică." . f. 109v°—112r°
„Minunea a 48-a. — Pentru fecioara ce au vorbit
cu H[risto]s, cocon de trei ani." f. Il2r°-113v°
„Minunea a 49-a — Pentru fecioara ce au locuit
cu mirele ei în curăţie." f. 113 v (l
—115 v°
„Minunea a 50-a. — Pentru tâlharul ce ucidea şi
făcea jafuri multe." . . . . . . . . . . f. 115v"-ll8v°
„Minunea a 51-a. — Pentru un hulitoriu ce s'au
jucat în cărţi." . . . . . . . . . . . . f. 118v°-ll9v°
„Minunea a 52-a.—Pentru Theodorit jidovul." . f. 119v°—120 v°
„Minunea a 53-a — Pentru muîarea ce nu ş-au
ispoveduit păcatul ei." f. 120 v°— 123 r°
„Minunea a 5t-a. — Pentru cliricul carele au
curvit, şi în râu s'au înnecat, şi de Născătoarea
de D[u]m[ne]zeu s'au înviîat." . . . . f. 123 v°—124 v°

ON NOU EXEMPLAR DIN MÂNTUIREA PĂCĂTOŞILOR 427
„Minunea a 55-a.—Pentru un oştean tâlhar carele
făcea rugă către Preacesta. Pentru aceaîa nu
s'au omorătde diiîavolul." f. 124 v l
l—128 v°
„Minunea a 5b-a. — Pentru văduva cea săracă
căriîia l-au luat sufletul Preacurata Fecioară,
iară la moartea bogatului au venit diîavoliî." . f. 128 v°—130 v°
„Minunea a 57-a. - Pentru săracul ce s'au rănit
din văzduh, pentru puţina hulă, şi de Născătoarea
de D[u]mnezeu s'au vindecat." . . . f. 130v°—13lr°
„Minunea a 58-a. — Pentru un copil ce nu [au] ars
de foc." f. 131r°—131v°
„Minunea a 59-a. — Pentru orbul cel din naştere
pre care l-au luminat Preacesta." . . . . f. 131 v"—133 r°
„Minunea a 60-a. — Pentru cel ce au păţit nevoe
pre maie cu corabiîa, şi cu luntrea." . . . f. 133 r°—134 r°
„Minunea a 61-a. — Pentru cei ce s'au mântuit
de furtuna mării." f. 134 r°—134v°
„Minunea a 62-a. — Videnie minunată oarecăriîa,
şi milostivă, şi cinstitoare cătră Preacesta." .
„Minunea a 63-a.- Pentru ascultarea cătră părinţi
f. 135 r°— 1381°
şi cătră Sfânta Liturghie." f. I38r°-141v°
„Minunea a 64-a. — Pentru doi copii, cum s'au
izbăvit de cutremur." f. 141 v°-143 r°
„Minunea a 65-a. — Pentru cele ce au căzut şi
s'au struncinat, şi de Născătoarea de Dumnezeu
s'au vindecat." • . f. 143r°-144v°
„Minunea a 66-a. — Pentru făntăna Psatram (mai
jos: Thrapsan) şi pentru firea unor ape.", f. 144 v°-145 r"
„Poveste pentru îazerile ceale multe care fac multe
fealuri de minuni " f. 145 r°— 147 r"
„Vedeare minunată cum că D[o]mnul cătră noi să
îmblânzeaşte pentru a Maicii rugăciune
plecându-se." . . . f. 147r ft
-148v u

Inscripţii delà Mănăstirea Neamţului.
de Ioachim Crăciun.
In cartea d-sale «Mănăstirea Neamţului» 1
) d. N. Iorga ne dă
— după laţimirschi — inscripţia unui clopot din timpul lui Ştefan
cel Mare, spunând, la sfârşitul inscripţiei, că el ar trebui fotografiat
cât mai de grabă (pp. 21 —22). Ispitiţi de acest deziderat şi fiind
din voinţa unui om bun câteva săptămâni la Mănăstirea Neamţului
—1925— am voit să traducem în fapt dorinţa de mai sus. Cu mare
surprindere a trebuit să constatăm însă, că zisul clopot .... nu
există!
După toate probabilităţile el n'a existat nici pe vremea când
a putut să-1 vadă Iaţimirchi şi să culeagă inscripţia. Ultimul incediu
dela Neamţul —1862— a topit în flacările-i necruţătoare mai multe
clopote, între cari putea fi şi clopotul lui Ştefan Vodă, presupunând
că a scăpat printr'o minune dumnezeiască din incendiile anterioare
tot atât de păgubitoare pentru ctitoria marelui Domn. Dar până
la dezastrul din anul pomenit laţimirschi n'a avut posibilitatea să-1
vadă, fiindcă până la acea dată nu era încă născut 2
).
După anul fatal n'a existat la mănăstire un astfel de clopot:
— In clopotniţă nu e, nici în altă parte din jurul sf. lăcaş.
— Dintre călugării cari trăesc la mănăstire şi au apucat incendiul
din 1862 nu ştie nici unul nimic despre acest clopot.
— Pe noile clopote, vărsate după incendiu, se arată de obi
ceiu provenienţa lor, specificându-se că cs'a vărsat din materialul
clopotului episcopului Ionichie topit la incendiu. . . .», sau s'a vărsat
din materialul clopotului «făcut la 1393 de Domnul Ştefan cel
') Ed. 111. Tip. Mănăstirea Neamţului. 1925.
!
) Mort în 1926 el n'avea, după spusele celor cari l-au cunoscut, nici măcar
şaizeci de ani Dacă s'ar fi născut cel puţin în anul incendiului trebuia să
aibă şaizecişipatru.

430 IOACHIM CKĂ01UN
întăiu şi care s'a topit la arderea monastirii. ..." etc. l
) Prin urmare
nici o menţiune despre vreun clopot al lui Ştefan cel Mare, care
să se fi topit la 1862. E adevărat că pe un clopot mai nou, vărsat
la 1911 sub stăreţia lui Valerie Moglan se spune, că acest clopot
«s'a făcut din nou dintr'un material vechi tot al M[ănăsti]rei
....», însă e greu de crezut ca tocmai stareţul Valerie Moglan
— acela care a cerut d-lui lorga din «iubirea de culrură şi îngrijirea
a tot ce priveşte monastirea sa» 2) să scrie Istoria Mănăstirii Neamţului
— să fi săvârşit impietatea de a tăcea chiar despre clopotul
lui Ştefan.
Intre 1862 şi 1925 Iaţimirchi n'a putut să vadă deci acest
clopot. Atunci de unde a cules inscripţia, care e atât de precisă
încât pare a fi copiată de pe clopot? S'o fi găsit între scoarţele
vreunei cărţi vechi — din cari şi-a însuşit atâtea! 3
)—şi s'o fi transcris
de-aci ? De altfel dintre toţi culegătorii de inscripţii dela Mănăstirea
Neamţului numai Iaţimirchi o cunoaşte.
Cu aceasta ocazie descifrând inscripţiile de pe clopotele dela
Neamţu — lucru nu tocmai uşor — credem că e nimerit să le
publicăm, nefiind încă tipărite de nimeni. Clopotele se înşiră în
ordinea mărimii. Păstrăm ortografia originală şi greşelile.
I. INSCRIPŢII DE PE CLOPOTE.
1. CLOPOTNIŢA MĂNĂSTIRII.
a.
f Acest clopot ce sau vărsat acum esti din materialul clopotului
episcopului Ionichie topit la incendiul întâmplat astii sf
(inte) Mă(năstiri) Neamţu în anul 1862, mai adaogânduse şi alt
material, cu cheltuiala amai multor făcători de bine în vremea
pre înălţatului Domn Cari I şi a preaosfinţitului Iosif A
) Mitropolit
Moldovi şi Sucevi din osârdia arhimandritului şi stareţ Timoţtei
la anul 1875 Septembri 15 şi lucrat de Vasilie Fogoraş
clopotari în Pătrăuţi Sucevi în Bucovina^).
Clopotul are frumoase ornamente în stil gotic.
*) Conform mai departe.
-) lorga o. c. Ed. III. p. 21.
3
) Furturile de pe la mănăstiri şi Academie i-au adus în cele din urm*
alungarea din România.
4
) Naniescu
5
) Despre Vasile Fogoraş vezi: Leca Morariu Ce-a fost odată. Din trecutul
Bucovinei. Ed. II. Cernăuţi. 1926. pp. 5-21.

INSCRIPŢII DKLA MĂNĂSTIREA NEAMŢULUI 431
b.
Acest clopot sau vărsat din materialul clopotului făcut la
1393 de Domnul Ştefan cel întâi şi care sau topit la arderea
mona(stirii) Neamţu 1862 Noembrie 25 mai adaugânduse şi altă
materie, în zilele prea înălţatului Domn Cari I şi preosfinţiiului
M(itropolit) Moldovei şi Sucevei D. D. Calinic Miclescu prin
silinţa şi cheltuelile prea cuviosului arhiman(drit) şi stareţ sfintelor]
Mona[stiri] Neamţu şi Secu don Timothei cu ajutorul unor
părinţi din sobor şi a altor miluitori. 1867 Iulie 15.
Clopotul lui Ştefan I. Muşat e amintit şi de Musceleanu in
«Monumentele străbunilor» 1
), unde ni-se spune că are inscripţie—
fără să fie reprodusă, — că are «anul 1393» şi e turnat de «Ştefan
Vodă al III-lea» [?].
c.
Acest clopot sau făcut pentru Mon\as\tiria Neamţu cu cheltuiala
DSale răposatei C. C. Ecaterina Cananău născută
Bărnabanul: 1868 Octombri în 14 zile.
E cel mai ornamentat şi cu o scriere frumoasă, grăunţată.
Dedesupt: A. 1868. f loan
d.
Chipoşariu,
Sus: Brecy 30 nygkfobr] 5 Pyfnmobr]
5 funturi/.
/Greutatea: 30 puduri,
Pe buzele clopotului: Acest clopot sau turnat pentru paraclisu
sfântului marelui mucenic Dimitrie hospitalul din târgu
Neamţului în zilele binecredinciosului nostru Domn Grigorie
Alexandru Gica Voevot! prin sîrgulnţa pre cuviosului stareţ
Sffintelor]
1851.
Mfonastiri] Neamţului şi Secului
e.
Chir Neonil, anul
Sus: Acest clopot sau făcut în zilele bene credinciosului
Domn Mihail 2
)
An[u]l 1845.
Voevod cu cheltuiala a sfifntei] Monfoştiri].
Pe buze : Acest clopot sau vărsat de D[u]mn[e]alui
Pavel Clopotar la anul 1845.
maistrul
/•
f Acest clopot sau făcut din nou pentru sfinta Monastire
Neamţu dintr'un material vechi tot al Măfnăsti]rei în timpul
stareţiii Arhfimandritului] Valeriu '•') cu cheltuiala miluitorilor
i) P. 35.
'-) Sturza.
3
) Moglan.

432 IOACHIM CRĂCIUN
/alt rând/ prin cheltuiala mai multor donatori şi prin sirguinţa
duhovnicului Meletie marele eclesiarh.
Pe clopot e gravată icoana Maicii Domnului făcătoare de
minuni a Neamţului. In jurul icoanei anul: 1911. Intre rânduri sunt
chipuri de Heruvimi.
S-
Un clopot fâră inscripţie are data: 1857 1 lufliej. Alte două
clopote mai mici n'au nici inscripţii, nici dată.
2. TRAPEZA.
a.
f Acest clopot sau făcut de 7odorn :l
) Stavru spre veşnica
lui pomenire care sau afnrosit Ia sfânta Mănăstire ce să numeşte
Neamţul unde să prăznueşte sfântul Ioan Bogoslovul 1795.
Pe clepot e stema Braşovului, ceeace ne face să credem că
e turnat de vreun meşter sas în sau din acest oraş ardelean.
3. BOLN1ŢA.
a.
In timpul stareţului Teoctist Stupcanu. f Ani 1913 August
30 titore veşnica pomenire Ion Cucole.
II. ALTE INSCRIPŢII.
Afară de inscripţiile de pe clopote dăm mai jos şi alte inscripţii
nepublicate, dintre cari unele abia se mai pot citi.
1. DEASUPRA PORŢII DE INTRARE IN CURTEA MĂNĂSTI­
RII, UNDE ERA ODINIOARĂ Şl UN PARACLIS
[f Acest Dum]ne[z]e[escparaclis] sau [f]ă[cut] împreună cu
rândul chiliilor şi. . .. V lauda praznicului Bunei Vestiri a prea
Sfintei Născătoarei de Dumnezeu şi prin osârnica osteneală şl
purtare de grije a prea Cuvioşiii sale Chir Ielarie Arhimandrit
şi stareţ SffintelorJ Mfănăstiri] N[eamţulul] şi Secuiul cu blagosloveniia
preaosfinţitului Chirio Chir Veniiamin Mitropolit ai
Moldavii spre vecin[i]ca pomenire sau însemnat aceasta [la/
1821 Octomfvrie] 21 la care lucruri au fosft] NicolaH Cernisski
calfă de petrărie şi de săpătorie Vasilie. . . . '/
2. BOL NI ŢA VECHE,
a.
Sus: Stema Moldovei în relief. In jurul ei: Pecetea şi bourul
ţării şi al pămâutului Moldaviei. 1820 A/priJli/eJ 10.
••) E, precis, Todorn, nu Todor N.
;
) Acoperit cu moloz, încât nu se mai poate citi nimic.
') Acoperit cu moloz şi şters.

INSCRIPŢII DELA MÂNĂSTIKKA NEAMŢULUI 433
Sub stemă: Aceasl [ă bolniţă?] împreună cu paraclisul sau
fă/cujl decătfrăj [MJăriasa prea înălţat Domn: [Scarljaft] Alecsan[d]ru
Calimah Vfoejvod însă cu ajutofrul] fs]fi[ntei] mănăstiri
în zilele preaosfi[nţitului] mitropolit [MJoldoviei chiriu chiriu
Veniamin Costache prin osărdiica osteneală şi sârguinţe a
noafstjră llarie Arhimandrit şi Starfejţfujl sfintei Mistiri Neamţului
şi Secului şi spre veacnica pomenire sau însemnat pre aceastfă]
piiatră 18 ziflej SepftemvrieJ 118/20.
Acest paiaclis
b.
fiind zidit de bine credincisul Dfojmn Scartai
Alexandru Calimah V/oeJvfoJd la anul 1820, la botniţa veche
după cum pealăturata peatră l
) să vede apoi la anul 1841 Febfruarie]
12 din întâmplare arzînd sau ridicat cu totul din temelie
şi sau zidit aice din nou împreună cu chiliele împrejur, după
cum să vede, în zilele bine credinciosului şi de H[risto]s iubitorului
Dfojmnului nostru Mihail Grigorie Sturza Vfoefvfo/d, cu
cheltuiala Mănfăstirii] şi ajutoriul iubiţilor' de Hfristo/s patrioţi
săvârşindusă în vremea stărăţiefi] pre cuvioşiei sale chir Neonil
Arhimandrit şi stareţ Sffintelor] Mfănăstiri] Neamţului şi Săcu
la anul 1843.
3. PIA IRA UNUI POD.
Bunul gospodar Neonil arhimandritul, care a ridicat «crucea
dela cerdac», a făcut şi un pod peste drumul ce duce spre cruce.
O piatră dela acest pod, murdărită cu un strat gros de noroi de
porcii cari pasc prin apropiere, are următoarele rânduri :
Sus : Cruce gravată în piatră. De ambele laturi ale crucii :
1846 Septfemvrie] 9 zile.
Sub cruce: Acest pod safu] zidit în stare ţieia prea cuviosului
arhimandrit Neonil prin silinţa shimonahului Iona şi cei difn
preună cu sffinţia saj carii sau ostenit şi au ajutat cu ceiace au
putut pentru alor pomenire sfhijmonah Varlam, Mina mofnajh,
Evghenie monah Andrei Brdt Grigorii şi Geòrgie Braţe, Vasile
Brat.
') Inscripţia anterioară.
Annarnl Inst. de 1st. Naţ. IV.

Un inventar românesc de haine şi scule
din anul 1778
de A. Mureşianu.
Documentul, pe care-1 publicăm mai jos, este unul din cele
câte-va sute de documente din veacul al 18-lea, relative la viaţa Românilor
din Braşov, găsite de noi între actele neînregistrate ale
arhivei acestui oraş. O ladă depozitată în arhivă de mai bine de
un veac şi care rămăsese neatinsă până astăzi, cuprindea registrele
şi hârtiile private ale fostului staroste de neguţători braşoveni din
a doua jumătate a secolului al 18-lea: Hagi Gavrilă Hriste.
Intre documentele cuprinse în această ladă — mai cu seamă acte
oficiale scrise în limba latină şi germană — şe găsesc şi vre-o 80
de acte originale Româneşti din prima şi a doua jumătate a veacului
al 18-lea, unele din cele mai rare şi (interesante l
), precum este
şi inventarul de mai jos, care prin descrierea amănunţită a luxoasei
garderobe a unui român bogat de acum 150 de ani constitue
un document unic de limbă şi ortografie cultă profană de atunci.
Intr'un hrisov original găsit tot între aceste hârtii şi dat de
Grigorie Alexandru Qhica, în 10 Septembrie 1778 — „în anul dintâi
a întâiei domnii a domniei mele aici în oraşul domniei mele
Bucureşti" — lui Gavril Hriste cetim între altele:
„Drept aceia dar şi Domnia mea dăm acest privileghiu lui
Gavriil Braşoveanul si'n Hagi Hristu, carele fiindcă sau arătat cu
slujbă spre folosul vistieriei m'am milostivit Domnia mea de lam
făcut Staroste de Braşoveni pe Braşovenii streini ca să neguţătoresc
aici in ţară, şi să fie în pace şi iertat de toate dăjdiile
osânduelile ţării."
şi
J
) Câteva dintre aceste documente au fost publicate şi comentate de noi
în ziarul „Carpaţii" din Braşov. V. articolele „Moştenirea unui fruntaş român
braşovean de acum 200 de ani" şi „Casa unui fruntaş român braşovean în
secolul al 18-lea" în numerele dela 11 Aprilie şi 30 Maiu 1926 ale acestui
ziar etc. etc.

436 A. MUKEŞIANU
Asupra originei Iui Gavril Hriste, pe care documentele săseşti
îl numesc Riszte, şi pe care Românii de aici îl numeau Gavril
Lipovanul, precum e trecut şi în condicile hisericei Sf. Niculae,
găsim unele amănunte în actul unui proces de divorţ, intentat
împotriva lui de către a treia lui soţie Elisabeta văduva „răposatului
nobil Gheorghe Somlyai", şi „soţia respinsă a a acestui grec pripăşit
pe aici din regiunile tătăreşti,... copleşit de moravuri turceşti....
necinstit, crud şi adevărat tiran..." }
)
Hriste, care-şi poartă toate registrele exclusiv numai în limba
grecească, pare deci a fi fost un grec veritabil sau de origine
bulgărească, spre deosebire de acei „Greci" de origine macedoromână,
din care se trăgea soţia lui Elisabeta, fica neguţătorului
Andrei Grecu (Gorog) din Târgul Mureşului, a cărei fiice Elisabeta
şi Măria Somlyai iscălesc un act latinesc româneşte cu chirilice.
Hriste apare ca membru al companiei greceşti din Braşov în
1741, precum vedem din foaia de zestre, tradusă din greceşte în
latineşte, a primei sale soţii Măria, fiica companistului de aici «Sap
hyrius (Zamfir) Manoli."
Prin 1700 îl vedem căsătorindu-se din nou cu o româncă din
Braşov Stana, fiica lui Hagi Radu Pricop, om avut şi cu mare
trecere, care-şi măritase celelalte două fiice Ecaterina şi Ilinca cu
fruntaşi români de aici Zaharia Nicolau şi Hagi Radul Ciurcul.
La 24 Dec. 1773 moare şi „Hagi cu Stana" şi după câtva
timp „jupanul Gavrilă" se însoară cu văduva Elisabeta Somlyai, cu
care însă deşi îi dărueşte o casă în Braşov şi alte bunuri, nu tră.
eşte bine, însă cu toate aceste nu voeşte să se despartă de dânsa
câştigând toate procesele de divorţ intentate de ea împotriva lui.
Cu toate „moravurile sale turceşti" Hriste nu a fost lipsit de
însuşiri frumoase şi sentimente filantropice faţă de Români. Aceasta
reiese şi din două scrisori româneşti, păstrate tot între hârtiile lui
ale viitorului arhimandrit al mănăstiri Berdinului şi episcop al
Aradului Nestor loanovici, din 1791 şi 1794, pe când învăţa la
') Ouod ubi ipsa jàm ab aliquot annis ab inhonesto, crudeli, et vere
Tyranno meo marito tot inter crudelissima verbera mortisque cominationes
his per omnia insveta, eo magis quod prius nobilis Georgi/ Somlyai per me
nunquam satis deplorandi uxor tranquilissimam duxissem vitam, nunc vero
pejoribus fatis ita volentibus Graeci huju s e partibus fors Tartanas hue appulsi
repudiata conjux, miserrime viverem, idem moribus vere Turacis imbutus
nuperis diebus securi velut lethali instrumento me, orphanosque meos aggre-
diendo, e sua domo ejecisset. ab eoque tempore separatam ab ipso traho
vitam...."

UN INVENTAR ROMÂNESC DE HAINE ŞI SCULE DIN ANUL 1778 437
gimnaziul superior din Pojon (Bratislava). Hriste avea şi vie pe
dealurile Cernăteştilor şi o stupină cu „orangerie" preţuită la 3600
fiorini. In registrele de dajdie ale Braşovului el apare ca proprietar
de casă în „Ulitze Farkoje" în anul 1748.
Să trecem acum la autorul documentului de mai jos.
Ce 1-a îndemnat pe bogatul Staroste Mărgărit să-şi lase în
anul 1778 atât casa sa din Braşov, clădită de curând cât şi o parte
a averei sale mobile în îngrijirea lui Gavrilă Hriste ? Dintr'un document
unguresc din anul 1776 aflăm, că el fusese căsătorit încă
înainte de anul 1740 cu sora soţiei nobilului făgărăşan Nicolae
Somlyai, tatăl răposatului socru al lui Gavrilă Hriste. Intre el şi
Hriste erau deci şi legături de cuscrenie. Acest document îl numeşte
„Starostele Mărgărit Grecul din Ţara Românească'' (olâhorszâgi
Margareth Staroszta Gòròg). Numele „Grecu" era în mod vădit, în
legătură cu ocupaţiunea lui, căci hârtiile iscălite de dânsul sunt
toate scrise româneşte. Probabil, că „Mărgărit Grecul" nici nu
scria bine greceşte, căci atunci el nu ar fi predat amicului său
Hriste, care-şi purta catastifele numai in această limbă, inventare
româneşti.
Starostele Mărgărit era aşa dar român, cu rang de boer, precum
o dovedesc şi număroasele caftane din inventarul, pe care-1
publicăm. De altfel starostii de neguţători se bucurau de obiceiu
şi de privilegiul boeriei 1
) Nu cunoştem locul de origine al starostelui,
nici numele lui de familie cel adevărat. Avea vie în localitatea
în Deal din Muntenia (Havasalfòldében in Dial nevezetu
szòlòhegyekben), unde vinde, cu ocaziunea unui târg, în 1746, patru
butoaie de vin, pe datorie, cumnatului său Nicolae Somlyai, pe al
cărui fiu ii primeşte la dânsul pentru învăţătură (Hozzam hozvan
edgyik fiat tanulâs Kedviért). El reclamă în anul 1776 dela
„tabla" judecătorească (curte de apel) atât plata datoriei cât şi a
cheltuelilor făcute cu tânărul Somlyai, dela moştenitorii răposatului
Nicolae Somlyai, cari se mutaseră la Sătmar „în Ungaria" (Magyarorszâgra),
zălogind casa lor din Făgăraş cetăţeanului şi nobilului
Ghorghe Fuste (nobilis Georguis Fuste, civis oppidi Fogarus).
Dintr'odată cu lucrurile cuprinse în inventarul de mai jos,
starostele Mărgărit predă cu un inventar amănunţit şi casele sale
') Intr'un hrisov al lui Mihail Vodă Şutu din 10 Sept. 1791, citim între
altele: „Datam cartea Domnii mele boerului Domnii mele Ioan Popovici, pre
care l'am făcut Domnia mea staroste de neguţători. — V. D. Z. Furnică, Din
istoria comerţului la Români, Bucureşti 1908, p. 157.

438 A. MUEEŞIANU
din Braşov cari ,,s'au făcut la leat 1774 August de isnov tot de
zid" cu „trei pivniţe boltite" şi cu mai multe odăi („case") de
locuit.
Nu cunoaştem cauzele pentru cari starostele Mărgărit părăsis
în anul 1778 dimpreună cu soţia sa Safta Braşovul, pe care precum
se vede şi-1 alesese drept loc de odihnă al bătrâneţelor sale,
prin hârtiile date în păstrare amicului şi cuscrului său din Braşov,ne-a
lăsat câte-va dintre cele mai interesante, documemente ale
graiului românesc, obicinuit în viaţa de toate zilele al Românilor
culţi de atunci.
* *
1778, Martie 15
Foia de căte haine am lăsat la dum. (nealui): .kir Gavrilă
Hrişte dupe cum să văd mai jos anume.
1 : Kaftan de germesut piersegiu cu flori, să (tnx) cu antiriul Iu 1,
1 : Kaftan de şamalage (nidMMagf) vânătă (KXHXTX), ku vărgulîţile
galbene şă antiriul lui.
1 : caftan de şamalage singepie ku vărguliţile roşăi (pouix), şă
ku antiriul lui.
I : caftan de germesut. ka scorţişoara făr de antiriu.
1 : roke de atlaz de vineţia singepiu, ku fior Op^op) de fir,
şă ku şâtrangele de fir, ku gurile de şăretur de fir, ku sponce de
lipţica (Lipsea =AHîtiiHKa)- şă ku antiriul iei (m) asemene (AC$MM)
cu roke şă ku şeresur (i) de fir la măneci (A\ZNSM)
1: Ciube (MSKÎ) de atlaz de vineţie săngepiu, ku flori (^op)"
de fir şă ku şâtrangele de fir, şă ku şereturi late de fir. de jur
împrejur, făr de blană.
1 : roke de atlas (a'/\ac) galben de ţarigrad ku flori de mătase
şă ku şâtrangele de fir, făr de guri, ku sponce de lipţica.
1 : Cube femeiască de şaliu (IUMHS) vărgat blănită ku krasak
1 : blană de cube fămeiască de krasak.
1 : saie (cSie) de ţitarie (u,HTApHt) ku antiriul iei.
1: Poală de icoană de atlaz cemeniu (H{AWHH8), ku săţîful
(cxgH^Hrt) de atlaz roşu, kusută pe skris de săidăker (cxi,â,xKfp)
1 : Pănzatură de masă în trei foi kusute ku tiriplişă ku mătase.-
1 : Peşchir lung împrejurul mesii ales şă uplut 1
) (8IIA8T) ku>
mătăsuri.
') Qreşală ortografică în loc de umplut. Se repetă cu trei puncte mai
departe : uplute ; etc.

U.V INVENTAR ROMÂNESC DE HAINE Şl SCULE DIN ANUL 1778 439
, ~2;: feţe de perine mari,.,de;,papură ku zăţelile kusute ku fir
2; feţe de perine mici kusute şaie (ca'u) tot ku fir. ,. y,
2: feţe de perine mici kusute ku mătasă albă şă uplute
(umplute) ku fir.
1 : carşaf (sapuia^) ku şapte rânduri kusut ku mătase roşăe
kunegră (sic) verale (cKSHrrrx KtpA«) şă uplut ku fir.
12; şărvete kusute pe skris a naturale (â) (HAT^AM). ku mătăsuri
şă ku fir.
1 : ie kusută ku mătase ghiuvez (TH8K{3) şă upluiă ku fir ku
doă rânduri pe mănekă.
1: măhramă ku: 16: flori kusute ku sărmă (cxp

440 A. MUREŞ1ANU
1 : oglindă mare ku pervazurile de porculan (nopKitadN) kt»
florile roşăi şă pecetluită în dosul oglinzii ku doă peceţi
Kositor
5: tipsii mari . . .
5 : tipsii de mijlok
2 : gastroâne .
2: pirostii . . . .
Aramă
6: tipsii
3: tisgiri . . •
1 : ligean ku ibrik şi ku flore lui poliit. veki
1 : ibrik făr cie ligean
1 klondir . .
aceste toate = ok = 13 = litre = 3 —
aceste toate =
ok 11 = litre =3=-
1 : ikoână mai (cu) precista. Zugrăveală noă şă ferekată ku*
argint pe mărgin şă ku kununa maikăi precisti de argintu.
1 : ikoână sfinţii apostoli petru şi pavel şă zugrăveală de mosku.
Mărgărit storoste (m. p.)
Corn. de A. Muresianu

Contribuţii la eraldica vechiului Ardeal
de I. Marţian
Monumentele eraldice se rapoartă mai cu seamă la chestiuni
de genealogie, dar uneori sunt de importanţă şi în domeniul istoriei
naţionale, cu deosebire dacă lămuresc raporturi culturale asupra
cărora nu se pronunţă scrisul nici tradiţia.
Din această consideraţie vom cerceta, în următoarele, elementele
eraldice cuprinse în blazonul Ardealului, privitor la vechimea
şi origina lor. '
Primul blazon oficial pentru Ardeal s'a decretat în Dieta dela
Sebeşul-Săsesc la 24 Mai 1659 de principele Acaţiu Barcsai. In
esenţă decretul prevede instituirea unui blazon combinat din patru
embleme şi adecă: Un vultur înjumătăţit ca simbol al comitatelor
ardelene, soarele şi semiluna ca simbol al Secuilor, şapte cetăţi ca
simbol al Saşilor şi patru râuri cu crucea dublă ca simbol al părţilor
anexate.
Dar cu toatecă în decretul acesta se spune că în trecut Ardealul
nu avea un blazon definit, unii scriitori, cari s'au ocupat mai
amănunţit de eraldica acestei provincii afirmă, că primul blazon
oficial 1-a instituit regele Ioan Zapolya la anul 1538 şi conţine trei
embleme şi adecă: Partea superioară a unui vultur negru înjumătăţit
şi încoronat ca simbol al Ungurilor, soarele cu semiluna ca
simbol al Secuilor şi şapte cetăţi ca simbol al Saşilor. Origina lui
însă o derivă dela alianţa celor trei naţiuni ce s'a încheiat după
revolta ţăranilor dela anul 1437 1
).
Totuşi pentru această origină a blazonului nu există nici o
dovadă şi în ce priveşte alianţa numită „uniunea celor trei naţiuni"
se ştie că s'a încheiat între Nobili, Saşi şi Săcui şi nu între Un-
') Jakab. E. Az erdelyi orszâgos czimerek tortenete. Szâzadok. Pest
1867, p. 336. Eder K. I. De initiis juribusque primaevis Saxonum. Cibinit
1791. p. 214.

442 I. MARŢIAN
guri, Saşi şi Săcui, ceeace se vede din textele documentelor existente 2
,L
De altă parte decretul dela 1659 spune lămurit că vulturul,
era simbolul comitatelor şi nu cel al naţiunei ungureşti.
Elementele ce privesc Ardealul cuprinse în ambele aceste cornbinaţiuni
de blazoane sunt: Vulturul, şapte cetăţi şi soarele cu
semiluna, cari toate erau în uz şi înainte de combinarea lor in
blazon oficial şi sunt de origină diferită.
Vulturul negru înjumătăţit şi încoronat, simbolul comitatelor,,
a fost considerat pe vremuri mai noui ca emblema naţiunii Ungurilor.
Dar uzul de a purta în fruntea oştirilor un vultur, simbolul
nemuririi, este de origină egipteană. De aci a trecut la Romani
şi se ştie că ei purtau în fruntea fiecărei legiuni un vultur de aur
în vârful unei prăjine. Dar devenind, după desmembrarea imperiului,
aurul mai rar, acest simbol a fost înlocuit cu cel al unui vultur
brodat ori pictat pe pânza drapelelor intrate în uzul general. Inaceastă
formă l-au adoptat în urmă şi Ungurii şi l-au purtat pe
drapelul contingentului lor şi cel al Românilor a
).
Aceste contingente armate le formau însă nobilii, singuri îndatoraţi
să presteze serviciu militar.
Emblema vulturului prezintă deci simbolul comun al nobililor
ardeleni, consideraţi ca militari şi la tot cazul fără deosebire de
naţionalitate. Că nici chiar Ungurii ardeleni nu au privit emblema,
vulturului ca simbolul lor naţional dovedeşte faptul că principele
Sigismund Rakoczi 1-a omis din blazonul său înlocuindu-1 cu un
vultur întreg, care ţine o sabie în ghiarele piciorului drept şi:
prezintă blazonul Poloniei 4
).
Cel mai important element în blazonul Ardealului prezintă
cele şapte cetăţi: (castele, turnuri, 'ori porţi de cetate) cari începând
dela anul 1659 sunt emblema Saşilor. Totuşi scriitorul
sas J. Bedeuş spune că nu se ştie şi nu s'a putut constata nimic
2
) Katona S. Historia critica regum Hungariae. J. XI. p. 793 şi Fejre
G. Codex diplomaticus Hungariae vol. XII. p. 912.
3
) Nemzeti târsalkodo. Kolozsvâr 1843. p. 323: „Nicolaus filius Emich
castelanus de Chycho ac ductor aquillae seu vexillis." şi Desuşianu N. Docu­
mente privitoare la Istoria Românilor, Bucureşti 1890. Voi. 1/2 p. 615: „Paulus-
Magnus de Vajdahaza vexillifer universitatis regnicolarum Hungarorum et
Valachorum Transilvaniae".
4
) Bedeus J. Die Wappen und Siegel der Fürsten von Siebenbürgen,
und der einzelnen ständischen Nationen dieses Landes. Hermannstadt 1838
Fig. 10.

CONTRIBUŢII LA ERALDICA VECHIULUI ARDEAL 443
cert, când au acceptat Saşii şi din ce prilej cele şapte cetăţi de
emblema lor naţională •').
Primul blazon al Saşilor ardeleni este menţionat în privilegiu,
regelui Andrei II dela anul 1224 în care se zice : „Insuper ejisdem
eoncessimus quod unicum sigillum habeant quod apud nos et
magnates nostros evidenter cognoscatur" 6
).
Dar cum acel blazon, dat în o epocă de înflorire a eraldicei.
totuşi nu este descris în textul privilegiului, nu cunoaştem înfăţişarea
Iui; nu poate însă să fie diferit de un altul a cărui pecete
s'a conservat dela anul 1302 şi care prezintă o coroană ce p ţin
cu manile trei bărbaţi îngenunchiaţi şi unul stând în picioare 7
).
Al doilea blazon 1-a dăruit pe seama Saşilor regele Ludovic I,
la anul 1370. Acesta înfăţişează trei scuturi încoronate, dintre cari
primul poartă pe o jumătate cele patru râuri ungureşti, iar pe
cealaltă jumătate şase crini ai Capetingilor; al doilea prezintă un
vultur încoronat având aripile întinse, iar al treilea o foaie de roză
palustră, încoronată şi aceasta 8
).
Al treilea şi ultimul blazon al Saşilor instituit, precum ma
văzut, la anul 1659 au fost cele şapte cetăţi, cu cari ei s'au familiarizat
în măsura încât le consideră de un străvechiu patrimoniu
naţional şi, fără să-şi fi dat vre-odată seama de origina lor, mai
încearcă şi în prezent a-le identifica, fie cu pretinse şapte castele,
fie cu şapte oraşe, pe cari pretind a-le fi întemeiat.
Totuşi cele şapte cetăţi pe vremuri mai vechi erau blazonul
Ardealului provenit din antichitate şi trecut prin mai multe metamorfoze
până au ajuns la forma din prezent. Privitor la această
ipoteză găsim în opul anonim. «Dictionarium heraldicum» tipărit
la Viena în anul 1746 la pagina 46 menţiunea că blazonul Ardealului
prezintă: Şapte coline deasupra căror se vede luna.
Acest important indiciu s'a strecurat probabil din vre-un pp
«raldic mai vechiu, din care se obicinuia a se confecţiona atari
compilaţiuni. De altcum dicţionarul conţine şi blazonul contimporan
al Ardealului. Dar vechiul blazon înfăţişând şapte coline era cu-
') Bedeus J. op. cit. p. 5. : „Wann endlich die Sächsische Nation die
sieben Bürgen zu ihrem Wappen angenommen und was dazu Veranlassung
gegeben habe, darüber konnte noch nichts Gewisses entdeckt werden".
8
) Teutsch & Firnhaber. Unkundenbuch zur Geschichte Siebenbürgens
Wien 1857. p. 30.
7
) Zimmermann & Werner. Urkundenbuch zur Geschichte der Deuts­
chen in Siebenbürgen. Hermannstadt 1892. Vol. I. Fig. II
8
) Zimmermann & Werner op. cit. Vol. I. Fig. 23.

444 I. MARŢIAN
noscut în occident ca simbolul Ardealului încă din timpuri anterioare
secolului al XI -lea, căci Saşii ardeleni se îndeletniciră cu numirea
de «Siebenbürgen» încă în vechia lor patrie înainte de a fi
emigrat în Ardeal. 9
).
Deopotrivă răspândit era pe acele timpuri şi termenul latin
1 0
medieval de «Septem castra». ).
Considerând deci că în Ardeal înainte de Saşi nu era o populaţie
de viţă germană, care ar fi putut da ţării acesteia o numire
germană, este cert că numirea de «Siebenbürgen» au format-a
Germanii din occident în bazele vechiului blazon ce-1 cunoşteau.
Şi unii scriitori Germani urmărind etimologia acestui nume i-au
găsit origina în numărul de şapte munţi, cari însă nu trebuiau
identificaţi în natură ci în blazonul cunoscut al ţării. 1
Dar cele şapte coline ori şapte munţi prezintă blazonul Romei
din timpurile cele mai vechi până în prezent, bineînţeles fără
adaosul lunei. ]
-).
Este cunoscut că Romanii au împrumutat uzul blazoanelor
1 3
dela Egipteni ).
Şi se ştie că ostaşii romani purtau embleme pe scuturile lor
dar nu ştim că din care secol înainte au început provinciile imperiului
să poarte blazoane provinciale: deci nu putem afirma că
blazonul Ardealului cu cele şapte coline îşi are origina dela Romani.
Totuşi posibilitatea nu pare excluză.
Cea mai veche menţiune despre un blazon provincial al Daciei
se face la anul 530 în actul prin care împăratul Iustinian a fondat
mitropolia de Sirmiu, aci se spune că emblemele ambelor Dacii
'•') Eder K. J. Erdély ország ismertetésének 'zengéje Nagyszebenben
1828. p. VII.
10
) Benkö J. Milkovia. Vol. I, p. 57, la anul 1096.
Historia Transilvaniae. Manuscript anonim.
§ 6. Maiori dificultăţi subest nomen germanicum «Siebenvürgen»
errónea etiam est eorum sententia qni deducunt a septem montibus Transilvaniae
prae reliquis altioribus, vel quod septem montibus quasi muro circumducta
sit. Nam dificile certe este hujus sententiae patronis numerum septenarium
motium prae reliquis insigniter eminentium determinare. Nec limites Transilvaniae
transcedentes septem ; sed septies septem etiam montes transcenderé
debuere.
, 2
). Dictionarium heraldicum. Wien 1746. p. 14.
1 3
). Hickmann J. De artis heraldicae origine et natura. Lipsiao 1689, p. 2

CONTRIBUŢII LA EKALUICA VECHIULUI ARDEAL 445
cuprinse în blazonul instituit pe seama acestei mitropolii prezintă
un turn aşezat la mijlocul unui scut de culoare roşie.
In bazele acestui indiciu putem conclude că turnul singuratic,
în cazul prezent, nu prezintă, ci numai substitue blazonul comun
al Dacilor, cele şapte turnuri. Cu toate că blazonul mai vechiu al
Dacilor, identic ce cel al Romei antice, a fost cele şapte coline,
aceste s'au modificat în urmă în cele şapte turnuri, blazonul Con-,
stantinopolului, al Romei celei noi.
Dar metamorfoza colinelor în turnuri nu s'a săvârşit în pripă
ci numai pe încetul şi adecă astfel că menţinându-se baza celor
şapte coline i-s'a mai adaos fiecăreia câte un turnuleţ în culme.
Noul blazon combinat astfel din emblemele celor două capitale
ale lumei vechi s'a conservat pe urmă în occidentul european până
târziu prin secolul al XVI-lea ca simbol al Ardealului lr
>).
La forma fără de coline s'a trecut ab ia în secolul al XVII-Iea
Constatăm deci că la bazele blazonului considerat de simbolul
Saşilor se găsesc cele mai vechi blazoane ale Daciei traiane.
cari s'au conservat cu stăruinţă în toate combinaţiunile creaţiunilor
ulterioare, ca cel mai de seamă element eraldic, graţie inconştienţei
guvernanţilor din trecut.
Soarele şi semiluna aplicate în câmpul liber de a dreapta şi
de a stânga vulturului şi adecă de a dreapta soarele şi de a stânga
semiluna, este emblema Săcuilor. Aceste corpuri cereşti simbolizează
vegherea de zi şi de noapte, potrivit chemării lor dea păzi fosta frontieră
din estul regatului unguresc. Se zice că această emblemă le-a
fost dăruită de regele Sigismund la anul 1437 pentru vitejia lor
dovedită în războaele împotriva Turcilor şi în revolta ţăranilor.
Mai înainte Secuii au avut o altă emblemă şi adecă: Un braţ
ţinând o sabie la mijlocul căreia era înfipt un cap de urs şi o
inimă, iar în vârf o coroană.
De altcum simbolul soarelui cu semiluna este cunoscut din
Micena şi din Babilon şi se găseşte pe blazonul Cumanilor de ai
> 4
). Fejer O. Codex diplomaticus Hungariae. I. VII. p. 14, : Justinianus
imperator archiepiscopum Syrmiensem in urbem suam Justinianeam primam
cum multis praerogativis transfert. Anno 530, p.'19. «Insuper contulimus tibie
que damus hie descripta armorum insignia videlicet : Scutum in Septem partis
divisum ; in medio ejus, scutum aureum, cui inest aquilla duplex alba et
nigra, que significat Emblema imperiale cujus capita coronata sunt purpurea
imperiali diademate, ex parte dextra in prima divisione scutum rubrum, in
cujus medio videtur turris, significans utramque Daciam»....
1 5
) Dictionarium heraldicum. Wien 1746. p. 14.

446 1. MARŢIAN
dreapta şi de a stânga leului, ce stă în două picioare, care pe vremuri
mai vechi era considerat de al voevodatelor româneşti Mun­
1 6
tenia şi Moldova ).
De încheiere constatăm că toate creaţiunile eraldice ulterioare
privitoare la Ardeal, începând cu blazonul instituit de împărăteasa
Măria Terezia până la stema mai recentă a României întregite
conţin aceleaşi elemente cunoscute.
Cum a scăpat Nicolae I3ălăşescu din mâna
Ungurilor la 1849?
„Balaschescku", Mitglied des wallachischen Comitte-zsein
geborner Haschager, Theolog, Professor in der Wallachei etc.,
war am schlechtesten und nicht mit Unrecht bei den Ungarn angeschrieben.
Am 11-ten März Abends verspätete er sich im Qu,
artier des Comitte-zs mit dem Verbergen einer grossen Summe
Geldes in Gold und Silber im Aschenwinkel und begegnete den
eindringeeden Ungarn auf der Treppe „Geht nur hinauf" sagte
er gut ungarisch „ihr werdet sie erwischen" und kam unaufgehalten
herunter. Er lief dann bis in die kleine Gewehrgasse zu seiner
Wäscherin und bat selbe ihn zu verbergen. Diese war so von Angst
erfüllt, dass sie ihn nicht verbergen konnte. Er ging hinaus und
verbarg sich in einem Holzschopfen, hörte hier die Ungarn—mehre
Parteien—eindringen, plündern und wieder weggehen, traute sich.
i e
) Münster S. Cosmographie. Basel 1583, p. 1223.

N. HÄLÄSESOU LA 1849 447
jedoch trotz der Kälte, die er leicht bekleidet ausstehen musste,
nicht heraus bis am Morgen die Wäscherin zu ihrem nicht geringen
Schrecken ihn daselbst fand, ihm sagte, dass die letzten Ungarn
theils schlafend, theils betrunken sich im Zimmer befänden, aber
auf der Gasse niemand zu sehen sey. Nun wagte er sich heraus
und ging bis in die grosse Gewehrgasse in das Quartier eines revolutionären
Wallachaiers und war so glücklich die Frau dieses
Wallachaiers — er selbst war in Paris — allein im Zimmer zu trefen.
Sie versteckte ihn sogleich in ihr Schlafzimmer, brachte ihm Barbiermeister
und Schere zum Bart abnehmen und Kleider eines
Tsokoien. So metamorphosirt trug er gebückt auf dem Rücken
einen grossen Pack bis zum weissen Löwen in die Josephstadt und
fuhr einige Stunden später mit seiner Retterin, welche von Bern
Pässe bekommen, als Tsokoi auf dem Bock sitzend, glücklich aus
Hermannstadt nach der Walachey. Als er im Juli mit den Russen
wieder kam, nahm er zur grossen Verwunderung seiner Hausfrau,
der Arztens Witwe Kominek, welche von den Jnsurgenten ganz
ausgeplündert worden, sein Geld unversehrt aus dem Aschenwinkel
heraus.
Glück muss man haben !!!
(„Memoiren, betr. die Ereignisse von 1848/9 von der Hand
der Orators Samuel Traugott Binder in „Einnahmen u. Ausgaben
Protokoll 1800—1831 pag. 86).
I. L.

Christian Schesaeus despre Români
St. Bezdechi.
In cunoscutul poem în patru cărţi „Ruinae Pannonicae'* al
umanistului sas, retipărit la 1797 de I. Eder, directorul Şcoalei
normale din Sibiu, poeme în care se cuprinde povestea evenimentelor
din Ungaria şi Ardeal în timpul lui Ioan Zapolya, se pomeneşte
•— bine înţeles, adeseori — şi despre Românii cari, împreună cu
Ţiganii, formau între poparele Transilvaniei, o turmă umană lipsită
de drepturi. Mai toate aceste ştiri, ce ne interesează pe noi,
împletite cu alte ştiri relative la popoarele conlocuitoare în Ardeal,
se găsesc în primul cânt al acestei eroice poeme. Aci aflăm şi
amănunte pitoreşti privitoare la diferite oraşe din Ardeal. Astfel
Clujul a mai fost numit şi Zeugma, înainte de-a căpăta în scriptele
oficialităţii latine numele de Claudia (Claudiopolis pg. 27); Alba
Iulia îşi trage numele de la Iulus — fiul lui Enea — ; Mediaş, acest
târg vestit pentru viile şi ridichile sale, e aşezat—media în regione Dacorum(pg
25)—; Braşovul e vestit pentru cultul Muzelor şi pentru faimoasa
bibliotecă, în care s'au strâns operele, ce s'au mai putut salva
din vestita bibliotecă a lui Matei Corvinul. Tot aci ni se spune—
ca să începem cu vecinii noştri—că Saşii sânt urmaşii Saxonilor
trimişi aci, drept pedeapsă, de Carol cel Mare (pag. 22). Se mai
vorbeşte de Secuii neastâmpăraţi şi de Ţigani, pe care poetul îi
zugrăveşte în următoarele versuri pitoreşti:
Hic etiam Zigani (plebs est adsueta rapinis
Stramineisque habitare casis) incude metallum
In varias aptant, ut proles Lemnia, formas...
Cât priveşte pe Români şi istoria noastră, relevăm în primul
rând ştirea că D. Iaxici, după părerea autorului, ar fi atentat la
viaţa voivodului Mihnea, pentru că acesta i-ar fi necinstit sora,
amănunt despre care alţi contemporani, între care şi Olahus, nu
ne spun nimic.

ST. BEZDECHI 449
Insă rândurile cele mai interesante, pentru noi în această
poemă a lui Schesaeus sânt cele, prin care descrie pe „Valahi". In
pasagiul din Cartea II, v. 341-43, vorbind de Secui şi Românii
cari luptau laolaltă împotriva Turcilor sub comanda lui Martinuzzi,
spune:
Dacorum regit ipse acies, Siculosque Vlachosque
Incultos armis, squalore situque rigentes.
Dar monumentale prin plasticitatea lor sânt mai ales cele
opt versuri (Cartea I, 326-334), prin care poetul zugrăveşte pe a
noştri. Iată aici pasagiul, şi în original şi în traducere, ca să-şi
poată oricine face o ideie de înfăţişarea morală şi fizică a Roma*
nilor ardeleni, contemporani cu Petru Rareş:
Sordidus in campis pascit iumenta Valachus.
Barbara progenies, crudelis et aspera cultu ;
Legibus a reliquis et consuetudine vitae
Dissidet, hirsuţi circumdata pellibus hirci.
Non fera flabra Noti timet hibernasque pruinas,
Lacte et caseolis vivit, oinere inque calenti
Ex milii coctis nutritur farre placentis
Et crudo gaudet distendere viscera lardo.
Turmele 'şi paşte pe câmpuri întinse valahul nemernic,
Barbar, ce plin de cruzime viaţa 'şi trăeşte sălbatec,
înveşmântat în sarici din piele de capră flocoasâ,
Deosebit de poporul din jur şi prin trai, şi prin lege.
Fără să-i pese de Crivăţ şi nici de-ale iernilor geruri,
El se hrăneşte cu lapte şi cas, cu mălae făcute
Dintr'o făină de mei, ce e coaptă în spuză fierbinte,
Iară cu crudă slănină foalele-i place să-şi umfle.
Trăsăturile acestea ciudate în arhaismul lor aspru, aşa cum
cu talent le notează Sasul Schesaeus, nu puteau indica decât un
popor de autohtoni impunător prin vechimea şi nobilele lui origini
dar căzut, prin vitregia împrejurărilor, într'o trecătoare barbarie
care avea cu atât mai mult să-I ajute a-şi conserva, în mijlocul
vicisitudinilor de tot felul, specificul său etnic.
Armarul Inst. de 1st. Naţ IV. 29

Note bibliografice
de Valeriu L. Bologa.
în Weszprémi „Succincta Medicorum Hung. et Trans, biographia,"
Cent III, Viena 1787 găsesc, la Ioannes Guilelmus Deccard

452 NOTE BIBLIOGRAFICE
familiares diebus et noctibus aliquot continuis interrogant, quaremortui
fuerint, quum divites pecude, pecore numis et frumentos
exstiterint, potissimum vero ubi morbus quispiam epidemicus grassatur,
a Mortuis quibusdam se suosque Rasciani ¿xsüg-/credunt, Valachi
vero, natio aeque supertitiosa, mastican' se dicunt, teste Kòleserio
nostro in Scrutinio Pestis Dacicae Cibinii an. 170J în 16 edito,,
qui Wampyrismum omnem pag. III. seductionem. ac lusum Diaboli
nominai."
Observatio IV. De caussa plicae polonicae non satis ab
Erndselio in Varsavia illustrata explicata, demonstratur exemplo
Valachorum ex sordido vivendi genere earn contrahentium, qui
absque omni sanitatis noxa et ferunt et exscindunt : quod aeque
in equis quoque Tranülvanicis fieri observatur. — Anni 1734 He"
bdom. XLVI pag. 363.
Intr'o notă mai lungă la articolul său despre Kramer, Weszprémi
dă următoarele informaţiuni despre viaţa şi igiena Românilor (Cent.
IN, p. 189—192):
„Ex inito tamen calculo idem clima non tarn infestum videtur
esse Turcis ac Christianis. Certe interim constat experientia infantes ex
matrimonio Germanorum vel Turcarum cum muliere Hungarica,
Valachica, aut Rasciana inito susceptos diutissime vivere. íncolas
Húngaros, Rascios, Zíngaros, sed imprimis Valachos admodum
esse fecundos, et licet nullus eorum, nisi ad montes Transsylvaniae,.
Syrmiae, comitatum Marmarosiensis, Bihariensis, Satmariensis, inter
Lugos et Orşova vivido gaudeat colore, sed omnes utplurium
cacochymici adpareant, attamen summam adipiscuntur senectutem,
ut supra centum alii viginti, et triginta; alii quinquaginta immo
etiam nonaginta annos supervivere observentur. Caussam longaevitatis
huius quae exteris denegata est, nativitati, hereditariae
ad patrium clima dispositioni et vitae rationi adferifcendam esse.
Hominum enim graeci ritus ratio vivendi consistit in dieta excarni,
fervente enim solis calore abstinent se fere novem mensibus ab
omni carne, et i is quae ex animalibus desumuntur, ovis, caseo, butyro
et lacte, contenti soli panibus subcineritiis ex frumento turcico
paratis, fructibus horaeis, aliisque e regno vegetabili petitis ; aquam
ex Danubio et aliis fluviis hauriunt, brassicam muriaticam in deliciis
habent et fere quotiodie iusculum acidulum ex furfure tritíceo cum
aqua fermentato paratum edunt. Calorem meridianum sollicite fugiunt,
loca frigidiora meridiationemque Hispanorum ac Italorum more
amant, calidos cibos mane potius et vespere quam meridie summunt.

VA LEK IU L. B0L0GA 455
Giade, qua rustici quoque integras replent foveas, potum suum
et semetipsos urgente aestu refrigerant. Carnem bovinam Valachi,
Rasei, Zingari parcissime comedunt, cuius locum caro vervecina et
lardum calidum cum pane supplet. Calugeri, ordinis S. Basilii monachi,
aetatem eb esu carnis abstinent, sed pisces in aqua salsa coctosmagna
in copia consumunt, jejunio et inedia se macerant, spiritu
interim ex prunis damascenis destillato plurimum delectantur. Magnos
quidem ex potu dicti spiritus aeque ac ex frumento destillaii et ingurgitatione
vini et cerevisiae commitunt errores ut haemoragiis
saepius corripiantur, abstinentia tarnen et potu aqucso sibi mederi
noverunt."
La biografie lui Nie. Apdthi, (cent. III, art. IV), vorbind despre
traducerile sf. Scripturi în ungureşte, Weszprémi scrie la pag. 29 :
„Inventos scilicet fuisse Sigismundi regis nostri temporibus duos e
familia S. Francisci viros bene doctos qui divina oraculain idioma
Hungaricum converterent, sed mox metu Inquisitorum haereticae
pravitatis Romanorum, intra patriae limites oberrantium, in vicinam
se subduxemnt pientissimi UH viri Moldaviam, optume tam sacro
operi consulturi, ne in harpyas incidere manus cogeretur."
In centuria II, pars II, art. XXIV (p. 266 — 267) şi cent. III
pag. 150—151, Weszprémi dă biografia lui Adam Molnâr, născ în
1716 la Tresztyénfalva, -f-1778 în Braşov, doctor în medicină, om
foarte învăţat (membru al Academiei imperiale „naturae curiosorum").
A fost câtva timp medic în Cluj, pe urmă în Braşov; chemat la
Bucureşti ca „principis Valachici physicus", a stat acolo 20 ani ;
în 1768 „dum hostilis exercitus Russici manipulus ex improvisa
advolans, integrum uno die expugnarent Bucherestum, omnem et
librariam et, reliquam domesticam totius vitae suppelectilem momento
temporis amisit, vix ipse, nudus fere, Coronam Transilvaniae
profugere potuerit". In Braşov a mai trăit şi şi-a exercitat practica
până în 1778, când a murit.
După Wurzbach (Biogr. Lex. d. Kaisertums Oesterreich), voU
19, p. 24, Molnâr a scris pentru Academia Leopoldina trei lucrări
despre Muntenia: 1) De aere, aquis et locis Valachiae. — 2) De
natura et diaeta crassa Vatachorum. — 3) De morbis endemiis Valachiae.
Toate trei lucrările erau în manuscris, gata pentru tipar,
când Molnâr fugi din cauza Ruşilor din Bucureşti. Manuscrisele,
împreună cu întreaga sa avere s'au nimicit
Dau însfârşit câteva titluri de cărţi mai vechi cari lipsesc îrt
„Liter, med. rom." de Gh. Crăiniceanu şi cari nu sânt indicate
nici în alte lucrări de specialitate :

454 XOTE BIBLIOGRAFICE
Tellar, Georgius „Visum repertum anatomico-chirurgicuttt
oder gründlicher Bsrickt von den sogenannten Blutsaugern, Vam^>
pier in der Wallachey. Siebenbärgen und Bannat". Wien 1784.-
Ferro, Pascal los. „NähereUntersuchung der Pestansteckung,
und über Schädlichkeit der Contumazen. Nebst 2 Aufsätzen über.,
Berichte aus der Moldau und Walachey. Wien 1787 (cf. Györy<
„Magyarorsz. orvosi bibliogr." 1900, p. 147.).— Anexa cu rapoartele
despre ciuma în Principate a fost scrisă de medicul braşovean Drj
Martin Lange, (care dealtum e cunoscut şi prin o lucrare despre,
medicina populară în Ardeal, lucrare care se ocupă şi de leacurile.
Românilor) şi s'a retipărit în „Siebenb. Quartalschrift" III, 143-170.
{cf. 7rausch "Schrittst. Lex." II, p. 327).
In 1832 s'a tipărit în Paris în limba spaniolă o cărticică a
celebrului medic Broussais „Relacion de las epidemias delacoleramorbus
observadas en Hungria, Moldavia, Gallicia en los anoş
,de 1831 y 1832.
Viola Ioseph „Diaetetik für einen Regenten," Iassy, 1833,
{după Györy „Magyarosz. orvosi bibliogr." 1900, p. 157; — Györy
mai adaogă că aceeaş carte a apărut în acelaş ansi în limba românească),
trebuie deasemenea semnalat, ca necunoscut în bibliografia
medicală românească veche.

Dări de seamă.
Nic. Grămadă, Ozolimna. Aşezarea Ozolimnei. Originea Numelui (îre
„Codrul Cosminului" II-I1I (1927) pp. 85 sqq.).
Două lucruri nouă aduce d. Or. în această contribuţie a d-sale asupra
topografiei medievale din părţile noastre.
Faţă de localizările date până acum bălţii, pomenite in cunoscutul pasagiu
al scriitoarei bizantine Ana Comnena, de către Du Cange, d. Iorga, d. Q. Brătianu
(v. şi Ios. Marquart, în Abhandl. d. Kgl. săchs. Ges. d. Wiss. zu Gottingen
Philos — hist. Kl. N. F. Bd. XIII, no 1, p. '¿7, cf. şi Egyet. Phil. Kozl. Bpest
1918, p. 103 sq), d. Grămadă indentifică Ozolimna ('OCoXipv) — OâîoXt|xvT|)
cu Balta laiomiţei (p. 89), formată de cele două braţe ale Dunării, care se
desfac la Silistra şi se unesc la Hârşova. Unele detalii din descrierea locului:
la Ana Comnena, se şi potrivesc cu această localizare, altele, însă, nu. (p. 90).
Identificarea, cu toate acestea, rămâne nesigură. — Al doilea lucru e
părerea d-lui Gr. că în numele grecesc '0£oXîji.v/) (=0&

456 DÄRI DE SEAMĂ
dela moartea sa. Constatând că aceasta «a fost considerată ca streină de
mişcarea intelectuală a Rusiei şi fără înrudiri cu preocupările societăţii dominate
de geniul ţarului reformativ», autorul îşi propune să înlăture «greşala
acestei concepţii».
Mai întâiu însă răstoarnă o altă prejudecată istorică adânc înrădăcinată:
prejudecata că Petru cel Mare ar fi dat, în cursul domniei sale, o atenţie
excesivă chestiunii orientului, mai precis, chestiunii Constantinopolului, afirmând
că ochii neastâmpăratului autocrat se îndreptau mai de grabă spre
Apus. Totuşi, ca un monarh multilateral ce eră, el nu putea să neglijeze
nici problemele din Răsărit, în cadrul cărora imperiului creiat de dânsul
printr'o voinţă absolutista feroce îi reveniâ un rol covârşitor. Analizează apoi
rând pe rând geneza scrierilor lui Cantemir, arătând că, deşi scrise în
latineşte, ele au fost determinate In mare parte de momentul politic şi cultural
prin care trecea Rusia în acel timp. însăşi soarta personală a principelui
nostru fu strâns legată de evenimentele politice şi militare ale acelei perioade ;
natura preocupărilor sale ştiinţifice nu poate fi, deci, decât o consecinţă firească
a exilului său. Spre această concluzie logică ne împinge şi constatarea că
Dimitrie Cantemir eră, la începutul veacului XVIII-lea, singurul orientalist
cu o reputaţie solid întemeiată, posedând o metodă de investigaţie occidentală.
Cunoscând spiritul utilitarist al ţarului Petru, e natural să presupunem,
deci că acestuia nu-i scăpă din vedere valoarea informaţiilor eminentului
specialist. In lumina acestei concepţii, opera principelui moldovean ne apare
astfel ca un fel de „mijlocitoare între două civilizaţii" : răsăriteană şi apuseană.
Stăruitor şi conştiincios în culegerea informaţiilor, original prin concluzii,
la începutul carierei sale de istoriograf, d. Panaitescu părea că nu
acordă atenţia cuvenită stilului literar în care îşi formula rezultatul activităţii
sale neîntrerupte. ') Judecând însă după essai-ul, de care luăm act prin rândurile
de faţă, remarcăm o însemnată evoluţie şi din acest punct de vedere.
Autorul stăpâneşte azi o limbă ce se caracterize iză prin sobrietate savanta,
prin preciziune şi colorit pitoresc. N. Buta
Carl Patsch : Beiträge zur Völkerkunde von Südosteuropa. (Mit einer
Kartenskizze). In «Anzeiger der Wiener Akademie 1925» (62 Jhg): I Die Völkerschaft
der Agathyrsen, pp. 69-77; II Banater Sarmaten, pp. 181-216.
Aceste două „Contribuţii-' ale eminentului istoric şi arheolog vie-
•nez — cunoscut, mai ales, prin publicaţiile sale model asupra Dalmaţiei
Antice — formează, de fapt, primele studii la importanta lucrare ce o pregăteşte
despre populaţia antică a peninsulei Balcanice şi a ţinuturilor ce o
•împrejmuesc dinspre miază-noapte. Ambele ne interesează în mod direct,
deoarece tratează ţinuturi cuprinse azi în teritoriul României întregite.
In studiul asupra Agathyrsilor analizează ştirile antice ce pomenesc
• de acest popor enigmatic, dispărut depe arena populaţiilor vechi încă în
•sec. 3 a. Chr., ştiri ce îndreptăţeau doar fixarea acestui neam în Transilvania
dar lăsau cea mai mare îndoială asupra originii lui. Intr'adevăr, după unii,
Agathyrsii erau consideraţi ca făcând parte din marea familie a Tracilor, după
.alţii, erau Celţi, Sciţi, o mixtură între Traci şi Sciţi sau Celţi şi Traci, şi nu
') Vezi: Contribu(U la bibliografia lui N. Bălcescu, Buc. 1924.

DĂRI UE SEAMĂ 457'
lipsiau nici păreri care-i priviau drept neindogermani. D. Patsch ii considera*
de Sciţi, întemeindu-se pe un însemnat număr de analogii de onomastică :
Terek Alutus (râu în Caucas) şiAluta; Sargatioi, Sargetae (neamuri scitice)
şi Sargetia; Sacae şi Sacidava, etc. ip. 72 sq.) Existenţa lor, ca popor format,,
independent, în Transilvania, e atestată, sigur, pe la 513, prin mărturiile lui
Herodot. Autorul îi presintă ca pe stăpânitori ai Dacilor (p. 75), pe cari îi
domină până prin sec. 3 în. de Chr. când aceştia scutură jugul strein, probabil
prin o mişcare de renaştere şi întărire analogă cu cele ce au urmat şi mai
târziu, subt un Oroles, Burebista şi Decebal (p. 76). Ultima menţiune a
Agathyrsilor, ca popor existent, e cea a lui Aristotel (Problemata 19, 28).
In secolele următoare ei dispar cu totul, contopindu-se, pe cât se pare, \m
massa poporului dac (p. 76/77).
Un interes şi mai măre pentru istoria naţională prezintă, însă, al doilea
studiu al d-lui Patsch, asupra Sarmaţilor din Banat. Prin Banat, d-sa înţelege
teritoriul cuprins între Dunăre, Tisa, Mureş şi munţii Bănăţeni (Banater Gebirge).
Prin analiza datelor istorice lîn special Ammianus Marcel linus) şi
epigrafice, întărite şi de câteva descoperiri arheologice, autorul ajunge la
următoarele concluzii: Banatul, cu o populaţiune deasă şi o viaţă culturală
înfloritoare, aparţinea nu la Moesia Superior ci Daciei, formând acea Dacia
Malvensis, '-) numită după Colonia Malvensis, pe care d. Patsch o plasează
la Denia, în Banat, şi nu în Oltenia (pp. 195 sq. 203 sqq. 214). Aşezarea*
Sarmaţilor în Banat a avut loc încă sub dominaţia romană, în două rânduri:
prima pătură stabilită au fost Sarmatae Limigantes, apoi, ceva mai târziu,
Şarm. Argaragantes (p. 214). Aceşti din urmă sînt expulzaţi de supuşii lor
S. Limigantes în 334, dar revin din nou pe aceste locuri cu ajutorul Romanilor,
în anul 358. Tot acest an aduce şi pieirea prin sabie şi desrădăcinare
a Sarmaţilor Limigantes (p. 193/194). Slăbirea şi propăşirea Sarmaţilor în^
ţinuturile bănăţene se datoreşte faptului că au găsit acolo, la venirea lor, un
„Kulturboden" şi o situaţie economică înfloritoare care a durat şi după 271,.
formând o „continuitate economică romano-sarmatică" (p. 214 sq). Attila
îi găseşte tot pe aceste meleaguri. Extrem de importantă e concluzia finală
a d-lui Patsch, prin care d-sa aduce un nou şi competent sprijin teoriei
continuităţii, exprimată şi de Mommsen şi susţinută cu atâta căldură de
Jung. ') Ea merită să fie reprodusă aici: „Continuitatea economică
romano-sarmatică nu se poate însă explica numai prin faptul că Sarmaţii Limigantes
îşi puseseră stăpânirea pe un teritoriu bine cultivat de mai nainte, ci prin
împrejurarea că în Banat, ca şi în Dacia, de altfel, o parte a provincialilor
romani a rămas pe loc. Cât de greu părăseşte omul situaţii cu care s'ai
') cf. şi Philipon, Les peuples primitifs, p. 2.
2
) Părere susţinută şi în Rom Mitt. XX, 223 sqq.
3
) Dintre învăţaţii clasicişti cari îmbrăţişează această teorie — singura
raţională — pomenesc aici şi pe Snellmann, De interpretibus Romanorum, p.
81 sq. --Notăm, însă, că argumentul adus de către Snellmann (l. c.) pentru
a dovedi că în Dacia se vorbii chiar sub Traian limba latină curent de către
populaţie, e greşit interpretat. Precesul de care e vorba şi la care asistă şi
prietenul împăratului, Plinius cel Tânăr, nu a avut loc în Dacia ci în Italia,
la Centum Cellae, Civitâ Vecchia de azi. Pe lângă Snellmann, mai e şi E.
Oamillscheg, în Zeitschrift fur Slavische Philologie, voi. III (1926), p. 153,
susţinând o continuitate a elementului roman
Walachei).
în Banat şi Oltenia (Kleine

458 DÄRl DE SEAMA
obişnuit . . . . se confirmă des şi în decursul istoriei mai vechi romane
(v., de pildă, Tacit. An. XIV, 33) şi, fireşte, şi'n sec. 3 d. Chr In topó-,
nomastică, numiri ca Bersawa (~Bărzava), un afluent al Timişului lângă
care se găsia localitatea Berzobis, sau Bersovia, arată o supravieţuire a yechei.
populaţii'' (p. 215).
Am crezut de cuviinţă să relev aceste două studii ale d-lui Patşch,
şi pe cele menţionate în notă, pentru a arăta că învăţaţii streini obiectiv^
ajung, pe alte căi, la aceleaşi rezultate, pe care istoricii şi filologii români
le enunţaseră de mai înainte. - . •
Cât priveşte studiul d-lui Patsch, am avea de notat că pentru pară» '
sirea Daciei nu poate fi angajat t ca argument decisiv sistarea baterii
monetelor dacice (p. 209), deoarece, pe cât se pare djn studii mai vechi şi,
noi, monetaria Daciei nu se găsia aici, ci la Viminacium. ') — încetarea
baterii monetelor dacice, a putut avea, deci, şi alte cauze, dacât evacuarea,
iminentă a teritoriului. C. Daicovici
Karl Lehmann — Hartleben, Die Traianssäule. Ein römisches Kunst­
werk zu Beginn der Spätantike. Berlin—Leipzig 1926. Walter de Gruytèr
Verlag. Text: VIII +156 pp. Tafeln: 73 planşe. 4°.
Literatura asupra coloanei lui Traian s'a îmbogăţit, prin studiul d-lui
K. L.-H., cu o contribuţie din cele mai însemnate. Atât prin reproducerea
frumoasă a reliefurilor (direct depe copia ce se află în Lateran), cât, mai
ales, prin noul punct de vedere din care studiază d. L.-H. acest admirabil
monument de artă, lucrarea d-sale represintă un progres hotărît în cunoaşterea
problemelor puse de coloana lui Traian. Intr'adevăr, lucrarea tânărului
arheolog german —rezultată pe urma unei munci încordate de vreo câţiva ani,—
e o reacţiune faţă de curentul aproape absolut până acum — représentât de
Domaszewski, Petersen, Stuart Jones şi, în special, Cichorius — care consideră
coloana reliefată ca o fidelă şi exactă cronică a celor două campanii
purtate de împăratul Traian împotriva Dacilor şi pentru care izvoarele literare
sunt mai mult decât sărace.
Faţă de acest punct de vedere — istoric — al învăţaţilor, pomeniţi
mai sus, d. L.-H, îşi propune să cerceteze monumentul de artă numai şi exclusiv
din punct de vedere artistic, căutând să-1 aşeze în cadrul desvoltării
artei antice şi să lămurească raporturile dintre el şi arta antică anterioară.
E foarte firesc ca aceasta nouă concepţie să ducă la exagerări în cealaltă
direcţie şi ca „punctul de vedere principial diferenţiat" al autorului, să-1 faca
să tăgăduiască orice valoare documentară a monumentului, acceptându-1,
doar, ca un izvor pentru reaua epocii imperiale romane. Iată pe scurt rezultatele
mai importante la care ajunge d. L.-H. :
In ce priveşte forma curioasă a monumentului, d-sa respinge teoria
lui Birt care vedea originea fâşiilor de reliefuri ce cuprind, în spirale, fusul
coloanei de ca. 40 m. înălţime, în sulurile de papyrus sau pergament, iat
representările în relief le considera ca derivate din ilustraţiile cu care erau
împodobite acele volume. Pentru d. L.-H. coloana reliefată e „für eine neue
Aufgabe neu geschaffene Monumentform". Coloana nu figura, de la început
¡
) Revista Ii. di num. 1908, p. 202 ; cf. . Prot. Szernie, Bpest. 1927,
p. 98/99.

DÂRI DE SEAMA 459
în planul forului lui Traian, întocmit de Apollodor, ci i-a fost adaogată ulterior,
după dorinţa Senatului. Prin urmare, o nevoie greu de împlinit altfel,,
a dat naştere monumentului în această formă, pe care, însă, de sigur, l-au
influenţat, ca formă şi conţinut, atât ilustraţiile depe sulurile de pergament
cât, mai ales, aşa numitele picturi triumfale. — Monumentul nici n'a fost
conceput, la început, ca un «Grabdenkmal» ci numai ca simbol al biruinţei,
asupra Dacilor. Abia mai târziu, la dorinţa impăratului însuşi şi după ce
planul scenelor fusese elaborat în cele mai mici detalii, a fost desemnat sica
loc de odihnă pentru rămăşiţele pământeşti ale marelui cuceritor. Cu acest
prilej, s'a hotărît înlocuirea vulturului din vârful coloanei cu statua, de bronz^
a împăratului şi i s'au aplicat ferestruicele, tot la al doilea spiral, spre a da
lumină scării ce sue în interior. — In ce priveşte inscripţia enigmatică depe
soclu, d. L.-H. nu-i poate da de rost. [De la apariţia studiului său, săpăturile
întreprinse de guvernul italian, în jurul forului Traian, a adus lumină
şi'n această privinţă] *).
Supunând întreaga operă unor legi superioare de composiţie, d. L.-rf.,
descompune întreaga acţiune desfăşurată pe fusul coloanei, în o serie de motive
ce se perindă după modele primite din tradiţia artistică, adaptându-se
la cerinţe de simetrie, ritm şi, deseaori, fără nici o altă justificare decât
aceia de a umplea spaţiul. Astfel, vedem tratate, aparte, scenele de adlocutio,
sacrificii şi lusiraţii, construcţii, soli şi prisonieri, marşuri şi lupte.
In alegerea şi redaţea acestor scene autorul găseşte că artistul n'a
fost legat de realitatea şi adevărul istoric. El lucrează cu modele şi tipuri,
adauge şi omite unele lucruri care din punct de vedere istoric nu corespund (uneori
le aşează, cronologic, falş : transportarea tezaurului lui Decebal, de pildă),,
ţinând seamă în primul rând numai de interesul artistic al composiţiei întregi.
Aşa, de pildă, pentru scenele de adlocutio, domină un tip luat din arta anterioară
când împăratul stă, pe tribunal, la stânga, iar soldaţii se află înşiraţi la
dreapta. Scena se repetă în decursul primului război de şase ori, câtă vreme
în al doilea o întâlnim numai de două ori. — La sacrificii şi lustraţii, lipseşte
actul lustraţii acolo, unde, istoric, nu putea să lipsească după prescrierile
religioase. La construcţii e de remarcat numărul extraordinar de lucrări
care se văd pe coloană: O influenţă a picturii triumfale, cu tipuri de muncitori
şi mişcări luate din tradiţia artistică. Nici soliile cunoscute istoric nu
se redau exact ci cu schimbări impuse de legile artei. — La scenele de marş
e vădită influenţa picturilor triumfale şi a artei de pe Ara Pacis, — Scenele
de luptă sânt, relativ, foarte puţine. Lucru ce corespunde, de altfel, cu o
tradiţie artistică romană (foarte rari sunt representările plastice de luptă în
Roma). Lă redarea scenelor de luptă nu se poate observa nici o tendinţă de
a da realitatea. E o composiţie artistică nouă, influenţată de arta picturilor
triumfale şi arta plastică barocă helenistică, cu amănunte luate, fără schimbări,
din tradiţie.
Examinând natura şi clădirile aşa cum sunt redate în arta coloanei lui
Traian, autorul constată că şi aici a avut un rol hotărîtor arta veche, în special
pictura triumfală, cu modelele şi tipurile ei consacrate. Puţine din locuri
şi construcţii pot fi identificate. Nu crede în reproducerea exactă a clădirilor
dace, căci clădiri ca cele de pe coloana lui Traian se găsesc şi pe
*) Vezi notiţa mea din «Societatea de Mâne», 1928, Ho. 6, p. 125.

460 DĂRI DE SEAMĂ
alte monumente. E înclinat să creadă mai degrabă în o tradiţie artistică ce
lucrează cu Topoi etnografice. Admite, totuşi, o redare în generalităţi a capitalei
Sarmizegetusa, dar nici decum o respectare a detaliilor. E interesant
de pildă, că şi podul lui Apollodor, e reprodus cu însemnate abateri de la
originalul cunoscut din monede. Nu crede să se fi lucrat după schiţe luate
la faţa locului ci, cel mult, să se fi ţinut seamă de planurile generale ale
aşezărilor militare.
Ca stil, d. L.-H., nu împărtăşeşte părerea lui Wickhoff care vedea în
arta coloanei lui Traian perfecţiunea aşa numitului stil continua, ci, ca şi
Cichorius consideră relieful întreg ca o măiastră alcătuire de tablouri singuratice
clar determinate. Respinge părerea că artistul^ar 'fi fost Apollodor.
A fost probabil un singur artist cu mai mulţi colaboratori cari
au lucrat după modele desenate ori pictate şi nu după modele în argilă.
Armele şi instrumentele erau, ca de obicei, executate în metal. Unitatea
operei e evidentă, dar naţionalitatea artistului nu se poate ghici. întreaga
operă poartă pecetea artei elenistice-romane. Ea stă la pragul unei
noi epoce: a antichităţii târzii. C. Daicovici.
F. Horovitz, Influenţa elenismului asupra lumei traco-dacice şi tracodaco-romane
până la retragerea legiunilor din Dacia. Extras din „Cercetări
Istorice". Anul II-III. Iaşi. Viaţa Rom. 1927, 1—53 pagini.
Lucrarea de faţă a d-lui H. este o expunere, pe scurt, a rezultatelor
la care au ajuns cercetările de până acum în această direcţie. Cu o hărnicie
vrednica de laudă culege datele necesare la alcătuirea tabloului ce vrea
să nil presinte, fo!osindu-se de cele mai importante lucrări apărute până
acum asupra acestui subiect. Cum era şi firesc, d-sa împarte influenţa elenismului
asupra lumii traco-dacice în două epoce: cea dintâi, de la începuturi
până la contactul poporului traco-dacic cu Romanii, şi a doua, dela cucerirea
romană, până la retragerea legiunilor din Dacia. Această din urmă limită
e, însă, valabilă numai din punctul de vedere strict dacic. Chiar în perioada
romană, influenţa elenismului e, aproape, exclusivă şi fără concurenţă în
Thracia propriu zisă, câtă vreme în Moesia Superior şi Dacia spiritul precumpănitor
e cel roman, deşi şi aici se simte o destul de însemnată adiere
de elenism.
Menţionăm câteva scăpări din vedere ce s'au strecurat în corpul lucrării
şi care trebue relevate: Paionii (p. 2) nu sunt Traci ci Illiri.—La monumentele de
limbă tracă (p. 3), trebuiau pomenite şi glossele păstrate la lexicografi (în
special Hesychios) şi, în deosebi, inscripţia tracă cu caractere greceşti din sec.
b a. Chr., de pe inelul de aur găsit în Bulgaria, în jurul oraşului Philippopolis
(satul Jeserovo), discutată de o seamă de învăţaţi*). Opera lui Plinius ce
Bătrân se întitulează, de fapt, Naturalis Historia şi nu H. N. (p. 4). — Nu
cred că e întemeiată părerea d-Iui H., exprimată la p. 16, asupra originii elenice
a leilor funerari, pentru care vezi, acum, Schober, Die rom. Grabsteine...
p. 213sqq. — Stabilirea atât de categorică a stadiului de romanizare (romanizare
completă şi semiromanizare) a indivizilor, numai după criteriile
atât de nesigure ale numelui, e, după părerea subsemnatului, una din părţile
slabe ale lucrării (p. 35). — Interesantul fenomen traco-dacic al numirii de
*) Mai nou, doi învăţaţi litvani, Basanavicius şi Srba au încercat să arate, pe baza acestei inscripţii,
o înrudire între limbile tracă şi litvanâ (cf. D. Ut. Zeit. 1926, col. 19S9-W90).

DÂRI DE SEAMĂ 46 »
Tiopioc şi dominus (cu corespodenţele feminine) dată zeităţilor, a fost frumos
•şi amplu relevat de răposatul V. Pârvan în ale sale Contribuţii la Istoria
Creşt. Dnco-roman, explicând geneza românescului dumnezeu. — Ala I. Itu-
raeorum in Dacia a mai fost documentata epigraf ic şi'n o inscripţie, publi­
cată şi întregită corect de subsemnatul în „Dacia" voi. I, p. 251. Dintre cu­
vintele româneşti date la sfârşitul lucrării ca derivând din greceşte, abia 2
sau 3 pot rezista criticei filologice.
Mici, dar supărătoare greşeli de tipar şi limbă strică chiar unei lucrări
de începător; aşa de p.: Apolonia p. 9 (p. Apollonia); civilisaţii mai superi­
oare, (p. 7) se comenta pe Homer (p 29), factor de elenizare al lumei tra­
cice (p. 7) - şi altele. C. Daicovici.
Ştefan Ciobanu. Cetatea Tighina. (Extras din Anuarul Comisiunii Monum-
Ist. Secţia Basarabia)
E o monografie documentată, înfăţişând fazele principale ale desvoltării
oraşului şi cetăţii Tighina. Numele ar fi de origine cumană : delà cuvântul
ttigăna (găleată, taler = grosse Schale)
In acest caz ar data din timpul dominaţiunii Cumanilor, delà cari a trecut
în stăpânirea Tătarilor în sec. XIII, iar la sfârşitul secolului următor expansi.
unea Moldovei a atras-o în sfera intereselor sale militare şi comerciale.
In privilegiul comercial dat de Alexandru cel Bun Lipovenilor (1408) Tighina
e pomenită ca una dintre vămile principale ale Moldovei. Pe aci trecea drumul
tătăresc spre Crimea.
La 1456 Petru Aron mută vama la Lăpuşne, dar la 1460 Ştefan cel Mare
o aşează din nou la Tighina, cum a fost „dela început" dispunând a se plăti
pentru păzitor „câte 12 groşi de căruţă". Importanţa Tighinei sporeşte, după-»
ce Turcii ocupă Chilia şi Cetatea Albă (1484), deşi părcălăbia acestei din urmă
cetăţi nu fu mutată la Tighina, ci cu 35km. mai jos, la Ciubârciu, ca să poată
apăra mai bine regiunile moldovene din preajma ocupaţiunii turceşti. La 1538
Sultanul Suliman, pornind contra Iui Petru Rareş cu oştire „pe care cerul şi
pământul abia o ţine", ocupaşi Tighina clădind aci o puternică cetate, care la
1541 era gata (Bender-dela turco-arabul Beader-port sau oraş comercial)
Ieronim Laski scrie lui Ferdinand I (30. III. 1541) că Moldovenii nu pot suporta
nici într'un chip răpirea celei mai frumoase părţi a ţării lor. Totuş încercările
de recucerire n'au dat nici un rezultat. După 1574 Turcii aşezară şi la Tighina
şi la Cetatea Albă garnizoană permanentă de Tătari. Bejul Tighinei scria pe la
1580 româneşte cerând starostelui dela Raşcov„ un poloboc de holircă". Cătră
sfârşitul secolului XVII, după ce Turcii fură nevoiţi să cedeze Ruşilor Azovul
(1696) Tighina deveni „scutul puternic al islamismului contra Rusiei".
Se făcură aci fortificaţii noi, la cari fu silit să lucreze şi Antioh Cantemir
(1707). Niculae Costin spune că „săpând el la Tighina alţii îl săpau pe
dânsul la Poartă". Fiind mazilit, fu închis în cetatea Tighinei apoi dus Ia
Constântinopol.
După lupta dela Poltava (1709) Carol XII, regele Suediei s'a refugiat la
Tighina, căreia unii îi ziceau atunci şi Carlopolis. La 1713—14 a stat aci şi
•fostul rege polon Slanislau Lesczinski. In cursul răsboaielor dintre Turci şi
Ruşi (1769—74 şi 1787—91) Tighina ajunse în mâna Ruşilor, dar prin pacea
dela Cuciuc-Cainargi şi prin cea dela Iaşi fu retrocedată Turcilor. La 1806 fu
ocupată din nou de Ruşi şi lăsată pentru timp scurt în stăpânirea Modovei.

462 DĂRI DE SEAMĂ
apoi trecu şi rămase în cea rusească până la 1918. Monografia scrisă.cu
multă îngrijire şi întemeiată pe informaţie solidă, e împodobită şi cu 30 de
ilustraţii reuşite. I. Lupaş.
Mohâcsi Emlekkonyv 1526. Societatea istorică maghiară a ţinut să comemoreze
centenarul al 4-lea al desastrului dela Mohâcs (29 Aug. 1526) prin o
publicaţiune redactată de membrul ei Emeric Lukinich, profesor univ. şi director
al Bibliotecii Szecheny din Budapesta.
Publicaţiunea cuprinde 12 studii scrise de diferiţi autori, cari se silesc a
înfăţişa în mod documentat antecedenţele politice, morale şi sociale ale luptei
cu Turcii, relaţiile cu ţările vecine şi cu politica europeană din acel timp,
desfăşurarea forţelor aruncate pe câmpia de lângă Mohâcs şi răsunetul produs
de înfricoşatul desastru în poezie, în tradiţie, în opinia publică a ţării şi a
străinătăţii.
Autorul 1-lui studiu, Bruckner Gyo'zo arată, că urmările renaşterii din epoca
de înflorire a lui Matia Corvinul au stricat „caracterul scitic" al Ungurilor,
cari în timpul dinastiei Jagelonilor porniră pe povârnişul decadenţei politice,
morale şi economice. Pentru toate relele învinuiau dinastia străină crezând, că
numai un rege naţional i-ar putea salva. Luptele politice-sociale dintre magnaţi
şi nobili, certele pentru succesiunea la tron şi destrăbălarea morală aduse
ţara într'o situaţie din cele mai deplorabile. Palatinul ţării. Ştefan Bâthory şi
voevodul ardelean Ioan Zapolya sunt înfăţişaţi ca nişte beţivi. Primaţii din
Strigoniu : Toma Bakocz, Gheorghe Szatmări şi Ladislau Szalkai ca nişte desfrânaţi.
Celui din urmă i se strigă chiar în dietă mustrarea, că in calitatea sa
de ierarh, nu se sfieşte să ţină harem. In ce priveşte coruptibilitatea conducătorilor
de atunci ai Ungariei, se citează afirmaţiunea italianului Massaro că
„nu există nedreptate sau ignominie, pe care ei să n'o facă dacă, li se strecoară
bani. Cronicarul contemporan, Gheorghe Szeremi spune că Ungurii aveau
3 însuşiri—habent tres naturas: invidia, blasfemia et homicidiă. Dispăruse cu
totul orice interes pentru binele public şi orice spirit de sacrificiu în aşa
măsură încât italianul Burgio se credea în drept să spună că „dacă Ungaria âr putea
fi salvată din vârtejul primejdiei pentru un preţ de 3 fiorini, nu s'ar găsi în
toată ţara 3 oameni gata să aducă acest sacrificiu" — Cei ce simţiau, că devine
tot mai iminent pericolul cutropirii turceşti, îşi puneau speranţa exclusiv
în ajutorul străinătăţii.
Papa Leo X făcuse proiecte de expediţii cruciate în interesul Ungariei şi al
Poloniei, dar când a încredinţat pe Toma Bakocz cu pregătirea cruciatei în
Ungaria, rezultatul fu dezastros: ţăranii porniră sub conducerea Secuiului
Gheorghe Doja contra nobililor exploatatori, nu contra Turcilor. Alte încercări
de mai târziu rămân zadarnice. Popoarele din apusul Europei nu mai puteau
fi concentrate la o acţiune comună. Rivalitatea între Francezi şi Habsburgi
de o parte, curentul reformei religioase de alta constituia obstacole serioase,
de care se frângeau iniţiativele cu tendinţe universal—creştine. Episcopul Brodarics
scria cu mâhnire lui Sigismund regele Poloniei: văd, că principii creştini
se ceartă sau lenevesc şi nu se gândesc la creştinătate. Iar Luther se
întreba: La ce bun să pornim războiu contra Turcilor, cari lasă pe tot insul
în credinţa sa, pe când papa vrea să convertească lumea întreagă 1$ minciunile
sale diavoleşti aşa că dominaţia lui e de 10 ori mai rea decât a Turcului.
Şi daca nu âr surpa Crist pe Antricrist, cum zice Scriptura, şi am vrea vre-

DĂRI DE SEAMĂ 463
odată să exterminăm pe Turci, ar trebui să începem întâi cu papa (p. 177).
In ce priveşte ţările vecine, ele fură în mare parte înstrăinate de Ungaria
prin politica trufaşe, greşită a lui Alatia. Cehii spuneau, că ei ar fi mai curând
aplicaţi să atace, decât să ajute Ungaria. Atitudinea lui Matia, care n'a
dat lui Ştefan cel Mare Domnul Moldovei, la 1484, în lupta cu Turcii nici
un ajutor armat, 1-a îndemnat pe acesta să se apropie de Cazimir regele
Poloniei, jurându-i credinţă la Colonea (1485). Iar după ce s'a convins, cât de
puţin temeiu se poate pune şi pe prietinia polonă, a înţeles că suzeranitatea
turcească, într'o formă cruţătoare, devenise o necesitate istorică inevitabilă,
oricât de mult îl durea pierderea Chiliei şi a Cetăţii Albe, pe care însuş Sultanul
o considera drept cheie şi poartă spre pământul Polonilor, Rutenilor şi Tătarilor.
Pretinsa încercare a lui Ioan Albert de a recuceri cetăţile dela Marea
Neagră şi de a le reda comerciului oriental polon, la 1497, se prefăcu pe
neaşteptate într'o expediţie contra Moldovei, scump plătită însă de cătră
Poloni, cari dela această dată înainte înclină pentru politica filo — turcească.
La 1525 Stanislau Sprowski fu trimis în Turcia să încheie pace pe 6 ani, în T
cercând să atragă şi pe Unguri, cari refuză însă în speranţa expediţiei generale
creştine proiectate de atâtea ori fără nici un rezultat. In Iulie 15a6 Polonia,
fiind atacată de Tătari — cum arată Ioan Dabrowski, autorul studiului despre
„Polonia şi Turcii înainte de pericolul din 1526" — nu a putut să dea nici
un ajutor Ungariei strâmtorate.
Astfel se dă lupta dela Mohâcs, în cele mai grele condiţii pentru Ungaria,
complect izolată prin politica ei plină de greşeli. Conducerea aşa de slabă şi
de nepricepută a aruncat puţina armată strânsă în pripă (20 —25.000) într'o
luptă lipsită de orice şanse, fără să fi aşteptat măcar concentrarea tuturor
trupelor, de care ar fi putut dispune, Tânărul rege Ludovic II, un copilandru
de 20 ani, a alergat el însuş în pericol, ca nime să nu poată găsi în atitudinea
lui vre-o scuză pentru laşitatea proprie. Neavând nici un general destoinic, fu
improvizat comandant al oştirii arhiepiscopul Tomory, împreună cu Oheorghe
Zâpolya şi Cristofor Frangepân., Lupta s'a dat Într'o zi de Miercuri (die
clara et multum serena, scrie Brodarics). In timp de 2 ore (4-6 p. m.) armata
ungară fu zdrobită, comandantul Tomory însuş căzu, regele cercă să scape,
dar în drum se înnecă în pârâul Csele. Mai târziu s'a răspândit svonul tendenţios,
că imediat după luptă ar fi fost ucis de cătră Oheorghe Zâpolya,
care în felul acesta ar fi înţeles să deschidă fratelui său Ioan, voevodul Ardealului,
calea spre scaunul regesc al Ungariei.
S'a crezut că Ioan Zâpolya ar fi întârziat cu armata sa anume ca să provoace
dezastrul dela Mohâcs. Autorul Gyalokay Jeno arată însă că învinuirea
aceasta nu se poate dovedi. Adevărat, că Zâpolya sosise la Seghedin cu
14.000 numai la 27 Aug. Dar cauza întârzierii e a se căuta în zăpăceala dela
curtea regală, de unde i s'a trimis 1. ordin de a se alătura la armata regelui
2. de a trece în Muntenia, ca împreună cu voevodul acestei ţări să atace pe
Turci din spate 3. de a grăbi totuş cât mai curând spre oastea regelui.
Zâpolya neştiind, cum să iasă din încurcătura provocată de diversitatea ordinelor
primite, aşteptă ca omul său Oheorghe Bâcsy, trimis anume la rege,
să-i aducă un răspuns lămurit. Regele i-a dat însă şi răspunsul acesta cu întârziere.
In opinia publică Germană s'a menţinut mult timp svonul, că Zâpolya
ar fi procedat astfel din ură faţă de Ludovic Jagelonul şi din dorinţa
de a-i lua locul. Gyalokay insistă însă argumentând, că Zâpolya nu poate fi

464 DÂRI DE SEAMA
osândit, fiindcă a aşteptat şi al 4-lea ordin, care s'ar fi putut întâmpla să se
deosebească de al 3-lea. De altfel chiar dacă ar fi sosit la timp pe câmpul
de luptă, nu ar fi putut să schimbe mult situaţia desperată, findcă nu era
bun comandant şi disproporţia dintre forţele combatante ale Turcilor şi,
ale Ungurilor era prea mare. Planul sultanului Soliman II unul dintre cei
mai mari bărbaţi ai secolului XVI de a intra victorios în capitala Ungariei
nu l-ar fi putut zădărnici Zâpolya. Această intrare avu loc la 12. Sept. deci
14 zile după lupta dela Mohâcs, fără ca să mai întâmpine vre-o resistenţă.
Răspunderea e întreagă de partea conducătorilor nepricepuţi şi răilor sfetnici
ai regelui, care a fost împins să ia ofensiva fără nici o pregătire, lăsând
totul la voia întâmplării şi a norocului orb. Aceasta e părerea lui Gyalokay.
Alt autor, Artner Edgăr tratând „Relaţiile Ungariei cu Sf. scaun apostolic
în anii cari au precedat desastrul dela Mohâcs (1521—26) ajunge la concluziunea,
că principala cauză a desastrului a fost neparticiparea apusului creştin
sau cu alte cuvinte: desastrul dela Mohâcs a fost deslănţuit asupra Ungariei
prin îndepărtarea naţiunilor apusene dela credinţa şi moravurile creştine.
In adevăr, purtarea lor a fost curioasă: după desastru convocă papa Clement
VII consistorul să ia măsuri, Veneţia însă mai practică trimise felicitări
Sultanului. Iar Henric VIII, regele Angliei, după ce în primăvara anului 1526
avizase pe nefericitul Ludovic, că deşi e totdeauna gata să apere republica
creştină, nu-şi poate periclita interesele proprii de dragul altora, primind
vestea desastrului, se grăbi să scrie papei că nu şi-a putut reţine lacrimile
nici înfrâna durerea sufletească.
Acest volum comemorativ are o interensantă prefaţă, semnată de ministrul
de culte ungar, contele Klebelsberg Kuno, preşedintele Societăţii istoric»
maghiare. Aluziile la stările prezentului nu lipsesc din prefaţă. Generaţia
Mohăcsului e aşezată alături de generaţia actuală a Trianonului cu singura
deosebire, că după Mohâcs Turcii se aşezară în centrul Ungariei, între Dunăre
şi Tisa, iar acum le-a rămas Ungurilor pământul acesta binecuvântat, din care
îşi „sug puterea pentru opera cea mare a regenerării şi reconstrucţiunii"'.
I. Lupaş.
Jakabbfy Elemer. Adatok Krassâvdrmegye multjâbol. (Date din trecutul
judeţului Caras) Lugoj 1926. Autorul reproduce din procesele verbale ale
Judeţului Caras discuţiunea şi hotărîrea dela 1861 în chestia limbei române
şi maghiare, o cuvântare rostită de cel dintâi prefect român al judeţului Caras
Emanuil Gojdu în adunarea generală dela 2 Martie 1861, iniţiativa luată de
cătră acelaş prefect la 7 Aug, 1861 pentru înfiinţarea unui liceu român în
Lugoj şi un articol elogios publicat în acelaş an în revista „Vasărnapi Ujsâg"
despre personalitatea lui Emanuil Gojdu. Toate aceste comunicări scurte
prezintă un interes deosebit pentru ceice vor să cunoască manifestările vieţii
româneşti din acest judeţ la începutul erei constituţionale a monarhiei austro-
ungare. I. Lupaş.
Jakabbfy Elemer, Az 1790-91-iki magyar orszăggyules elozmenyei
Krasso vărmegyâben. (Antecedenţele dietei ungare din 1790-91 în comitatul
Caras) Lugoj. Regiunea Banatului, recucerită dela Turci, nu a fost anexată
imediat Ungariei, ci a rămas sub administraţie militară până la 1741, apoi
civilă austriacă. Cu toate că împărăteasa Măria Teresia a decis la începutul

DÂRI DE SEAMA 465
domniei (1741) să fie reîncorporat „banatul timişan" la Ungaria, decisiunea
ajunge în stadiul realizării numai în primăvara anului 1779, când se fixează
graniţele celor 3 comitate bănăţene (Caras, Timiş, Torontal). Curtea imperială
din Vieria avea motive serioase pentru a-şi justifica atitudinea rezervată faţă
de comitatele ungare, caracterizate de autor cu drept cuvânt ca nişte „republici
nemeşeşti" capabile a înfrânge prin resistenţa lor autocratismul centralizator
vienez, cum s'a văzut aceasta şi la sfârşitul domniei lui Iosif II, în cursul
răsboiului cu Turcii, când 17 comitate ungureşti au refuzat, în toamna anului
1789, orice ajutor pentru armată, iar celelalte s'au declarat aplicate să ajute
pe împărat în purtarea răsboiului numai pe lângă anume condiţiuni. In categoria
aceasta din urmă era şi comitatul Carasului, care suferise mult din.
partea Turcilor. Din cele 228 comune, câte avea, Turcii înaintând în Banat
au ars peste 40 de sate, ucigând şi împrăştiind populaţia. Conducătorii comitatului
se plâng, că a scăzut capacitatea fiscală a populaţiei. Rezultatele triste
ale răsboiului de o parte, resistenţa comitatelor de alta înduplecă pe împăratul
Iosif, bolnav pe patul de moarte, să revoace la 28 Ian. 1790 toate
dispoziţiile sale autocrate, în afară de cele privitoare la toleranţa religioasă
şi la uşurarea traiului iobagilor, promiţând totodată să convoace în curând
dieta ungară, pe care nu o convocase niciodată în cursul domniei de 10 ani.
După moartea lui bucuria Ungurilor izbucni în adevărate orgii. Din cauză
că Iosif n'a respectat constituţia ungară, s'a ivit părerea că dreptul de succesiune
al Habsburgilor s'a stâns şi poporul poate să dispună asupra tronului
(Rujitum est filum successionis, majestas apud populum). Fratele lui Iosif,
Leopold II a luat însă repede dispoziţiile necesare pentru convocarea dietei
şi potolirea rezistenţei nobilimii maghiare. In vara anului 1790 s'au prezentat
şi deputaţii comitatelor Caras, Torontal şi Timiş la dieta din Buda, cu toate
că nu fuseseră invitaţi, şi potrivit instrucţiunilor, ce li s'au dat într'un vast
elaborat au cerut înarticularea în lege a reîneorporării acestor comitate la
teritorul Ungariei. Autorul publică în ,,anexă"—după o copie maghiară păstrată
la prepozitul Ion Boroş - textul întreg al instrucţiei, care cuprinde în
22 puncte doleanţele şi desideratele nobililor ungari din cele 3 comitate, poftind
ca despre chestiunile tratate în fiecare şedinţă a dietei să li se trimită
informaţiuni prin ştafete (stafetaliter), dacă va cere trebuinţa.
I. Lupaş
Constantin C. Ciurescu: Contribuţiuni Ia studiul marilor dregătorii
în secolele XIV şi XV. Vălenii de Munte 1926.
Studiile istorice privitoare la întemeierea şi epoca de consolidare a
Principatelor Române s'au mărginit, în majoritatea cazurilor, la „seria fenomenelor
politice şi culturale" — cum ar spune, dacă ar mai trăi, răposatul
A. D. Xenopol. Datând abia de un veac, istoriografia noastră critică, modernă
nici n'a avut până acum timpul fizic necesar pentru a îmbrăţişa, în preocupările
sale neîntrerupte, toate domeniile vieţii noastre naţionale din acele timpuri
îndepărtate. Pe măsură ce se suprapun însă generaţiile noastre de istorici,
orizonturile ei câştigă în profunzime şi amploare, nu numai printr'o continuă
primenire a principiilor metodice, dar şi printr'o lărgire a câmpului de investigaţie,
prin noutatea problemelor atacate.
Anuarul Inst. dc Ist. Saţ. IV. 30

466
DÂRI DE SEAMA
Studiul d-lui Constantin C. Giurescu îndreptăţeşte cu prisosinţă consideraţiile
noastre de mai sus. Servindu-i ca teză de doctorat, el inaugurează
un mănunchi de cercetări referitoare la „seria administrativă" a evoluţiei
ţărilor româneşti în primele două veacuri de existenţă. Autorul îşi dă seama,
dela început, de dificultăţile terenului pe care păşeşte, teren pe cât de virgin
pe atât de complex. îşi întitulează deci lucrarea „monografie pregătitoare",
deşi bogăţia informaţiei precum şi soliditatea argumentării, însoţită discret
de o critică senină şi obiectivă a tuturor încercărilor fragmentare de până
acum în acest domeniu, îi împrumută o valoare conclusivă aproape definitivă.
înainte de a lămuri importanţa ierarchică, atribuţiile, veniturile şi originea
fiecărei dregătorii în parte, autorul a simţit legitima necesitate metodică
a criticei izvoarelor de cares'a servit. O asemenea critică temeinică se impunea
cu atât mai mult, că într'o materie atât de gingaşe studiul izvoarelor poate
anticipa însăşi rezultatele finale ale cercetării. D-l Giurescu le împarte în
două categorii:
a) Izvoarele documentare contimporane şi
b) izvoarele narative posterioare epocii respective.
Printr'o analiză comparativă a izvoarelor contimporane constată,
astfel, că :
1. „Dregătorii sau foştii dregători nu sunt trecuţi întotdeauna în
documente ca atare";
2. „Foştilor dregători, cuaţi ca martori, nu li se adaugă întotdeauna
particula biv (fost)' -
;
3. „ Ordinea în care sunt trecuţi martorii la sfârşitul documentelor
nu este întotdeauna cea strict ierarchică" ;
Cât despre izvoarele narative, autorul se mărgineşte a le înşira în
ordine cronologică.
Trecând la subiectul propriu zis al lucrării, d-l Giurescu arată apoi că
dintre toţi termenii, cari desemnau o funcţie administrativă, termenul de
dregător este cel mai apt pentru a exprima această noţiune în cele două
veacuri arătate.
O problemă de cel mai mare interes, atunci când cineva îşi propune
să studieze organismul vieţii de stat al Principatelor la începuturile lor, este
problema vechimei instituţiilor administrative, problemă, a cărei rezolvire
poate desluşi o sumedenie de chestiuni asupra cărora istoriografia noastră
nu şi-a spus încă cuvântul : încrucişarea de influenţe culturale şi politice
externe, cari au contribuit la fixarea lor definitivă pe pământul nostru sau
caracterul autochton al acestor instituţii etc. Problema vechimei dregătoriilor
noastre tânrul istoric o rezolvă — în lipsă de informaţii directe — printr'o
severă arguentaţie logică, argumentaţie cu atât mai preţioasă cu cât ea
diferă de tcate ipotezele formulate de istoricii noştrii riprezentativi: Xenopol,
Onciu, lorga. D-sa afirmă - şi cu drept cuvânt, că instituirea acestor
dregătorii a trebuit să aibă loc deodată cu formarea celor două principate,
deoarece formarea lor însăşi presupune organizarea unui aparat administrativ,
care să asigure existenţa şi închegarea tot mai solidă a statului însuşi.
După aceste consideraţii de metodă şi lămuriri preliminare d-l Giurescu
trece la prezentarea diferitelor dregătorii în ordinea importanţei lor
administrative. întrebuinţând aproape întreg materialul de informaţie cunoscut,
analizarea caracterului şi originei lor în ambele principate se transformă în

DÂRI DE SEAMA 467
adevărate monografii. Nu putem insista, fireşte, asupra tuturor chestiunilor
pe cari autorul încearcă a le rezolvi în legătură cu fiecare funcţie în parte,
căci aceasta ar însemnă să depăşim cadrele unei „dări de seamă". Ne măr?
ginim a arătă deci numai influenţele externe cari stau la originea lor. Aceste
influenţe sunt după d-1 Qiurescu — următoarele:
1. Ungară (Banul Olteniei);
2. Serbo-croată (vornic, paharnic);
3. Bizantino-sârbească (logofăt, vistier);
4. Polonă (ceaşnic);
5. Bulgară (stolnic, comis).
La sfârşit autorul dă o amplă bibliografie asupra problemelor tratate.
N. Buta
Alexandre Boldur, La Bessarabie et Ies relations russo-roumaines
Paris 1927
S'au împlinit decurând zece ani decând Basarabia s'a unit pe veci cu
România—am zice — printr'un act reflex de auto conştiinţă. Răpită de către
Ruşi în 1812, răpire justificabilă exclusiv prin nesaţiul imperialismului ţarist
în 1918 când mitul autocratorilor se distrămase iremediabil, această provincie
nu putea să elimine din hotarele sale miasmele anarchiei moscovite decât
urmând povaţa instinctului de rasă, adică făcând un singur trup cu restul neamului
românesc. Dar cu toatecă unirea s'a făcut pe baza principiului de auto —
determinare — cel mai preţios fruct al evoluţiei istorice moderne — în acest
răstimp oficialitatea sovietică de peste Nistru n'a încetat o clipă să
conteste valoarea actului unirii. Dedesupturile contestaţiei sunt clare pentru
orice om cu puţină pătrundere: pentru exaltaţii „comisari ai poporului" din
Petrograd pierderea Basarabiei nu este o simplă pierdere teritorială. Prin
triumful instinctului de rasă asupra tuturor ademenirilor raiului comunist i
s'a răpit lui Lenin şi tovarăşilor săi acel punct strategic avansat de-unde s'ar
fi putut bolşevizâ atât Balcanii cât şi]întreagă Europa.Centrală. De aici acuitatea .
litigiului româno-rus ; de aici pervesitatea teoretică a cercurilor conducătoare
comuniste în a face dintr'un act istoric definitiv consumat o chestie europeană.
Propaganda deslănţuită împotriva noastră cu o furie demnă de
misticismul revoluţionar, care a răscolit toate măruntaiele Rusiei, poartă, deci,
pecetea acestei amărăciuni fără margini. Conştii de inutilitatea unei încercări
de-a recâştigă acest post de avangardă printr'un pas războinic, apostolii
crezului roşu au răspândit o imensă literatură de propagandă în toate direcţiile .
lumii cu tendinţa de-a demonstra factorilor politici internaţionali că problema
Basarabiei rămâne „deschisă".
Făcând bilanţul rezultatelor acestei propagande trebue să recunoaştem
că dacă ea n'a izbutit să obţină nimic precis, a reuşit să enerveze într'o
măsură oarecare diplomaţia noastră externă. Ne-a silit apoi să fim cu vigilenţă
specială la graniţa noastră răsăriteană, să trăim deci într'o continuă
conştiinţă a primejdiei.
Indirect, această propagandă ne-a făcut însă şi-un serviciu real. Afirmaţia
pare un paradox şi totuş ea este întemeiată. Tensiunea ruso-română
pe chestia Basarabiei a prilejuit un număr însemnat de studii istorico-]uridice
asupra acestui pământ moldovenesc. Neîntrerupta provocare rusească nu putea
să rămână fără răspunsul cuvenit din partea celor atacaţi pe nedreptul.

468 DĂRI DE SEAMĂ
Accentuându-se de către adversari „caracterul european" al pretinsei „probleme
basarabene", acest răspuns trebuia dat potrivit exigenţelor spiritului public
din Apus, adică printr'o organică înlănţuire a argumentelor etnografice, istorice,,
geografice şi juridice, din acăror expunere sistematică legitimitatea stăpânirii
româneşti în Basarabia să reiese clară, neîndoielnică.
In rândurile de faţă vom analiza un asemenea răspuns, poate cel mai
complect din câte s'au dat.
E cartea d-lui Alexandru Boldur.
Deşi vasta lucrare a d-lui Boldur are, ca punct de plecare, scopul
de-a lămuri laturea juridică a probi emei basarabene, mai precis, situaţia
actuală a Basarabiei din punctul de vedere al dreptului internaţional, ea:
poate fi socotită ca o lucrare care îmbrăţişeză toate nuanţele problemei-
Aspectul juridic al unei probleme cum este cea a Basarabiei, nici nu putea
fi disecat în mod i/olat, deoarece acest „aspect" este el însuşi condiţionat
de realităţile etnice, de evoluţia istorică a provinciei, de orientarea ei geo­
grafică etc.
D-l Boldur îşi începe deci studiul valoros printr'o expunere sumară,
dar sintetică, a relaţiilor noastre politice cu Ruşii, dela primul contact serios,
cu acest popor până Ia încheierea războiului mondial. Aceste relaţii au fost
determinate exclusiv de dorinţa Rusiei de-a stăpâni strâmtorile Bosforului
şi de-aş îndeplini misiunea de „protectoare" a popoarelor din peninsula balcanică.
Cât de sinceră a fost această „protecţie" se poate vedea din actul'
brutal săvârşit de împăratul Alexandru I la 1812, prin care Moldova a fost
sfâşiată în două părţi. In cursul acestor relaţii, al căror pitoresc (războaiele
ruso-turce, ocupaţiile succesive) noi 1-atn plătit mai scump. Principatele
Române s'au găsit deci, tot timpul, într'o stare de legitimă apărare. Rănite
la un moment dat îu ceea ce are mai scump un popor, în integritatea lut
teritorială, istoriceşte, reîncorporarea ţinutului dintre Prut şi Nistru în unitatea
teritorului etnic românesc, este astfel pe deplin motivaţii. Această revenire
la matcă a Basarabiei înstreinate e justificată şi din alte consideraţii..
Din cele mai vechi timpuri şi până la răpirea ei asupra acestui netec de pământ
moldovenesc nici-un popor strein n'a exercitat o suveranitate politică reală. Tătarii
au stăpânit o parte din ea, temporar, fără a contribui prin nimic la sporirea
individualităţii sale istorice, iar suveranitatea turcească a fost şi ea fictivă,
nominală. Adevărata suveranitate asupra acestui teritonu a exercitat-o exclusiv
populaţia moldovenească, cea mai numeroasă, populaţie care prin superioritatea
sa numerică, prin vechimea şi caracterul său agricol singură se putea
considera concrescută cu plaiurile mănoase ale provinciei. Această suveranitate
reală a fost întreruptă brusc la 1812 de către Ruşi, dar amintirea ei n'a putut
fi stârpită din sufletul Basarabenilor. Ea a mocnit latent în toate luptele pentru
conservarea lor etnică, pentru apărarea limbei strămoşeşti în veacul al XlX-lea
şi dovada vitalităţii acestei suveranităţi o avem tocmai în actul de auto-determinare
din 1918: ea a aşteptat primul prilej favorabil pentru a reface firul continuităţii
sale istorice. In momentul când fazele succesive ale revoluţiei ruseşti i-au
făcut posibilă manifestarea ei integrală, Basarabenii au înfăptuit treptat treptat
tot ce putea să derive, în mod logic, dintr'o asemenea stare de conştiinţă:-

DARI DE SEAMA 469
mai întâiu au proclamat autonomia provinciei pentru a realiza, conform exigenţelor
locale, reforma agrară, iar în sfârşit alipirea fără condiţii la Patria
Mamă, Armata română n'a intervenit în desfăşurarea acestui proces istoric
decât atunci când reprezentanţii autorizaţi ai Basarabiei i-au solicitat sprijinul
împotriva bolşevizmului rusesc.
Intr'un capitol succint d-1 Boldur schiţează tratativele diplomatice
care au avut loc între cele două state interesate pentru a lichidă definitiv conflictul
româno-rus pe'chestia Basarabiei, arătând oscilaţiile guvernului sovietic în
aceste tratative, oscilaţii determinate de diferitele peripeţii ale revoluţiei
comuniste în epoca ei de consolidare.
Pentru a justifica dreptul Basarabiei de-a ss alipi la România autorul
expune apoi toate teoriile savanţilor moderni privitoare la principiul naţionalităţii,
adică la dreptul popoarelor de-a dispune, în mod integral, de propria
lor soarte. Trecând într'o revistă critică toate aceste teorii, d-1 Boldur
conclude că o naţiune sau un fragment de naţiune, în momentul când a
ajuns la conştiinţa propriilor sale interese distincte, are dreptul de a-şi lega
destinul de statul care-i convine mai mult. Naţionalităţile sunt singurele
realităţi viabile pe temeiul cărora se pot ridică statele* moderne. In delimitarea
acestor state nu trebue luat în considerare dreptul scris, ci mai de
grabă sentimentul dreptului, deoarece, în trecut, când principiul naţionalităţii
n'avea caracterul unei sacre dogme juridice, acest drept (adică cel scris)
derivă aproape în tot deauna, din inegalitatea de forţă dintre statele împricinate.
Autorul a simţit necesitatea acestei luminoase distincţii între dreptul
scris şi între sentimentul dreptului, deoarece guvernul sovietic, în propaganda
deslănţuită în potriva noastră, susţine adesea, că Basarabia a fost cedată
Rusiei, în 1812, de către Turci; România nu este deci îndreptăţită să revendice
pentru sine posesiunea acestei provincii. In sprijinul tezei sale autorul
face şi câteva consideraţii juste asupra caracterului stăpânirii turceşti în Basarabia,
arătând că această stăpânire n'a fost nici când reală.
Intr'un nou capitol d-1 Boldur analizează structura etnică a Basarabiei,
arătând, întemeiat pe statistici, că scăderea proporţională a elementului moldovenesc
dela 1812 încoace se explică prin colonizarea rusească. Cu toată
această scădere însă, populaţia românească şi-a păstrat preponderanţa faţă
de toate celelalte elemente eterogene luate global; ea era deci cea mai indicată
să dea Basarabiei, în momentul deslipirii de Rusia, un regim politic unitar,
Asupra Basarabiei noastre, oricât de absurd s'ar părea, în afară de
pretenţiile ruseşti, justificate aparent prin faptul că Rusia a stăpânit timp de
un veac această provincie, în baza unui tratat cu Turcia, planează şi ambiţiile
de revendicare ale Ucrainei. Aceste ambiţii pornesc din constatarea că
în unele părţi ale Basarabiei (în partea ei nordică şi sudică) elementul ucrainian
se găseşte în mase compacte. Autorului i-a fost însă foarte uşor să
demonstreze data recentă a pripăşirii acestui element pe teritoriul Basarabiei
şi deci lipsa oricărui temeiu de drept istoric pentru asemenea revendicări.
Mai mult: nici măcar fragmentar Basarabia nu poate fi atribuită Ucrainiei;
deoarece întreaga provincie formează o unitate geografică perfectă, fapt
constatat şi în pactul încheiat de România cu Anglia, Italia şi Japonia în
1920, pact prin care i-se recunoaşte României dreptul de suveranitate asupra
Basarabiei.
Din cele expuse reiese clar, că atât pentru România cât şi pentru

470 DÂRI DE SEAMĂ
principalele puteri europene chestiunea alipirii provinciei dintre Prut şi
Nistru la România este considerată — din oricare punct de vedere am anatizăaceastă
alipire — pe deplin justificată şi definitivă. Dacă este necesară totuşi
o înţelegere cu Rusia, această înţelegere România o doreşte sincer, nu pentru>
a mai reveni asupra fondului chestiunii, ci pentru a stabili bune raporturi
de vecinătate cu lumea de dincolo de Nistru.
D-l Boldur se întreabă, dacă peste tot este posibilă o asemenea înţelegere,
dat fiind misterul, care învâlue evoluţia istorică viitoare a Rusiei
sovietice. In locul unui răspuns lămurit, d-sa expune într'un mod magistral
frământările sociale ruseşti din ultimele două veacuri, căutând premisele
revoluţiei comuniste, iar printr'o pătrunzătoare analiză a acestei revoluţii,,
ajunge la concluzia că Rusia se îndreaptă, în viitor spre un regim democratic
în sensul marilor democraţii europene, singurul regim cu care putem
încheia un acord durabil în chestiunile, cari ne dictează, în clipa actuală,
rezerva faţă de ea.
Ultimele capitole ale lucrării d-lui Boldur tretează problema plebiscitului,
mijiocul propus de duşmanii încorporării Basarabiei la România pentru
a verifica consimţământul populaţiei la marele act al unirii. După ce analizează,
pe baza teoriilor existente, natura lui juridică, împrejurările istorice
în care aplicarea lui se impune cu necesitate, autorul evidenţiază inutilitatea
lui în cazul Basarabiei noastre, întrucât atât în actul independenţei cât şi>
în cel al unirii fără condiţii cu Patria-Mamă, acte în cari voinţa sincer exprimată
a maselor basarabene a fost formulată odată pentru tot deauna în mod
distinct, plebiscitul a fost realizat, iar în alegerile pentru adunările constituante
ale României întregite, alegeri în cursul cărora nici un glas nu s'a
ridicat împotriva actelor istorice menţionate mai sus, orientarea politică a
acestei provincii a găsit o nouă şi irevocabilă confirmare.
Acesta este „răspunsul" d-lui Alexandru Boldur. Bazat pe evidenţa fap­
telor obiective, istorice, etnografice, juridice şi geografice, formulat cu
seninătate ştiinţifică apuseană, acest răspuns ne va servi oridecâteori pro­
paganda sovietică va mai încerca să ştirbească ceva din drepturile noastre
asupra Basarabiei. N. Buta.
Radu Vulpe; Gli Illiri dell'Italia Imperiale Romana. Extras din „Ephe-
meris Dacoromâna" III (1025) Roma [192G] pp. 129 — 258, cu o hartă.
Lucrarea d-lui Vulpe tratând chestiunea răspândirii Illirilor în Italia imperială,
se leagă, în mod firesc, de o altă lucrare similară, aceia a d-lui G. O.
Mateescu, „Eph. Dacorom. I (1923) despre Tracii în Roma antică, cu care,
dealtfel, înafară de caracterul comun (dar numai atât), se înrudeşte şi prin
faptul că ambele au eşit din aceiaşi şcoală a regretatului învăţat român V. Pârvan,
după ale cărui directive şi poveţe au lucrat. Ca şi studiul d-lui G. G, Mateescu,
lucrarea de faţă, are pe lângă caracterul ei istoric şi epigrafic şi unul
filologic, deoarece, în o mulţime de cazuri (dacă nu în majoritatea lor), criteriul
decretării naţionalităţii cutărui sau cutărui individ e exclusiv cel onomastic.
Ea ar interesa, prin urmare, atît pe linguişti cât şi pe istorici. S'a
spus şi de alţii (între ei şi mult regretatul meu dascăl, V. Bogrea, care cu
rara lui competinţă îmi arăta nevoia formării unei temeinice educaţii clasice,
filologice şi istorice), şi e bine să se accentueze şi aici, că la asemenea studi 1.

DĂRI DE SEAMĂ 471
se cer nu numai cunoştiinte solide de istorie (cu disciplinele ei auxiliare), dar
şi o serioasă cultură clasică filologică pentru ca sforţările lăudabile să poată
da rezultate cuvenite, în care să se încreadă atît istoricul cât şi filologul.
Cel ce scrie acestea rânduri îşi dă bine seamă de greutăţile ce le întimpină
asemenea cercetări (lucrez la un subiect înrudit: răspândirea Italicilor — cu
excepţia militarilor — în- provinciile Illyricului) cari cer nu numai o muncă
îndelungată dar şi o pregătire specială aşa cum d. Vulpe nu a putut avea
decât în o măsură improvizată.
Sînt chestiuni care, ca să poată avea măcar aparenţa unei tratări serioase
şi la nivelul ştiinţei moderne, au nevoie de multă şi obiectivă cumpănire, de
repet tă examinare a părerilor emise, fără a mai vorbi de absoluta trebuinţă
a culegerii materialului întreg. Din astfel de chestiuni face parte şi studiul
d-lui Vulpe, lucrat în primul an al şederii sale la Roma, în calitate de membru
al „Şcoalei Române", despre care cu toată lauda şi recunoaşterea ce
se cuvin unei lucrări sîrguincioase şi munci cinstite, trebue să spunem din
capul locului că sufere îndeosebi de două păcate: graba cu care a trebuit
să-şi culeagă şi prelucreze materialul a făcut să dea ceva necomplet şi, deseori,
eronat, iar lipsa de o serioasă pregătire filologică, vădită la cea dintâi
încercare de a-şi da o părere, proprie, are ca urmări o seamă de inexactităţi
de natură să impună filologilor o rezervă întemeiată.
In cele ce urmează voi da câteva din observaţiile pe care am avut prilejul
să le fac asupra lucrării, mai mult incidental, cercetările pentru subiectul meu
necesitând adeseori o trecere în domeniul studiului d-lui Vulpe.
Introducerea de 7 pagini serveşte ca autorul să arate scopul lucrării, să
expună pe scurt chestiunea illirismului italic şi extraitalic, dând apoi izvoarele,
şi bibliografia modernă a chestiunii.
La izvoare constatăm lipsa menţionării Diplomelor militare (adunate în C.
I. L. III.), care, deşi găsite înafară de Italia, dau o mulţime de indivizi, aşezaţi
în Roma ,ce serviau ca signatores. (v. mai jos). — Intre aceştia şi mulţi
illir'i. — Tot în Introducere se dau şi criteriile, de cari a fost condus autorul
la stabilirea naţionalităţii persoanelor numite în inscripţii. Are perfectă
dreptate, când observă că numele nu e întotdeauna o dovadă sigură a originii
etnice. — Era bine poate de arătat cum moda şi dorul după extravagant a
jucat şi aici un însemnat rol. La fel, aceaşi rezervă trebuia făcută şi cu privire
la domus. Acolo, unde un individ cu un nume impecabil roman îşi dă
ca loc de unde se trage vreo localitate din ţări cu populaţie illirică, naţionalitatea
respectivului nu e de loc confirmată ca illirică, el putând fi un grec,
oriental şi chiar un italic, dar stabilit între Miri.
La datarea inscripţiilor (p. 134) cred că nu trebuia neglijat mijlocul de
datare (cu aproximaţie, fireşte), după stilul şi limba inscripţiilor, în deosebi
la cele funerare.
Dintre lucrările mai nouă e regretabil că d. V. nu cunoaşte pe H. Krahe,
Die alten Balkanillyrischen Geogr. Namen. Heidelberg 1925 şi nici pe Ed.
Philipon, Les peuples primitifs del'Europe Meridionale (cap. IV: Ies Illyriens).
Paris 1925 (ca să nu mai pomenim de altele pentru care vezi acum N. Iokl,
în Ebert, Reallex. d. Vorgesch. voi. VI, articolul lllyrier) deşi acestea apăruseră
cu aproape un an înnaintea publicării Anuariului Şcoalei Române din Roma.
— Cunoaşterea şi consultarea acestor două opere, alcătuite cu o desăvârşită
acribie filologică, ar fi fost de un enorm folos pentru d. Vulpe, îndemnân-

472 DÄRI DE SEAMA
du-1, cred, să revadă temeinic întreaga lucrare. ')
întâiul capitol al lucrării e dedicat locurilor de provenienţă a Illirilor ;
Dalmaţia, Pannonia, Noricum, Moesia Sup. cu Dardania, Macedonia cu Paeonia
şi regiunile illirice ale Italiei însăşi; — Raetia, cu o bună parte a po*
pulaţiei de origine illirică (cf. Krahe, o. c. p. 109/10), nu figurează între
aceste locuri. Dintre toate provinciile pomenite mai sus, numărul cel mai
mare de Illiri l-au dat Pannonia şi Dalmaţia. — Cu părere de rău trebue să
remarcăm la acest capitol lipsa unei examinări serioase din partea d-lui Vulpe,
a acelor numiri moderne de localităţi şi persoane din Iugoslavia (p. 136
nota 2), comunicate d-sale de către d. O. Randi, despre care autorul riscă
să decreteze că ar fi de origine ilirică. Faptul în sine nu e deloc imposibil:
In speţă, însă, stăm cu totul altfel, deoarece din acele numiri date de d.
Vulpe, unele îşi strigă de departe originea lor slavă (de p. Bilinic, st. Beli,
bel -f- suf, dem-ie ; Pulic, sl. pul — catâr; Obilic, numele eroului naţional
sârb, din Cobilic; Tresic, sl. tres — a tremura), iar celelalte sînt, fără
îndoială, tot slave.
Din numele Scenobarbus (p. 137) nu numai partea primă (Sceno) e element
illiric ci şi a doua, pentru care se găsiau analogii într'un Barb-anna şi
Meta-barb-is (cf. Krahe, p. 82j>. — Illirismul unui nume ca Apulus (p. 1.38)
era mai bine susţinut prin exemple ca Apuli, Aoulum, nume illirice formate
prin -ul- ca Mexoa/^ov, Bargulum, etc. (Krahe, p. 61). — Dalmatas (cives) de
la p. 139, în loc de Dalmatac, ar putea fi mai curând un plural nominativ
illiric în — as, decât o simplă greşeală comisă de nişte necunoscători ai
limbii latineşti, prin analogie cu cives !în cazul acesta era mai de aşteptat o
eroare ca Dalmato or\-aes). Un exemplu clasic de felul cum operează
de superficial d. Vulpe, e cazul cu inscr. no. 268 din Corpus I. L. X. unde
e vorba de un oarecare Quintilius ex Necode Sexta Dalmata etc. D. V. (la
p. 139) face complice pe venerabilul Mommsen la greşelile care-1 privesc
numai pe el. Mommsen nu spune nicăiri că mama lui Quintilius ar fi Necodis
Sexta Dalmata ci presupune ca atare numai pe Necodis, iar de Sexta Dalmata
zice că e o vexillatio. Despre Necode acum d. Cantacuzino (în Revue de
Phil. Paris 1928, p. 54/65) a arătat că nu e un nume propriu ci trebue cetit ca
N(umerus) eq(uitum) de [Sexta Dalmata (vexillatione)] — Prin urmare, nici
Necodis nu e nume oriental cum „filologiceşte", stabileşte d. Vulpe şi nici
Sexta nu e nume propriu iliric, ci. .. numeralul şase.
Numele titularului diplomei militare din Herculaneum (D. VII — C. I L. X.
1402) nu e Nerva Laidi f(ilius) Desidiatus |p. 141) ci aşa cum îl dă şi
Mommsen (în Eph. Epigr. V, p. 184): Desidias, căci din Desidiatus nu am
avea dativul Desidiati, cerut de formula civitatem dedit a diplomei. — Ne
folosim de ocazie pentru a atrage tot aici atenţia d-lui V. asupra unei erori
constante ce o comite în cursul întregii lucrări atunci, când confundă persoanele
de pe tabella posterior a diplomelor militare cu soldaţii ce au pri-
') Vezi elogioasele recensii a celei dintăiîn „Zeitschrift für Ortsnamenforsch".
II, 3, pp 238-245 (de N. loktt şi în ..Onomon", 1927, Mai (de H. Pedersem.
— Ca literatură mai nouă, se pot cita, acum, în afară de articolul lui N.
lokl (din Ebert, Keall. d. Vorg. VI.) şi articolele mai mărunte ale d-lor P.
Skok, Zur illyr. Ortsnamenkunde, in Festschr. f. V. Kretschmer, 1926 pp.
252-55 şi Ed. Schwarz, Flussnamen u. Vblkerbew. in Oberpannonien, în
„Zeitschr. f. SI. Ph " I, 329-336.

DAR! DE SEAMA 473
mit cetăţenia romană. Aceştia nu sînt de fapt soldaţi şi nici n'au nimic comun
cu ius civitatis, donat numai titularului diplomei ; ei sînt cetăţeni cari,
acolo în Roma, servesc drept matori pentru autenticitatea copiei eliberate titularului...
E foarte firesc ca între ei să se găsească şi foşti militari, veterani
(vreo doi-trei) şi, în deosebi să fi fost, în primele timpuri, amici şi connaţionali
ai aceluia pentru care certificau exactitatea copiei. De aceia am spus mai
sus că toate diplomele militare trebuiau supuse cercetării.
Vorbind de Pannonia ca izvor principal al râului mare de llliri ce s'a revărsat
asupra Italiei (p. 144 sqq.), nu se putea lăsa neamintit, că însuşi numele
acestei provincii e illiric, format dintr'un nume de localitate Pannona (ca
Narona, Emona, etc.) cu sens de „viile marécageuse" ; Pannonia, astfel, ar însemna
.pays marécageux" (vezi Vasmer in „Acta et Corn, Univ. Dorpat".
1, 1921, p. 11, cf. şi „Revue des Et Hongr. et Finno-Ougriennes", 1926, p.
153 şi, pentru llâvvova, în Creta, Ebert, Rfiallex. d. Vorg. VI, p. 35 şi 31 —
Acelaşi lucru şi pentru Mursa (p. 149), Mo&p-a, Moopoia, explicat, tot Vasmer,
o. c. p. 10, ca nume illiric cu sensul de "locus declivis" din un apelativ
illiric u.oûp3it, "fossé, Orube, cuvânt păstrat numai în dialectul grecesc al
Epirului şi în gr. medievală, [cf. rev. citată p. 152/153 şi Ebert, Reallex. der
Vorg. VI, p. 35.]. - In treacăt fie zis că Altinum (p. 152), nume de localitate
illirică, îşi găseşte pandantul său de persoană în messapicul Altinius
(Krâhe, p. 79).
Originea illirică a numelui Poetovio e, după cât ştiu, ceva nou. Holder
(s. v.) îl dă ca celtic. Pe ce se întemeiază d. Vulpe când îl scoate illiric
(p. 155), nu ştiu. Căci argumentarea d-sale cu Troiani Pitoniato din inscr.
C. I. L. III 11039 [scriere greşită a lapicidului prost pentru Tr[a]iani P\e\to-
\v(ii)\ nato '), ori optioni et (v. A E M. XIV, p. 132)], în care d-sa ar vedea
nici mai mult nici mai puţin decât, „una pronunzia dai (sic) tutto provinciale"
(illirică ? latină ?) a numelui Traianus şi Poetovio — pentru a-1 apropia,
pe cest din urmă, etimologic, de Un alt nume de origine illirică sigură,
din Dalmaţia : Pituntium, — e, naiva. Cât pentru Troianus, în care d. Vulpe
ar vrea să vadă fenomenul lat. ă (scurt) trecut în o slav, chestiunea e foarte
delicată şi, acum de o actualitate extraordinară, punându-se (d. V. nu o pune
însă) întrebarea deschisă a existenţii Slavilor în primele 2—3 secole d. Chr.
în Pannonia.
Caracterul illiric al numelui Scarbatitia e, cred, neîndoîlnic şi se leagă de
formaţiuni similare cu -bantia.
Mult discutata chestiune a Paeonilor (p. 166) nu putea fi expusă fără cunoaşterea
interesantului articol al lui Kazarow, Die Ethnograph. Stellung der
P. (Klio XVIII, pp. 20 sgg) şi a studiului aceluiaş Kazarow: Peonija 1921,
unde se respinge teza contrară (origine greacă) susţinută de Beloch şi Svoronos.
Pe Dyrrachium (p. 167) d. Vulpe îl dă, fără să caute mai adânc, din alb
Dures (recte : Duns), pe care-I găseşte pomenit în Pauly-Wissowa s. v.
Dyrrachium dar aici, fireşte, nu ca un etymon al oraşului antic ci ca o numire
modernă alhaneză. E un caz curios de nepos ante avum căci alb. Duns
vine dintr'un sl. * Durac, el însuşi derivat din gr. Dyrrachium, cum demon-
;
( ) Cum ceteşte, de fapt, Mommsen şi nu Petovioni, cum îi atribue d V. E.
e notat că inscripţia e caracterisată în Corpus ca una ce e scrisă „litteris malis".

474 DÂRI DE SEAMĂ
strează Skok (în Rev. Fii. I, p. 36) dărâmând şi etimologia dată de Weigand,.
(Durts< Durazzo, în Balkan-Archiv III, p. 239). Krahe (o. c. p. 2), a arătat
apoi că Dyrrachium e un compositum din gr. Buţ-f-pV/ja. — Nootpia (p. 167)găseşte
o mai nimerită confirmare prin -Jvoütpiov din Vindelicia (Ptol. 2, 12,
3; Krahe, 93 şi 110).
Nici cu explicarea numelui Brundisium nu sîntem mulţumit, (p. 173),
Ceiace zice d. V. (după Pauly-W. R E. s. v.) e arătat ca greşif de P. Skök,.
în Zeitschrift f. Ortsnamenforsch. 1925, p. 81 sqq. care dovedeşte că Br.
vine dela un loc. pl. * brandesu (şi nu brunda !) cu sensul de „bei den Hörnchen"
(nu testa cervina) şi că numirea aceasta s'a dat nu numai portului/Ci
întregului litoral. ')
Ocupaţiile principale, pe care le aveau Illirii din Italia formează capitolul
al lucrării După socotelile făcute cu multă râvnă, majoritatea covârşitoatesînt
militari, apoî sclavi şi liberţi. Dintre militari, cea mai mare parte era în
Roma, unde alcătuiau grosul cohortelor pretoriene şi al unităţilor de „equites
singulares". Unii serviau în cohortele urbane şi cele ale vigililor. Alţii
servesc la flotele din Misenum şi Ravenna. In general, elementul iliric e pre*
ferat în toate aceste trupe. Mai puţini sunt oamenii liberi cu ocupaţia declarată
(corăbieri, meşteşugari) (p. 247).
Ca şi capitolul precedent, nici acesta nu e lipsit de regretabile erori şi omisiuni,
deşi mai puţine. — Astfel, Castrum Plana (ori Castriplana, formaţieanaloagă
cu Castrimoenium de lângă Lacul Albano, în Italia ?) e dat ca nume.de
corabie de către d. V. (p. 195), pe când el nu e decât o localitate în Dalmaţia
recunoscută ca atare de mult încă de Mommsen, în Ephem. Ep. V, p 184 şi
după el şi de alţii. O greşală mai gravă e aceea cu Diocleţian, împăratul de
Ia 284-305. întâi nu e exact că împăratul s'ar fi născut îu Doclea, cumi
afirmă d V. la p. 198, deoarece el s'a născut în Satonae. Nu e nici o legătură
etimologică între Diocletianus şi Oraşul Doclea, cum o descopere d. Vulpe
(I.e.). Numele împăratului era, în origine, un nume grec Aioy.X-rj;, din care ş'a
format acela de Diocletianus, iar Doclea e nume illiric, ca Docleates, de
pildă. Numai etimologia populară a făcut din Doclea, Dioclea, aducându-o
in legătură cu împăratul. Orcşeala aceasta a trecut, e drept, şi la istoricii
acelor secole târzii (Aur. Victor, Firm. Lact.), dar critica modernă a lămurit
de mult confuzia (cf. Patsch, Die. römische Stadt Doclea in Montenegro, col.
3—4. — Amintind seria împăraţilor de origine illirică, se cuveniâ, cred, să
fie pomeniţi şi acei doi senatori romani, de origine dalmată, pe cărei dă Lully,
De Senatorum Rom. Patria, p. 192: L. Tarius Rufus şi C. Oct. Tidius T.
L. lavolenus Priscus. -- Innainte de a încheia ceste observaţii, ţin să
adaug că pentru Audasius (p. 200) e de comparat numele regelui peon.
Audoleon sau Autoleon (Klio, XVIII, p. 20/21), această din urmă formă, . q
perfectă analogie pentru Auta, (p. 219).
Capitolul următor conţine lista persoanelor de origine illirică, stabiliţi
în Italia. Ea e dată pe regiuni şi localităţi. Astfel, vedem că după Roma,,
amintită cu peste 300 de inscripţii, cele mai numeroase inscripţii se găsesc
în Ravenna (33), Ostia (21), Misenum (16), etc.
O hartă, anexată la sfârşitul lucrării, demonstrează şi grafic aceastărăspândire
a Ulirilor. — Nu putem regreta îndeajuns că acest tablou nu e
•) Cf. acum şi „Glotta" XVI, pp. 3C—37 şi 244.

DÄRI DE SEAMA 475
complect. însuşi autorul a exclus din el indivizii aflaţi în Roma — cei mai
numeroşi—.pe motiv că o mare parte din ei au fost pomeniţi în capitolele
precedente. S'au mai omis şi unii indivizi cu gentilicii de origine ilirică dubioasă.
La aceste lipsuri voite se mai adaugă, fireşte, şi o sumă de scăpări fără voie
al cărui număr, bineînţeles, nu s'ar putea stabili decât prin revizuirea întregului
material folosit de d. Vulpe, ceiace ne este imposibil. Mă voi mărgini
a da numai unele din lipsuri, constatate incidental: Pardala (CLL. XIV 1450),
nom. serv. ; cf. III 3069, care e mai curând numele de persoană illiric, decât
grec. Pardalas. - cf. şi Trombetti, în Archiv za arb. stariny, jezik i etn. III, p. 66,
Attienus (XIV, 2533, 2533-a). — Dindius (XIV, în mai multe inscr.) — Ennius,
dat pentru Rufrae, dar nu şi pentru Tibur (XIV, 3758). — Samiarius, (XIV,
în mai multe inscripţii; cf. şi V 1046; Krahe, 58). — Parm (anicus) (V, 7719
nume în — icus; cf. şi CLL. III 14.325 şi Patsch, Wiss Mitt. a. B. ii. Herzeg.
vol. VI, p. 156).—Sarnaus (V 5567; cu—avus — aus.—p.—avus) v. Trombetti,
l.'c.-Anavas (X, 1407). Ario — nis (X 4945; 5006; cf. III ¿627, 5697, Krahe
80). — Cattu (X, 6)83,82; Patsch, Wiss-Mitt. IV, p. 280, no 13).— In schimb
Domatius, — ia (p. 2)2) nu e illiric. Numele e foarte răspândit şi aproaoe
exclusiv în Italia Centrală de vest (cf. Patsch, Zur Gesch. ü Top. von Narona,,
93/94). El e italic. Confruntarea cu alte numiri în dom — dam — nu e
convingătoare şi în felul cum o face d. V. e ridicolă. In felul acesta şi
dom-inus lat. ar fi tot illiric.
Şi e păcat că tocmai această parte a lucrării să aibe lipsuri, deoarece
după părerea noastră, tot rostul lucrării d-lui V. era acela de a da o cât
mai complectă icoană a răspândirii elementului illiric; toate celelalte comentarii
şi păreri, discuţii şi teorii, cunoscute de la alţii şi reproduse de d. Vulpe, —
uneori nu cele mai bune nici cele mai recente— erau de ordin secundar
şi nu fac atât cât făcea o adunare exactă a numelor illirice din Italia,,
adunare ce trebuia să fie făcută cu o severă critică filologică şi istorică
indicând, ca atare, şi pe cele dubioase dar neomiţând nici unul sigur illiric.
In felul acesta, opera d-lui V. ar fi devenit poate mai subţirică, dar fără
îndoială mult măi utilă. Ea ar fi dat, în acest caz, un răspuns satisfăcător
şi problemei densităţii elementului illiric în peninsula Apenihă şi, în acelaş
timp, ar fi format simburele sigur la un Onomasticon Illyricum, pe care îl
pregăteşte H. Krahe.
După toate acestea, e firesc ca faţă de conclusiile de ordin istoric,
ce le trage d. V. să avem o rezervă întemeiată. Şi aceasta nu pentrucă, în liniile
generale, răspândirea Illirilor ar putea eventual suferi modificări însemnate.
De sigur că nimic nu se schimbă, dacă la cele 703 sau 750 de inscripţii cu
nume illirice s'ar mai adăoga sau s'ar mai scădea din ele un număr de 30-50.
Dar problema nu se poate pune astfel, căci atunci la ce bun e să ştim
„aproximativ" un număr care nu e cel exact, când cu aproximaţie se ştia şi
până acum că centrele mari de densitate illirică erau Roma, Ravenna şi Misenum.
Meritul la astfel de lucrări, după modesta mea părere, nici nü poate
fi o numărătoare simplă a indivizilor ce se declară pe faţă llliri, ci tocmai
minuţioasa şi metodica cercetare a întregului material de inscripţii, nume
cu nume. Că această operaţie necesită oarecari cunoştinţi filologice şi însuşiri
metodice serioase, e evident pentru oricine se apucă de asemenea lucrări.
Numai astfel se putea face şi un discernământ serios între diferitele
elemente illirice găsite în Italia, stabilind pe cei de origine veche italică şi

476 DĂRI DE SEAMĂ
pe cei de provenienţă provincială. Şi numai întrunind aceste condiţii, lucrarea
d-lui V. ar fi însemnat o reală contribuţie la cunoaşterea antichităţii clasice.
*) jocul diplomatic secret faţă de Jugo-Slavi în cursul războiului mondial.
C. Daicovici
Louis Eisenmann : Conrad von Hotzendorf et Tisza Un episode de la
politique yougoslave de VAutriche Hongrie durant la guerre (Octobre 1915—
A vrii 1916), în Melanges publies en l'honneur de M. Paul Boyer. Paris 1925.
Broşura d-lui Louis Eisenmann, profesor de istoria Europei Centrale
şi Răsăritene la Sorbona, este o recensie a cărţii d-nei Milada Paulova, întitulată
Tajnâ diplomatichă hra o Jihoslovany za svetovc valky *), apărută la
Praga în 1923. Studiul diplomatic al d-nei M. Paulova ne înfăţişează „istoria
proiectelor elaborate între 1915 — 1918 la Viena, Budapesta şi Sarajevo, în
cercurile militare, pentru a da chestiunii jugoslave o soluţie", şi este întemeiat
pe cercetări originale făcute în archivele vieneze. Fiind bogat în informaţii
originale „neaşteptate" el ne descopere incoherenţa politicei externe a monarhiei
austro-ungare în cursul războiului, caracterul de concubina; forţat al dualismului
austro-ungar, încheiat la 1867 între cele două rase dominante. In
adevăr, puternicul imperiu din Europa Centrală părea, în ochii celor mai
mulţi, ca o forţă unitară, lipsită de convulsiuni interioare. D. Eisenmann
arată însă, bazat pe studiul amintit, că acest echilibru interior era numai
aparent. In realitate, rivalitatea între tradiţionalismul anexionist al cercurilor
militare austriece şi între politica anti-anexionistă a rasismului maghiar n'a
încetat o singură clipă. Protagoniştii acestor două curente opuse în cursul
războiului au fost Conrad von Hotzendorf şeful Statului Major austriac şi
contele Ştefan Tisza, premierul maghiar. Printr'o analiză magistrală a lucrării
d-nei Paulova d. Eisenmann demonstrează conflictul acut care a existat între
cele două personagii marcante luminând intens perioada de agonie a împărăţiei
babsburgice. N. Buta.
Omagiu lui I. Bianu"— din partea colegilor şi foştilor să! elevi.—
Bucureşti, 1927.
împlinind vrâsta de 70 de ani, profesorul Ion Bianu a fost sărbătorit
de instituţia la a cărei catedră profesează de aproape trei decenii, Universitatea
din Bu.ureşti, şi, printr'un volum omagial, de colegii şi foştii săi elevi,
cari astăzi îi sunt tovarăşi de muncă în studiul limbii române şi a sufletului
românesc revărsat în această limbă. E cel mai frumos omagiu ce i se poate
aduce unui savant idealist, care-şi găseşte răsplata muncii neîntrerupte şi obositoare
în valoarea ei intrinsecă şi în sporul care simte că-1 realizează în
tezaurul culturii naţionale.
Şi-a cheltuit puterea de muncă în mai multe direcţii. Ucenic al şcoalei
din Blaj şi admirator al marilor dascăli cari din acest orăşel au deschis orizonturi
noui propăşirii neamului, şi-a încercat mai întâi puterea în studii de
istorie literară, punând în dreaptă lumină fapta măreaţă a unuia dintre aceşti
înaintaşi străluciţi. Acesta i-a rămas apoi „specialitatea". Trecând însă la Bucureşti
şi-a găsit şi alte rosturi, pe lângă cel didactic. S'a angajat de bună
voie să pună ordine în biblioteca Academiei şi să păzească pe urmă această
ordine, ca să poată avea şi capitala ţării româneşti o bibliotecă organizată

DĂRI DE SEAMĂ 477
modern, aşa cum desigur a văzut în călătoria de studii făcută in streinătate.
Tenacitatea şi stăruinţa ardelenească şi inteligenţa naturală au fost virtuţile,
pe cari s'a sprijinit această muncă de organizator, care cu toată modestia eiaparentă
reprezintă un efort de mai multe decenii.
Ion Bianu nu s'a mulţumit numai să adune, să rânduească şi să inventarieze
cărţile din tânăra bibliotecă a Academiei Române, ci mai târziu şi-a
dat osteneala să scrie şi o călăuză în rafturile bibliotecii pentru uzul tutur r
cetitorilor, mai mult sau mai puţin iniţiaţi, care în cele din urmă a devenit
un început de inventar al întregului nostru tezaur literar. începutul 1-a făcut
in colaborare cu răposatul Nerva Hodos prin Bibliografia românească veche,
„cartea fundamentală pentru cel ce studiază istoria literaturii şi culturii noastre
vechi", cum o numeşte d. prof. S. Puşcariu. A continuat apoi cu Catalogul
manuscriptelor româneşti şi cu un alt catalog al Publicaţiilor periodice
româneşti, fâcându-şi din bibliografie o a doua specialitate.
Volumul omagial, pe care-1 amintim, se începe chiar cu o „bibliografie",,
aceea a operelor lui Ion Bianu, alcătuită de un fost elev al sărbătoritului,
Ion Lupu, care şi-a văzut maestrul lucrând atât la Universitate cât şi la Academie.
Urmează apoi trei articole ocazionale ale d-lor I. Petrovici (Pentru
jubileul lui I. Bianu), Sextil Puşcariu (Ion Bianu ca organizator) şi Dragoş
Protopopescu (Et in Arcadia ego...), al doilea dintre ele cuprinzând o dreaptă
preţuire a virtuţilor şi realizărilor lui Ion Bianu.
A doua parte a volumului cuprinde studii, mari şi mărunte, din domeniul
istoriei pure, al istoriei literare şi al filologiei, trimîse de colegii şi foştii elevi,
ai sărbătoritului, fiind astfel un repertoriu de contribuţii ştiinţifice la fiecare
dintre aceste discipline. Iată şi numele autorilor, în ordine alfabetică, cum
sunt înşiraţi si în volum: Oh. Adamescu, N. Bănescu, Oh. Bogdan-Duică,.
V. Bogrea, I. Aurel Candrea, Th. Capidan, D. Caracostea, N. Cartojan, N.
Drăganu. Siliviu Dragomir, Mihail Dragomirescu, Ch. Drouhet, D. Evolceanu,
C. Constantin Oiurescu, Vasile Grecu, N. Iorga, I. Lupaş, Alexandru Marcu,
S. Mehedinţi, Leca Morariu, Ramiro Ortiz, P. P. Panaitescu, Tache Papahagi,
AI. Procopovici, I. Rădulescu-Pogoneanu, Al. Rosetti, Carlo Tagliavint
şi O. Vâlsan.
Olimpiu Boitoş
Pr. loan A. Bena. Contribuţii Ia monografia comunei Pianul-de-jos
Cluj. 1925.
In perioada de intensificare a studiilor noastre istorice în Ardeal, perioadă
care începe de-odată cu înfăptuirea unităţii naţionale, alcătuirea de monografii,
complecte sau parţiale asupra comunelor româneşti se impune cu o necesitate
absolută. Prin măreţul act al Unirii, poporul român a intrat în mod oficial
în istoria mondială cu toată integritatea forţelor sale morale. Pentru a putea
lucră cu folos în sensul unei misiuni istorice specific româneşti istoriografia
noastră naţională trebue să încerce o definiţie complectă ştiinţifică şi obiectivă
a tuturor elementelor sufleteşti cari ne legitimează existenţa particulară, independenţa
aspiraţilor noastre de rasă, mai mult: dreptul de-a ne croi un drum
propriu aici la gunle Dunării. Această operă de auto definiţie neamul nostrunu
o poate săvârşi decât scormonind tainele trecutului său, căci numai din
frământările trecutului ne pot veni atât îndemnurile pentru prezent cât şt

478 DĂRI DE SEAMA
premisele desvoltării noastre de mâine. Şi întrucât poporul român a fost
exclus veacuri dearândul, în chip conştient şi metodic, din istoria oficială a
acestei provincii, datoria noastră este aceea de a-i căuta legile psihologice
acolo unde aceste legi s'au desvoltat şi au acţionat în toată puritatea lor: la
sate. lată motivul pentru care susţinem că în această perioadă de progres a
cercetărilor noastre istorice monografiile satelor sunt a6so!ut necesare.
*
Intr'un mănunchiu de 113 pagini, 8" mic, părintele Ioan A. Bena încearcă să
dea o monografie a comunei Pianul-de-jos"), pe care o păstoreşte ca duhovnic
exact de-o jumătate de veac. Preotul octogenar, simţindu-şi sfârşitul aproape
a găsit de cuviinţă să arunce, în amurgul vieţii sale, o privire istorică asupra
comunei cu al cărei puls de viaţă s'a identificat complect prin serviciile'
aduse dela altar. Autorul nu se mărgineşte însă numai la istoricul comunei.
Consacră capitole întregi stării actuale a locuitorilor, din toate punctele de
vedere, le expune şi analizează judicios obiceiurile, îndeletnicirile de căpetenie
cu un cuvânt întreg felul de traiu.
După ce, în I. capitol, ne descrie situaţia geografică a comunei, în cap. II.
pâr. Bena încercă o explicaţie a numelui Pian-amintit peniru primadată într'un
document din 1309, înclinând pentru ipoteza următoare: «Considerând-zice
autorul — că despre cele mai multe cetăţi ale Paciei Traiane pomenite de Ptolerneu
şi Tabla lui Peutinger, nu se ştie cu siguranţă care unde a fost situată
lUpianum a putut fi p'aici undeva, şi din Ulpianum, prin omiterea silabei UI,
s'a putut forma: Pianum, precum din Ultrasilvania, cum se scria până prin
suta a XII-a, s'a făcut Transilvania.
Al treilea capitol, întitulat Din istoricul Pianului ne arată setea de pământ
a ţăranilor noştri, căci el se compune exclusiv dintr'o nesfârşită serie de
procese agrare cu comunele Pianul de sus şi Sebeşul Săsesc.
Urmează un capitol despre biserica Pianului cuprinzând lista cărţilor de
cari s'au servit preoţii satului în cursul vremilor în exerciţiul funcţiunii lor
complectată cu o listă cronologică a acestor preoţi, apoi un alt capitol despre
şcoală, dând şi-j listă a învăţătorilor cunoscuţi.
In capitolele următoare, autorul ne dă informaţii preţioase asupra naţhna-
.Lhăţii şi confesiunii locuitorilor, asupra întocmirii gospodăriilor, asupra hotarului
actual al comunei, iar la sfârşit vrednicul paroch ne înfăţişează
starea morală, sanitară şi economica a consătenilor săi. O bogată colecţie de
doine, proverbe şi Je cântece încheie monografia.
Desi autorul îşi întitulează lucrarea «contribuţii^, fapta părintelui Bena rămâne
vrednică de imitat de tjţi preoţii noştri dela s.ite.
N. Buta.
Ioan Medrea : Sighişoara, Sighişoara 192S.
Este o broşură de 31 pagini 8" mare. După o descriere poetică a poziţiei
şi a caracterului lui de cetate medievală, autorul insistă asupra importanţei
unor săpături preistorice făcute în imediata apropiere a oraşului şi-al căror
rezultat ştiinţific a fost publicat de Dr. R. Sehuller în Alt-Scliăssburg. Aceste
săpături ar dovedi că locul, pe care este aşezată Sighişoara poate fi consi-
*i jud-Sibiiu

DARI DE SEAMA 479
derat ca o însemnată staţiune preistorică, întrucât „în această vale a Târnavei
. . . a fost din cele mai vechi timpuri o circulaţie mare, ea fiind în
calea neamurilor".
In Capitolele întitulate: Colonizarea Saşilor, Cetatea, Din trecutul oraşului
d. Medrea grupează câteva informaţii sumare asupra înfiinţării şi desvoltării
oraşului culese din Dr. t'r. Teutsch, Bilder aus der vaterländischen Geschichte,
acelaş, Unsere Burgen şi din Georgias K.tauss, Schässburger Kronik. Vorbind,
la sfârşitul broşurei, despre Români, autorul demonstrează existenţa lor în
acele părţi înainte de colonizarea Saşilor, iar din informaţiile statistice asupra
creşterii populaţiei în ultima jumătate de veac reiese că elementul românesc
sporeşte an de an.
Deşi nu cuprinde date istorice necunoscute, broşura d-lui Medrea poate fi
utilă mai ales vizitatorilor acestui scaun săsesc din Transilvania.
N. Buta

ISTORIOGRAFIA ROMÂNĂ
IN
1925 şi 1926
REPERTORIU BIBLIOGRAFIC
întocmit de
IOACHIM CRĂCIUN
Cu un studiu introductiv
ASUPRA
BIBLIOGRAFIEI LA ROMANI
i

BIBLIOGRAFIA LA ROMÂNI.
INTRODUCERE.
Dispreţul ce-1 avem faţă de noi înşine ne face să ne acordăm
de multe ori cel mai dezolant certificat de „întârziaţi" pe toate
cărările culturii universale. E dealtfel un procedeu comod de-a te
retranşa în dosul unui „certificat" cu media scăzută, storcând prin
aceasta tradiţionala compătimire binevoitoare din partea cărturarilor
luminaţi din Apus şi de-ai face să închidă ochii, zimbitori, decâte-ori
e vorba de ţara noastră „România", amplificată în mintea lor totdeauna
cu peiorativul: „din Orient". Se uită foarte adesea chiar de
către oamenii noştrii de cultură, că România—mărită nu mai este
România — mică, umilită, de pe vremuri, în care forţele spirituale
ale personalităţilor răsărite din sânul naţiei noastre se resimţiau
de nepăsarea sau ignoranţa, cu cari era înconjurat pe nedrept un
popor mic şi obidit. Azi străinătatea începe să se intereseze mai
mult despre noi şi nu mai e timpul să ne prezentăm cu certificatele
de neputinţă din trecut, plângându-ne de vitregia vremurilor, ci e
momentul să arătăm ce putem face acum, sau ce vom face în
viitor, având încredere în puterile congenitale ale rasei noastre şi
storcând aceeaş încredere din partea celor ce nu ne-au înţeles, sau
nu ne-au preţuit îndeajus.
Nu suntem chiar atât de „întârziaţi", cum le place scepticilor
să exagereze. E adevărat că ne învârtim încă în jurul unor „începuturi",
dar ele se deapănă în ritmul obştesc al „înaintaţilor" din
Apus, şi, departe de-a fi în epoca paleolitică, ne integrăm spiritualiceşte
armonios în gama culturală a celor dela Soare-Apune. In ştiinţe,
în medicină, în arte, în istoriografie aporturile româneşti sunt preţuite
şi cărturarii noştri sunt primiţi în areopagul cultural al Apusului
ca membrii egali într'o republică a egalilor. Suntem la „începuturi",
fireşte, când e vorba să se măsoare capacitatea de producţie
a unui popor cu greutatea secolelor petrecute în liniştită muncă

484 I. CKÁCIUN
spirituală, dar nu mai putem primi pecetea de întârziaţi — aplicată
până acum cu prea multă uşurinţă pe fruntea noastră răbdătoare,
— când drumul nostru cultural şerpuieşte azi pe acelaş
plan cu celelalte drumuri apusene.
Pecetea umilinţii „întârziaţilor", aplicabilă poate altora, n'o
merităm şi e timpul să nu ne-o mai mai decernem noi înşine, nouă.
In cele următoare vom încerca să urmărim mişcarea bibliografică
de până acum din ţara noastră, scoţând în relief, pe cât
posibil, toate străduinţele ce s'au făcut la noi pentru întocmirea
unor repertorii de cărţi din diferitele domenii ştiinţifice, vom fixa
locul României în mişcarea general-bibliografică din lume şi, ca o
concluzie inexorabilă, vom dovedi că nu suntem prea „întârziaţi"
nici în direcţia acestei discipline în orice caz nu suntem
în urma unor ţări din jurul nostru.
Pentru a putea arăta acest lucru ni-se va permite să facem
un excurs succint asupra mişcărei bibliografice din alte ţări, revenind
apoi, cu bagajul experienţelor multiseculare de la alţii, la noi.
BIBLIOGRAFIA LA ALŢII.
Cele dintâi publicaţii bibliografice apar pe la jumătatea veacului
al XVI-lea şi sunt—se pare -munca de „intermezzo" a cărturarilor
cu înalte preocupări ştiinţifice din alte domenii, decât
arida „ştiinţă" a bibliografiei. Dealtfel dacă a fi bibliograf presupune
a avea la activul tău o anumită activitate spirituală, o „p r emuncă"
cum îi zice G. Schneider -'), fără de care nu s'ar putea
face nici un singur pas în labirintul miilor de cărţi din o speciatate,
neîndrăznind a ne gândi la mai multe specialităţi, atunci
1) Asupra altor domenii se vorpranunţa specialiştii respectivi, rămânând
să arătăm în lucrarea de faţă numai ceeace s'a făcut la noi în domeniul
bibliografiei. Pentru contribuţia românească la istoriografia universa
l ă — d' exemplu — am arătat altă dată, că ea începe — incidental şi fără
a fi preludiul unei contribuţii continue, dar totuşi începe — încă în veacul
al XVI-lea, iar azi prin activitatea titanică a d-lui N. Iorga şi a răposaţilor
A. D. Xenopol şi V. Pârvan suntem alături de celelalte ţări apusene. Vezi: I.
Crăciun, Contributlons roumaines ii l'historiographie generale în „Melanges
d'Histoire Genérale", I. Cluj, 1927, p. 343-379. (Şi extras). Pentru înflorirea
istoriografiei naţionale servească deocamdată ca mărturii cele trei
repertorii bibliografice ale noastre : Istoriografia Română in 1921 şi 1922 (în
colaborare cu d-1 I. Lupu), Istoriografia Română in 1923 şi 1924 şi Istoriografia
română in 1925 şi 1926. Conform şi mai departe.
2). Handbuch der Bibliographie. Leipzig 1923. p. 23. E cel mai bun
manual ce ne-a stat la îndemână pentru orientarea noastră bibliografică-

BIBLIOGRAFIA LA ROMÂNI 485
nu ne vom mira dacă vom găsi în fruntea mişcării bibliografice
din toate ţările oameni, cari au fost în acelaş timp cele mai proeminente
personalităţi culturale ale vremii. Părintele bibliografiei :
germanul Konrad Gesner e cunoscut ca mare naturalist — „der
deutsche Plinius", — delà care ştiinţele naturale au moştenit cel
dintâi sistem de clasificare a plantelor după flori şi seminţe, iar
bibliografia prima încercare de repertoriu a cărţilor cunoscute
până atunci. Noţiunea „bibliografiei" nefiind încă bine definită —
„numele" însuş apare numai mai târziu — cele patru volume ale
lui Gesner sunt publicate sub numele de „Bibliotheca" : „Bibliotheca
Universalis"
La cinci ani după încercarea făcută în Germania, teologul —
literat Francesco Doni îşi tipăreşte cea dintâi bibliografie a
Italiei: „Prima librăria" 2
), urmând în ordine cronologică
Anglia cu „Scriptorum Brylanniae Catalogus" s
) a episcopului
reformist şi prozator John Bale, apoi Franţa cu operele poetul
ui-bibliograf— ce antinomie!—Antoine Du Verdier — fost
consilier al regelui Franţei şi posesorul unei biblioteci formidabile—
şi Delacroix du Maine: „Bibliotheques françaises" i
).
In orientul Europei întâietatea este a Poloniei cu „Scriptorum
polonicorum Hecatontas seu Centum illustrium Poloniae
scriptorum elogia et vitae", opera istoricului-teolog Simon
Starowolski 5
).
Peninsula iberică va avea publicaţii bibliografice mult mai
târziu. Spania se mândreşte cu „Bibliotheca Hispana" întocmită
de celebrul erudit al timpului şi mâna dreaptă a regelui Filip al IV-lea,
Don Nicolas Antonio °), iar Portugalia cu „Bibliotheca
Lusitana" a istoricului nu mai puţin celebru, Diogo Barbosa
Machado 7
).
Numele propriu zis de „bibliografie" apare către sfârşitul
veacului al XVII-lea, de când datează şi cea dintâi bibliografie
critică 8
). In acelaş veac sunt achiziţionate pentru mişcarea biblio-
1). Zürich. 1545.
2). Venezia. 1550.
3). Basel. 1557 — 1559.
4). Paris-Lycn. 1584-1585
5). Cracovia. 1625.
6). Roma. 1672-1696.
7). Lisboa. 174-17159.
8). Opera filologului din Königsberg Johann Hallevord: „Bibliotheca
curiosa". 1676

486 I. CRÄCItN
grafică două orduri călugăreşti, Benedictinii şi Iezuiţii, cari, prin munca-i
lor prodigioasă şi vasta lor erudiţie au imprimat mişcării ceva.
ce-i lipsea până atunci : pecetea „ştiinţifică".
In veacul al XVIII-lea avântul bibliografiei este uimitor şi maii
ales în a doua jumătate a acestui secol Franţa abundă de publicaţii
bibliografice. Acum apar marile cataloage de cărţi, cu „Catalogue
hebdomadaire des livres nouveaux, qui se publient en France
et chez l'étranger" ') în frunte. De aci înainte ţara clasică a bibliografiei
va fi Franţa şi va domina cu publicaţiile ei nenumărate,
cu „specialiştii" de renume mondial şi cu începerea unor „cursuri,
de bibliografie", tot secolul al XIX-lea. Pe lângă arhicunoscuta
„Bibliographie de la France", care e acum în al 117-lea an de
apariţie -), eruditul bibliograf Jaques-Charles Brunet îşi scoate
de sub teascurile unei tipografii parisiene al său „Manuel du libraire
et de l'amateur de livres" â
), alături de care se înalţă încă două
nume strălucite: Antoine Barbier 4
), bibliotecarul Consiliului de
Stat al Franţei, la început, al împăratului Napoleon-cel-Mare, la
urmă, şi Joseph M. Quérard r
). Către sfârşitul veacului în fruntea
mişcării bibliografice din Franţa stă, ca o chezăşie a prodigalităţii
şi a minuţiozităţii inaugurate în domeniul disciplinei noastre, personalitatea
massivă a lui Otto Lorenz (;
).
In acest timp în Germania vor răsări nume cunoscute şl
preţuite de bibliorafi : Ebert 7
), Graesse 8
) şi Petzhold 9
); în
Anglia se vor tipări însă mai mult cataloage de librării, „Englisch
Catalogue"
l 0
) sau „Catalogue of Ihe printed books in the Library
of the Britisch Muséum"
] 1
), comori nepreţuite şi neegalate până
acum de nici o ţară.
1). Paris. 1763-1769.
2) Apare la 1811 în capitala Franţei, Ia început sub titlul: „Journal
général de l'imprimerie et de la librairie".
3) Paris. 1810.
4) Cu lucrarea sa ..Dictionnaire des ouvrages anonymes". Paris. Ed. III.
1869—1879. 7 volume.
5) „La France littéraire". Paris. 1H27-1864. 13 volume,'şi „La littérature
française contemporaine". Paris. 1842-1857. 6 volume.
6) „Catalogue général de la librairie française depuis 1840..." Paris.
1867 până azi 28 volume.
7) „Allgemeines bibliographisches Lexicon". Leipzig. 1821-1830. 2. vol
8) „Tresor des livres rares et précieux". Dresde. 1859-1869. 7 volume.
9) Despre lucrarea căruia vom vorbi şi mai departe.
10) London. 1864 şi urm.
11) London. 1881-1904.

BIBLIOGRAFIA LA KOMÂNI 487
începând cu jumătatea a doua a secolului al XlX-lea, la mişcarea
în plină înflorire din ţările pomenite se ataşează forţe noi,
viguroase, cari vor completa şi vor impune anumite sisteme în
„ştiinţa" bibliografiei, unde se căutau a se stabili cadre precise
pentru imensul material greu de stăpânit fără o normă unitară
recunoscută şi acceptată îndeobşte. Aceste forţe veneau în primul
rând din Statele Unite ale Americei şi B e lg i a, apoi din
Italia, Ţările S c a n d i n a ve, H o 1 a n d a şi alte ţări.
In Statele Unite mişcarea bibliografică avu aceeaş desvoltare
vertiginoasă, pe care o constatăm în ultimele decenii în toate
domeniile la puternicul stat de peste Ocean. La câţiva ani după prima
bibliografie: „Bibliotheca Americana" a lui O. Roorbach ^.publicaţiile
bibliografice se îmulţesc atât de fulgerător, încât Franţa şi
Germania, cu o muncă asiduă de câteva secole, rămân mult în urmă.
Numele americanilor Abbott, Cutter, Dewey, Jewett, Poole,
etc. se înşiră în mod vrednic alături de numele „europenilor"
pomeniţi mai sus. Dewey este şi făuritorul unui sistem numit
„zecimal" — după împărţirea tuturor ştiinţelor în zece clase *)
— adoptat şi întregit de „Institutul Internaţional de
Bibliografie" dela Bruxelles şi primit aproape de toate ţările 3
).
Prin acest Institut Internaţional de Bibliografie din capitala
Belgiei 4
), mica ţărişoară se transformă pe neaşteptate în Parnasul
bibliografic al întregei lum 1
, sub egida căruia se
amplifică şi se perfecţienează acel grandios sistem zecimal, ce se
1) New-York. 1862-1861, în 4 volume.
2) Sistemul începe cu 0 şi sfârşeşte cu 9. Dupl ultima ediţie:
0 = Generalităţi.
1 = Filosofic
2 = Religie. Teologie. Culte.
3 = Ştiinţe sociale. Dreot.
4 = Filologie. Lingvistică,
o = Ştiinţe pure.
6 = Ştiinţe aplicate.
7 = Arte - Frumoase.
8 = Literatură. Beletristica
9 = Istorie. Geografie.
3) După cât suntem informaţi Biblioteca Vaticană însăşi începe
a fi catalogată „ştiinţific" după sistemul zecimal. In ţara noastră siste­
mul a fost introdus mai întâi la Academia Română de către răpo­
satul Alex. Sadi-Ionescu, apoi la Fundaţia Regele Carol I. din
Bucureşti şi acum se fac preparative pentru a fi aplicat şi Ia Biblioteca
'Universităţii din Cluj.
4) înfiinţat la 1895.

488 J. CRĂCIUN
impune tot mai mult tocmai prin criticele numeroşilor detractori,,
cari îi găsesc cusururi, dar nu-i pot opune alt sistem mai bttcL
Institutul posedă azi un imens material bibliografic — câteva milK
oane de fişe — cules cu multă osteneală şi păstrat cu sfinţenie:
pentru o viitoare „Bibliografie" internaţională 1
).
Activitatea laborioasă de la Bruxelles începe însă să fie eclipsată
şi poate cu vremea întunecată de „Institutul de Coperaţie:
Intelectuală" cu sediul la Paris al Ligii Naţiunilor 2
), al căreii
secţie bibliografică ar putea deveni — prin autoritatea incontestabilă,
a „Ligii", prin subvenţiile ce i-se dau de către diferitele State şi
printr'o bună organizare — laboratorul central al globului, în care •
să se pregătească monumentalul „Index bibliographicus" — cartea
de aur a întregei gândiri omeneşti — pe care bibliografii îl visează,,
iar cercetătorii îl aşteaptă de mult 3
).
') Bibliografiile naţionale belgiene sunt relativ multe şi unele de-o
minuţiozitate rară. Menţionăm aci numai două: „Bibliographie de la Belgique"
editată de librăria Muquardt (Brüxelles, 1838 — 1884), şi opera lui August..
De Köninck ş. a: „Bibliographie Nationale. Dictionnaire des écrivains belges
et catalogue de leurs publications, 1830 — 1880", sinteza bibliografică a:
muncii intelectuale din prima jumătate de secol a Belgiei independente.
a
) Comisia de cooperaţie intelectuală s'a constituit în 1922 sub preşidenţia
filosofului Bergson, iar Institutul însuş, cu sediul în capitala
a luat fiinţă în primăvara anului 1925.
Franţei,
3
) E regretabil că între „Institutul" bruxellesian şi secţia bibliografică
a „Institutului" parisian nu s'a putut stabili o înţelegere. Prin munca şi experienţa
de peste trei decenii a celui dintăi, ajutat de prestigiul şi situaţia
pecuniară a celui din urmă, s'ar fi putut începe imediat pregătirea marei
bibliografii a lumii, fără să fie nevoie de-a se lua totul delà început
şi fără să se fi produs vre-o supărare între două instituţii surori. Subsemnatul,
care a avut norocul să cerceteze — în timpul cât a stat în străinătate, anul
1926-1927 — ambele institute—cel parisian printr'o recomandaţie neaşteptată
a d-lui profesor N. Iorga, iar cel din capitala Belgiei prin sfatul şi ajutorul
bănesc (tot neaşteptat) al d-lui Alex. Lapedatu, atunci ministru al
Cultelor şi Artelor — a putut constata cu durere antagonismul dintre ele.
Cele două părţi îmi vorbeau cu multe rezerve una despre cealaltă. Durerea
la Bruxelles era însă mai adâncă, pentrucă fusese uitată cu atâta uşurinţă
neobosita străduinţă a 3o de ani şi amărăciunea, îmbrăcată de altfel în cuvinte
urbane, a d-lui Paul Otlet — directorul general al Institutului
Internaţional — mi-se depăna fără înconjur în toată cruda ei realitate. Entusiasmul
acestui neîntrecut organizator şi speranţa pe care o punea în recunoaşterea
acum sau mai târziu de către Liga Naţiunilor însăşi a muncii formidabile
desfăşurată de institutul belgian va duce, credem, la netezirea
drumului spre conciliere. Bibliografia n'ar avea decât de câştigat, iar admirabilului
conducător de la Rruxelles — căruia îi mulţumim şi aci pentru
sfaturile şi explicaţiile ce ni le-a dat (într'o zi chiar, uitând de lume şi de

BIBLIOGRAFIA LA ROMÂNI 489
Mişcarea bibliografică din Italia a câştigat în intensitate
în ultimele decenii ale veacului al XlX-lea —epoca înfăptuirii unităţii
naţionale 1
) — şi aceeaş activitate febrilă se constată şi în Ţările
Scadinave 2
) şi H o 11 a n d a 3
). Despre Polonia, U n g a r i a şi
celelalte ţări mărginaşe cu România vom vorbi mai departe, unde
vom face o comparaţie sumară între ceeace s'a făcut în aceste ţări,
şi la noi.
Fecunditatea unei munci de decenii sau de secole e condensată
din timp în timp în volume reprezentative—studii de sinteză—
produsul unor etape mai lungi şi a unei selecţii nemiloase. In
„Bibliografie" aceste „studii de sinteză" se chiamă Bibliografia
Bibliografiilor, cari, fără să reprezinte o scânteetoare muncă
cerebrală, sunt totuşi rodul unei selecţionări şi adunări de material
aproape fantastic.
La o sută şi ceva de ani după apariţia primei bibliografii —>
a lui Gesner 4
) — se şi simţi nevoia unei sinteze a operelor bibliografice
publicate în diferitele ţări europene. Cea dintăi încercare
o făcu francezul Philipp Labb6—călugăr iezuit —cu „Bibliotheca
bibliothecarum" r>
), căreia îi urmă tot în F r an ţa — însă mult
mai târziu — Gabriel Peîgnot cu al său „Repertoire bibliographique
universel" 6
).-
După aceste prime încercări vor apare, în a două jumătate
a veacului al XlX-lea, o sumedenie de bibliografii a bibliografiilor,
— dovezi ale atenţiei deosebite şi a muncii prodigioase, ce se
desfăşură în direcţia disciplinei noastre la popoarele apusene.
timp începuse să-mi schiţeze cu atâta căldură programul de viitor al Institutului,
încât permiţându-mi să-i atrag atenţia — nu pentru mine, ci pentru
d-sa — că sunt orele 3 după masă şi ar fi bine să întrerupem, mi-a răspuns,
mirat: „Mai e nevoie să şi dejunăm" ? — i s'ar împlini o dorinţă nobilă.
Cât priveşte secţia bibliografică a Institutului parisian, ea e numai în prima
fază a organizării.
Vezi mai ales: Giuseppe Ottino e Giuseppe Fumagallî, „Bibliotheca
bibliographica italica". Roma. 1889—1902. In 2 volume şi 1 supliment.
'). Pentru Norvegia vezi : „Bibliotheca Norvegica". Cristiania.
1899— 1911. In 3 volume. Pentru Suedia: Bernhard Lundstedt, „Apercu
de la principale littérature bibliographique de la Suède". Stockholm. 1900.
3
). G. A. Evers: „Nederlandsche
Utrecht. 1911 — 1913.
bibliografie vanbocken bibliotheekwezen".
4
). La 1545, cum s'a arătat mai sus.
5
). Paris. 1682.
6
). Paris. 1812.

49) I. CRĂCIUN
Franţa mai numără, pe lângă cele două lucrări de mai sus,
opera lui Léon Vallée: „Bibliographie des Bibliographies" 1
);
lucrarea lui Henri Stein: „Manuel de bibliographie générale.
Bibliotheca biblio graphie a nova" 2
) şi admirabilul manual critic,,
atât de scump istoricilor, al lui Charles V. Langlois : „Manuel'
de bibliographie historique" 3
).
Germania îţi va numi, de câte ori va fi vorba de o serioasă
bibliografie a bibliografiilor, pe Iulius Petzhold, a cărui ijBiblîotheca
bibliographica" '), rod al unei munci de 25 ani, e tot ce
minuţiositatea şi conştienţiositatea germană a putut da mai perfect.
Iar „Handbuch der Bibliographie"' 5
) al lui Georg Schneider,,
ajuns în decurs de un an — 1924 — la a doua ediţie, trece drept
cel mai bun manual iniţiator în ştiinţa bibliografică şi la curent
chiar şi cu publicaţiile apărute după războiul mondial.
Dintre lucrările apărute în Anglia locul de frunte îl deţine
„Register of national bibliographie" l
') al lui William Courtney;
în italia întâietatea o au Giuseppe Ottino şi Giuseppe
Fumagalli cu „Bibliotheca bibliografica italica" 7
)—istoricii se
vor adresa mai ales la Emilio Calvi, „Bibliotheca di bibliografia
storica italiana" s
)— ; în Svedia excelează opera lui I. Almquist:
„Sveriges bibliografiska litteratur" iar în Polonia
lucrarea apărută după răsboiul mondial a lui Victor Hahn:
„Bibljografja bibljografji polskiej" l0
).
Ingeniozitatea americană a întrecut şi în bibliografia bibliografiilor
pe europeni. In Statele Unite, la Chicago, a apărut
cartea îndrăzneaţă a lui Gustav. S. A. Josephson întitulată „Bibliographies
of bibliographies" — Ia potenţa a treia 1
')—în care sunt
înşirate toate bibliografiile bibliografiilor cunoscute lui până la
data publicării volumului. Record american ! — de mare utilitate
pentru cercetătorii din toate domeniile ştiinţifice şi dovadă indubitabilă
despre imensitatea bibliografiilor publicate până în prezent..
•). Paris 1883 — 1887. Part. I şi II + suplimente.
s
l. Paris 1897.
'). Ed. II. Paris 1901 - 1904.
4
I. Leipzig 1866.
5
). Leipzig 1923.
"). London 1905 - 1912. In 3 volume.
;
). Roma 1902. In 2 volume.
*). Roma 1903.
Stockholm 1904 — 1912.
"). Lwow 1921.
"). Ed. II. 1913.

BIBLIOGRAFIA LA ROMÂNI 491
Concomitent cu înmulţirea şi perfecţionarea publicaţiilor bibliografice
se simţi nevoia pregătirii unor specialişti, cari să culeagă
şi coordoneze după anumite norme „ştiinţifice" materialul bibliografic,
ce creştea — odată cu avalanşa de publicaţii ştiinţifice din
tot decursul veacului al XlX-lea — în proporţii nebănuite. Mai
trebuia câştigat apoi şi gustul publicului pentru cărţi şi canalizat
spre un rafinament în selecţionarea nesfârşitelor publicaţii, apărute,
ca şi azi, în cel mai bizar amestec de genial şi vulgaritate. începu
să mijească astfel în mintea celor delà începutul veacului trecut
ideia înfiinţării unor „cursuri de bibliografie".
Surprinzător este faptul, că iniţiatorul acestor cursuri fu însuş
Napoleon I., marele împărat al Francezilor, şi tocmai în anii
când, după încoronarea sui generis din Catedrala Notre-Dame,
ochii lui de vultur neadormit erau îndreptaţi mai stăruitor asupra
problemelor politice din imperiul său. Dar îndrăzneţul corsican,
care se îngriji dintre zidurile fumegânde ale Moscovei cu atâta
părintească bunăvoinţă despre organizarea „Comediei franceze"
din Parisul reşedinţei sale, a avut timp să se gândească şi la tânăra
şi firava „ştiinţă' a bibliografiei. Acum îşi începe şi Achard un
,, Cours élémentaire de bibliographie" x
) pentru elevii de liceu,
făcând cea dintăi încercare de a introduce în învăţământ disciplina
noastră. Iar planul lui Napoleon, de-a începe cursuri de bibliografie
ca „introducere" la studiul „istoriei", fu tradus în fapt mai
târziu — la 1869 — prin înfiinţarea
bibliografie la École des Chartes
primei catedre speciale de
2
).
La Paris cel mai celebru specialist, cu predilecţie pentru bibliografia
istorică, a fost pe vremuri Langlois.
După Franţa, ţara în care bibliografia fu profesată de la
catedra universitară e Polonia, unde se creie o catredă de bibliografie
încă în 1811, la Cracovia.
In rândul al treilea urmează Austria. Aci se luară dispoziţii
la 1874, ca în cadrele lui „Institut fur Oesterreichische Geschichtsforschung"
din Viena să se ţină cursuri de bibliografie şi biblioteconomie
pentru studenţii anului al 111-lea.
In acelaş an se cerea şi în Germania începerea unor
cursuri şi nu peste multă vreme două Universităţi, cea din Gôttingen
'). Marseille 1806— 1S07. In 3 volume.
2
). Catreda există şi azi şi autorul acestor rânduri a avut fericirea să
audieze în 1926 — 1927 cursurile de bibliografie ţinute de d-1 profesor
C. Couderc.

492 I. CRĂCIUN
şi cea din Lipsea, aveau câte o catedră de bibliografie. Cursurise
mai ţin azi şi Ia Berlin şi Miinchen.
In Anglia cursurile au loc la Universitatea din Cambridge..
La Italieni lecţiile de iniţiere în „ştiinţa cărţilor" fură
orânduite pe lângă cele mai mari Biblioteci ale ţării, unde auditorii
trebuiau să urmeze cel puţin doi ani.
In Statele Unite ale Americii Dewey înfiinţa la 1877
0 şcoală a bibliotecarilor, unde se preda şi bibliografia. Azi se ţin
cursuri de acest fel în aproape toate şcoalele medii şi Universităţile
americane.
Dintre ţările mărginaşe cu România, pe lângă pomenita Po-
1 onie, au avut respective au catedre de biblograf ie Cehoslovacia
şi Ungaria. Despre acestea însă ne rezervăm dreptul să vorbim
mai pe larg în cadrul capitolului următor.
BIBLIOGRAFIA LA NOI.
In tânăra noastră Românie, întregită politiceşte abia sub ochii
noştrii, mişcarea bibliografică nu va putea număra secole de încercări
şi nici opere de răsunătoare valori mondiale. Totuşi starea
actuală a bibliografiei a întrecut cu mult aşteptările, pe cari o
obiectivă judecată apuseană le-ar putea acorda unui stat abia la
începuturile manifestărilor sale integral-cultúrale. Se lucrează azi
în ţara noastră cu aceleaşi mijloace şi cu aceiaşi specialişti bine
pregătiţi, ca şi la instituţiile similare din străinătate şi dacă primele
încercări nu trec peste anul 1838, suntem totuşi în ritmul
obştesc al producţiilor ştiinţific—bibliografice din Apus. Operele,
cari apar actualmente în România, nu sunt subt nivelul celor din
alte ţări nici ca formă şi nici ca sistematizare a materialului, iar
prin tipărirea unor reviste bibliografice şi prin colaborarea specialiştilor
noştrii la marile publicaţii apusene avem tot dreptul să stăm
cu fruntea ridicată alături de „alţii", fără să ne subvalorificăm
— printr'un scepticism exagerat — puterile noastre tinere.
Cea dintăi bibliografie românească iese de sub teascurile unei
tipografii ardelene la leatul 1838 şi e opera unui doctor, trecut
pentru scurt timp şi ca profesor pe la Seminarul mitropolitului
Veniamin Costachi din Iaşi: Vasilie Popp. Lucrării sale intitulată :
„Disertaţie despre tipografiile româneşti în Transilvania şi învecinatele
Ţări dela începutul lor până la vremile noastre" ') i s'a
dat prea puţină importanţă şi numai astfel se poate explica impie-
'l. Sibiu. Tip. Oeorgie de Closius. 1838.

BIBLIOGRAFIA LA ROMÂNI 493
tatea de a-1 fi uitat cu o desinteresare condamnabilă de câte ori
era vorba de a preciza începuturile bibliografiei la noi. El, Vasilie
Popp — ardeleanul entusiast ca şi Gheorghe Lazăr şi căruia împrejurările
delà Iaşi nu i-au permis să desfăşoare aceeaş activitate de
apostolat naţional, pe care o putuse săvârşi dascălul avrigean la
Bucureşti — el este p ăr intele bibliografiei româneşti,
iar nu Dimitiie Iarcu, cum s'a crezut până acum 1
). Dealtfel Iarcu
însuşi ne mărturiseşte în prefaţa lucrării sale, că „mi-a fost de
mult ajutoriu opera d-lui Vasile Popp" şi fără ajutorul ei cine
ştie dacă Iarcu ar fi îndrăznit să ne dea lucrarea sa bibliografică.
Al doilea bibliograf în ordinea cronologică la noi este marele
erudit delà Blaj Timoteiu Cipariu, care în lucrarea sa cu titlu
chilometric — după obiceiul timpului — „Crestomaţia seau Analecte
literarie dein cărţile mai vechi şi noue romaneşci, tipărite
şi manuscrise, începându delà seclulu XVI pană la alu XIX....' 1
dădea la 1858 a
) o listă a cărţilor cunoscute lui, şi cari valorează,
orice obiecţiuni s'ar aduce, cât o lucrare bibliografică de factura
primelor „Bibliothecae" incomplecte şi timide ale Apusului.
Numai în al treilea rând urmează „Analele bibliografice
române" 3
) ale lui Dimitrie Iarcu, care deşi a utilizat lucrările
celor doi antecesori ai săi, totuşi nu s'a putut ridica deasupra încercărilor
acestora nici ca exactitate şi nici ca pricepere ştiinţifică 4
).
După prima ediţie din 1865 va apare în curând, Ia 1873, ediţia a
doua a aceleiaşi lucrări, cu titlul puţin schimbat: „Bibliografia
chronologlcă română..." şi cu o complectare a cărţilor apărute
între 1865 — 1873 s
). Operele lui Iarcu au avut la timpul său o
răspândire largă şi probabil acestui fapt se datoreşte şi falsa lui
consacrare de părinte al bibliografiei româneşti.
Intre cele două ediţii ale lui Dimitrie Iarcu apare minuţioasa
'). Colegului Ioan Muşlea dela Biblioteca Universităţii din Cluj îi revine
meritul de-a ne fi prezentat într'o lumină nouă personalitatea prea puţin
cunoscută a lui Popp. In studiul său: „ Viaţa şi opera Doctorului Vasile Popp
(1789 — 1842/'-Cluj. „Ardealul". 1928-ne reînvie cu date amănunţite tripla
lui activitate, de medic, bibliograf şi folklorist.
-). Blaj. Tip. Seminarului.
Titlul complect: „Analele bibliografice române. Repertoriu chronologicu
sau catalogu de cărţile române Imprimate dela adoptarea imprimeriei,
diumetate seclu XVI şi până astăzi. 1550 -1865 exclusivu". Bucureşti. Imprimeria
Statului. 1865.
4
). Vezi Bianu-Hodoş: „Bibliografia românească veche." Voi. 1. Prefaţa.
5
). „Bibliografia chronologica romana sau catalogu general de cărţile
române... [ca mai sus]... 1550— 1873". Bucureşti, lmpr. Statului. 1873.

494 I. CRĂCIUN
„Bibliografie a Daciei 1
' '), redactată de Alexandru Odobescu
cu scopul de-a facilita cercetările concurenţilor la premiul instituit
de Academia Română pentru cea mai bună lucrare asupra popoarelor,
cari au locuit în ţările române înainte de „conquista acestor
ţări de către imperatoriul Traianu'. Ea a fost folosită în primul
rând de Gr. G. Tocilescu — care a şi luat premiul anunţat 2
)— şi
a rămas până azi singura lucrare bibliografică românească pentru
arheologia provinciilor locuite de Români.
Ca o continuare a bibliografiei lui Iarcu se prezintă lucrarea
lui George Popescu : „Trei ani din literatura română, 1874—
1876" H
), amplificată apoi într'o nouă publicaţie cu alţi trei ani
formând, în cea de a doua ediţie „Siese ani din literatura română,
1874 —1879" ')• Cărţile sunt aranjate alfabetic după autori şi au
toate datele bibliografice necesare unei bune şi conştienţioase
publicaţii de acest fel.
Se pare că se creiase la Bucureşti o fericită tradiţie, de-a
nu lăsa publicul neinformat asupra lucrărilor proaspăt apărute în
România sau în streinătate despre Români, fiindcă, după ce căzuse
peana din mâna lui Popescu, se găsi librarul Alexandru Degenmann
să publice un deceniu şi mai bine a sa Bibliografie
Română' 1
— 1879 — 1890 5
), despre care, fiind primul periodic
bibliografic redactat în condiţiuni acceptabile la noi, vom vorbi şi
mai departe, (ar cu ocazia serbărilor cinquantenare dela înfiinţarea
învăţământului superior în Moldova, A. D. Xenopol şi C. Erbiceanu
tipăresc un volum comemorativ: „Serbarea şcolară dela
laşi..." 6
), care conţine pe lângă discursurile rostite şi o listă bogată
a cărţilor — istorice, istorie literară, etc. — prezentate publicului la
expoziţia jubilară ieşeană.
'). „Bibliografia Daciei. Indice de scrieri attingetore, directa sau indirecta
de vechii locuitori ai Daciei". Bucureşti. Ţip. Curţii. 1

BIBLIOGRAFIA LA ROMÂNI 495
Nu putem trece peste „Chrestomaţia română" a lui M. Gaster
1
!, în care sunt înşirate şi descrise în două limbi, română şi franceză,
cărţile noastre mai vechi, şi care poate fi privită ca o bună
bibliografie pentru bătrânele noastre publicaţii.
Cu ^Bibliographie franco-roumaine depuis le commencement
du XlX-e siècle jusgu'a nos jours'' a lui George Bengescu 2
) ne
incopciem îndrăsneţ în mişcarea bibliografică din străinătate. Nimic
nu lipseşte acestei lucrări, ca să nu poată sta alături de orice bibliografie
apuseană şi, pe lângă expunerea minuţioasă şi critică a
materialului, mai excelează şi printr'o execuţie technică impecabilă.
E o splendidă armonie de conştienţiozitate şi frumos, de cari a dat
dovadă de atâtea ori acest om, trecut în viaţă prin cele mai contraste
situaţii : actor, ministru al României în Apus, membru al Academiei
Române. La acelaş . nivel se ridică o altă lucrare bibliografică
a sa 3
): „Essai d'une notice bibliographique sur la question d'orient
Orient Européen. 1821—1897", în care se cuprind cărţile publicate
în Franţa şi Belgia asupra atât de comentate-i chestiuni orientale 4
).
In acest din urmă an, 1897, apar la Cernăuţi şi Bucureşti două
publicaţii de mare valoare bibliografică : „Mişcări culturale şi literare
la Românii din stânga Dunării în răstimpul de la 1504 — 1714 li
a profesorului D-r-1. G. Sbierea 5
) — unde se descriu şi se analizează
cărţile româneşti apărute în cele două veacuri respective—şi ^Dicţionarul
contimporanilor" alluiDim. R. Rosetti r>
), — prima şi până
azi cea mai bună operă bio-bibliografică generală la Români 7
).
„De l'enfluence française sur l'esprit public en Roumanie' 1
,
admirabila lucrare a lui Pompiliu Eliade, are la sfârşit o foarte bogată
„bibliografie" asupra mişcării spirituale din Ţările-Române în a
doua jumătate a veacului al XVIII-lea şi începutul veaculuial XIX-lea 8
).
1). „Chrestomaţie română. Texie tipărite şi manuscrise [sec. XV/—X/X/,
dialectale şi populare". Leipzig—Bucureşti. 1891. In 2 volume.
2). Tipărită la Bruxelles în 1895. Ediţia II. la Paris în anul 1907.
3). Bengescu a avut o activitate bibliografică bogată. Menţionăm aci în
notă şi bibliografia, care priveşte mai mult Franţa, dar care este opera românului
Bengescu: „Voltaire. Bibliographie des ses oeuvres". Paris 1882. In două
volume. Vezi şi lucrarea subsemnatului, Contributions rumaines à l'historiographie
générale în „Melanges d'histoire générale" cit mai sus, p. 352 şi 360.
4). Cartea e publicată în Bruxelles (P. Lacomblez) şi Paris (H. le Saudier),
1897.
5). Cernăuţi, anul menţionat mai sus.
6). Bucureşti. 1897.
7). Cartea lui Teodor Cornel : „Figuri contimporane din România"
(Bucureşti 1909) n'am putut-o vedea şi astfel nu ne putem
valorii ei bibliografice.
8). Paris. 1898.
pronunţa asupra

I. CRĂCIUN
începând cu prima decadă a veacului al XX-lea lucrările bibliografice
se înmulţesc cu prodigalitatea viorelelor răsărite în miriade
necuprinse după cea dintâi ploaie a unei primăveri binecuvântate.
Cea mai timpurie şi totodată cea mai majestoasă dintre ele e ^Bibliografia
românească veche" — quintesenţa minuţiozităţii, a gustului
fin şi a muncii entusiaste — opera d lui Ion Bianu, membru
al Academiei Române şi directorul Bibliotecii de pe lângă acelaş aşezământ
cultural, şi a răposatului Nerva Hodoş, bibliotecar la
aceeaş instituţie 1
). Rar se poate găsi o bibliografie mai perfectă
chiar şi în Apus, iar pentru noi constitue—de ce n'am avea curajul
s'o spunem— o mândrie naţională.
După acest fericit augur dela începutul veacului în curs, publicaţiile
bibliografice sunt atât de numeroase, încât nu ne vom încumeta
să le înşirăm mai jos — din respectul faţă de o metodă riguroasă—decât
grupate pe specialităţi. Vom începe cu bibliografiile
istorice -cele mai aproape de preocupările noastre—şi vom
trece apoi la istoria literară, încheind cu alte bibliografii
din alte domenii ştiinţifice şi cu periodicele bibliografice.
a. Bibliografii istorice.
Seria biliografiilor în legătură directă cu istoriografia românească
o deschide răposatul profesor dela Universitatea din Bucureşti
: loan Bogdan, al cărui discurs de recepţie la Academia
Română despre Istoriografia Română şi problemele ei actuale" a
)
nu este decât o bibliografie istorică, îmbrăcată, evident, în haina
de sărbătoare a discursului rostit în incinta celor 40 de nemuritori.
Cercetătorii vor găsi expusă aci, într'o formă lapidară şi în fraze
din cari se simte ici—colo ticăitul năvalnic al unei inimi de mare
român, întreaga noastră străduinţă în domeniul istoriografiei naţionale
până la anul 1904.
Un alt academician, Const. Erbiceanu, ne dă în lucrarea
sa intitulată „Bărbaţi culţi Greci şi Români şi profesorii din Academiile
din laşi şi Bucureşti din epoca zisă fanariotă. (1650—1821"] H
)
o admirabilă bio-bibliografie asupra personalităţilor marcante, cu rol
politic sau cultural, din veacurile XVII, XVIII şi începutul veacului
al XlX-lea.
1). Au apărut până acum 3 tomuri si cuprind publicaţiile apărute
între 1508 şi 1817. Tom. I. (1508 -1716); Tom. II. (1716-1808); Tom. III.
Fasc. I. (1809-1814), Fasc. II. (1814-1817). Bucureşti. Socec. 1903-1912.
2). Bucureşti. F. Gobl Fii. 1905.
3). Analele Academiei Române. Memoriile Secţiunii Istorice. Seria II.
Tom. XXVII. 1904 -1905.

BIBLIOGRAFIA LA ROMÂNI 497
Dl. I. C. Filitti are în „Les Principautés roumaines sous
l'occupation russe — 1828-1834 — " o listă preţioasă a cărţilor
istorice în legătură cu epoca Regulamentului Organic 1
), iar Pompiliu
Eliade o ,,notiţă bibliografică" — în lucrarea sa „tiistoire
de l'esprit public en Roumanie au dixneuvième
la primii domni pământeni (1821—1828)
siècle" — privitoare
2
).
Tot la Academia Română din Bucureşti se pregătesc şi cele
trei cataloage ale manuscriptelor păstrate în Biblioteca înaltului
aşezământ cultural : „Catalogul manuscriptelor româneşti"' întocmit
de d-nii Ion Bianu şi R. Caracas 3
); „Catalogulmanuscriptelor
greceşti" al lui Const. Litzica 4
) şi „Foi volante din colecţiunea
Academiei Române. 1642—-1866" publicate de Al. F. Dumitrescu 5
)
— fără de cari istoricii nu vor putea face nici un pas în labirintul
miilor de documente privitoare la trecutul nostru.
In ordinea cronologică urmează bibliografia d-lui Ştefan
Meteş: „Ce a scris N. Iorga?" %
), broşură de peste 150 pagini,
întregită după răsboiul mondial la un volum de nu mai puţin de
416 p. intitulat: „Activitatea istorică a lui Nicolae Iorga 1
' 1
), cu
ajutorul cărora se poate urmări nu numai activitatea uimitoare a
unui om, ci şi o parte zdrobitoare din producţia istoriografiei româneşti
înseşi.
Pompiliu Eliade şi d-1. I. C. Filitti ocupându-se, în două
studii de mare valoare ştiinţifică, despre epoca delà 1821 la 1848
— primul în „La Roumanie an XlX-e siècle" s
), iar al doilea în
„Domniile Române sub Regulamentul Organic. 1834—1848" 9
)—
ne dau şi câte o „bibliografie" excepţional de bogată asupra
întâmplărilor acestor ani.
„Bibliografia Domniei regelui Caroll. al României", lucrată
de d-1 Ion C. Băcilă la îndemnul răposatului D. Onciul l0
), este
un model de Bibliografie „specială", închinată unei persoane
unei domnii.
sau
1). Bucureşti. 1904.
2). Paris. 1905.
3). Bucureşti. Tom. I. (1907). Tom. II. (1913).
4). Bucureşti. 1909.
5). Bucureşti. Socec. 1912.
6) Bucureşti. 1913.
7). Bucureşti. 1921. XXXII + 416 p.
8). Paris. 1914. Tom. I. „Les premiers princes indigènes (1821—1828)".
Tom. II. „Les trois présidants plénipotentiaires (1828—1834)".
9). Bucureşti. 1915.
10). Formase o lucrare la Seminarul de Istoria Românilor de sub conconducerea
eruditului profesor delà Bucureşti, care o şi premia şi publică sub
auspiciile Fundaţiei Regele Carol. Bucureşti 1916.
'î .Anuarul Inst. de 1st. Naţ. IV. 8!

498 1. CRĂCIUN
In ultimul timp, ca o consecinţă a abundenţei publicaţiilor în>
domeniul istoriei ţării noastre, s'au făcut mai multe încercări de-a
se pregăti bibliografii „generale", îmbrăţişând întreaga istoriografie
naţională. Unele din aceste lucrări au rămas numai „încercări",,
iar altele sunt, deocamdată, „începuturi" vaste, asupra cărora se
va pronunţa viitorul. Intre cele din categoria întâi menţionăm „încercarea
de bibliografie a Istorii Românilor" datorită muncii entusiaste
a d-lui T. G. Bulat 1
) şi „Contribuţii bibliografice pentru
cunoaşterea evoluţiei vieţii poporului român" a d-lui A. Ştefănescu-
Galaţi -), iar în categoria a doua ar întră cele trei publicaţii modeste
ale subsemnatului tipărite sub auspiciile Institutului de Istorie
Naţională dela Universitatea din Cluj: „Istoriografia Română in
1921 şi 1922" '•), completată peste doi ani cu „Istoriografia Română
în 1923 şi 1924' la cari se adaugă acum „Istoriografia Română
în 1925 şi 1926" •"•).
Discursul de recepţie la intrarea în Academie al d-lui Alexandru
Lăpedatu despre „Istoriografia română ardeleană" fi
) poate
fi socotit—după aceleaşi criterii, fireşte, şi având aceeaş haină de
sărbătoare ca şi discursul pomenit al lui Ioan Bogdan — între bibliografiile
noastre, enumerându-se în ordine cronologică toate lucrările
istorice — autorii zilelor noastre sunt trecuţi uneori numai cu numele
— scrise în şi despre Ardeal.
O bibliografie specială asupra unei singure persoane ne-a dat
d-1 Constantin Moisil în „Anuarul" Institutului nostru 7
), prezentându-ne
lista completă a „Scrierilor lui Dimilrie Onciul"— omagiu
pios la moartea marelui profesor de la Bucureşti.
Frumoasa lecţie inaugurală : „Consideraţii asupra istoriografiei
1). R-Vâlcea. Tip. „Poporul". 1919. In 2 fascicole.
2). Bucureşti. 1920. O fascicolă.
3). Bucureşti. „Cartea Românească". 1924. Extras din „Anuarul" 11. al
Institutului nostru. Această primă broşură a fost pregătită în colaborare cu
d-1 loan Lupu dela Biblioteca Academiei Române şi după indicaţiile răposatului
Alexandru Sadi-lonescu, fost bibliotecar la acea instituţie.
4). Cluj. „Ardealul". 1926. Extras din „Anuarul" III al Institutului de
Istorie Naţională.
5). In decursul anului 1929 se va publica şi bibliografia pe anii 1927
şi 1928, iar planul Institutului este să tipărească cu vremea întreaga bibliografie
a istoriei Românilor.
6) Titlul întreg: „Istoriografia română ardeleană în legătură cu desfăşu­
rarea vieţii publice a neamului românesc de peste Carpaţi". Bucureşti. 1923.
Academia Română. Discursuri de recepfiune. LV.
7). Bucureşti. 1924. An. II.

BIBLIOGRAFIA LA ROMÂNI 499
româneşti în ultimii douăzeci de ani 11
) — elaborată cu migăleală
şi cu competinţa unui istoric bine pregătit — ţinută de către tânărul
profesor şi prieten Constantin C. Giurescu la Universitatea din
Bucureşti e o vrednică continuare şi întregire a discursului de recepţie
la Academie al lui Ioan Bogdan. Istoricii vor găsi în lecţia
lui Giurescu bibliografia aproape completă a publicaţiilor noastre
delà 1904 până la 1926 şi anumite sugestii pentru viitoarele publicaţii
de documente şi cronici.
Scurta contribuţie bibliografică a d-lui G. Qprescu asupra
evenimentelor revoluţionare din anii 1848 şi următorii—„Contributions
à la bibliographie des événements de 1848 —1850 en Transylvanie
et dans les Principautés danubiennes 11,2
) —va fi de nepreţuit
folos cercetătorilor pasionaţi după manifestările curagioase ale strămoşilor
noştrii la 1848 în Moldova mai blândă, pe Câmpia Libertăţii
a Ardealului, şi la Islazul Ţării—Româneşti,—nu îndeajuns de
cunoscute.
D-l M. Fotino continuă prin opera d-sale: „Contribuţiune
la o bibliografie franco-română" 3
) lucrarea atât de desăvârşită a
lui G. Bengescu, pomenită mai sus.
Pentru activitatea culturală şi politică a miniorităţilor din ţara
noastră avem două bibliografii meritoase, una a d-lui Dr. Hermann
Hienz privitoare la Saşi şi Şvabi: „Bibliografia operelor
separate şi articolelor istorico-filologice, cari au apărut delà 1919
—1924 în limba germană şi se referă la teritoriul şi locuitorii
României"*), iar cealaltă a d-lor Dr. Ludovic Gyôrgy şi Dr. Nicolae
Ferenczi: „Az erdèlyi magyar irodalom bibliografia'}a" s
privitoare la activitatea Ungurilor din Ardeal.
)
O „Bibliografie a Ardealului", fără nici un plan şi cu cărţi
găsite la întâmplare, a încercat să ne dea d-l Petru Suciu în mai
.multe numere din revista clujană „Societatea de Mâine" 6
).
Publicarea celui din tăi număr din „ Mélanges d'Histoire Générale"
al Institutului de Istorie Generală de pe lângă Universitatea
1). Vălenii-de-Munte. 1926, Extras din „Revista Istorică" a d-lui N. Iorga.
An. XII. Nrele 7-9 (Iulie-Sept.), p. 137—185.
2). In „Revue Historique du Sud-Est Européen". Bucureşti. 1926. Ian.
— Mart. An. III. Nrele 1-3. p. 27—37.
3). Part. I. (1937-1914). „Convorbiri Literare". Bucureşti. 1926. Ian.
Febr. An. 58. p. 122-131.
4). Cluj. „Ardealul". 1926. Extras din „Anuarul" III. al Institutului nostru
5). Bibliografia literaturii ungureşti din Ardeal. D-l Qyorgy a pregătit-o
•pentru anii 1919-1924 (Cluj. 1925) şi anul 1925 (Cluj. 1926), iar d-l Ferenczi
delà Biblioteca Universităţii pe anul 1926. (Cluj. 1928).
6). Anii 1926 şi 1927.

500 I. CKÀCIUN
noastră J
) a prilejuit autorului acestor rânduri pregătirea unei
bibliogiafii a operelor scrise de Români în legătură cu istoria universală
: ^Contributions roumaines a l'historiographie
1
générale'
i
).
Tot aci îşi publică şi d-1. P. P. Panaitescu unele ^Contributions
à la bibliographie des voyageurs occidentaux en Roumanie".
Anul 1927 ne-a adus — drept omagiu la împlinirea a cinci
decenii delà războiul independenţei — trei bibliografii de excepţională
importanţă pentru epoca smulgerii noastre de sub suzeranitatea
turcească: „Bibliografia războiului pentru independenţă.
(18 77—1878)" a d-lui I. C. Băcilă 3
), „Războiul pentru independenţă.
(18 77- 1878). Contribuţiuni la bibliografia lui" publicate
de d-1 Anton Oprescu ') şi suprinzător de vasta lucrare a
d-lui L. Baidaff bazată exclusiv pe informaţii apărute în Apus :
„România în războiul din Orient (18 77—1878). Scrieri în limbi
streine. Schiţă bibliografică" •').
Tudor Vladimirescu şi revoluţia pentru redeşteptarea naţională
în Principatele Române îşi au o splendidă bibliografie în lucrarea
prietenului Emil Vîrtosu, publicată de Arhivele Statului din Bucureşti
: „Tudor Vladimirescu. Glose, fapte şi documente noi.
1821" 6
).
Diferitele plachete despre viaţa şi activitatea istoricilor noştrii
mai valoroşi, apărute în ultimul timp, au la sfârşit bibliografia
operelor fiecărui autor, opere cari marchează câteva culmi în tânăra
istoriografie savantă românească. Până acum au bibliografiile
lor ,,speciale" — pe lângă cele pomenite ale d-lui N. Iorga şi D.
Onciul — istoricii: „Nicolae Bălcescu. Patru studii istorice. Editate
şi însoţite de o schiţă biografică şi bibliografică" de d-1 P.
P. Panaitescu 7
), „Bogdan Petriceicu Haşdeu. Schiţă biografică
şi bibliografică 1
' publicată de d-1 Liviu Marian 8
), „loan Bogdan
şi studiile de istorie slavă la Români', lecţia inaugurală a d-lui
P. P. Panaitescu la Universitatea din Bucureşti însoţită de un
1) Sub direcţia d-lui profesor Const. Marinescu.
2). Cluj. 1927. Extrait des „Melânges d'Histoire Générale''. I. 46 p.
Lucrării scoasă şi în ,,extras" i-am adăugat două indice: unul cronologic pe
ţări, iar celălalt pe nume.
3). Bucureşti. Aşezământul Cultural Ion. C. Brătiai u. I. 1927.
4). Bucureşti. Asociaţia „Cultul Patriei". 1928.
5). In curs de publicare în , Anuarul" V 7
. al Institutului de Istorie Naţională.
6). Bucureşti 1927. „Bibliografia" la pag. 39 — 66.
7). Bucureşti. Aşezământul cultural loan C. Brătianu. II. 1928.
S). Idem, ibidem III. 1928.

BIBLIOGRAFIA LA ROMÂNI 501
indice bibliografic 1
) şi „Vasile Pârvan. Note bio-bibliografice"
scrise de d-1 H. Metaxa cu ocazia morţii ilustrului profesor şi
academician dela Bucureşti'-).
La apelul făcut de Comitetul Internaţional de Ştiinţe Istorice
cu sediul la Washington, de a colabora şi ţara noastră la primul
,,Annuaire International de Bibliographie Historique" în curs de
publicare la Paris, subsemnatului i s'a făcut deosebita cinste
de-a fi designat colaboratorul României la această publicaţie apuseană.
Cerându-ni-se bibliografia celor mai reprezintative opere
istorice româneşti apărute în 1927 a
), am putut trimite în capitala
Franţei o lucrare destul de mare — nu credem ca cei din fruntea
Institutului, cari şi-au rezervat dreptul de-a selecţiona materialul
după anumite criterii ce azi ne sunt încă necunoscute, s'o fi redus
prea mult 4
) — luându-ne astfel locul ce-1 merităm alături de celelalte
ţări ale lumii, cari se vor grăbi să colaboreze la această publicaţie
atât de mult aşteptată de istorici 5
).
Cu cele mai recente lucrări: una ad-lui S. Greavu-Dunăre
asupra „Bibliografiei Dobrogei, 425 a. tir. - - 1928 d. fi.", publicată
de Academia Română cu ocazia serbărilor semicentenarului
desrobirii acestei provincii 6
), şi cealaltă a d-lui Ioan C. Băcilă
asupra „Stampelor privitoare la istoria Românilor" 7
) încheiem
1). Văleni-de-Munte. 1928. Extras din „Buletinul Comisiei Istorice a
României". Voi. VII.
2) In revista „Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială". Bucureşti.
1928. An. VII. Nrele 3 - 4. p. 380-407.
3) Cărţile trebuiau să aibă şi un caracter de opere pentru istoria universală
sau cel puţin pentru istoria ţărilor vecine. Primul „Anuar Internaţional.
.," va publica din toate ţările globului numai studiile pe anul
1 9 27, urmând ca în „Anuarul" II să se publice lucrările istorice din 1928 etc.
4). Fiind vorba de primul „Anuar", comitetul însuş nu-şi avea încă
bine precizat planul. Nu ştim dacă se va publica bibliografia fiecărei ţări în
parte, sau materialul va fi grupat după epoce, în care caz operele istorice
ale ţărilor respective vor fi amestecate. Se pare că iniţiatorii Anuarului au
acest din urmă gând.
5). Vorbind despre colaborarea României la marile publicaţii bibliografice
din străinătate menţionăm şi colaborarea colegului N. Georgescu-
Tistu şi a autorului acestor rânduri — ce mă priveşte am făcut lucrul acesta
pentru a împlini o rugăminte a răposatului V. Pârvan şi numai pentru un
singur an ,1925), — la „Index bibliographicus" şi «Ouvrages remarquables
pârus dans diffferents pays au cours de l'annee 1925» publicate de Liga Naţiunilor.
6). Bucureşti. 1928. Memoriile Secţiunii Istorice Seria III. Tom. IX
Mem. 4.
7). In curs de publicare în „Anuarul" V. al Institutului nostru.

502 I. CRĂCIUN
şirul bibliografiilor istorice cunoscute până în prezent şi trecem,
conform planului enunţat mai sus, la bibliografiile privitoare
la istoria literară.
b. Bibliografii de istorie literară.
La începutul veacului al XX-lea — de aci am grupat publicaţiile
bibliografice pe specialităţi — apare epocala „Bibliografie
românească veche" a d-lui Ion Bianu şi a răposatului Nerva
Hodoş, despre valoarea căreia ne-atn pronunţat odată mai sus l
).
In anul apariţiei primului volum din lucrarea precedentă —
1903— îşi tipăreşte şi Constantin Erbiceanu atât de utila sa
„Bibliografie greacă sau cărţile greceşti imprimate în Principatele
Române în epoca fanariotă şi dedicate Domnitorilor şi Boierilor
români. Studii literare"-), a doua lucrare bio-bibliografică a autorului
asupra epocei grecismului la noi 3
).
O carte similiară cu a lui Erbiceanu apare la Cernăuţi şi se
referă la trecutul literar al Bucovinei: „Autorii români bucovineni" 4
),
în care Leonida Bodnărescu ne-a dat bibliograf ia tuturor publicaţiilor
mai de seamă din provincia atunci încă sub dominaţia
austriacă.
Cărturarul şi harnicul episcop de azi al Huşilor: Iacob Antonovici
a publicat, în colaborare cu Gr. Creţu, un studiu asupra
^Tipografiilor, xilografiilor, librăriilor şi legătoriilor de cărţi din
Bârlad. Cu o privire asupra tipografiilor din România dela 1811
până astăzi""), în care istoricul literar va găsi lista tuturor cărţilor
— şi nu sunt puţine — ieşite din tiparniţile oraşului tutovean").
La 1911 îşi publică d-1 Gh. Adamescu prima d-sale încercare
asupra unei bibliografii a literaturii româneşti: „Indicaţiuni biblio'
grafice pentru literatura română. Sec. XVI — Sec. XIX" pe care
o va scoate la 1914 în a doua ediţie, iar după războiul mondial
1). Pasagiul înainte de „bibliografiile istorice".
2). Bucureşti. 1903.
3). Cealaltă înşirată între „bibliografiile istorice".
4). Cernăuţi. 1903.
5). Bucureşti. Impr. Statului. 1909.
6). Deşi n'a apărut în România şi nici măcar în limba noastră, menţionăm
totuşi, aci, opera d-lui Dr. Andrei Veress intitulată: „Erdely és Magyarorszăgi
régi olâh konyvek és nyomtatvănyok. (1'544—1808)". [Cărţi şi tipărituri
vechi româneşti în Ardeal şi Ungaria (1544-1808)— Kolozsvâr |Clujl
1910-cari ne privesc în primul rând pe noi. D-1 Veress mai are în manuscris
o extraordinar de bogată bibliografie româno-maghiară, pe care autorul
acestor rânduri i-a văzut-o la Budapesta.

BIBLOGBAFIA LA ROMÂNI 503
va ajunge s'o amplifice, printr'o muncă asiduă şi necontenită întrecere
de sine, la o remarcabilă „Contribuţiune la bibliografia românească.
Istoria literaturii române. Texte şi autori. 1500—1925"
dela ediţie la ediţie tot mai larg întregită şi mai perfectă 2
).
Ca model de bibliografii individuale merită să fie menţionate
— în ordinea apariţiei — lucrarea lui Alex. Sadi-Ionescu :
„ Tovarăşi de muncă dispăruţi. Ilarie Chendi. Nerva Hodoş.
Septimiu Sever Secula. Ştefan Orăşanu"... 3
); „Scrierile de şi
despre Eminescu" înşirate metodic la sfârşitul monografiei lui N.
Zaharia asupra vieţii şi operei lui Mihail Eminescu 4
) şi „Bibliografia
tuturor scrierilor Domnului Mariu Theodorian Carada' 1
tipărită de d-1 M. Adamescu.
^)-
Grandioasa publicaţie clujană „Dacoromania", de sub conducerea
d-lui profesor Sextil Puşcariu, a început încă din 1921 publicarea
unei bibliografii a studiilor de istorie literară şi filologie,,
pe care au pregătit-o, prin alternanţă, d-1 N. Georgescu-Tistu e
)
şi D-na Măria Lipăneanu-Muşlea 7
), — admirabilă bibliografie
critică, conştiincios lucrată şi metodică.
Credem că tot aci îşi are locul şi „Bibliografia folkloristică"'
V. Au apărut până acum 3 fascicole: Fasc. I. în 1921, fasc. II, 1923.
fasc. 111, 1928, sub auspiciile Casei Şcoalelor din Bucureşti.
-). Trebue să menţionăm şi operele de sinteză asupra istoriei literaturii,
româneşti ale d-lui N. Iorga, în cari, dacă nu se specifică anume lista bibliografică
a publicaţiilor—pe baza cărora s'au elaborat cele 6 volume de grandioasă
construcţie sintetică-,se găseşte în aparatul din subsol aproape toatăbibliografia
literaturii noastre. Pentru epoca mai veche vezi: „Istoria literaturii
religioase a Românilor până la 1688" — Bucureşti, 1904 — ; pentru veacul
următor: „Istoria literaturii române în secolul al XVllI-lea (1688 — 1821)" în
două volume — Bucureşti 1901—; iar pentru secolul al XlX-lea cele trei volume
de „Istoria literaturii române In veacul al XlX-lea. Din 1821 înainte" —
Bucureşti — Vălenii de Munte, 1907 — 1909 —. D-1 lorga a început să scoată
şi ediţia II a aceloraş lucrări, revăzute şi mult întregite, sub titlul generic :
„Istoria literaturii româneşti' Voi. I. — Bucureşti, 1925—ce corespunde cu „Istoria
literaturii religioase" din ediţia veche, şi Voi. II.—Bucureşti. 1928 egal;
cu voi. 1 din „Istoria literaturii române în secolul al XVIU-lea".
Cartea d-lui Sextil Puşcariu asupra „Istoriei literaturii române". Voi 1.
Epoca veche. -Sibiu, 1920—are la sfârşit indicaţii bibliografice foarte preţioase.
3). în „Lui Ioan Bianu, Amintire". Bucureşti. 1916. p. 267 — 303.
4). „Mihail Eminescu. Viaţa şi opera sa". Bucureşti. 1923.
5). Bucureşti. 1923.
6). „Revista periodicelor româneşti: 1921' în „Dacoromania" il. Cluj.
1922; „Revista periodicelor româneşti: 1922" în „Dacoromania" lil. Cluj. 1924.
7). „Revista periodicelor româneşti: 1923 şi 1924" în „Dacoromania" IV,
Part. 2. Cluj. 1927.

504 I. CRĂCIUN
a d-lui Ion N. Vulpescu, apărută în diferite numere din revista
moldoveana „Şezătoarea' 0
) şi cea publicată în vastul studiu al d-sale
„Les coutumes roumaines periodiques"-).
Cu „Bibliografia operelor d-lui han Bianu"—o altă bibliografie
privind activitatea unei singure persoane —redactată de d-1
loan Lupu 3
) am ajuns la sfârşitul bibliografiilor privitoare la istoria
literară şi — cu voia cititorului — ne permitem să menţionăm
mai jos şi cele câteva publicaţii bibliografice din alte domenii
ştiinţifice, cari fac parte şi ele din străduinţa învăţaţilor
noştri de-a informa publicul
diferitelor ştiinţe în România.
şi pe ei înşişi asupra progreselor
c. Alte bibliografii.
Specialiştii în agricultură se pot adresa cu încredere la
„Buletinul bibliografic", publicat sub auspiciile Ministerului de Domenii
în „Buletinul Agriculturii" *), unde vor găsi o
bogată şi metodică.
bibliografie
Cei chemaţi să împartă dreptatea vor afla în „Bibliografia
dreptului administrativ român" a d-lui Iuliu Pascu 5
) şi în „Bibliografia
juridică română" — publicaţie periodică de scurtă durată
6
) —măcar o parte din lista cărţilor necesare culturii lor juridice.
Economiştii sunt mai norocoşi. Ei au o minunată „Bibliografie
economică română" redactată de răposatul bibliotecar dela Academia
Română: Al. Sadi-lonescu şi tipărită în „Buletinul Institutului
Economic Românesc" de sub conducerea d-lui Oheron Netta 7
).
După moartea lui Sadi-lonescu bibliografia e continuată cu aceeaşi
pricepere, păstrându-i-se şi vechea împărţire a materialului după
sistemul zecimal 8
), de către d-nii Ion Gane şi N. C. lstrati 9
).
1). Folticeni. 1924 Oct.-Dec. An. XXXII. Nrele 10 — 12. p. 140— 144; —
1925 Mart.-Aprilie. An. XXXIII. Nrele 3 — 4. p. 35—48; 1925 Iulie-Sept. An.
XXXIII. Nrele 7 -- 9. p. 95-97; —1Q2G Iulie-Aug. An. XXXIV. Voi. XXII. Nrele
7 —8. p. 79 —-83. Se pare că au apărut unele părţi şi în câteva numere din
primii ani ai revistei.
2). Bibliografia la pag. 259—303.
3). In „Omagiu lui Ion Bianu", Bucureşti. 1927.
4). Bucureşti. 1920 până azi
5). Chişinău. Imprimeria Statului. 1926.
(i). Bucureşti. 1925 Aprilie — 1925 August.
7). Bucureşti. Dela Ianuarie 1921 pân1 în zilele noastre
8). La „Institutul Internaţional de Bibliografie" dela Bruxelles se află expuse
într'un mare dulap de sticlă toate revistele lumii, cari îşi publică bibliografia
be baza sistemului zecimal. Dintre revistele româneşti am văzut
numai „Buletinul Institutului Economic".
9i. In unele cazuri şi I. Ţăranu.

BIBLIOGRAFIA LA ROMÂNI 505
Mişcarea filosofică din ţara noastră poate fi urmărită prin
„Revista de filosofie" a d-Iui C. Rădulescu-Motru, unde cercetătorii
1
vor găsi o rubrică specială de „Bibliografie'
]
), conţinând studiile
filosofice mai importante din străinătate şi dela noi.
E foarte bine venită şi recomandabilă şi altora iniţiativa luată
—credem—de d-1 prof. Simion Mehedinţi dela Universitatea din Bucureşti,
de-a începe adunarea materialului pentru o bibliografie
geografică a României. Prima încercare a făcut-o d-1 Vintilă
Mihăilescu cu oarecari „Materiale pentru o bibliografie geografică
anuală a României" publicate în „Buletinul Societăţii Regale
Române de Geografie" 2
).
Pentru geologi începuturile bibliografice sunt ceva mai vechi
şi deschizătorul de drum e d-1 profesor loan Simionescu dela
Universitatetea din Iaşi, care publică, în lucrarea d-sale „Geologia
României 3
)" toată „Literatura geologică" cunoscută autorului până
la 1906. Cea mai nouă şi mai complectă lucrare în acest domeniu
e „Bibliografia Geologică a României" 4
), pregătită de d-nii David
Roman şi Alexandru Codarcea nu numai după informaţiile
din publicaţiile româneşti, ci chiar şi din cele străine, mai
accesibile.
puţin
Ştiinţa medicală îşi are şi ea o operă fundementală de bibliografie
datorită Drului Gheorghe Crăiniceanu: „Literatura
medicală românească. Biografii şi bibliografie", tipărită în 1907
de către AcademiaRomână 3
).
Sociologii vor găsi în „Arhiva pentru ştiinţa şi reforma
socială" de sub conducerea d-lui prof. D. Guşti unele „Note bibliografice"
6
)— dela 1924 titlul se shimbă în „Buletinul sălii de
lectură" 1
) — în cari se cuprind bibliografia metodică a cărţilor şi
periodicelor sociologice
Român".
intrate la Biblioteca „Institutului Social
1). începând numai cu voi. IX. (Nrele 3—4) din anul 1923. Revista apare
la Bucureşti.
2). De sub conducerea d-lui S. Mehedinţi. Bibliografia începe cu voi.
XLIII din 1924.
3). In „Publicaţiile Fondului Vasile Adamachi" ale Academiei Române,
Bucureşti, Tom, IV. (1906 — 1910). p. 37 — 66.
4). Bucureşti. Cultura Naţională. 1926.
5). Bucureşti, 1907.
6). Începând numai cu 1923, An. IV. Nr. 1 p. 148 — 150 Apoi : 1923.
An. IV. Nr. 2 p. 246— 250; 1923. An. IV. Nr. 3. p. 406 — 409.
7). 1924. An. V. Nrele 1-2. p. 261—276; 1924 An. V. Nrele 3-4. p-
576-583; 1926. An. VI. Nrele 1-2. p. 222-230; etc. Continuă şi azi.

506 I. CKĂGIUN
In sfârşit ştiinţele exacte îsi au bibliografia lor specială
în „Revista ştiinţifică V. Adamachi" delà Iaşi l
), unde se publică
regulat—sub titlul: „Literatura ştiinţifică română"—note bibliografice
de mare importanţă pentru matematicieni, fizicieni, botanist!...
In afară de studiile şi notele bibliografice menţionate
mai sus nu cunoaştem altele, cari ar merita să fie pomenite în
acest studiu succint asupra mişcării bibliografice din România.
Nu este exclusă posibilitatea să ne fi scăpat unele bibliografii
meritoase, pe cari însă le vom adăuga ulterior, la o eventuală
revenire asupra lucrărilor bibliografice la noi. Ca să fim complecţi
şi să facem dreptate tuturor, chiar şi celor ce au îndrăznit numai
în treacăt să ne dea oarecari publicaţii bibliografice, credem necesară
şi înşirarea periodicelor de specialitate, destul de numeroase
şi în anumite cazuri chiar singurele izvoare informative pentru
specialişti şi marele public.
d. Periodice bibliografice.
Simultan cu apariţia primei „bibliografii" româneşti a lui Vasilie
Popp la Sibiu — 1838 —, în capitala Ţării-Româneşti se împărţeau
cele dintăi „Cataloage" ale lui Heliade-Rădulescu. pe cari le
putem considera — prin analogie cu vechile cataloage de librării
din Apus — ca întăile noastre periodice bibliografice -). Iar în Iaşii
Moldovei va apare ceva mai târziu—la 1847—„Catalogul de cărţile
tipărite şi de manuscrisele aflătoare la Institutul Albinei", de sub
conducerea harnicului scriitor şi curagiosului animator de suflete ~
Gheorghe Asachi.
Cel dintăi periodic bibliografic propriu zis e însă „Bibliografia
Românească", scoasă un deceniu şi mai bine de Al. Degenmann
la Bucureşti şi care formează singurul izvor de informaţie
bibliografică între ani 1879 -Î890 la noi 3
).
Delà 1890 până la 1900 avem unele cataloage de librării
tipărite la întâmplare şi fără continuitatea unei munci organizate,
şi câteva „reviste" tot ale librăriilor, cari ar fi putut aduce oarecari
servicii dacă n'ar fi dispărut în primul sau în a! doilea an al „vieţii"
1). Acum ajunsă la voi. XVI,
2). Titlul unui astfel de catalog e reprodus cu litere ciniice în „Buletinul
Cărţii" — publicaţie despre care vom vorbişi mai departe Bucureşti. 1923.
An. I. Nr. 1. p. 10: Catalogul de cărţile ce se află în Librăria Românească
din Bucureşti a D. D. Iosif Romanov şi Comp. pe Uliţa Sf. George Nou în
Braşoveni. Bucureşti. In Tipografia lui Eliad. 1838.
3). Apărea lunar. Dealtfel în subtitlu se şi specifica: „Buletin mensual' -
.

BIBLIOGRAFIA LA ROMÂNI 607
lor „eroice". Intre acestea menţionăm, în ordinea cronologică a
apariţiei, „Revista Librăriei Centrale din Craiova" ') de foarte
scurtă durată, „Catalogul mensual al Librăriei Române" publicat
de librăria Socec în decurs de mai mulţi ani 2
), „Catalogul cărţilor
rare şi curioase, privitoare la Istoria Moldovei, a Valahiei şi a
Transilvaniei, precum şi al cărţilor clasice, numismatice, arheologice,
religioase..." tipărit de Fraţii Şaraga la Iaşi 3
), „Bibliografia
României" a lui C. Sfetea din 1893 4
)şi „Buletinul bibliografic
al Institutului Samitca" dela Craiova apărut în 1897.
Cu „Revista bibliografică" a lui Nerva Hodoş 5
) se părea că
va începe şi la noi o publicaţie periodică serioasă, condusă de un
specialist cu mult gust şi destulă metodă pentru a putea satisface
şi cerinţele „ştiinţei" şi exigenţele publicului. Dar bănuim că aceeaş
indiferenţă va fi suprimat şi revista lui Hodoş, pe care o constatăm
şi azi faţă de orice încercare în domeniul
româneşti.
spiritualităţii
In decurs de un deceniu — 1906—1915 — golul în literatura
noastră biliografică îl va umplea publicaţia trimestrială a Academiei
Române: „Creşterea colecţiunilor", elaborată cu o deosebită conştienţiozitate
şi scrupulozitate de funcţionarii Bibliotecii de pe lângă
înalta instituţie culturală din Bucureşti.
„Gazeta Librăriei Naţionale", apărută între 1907—1910 G
),
n'a avut o soarte mai bună ca celelalte publicaţii pomenite mai sus,
iar „Buletinul cărţilor interesante" "') merită să fie menţiont numai
cu un surâs iertător pe buze. Abia trei ani a trăit şi „Bibliografia
Română" de sub conducerea d-lui Victor Anestin 8
) şi un
singur an „Bibliografia 11
tipărită de librăria Alcalaydin Bucureşti 9
).
Merită toată lauda încercarea d-lui D. Munteanu-Râmnic
de-a scoate pe lângă revista d-sale „România Viitoare" din Ploeşti şi
l 0
un supliment bibliografic: „Gazeta Cărţilor" ), în care se enumără
şi recenzează cărţile şi articolele mai importante apărute în ţară şi.
în străinătate.
1). Apărută în 1891.
2). Bucureşti. 1891—1894; 1896 1897; 1902; 1910—1911; 1916.
3). 1891-1892.
4). Bucureşti.
6). Bucureşti. 1903-1904. An. I şi II.
6). In Bucureşti.
7). Apărut un singur număr de 4 pagini la 15 Iunie 1908, Bucureşti.
8). Bucureşti. Alcalay. 1914—1916.
9). Iulie 1920-Iunie 1921.
IC). Apărută numai dela 1921—1924.

508 I. CRĂCIUN
Despre „Bibliografia economică românească", suplimentul
lunar al „Buletinului Institutului Economic Românesc:" din Bucureşti,
am vorbit odată mai sus ').
In ordinea cronologică urmează „Buletinul Cărţii" pe care
l-am fi pus—dacă am fi urmărit clasificarea periodicelor bibliografice
după valoarea lor intrinsecă — în fruntea tuturor, fiindcă e
singura publicaţie în tot trecutul nostru închinată în întregime
„cărţii", cu articole de largă comprehensiune a unor fini şi pricepuţi
mânuitori ai condeiului românesc ca d-nii Emanoil Bucuţa şiPerpessicius
şi apărut în condiţiuni technice occidentale 3
). Ne-am
apropiat de acest „Buletin" totdeauna cu sfinţenia bătrânului preot
liturghisitor din bisericile noastre ortodoxe, care-şi vedea în faţa
sa topite depărtările infinite dintre Dumnezeu şi credincioşii săi
prosternaţi cu ocazia unei transfigurate citiri a Evangeliei de Rusalii,
aşteptând pogorârea Sfântului Duh peste frunţile lor păcătoase. Duhul
Sfânt însă nu se coboară deasupra capetelor tuturor, cu toată tăria de
credinţă a preotului.—„Buletinul cărţii" nu mai apare din necredinţa
cititorilor români încărcaţi de păcatele indiferenţei, iar preoţii slujitori
s'au mutat în alte regiuni, cu enoriaşi, poate, mai credincioşi.... 4
).
Pe lângă „Junimea Literară" din Cernăuţi au apărut în anii
1924 şi 1925 şi câteva suplimente cu titlul „Bibliotecile
Noastre", în cari se dau indicaţii bibliografice asupia unor cărţi
vechi de-ale noastre. Istoricii literari vor găsi aci date preţioase
asupra tipăriturilor vechi necunoscute, sau cunoscute prea puţin.
„Bibliografia juridică română", tipărită la Bucureşti pentru un
timp foarte scurt s
), a mai fost menţionată odată Ia bibliografiile
speciale de „Drept".
„Buletinul bibliografic săptămânal" redactat de Al. Sadi-
Ionescu după sistemul zecimal pentru fiecare număr al „Universului
Literar" din Bucureşti a încetatat odată cu moartea prematură a
autorului G
).
1). Apare delà 1921 încoaci.
2). Cu subtitlul: Revistă lunară de bibliografie scoasă de ,,Centrala Cărţii",
3. Cu ilustraţii, format simpatic şi litera frumoasă a ..Culturii Naţionale".
Doar calitatea hârtiei ne aducea aminte, că România se află totuşi mai aproape
de Constantinopol decât de Paris.
4). Anii apariţiei: 1923 şi 1924 în Bucureşti. începând cu anul 1921
„Bibliografia Românească" delà sfârşitul fiecărui număr al „Buletinului'' e
lucrată metodic, după sistemul zecimal, pe cât ştim de d-1 loan Lupu delà
Biblioteca Academiei Române.
5). Delà Aprilie până la August 1925.
0). Buletinul bibliografic începe cu primul număr al „Universului Literat 1
din Ianuarie 1920 şi se sfârşeşte la Nr. 38 din 19 Septemvrie acelaş an.

BIBLIOGRAFIA LA ROMÂNI 509
In timpul din urmă s'au făcut două Încercări îndrăzneţe în
două centre universitare ale României: Una în capitala ţării, la
Bucureşti, de către dl Gh. Adamescu, iar cealaltă în capitala
Ardealului, la Cluj, de către d-1 Ioan Muşlea. „Buletinul trimestrial
al publicaţiunilor din România" *) de sub direcţia d-lui Gh.
Adamescu e o publicaţie foarte serioasă şi tipărită cu îngrijire,
având ca bază a clasificării cărţilor sistemul ce tinde să cucerească
toate ţările europene şi transoceanice: sistemul zecimal „Dewey—
Bruxellesian". Iar „Buletinul bibliografic" al d-lui I. Muşlea 2
) e
o tinerească şi entusiastă încercare ardeleană, urmând cu multă pricepere
acelaş sistem zecimal de mai sus, în cadrul căruia se înşiră
cărţile intrate la excepţional de bogata şi occidentala Bibliotecă a
Universităţi din Cluj.
Ca încheiere menţionăm încă două bibliografii asupra periodicelor
româneşti în general, pregătite cu multă competinţă
şi rod al unei munci istovitoare şi ingrate: „Bibliografia
publicaţiunilor periodice româneşti şi a celor publicate în limbi
străine în România sau de Români în streinătate, 1817—1887"
a lui Alexandru Pop 3
) şi „Publicaţiunile periodice româneşti"—
din cari s'a tipărit numai volumul întăi 4
) — a lui Nerva Hodoş şi
Alex. Sadi-Ionescu, ambii foşti bibliotecari ai Academiei Române.
Nu credem că poate exista pentru un muncitor cu condeiul
vre-o bucurie mai mare ca o bucurie intelectuală. încercând
să culegem date asupra mişcării bibliografice din ţara
noastră ne-am trezit cu atâta material necunoscut, încât ni s'a
umplut sufletul de nemărginită bucurie cu ocazia fiecărei noi
descoperiri. Am crezut că publicaţiile noastre bibliografice se
pot număra pe degetele celor doui mâini, dar ne-am înşelat! Şi
această înşelăciune ne-a făcut să înregistrăm cu aceeaş aviditate fiecare
1). Publicat sub aspiciile „Institutul de Literatură şi Bibliografie din
România", „Bucureşti, până acum trei fascicole. Fasc. 1, Ianuarie-Martie 1928:
Fasc. 2, Aprilie—Iunie acelaş an; Fasc 3, lulie-Septemvrie tot 1928. Pentru
restul anului s'a mai anunţat a patra fascicolă.
2). încercarea d-sale e de tot recentă şi apare în coloanele revistei
„Societatea de Mâine" din Cluj.
3). Bucureşti. 1888. Extras din ,.Analele Academiei Române". Seria II.
Tom. X.
4). Bucureşti. 1913. Tom. I. (1820—1906). O completare la această lucrare
ne dă d-1 Leca Morariu în „Junimea Literară" din Cernăuţi, 1925. An.
XIV. Nrele 1 —3. p. 92 -93 sub titlal: „Pentru bibliografia periodicelor noastre".

510 I. CRĂCIUN
studiu nou găsit, cu care îşi achiziţionaşi Schyloc-ul schakespearian
ispititorii săi galbeni veneţieni.
Din neastâmpărata curiorizitale de-a ne informa asupra bibliografiilor
româneşti—crezute puţine — a luat fjinţă acest mic studiu
El nu vrea să fie decât o expresie a bucuriei noastre turnată în câteva
pagini de încercare, bucurie pe care am crezut de cuviinţă s'o împărtăşim
şi altora.
Bibliografiile româneşti sunt, deci, relativ multe şi prima apare
—după cum s'a putut vedea mai sus — la leatul 1838. în unele state
din jurul ţării noastre —exceptând Polonia — publicaţiile de acest fel
apar numai cu câţiva ani înaintea noastră, iar în altele sunt mult
mai târzii ca la noi. In Polonia, după cum s'a mai spus, cea
dintâi bibliografie datează din anul 1625 l
). Ungaria şi Rusia
îşi socotesc însă primele încercări numai dela începutul veacului
trecut — Ungaria-), 1803; Rusia'), 1813 —iar dacă vom considera
ca vecin la nord-est Ucraina, aci prima bibliografie apare după
cea dela noi, la 1887. Cu doi ani în urma noastră e şi Cehoslovacia
1
)—1840— şi cu mai mulţi ani Bulgaria') şi Jugoslav
i a ,;
).
Permiţându-ne să lărgim cadrul, pentru a putea fixa locul
României între celelalte state ale globului, vom menţiona şi ţările^
în cari primile bibliografii s'au scris după ţara noastră: Belgia
are ca dată anul 1838 —ca şi noi—, F i 1 a n d a 1846, Statele Unite
ale Americii de Nord 1852, Grecia 1854, Norvegia 1863 7
),
1). Vezi la capitolul „bibliografiile la alţi i".
2). Ştefan Sândor: „Magyar konyveshâz". [Bibliografie ungară]. Oyfîr.
3). Vasilij Stepanovic Sopikov : „Opyt rossijskoj bibliografii". [încercare
de bibliografie rusească]. St-Petersburg. 1813 — 1821. In 5 volume.
4). După datele, cari ne-au stat la dispoziţie, cea mai veche bibliografie
ni se pare a fi a lui Anton Hansgirg: „Katalog ceskych knih od l. 1774 as
do konce r. 1839'-. [Catalogul literaturii cehe dela 1774- 1839]. Praga, 1840.
5). Prima bibliografie, necunoscută nouă, apare îndată după anul 1S50.
Cunoaştem lucrarea de mare importanţă a lui Jirecek : „Knigopisna novo-
bulgarskata kniinlna. 1806 — 1870''. [Catalogul literaturii moderne bulgare,
1806 — 1870]. Viena. 1872.
6). Cea dintâi bibliografie c r o a t ă e a lui Ivan Kukuljevic Sakcinski:
„Bibliografia jugoslavenska knijga prva. Bibliografia hrvatska". [Bibliografia
literaturii jugoslave. Bibliografie croată|. Zagreb. 1860--.-18153, un singur
volum; iar cea sârbească de Stojan Novakovic : „Srpska biblijografija za
noviju kriiizhevnosl". [Bibliogrfia sârbească pentru literatura modernă]. Bel­
grad. 1869.
7). Vezi altfel bibliografiile daneze.

BIBLIOGRAFIA LA ROMÂNI 511
Elveţia—pentru teritoriul strict al ei 1
)—1864, Estonia 1864 2
),
Australia 1865,ţările Americii latine în jurul anuluil866,
Islanda 1885, Li tv ani a 1892, C ana d a 1896 % Irlanda 1898,
Japonia 1900 4
), Luxemburg 1902 şi Albania 1910
O bibliografie a bibliografiilor noi Românii nu
avem. Dintre vecinii noştrii —după cât suntem informaţi—numai
Polonia posedă o atare lucrare datorită profesorului de bibliografie
dela Universitatea din Lemberg: Victor Hahn, intitulată
,,Bibljografja bibljografjlpolskiej" e
)- Pentru România modestul
nostru studiu ar fi prima încercare de-a aduna într'un mănunchiu
toate,bibliografiile—menţinem rezerva asupra unor eventuale
scăpări din vedere-publicate de Români până acum 7
).
Pe când la unii din vecinii noştrii s'au luat măsuri cu zeci
de ani înainte pentru pregătirea unor specialişti în domeniul disciplinei
de care ne ocupăm, noi suntem încă în faza primelor organizări.
Am arătat şi mai sus că Polonia—martirizata Polonie
1). A se vedea altfel bibliografiile franceze şi germane.
2). Vezi şi bibliografiile ruseşti.
3). Bibliografiile proprii canadiene, altfel vezi bibliografiile engleze,
americane şi chiar franceze.
4). Pentru statele asiatice nu avem bibliografii proprii ale ţărilor
respective—afară de Japonia—, ci numai bibliografii făcute de euro peni
5). In ţările neînşirate aci—sau menţionate la începutul studiului—
bibliografiile au apărut, evident, înainte de 1838.
6). Lemberg. 1921.
7). Cunoaştem -ce e drept—trei încercări timide, incomplecte şi fără o
orientare sigură, făcute mai înainte. Una e a d-lui Dr. N. Cotlarciuc
tipărită sub titlul „Kurze Übersicht über die rumänische Bibliologie" în „Zeitschrift
des österreichischen Vereins für Bibliothekswesen" (Wien, 1911 April
II. Jahrgang, Heft 1. Seite 1- 4), unde prezentându-ne mai puţin de zece
bibliografii propriu zise cele câteva „istorii literare" menţionate nu sunt bibliografii
!—se plânge de sărăcia publicaţiilor de acest fel la Români. A doua
e o lămurire trimisă nu ştim de cine unui cititor al „Buletinului Cărţii"
prin „Poşta Redacţiei" (1923 Ian An. I. Nr. 1. p 10—12) asupra periodicelor
bibliografice româneşti. Scurta lămurire -pe două pagini şi ceva — se prezintă
cu foarte multe lacune şi nici n'are pretenţia să fie un studiu asupra
periodicelor noastre bibliografice. A treia e un articol al d-lui N. Georgescu-Tistu
publicat în „Revue des Bibliothèques" (Paris, 1927. An. 37. Nrele
1—3. p. 36 43) sub titlul: „Les bibliothèques et la bibliographie roumaine",
în care, după ce vorbeşte despre cele câteva biblioteci româneşti, îi mai rămân
patru pagini şi un sfert şi pentru înşirarea şi caracterizarea bibliografiilor
noastre.

I. CRĂCIUN
de pe vremuri- îşi avea cea dintâi catedră de bibliografie
încă în 1811 la Universitatea din Cracovia. După aceasta s'au înfiinţat
catedre similare la Vilna, Varşovia şi Lemberg, iar azi toate
cele şase Universităţi ale vecinei noastre au câte un profesor pentru
iniţierea studenţilor în tainele bibliografiei'). La Varşovia s'a înfiinţat
şi un „Institut Naţional de Bibliografie".
Cehoslovacia îşi avea încă pe vremea regimului austriac
o catedră pentru bibliografie la Praga.
In Ungaria cele dintâi cursuri de „ştiinţa cărţilor" s'au ţinut
la Universitatea pe vremuri maghiară a Clujului 2
). Tot aci s'a
cerut de către d-1 Dr. Farkas Gyalui—docent în specialitatea
bibliografiei şi biblioteconomiei 3
) — şi înfiinţarea unui „Institut
Ungar de Bibliografie", care însă a rămas un deziderat neîmplinit.
In celelalte ţări din jurul nostru se pare că nu s'a făcut nimic
în această privinţă 4
).
La noi Românii primele cursuri de bibliografie vor începe,
după toate probabilităţile, în anul şcolar 1929—1930 la Bucureşti
şi Cluj. E adevărat că pe lângă Universitatea din capitala ţării
există încă din 1926 un „ Institut de Literatură şi Bibliografie" 3
),
însă în cadrul acestui „Institut" mixt nu s'au ţinut—după cât ştim—
decât lucrări practice pentru amplificarea „Contribuţiunilor bibliografice"
ale d-lui Gh. Adamescu i;
) şi pentru tipărirea „Buletinului
trimestrial al publicaţiunilor din România", nu însă şi
accepţiunea ştiinţifică a cuvântului—ca în Apus.
cursuri în
După cât se pare cursurile viitoare de bibliografie se vor
ţine la Universitatea din Bucureşti independent de „Institutul" pomenit.
La Cluj se va urma exemplul preconizat de Napoleon I. în
Franţa şi mai târziu de austrieci la Viena, de-a se ţine cursurile de
1). Ne facem o datorie plăcută menţionând, ca model de conlucrare
între profesor şi studenţi, magnifica ,,Bib/jografja historyi po/skiej' 1
[Bibliografia
istoriei polone] a d-lui Ludovic Finkel, pregătită împreună cu elevii
d-sale dela Universitatea
suplimente.
din Lemberg. Lwow. 1891-1914. In 3 volume şi 2
2). Anul şcolar 1901 1902.
3). D-sa a ţinut cursuri până la 1919, data preluării Universităţii în
stăpânire românească.
4). Poate în Rusia, unde însă împrejurările de acum nu permit urmărirea
mai amănunţită a mişcării bibliografice.
')). înfiinţat la 21 Martie anul pomenit.
6). Menţionate mai sus la bibliografiile de ..istorie literară"'

BIBLIOGRAFIA LA ROMÀNI 513
bibliografie în strictă legătură cu studiul istoriei naţionale,
fără să fie nevoie de un „Institut" aparte decât „Institutul de Istorie
Naţională", în a cărui scop întră şi „studiul istoriei române,
atât de vitreg tratată sub stăpânirea trecută"— după mărturisirea
marelui nostru rege Ferdinand I., ctitorul Institutului — şi „întocmirea
unei bibliografii istorice române" — mărturisirea veche acelor
doi Directori actuali.
Exact dezideratele lui Napoleon-cel-Mare la Paris şi a lui
„Institut für Österreichische Geschichtsforschung" din capitala Austriei
!
Anuarul Inst, de 1st. Naţ. IV
S3

ISTORIOGRAFIA ROMÂNĂ
JN 1925 Şl 1926.
REPERTORIU BIBLIOGRAFIC
CÂTEVA LĂMURIRI PRELIMINARII.
Cu repertoriul de faţă avem bibliografiaţi şase ani—1921—
1926— din istoriografia românească. Şase ani? Intervalul de timp
e atât de minuscul, încât pare o dungă abia perceptibilă pe lângă
dunga groasă a secolelor trecutului nostru istoric. Dar precum
electricianul iscusit din teatrele noastre moderne ştie să multiplice
lumina aparatului său ascuns între culise pentru a trezi imaginea
zilei în ochii spectatorilor, tot astfel vom multiplica anii migăloaselor
cercetări bibliografice, aducând cu vremea lumină complectă
în faţa istoricilor dornici de-a cunoaşte trecutul românesc,
obscur încă în unele locuri. Bibliografia începută va merge mereu
înainte. An de an va culege roadele noi ale unei istoriografii
în plină înflorire, ridicând din haosul uitării tot ce merită să stea
la lumină. Ea se va întoarce însă şi spre trecut, scrutând tot
ce s'a publicat în domeniul istoriei noastre naţionale dela primele
începuturi până la anul 1920 inclusiv, unde se va face legătura de
unire cu anii publicaţi până acum de noi.
Vom reuşi să ducem la îndeplinire acest plan ?
Tinereţea şi dorul de muncă ne fac să fim, în orice caz, optimişti,
începând cu anul şcolar 1929/30 vom culege—împreună cu
studenţii dela Seminarul de Istoria Românilor, anume pregătiţi — materialul
pentru marea bibliografie istorică românească.
Acest material va fi publicat, probabil, în cicluri de 20, 15 sau
10 ani, după abundenţă. Vom cerceta toate cărţile şi toate
periodicele—nu ne încumentăm deloc la iperbolisme — din Biblioteca
Academiei Române din Bucureşti şi Biblioteca Universităţii
noastre din Cluj. Nu vom neglija nici notele din subsolul studiilor

51»,- I. CRĂCIUN
de specialitate, cari ne pot servi drept fir al Ariadnei pentru labirintul
în care îndrăznim să intrăm.
D i n a c e s t labirint nu vom eşi decât cu întreaga
,,Istoriografie Românească".
Cine a urmărit mai de-aproape bibliografiile subsemnatului a
putut constata o continuă lărgire şi precizare a planului iniţial,
conştiincios conceput pe vremuri, dar susceptibil încă la multe şi
importante modificări. In viitor—şi începutul îl facem cu repertoriul
de faţă—vom clasifica cu totul pe alte baze capitolul „Istorie
propriu zisă" pivotul întregei lucrări bibliografice —•• grupând
materialul istoric după fazele principale ale desvoltării
noastre în trecut şi dând diferitelor provincii româneşti numele
lor contemporan. Inexperienţa de până acum ne-a făcut
să grupăm la un loc — în primele doua repertorii bibliografice
-— toate studiile generale privitoare la trecutul nostru fără să se
fi ţinut seama de timp şi de numele contemporan al Ţărilor
Române. Astfel au fost trecute la „România" (!) — o subdiviziune
a susmenţionatului capitol atât „Le probleme de l'abandon de
la Dacie par l'empereur Aurelien" a d-lui N. Iorga şi „Die Gepiden"
a d-lui C. Diculescu, cât şi „Curs de Istoria Românilor. [Prima
epocă din domnia lui Ştefan cel Mare"J a lui I. Ursu, „Mihai
Viteazul şi Românii ardeleni" de Alex. Lapedatu şi „Cum a
scăpat Nicolae Bălăşescu din mâna Ungurilor" a d-lui I. Lupaş ;
precum şi „ Victor Place şi Unirea Principatelor" de N. Iorga şi
„Politica externă a regelui Carol I" de acelaş autor. Evident nici
vorbă nu poate fi despre o „Românie" în veacul abandonării
Daciei de către Aurelian, precum nimeni nu va căuta „Die Gepiden"
la România regelui Carol. Anomalia vizibilă trebuia îndreptată
cu orice preţ.
Nu ne-a fost uşor să adoptăm una sau alta din multele împărţiri
ale istoriei Românilor, făcute de istoricii noştrii cei mai
valoroşi, sau de-a încerca o nouă împărţire după uşurinţa ce
ni - s e of e re a 1 a clasificarea simultană şi metodică a
materialului istoric asupra tuturor provinciilor'
româneşti: Ardealul, Moldova şi Ţara-Românească.
Criteriul cultural al lui A. D. Xenopol, luat ca bază al
împărţirei „Istoriei Românilor" '), ni s'a părut prea lax pentru a
'). Epocele lui Xenopol sunt: 1. Epoca de formaţiune a naţionalităţii
române. 513. a. Hr. până la întemeierea Principatelor române. (Criteriu
politic). II. Epoca slavonismului. III. Epoca grecismului. IV. Epoca românismului.

BIBLIOGRAFIA 517
putea fi luat drept normativ la clasificarea diferitelor lucrări istorice
într'o bibliografie, al cărei scop primordial este preciziunea.
Afară de aceasta influenţele străine exercitate asupra celor două
Principate dela sudul şi estul Carpaţilor—slavonismul, grecismul—•
JIU prea au nimic comun cu viaţa culturală şi politică a Ardealului,
unde se constată alte curente, — cel latinesc de pildă.
împărţirea făcută de d-1 N. lorga în „Geschichte des rumänischen
Volkes im Rahmen seiner Staatsbitdungen" x
) avea pentru
noi acelaş neajuns, de-a nu putea incadra şi trecutul Românilor
ardeleni în epocele stabilite de d-sa-). Dealtfel anul 1574 — moartea
lui Ioan Vodă cel Cumplit — luat drept piatră de hotar între două
epoce ne-ar fi îngreunat împărţirea metodică a materialului bibliografic
chiar şi pentru Ţara-Românească, nu numai pentru Transilvania.
Un timp ne-am gândit la epocele stabilite de răposatul D i m it
r i e O n c i u 1 s
) pe baza teoriei generaţiilor şi mai ales la împărţirea
sa ultimă, însă a trebuit s'o abandonăm din pricina supraîncărcării
epocei nouă—dela întemeierea Principatelor până în zilele noastre
— în cadrul căreia ar fi intrat toată literatura istorică cunoscută
şi scrisă azi în legătură cu trecutul nostru, şi, deci, tot materialul
bibliografic ar fi fost îngrămădit în această singură epocă-
Pentru distribuirea materialului sub o formă oarecum propor.
ţională aveam nevoe de o împărţire cât maî largă în special a epocei
dela întemeierea statelor române independente până în timpurile
prezente, împărţire care să concorde, însă, şi cu evenimente culminante
şi hotărâtoare din viaţa poporului nostru. Mai trebuiau
apoi incadraţi în totalitatea armonică a trecutului nostru şi Românii
din Ardeal, neglijaţi deobicei la stabilirea liniilor demarcaţionale
'). Gotha. 1905. Şi în traducerea românească a d-şoarei Otilia Enache
lonescu.
'-'). D-1 lorga are următoarea împărţire a istoriei noastre: 1. Românii
până la întemeierea principatului Ţării-Româneşti. 11. Timpul neatârnării şi
al atârnării mai slobode de imperiul otoman până la moartea lui Ioan Vodă
cel Cumplit, (1574). 111. Apăsătoarea suzeranitate turcească până la Fanarioţi.
IV. Timpul Fanarioţilor. V. Naşterea şi izbânda simţului naţional şi starea
actuală a poporului român.
"). In „Epocele istoriei române şiîmpărţirea ei", discurs la intrarea în Academie,
1906: I. Dela cucerirea romană a Daciei până la întemeierea Principatelor.
JI. Epoca dinastiilor naţionale până la Mihaiu Viteazul. III- Epoca domnilor
din diferite dinastii până la 1866. IV. Epoca dinastiei Hohenzollern-Sigmaringen.
In „Fazele desvoltării istorice a poporului şi statului român", Bucureşti, 1920:
I. Epoca veche dela secolul I până la secolul VIII. Epoca medie dela secolul
VIII. până la secolul XIV. Epoca nouă dela întemeierea Principatelor până
în zilele noastre.

51« I. CRĂCION
între diferitele epoce. Din aceste considerente primordiale — nu
mai credem necesare înşirarea şi a altor consideraţii pentru susţinerea
tezei acesteia ca bibliograf---am aceptat împărţirea făcută
de dl prof. I. Lup aş 1
), însă cu oarecari modificări. La cele patru
epoce, câte a stabilit d-sa, am fost nevoiţi să mai adăugăm şi a
cincea, iar anii demarcaţionali între epoca a doua şi a treia ne-am
permis să-i schimbăm dela 1593 — anul venirii lui Mihai Viteazul
în domnia Ţări-Româneşţi - la 1601—anul morţii marelui Voevod.
Am avea astfel următoarea împărţire:
I. Istoria veche sau perioada de plămădire a poporului
român până la ultimele năvăliri barbare. (Dela primele începuturi
la 1241).
II. Istoria medie sau perioada organizării Voevodatelor
şi Principatelor române până ia unirea lor sub Mihaiu Viteazul.
(Dela 1241 la 1601).
III. Istoria modernă sau perioada tendinţelor de
unitate politică, religioasă şi culturală până la Tudor Vladimirescu.
(Dela 1601 la 1821).
IV. Istoria contemporană sau perioada înfăptuirii
succesive a unităţii naţionale până la realizarea României întregite.
(Dela 1821 la 1920).
V. Istoria nouă sau perioada României-lntregite până în
zilele noastre.
N'avem intenţia să aducem probe noi pentru justificarea limitelor
stabilite de d-1 I. Lupaş la epocele acceptate întocmai mai
sus, decât probele aduse de d-sa în studiul publicat anul trecut
„Epocele principale în Istoria Românilor". Anul 1241 ni-se pare
atât de nimerit ca linie demarcaţională între perioada întăi şi a
doua, încât ne mirăm cum această obcină a istoriei noastre naţionale
n'a fost observată până acum şi de alţii. Căci fără zguduirea
produsă de invaziunea tătărească din anul menţionat cine ştie dacă
ş'ar fi putut întemeia cele două Principate româneşti dela sudul
şi răsăritul Carpaţilor, şi dacă Ardealul ar fi putut răsufla ceva
'). Vezi „Epocele principale in Istoria Românilor", Cluj, l'.*28. Biblioteca
istorică a „Asociaţiuni", 1. D-sa fixează următoarele patru epoce; 1. Epoca
veche sau epoca formaţiunii poporului român (până la 1241). 2. Epoca medie*
sau epoca organizării politice, culturale, sociale şi economice a voevodatelor
şi principatelor române (până la 1593|. Epoca nouă sau epoca tendinţelor
de unitate naţională, politică, religioasă şi culturală (până la 18211. 4. Epoca:
contemporană sau epoca înfăptuirii succesive a unităţii naţionale (până m
prezent.

BIBLIOGRAFIA
mai uşor în faţa regatului ungar dela începutul veacului al XIH-lea
în plină expansiune politică.
Limita între epoca medie şi modernă am stabilit-o la anul
1601, moartea marelui Voevod Mihaiu Viteazul, pentrucă această
dată e atât de adânc săpată în inima tuturor Românilor, încât ar
fi o impietate de-a o diminua în conştiinţa obştească şi de a nu
o transforma într'o simbolică piatră de hotar a istoriei noastre
româneşti. Anul 1601 mai e apoi şi un început de secol, uşor
de ţinut în minte, şi pentru adepţii împărţirii istoriei noastre după
dinastii — Onciul—înseamnă şi sfârşitul în linie directă a dinastiei
naţionale a Basarabilor.
Data stabilită mai sus nu impietează nici chiar asupra criteriului
organic-naţional, aşa cum 1-a formulat d-1 Lupaş. D-sa a
luat ca început al epocei moderne anul 1593 — suirea în scaunul
Ţării-Româneşti a lui Mihai Viteazul — desigur ca să între şi domnia
vitezului Voevod în această epocă a „tendinţelor de
unitate naţională, politică, religioasă şi culturală" Dacă e vorba
însă să ţinem seamă de anul în care Mihaiu a u n i t sub sceptrul
său cele trei provincii româneştii — 1600 — vedem că acest an se
apropie mai mult de 1601 decât de 1593. De ce să ne întoarcem
la 1593, când anii fulgerătoarei realizări a strângerii Românilor
sub o stăpânire românească sunt glorioşii ani: 1599 —1600. Mihaiu
Viteazul al tuturor Românilor — pentru care îl luăm piatră
de hotar între două epoce în istoria noastră — este Mihaiu din
anii îndrăzneţelorlui cuceriri în Ardeal şi Moldova»
şi mai puţin Mihaiu Vodă al Ţării-Româneşti din 1593. Dealtfel
gloriile se consacră în momentul prăbuşirii lor eroice, nu a
păşirii spre înalte realizări politice sau culturale.
Iată de ce ni sa părut, că anul uciderii lui Mihaiu î n Ardeal
poate fi mai degrabă pus în fruntea unei epoce, în decursul căreia
s'au făcut atâtea încercări în vederea „unităţii politice, religioase
şi culturale" c u Ardealul.
Anul 1821 este recunoscut de toţi istoricii români ca anul
redeşteptării noastre naţionale şi acceptat îndeobşte ca an demarcaţional
între două epoce.
Pentru limitarea epocei contemporane la 1920 şi începerea
unei epoce nouă — a României-întregite — credem că nu e nevoie
de prea multe argumente în susţinerea unei demarcaţionări evidente.
Oricine simte că dela 1920—anul păcii dela Paris, prin care ni
s'au recunoscut actualele graniţe ale României şi totodată anul
ratificării oficiale de către Parlamentul ţării a unirii tuturor

520 1. CRĂC1BN
Românilor într'un singur Stat — dela acest an începe o nouă perioadă
în istoria neamului nostru, perioada de închegare naţională,
politică şi sufletească '). De acum înainte neamul românesc va avea
un singur drum şi se va prezenta într'un singur bloc în faţa
evenimentelor istorice, va trăi sau va muri într'o singură ţară,
după cum ursitoarele îi vor fi împletit la 1920 o cunună cu lauri,
strălucitoare, sau stropită cu sângele peirii.
Pentru periode am păstrat numirile clasice: veche, medie,
modernă şi contemporană. Celei dela 1920 încoace i-am zis nouă,
negăsind altă numire adequată. Credem că se va putea face distincţie
între perioada „nouă" şi perioada „contemporană", aşa cum se face
deosebirea între epoca „modernă" — care stricto sensu ştie oricine
ce înseamnă — şi cea „contemporană". Numirile acestea au variat
dealtfel în decursul vremurilor.
In cadrul fiecărei perioade am împărţit materialul după provincii,
păstrând cu sfinţenie numele lor contemporan. Mai jos va
urma în întregime noul plan al lucrării.
Am căutat să dăm o formă cât mai perfectă „Istoriografiei
Româneşti" actuale, apropiindu-ne de publicaţiile similare din străinătate.,Unele
mici detalii, ca prescurtarea numelui revistelor, formatul
cărţilor, etc. le vom da în viitor după regula pe care vor stabili-o
conducătorii „Institutului Internaţional de Bibliografie Istorică" în
primul lor „Anuar" în curs de apariţie la Paris. Vom fi astfel în
concordanţă cu cei din Apus, de cari vom câuta să ne apropiem
cât mai mult.
In diferite critici asupra repertoriilor bibliografice publicate
până acum ni s'a făcut obiecţiunea — poate justă în fond — că
planul ar fi prea larg şi lucrarea nu e a n a 1 i t i c ă. Planul e
larg, fireşte, pentrucă iniţiatorii bibliografiei au crezut de cuviinţă
să înglobeze în „Istoriografia Română" şi „ştiinţele auxiliare" şi cele
cari ating numai istoria, în afară de „istoria propriu zisă". Aceasta
însă nu poate constitui o scădere, ci din potrivă li-se oferă istoricului
român o orientare sigură şi amănunţită ş i în domeniile
'). Unele sugestii de-a pune începutul epocei României-Intregite la anul
1922—încoronarea primului rege al tuturor Românilor la Alba-Iulia—a
trebuit să le abandonăm, fiindcă ar fi urmat să ne depărtăm prea mult de
anul încheierii păcii—1920—pe baza căreia avem—ca un final al războiului
norocos—România actuală. Dealtfel după toate probabilităţile anul păcii de
mai sus va forma cu timpul — avându-se in vedere noile întocmiri politice
şi sociale ale lumii -- o piatră de hotar chiar şi în istoria universală.

BIBLIOGRAFIA
apropiate de studiul istoriei. Cu bibliografia prezentă în mână cercetătorul
istoric nu mai are nevoie de alte bibliografii pentru
documentarea sa asupra problemelor istorice luate în toată
complexitatea lor. Va găsi aci şi ştiinţele auxiliare, indispensabile
la orice lucrare serioasă şi bine documentată, şi va mai avea şi
chestiunile, cari nu aparţin propriu zis istoriei, dar pe cari cercetătorul
migălos le are în vedere la construcţia studiului său: Etnografia,
literatura, filologia, folklorul, teatrul etc.
Acestea din urmă însă numai din punctul de vedere strict
al istoricului 1
).
Lucrarea nue analitică!. Vastitatea planului ne împiedecă
şi acum şi ne va împiedeca poate şi în viitor la pregătirea bibliografiei
sub o'formă analitică, lucru la care s'a gândit, de altfel, şi autorul
acestor rânduri. Credem că e mai preferabil să dăm istoricilor indicaţiile
bibliografice aşa cum le-am dat şi până acum şi la timp,
decât să ne împotmolim într'o nesfârşită lucrare analitică, din care
cine ştie dacă nu vom ieşi cam tot aşa cum a ieşit—sau cum n'a
mai ieşit-—Haşdeu din „Magnum Etimologicum". Repertoriul bibliografic
e împărţit atât de sistematic, încât cercetătorul poate şti
cu preciziune dacă studiul clasificat la capitolul sau subcapitolul respectiv
îi poate fi util sau nu. Şi în istorie nu te poţi orienta numai
după rezumatul de 2-3 rânduri al bibliografului, ci e nevoie să
mergi la izvor, pentrucă interpretarea bibliografului poate fi diferită
de aceea a cercetătorului şi nu sunt rare cazurile, când pe baza
interpretării adequate a unui singur cuvânt s'au răsturnat teorii
îndrăzneţe -). Bibliografia e în acelaş timp critică, fiind înregistrate
în ea numai cărţile cari aduc ceva nou, iar studiile cu
contribuţuni originale trebuesc văzute de specialişti. Şi „Istoriografia
Română" este făcută întâi de toate pentru specialişti!
Cu ocazia scrutării primelor noastre publicaţii istorice până
la anul 1900, mult mai puţine decât după acest an, vom avea în
vedere şi dezideratul de mai sus, conducându-ne în tratarea analitică
a materialului după splendida publicaţie de bibliografie istorică
1) Ne interesează — de pildă- din filologie etimologia cuvântului
„Ardeal", dar nu ne mai interesează etimologia „calului".
2) In filologie derivaţia unui cuvânt dintr'o rădăcină oarecare poate
fi urmărită şi crezută mai uşor, pe când în istorie fără cunoaştere precisă a
premiselor nu poţi ajunge la concluzii acceptate şi luate drept adevăr de
toată lumea.
521

franceză: „Les sources de l'histoire de France depuis les origines
jusqu'en 1789", ajunsă până acum la 16 volume ').
Istoriografia noastră este în plină desvoltare. Publicaţiile
istorice sunt atât de multe, iar activitatea unor cercetători atât de
prodigioasă, încât — fără exagerare - - abia mai pot fi urmăriţi.
In fruntea tuturor stă dl prof. N. lorga, care a întrecut cu mult
limitele unei harnice activităţi omeneşti posibile. După d-sa locul de
frunte e disputat între mai mulţi inşi. Nu poate fi lipsită de interes
constatarea ce am făcut-o în decursul celor şase ani de cercetări
bibliografice asupra prodigalităţii istoricilor noştrii, constatare pe
care ţinem s'o împărtăşim şi altora. In „Istoriografia Română în
1921 si 1922" cei dintâi trei istorici cu mai multe lucrări au fost:
.V. lorga.
1. Lupaş.
C. Moisil.
In bibliografia pe anii „1923 şi ¡924" ordinea de succesiune e :
N. lorga.
C. Karadja.
Gli. Ghihănescu.
Iar în „Istoriografia Română" actuală cununa întâietăţii o au :
N. lorga.
1. Minea.
Gh. Ghibănescu.
La clasificarea de mai sus ne-am condus, fireşte, după numărul
lucrărilor bibliografiate sub diferite numere, fără să ţinem
seamă de importanţa şi mărimea studiilor. Şi am avut în vedere
numai cărţile privitoare la istoria Românilor — cari intră în cadrul
„Istoriografiei Române" —; pentru lucrările istoricilor noştrii
privitoare la istoria universală am publicat altădată un studiu şi o
bibliografie specială -).
Ajunşi la sfârşitul lămuririlor, pe cari le-am crezut necesare
pentru orientarea celor ce se interesează de bibliografia istoriei
noastre, lăsărn să urmeze mai jos planul amănunţit al lucrării.
PLANUL LUCRĂRII.
La început dăm lista isvoarelor cercetate, ca şi în
bibliografiile anilor precedenţi. O parte din lipsurile revistelor străine
1) Part I. Tom. 1-V1. de August Molinier; Part. II. Tom. MV. de
Henri Hauser ; Part. III Tom. 1-V. de Émil Bourgois şi Louis André.
Din aceasta publicaţie face parte şi ..Manuel pratique pour l'Etude de la
Révolution française" a lui Pierre Carron.
i) In ..Mélanges d'Histoire Générale", I. Cluj. 1927. (Şi i-.Ntras).

BIBLIOGRAFIA
din trecut le-am revizuit la „Biblioteca Naţională 1
în timpul anului
de studii la Paris. Cărţile tipărite de Români în străinătate — în
special în Franţa — au fost controlate şi complectate cu datele
bibliografice necesare tot acolo. Deasemenea am revizuit şi o parte
din lipsa revistelor noastre româneşti aci în ţară. Restul? In nici
un caz nu va fi uitat.
Studiile apărute în volum le-am bibliografiat din nou, chiar
şi dacă au fost trecute în anii precedenţi ca articole din reviste.
Deosebindu-se anul apariţiei în revistă de anul apariţiei în volum
n'aveam altă posibilitate să menţionăm acest lucru decât rebibliograftind
studiul în forma sa nouă. La o eventuală retipărire a
repertoriilor bibliografice — înglobate în marea „Istoriografie Română"
— vom ţine seama de aceste cazuri, contopind extrasul cu
studiul din revistă, aşa cum am făcut totdeauna când apăreau
ambele în acelaş an.
Cărţile însemnate cu asterisc * — nevăzute la timp — însă descoperite
ulterior au fost rebibliografiate şi ele şi trecute la anii
respectivi. (Suplimente).
In cele două „Suplimente" dela sfârşitul bibliografiei sunt
trecute studiile găsite ulterior, cari întregesc repertoriile bibliografice
publicate până acum. Acelaş lucru şi pentru „Recenziile"
adause la urmă.
Cărţile tipărite în limbi străine mai puţin accesibile au titlul
tradus totdeauna şi în limba românească.
Dintre studiile minorităţilor din ţara noastră menţionăm numai
pe acelea, cari au vre-o legătură cu trecutul nostru românesc; cele
referitoare la trecutul lor specific naţional nu intră în cadrul acestei
lucrări.
Indicele pe nume, lucruri şi materii va apare de
aci înainte foarte amănunţit. In trecut au fost culese în acest
indice numai numele, lucrările şi chestiunile, cari n'ar fi fost găsite
cu destulă uşurinţă în corpul „Istoriografiei", unde materialul
era grupat metodic. Cum însă lumea e obicinuită să caute
numai la indice, fără să se deranjeze a parcurge capitolele respective,
unde materialul e grupat la un loc şi alfabetic, suntem
nevoiţi să dăm indicelui de aci înainte o extensiune mai mare şi o
formă c o m pl e t ă.
Technica bibliografierii unei cărţi sau articol e cea cunoscută
din „Istoriografiile Româneşti" precedente şi nu mai credem necesară
repetarea lucrurilor spuse odată. Am schimbat numai formatul
cărţilor : în —S", î", folio etc. renunţând la măsurarea lor, lucru atât
523

."S24 I. CHACIDN
de incomod şi în parte inutil. Materialul l-am dat la tipar grupat
pe două coloane, economisind mai mult spaţiu şi fiind lucrarea
în forma această şi mai estetică.
Numele oraşelor, în cari s'au tipărit publicaţiile, fiind date
de unii autori saşi şi unguri numai în limba lor — Kronstadt
în loc de Braşov, Kolozsvâr în loc de Cluj — le-am completat şi în
româneşte, ca să nu se creadă că Ardealul ar fi în plină G e r m a n i e
sau Ungarie!
Ne mai rămâne să exprimăm mulţumiri tuturor acelora,
cari au binevoit să ne atragă atenţia asupra unor scăpări din ver
dere, inerente în bibliografie. Câteva publicaţii semnalate de d-lor
fiind din alţi ani, decât cei cari ne-au preocupat până acum.
ne rezervăm dreptul să le trecem în „Istoriografia" anilor respectivi.
Iar unele articole apărute chiar în anii bibliografiaţi,
însă publicate în reviste cari au ieşit deocamdată din sfera cercetărilor
noastre, vor fi spicuite odată cu ştirile pentru marea'
„Istoriografie Română", când nu ne va mai scăpa nimic.
Mulţumirile autorului se mai adresează şi conducătorilor şi
funcţionari'or dela Biblioteca Academiei Române din Bucureşti şi
Biblioteca Universităţii din Cluj, unde a fost pregătită această
lucrare. Bunăvoinţa şi gentileţa d-lor ne-au deschis multe cărări,
închise deobicei oamenilor străini de bibliotecă şi ne-au uşurat
culegerea materialului din atâtea publicaţii periodice româneşti
şi străine.
Reproducem în sfârşit planul amănunţit al bibliografiei:
A. ISTORIE
I. GENERALITĂŢI. TEORIA Şl FILOSOFI A ISTORIEI
SINTEZĂ. METODOLOGIE.
II. PERIODICE.
III. ISTORIOGRAFIE. CRONICI.
1. Istoriografie.
2. Cronici.
IV.ISTORIE PROPRIU ZISĂ.
Studii de sinteză
I. Istoria Veche.
Perioada de plămădire a poporului român până Ia ultimele
năvăliri barbare. (1241).

BIBLIOGRAFIA 525
1. Protoistoria ţinuturilor locuite de Români.
2. Epoca Daco-Romană. (106—275).
3. Epoca năvălirilor barbare. (275—1241).
II. Istoria Medie.
Perioada organizării Voevodatelor şi Principatelor române
până la unirea lor subMihaiu Viteazul. (i241—1601).
— Studii generale
1. Ardealul.
2. Moldova.
3. Tara Românească.
III. Istoria Modernă.
Perioada tendinţelor de unitate politică, religioasă şi
culturală până la Tudor Vladimirescu. (1601—1821).
— Studi generale
1. Ardealul.
2. Banatul.
3. Moldova.
4. Oltenia.
5. Tara Românească.
IV. Istoria Contemporană.
Perioada înfăptuirii succesive a unităţii naţionale până
la realizarea României—întregite. (1821—1920).
Studii generale —
1. Ardealul cultural, revoluţionar şi naţionalist al veacului
al XlX-lea şi începutul veacului al XX-lea.
2. Basarabia sub ocupaţia rusească. (1812—1918).
3. Bucovina sub ocupaţia austriacă. (1775—1918).
4. Domniile pământene şi frământările pentru unirea Moldovei
şi a Ţării-Româneşti. (1821—1859).
a. Moldova.
b. Ţara-Românească.
5. Principatele-Unite şi domnia lui Cuza-Vodă. (1859—1866).
6. România sub domnia regelui Carol 1. (1866—1914).
a. Răsboiul pentru independenţă. (1877—1878).
b. Dobrogea.
c. Răsboiul balcanic. (1913).
7. România în primii ani ai domniei regelui Ferdinand 1.
(1914 1920).
a. Răsboiul pentru întregirea României. (1916—1919).
a. Pacea delà Paris.

1. CRĂCIU-N"
V. Istoria Nouă.
România—întregită. (Dela 1920 până în zilele noastre).
— Studii generale —
1. America.
2. Balcani.
3. Istria.
1. Franţa.
2. Piemontul.
A. Românii din alte ţări.
4. Moravia.
5. Transnistria.
6. Ungaria (după 1920).
B. Relaţiile şi legăturile cu alte state.
V. ISTORIE PARŢIALA.
1. Judeţe şi localităţi.
- Studii generale •
a. Ardealul.
b. Banatul.
c. Basarabia.
d. Bucovina.
2. Biserici şi Mănăstiri.
a. Catolice.
b. Evangelice.
c. Ortodoxe.
a. Biserici.
Ardea/.
Banat.
Ardeal.
H»nat.
Mănăstiri.
Ut ia rabia,
tí UI.• jvui'i
3. Polonia,
4. Sârbia.
e. Dobrogea.
i. Moldova.
g. Oltenia.
h. Ţara-Româneasca.
Basarabia.
Bucovina.
Dobrogea,
Moldova.
Oltenia.
Tara-Româneuscă.
Moldova.
Oltenia.
1 ara-Roniăiiească

3. Monumente Istorice.
a. Ardeal.
b. Basarabia.
c. Bucovina.
d. Moldova.
4. Naţionalităţi din România
a. Bulgarii.
b. Ciangăii.
c. Elveţienii.
d. Evreii.
e. Francezii.
f. Germanii.
5. Documente.
— Generale —
1241—1601.
a. Ardeal.
— Generale —
1241 —1601.
b. Banat.
1821—1920.
c. Basarabia.
—Generale -
1601—1821.
d. Bucovina.
1601—1821.
e. Dobrogrea.
1821 — 1920.
f. Moldova.
— - Generale-
1241-1601.
g. Oltenia.
— Generale -
1241 1601.
BIBLIOGRAFIA 527
e. Oltenia.
f. Ţara-Româneasca.
g. Străinătate.
g. Huţanii.
h. Saşii,
i.Secuii,
k. Şvabii.
1. Ungurii.
1601 — 1821.
1601—1821.
1821—1920.
1821 — 1920.
1601 — 1821.
1821—1920.
1601 — 1821.
1821—1920.

528 I. CRĂCIUN
h. Ţara-Românească.
Generale—
1241 -1601.
i. Principatele-Unite. (1859 1866).
k. România. (1866-1920).
I. România-Intregită.
a. .Arhive.
Basarabia
Bucovina.
¡1 Peceti.
6. Inscripţii.
Generale —
a. Ardeal.
—Generale
1601-1821.
b Basarabia,
c. Bucovina.
d. Moldova.
— Generale—
1241 — 1601.
1601—1821.
e. Oltenia.
— Generale
1601—1821.
i. Ţara-Românească.
—Generale—
1601- 1821.
g. Străine.
a. Criptografie.
7. Civilizaţie Cultură.
—Generale—
1601—1821.
1821 - 1920.
1601—1821.
1821 -1920.
Oltenia
Străine.

BIBLIOGRAFIA
B. ŞTIINŢE AUXILIARE.
1. ARHELOG1E. ANTICHITĂŢI.
—Studii generale—
1. Ardeal.
2. Banat.
3. Basarabia.
4. Dobrogea.
II. GENEALOGIE.
III. HERALDICA.
IV. NUMISMATICA
-Studii generale—
1. Ardeal.
2. Dobrogea.
3. Moldova.
V. ICONOGRAFIE.
—Generalităţi—
1. Bucovina.
2. Moldova.
5. Moldova.
6. Oltenia.
7. Ţara-Românească.
8. Străinătate.
4. Oltenia.
5. Ţara Românească.
6. Principatele-Unite.
7. România-întregită.
3. Oltenia.
4. Tara-Românească.
C. MATERII IN LEGĂTURĂ CU
ISTORIA.
1. CALATORII.
— Siudii generale—
1. Ardeal.
2. Banat.
3. Basarabia.
4. Moldova.
5. Tara-Românească.
II. BIOGRAFII. CONTR1BUŢIUNI BIOGRAFICE.
III. ISTORIA DIFERITELOR INSTITUŢII
Şl SOCIETĂŢI.
1. Ardeal.
2. Banat.
3. Basarabia.
4. Bucovina.
5. Moldova.
Anuarul Inst. de 1st. Naţ. IV.
6. Oltenia.
7. Ţara-Românească
8. România.
9. Străinătate.

530 I. CRĂCIUN
D. DIFERITE CHESTIUNI NUMAI IN
LEGĂTURĂ CU ISTORIA.
I. CLASELE SOCIALE. POLITICĂ.
1. Clasele sociale.
2. Politica internă.
a. Minorităţile.
II. CONSTITUŢIA.
III. CHESTIA AGRARĂ.
1. Oltenia.
2. România.
IV. BISERICA.
— Generalităţi
1. Biserica Catolică.
a. Ardeal. j
b. Moldova. i
2. Biserica Evangelică.
a. Basarabia.
b. Moldova.
3. Biserica Ortodoxă.
- Generalităţi—
a. Ardeal.
b. Banat.
c. Basarabia.
4. Biserica Reformată.
5. Biserica Unită.
6. Secte Religioase.
V. ARMATA.
VI. ARTE. MUZEE.
1. Arte
2. Muzee.
Vil. COMERŢ. INDUSTRIE.
1. Comerţ.
2. Industrie.
3. Politica externă.
4. Partidele politice.
c. Ţara-Românească.
d. Dobrogea.
e. Moldova.
f. Ţara-Românească.
g. Principatele-Unite.

VIII. DREPT.
IX. ETNOGAFIE
BIBLIOGRAFIA
1 Ardeal 3. Ţara-Românească.
2. Oltenia:
X. FINANŢE.
XI. GEOGRAFIE. DATE STATISTICE. HARŢI.
1. Ardeal.
2. Basarabia.
3. Moldova.
XII. LITERATURA. FILOLOGIE.
1. Literatură.
a. Cărţi şi manuscrise vechi.
b. Istorie literară.
c. Scriitorii români.
d. Influenţe străine asupra literaturii româneşti.
e. Influenţe româneşti asupra literaturilor stăine.
f. Străinii în literatura românească.
g. Românii în literaturile străine.
2. Filologie.
a. Ardeal.
b. Banat. Banat.
c. Macedoromânii. Dobrogea.
4. Oltenia.
5. Ţara-Românească.
n Toponimie. Ţara-Romântască
Ardeal. Străinătate.
XIII. MEDICINA
1. Ardeal.
2. Moldova.
XIV. OBICEIURI. FOLKLOR.
1 Obiceiuri.
2 Folklor.
1. Ardeal.
2. Basarabia.
3. Oltenia.
XVI. TEATRU. MUZICA.
3. Ţara-Românească
4. Ţara-Românească.
5. Străinătate
1. Ardeal 3. Ţara-omânească.
2. Moldova.

532 I. CRĂCIUN
Supliment la „Istoriografia Română în 1921
si 1922".
>
Supliment ta „Istoriografia Română în 1923
şi 1924".
Recenzii făcute cărţilor apărute în „Istoriografia
Română în 1921 şi 1922".
Pecenzii făcute cărţilor apărute în „Istoriografia
Româna în 1923 şi 1924".
Recenzii făcute cărţilor istorice apărute
înainte ele 1921.
Lucrarea este urmată de:
1. Indice pe autori. (Cărţile şi articolele sunt însemnate prin numărul
lor de ordine).
2. Indice pe nume, lucruri şi materii.
•i. Tabla de materii.

IZVOARE.
I. Reviste româneşti ').
Academia Română. Memoriile Secţiunii Istorice. (Tom. IV; Tom V.).
Academia Română. Memoriile Secţiunii Literare. Tom. 111).
Adevărul Literar şi Artistic.
Analele Dobrogei. Constanţa-Cernăuţi.
Anuarul Comisiei Monumentelor Istorice. Secţia Basarabia. Chişinău
Anuarul Institutului de Istorie Naţională. Cluj.
Arhiva din Iaşi. Iaşi.
Arhiva pentru Ştiinţa şi Reforma Socială.
Arhivele Olteniei. Craiova,
Arhiva Someşană. Năsăud.
Banatul. Timişoara.
Biserica Ortodoxă Română.
Biserica şi Şcoala. Arad.
Buletinul Comisiunii Istorice a României.
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice. Craiova.
Buletinul Institutului Economic Românesc. (Lipsă: 1926)
Buletinul Societăţii Numismatice Române. (Lipsă: Iul.—Dec. 1826).
Buletinul Societăţii Regale Române de Geografie.
Căminul. Galaţi. (Lipsă: N-rele 2-3, 1925 şi tot anul 1926).
Cele trei Crişuri. Oradea-Mare.
Cercetări Istorice. Iaşi.
Codrul Cosminului. Cernăuţi.
Convorbiri Literare.
Cosinzeana. Cluj.
Cronica Numismatică şi Arheologică.
Cronica Romanului. Roman. (Lipsă: N-rele 7, 10, 1925 şi tot anul 1926)
Cultura Creştină. Blaj.
Dacia. (Lipsă: 1926).
Dacoromania. Cluj.
Democraţia.
Deutsche Politische Hefte aus Grossrumănien. Sibiiu.
Diplomatarium Italicum. Bucarest-Roma. (Lipsă: 1926).
Ephemeris Dacoromâna. Bucarest-Roma. (Lipsă: 1926).
1) Publicaţiile fără indicarea locului au apărut în Bucureşti.

534
I. C EĂCIUN
Erdéîyi Irodalmi Szemle. Cluj.
Făt Frumos. Suceava.
Foaia Diecezană. Caransebeş.
Gândirea
Glasul Monahilor. (Lipsă: delà No. 43, 1925, înainte).
Grai şi Suflete
A Hirnok. Cluj.
Iaşii, Iaşi. (Număr unic).
Ideea Europeană. (Lipsă: Nr. 190, 1926).
Ilustraţia.
loan Neculct. laşi.
junimea Literară. Cernăuţi.
Knrrespondenzblatt des Vereins fur siebenbiirgische l.andeskunde. Siibiu
Lamura.
Legea Românesacă. Oradea-Mare.
Lucrările Institutului de Geografie al Universităţii din Cluj. (Lipsă 1926)-
Mélanges de l'École Roumaine en France. Bucarest-Paris.
Myriobiblon.
Năzuinţa Română. Craiova. (Lipsă: Iul.-Dec. 1926).
Noua Revistă Bisericească. (Lipsă: lan. 1925, April.-Dec. 1926).
Palatul de Justiţie.
Paris-Bucarest.
Pâsztortuz. Cluj.
Peninsula Balcanică. (Lipsă: Apr.-Dec. 1926".
Prietenul nostru pentru Popor.

Viaţa Nouă.
BIBLIOGRAFIA
Viaţa Românească. (Lipsă: N-rele 5-6, 1926).
Adevărul.
America. Cleveland.
Aurora.
II. Ziare româneşti.
Beiuşul. Beiuş.
Biruinţa. Cluj.
Cuvântul. (Lipsă: fan.-Iun. 1926).
Dimineaţa.
Dreptatea. Cernăuţi.
Epoca.
Gazeta Maramurăşană. Sighet.
Gazeta Transilvaniei. Braşov.
Glasul Bucovinei. Cernăuţi.
Graiul Românesc. Pancioava. (Cu lipsuri. Lipsă : 1926).
Heimat. Cernăuţi.
Îndreptarea.
înfrăţirea. Cluj.
Kronstădter Zeitung. Braşov.
Lupta.
Mişcarea. Iaşi.
Neamul Românesc. Vălenii-de-Munte.
Opinia. Iaşi.
L'Orient.
Patria. Cluj.
Le Progres.
România.
România Nouă. Chişinău.
Satu-Mare. Satu-Mare.
Szekely Naplo. Târgu-Murăş.
Telegraful Român. Sibiiu.
Unirea. Blaj.
Universul.
Viitorul.
III. Calendare. Almanahuri.
Almanahul Judeţului Satu-Mare. Satu-Mare. (Lipsă: 1926).
Almanahul Judeţului Teleorman. Turnu-Măgurele. (Lipsă : 1
Almanahul Presei Române. Cluj. (Lipsă : 1925).
Almanahul Revistei „Apărarea Naţională". (Lipsă: 1926).
Almanahul Ziarelor „Adevărul şi Dimineaţa".
Almanahul Ziarului „Universul". (Lipsă: 1926).
Calendarul „Asociaţiunii". Sibiiu. (Lipsă: 1926).
Calendarul Bihorului. Beiuş. (Lipsă: 1926).
Calendarul dela Blaj. Blaj.
Calendarul „Glasul Bucovinei". Cernăuţi. (Lipsă: 1926).

536 I. CRĂCIUN
Calendarul Oorjului. Târgu-Jiu. (Lipsă: 1926).
Calendarul Ligei Culturale. (Lipsă: 1925).
Calendarul Ziarului „America". Cleveland. (Lipsă: 1926).
Calendarul Ziarului „Universul". (Lipsă: 1925).
„Clujul Românesc". Calendarul Eparhiei Ortodoxe Române a Clujului.
Cluj.
Dacia Traiană. Calendar. Sibiiu. (Lipsă: 1926).
Erdélyi Magyar Naptär. Cluj.
Krdélyi Magyar Reformâtus Naptâr. Cluj.
Katholikus Naptâr. Cluj.
IV. Anuare.
Anuarul Academiei Teologice „Andreia ne" Ortodoxe Române. Sibiiu
Anuarul Eparhiei Râmnicului Noului Severin. Craiova.
Anuarul Liceului de Fete „Carmen Silva". Timişoara. (Lipsă: 1926).
Anuarul Liceului Grăniceresc „Gh. Coşbuc". Năsăud.
Anuarul Liceului „Dragoş Vodă". Sighetul Marmaţiei. (Lipsă: 1926)
Anuarul Liceului de Stat „Regele Ferdinand". Turda. (Lipsă: 1926).
Anuarul Liceului „Independenţa". Calafat. (Lipsa: 1926).
Anuarul Liceului de Stat „Gh. Lazăr". Sibiiu. (Lipsă: 1926).
Anuarul Liceului „Mihaiu Viteazul" şi al Liceului „Principele Mihaiu".
Anuarul Liceului de Fete „Unirea". Târgu-Mureş. (Lipsă : 1926).
Anuarul Liceului Român Unit de Fete. Beiuş. (Lipsă : 1926).
Anuarul Oraşului Piteşti, Curtea de Argeş şi jud. Argeş. Piteşti. (Lipsă :
1926).
Anuarul Şcoalei Civile de Fete. Caransebeş.
Anuarul Şcoalei Normale de Învăţători „Gh Lazăr". Avrig.
Anuarul Seminarului Teologic Superior „Mitopolitul Gavriil Bănulescu-
Bodoni". Chişinău. (Lipsă 1926).
Anuarul Seminarului „Sf. Nicolae". Râmnicu-Vâlcea. (Lipsă: 1926).
V. Reviste streine.
Académie des Inscriptions et Belles-Lettres. Bulletin. Patis.
Balkan Archiv. Leipzig.
Bysantion. Paris-Liège.
Échos d'Orient. Paris. (Lipsă: 1926).
L'Europa Orientale. Roma.
L'Europe Nouvelle. Paris.
Historisk Tidskrift. Stockholm.
Jahrbücher für Kultur und Geschichte der Slaven. Breslau. (Lipsă : 1926).
Mercure de France. Paris.
Revue Archéologique. Paris. (Lipsă : 1920).
La Revue de l'Art. Paris.
Revue Bleu. Paris.
Revue des Balkans. Paris. (Lipsă: T. V.-Vl. VIII.-IX. 1925 şi tot anul
1926).
Revue des Deux Mondes. Paris. (Lipsă: Ian.-Febr. 1925).
Revue des Études Hongroises et Finno-Ougriennes. Paris. (Lipsă: 1926).

BIBLIOGRAFIA 537
Revue des Études Slaves. Paris. (Lipsä : 1926).
Revue de Genève. Genève. (Lipsä: August 1925 si tot anul 1926).
Revue d'Histoire Diplomatique. Paris.
Revue Historique. Paris. (Lipsä; Mai-Aug. 1925).
Revue d'Hongrie. Budapest-Paris. (Lipsä: 1926)
Revue Numismatique. Paris. (Lipsä : 1926).
Romania. Paris.
Ungarische Jahrbücher. Berlin-Leipzig.
La Vie. Paris.
Zeitschrift für romanische Philologie. Halle.
Zeitschrift für slavische Philologie. Leipzig. (Lipsä: 1926).

B I B L I O G R A F I A
A I S T O R I E
I. GENERALITĂŢI. TEORIA ŞI FILOZOFIA ISTORIEI.
1. BRĂTIANU (G. I.). Teorii nouă
în învăţământul istoriei. Cu prilejul
unui studiu a d-lui St.
Zeletin. Iaşi, ,, Viaţa Românească".
1926, in 8«, 22 p.
2. CONSTANTINESCU-IAŞI (P). Carac­
terizarea şi împărţirea istoriei
Românilor. O nouă concepţie.
Arhiva din Iaşi. 1925 lulie-Octom
vrie. An. XXXII. X-rele 3 şi 4.
p. 222—245 ; 1926 Ianuarie. An.
XXXIII, Nr. 1 p. 20—34; 1926
Aprilie, An. XXXIII Nr. 2, p.
92—101 ; 1926 Iuiie-Octombrie.
An. XXXIII. X-rele 3—4. p. 204
—210.
3. VLĂDESCU (I.). Adunarea, clasarea
şi păstrarea materialului istoric.
Sistemul fişelor şi al cărţilor nu­
fi. ACADEMIA ROMÂNĂ. MEMO­
RIILE SECŢIUNII ISTORICE. Bu­
cureşti. „Cultura Naţională". A-
nual. in 8". Seria III. Tom. 1V;
Seria III. Tom. V.
7; ANALELE DOBROGEI. Revista
Societăţii Culturale Dobrogene.
Hirextnr: ci. Brdtefeu. Cernăuţi. „Gla­
SINTEZA. METODOLOGIE.
II. PERIODICE
merotate. Documentul fişe. Craiova.
Scrisul Românesc. [1925]. in 8'.
36 p. (Extras din „Arhivele Ol­
teniei". [1925 Septemvrie-Decemvrie.
An. IV] X.rele 27-22] p. 393-413]).
4. VLĂDESCU (I.). Cum se poate face
o recenzie. Bucureşti, Socec, 1925,
în 8°. 16 p. (Extras din „Convorbiri
Literare". 1925 Iunie [An.
57. p. 461—474]).
5. ZELETIN (Şt.). Istoria socială. Cum
poate deveni istoria o ştiinţă a
cauzalităţii. [Şi aplicări la istoria
noastră românească"j. Bucureşti
„Cultura Poporului". [1925]. tn
8°. 24 p. Lei 20. [Un fragment ţ
in] Ideea Europeană. Bucureşti
1925, Septemvrie 15. An. VII, Nr'
174, /). 1—2.
sul Bucovinei". Anual, in- 8' 1925,
An. VI; 1926 An. VII.
8. ANUARUL INSTITUTULUI DE
ISTORIE NAŢIONALĂ.
Alex. Lâpedatu $i Ioan Liiws- Cluj.
„Ardealul". în-8*. 1924 — 1925,
An. III.
9. ARHIVA. Revistă de istorie,filologie

540 I. CRĂCIUN
şi cultură românească. Organ al
„Societăţii de Istorie şi Filologie"
din Ia.şi. DINAM : LLIE "BĂRBVLESCU. Iaşi.
11. Glodner. Trimetrial. 1n-8«. 1925.
An. XXXII N-rele 1—4. Ianuarie
Decemvrie: 1926 An. XXXIII,
N-rele 1-1. lunuarie-Deeemvrie.
10. ARHIVA SOMEŞAXA. Revistă is-
torică-culturală. Năsăud. Tip. Na­
ţională O. Maihe.iu, Bistriţa. Bia­
nual, in -8'. 192,; N-rele 2—'! ;
1926 N-rele 4-6.
11. ARHIVELE OLTENIEI. DIRECTORI: DR.
CT>. ÎJINGIER 2< L'ROF. O. J>. FORTUNENCTI,
Craiova. ,,Scrisul liomânese,". La
două luni. in—S'. 1926. An. IV,
N-rele 17—-22. lanuarie-Decenivrit•:
1926. An. V. N-rele 25— 28. la-
nuarie-Deeemvrit.
12. BULETINUL COMISIEI ISTORI­
CE A ROMÂNIEI. Bucureşti, „Dtr
tina Românească", Vălenii de
Munte. Anual, in--8'. 192.1. Voi.
IV: 1926. Voi. V.
13 BULETINUL COMISIUNH MO­
NUMENTELOR ISTORICE. SECRETAR-
DIRECTOR: L'IROILIU X . DRÂAHICEIMIT. Bu­
cureşti, ..Cartea IRomânească", Anu­
al, in—4». 192?,. An. XVIII. Fa.sc.
43—46 [Uisericile lui Ştefan cel
Marc].- 1920. An. XIX, Fuse.
4,—50. Ianuarie - Dcemvrie. [In
1926 Tip. „Ramuri". Craiova].
14. BULETINUL SOCIETĂŢII NU
MISM.VTICE ROMANE. Revistă
pentru numismatică şi .ştiinţele
auxiliare. RET/ADOR: Vonstantiii Moixil.
Bucureşti. V. O bl Fii. Bianual,
in — 1 9 2 5 , An. XX, N-rele
5-'!—56. lanuarie-Decenwrie ; 7926'.
An. XXI, N-rele 57- 60. /«-
uarie-Decenwrie.
15. CERCETĂRI ISTORICE, buletinul
Seminarului de Istoria Românilor
al Universităţii din laşi. DIRECTOR: 1.
MINEI. Ia?i, N. V. Şlefăniu el. D.
Staierman. Anual, tn—8". 1925.
An. 1. Nr. 1; 1926- 1927. An.
II III Nr. 1. II)ela 1920 cu sub­
titlul : Revistă de istorie româ­
nească].
lfi. CORBUL COSMIXULUI. Buletinul
„Institutului de Istorie şi Limbă".
DIRECTOR : LOAN J . NITTTOR. SECRETAR : VASUE
GRAN. Ornanti, ,.Glasul Bucovinei".
Anual, in—8». 1925, An. II: 1926,
An. III.
17. CRONICA NUMISMATICĂ ŞI AR­
HEOLOGICA. Foaie de intornia­
tami a Soeietăjii numismatice
române. DIRECTOR : CONST. MOMI. Bu­
cureşti. /•'. (ì bl Fii. Lunar . in—8'.
1925, An. VI. N-rele 55—5B. lanu-
arie-Uecemvrie. [Anul 1926 nu a
apărut. Pe 1927 se continuă dela
numerele întrerupte la sfârşitul
anului 1925].
18. BACIA. Reeherches el découvertes
archéologiques eu Koumanie. PUB-
IIÉES SOIE,- LO IIIRECTIOII CIT M . 7 ADIE PÂRVAN.
Bucarest, ,,Cultura Naţională".
Anual. In — 4». 1925, An. 11.
19. HIP LOM ATA UIUM ITALICUM.
Documenti raccolti negli archivi
italiani. 1 PUBLICATE IHLLA NCTIOLA ROMENA DI
HOMO}. Roma — Bucarest. ,,Libreria
di Scienze e Lettere", Roma. ,,Cul-
tutra Naţională", Bucarest. Anual
in—4*. 1925. An. 1.
20. EPHEUERIS DACOROMÂNA. An­
nuario della scuola romena di
Roma. Borna—Bucarest. ,,Libreria
di Scienze e Lettere.", Roma. „Cul­
tura Naţională", Bucarest. Anual.
In—4», 1925. An. 111.
21. IOAN NECULCE. Ruletinul Mu­
zeului Municipal din laşi. Iaşi.
,,Viata Românească". Anual. In—
f. 1925. Fase. 5 ; 1926 — 1927.
Fase. 6.
22. K OR RE SI' ON DENZB L ATT BES
VEHEINS FUR SIEBENBU'RGI-
SCIIE LANDESKUNOE. REDACTOR:
A M I SCHI'LLERVT. Sibiu. IV. Kraf/t.
Lunar. în—8*. 1925, An. XLVIII,
N-rele 1—12, Ianuarie-Decemvrie ;
1926, An. XLIX. X-rtlt 1—12.
Ianuarie-Decemvrie.

23. MKLAKUES 1>E I/KCOLE ROl-
MAI.Vi: E3V FRAXCE. Par/sVă-
fenii rfe Munte. „Gamber", Paris.
..Datina Românească", Vălenii de
Munte. Bianual, in -8«. 192»,
Part. I—II: 1926. Part. ¡—11.
24. REVISTA ARHIVELOR. Arhivistică.
Cronologic. Diplomatică.
Eraldieă. Genealogie. Instiluţiuni.
MiniaturisUcă. Paleografie. Si­
gilografic lledacior: Constantin Moisil.
Bucureşti. F. G bl Fii. Semelrial.
in — 8». 1925, An. 1, ,\>. 2:
1926. An. II, Xr. X. [79=Voi. I
N-rele 1—3].
25. REVISTA ISTORICĂ. Redactor: N.
lorga. Bucureşti. „Datina Româ­
nească", Vălenii de Munte. Lunar.
in—S". 1925, An. XI. X-rele 1
—12, Ianuarie-1 iece.mvrie : 1926,
1. Istoriografie.
28. CRĂCIUN (IOACHIM). Istoriogra­
BIBLIOGRAFIA 541
An. XII, X-rcle 1—12, lannarie-
Decemvrie.
26. I IE VI STA SOCIETĂŢII 1STORI-
CO-ARHEOI.OGICE BISERICEŞTI
l»TX CHIŞIWU . Chişinău, Tip.
Eparhială. Anual, in —«°. 1925,
Voi. XVI. [Pe amil 1926 nu a
apărut. Voi. XVII este din 1927].
27. HEVl'E 1IISTOHIQUE DU SUD-
EST ELROPEEX. (Continuation
III. ISTORIOGRAFIE. CRONICI.
fia Română în 1923 şi 1924. Re­
pertoriu bibliografic. Cluj, „Ar­
dealul", 1926. în—8«, 157 p. (Ex­
tras din „Anuarul Institutului de
Istorie Naţională" Cluj. 1924-1925.
An. III. [p. 775—929]).
29. FOTIXO (M.). Contribujiune la o
bibliografie franco-româiiă. Partea
I-a (1907 -1914). (Urmare la bi­
bliografia franco-română a lui
G. Bengescu intitulată : ,,Biblio­
graphie franco-romaine, depuis
le commencement du 19 siècle
jusqu'à nos jours. (Paris 1907)".
Csnvorblri Literare. Bucureşti,
1926, Iun. — Febr. An. 58, p.
122—131.
30. (ilURESCU (C. C). Consideraţii
asupra istoriografiei româneşti în
ultimii douăzeci de ani. Vălenii-
dt-Munte. „Datina Romanească",
1926. in—8«. 49 p. (Extras din
..Revista Istorică", 1926 lulie-
du ,,Rulletin de 1'Institut pour
l'etude de l'JKurope sud-orien-
talc"). Condusă de N. Iorga. Secretar
de redacţie: C. Marinescn. Bucarest-
Paris. „Datina Românească", Vă­
lenii de Munte. Lunar, in — 8°.
1925 An. II, X-rele 1 —12. Ia-
naarie-Decemvrie ; 1926 An. III.
N-rele 1—12. lanuarie-Decemvrie.
Septembrie. An. XII, N-rele
7—9, [p. 137—185}).
31. IIIEXZ (Dr. Hermann). Bibliogra­
fia operelor separate şi articolelor
istorico-filologice, cari au apă­
rut dela 1919—1924 în limba ger­
mană şi se referă la teritoriul şi
locuitorii României. Cluj. „Ar­
dealul", 1926, în—8«. 60 p. (Ex­
tras din „Anuarul Institutului de
tstorie Naţională" Cluj. 1924—25.
An. III [p. 931—988]).
32. I OII GA (N.). I. Cea dintâi istorie
universală tipărită în Transilva­
nia. II. Moşiile familiei Beldy din
Ţara-Komânească. Bucureşti, Cul­
tura Xafională, 1925, în — «»,
30 p. ([Extras din „Memoriile
Secţiunii Istorice ale Academiei
Române", Seria III, Tom. IV,
Mem. 6. [p. 381—410)). Recenzie de:
r, Hourea. Anuarul Institutului
de Istorie XaMomilu Cluj. 7,924 —
1925. An. III, p. 703.
33. KAII (Constantin I.). [n-

542
I. CRĂCIUN
r.unabulele ce vorbesc despre (ara
noastră. [Bibliografie]. Revista Istorică.
Vălenii-de-Munle, 1925 Ia­
nuarie— Martie. An. XI, N-rele
1—3, p. 13—15.
34. \II\K \ (I.). Adaus bibliografic
[la lista studiilor referitoare la
cronicile vechi moldoveneşti]. Cercetări
Istorice, laşi, 1925, An. 1.
Xr. 1. p. 112.
35. OPJlKSCr (G). Contribution à la
bibliographie des événements de
1848—1850 en Transylvanie et
dans les Principautés danubiennes.
Revue Historique du Sud-Est Eu­
ropéen. Bucarest, 1926, Ian. —
Martie, An. III, N-rele 1—ï, p.
27—37.
36. SI Cil (Petru). Bibliografia Ar­
dealului. [Cărţi privitoare la tre­
cutul ardelenesc]. Societatea de
UAiue. Cluj, 1926,Dec. 5 şi 72.
An. III. S-rele 19—50p. 775—
771; 1926 Dec. 19 .fi 26. An.
III, X-rele 57-52. p. 808, (ur­
ni roză).
2. Cronici.
37. B A H I U X K S c r (Iile). Limba slavă
la noi în sec. XVI şi XVII şi
cronicarul Vrechiă. Arhiva din
laţi, 1925 Iulie - Octomvrie. An.
XXXII. X-rele 3 şi 1. p. 258 —
264.
38. COXSTAXTIXESCir (N. A.). Un
adaos anonim la „Cronica" lui
Şincai. Arhivele Olteniei. Craiova,
1925 Septembrie—Decemvrie, An.
IV, Xr. 21—22. p. 365—377 şi
p. 493—191.
39. 1UACOXESCU (Emil). Ştirea despre
cruciata II în Hronicul lui
Caiitemir. Cercetări Istorice, laşi,
1925, An. I, Nr. 1. p. 416.
40. F1UTTI (I. C). Cine e cronica­
rul Duiuitrache? Bucureşti. Socee.
[1925], in—.S», 7 p. (Extras din
„Convorbiri Literare". z925Noem-
vric. [An. 57 p. 8-27—833]).
41. («RECI' (Vasile). Cronograful iu
Doroteiu al Monembasiei. Probitatea
ştirilor contemporane. Codrul
Cosiniiiului. Cernăuţi, 1925 şi 1926,
An. II şi III, p. 535—556.
42. *.IAKUBOVICll (Dr. Emil). Adalekok
legregibb nyelvemlekes okleveleink
es kronikăink iroinak
szemelyehez. [Contribuţii la personalitatea
autorilor celor mai
vechi diplome şi cronici ale noastre].
[Şi despre cronicarii unguri
în legătură cu trecutul nostru].
[Loc-l Arft].
-13. KAR Al).IA (Constantin I.).' Despre
cronica lui Sebastian Münster.
[Veacul XVI]. [Şi despre ţările
locuite de Români]. Arhivele Olte­
niei. Craiova, 1926, Mart—Apr.
An. V, Xr. 24. p. 87—95.
44. KIl.YUSS (Georgius). Schaessburger
Chronik. Aus den Zeiten tiefster
Not. Zwei chronistische Berichte
aus der Fürstenzeit Siebenbürgens.
.Mit der Selbstbiographie
und einem Bildnis des
Verfassers. Herausgegeben von Dr.
Fritz Mild. [Sighişoar(r=] Schüss-
burg. „Friedr. .7. Iloreth", 1926,
in—8°. 100 p.
45. MIM: X (I.). De unde a luat
Diniilrie Canteniir ştirea . despre
Dumbrava Roşie? Cercetări Isto­
rice. Iaşi, 1926—7927. An. II—
III, p. 257—258.
46. AIIXKA (I.). Despre două cărţi
citate de Miron Costin]. [Szamos •
közy şi Kovachoczy Revista
Istorică. Vălenii-de - Munte, 1926
Oct. Dec. An. XII, X-rele 10—
12, p. 332—337.
17. r.VIIXEA (I.yi. O eniendaţiunc la
textul cronicei lui Ureche în prelucrarea
lui Simion Dascălul. Cercetări
Istorice. Iaşi, 1925. An. I,
Xr. 1. p. 403—404.
48. M1XEA (1.). Începutul domniei lui
Alexandru Lăpuşneanu. Discutarea
câtorva isvoare. Iaşi' X. V.
Şt-efaniu el I). Slaierman, 1925

tn -8". 16 p. (Extras (In „Cerce­
tări Istorice", 1925. An. I, [Nr.
1, p. mo //.;;,.
i'J. M I X E A (].). Influenţă co.sliniană
în opera banului Alihai Guu tă­
cu zino. Cercetări Istorice, laşi,
1926—1927. An. 11 III. ;». 261
-262.
5(i. M I X E A (I.). Informaţiile româneşti
ale cronicii lui Ion D'ugosz. Din
cursul despic „Izvoarele Istoriei
Românilor" ţinut la Universitatea
din [aşi. laşi, ,. Viaţa Românească",
1926, în—8". 6S p. Lei 100.
Recenzie ele. : N. lorau. Hevlsta Isto­
rică. Vălenii-de-Munte, 1926, lulie-
Sef>l. An. XII. N-rele. 7—9. />.
281.
51. M I X K A (I.). Un izvor bizantin
al lui Ureche despre soborul dela
Florenţa. Cercetări Istorice. Iaşi,
1925, An. I, X". 1, }>. 106—407.
52. MINKA ([.). Letopiseţele moldo­
veneşti scrise slavoneşte. Din
cursul despre „Izvoarele istoriei
Românilor" ţinut la Universitatea
din laşi. laşi, N. V. Şleţaniu
el 1). Ştaierman, 1925 in—8«, 181
/>. (Extras din „Cercetări Isto­
rice". [79?.;]. An. I, So. 1. \j>.
190— 568]).
53. M I X E A (I.). Intre păreri şi ipoteze.
Cetind despre cronica Iui Ureche.
Viaţa Românească. Iaşi. 1925,
Septembrie. An. XVII, Nr. 9.
p. 361 569 ,-— 1925 Noembrie— De­
cembrie. An. XVII, N-rele. ii—
12, p. 245—256.
51. M I X K A (I.). Când a scris Miron
Costin Chronika ziem inoldawskich
y niultanskich. (Cronica ţării Mol­
dovei şi a Munteniei). Cercetări
Istorice, laşi, 1925. An. I, Xr. 1.
p. 414—416.
55. M I X K A (I.). Titlul domnesc din
cronica ranlacuzinească. Cercetări
IslHiicc. Iaşi, 1926—1927. An.
II III. p. 262—263.
50. M I X E A ([.). O versiune a cronicii
lui Stoica I.udescu. Manuscrisul
BIBLIOGRAFIA 543
iui Serbau Logofătul. Cercetări
Istorice. Iaşi, 1925. An. I, Nr. 1.
p. 2 - 7 .
57. N A S T A S K (G. I.). Istoria moldo­
venească din Kronika polska «
lui Rielski. (Traducere). Cercetări
Istorice. Iaşi, 1925, An. I, Nr. 1,
p. 114—158.
58. NICOLA1ASA (G.). „Ţara Moldo­
vei". [Manuscris de mâna ierodi-
aconului Anatolie dela Episcopia
Râmnicului]. Revista Arhivelor.
Bucureşti, 1926, An. 11, Nr. 3,
p. 373—377.
59. P W A I T E S C U (H. P.). Cu privire
Ja data scrierii ..Chronika ziem
moldawskich y multanskich" de
.Miron Costin. Revista Istorică.
Vălenii-de-Munte. 1926, lanuarie-
Martie. An. XII, N-rele 1—5,
p. 9—12.
60. P A N A I T E S C U (P. P.). Influenţa
polonă în opera şi personalitatea
cronicarilor Grigorc Ureche şi
Miron Costin. Bucureşti „Cultura
Naiţonală", 1925, in-"". 226 p. Lei
60. ([Extras din] „Memoriile Sec­
ţiunii istorice ale Academici Ro
mâne", .Sena III. Tom. IV, Meni.
4. [p. 779—372]). Recenzii tle : T. Boare».
Oaforomania. Cluj, 1924 — 792«.
AM. / U, Partea 2. p. 1051 — 1054 .-
X. lomu. [sub titlul : Legături cul­
turale româno-polone, după o carte
nouă]. Hevlsta Istorică. Vălenii-de-
Munte, 1925 lulie-Seplemvrie. An.
XI, N-rele 7—9 p. 155—162.
61. P A S C U (Giorge). Dumitrachi Var-
laam. ? — după 1794. (Bucureşti,
Socec, 1925] în—8". 15 p. (Extras
din „Convorbiri Literare".. 7925
Aprilie. [An. 57 p. 282— 296]).
Rtceozie tle -. l". Hooreo. Anuarul Insti­
tutului de Istorie Naţională Cluj.
1924—1925, An. III. p. 709—777.
62. P L O P Ş O H (X.). Călătoria lui Hagi
Nicolau la locurile sfinte. [La sfâr-
şit note cronologice despre întâm­
plări din Ţara-Românească între
anii 1802- 1858]. ArhivHe Ol-

544 1. CRĂCIUN
Iciiici. Crainvu, 1926, Mart. -
Aprilie. An. V. Nr. :'l p. 102— IU.
3. Ş T K F Â X E S t V (Margareta). Cronica
iui Const. Manasscs in redacţie
românească]. Arhiva din Iaşi. 1926,
Iulie- Ort. An. XXXIII. X-r.-lr
•1 I. p. 258 -2 1!).
1)4. S T U E I T F E U ) (Theob. Bruno).
i)as Cronikfragment des Miehael
Scybriger. [I.")i)!J—1611|. Ivnrres-
poudenzblalt des Verrins tur sic-
l)enltiir(|isehe I.andcskiinde. Sibiu.
1925. Ianuarie — Februarie. An.
XLVIII. X-rele 1-2. p. 5- S.
(¡5. ŢOI'A (Preotul Dimitrie). Moldova I
şi biserica ortodoxă din Lcov.
Letopiseţul Frăţiei Stauropighiene
din Lwrjw alcătuit după
vechi documente de Dionisie Zubrycki.
."1556 — 1748]. Junimea
68. * A X C E L (Jauues). l'euples et.
nations des Balkans. [Şi Româ­
Mlcruru. Cernăuţi, 1926, Martie
-• Aprilie, An. XV, N-rele 3-4. p.
53-61; 1926. Mai—Iunie, An.
XV, X-rele 5- ti. p. 121—132.
66. VLAUESCL' (].). Începutul anului
în cronicele moldoveneşti până
la Ureche. Bucureşti. Cultura Na­
ţională, 192.;. în—S', 31 p. (Ex­
tras din „Memoriile Secţiunii
Istorice ale Academici Române".
Seria III, Toni. IV, Meni. 8,[p.
435—465]).
67. VEADESCI; (I.). lsvoarele istoriei
HiUuâuilol*. /. LHoviietut de/a liiztrit'i
ŞI Ld'witftul tiria i'utim. Bucureşti,
,.Curtea Românească". 192',. in 8*.
138 p. Lei 60. lieeeir-'te de : 7. Lupa$.
Anuarul Institutului de Istorie
Xaţiomilă Cluj. 1924—1925, An.
111, }>. 751—752.
IV. ISTORIE I'UOPIM ZISĂ.
nii]. Paris. Armând Colin, 1926.
RHMiie de : N. larga. Ilevue Hi.storique
du Sud-Est Europeen. Bucarest,
1926, Iulie Sept. An. III, X-rele
7— 9. p. 234 - 236.
69. * \ S K E X A Z Y (Simon). Napoleon
el ia Pologno, trad, par Henri
(iregoire. [Şi părţi privitoare la
Români]. Bruxelles, 1925. 1, p.
233; 248—249; ¿55 - 256; 320;
330; 334. Hreenzu de: [A*. loni»\.
Hcvista Istorică. Vâlenii-de-Munte.
1925. Octombrie-Decembrie. An. XI.
X-rele 10— 12. /». 354—359.
70. l U X E S C U (X.). Historical survey
of the Rumanian People. Bucha­
rest. ..Cultura Xaţională". 1926.
in— 8», 60 p r pi.
71. B A H M T K S C U (Hie). Insuficienţe
ştiinţifice ale istoricilor no.ştrii :
necunoaşterea limbii şi istoriei
Huşilor. [Completări privii oare la
- Studii de sinteză —•
istoria noastră cu ştiri din istoria
Ruşilor]. Arhiva din laşi. 1925,
Aprilie, An. XXXII, Xr. 2,
p. 141-150; 1925, Iulie.—Octom-
vrie, An, XXXII. Xrci: 3—4. p.
267- — 271.
72.

75. lOIHiA (N.). Figuri reprezen­
tative din Istoria Românilor.
.,Chez • Nous". Bruxelles. 1925,
Iunie. Trathicere tie Cecilia Stoicesctt.
\eamul Românesc. Bucureşti, 1925,
August, 4 An. XX, Xr. 174, p.
1 ,-—1925, Augustă. An. XX, Nr.
175. p. 1—2.
76. IORGA (N.). Histoire des Etats
Balcaniques jus' qu'a 1924. [Şi
Ţările Românei. Paris. Gam-
ber". 1925, in—S'. 575 p.
77. IORGA (N.). Istoria poporului
românesc. Traducere din limba
germană de Otilia Enache lo-
nescu. Vol. III. Bucureşti. Casa
Şcoalelor, 1925, in—8», 256 p.
LeiSO. (Din publicaţiile Casei Şcoa-
lelor).
78. IORtiA (N.). Une nouvelle théorie
sur l'origine des Roumains. ISevuc
Historique du Sud-Est Européen.
Bucarest-Paris, 1925.1an.—Martie.
An. II, X-rele p. 55—64.
7lt. LĂPEDYTU (Alex.). Conditions
et aspects de la vie politique
et culturale du peuple Roumain.
Conférence tenu à l'Université de
Cluj, le 18 Septembre 1921, à
l'occasion de la visite des pro­
fesseurs et des étudiants français.
[In ..Miitellanee. Cuvinte. Comemorative..."].
Bucureşti, Tip. Cariilor Bisericeşti,
1925. p. 81-91.
80. LĂPEDATU (Alex.). Teritoriul
etnic şi politic al Românilor din
Transilvania şi Ungaria. Studiu
de orientare etnografică şi po­
litică, scris în preajma Conferinţei
de Pace delà Paris. 17« „Miscelianec.
Cuvinte Comemorative.:."]. Bucureşti. Tip.
Cărţilor Bisericeşti, 1925, p. 155—
17 S.
81 LECCA (O. G.). Neamul românesc.
Formarea lui şi influenţele străine.
Sinteaă etnologică. Viaţa Româ­
nească, laşi, 1926 Mai Junie. An.
XVIII, X-rele 5—6 p. 190—191;
1926 Iulie-August. An. XVIII,
X-rele 7 — S, p. 62 — 84. Recenzie
Armarul Inst. de Ut. Naţ. IV.
BIBLIOGRAFIA 545
tle: l.Siudbci. Ibidem. 1926, Oct. An.
XVIII, Xr. 10, p. 50—57.
82. MEHERIIVTZI (S.). Quelques mots
sur le Peuple Roumain. L'Ilus-
tration Economique et Financière. Paris.
(Supplément au numéro du 7 Fé­
vrier 1925,, p. 13—16.
83. MEHEPIAŢI (S.). Vechimea po­
porului român şi legătura cu ele­
mentele alogene. Bucureşti, ,,Cartea
Românească", [1925]. in—8". 64
p. Lei 15.
84. METEŞ (Ştefan). Moşiile Domnilor
şi boierilor din Ţările Române
în Ardeal şi Ungaria. Arad. Tip.
Diecezană. 1925. in—16". 96 p.
Lei 10. (Biblioteca Semănătorul
N-rele 83—84). Recenzie de: N. [lorga].
Revista Istorică. Vălenii-de-Munte,
1925 Uctomvrie—Decemvrie, An.
XI. N-rele 10—12, p. 327—328.
85. OBEUEAAU (Const. îl.). L'idée de
l'union des Roumains a travers
l'histoire. La Roumanie Nouvelle.
Bucarest, 1925, Septembre 15, An.
I, Nr. 6, p. 180—181.
86. OSÎCIUL (D.). Introducere la Ro­
mânii şi Ungurii în trecut". Un
„Romănia Jună, 1871— 1921. Cartea Semi­
centenarului"].. Bucureşti, [1925, p.
101—116.
87. OPREAIVTJ (Sabin). Terra Siculo-
rum. Contribuţiuni privitoare la
Românii din ţinutul Săcuilor. Cluj,
„Societatea de Mâine". 1925, in—
16°, 47 p. (Extras din „Societatea
de Mâine" Cluj, 1924. [Decemvrie
25]. An. 1, N-rele 36 — 37. [p.
725—727]; 1925 [Ianuarie 4 şi
11]. An. 11, N-rele 1—2 [ p.
12—14] ; [1925 Ianuarie 18 An.
II. Nr. 3, ./). 42—44]).
88. PHILIPPIDE (Alexandru). Origi­
nea Românilor. Voi. I. Ce fipun,
izvoarele istorice. Iaşi, „Viaţa Româ­
nească'- 1925, in—8°, XL -f- 889
p. Lei 1000. Recenzie ic: Gh. I. Bră-
tianu. Viaţa Românească. Iaşi, 1926,
Un.An. XVIII. Nr. l,p. 131-136.
89. POPESCl'-HAJEXARU (I.). Poves-

•546
lea N't'amului Românesc şi Cartea
Marilor Români. Butuceşti, „Car­
tea Românească'', 192:',. j n—S". 198
/). Lei iS.
90. Ş C H I O P U L (Iosif). Istoriografia
săsească şi Românii din Ardeal.
[Trecutul Românilor ardeleni în
decursul veacurilor]. Societatea de
Mâine. Cluj, 1926. Ianuarie 3 şi
10. An. III. X-rele. 1 -1. /.. 9—12.
iii Y I . Ă H K S C r (I.). Despre d ri sau
impozite. I. Bimi. Bucureşti. „Car­
tea Românească", 1925. in—8". 71
p. Emuiii de: 1. c. l'ilitti. Convorbiri
Literare. Bucureşti. 1926. Apri­
I. CRĂCIUN
lie, An. 58. p. 306— 308 ; N.
Ifono]. Itevisla Istorică, 1926, Ia­
nuarie-Mart ie. An. XII, N-relc
1—3, ]>. 40.
92. XEXOl'OL (A. D.). Istoria Românilor
din Dacia Traiană. Ediţia
II 1-a îngrijită de I. Vlădescu.
Voi. I. iHici'i ttvjs-r'>iii

2. Epoca Daco-Romană.
(106-275).
100. D I C L L E S C T J (Constantin C). Da­
cia romană în oglinda inscripţiilor
şi a limbei de azi. O icoană etno­
grafică şi culturală. I. FĂemenhle
.jrtctsti. Cluj, „Ardealul". 1926, in
—8«. 121 p. (Extras din „Daco-
romania". [Cluj, 1924—1926]. An.
IV, [p. 394—516]).
101. G E R M A X (Profesor Dr. Zaharia).
Sannisegetuza (Ulpia Traiana) ca­
pitala Daciei. Trecutul şi prezen­
tul ei. Haţeg. ,,Balinl Nagy",
1925, in—

p. 262 — 267
Noemvrie. An.
p. 321—329.
— 1925, Octomvrie-
X V, X-rete 10 -11,
115. t l O S L E R (Prof. Gustav). Beiträgt-
zur Geschichte des Deutschen
Ritterordens im Burzeiiland. [Re-
zumat]. Korrespondenzblatt des Ve­
reins iür siebenbiirgische Landes­
I. CRĂCIUN
kunde. Sibiu, 192b, Decemvrie
An. XLVIII. Ar. 12, p. 119 —
120.
116. SCHI MAI \V\ (Konrad). Die
,.Römer" des anonymen Notars.
Uiiuarisdie .falirbüelier. Berlin-
Leipziip 1926. Der. Hand. VI,
fielt I. p. 448 — 457.
11. Istoria Medie.
Perioada organizării Voevodatelor şi Principatelor
române până la unirea lor sub Mihaiu Viteazul.
(1241-1601).
— Studii generale —
117. CARAMAN (P.). Ştiri despre
Români şi depsre Orientul Euro­
pei din pragul veacului XIV
(1308). Arhiva (lin Iaşi. 1926
lulie-Oct. An. XXXIII. X-rete
3—4, p. 267—269.
118. G E O R f t I A X (P.). Invaziile, tă­
tăreşti până la întemeierea Prin­
cipatelor. Convorbiri Literare. Bu­
cureşti, 192",, Muiu. An. 57, p.
353 365: 1925 Septemvrie, An.
57. p. 651—661..
11!'. ( . E O R G I W (1'.). Tătarii în
Ţările-Româncşti. Convorbiri Li­
terare. Bucureşti, 1926, Iulie- Au-
UUSL. An. 58, p. 590—610.
120. ( i i l R E S C i : (Constantin C). Con­
sideratului la studiu! marilor
dregători în secolele XIV • şi
XV". Vălenii-de-Munte. Datina Ro­
mânească. 1926, in—8«. 176 p.
(Extras din ..Buletinul Comisiei
Istorice a României". 1926. Voi.
V, [p. I—176]}. Hx-msif de : -V. larva.
Revista Istorică. Vălenii-de Munte,
1926, Oct.-IJcc. An. XII, X-rele
10—12. p. 362.
121. GlURESCr (C. C). Noi contri
buţiuni la studiul marilor dregători
in sec. XIV şi XV. Bucureşti.
„Socee", 125, in - 8", .75 p.
Hti.mzii de: I. ('. FU'tti. Convorbiri
Literare. Bucureşti, 1926. Aprilie.
An. -Ti. ¡1. 305 --• 30U ; .V. lorw.
Revista Istorică. 792«, lanuarie-
Martie. An. XII, N-rele 1—3. p.
33—36; l. Iaiho?. Anuarul Institutu­
lui de istorie Naţională Cluj. 1924
—7925. An. III, p. 750 — 751.
122. IORIiA (N.). O descriere a
ţărilor noastre pe vremea Iu Minai
Viteazul. Revista Istorică. Vălenii-
de-Munte. 1925, Aprilie-Iunie. An.
XI, N-rele 4—6. p. 111—114.
123. SILVE A (I.). Originea romană a
instituţinnii cnezatului la noi'
Cercetări Istorice. Iaşi, 1925, An.
I, Nr. 1, p. 412.
124. [MIXEA (I.)]. Marino Sanudo
bătrânul despre noi. Cercetări Is­
torice. Iaşi, 1925, An. I, Nr. 1,
p. 401—405.
125. V A S I L I U (Virginia). Miscellanea
di piccole notizie riguardanti la
storia romena dei secoli XVI e
XVII. /. lloctcìo-nti pollaccht spettarlii il
cottoli cismo in Moldavia. 11. Notizie sui pre-
tend'idi ai troni romeni in occidente. III.
Alcune infarmaiionì contemporanee all'epoca
di Michele il Bravo, ir. Piccole informazioni
del seicento. 1 Mplonia i a ri u ni Italicuro.
Roma-Bucureşti. 1925, An. I, p.
224 — 258.
1. Ardealul.
126. IU I..VT (T. Ci.,. Contribuţia ro­
mânească la opera de cruciat
alni Ion Ihinyadi. Revista Istorică.
7926, Aprilie- Iunie, An. XIJ,
N-RELE I—fi. /». -Si.

127. B[l-LAT] (T. O.). Un incident
rişnovean din 1600 [cu Mihai
Vodă]. Revista Istorică. Văleni i-
de-Munle. 192 r
>, Aprilie-Iunie.
An. XI, X-rele. 1—6. p. 99.
128. I O H G A (N.). Du nouveau sur ia
campagne turque de Jean Hunya-
di eu 1448. lterue Historiqtie
du Sud-Est Europeen. Bucarest.
1926 Ian.-Martie. An. III, N-rele
l—S. p. 13—27.
129. L A C E A (Constantin). Sânt în
Transilvania aşezări de Români
veniţi din sudul Dunării sau nu
sânt? Cluj, „Ardealul". 1926,
in—rS». ÎS p. (Extras clin „Da-
coromania". 1924—1926. An. IV.
[p. 353—370}).
130. M E T E Ş (Ştefan). Mihaiu Viteazul
şl oraşul Cluj. Patria. Cluj,
1925, August 9. An. VII. Nr.
171, p. 1—2: Revista Arhivelor.
Bucureşti, 1925. An. I, Nr. 2,
p. 292—294.
KU. MI.VEA (I.). Despre revoluţia
ardeleană din 1437. Cercetări Isto­
rice. Iaşi, 1925, An. I, Nr. I,
p. 409—410.
132. M O T O G X A (Victor). Un document
necunoscut privitor la istoria
Românilor din Valea Rodnei.
[1450]. Revista Istorică. Vălenii-
-de-Munte. 1925, Iulie—Septem-
vrie. An. XI. S-rele 7—9. p.
196—201.
133. M C O L A l (Colonel Theodor).
loan Huniade Corvin. (Din istoria
Românilor Ardeleni). Bucu­
reşti. Tip. Marelui Stat Major,
1925. in—8" 261 p. ([Extras din]
„România Militară" [sub titlul :
Istoria politică şi militară a Românilor
Ardeleni cu începere dela
anul 1300]. Bucureşti, 1925, Ianu­
arie. An. LVII, Sr. 1, p. 3—
16 -1925, Iulie-August. An. LVII.
Nr. 7—8. p. 1—16; 1926 Ia
nuarie. An. LVIII, Nr. 1, p. 3—
23. Recenzie de: / Crăciun. Anuarul
Institutului de Istorici Xaţională
BIBLIOGRAFIA 549
Cluj, 1924 — 1925. An. III, p.
761—764.
134. PAYE1. (Dr. C). Mihaiu Viteazul
în trecere pe la Beiuş.
Calendarul Bihorului. Beiuş, 1925,
An. V, p. 73—79.
135. P R I P O R (M.). Voivozii şi cnezii
din Bihor. Beiuşul. 1926. Ianuarie
10. An. VI, Nretr. 2—3.
2. Moldova.
136. BĂLAN (Teodor). Ţara Sepeni-
cului. Cernăuţi. „Glasul Bucovi­
nei". 1926, in—8", 16 p. (Extras
din „Glasul Bucovinei". 1926 No-
emvric [18, An. IX, Nr. 2253. p.
2-3,—1926 Noemvrie 26, An. IX,
Nr. 2260, p. 2]).
137. VEHEKŢ (Dr. loan). Cumanii şi
episcopia lor. [urmare]. Cultura
Creştină. Blaj. 1925 Ianuarie. An.
XIV, Nr. 1, p. 16—17; 1925
Februarie, An. XIV. Nr. 2, p.
52—54 [cu titlul : Franciscanii în
Moldova şi Muntenia înainte de
1241]; 1925 Aprilie, An. XIV,
Nr. 4, p. J40— 143 [cu titlul : E-
piscopia cumanâ]; 1925 Maiu.
An. XVI, Nr. 5, p. 173—175 [cu
titlul: larăş franciscanii la Milcov] ;
192.5 Iunie, An. XIV Nr. 6, p.
211—213 [cu titlul : Românii în
eparhia Cumanilor]. Adaus de: Dr.
Vominic Neculăeg. Ibidem. 1925 Apri­
lie, An. NI V, Nr. 4, p. 132—140.
138. LAPED.YTU (Alex.). Oltea-Doamna
mama lui Ştefan-cel-Mare. Cuvânt
rostit la 31 August 1909...
Un „Miscellanee. Cuvinte Comemorati­
ve..."]. Bucureşti, Tip. Cărţilor Bi­
sericeşti, 1925, p. 3—8.
139. M A R Ţ I A N (I.). Contribuţie la
istoria descălecării [Moldovei]. Ar­
hiva Someşeană. Năsăud, 1926.
Nr. 4, p. 85—86.
140. M E S R O B E A M (A.). Holul politic
al Movileştilor până la domnia lui
Ieremia Vodă. Cereetări Istorice.

650 I. CRĂCIUN
Iaşi. 192-i, An. /.. Xr. /, />.
17 7—189.
111. M I X E A (I.). începutul domniei
lui Alexandru Lăpuşneanu. Discutarea
câtorva isvoare. Iaşi, X. V.
Ştefuniu el D. Şlaierman, 1925.
in—8", 16 p. (Extras clin „Cercetări
Istorice", 1925, An. 1. [Nr.
1, p. 100—113]).
142. M I X E A (I.). O povară de bani.
[Despre primul tribut al Moldovei
plătit Turcilor]. Cercetări Is­
torice. Iaşi, 1926 — 1927, An.
II—III, p. 256- 257.
43. M I X E A (I.). Reje.lnţele

Icrprelare greşită a unui capitol
din „Cartea lui Marco Polo".
Iaşi, N. I*. Ştefaniu et D. Staier-
man, 1925. in—X", 10 p. (Extras
din „Cercetări istorice". [1925].
An. I, A'r. 1 [p. 369—376]).
159. HRATIAXU (G. I.). L'expédition
de Louis I-er de Hongrie contre
le prince de Valachie Radu I-er
Basarab en 1377. Vălenii-de-Munte.
Datina Românească. 1925. in-8".12
p. (Extrait de la „Revue His­
torique du Sud-Est Européen".
7925 [April-Iunie], An. II, N-rele
4-6, [p. 73-82],
160. B L L A T (T. G.). L'Odyssée d'un
161
162
courtisan valaque de Henri III.
[Petru Cercel]. Revue Historique
du Sud-Est Européen. Bucarest-
Paris, 1925 Oct.-Dec, An. II, N-rele
10-12 p. 345-354.
Rulat (T. G ). Personalitatea
religioasă a Voevodului Neagoe
iiasaral) al IV-lea. Craioua.„Scrisul
Românesc", [1926], in—

173. KOTIAL.XICEAXL (C ). Negru-Vo-
dâ. CONVORBIRI LITERARE. Bucureşti,
192?,, Iunie, An. 38, p. 456—462.
171. KOGALXICEAXU (C). Voevozii
înmormântaţi în biserica domnea­
scă dela Curtea-de-Argeş. CONVOR­
BIRI LITERARE. Bucureşti. 1926 lulie-
Auijust, An. 58, p. 613—617.
175. — Luptele lui Minai Viteazul
povestite de el însnş. [Tradu­
cere «lin italieneşte, de Aurel
Decei]. Sibiu, 1926, in—8«, 32p.
(Biblioteca Poporală a „Asociaţi-
unii", An. XVI, Xr. 137}.
17(5. MIXKA (I.). Bănia dela Slrehaia.
CERCETĂRI ISTORICE. Iaşi. 1926 —
1927, An. II—III, p. 258- 260.
177. MIXKA (I.). Cherana sau Cheraţa?
CERCETĂRI ISTORICE. Iaşi, 1925, An.
I, Xr. 1, p. 412—414.
178. M1XEA (I.). Când a murit Nico-
lae Alexandru Voevod '? KEVISTA
ARHIVELOR. Bucureşti, 1925, An. I,
Xr. 2, p. 290—291.
179. MIXKA (I.). Despre Roman l'ri-
bagul [tiu al lui Petru Aron ?]
CERCETĂRI ISTORICE. Iaşi. 1926—
1927. An II— III, p. 263—267.
180. [MIXKA (I.)]. Sfârşitul lui Mihai
Viteazul. CERCETĂRI ISTORICE. Iaşi,
1925, An. 1, Xr. 1, p. 402—403.
181. MIXKA (L). Ziua morjii lui N'i-
colae Alexandru Voevod. CERCETĂRI
ISTORICE. Iaşi, 1925, An. I, Nr. 1,
p. 410.
182. M0TOUXA (V.). Luptele lui
I. CHACIUN
Sigisniund şi Mircea cel-Bătrân cu
Turcii. în 1395. I n document inedit.
ITCVISTA ISTORICĂ. Vălenii-de Munte,
1925 Octomnrie - Decemvrie, An.
XI, X-rele 10—12, p. 281—287.
183. STAXESCLJ (Profesor Dr. DU­
mitru ). Radu Negru. Bucureşti.
Socec, 1925, in—8°, 16 p. (Ex­
tras din „Convorbiri Literare".
1925 Maiu).
184. TYSZKOWSK1 (Kazimicrz). Re­
lation? du prince Constantin Ba-
sile d'Ostrog avec Michel prince
de Valachie. Trad, par P. P.
Panaitescu. LTEVUE UISTORII|Ue DU
SUD-EST EUROPECN. Bucarest, 1926
Oct-Dec, An. III, S-rele 10—12,
p. 276—283.
185. VERKSS (Dr. Andrei). Campa­
nia creştinilor în contra lui Si-
nan Paşa din 1595. (Cu 12 rela-
ţiuni italiene inedite). Bucureşti,
Cultura Saţională. 1925. in—8«,
84 p. (Extras din „Memoriile Sec­
ţiunii Istorice ale Academiei Ro­
mâne". Seria IU. Tom. IV, Mem.
3, p. 65- - [pai), ijrcşită, de ţapi
p. 105\ •— 148). Unturi 4e: V.
Bonn-o. ANUARUL INSTITUTULUI DE IS­
TORIE .NAŢIONALĂ CLUJ. 1924 1925.
An. III, p. ¡16 -717: .V. luna. [cu
titlul : Nouă izvoare despre cam­
pania inunteană din 1595]. RE­
VISTA ISTORICĂ. Vălenii-ăi-Munte,
1925 lulie-Septenwrie, An. XI.
S-rele 7-9. p. 162-110.
111. Istoria Modernă.
Perioada tendinţelor de unitate politică, religioasă
şi culturală până la Tudor Vladimirescu.
(1601 - 1821).
— Studii generale —
186. » IJOSSY (R. V..I- Candidaţi
stră ;
ni la tronurile române în
secolele XVIII si XX. [Loc '?
Editură? An?i.
1, Iii ..Is'orioţţrofm ffo/mt/m
..Analele l)oi>rvvt}".
187. RULAT'(T. G.). Din transhuman­
ta română în veacul al XVIII-lea.
Rămnicu-Vâlcii. „Viitorul Vâlcei".
1926, in—8», lV-\-8 -4 p. Lei 20.
188. GEOlMiESCU (Ioan)l). 15 ani
de transhumantă în ţările române.
¡¿4 ' -tuJiul ft:.-&-:e :::"!>>i"
ca :u-fV'^l din

1782 1797. Cernăuţi. „Glasul
B e vinei", 1925, in—8°, 19 p.
([Extras din „Analele Dobrogei".
1924—1925, An. V—VI, p. 30
—48]).
1S9. [IORGA (N.)]. O descriere olan-
desă a Principatelor (1687).
Revista Istorică. Vălenii de-Munte,
1925, Ianuarie-Marlie. An XI,
X-rele 1—3, p. 37 — 43. Admis
de : I. €. FiUtli. Ibidem. 1925 Iulie-
Septemvrie, An. XI, N-rele 7—-9,
p. 251.
19(1 [IORGA (N.)j. Une description
des pays roumains au XVII-e
siècle. Revue Historique du Sud-
Est Européen. Bucarest-Paris. 1925
Octobre-Décembre. An. II, N-rele
10—12, p. 344 -345.
191. IOR(iA (N.). Un evreu turcesc
despre ţerile noastre în secolul al
XVIIT-lca.Revista Istorică. Vălenii-
de-Munte. 1926 Oct.-Dec. An. XII.
N-rele 10—12, p. 297 — 307.
[continuă].
192. l[OHGA] (X.). O notă polonă
despre Principate la sfârşitul
secolului al XVIII-lea. Revisla
Istorică. Vălenii-de-Munte. 1925
lanuar-Mart. An. XI, X-rele
1—3, p. 5.
193. M E T E Ş (Ştefan). Oraşul Cluj
asediat de oştirea românească
la 1658. Revista Arhivelor. Bucu­
reşti. 1925, An. I. Xr. 2, p. 295.
194. M E T E Ş (Ştefan). Păstori ardeleni
în Principatele Române. Anuarul
Institutului de Istorie Xafională
Cluj. 1924—1925, An III. p. 293
—355. Wnele partis'' M Societatea de
mâine. C'uj, 1925 Iunie 7 şi H,
An. II. X-rele 23—24, p. 394; 1925
Iunie 28 şi Iulie 5. Au. II, N-rele
26—27, p. 453—456.
1 95 I ' A X A L T E S C L (P. P.). L'influence
de l'oeuvre de Pierre Mogila
archevcque de Kiev dans les
Principautés roumaines. Par's.
,../. Gramber". 1926. in~-S«. 95
BIBLIOGRAFIA 558
l>. (Extrait des „Melanges de
l'Ecole Roumaine en France"
1926, An. V, [Part. I. p. 1—
97]).
196. —[ Ştiri privitoare la evenimentele
din 1716 în Moldova şi Ţara-Ro
mânească]. UnterschledUche IVach-
riehten aus LFngarn, Wallachey,
Moldau etc.. Regensburg. 1716.
[Reproduse de] C. I. Karadia. Revista
Istorică. Vălenii-de-Munte. 1925
Octomvrie-Decemvrie. An. XI, N-rele
10—12, p. 329—330.
197. Z A B O R O V S C H I (Virgil). Istoria
politicei externe a celor trei
Principate, Ţara — Românească,
Transilvania * şi Moldova, dela
asediul Vienei (1683) până la
moartea lui Şerban Cantacuzino
şi suirea pe tron a lui Constantin
Brâncoveanu (1688). Bucureşt .
„Reforma Socială", 1925, in—8».
151 p.
198. Z A L L O N Y (Marcu-Filip). Despre
Fanarioţi. Cu o prefaţă de Iorgu
P. Ralş. Bucureşti „Universala"
Alcalay et Co. [1925]. in—16;
222 p. Lei 15. (Biblioteca pentru
toţi. N-rele 152—154).
1. Ardealul.
199. B I C H I G E A N (Vasile). Un capitol
din lupta Românilor someşeni cu
Saşii din Riotriţa. [1757 — 1758],
Arhiva Someşană. Năsăud, 1926.
Nr. 6, p. 31—57.
201). BICHIGEAA" (Vasilej. Poemation
de secunda legione valachica
sub Carolo barone Enzenbergio.
[1762—1851]. Arhiva Someşană.
Năsăud. 1925 Xr. 2, p. 13—19;
1925, Xr. 3, p, 39— 65 ; 1926,
Nr. 4, p. 51—80.
201. * B I T A V (Dr. Arpad). Az erdélyi
románok a protestáns fejedelmek
alatt. [Românii ardeleni snbt Prin­
cipii protestanţi]. Diciosânmărtin.

no 4
„ErzS(bet". 192S, in — R«

21!). J A K A B F F Y (Dr. Elemer) Ho-
gyan kerultek ujra magyarok a
B.msăgba. [Cum au ajuns din
nou Ungurii în Banat (după o-
cupaţia turcească)]. Banalul. Ti­
mişoara. 1926 Ianuarie. An. I,
Nr. 1, p. 30— 33.
220. IZVKllXICEAXli (D.). Pagini din
istoria Banatului şi scriitorii bă­
năţeni, [urmare]. Arhivele Olteniei.
Craiova, 1925 lanuarie-Februarie,
An. IV. Nr. 17, p. 17—24; 1925
Martie-Iunie, An. IV, N-rjIe 18—19.
\>. 137—141.
3. Moldova.
221. B A I D A F F (I..). Pagini străine
din trecutul ţării. Din Moldova
lui Constantin Moruzi (1778 —
1782). Documente contemporane.
I nhersul Literar. Bucureşti, 1926,
Dec. 12, An. XLII, Nr. 50, p.
4—6.
222. BEJEXA1U: (Dr. N. C). Gaş-
par Graţiani Domnul Moldovei
(1619 — 1620) şi luptele turco-
polone din 1620. Cercetări Isto­
rice. Iaşi. 1925, An I. Nr. 1, p.
79—99.
223. BE.IEXA1U" (X. C). Ştefan Tomşa
II. (1611—1016; 1621—1623) şi
rivalitatea turco-polonă pentru
Moldova. Iaşi. Ştep'tniu el Şla-
ierman, 1926, in—8«, 92 p. Hecensie
de •. A". lorw. Revista Istorică. Văle-
nii-de-Munle. 1926 Iulie-Sept.,
An. XII, N-rele 7—9, p. 273.
22 1. G I I E O R G I I U (Căpitan Aurel I.)
O dramă istorică în 1616 la Drac-
şani. [Răpirea de către Turci a
Doamnei Elisaveta, soţia Voevo-
dului Ieremia Movilă]. Botoşani.
B. Saidman. 1925, in— 8«, 16+2
pl. - r 1 facsmil. Lei 6.
'225. G H R E S C U (Constantin C). Uci­
derea vizirului Mahammed Ta-
bani Buiuc, sprijinitorul lui Vasile
Lupii. O scrisoare inedită. [1639].
Văleniide-Munle. „Datina Româ-
BIBLIOGRAFIA 555
226
228
229
230
232
233
nească". 1926, in—

556 J. CRĂCIUN
Inşi, 1926 — 1927, An. II—111.
p. 97—248.
234. M I N E A (I.). Ştiri noui despre
propaganda catolică în Moldova
in sec. XVII. Revista Arhivelor.
Bucureşti, 1920, An. II, Xr. 3,
p. 399—400.
235. M O T O G X A (Victor). Contribuţii
la epoca lui Ioan-Vodâ cel Cum­
plit. Revista Istorică. Vălenii-de-
Munle. 192-j, Oclomvrie—Decem­
vrie, An. XI, A'r. 10 -12, p.
253—260.
236. F A X A I T E S C U (P. P.). Le prince
Démètre Cantemir et le mouve­
ment intellectuel russe sous Pierre
le Grand. [Paris, 1926], in—S»,
p. 245—262. [Extras din] Revue
des Etudes slaves". 1926, An. VI,
Fuse. 3—4,:ji.245—262). Redijimre.
•i. : i. Minai. Cercetări Istorice. Iaşi,
1926 - 1927. An. I I — I I I , p.
255—256.
237. * l ' A S E K (Jean Chrysostome).
Les Mémoires de Jean-Chrystome
Pasek, gentilhomme polonais (1636
—1688), traduits et commentés
par Paul Cazin. [Despre Moldova
şi Moldoveni]. Paris. [192....]. p.
283—285.
238. — Şt iii di spre un vechiu staroste
eernâuţean. [Milo. 1762}. Glasul
Bucovinei. Cernăuţi, 1925, Ianua­
rie 11, An. VIII. A>. 1737. p. 2.
239. Z O T T A (Sever). Mormântul lui
Vasile I.upu. Itevisla Arhivelor.
Bucureşti. Uri.) An, 1, Sr. 2,\>.!97.
4. Oltenia.
•Ui\. P O L E S C U (Dr. Minai). Oltenia
in timpul stăpânirii austriace.
(1718—1739) Buletinul Comision ii
Monumentelor Istorice. Craiova,
1926, Iulie — Sept • An. XIX,
Fasc. 49, p. 100 107.
5. Ţara-Românească.
241. B A I D A F F (l.eon). Uciderea lui
Const Brâncoveanu şi a familiei
sale (1714). Documente contem­
porane. [Pagini străine inedite].
Universul Literar. Bucureşti. 1926,
August 8. An. XLII, Xr. 32, p.
5— 7.
242. B E J E X A R U (Prof. N. C). Xa-
talia, a doua soţie a lui Con­
stantul Serbau. Arhiva din Iaşi.
1926 Aprilie, An. XXXIII, Xr. 2,
p. 145—147.
243. B E J E X A R U (Prof. X. C.j. Con­
stantin Serbau înainte de domnie
şi domn. [In continuare pu­
blicată sub diferite titluri.] Arhiva
din laşi. 1925 Aprilie. An.
XXXII, \'r.2,p. 99—115; 1925
lulie-Octombrie. An. XXXII, N-re'r
3 şi 1, ;>, 196— 221 ; 1926 Ia­
nuarie. An. XXXIII. Xr. 1, p.
35—45; 1926 lulie-Octomvrie. An.
XXXIII, X-rele 3—4, p. 192 — 204.
244. B E J E X A R U (X. C). Constantin
Vodă Şerban faţă de imperiali
şi Cazaci. Revista Arhivelor. Bucu­
reşti, 1926, An. II, Xo. 3,
p. 490—401.
245. * CACA VELA (leremia). The
Siege of Vienna by thc Turks
in 1683, translated in to greek
from an Italian work published
anonymously in the year of the
siego by Jeremias Cacavelas,
eriited with englisch translation
by F. II. Marshall. [Despre Şerban
Caiitacuzino]. Cambridije, 1925,
Hm unii- iie: -V. lutgu. Rcvue Ilistori-
j ipie du Sud-Esl Europecn. Bu-
carest. 1926 April-lunie. An.
III, X-rele 4 6, p. 157.
i 246. GILRESCU (C. C). Uciderea voej
vodului Constantin Hangerli.[179!)J.
| O povestire în versuri necunos-
I cută. Yălenii-de-Munte. ..Datina
j Românească". 1926, in—S'.lOp.
(Extras din „Revista Istorică".
! 1926 Oet-Dee, An. XII, X-rele 10
\ —12 [p. 320—327]).
\ 24 7. 10KG.V (X.). 1. Domniţa Anca
I şi patronagiul ei literar (1360).
! II. o prigonire politică «ul> l-ana-

'oţi. Bucureşti. Cultura Naţională,
1925, in—8«, 8 p. ([Extras din]
„Memoriile Secţiunii Istorice ale
Academiei Române", Seria III,
Tom. IV, [Mem. 5, p. 373—380]).
248. * M I L L E R (William). Cei dintâi
ani ai Atenei moderne. [Ştiri despre
Vodă-Caragea]. Messager d'A­
thènes. [19261)} Septemvrie.
24!). \ I I \ E \ (I.). Banii calului [impo
zit]. Cercetări Istorice. Iaşi, 1926
—197, An. II—III, p. 258—259.
250. MJ3VEA (I.). „Reforma" lui Constantin
Mavrocordat. Generalităţi
şi păreri vechi. Cercetări Istorice.
Iaşi, 26 — 27, An. II — III,
p. 97—248.
BIBLIOGRAFIA 567
251. VAS1LIU (Virginia). Constantino
Bràncoveanu e il cattolicismo. Alcune
notizie nuove intorno alla
sua politica religiosa. Ephemn-
ris Dacoromâna. Roma-Bucarest.
1925, An. Ili, p. HO—128.
252. V E R I C E A X U (Virginia). O apreciere
contemporană asupra lui
Tu dor Vladimirescu, la Puşkin.
Arhiva din Iaşi. 1926 Ianuarie,
•An. XXXIII, Nr. 1, p. 58.
253. V i R T O S U (Emil). Mormîntul lui
Constantin Bràncoveanu. Revista
Istorică. Vălenii-de-Munte. 1926
lulie-Sept, An. XII, N-rele 7—9,
p. 207—210.
IV. Istoria Contemporană.
Perioada înfăptuirii succesive a unităţii naţionale
până la realizarea României-Intregite.
(1821-1920).
— Studii Generale —
254. N I S T O R (Ion I.). Manifestaţiunile
Românilor la 1848. [Conferinţă].
Junimea Literară. Cernăuţi, 1925
1 anuarie-Mariie, An. XIV, N-rele
1—3, p. 1—0.
255. P A N A I T E S C U (P. P.). Planurile
lui Ioan Câmpineanu pentru unitatea
naţională a Românilor.
Legăturile lui cu emigraţia polonă.
Anuarul Instituiţii de Istorie
Naţională Cluj. 1924—1925, An.
III, p. 63—106 + II.
256. TECrLESCIJ (Prof. Horia). Scriitorii
ca luptărori pentru unirea
neamului. Arad, Tip. Diecezană,
[1925]. in—16«, 62 p. Lei 5.
(Biblioteca Semănătorul. Nr. 64).
1. Ardealul cultural, revoluţionar
şi naţionalist al veacului
al XlX-lea şi începutul
veacului al XX-lea.
257. A R A D I (Victor). Ca ţarina Doam­
na noastră. [Din revoluţia Româ­
nilor Ardeleni dela 1848]. Traducere
din originalul maghiar...
Adevărul Literar şi Artistic. Bu­
cureşti. 1925, Alai 31, An. VI,
Nr. 234, p 1—2,—1925, Septem­
vrie 6, An. VI, Nr. 248, p. 6. [cu
întreruperi].
258. BACALOGLU (Colonel George).
Ardealul ca isvor cultural. Discurs
de recepţiune rostit la Ateneul Român..,
cu răspuns de Prof. Dr.
V. Babeş. Oradea-Mare. „Cele trei
Crişuri". 1925, in—8", 16 p. Lei
5. (Editura „Cele trei Crişuri".
Publicaţiile Secţiei de propagandă
„Crişul Negru", No. 10).
259. BICHIGEAN (Vasile). Pocmation
de secunda legione vatachica
sub Carolo barone Erzenbergio.
[1762—1851]. Arhiva Someşană.
Năsăud, 1925. Nr. 2,p. 13—19;
1925 Nr. 3. p. 39—«5; 1926,
Nr. 4 t p. 51—80.
260. UITAV (Dr. Arpâd). Szeehenyi
es a românok [Sechenyi şi Ro­
mânii]. Pâsztortiiz. Cluj, 1925,

558 I. CRĂCIUN
Aio». 1. An XI. Xr. 22, p. 470
— 476.
201. [BOGOAX-DUICA] (G.). O gazetă
din 1848. (Ştiri despre Români).
Transilvania. Sibiiu, 1926 Oct..
An. 57, Xr. 10, p. 569—570.
262. C L O P O Ţ E L (Ion). Revoluţia din
1918 ,şi unirea Ardealului cu
România. Cluj • „Societatea de
Mâine". 1926, in—8", 175 p. Lei
100. Uteensie tir: A. Imun. Revista
Istorică. Vâlenii-de - Munte. 1926
Oct.-Dec, An. XII. N-rele 10—12,
¡1. 377—380.
263. F E U O R C A (A.). „Memorandul"
românilor ardeleni la împăra­
tul din Viena. Patria. Cluj,
1926, Iulie 15, An. VIII, Nr.
15?. p. 2 —1926. Iulie 22, An.
VIII, Xr. 157, p. 2.
204. (JOtiA (Octavian). Ardealul şi
politica partidului naţional. Con­
ferinţă... Ţara Aoaslră. Cluj. 1925,
Ianuarie 11, An. VI. Nr. 2, p.
33—-42.
265. * I I O R O Ş (Enea). Fapte şi lupte
din Munţii Apuseni ai Ardealului.
ISIS—1849. Simion Ral ini. Sibiu,
1926.
266. H PAS (Dr. loan). Trei genera-
ţiuni în politica românească din
Ardeal. Cuvânt rostit în con­
gresul Partidului Naţional Român
ţinui la Sibiu în ziua de 2 Mai
1926. Bucureşti, Imprimeria Sta­
tului. 1926, in—8", 17 ],.
267. L l ' P A Ş (I.). Avram Tancu. Comu­
nicare tăcută în şedinţa Acade­
miei Române la 8 Iunie 1924.
Anuarul Institutului de Istorie
Naţională Cluj. 1921-1925. An.
III. p. 1—62.
208. I.VPAŞ (I.). Milos Ştcfanovici
ca prieten şi apărător ;il Româ­
nilor ardeleni, l'rudy. Bratislava.
1925. Xr. 1. îşi in].. Societatea
«ie mâine. Cluj. 1925. Martie 15
22. An. II. X-relc 11—12.
p. 1 9 S — 1 9 9 .
•_"-. :(
' Hi'l'WI (Alevandi-ui ..Craiul
Munţilor" [Avram IancuJ. Cultura
Creştină. Blaj. 1925 Februarie. An.
XIV, Nr. 2, p. 38—40.
270. — 25. August 1885. [Un manifest
către Românii ardeleni]. Universul.
Bucureşti, 1925 August 26, An.
XLIII. Nr. 195, p. 1.
271. M A T E I U (L). Ideia românismu­
lui integral în revoluţia din 1848.
Viitorul. Bucureşti. 1925, Mai 15,
An. XVIII.Xr. 5157. p. 1—2.
272. M A T E I U (Dr. I.). Minorităţile
etnice din România şi legea în­
văţământului particular. Discurs
rostit în... Adunarea Deputaţilor.
[Atitudinea Saşilor faţă de Ro­
mâni în trecut]. Bucureşti, Impri­
meria Statului, 1926, in—8«, 24 p.
273. MOXTAXI (Ion). Din zile grele.
[Despre Românii din Ardeal în
1918 — 1919]. Arad. Tip. Dice-
zanu, 1925, in — S», 62 p. Lei 5.
(Biblioteca Semănătorul Nr. 76).
274. M O T O K X A (V.). Documente noi
privitoare la episodul Dragoş.
[1849]. Revista Istorică. Vâlenii-
de-Munte. 1925 Ianuarie - Martie.
An. XI, X-rele 1—3, p. 10—12.
275. * S E T O X - W A T S O X [( R. XV.)].
La Transylvanie au XlX-e siccle.
The Slavonie Revlew. III. '.'—8.
276. Ş O T R O P A (VU-gil). Pagini me­
morabile din 1848. Arhiva Some-
şauă. Năsăud. 1925. Xr. 5, p.
1—20.
277. Ş O T R O P A (Virgil). Din zilele de
slmcium ale anilor 1848—1849.
Arhiva Someşauă. Xăsrtud, 1926.
Nr. 6 p. 1—15.
278. SUCIU (Dr. Coriolan). Lupta
Blajului pe chestiunea naţională,
pe teren politic, pe timpul epi­
scopului Lemeni. Petiţia din 1831
către împăratul Francisc I. Cul­
tura Creştiuă. Blaj. 1925 Martie.
Au. XIV. Nr. S. p. 66 — 71.
i 279. SUCII (Dr. Coriolan;. Cum a
fost pregătit 3/15 Maiu 1848. Blaj,
Tiji. Seminarului Teul . Gr. cath.
1925, in -v". : 1 n. ;i.ei 25}.

280. SUCIU (Dr. Coriolan). Trei pro-
clamaţiuni inedite din primăvara
anului 1848. Cultura Creştină. Blaj,
1925 Maiu, An. XIV, Xr. 5, p .
166—172.
281. SUCIU (Dr. Coriolan.). Prote­
stul din 1842 al Blajului împotriva
limbei maghiare. Cultura Creştină.
Blaj, 1925, Aprilie, An. XIV, Xr.
4, p . 124—132.
282. SUCIU (Dr. Coriolan). Rolul
naţional-cultural al Blajului în
preajma evenimentelor din 1848.
Cultura Creştină. Blaj, 1925, Feb­
ruarie, An. XIV, Nr. 2, p . 44—49.
283. SUCIU (Dr. Coriolan). Cum a
sistat guvernul unguresc serbarea
zilei de 3/15 Maiu. Cultura Creş­
tină. Blaj, 1925, Iunie, An. XIV,
Nr. 6, p . 189—199.
284. U N G U R E A N U (Emauuil). Istoria
activităţii politice a poporului
român din Ungaria şi Ardeal.
Timişoara, „Banatul", 1925, in—
•>'», 24 p .
2. Basarabia sub ocupaţia
rusească.
(1812—1918).
285. — Actul unirii Basarabiei [facsi­
mil]. Universul. Bucureşti, 1925,
Sept. 9, An. XLIII. Nr. 207.
p . 1.
286. * B A B E L (Antony). La Bessa­
rabie. Etude historique, ethno­
graphique et économique. Paris.
FeliX Alcan. 1926, 360 p . Recenzie
de: Ion I. Nistor. Codrul Cosminuiui.
Cernăuţi, 1925 şi 1926, An II
şi III, p . 627—628.
287. CAZACI) (Dr. P.). Câteva date
din istoria Basarabiei. Bucureşti,
Cartea Romanească, [1925],in—8",
76 p . Lei 25.
288. C A Z A C O (Dr. P.). Notes sur la
Bessarabie. Bucarest. „Cartea Ro­
mânească". [1926]. in—8°, 55
p. -4- 1 pl.
280. CAZACI 1
(Dr. P.). The truth
BIBLIOGRAFIA 559
about the question of Bessarabia.
Bucharest. „Cultura Naţională".
1926. in—8«. 61 p + p l .
290. C A Z A C U (Dott. P.). La verità
storica sulla questione della Bes­
sarabia. Bucarest. „Cultura Naţio­
nale", 1926, in— 8«. 61 p +pl.
291. CIOBANU (Ştefan). Basarabia.
Monografie sub îngrijirea D-lui...
[Cu colaborarea d-lor : şt. Berechet.
L. T. Boga, H. CelebidacM, N. Dunâreanu,
X. Enea,

560 r. CRACIUN
Skiai* vtomm". Chişinău 1926]. p.
15i— 176.
297. IXORODETZ. La Russie et les
peuples allogènes, Wavit. xvi. Homdriii
tiin Homrabis}. Berne. „Ferd.
IVyss", 1917, p. 176—J*S.[Traducere
în româneşte de] Oltea 1.
Nistor. Glasul Bucovinei. Cernăuţi.
1925, Februarie. 27, An. XIII,
Nr. 1768, p. 2;—192» Martie.
3, An.. XIII, Nr. 1771, p. 2—3.
29«. IOXESCU HARZEU (H.). [Justiţia
în Basarabia delà 1812 încoace].
România Aoiiă. Chişinău, 1926,
Iulie 15, An. III. .\r. ¿7 (260),
p. 1—2 şi urm.
299. MACOVEI (Ioan 1.). Basarabia
privită de Străini. [în „Basarabia.
Monoyroiie sub invriţirea il-lvi Sirian
C-iobmn". Chişinău, 1926], p. 234
— 251.
300. iUAIIIAA (Liviu). Cultura şi şcoala
fin Basarabia], lin „Hasuralaa. Mo-
no'/rafie sub inuriiirea d-lni- Striaţi Ciobanii".
Chişinău, 1926]. p. 252 -271.
301. Ui'LLEH (Iaroslav). Basarabia,
pământ românesc. Traducere din
limba cehă de Carola V. Seşan
şi Milan P. Se ;an. Cernăuţi.
..Clasul Bucovinei 1
', 1925, in—8".
3,0 ¡1. Lei 16. m i/i] Glasul Bucovinei,
l»'>.;. Iulie 22, An. XIII,
Xr. ¡879, p. 2 : — 1925, Iulie 24,
An. XIII. Xr. 1881, ;>. 2-3:
1925, Iulie 26, An. XIII. Xr.
1883, p. 2; - 1925, Iulie 31, An.
XIII, Xr. 1887, p. 2 — 3.
302. * REABlMX - SCLEAKKVSKY
(A.;. Ocuparea Basarabiei de către
Homània, (după notele fiului generalului
ijcerbacev). [în limba
rusă]. Letopiseţul lté volulici. Ilarcitv.
1925 lanuarie-Februarie, Xr.
1 (10). Keco'Sit' df : l/r. i\ Caznei'.. Viaţa
Românească. Iaşi, 1925 Septemvrie.
An. XVII. Xr. 9, p. 460 — -163.
303. I IILIG (("..). Die bessarabische.
Frage. F.iue {{eopolitische. lielrachtunşi.
Bresslau. F. Ilirt. 1926.
io; p . Kx-rn-.;' *-: l"> I. A'-'»!..' Cod­
rul CosminulHi. Cernăuji, 1925
şi 1926, An. II şi III, p. 624—
«2«.
304. Z A B O R O V S C H I (I.). Istoria [Ba­
sarabiei], lin „BasanMa. M'mnorofU
stU> îngrijirea d-lni Ştefan Ciobanu". Chişinău,
1926], p. 101—155.
305. Z A B O R O V S C H I (I.). Şcoala Ba
sarabiei sub stăpânirea rusească.
România Nouă. Chişinău, 1926,
Auuu.it 5, An. IU. Xr. 54 (277).
p. 1—2; — 1926. August 7, An.
III, Xr. 56 (279), p. 1—2; 1926
Aug. 15, An. III, Nr. 62 (285),
p. 1—2; 1926 Aug. 20. An. 111,
Nr. 66 (289). p. 1 — 2 ; 1926
Aug. 21, An. III, Xr. 67 (290).
;.. 1-2.
3. Bucovina sub ocupaţia
austriacă.
(1775 — 1918).
30(i. 1IAIHAFF (Leon). i'agini străine
din trecutul ţării. Glose la răpirea
Bucovinei (1775—1777). Uni­
versul Literar, Bucureşti, 1926.
Oct. 17, An. XLII. Xr. 42, p.
5—6.
307. BĂL AX (Teodor). Colonelul Urban
în Bucovina. 1849 ; Cernăuji. Mitropolitul
20 p.
Silvestru, 1926. in —
308. I(A\ (Dimitrie). Bolul preofimei
bucovineni' in menţinerea românismului
dela robirea (1775) — la
deosebirea Bucovinei (15X1.1918).
In adaos la istoria bisericii române.
Cernăuţi. Mitropolitul Silvestru.
1925, in--8°,. 66 p.
309. [ I S O P K S C U L - G R E C U L (l)r)]. Documente
din preajma unirii. [Discursul
din parlamentul austriac
ţinut la 18 Oct. 1918 în preajma
unirii Bucovinei cu Bomânia].
ConvoiliiriLileiare. Bucureşti. 1925,
Februarie. An. 57, p. 143—153.
310. LOGIIIV (Constantin). Anul 1848
în cullura şi literatura Bucovinei.
Cernăuţi. Tii>. Mitropolitul Silve-

stru, 1926, in—S', 36 p . (Repro­
ducere din „Anuarul LIII al
Şcoalei reale superioare ort".
An 1924/25).
I. l,OUtf[N (Constantin). Istoria lite­
raturii romîne din Bucovinal775—
1918 (în legătură cu evoluţia
culturală şi politică). Cernăuţi.
Mitropolitul Silvestru, 1926 in—8".
VIII+ 280 p . Lei 150. Reeensit

562
5. Principatele-Unite şi domnia
lui Cuza Vodă.
(1859-1866).
32li. BALA.ŞEE (Preotul Teodor). Notiţe
referitoare la lupla delà Costangalia.
[1803]. Arhivele Olteniei-
Craiovu, 1926 Mai-August, An.
V. N-rele 2-5—2«. p. 281 284.
!. CRĂCIUN
327. — Gambetta in România la 1865.
Marele patriot francez despre întregirea
României. Aurora. Bucureşti,
1925, Aprilie 18, An. V, Nr.
1034, p. 1—2.
328. IOR. '¿37—242.
6. România sub domnia
regelui Carol I.
(1866-1914).
330. AKCH1BAIJ). Ce am văzut in
România mică. Anecdote istorice.
Bucureşti. ., Universul". 1926, in
— 8", 104 p. Lei 25. (Bib'ioteca
ziarului Universul. Nr. 8).
331. A V E H E S C U (General Al.). Spulberarea
unor insinuaţiuni calomnioase.
[Răscoalele ţărăneşti
din 19071- (Discurs rostit in şedinţa
Camerei...). Bucureşti. „îndreptarea''
1925, in— 8°,24p. Lei 10.
332. Ï H A C O X E S C U (Em'l). Regele
Carol şi războiul mondial. Cer­
cetări Istorici'. Inşi, 1926—1927.
An. 11—111, p. 268--276.
333. K O l i Ă E X I C E A X U (-M. 1). O ."crisoare
a lui Kogălniceanu către
Ion Brătianu [in chestiunea Dunării].
Convorbiri Literare. Bucureşti.
l'>26 Ochntvrte, An. 5S, ]>.
7 1 9 — ; 2 8.
33 t. M A I O H E S C U (TiIu). Istoria contemporană
a României. (1866—
1900). Binar şti Seu; 1925. in
—-S», 456 p. Lni 100.
335. — Die grosse Politik der europäischen
Kabinette. 1871—1914.
(Şi România). Berlin. Deutahe VerlagsgeseHsel
a/t jür Politik un I Gcscl.iätv.
1927. in—«». -III Biir.de.
336. R O S E T T i (Radu). Din domnia
regelui Carol. Adevărul Literar şi
Artistic. Bucureşti, 1926, Iunie
6. An. VII. Xr. 287, p. 5—6:
1926 Iunie 20, An. VII, Xr. 289.
p. 2: 1926 Iulie. 18, An. VI
Xr. 292, p. 1—2; 1926. August
22, An. VII, Xr. 298, p. 1—2;
1926, August 29, An. VII. Xr.
299, p. 1—2
a. Răsboiul pentru independenţă.
(1877-1878).
337. C O Ş B L C (George). Povestea unei
Coroane de oţel. Bucureşti, Cartea
Românească, [1925], in—8°, 229 p.
Lei 50. (i'iblioteca Scriitorilor Români).
338. I.AHOYAltY (Jean). Souvenir*
d'un valontaire de l'Armee Roumainc.
(Plevna, 1.877). Preface par
la Princcsse Bibesco. Bucarest.
Cultura Naţională, 1925, in—8".
:,83 p.
339. ltOSETTI (General Radu). Partea
luată de armata română în
răsboiul din 1877—1878. Bucureşti.
.,Cultura Naţională",
1926, in—8°, 169 p.- Tpl. Lei 101).
b. Dobrogea.
3-40. P E T H E S C U (Valerian). Studii şi
documente. Urme turceşti în Cadrilatei'.
Xcaniul Românesc. Bucureşti,
1925, Martie 28, An.
XX, Xr. 72, p. 1; 1925. Aprilie
1, An. XX, Xr. 75, p. 1.
341. S T H O K S C t . (V.). Dobrogea Nouă.
Pe căile străbunilor. Cu o prefaţă
de D-l profesor ('.. Moişil. Vol. II

—III—IV. Bazargic. „Corner
na/a". Iv. D. Smocof el Comp,
1925— 1926, in—8°, 130 p. (II) ;
134 p. (III); 132 p. (IV). Lei 60.
c. Răsboiul balcanic.
(1913).
342. A\ASTAS1U (General I.) Avân­
tul ţării. Campania din 1913 în
Bulgaria. Cluj, „Cartea Romaneas­
că". 1925, in—S», 132 p.
7. România în primii ani ai
domniei regelui Ferdinand I.
(1914- 1920).
343. BADAREI (A. A.). Spulberarea
calomniilor. [Neutralitatea Ro­
mâniei 1914—1916], Opinia. laxi,
1925. Ianuarie 20, An. XXI,
Kr. 5290, p. 1; — 1925. Ianuarie
27, An. XXI, Nr. 5295, p. 1 ;
1925, Februarie 14, An. XXI, Nr.
5311, p. 1.
344. — Un page d'histoire. Le gouverne-
ment Marghiloman. Le l'royres.
Bucarest, 1925, Mai 22, An. 7, Nr.
1802, p. 1-. — 1925, Mai 27, An.
7, Nr. 1S06, p. 1.
345. — O scrisoare a lui Al. Marghilo­
man. Legenda „guvernului impus
de Mackensen". Cum a apărat
Marghiloman pe rege. Adevărul.
Bucureşti, 1925, Maia 15, An.
XXXVIII, Nr. 12:06, />. 7.
a. Răsboiul pentru întregirea
României.
(1916-1919).
346. A I . E V R A (General). O pagină
din războiu [1918], Convorbiri Li­
terare. Bucureşti, 1925. Aprilie,
An. 57, p. 299—302.
347. — In amintirea vitejilor clin Băli-
leşti-Muscel, morţi pentru patrie
în răsboiul cel mare din 1916
—1918. [Bălileştii sub ocupaţie.
Amintiri din războiu, etc.]. Câm­
pulung. Oh. N. Vlădcsiu [1925].
in—8«. 61 p. Lei 20.
BIBLIOGRAFIA 563
348. A1UEEAXTJ (Maior Virgil). Răs­
boiul nostru contra Ungurilor
1918 -1920. Ed. II. Bucureşti,
„îndreptarea", 1925, in—S', 36 p.
Lei 10.
349. A S A N (Matei). Românii din Viena
în timpul revoluţiei din anul 1918
Gazeta Transilvaniei. Braşov, 1925,
Decemvrie. 25, An. LXXXVIII,
Nr. 131, p. 1.
350. A T H A N A S I U (Profesor I). Rătă­
ciri naţionale. Raport prezentat
Consi'iului Universitar din Bu­
cureşti in şedinţa dela 20 No-
emvrie 1919. Bucureşti, „Cartea
Românească". [1925]. in 8°, 41 p.
Lei 5.
351. B Â R Z O T E S C U (Colonelul Lau-
renţiu). O amintire. Operaţiunile
iniţiale din Dobrogea în 1916. Bu­
cureşti, 792fi. in—8«. 221 p. + pl.
rşi ini România Militară. Bucureşti,
1925 Mai, An. LVII. Nr. 5. p.
17—38; — 1926 Februarie. An.
LV III, Nr. 2, p. 23—53.
352. B O I A X (General Oetav). Amintiri
din campanie (1916). Brigada 14-a
mixtă de la Agaş la Gagy şi în­
apoi. [Locul şi editural). [1926],
in—So, 150 p.
353. B O L C A Ş (Lucian). Martirii din
Bihor. Dr. Ioau Ciordaş şi Dr.
Nicolae Bolcaş. Patria, Cluj,
1925, Aprilie, 5 An. VII. Nr. 76.
p. 1.
354. B O T T E Z (Locot.-Coloncl Constan­
tin L.). Trădarea, dezertarea şi
tolerarea lui Constantin Stere fost
colonel consilier juridic. I. Aleaciea
delii Soroca $i II- Activitatea sa negativă
in războită (te intreoire a neamului. Vovedirea
fantelor de.... Huşi, George Jorit.ă. 1925
in—8°. 79 p. Lei 20.
355. * B R E I T (Jozsef). A magyaror-
szâgi 1918—19 evi forradalmi moz-
galmak es a vdros hâboru tor-
tenete. [Istoria mişcărilor re­
voluţionare d'n Unguraia în
1918—19 si războiul roşu]. Budu-
pest, 1926.

564 J.. CRĂCIUN
356. BL AT (General), l.udendorff.
Traducere de Maior N. Vorvoreami
şi Adm. Căpitan Dim. C. Zavalidc.
[Şi părţi privitoare la războiul
României din 1916—1918]. Bu
cureşti, Tip. Serviciul Geografic
al Armatei, 1925, in—8«, p.
69—82 ; 85—86.
357. * BICHAXAX (Sir George). Mé­
moires. Traducere din englezeşte,
Paris, 1925.
358. Bl'FNEA (Elia). Voluntarii ar­
deleni în războiul pentru întregi­
rea României. Gazeta Transilvaniei,
Braşov, 1925, August 19, An.
LXXXVI11, Xr, 85, p. 1 : — 1925,
August 29. An. LXXXVIU, Nr.
87. p. 2; 1925 Septemvrie 10,
An. LXXXVIU. Xr. 91, p.
1—2; 1925 Septemvrie 25. An.
LXXXVIU. Xr. 95, p. 2; 1925,
Septemvrie 25, An. LXXXVIU.
Xr. 96, p. 2.
359. CIOHOGABIU (Episcopul Roman
R.). Zile trăite [1.914— 1926].
ÎOradea Mare. Tip. Diecezană.
1926], in—8°, 519 p.
360. COSTESCF (Lt- Col. Slerea).
Din carnetul unui căpitan. Insem
nări şi amintii'' din războiul
pentru întregirea neamului. Di­
mineaţa. Bucureşti, 1925 Iunie 13,
An. XXI, Xr. 6667, p. 5 ; 1925
Iunie 20. An. XXI. Xr. 6674, p.
5; 1925 Iunie 27, An. XXI, Xr.
6681 p. 5 ; 1925 Iulie 4. An.
XXI, Xr. 6688, p. 5 ; 1925 Iulie
11. An. XXI, Xr. 6695, p. 5;
1925 Iulie 18. An. XXI, Xr.
6702, p. 5: 1925 Iulie 25, An.
XXI, Xr. 6709 ,i>. 5 : 1925, August,
1. An. XXI, Xr. 6716, p. 5 ;
1925 August 15. An. XXI, Xr.
6730, p. 5; 1925 August 22, An.
XXI. Xr. 6736, p. 5 ; 1925
August 29, An. XXI, Xr. 6743.
p. 5. [Nu continuă deşi se zice
„va urma"].
361. DĂSCĂLESC!; (Profesor Alex.,,
.lurnal opera tiv de pe câmpul de
războiu. CAI l!cg. No. 50 Inf. în
luptele de la : Belbor, Petrosu,
Tulgheş şi Jiu. Viaţa în lagărele
de represalii : Stroher-Moor şi
Breesen. Propaganda Colonelului
trădător Alex. Sturza în lagăre.
„Antologie eroică". Roman. ,,Be-
ram-Tatăl", 1925, in— 8". 112 p.
Lei 30.
362. DEKUSSI (Gheorghe). Momente
trăite. 15 August 1916, la Sofia.
Universul. Bucureşti, 1926, August
16. An. XLIV, Xr. 188, p. 2.
363. — Cum descrie un preot german
luptele de lângă Câmpulung. Tra­
ducere liberă de Preot. I. Rău-
lescu. I'rilciiul nostru pentru
popor. Câmpulung-M'jscel, 1926,
lanuarie-Februaerie, An. X. X-rele
1—2. p. 18—22.
364. — Epizoade din războiul pentru
întregirea neamului. [Cazul lui
Mihail Antonescu sub ocupaţia
germană]. Ilustraţia, Bucureşti,
1925, Februarie, An. XIV, Xr.
108, p. 26—28.
365. — Evreii şi războiul României.
Destăinuirile unui ofiţer german.
Ţara Xnasfră. Cluj, 1925, Ianu­
arie 4. An. VI, Xr. 1, p. 7—11.
366. GEORGESCU (Colonel ].). O
pagină din bătălia de la Mărâ-
seşti. Luptele regimentului „Va-
silc I.upu" No. 36 în zilele de
26,27 şi 28 Iulie 1917. România
Militară. Bucureşti, 1925, Ianuarie,
An. LXVII, Xr. 1. p. 25—40.
367. GHEORGHE (Maior Ion). Podul
delaFlămânda. învăţăminte pentru
viitor. România Militară. Bucu­
reşti, 1925, Septembrie, An. LXII,
Nr. 9. p. 34—44. ^
368. GHEORGHIl (Căpitan Aurel J).
La hotarele Moldovei. Note şi
însemnări din războiul pentru în­
tregirea Neamului Românesc. Ed.
II. Bucureşti, Dimitrie M. lonescu
S-sor, 1925, in—8», 253 p. fiq. Lei
30. (Din publicaţiile Casei Şcoa-
lelor).

369. * GORSKY (Locot-Colonel V.).
Pribeag în ţara mea. Bucureşti
[1925].
37D. GRATZ (.Minister Dr. Gustav)
und profesor Dr. Richard SCHÜL­
LER. Die äussere Wirl schaftspo-
litik Österreich-Ungarns. Mitteleu­
ropäische Pläne. Uli. Die Butarester
I'fieüensl-erhwidlvmien]. Wien, II Ider-
Pichler - Temps'.i , 1925, in— 8°.
p. 175—257.
371. HOROROABA (Preotul N. V.).
Din războiul de reîntregire. Note
şi impresii din campanie. 1916—
1918. Ed. II. Bucureşti, „Curtea
Românească". [1926], in—8«, 503
p. Lei 65.
372. * 10:\ESCU (Gr. Maior). Gloria
unui regiment. Ed. 11, Bucureşti,
1925.
373. JOXESCr (Teo'il). Sfântul Dimi-
trie ce! Nou. Viaţa, minunea
săvârşită de Sfântul Dimitrie cu
ocazia furării lui de Bulgari în
timpul ocupaţiei [1918]. Conţinând
şi o prefaţă de P. C. Arh. I.
Scn'ban... Bucureşti, „Bucovina",
1920. in— 8«, 78 p. Lei 25.
374. IOXESCU - BUZNEA (Maior G.).
Consideraţiuni generale asupra pro­
blemei militare, ce se punea Ro­
mâniei în 1916, la intrarea ei în
acţiune. Revista Infanteriei. Bucu­
reşti, 1926, Septemvrie, An. XXVI,
Xr. 297, p. 12—26.
375. K A I ' R I (Baron Valeriu). Cazul
fostului colonel Alexandru Sturdza
comandantul diviziei a 8-a ro­
mână. Un episod din răsboiul
mondial 1914—1918 pe frontul
român. Oradea, Adolf Sonnenfeld,
1926, in—S». 42 p.
376. K I H I T E S C U (Const.). Istoria răz­
boiului pentru întregirea Româ­
niei. 1916—1919. Ediţia Il-a refă­
cută si mult adăogită. Vol. I—III.
Bucureşti, „Casa Şcoalelar", [1926],
in—8". 504 p. (I) ; 702 p. (II);
573 p. (III). [Câteva pagini şi
in 1
, L'Illustration Econmiunue et Fi-
BIBLIOGRAFIA 565
namicre. Paria. (Supplément au
numéro du 7 Février 1925), p.
1 9 — 20. JRecerïtzie de : A T
. lorga. Revue
Historique «lu Sud-Est Européen.
Bucarest, 1926, April-Iunie, An
III, X-rele 4—6. p. 126—127.
377. L A P E R A I T ? (Alex.). Unitatea
naţională prin neutralitate? un
„MUreUanee. Cuvinte comemorative....").
Bucureşti, Tip. Cariilor Bisericeşti,
1925, p. 205—214
378. — Legiunile române şi 28 Octombre
al nostru. Yeeerna Ceske - Slovo.
Prufja. [Româneşte sub titlul: ..O pa­
gină din istoria destrămării Au­
striei", Ini l'alria. Cluj, 1925, Iunie
14, An. VII, Xr. 127, p. 1.
379. LUl'AŞCU-STEJAR (General Ale­
xandru). Restabilirea adevărului
falsificat de „Semănătorul de ofen­
sive" şi de „Problema Comanda­
mentului". [Evenimentele din
1916—1918]. Bucureşti, „Tiparul
Românesc", 1925, in—8", 23 p.
Lei 10. [Şi In] România. Bucu­
reşti, 1925, Aprilie 23. An. III,
Xr. 455, p. 1 , - 1925 Mai 8,
An. III, Xr. 466, p. 1.
380. * — Ministère des Affaires Étran
gères : Mémoire exposant le point
de vue du gouvernement roumain
au sujet de l'obligation de l'Alle­
magne de. rambourser. la couver­
ture de l'Emission des billets de
la Banque Générale Roumaine.
(Cartea Verde). Bucureşti, 1925.
381. * M O L R O V K A X U (Maior A.).
Operaţiile armatei bulgare de la
Bazargic din anul 191 li. România
Militară. Bucureşti. 1925 Martie.
An. LVII. Xr. 3. p. 27—45.
382. N I C O L E S C U - D U E (Col. X.,. Pia­
nul de operaţii române în răz­
boiul din 1916—1918. Ucmocraţia.
Bucureşti, 1926, Martie-Aprilie,
An. XIV, X-rele 3—1, p. 58—12.
383. NTCOLESCU-DUE (Col. V. . Pri-
viri retrospective asupra răz­
boiului nostru 1916—1918. De­
mocraţi^. Bucureşti, 1925, Mai

566 I. CRĂCIUN
tic-Aprilie, An. XIII, N-rcle,
3—4, p. 37—74.
384. M Ţ E S C L ' (Voicu). Douzeci de
luni în Rusia şi Siberia. Anul 1917.
Voi. I, Braşov, „A. Mureşianu,
Branisce", 1026, in—S». 311 p.
Lei 200.
385. * P A X A I T E S C l (General Se).
Cum a fost distrus podul de peste
Borcea la Feteşti. Calendarul Mi-
nervel. Bucureşti, 1926.
3SG. P A V E L (Dr. C). Contribuţii la
istoria Bihorului. Zile trăite, 1918
—1919. Beiuş. „Doina". 1926,
in—5», 4S p. Lei 20. [,>:i ¡«1 Beiuşul.
Beiuş. 1925, Aprilie 5, An. V,
N-rele 13—14, ]>. 3—7.
387. P L U G A R U (Constantin). Impre­
siile unui soldat întors din marele
războiu al întregirci [1916—1919].
Iaşi, Viaţa Românească, 1925, in
—8°, 29 p.
388. P O P E S C l (Căpit. Mihail). Lupta
dela Tg-Jiu. Revista Infanteriei.
Bucureşti, 1926. Noemvrie, An.
XXXVI, Nr. 299, p. 39—43.
3811. P R E V O S T (Michcl). Români şi
Ruşi. Amintiri din anii 1916—1918.
Speranţele şi cele dintăi decepţii.
Retragerea. Cu o prefaţă de X.
forga. Bucureşti, „Lujita", N. Stro-
ilă, 1925, in—8*. 85 p. Lei 25 rjrj in]
Neamul Românesc. Bucureşti. 1925
Iunie 12. An. XX. Nr. 131, p.
1. 1925, Iulie 31, An. XX, Xr.
171, />. 1—2. [Cu mici întreruperi].
Rtlipim* de : General"! C. X. Herjeu.
Neamul Românesc. Bucureşti, 1925,
Septemvrie 26. An. XX, Xr. 215,
p. 1 :—1925 Orlomvrie 23. An. XX.
Nr. 238, p. 1—2. ««• de X.
lif-t/a. Kevisla (şlorică. Vălenii-de-
Mţinte. 1926, Oct.—Dec. An. XII,
X-rele. 10—12. p. 381—390.
390. ItOŞCA (Căpit. C-dor Eug.). (Con­
cursul dat

Martie 12. An. III, Nr. 421, p.
1—2.
400. * TAUTU (Generalul Teodor).
Carnet de câmp, cuprinzând aprecieri
şi note zilnice în slujba adevărului
istoric asupra luptelor de
la Cerna, 14 August — 25 Noemvrie
1916. Bucureşti, 1926.
401. VAGAONESCU (Mihail). Viata în
războiu. însemnări zilnice de pe
front. 1016—1918. Cu nume proprii
şi localităţi... Bucureşti, Casa
Şcoalelor, 1925, in—8«. 383 p. +
5 pl. Lei 75.
402. VLADESCU (Pictorul C). Bulgarii....
Memoriile unui ofiţer român
fost prizonier în Bulgaria
[1916—1918]. Bucureşti, „Univer­
sul", 1926. in— 8«, 11+159 p. Lei
36. (Biblioteca ziarului • „Universul",
No. 11).
403. * ZAIONTCHKOVSKY (A.); A.
AJVDERS; V. EGORIEF. Documants
historiques. Les Alies contre
la Russie. [Şi România în războiul
mondial]. Preface par Victor
Margueritte. Paris, 1926.
404. ZAMFIRUL (Maior Romeo) O
pagină din epopeea neamului.
România Militară. Bucureşti, 1926,
Oclomvrie, An. LV III, A'r 10. p.
66—68.
405. * ZELETLX (Şt.). Retragerea.
[1916 — 1917]. Bucureşti, 1926,
Lei 60.
a. Pacea dela Paris.
(1920).
466. HJtAl'MAS (Dr. Karl). Siidosteuropa
auf den Friedenskonferenzen.
[România. 1919 —1920].
[Sibiu=] Ilermannstadt. los. Drotleff,
1926, in—8», 23 p.
407. - Frontiere [le României întregite].
[In ..PoiUiea externă a României"]. Bu­
cureşti, Cultura Naţională, 1925,
p. 616—927.
108. - M. I.loyd George et la question
du Banat. [1919]. La Romnanie
BIBLIOGRAFIA 567
Xoiivcllc. Bucarest, 1925, Iunie
15, An. 1, Nr. 3, p. 81.
409. L A P E D A T U (Alex.). In chestiu:
nea Maramureşului. [Graniţa spre
Cehoslovacia]. [In „Miscellanee. Cuvinte
Comemorative..."]. Bucureşti, Tip. Căr­
ţilor Bisericeşti, 1925, p. 179—184.
410. L A P E D A T U (Alex.). Franţa si
revendicările teritoriale ale României.
Cuvânt omagial... [in
„Miscellanee. Cuvinte Comemorative..."].
Bucureşti. Tip. Cărţilor Bisericeşt,
1925, p. 72—80.
411. L A P E D A T U (Alex). Câteva relaţiuni
şi consideraţiuni cu privire
la graniţa noastră de N. Vest.
Conferinţă...[ [/« „Miscellanee. Cmint
Comemorative"..] Bucureşti, Tip. Căr­
ţilor Bisericeşti, 1925. p. 59—71.
412. XlBI (Sergiu). Italia şi Basa
rabia. Echi e Commenti. [Trad.
in] Viitorul. Bucureşti, 1925.
Aprilie 5. An. XVIII, Nr.
5126, p. 1.
413. H A K O W S K Y (Ch). II problema
della Bcssarabia. Roma. „Ars
Nova", [1925]. in—8«, 62 p. Lire 4.
411. SUCIU (Dr. Coriolan). Frontiera
Maramureşului. Gazeta Ma-
rainurăşană. Sie/hei, 1925, Noembrie
27, An. VI, Nr. 48, p. 1—2:
1925, Decemvrie 4, An. VI, Nr.
49, p. 1—2.
415. T I L E A (V. V.). Acţiunea diplo
matieă a României Nov. 1919—
Mart. 1920. Sibiu. Tip. Poporului,
1925, in—8«, 249 p . Lei 120.
416. TI L E A (Dr. V. Viorel). România
diplomăcziai mukodese 1919 Novembertol
1920 Mârciusig. Forditotta
: Botos Jânos. [Acţiunea
diplomatică a României dela Nov,
1919 — Mart. 1920. Trad. de...].
Lugoj, „Mag ar kissblseg". 1926.
in—8°, 160 p.
417. T O P O R U L (.1.). La situation
de la Bessarabie et de la Buko
vine comme cile se resente au point
de vue du droit public et internaţional.
Publication contribn-

568 I. CRĂCIUN
aut à résoudre la question ukrai­
nienne de la Roumanie. I.eopol.
,,Société Scienti!iqae de. Clievtchen-
ko", 1926. in—8«. 15 p.
118. — Tratalele.de pace delà Saint-
Germain, Trianon. [lu „Coliiim externă
a KnmdnieVi. Bucureşti. Cultura Na-
lionata, 192ii, i>. 509 536.
V". Istoria Nouă.
România întregită. (Dela 1920 până în zilele noastre).
119. ItllATl \\l (Ion I. C.). Acti­
vitatea Corpurilor Legiuitoare
şi a guvernului dela Ianuarie
1922 până la 27 Martie 1926. Dare
de seamă înfăţişată de... Bucureşti.
Cartea Românească,, 1926, in—
8", XXI 11 — 100 p.
120. BHATIANI (Ion I. C). Activi­
tatea guvernului Naţional Liberal,
Ianuarie 1922—Martie 1926. De­
mocraţia. Bucureşti, 1926 Martie.
—Aprilie, An. XIV, Xrele- 3—4, p.
3—23.
421. C Ă D E R E (Victor G.). Chestiunea
Basarabiei după recunoaşterea
Sovietelor. Gazeta Transilvaniei.
Braşov, 1925. Ai>rilie 10. An.
LXXXVIU. Xr. 39, p. 7.- —
1925. Aprilie 15. An. LXXXVIU.
Xr. 41, p. 1—2.
422. [ C l O R O G A R I l (Episcopul Ro­
man)]. Atentatul dela Senat,
i 1921]. Legea Românească. Oradea-
Mare. 1925, Decemvrie 15. An.
V. Xr. 24. p. 3—4.
42!. t . U R L - E A (Gabriel). Situaţia Ro­
mâniei de. după răsboiu [1919 —
1925]. Bucureşti. „Ion C. Văcâ-
reseu", 1926, in—8», 128, p. Lei 60.
12 1. IlEBttlOT (Edouard). La Grandc
Roumanie. La Vie. Paris, 7925,
Iulie 15. An. 14, Xr. 14. p. 231—
251.
125. HCSĂtîESCL (Z. L). Mişcarea
subversivă în Basarabia. Chişinău.
Imi>rimeria Statului. 1925, in—8",
179, p. fiij. Lei 80.
126. L U P A Ş (1.). Necesitatea unei
concentrări democratice. Cuvân­
tare rostită la consfătuirea a 3-a
din Cluj. linulă în 5 Ianuarie
1925. [Cluj. ..Lapkiado". 1925]
in—16", 18 p.
427. M A R T O X X E (Emmanuel de)
La Roumanie en 7925. L a Vie.
Paris. 1925 juillet 15. An. 14,
Xr. 14. p. 241 - 246.
428. N E M O I A X l (P.). Ardealul şi
Banatul după unire. Cluj. Dr.
Sébastian B rnemisa. 1925. in—8«,
71 p. Lei 30.
129. XEMOI.Wl (P.). Probleme bă­
năţene. Ed. II. Lugoj. Tip. Na
lionata. 1926, in—8«. 89 p. Lei 50.
430. - Le pacte d'amitié italo-roumain
[1926]. L a Roumanie Nouvelle.
Bucarest, 1926, Sept. An. 2, Xr.
18, p. 167—7Ô9.
4,'il. P A L M I E R I (Aurelio). Le Bes-
sarabia e la diplomazia dei So­
viet}". Con prefazione di Al. Km.
I.ahovary. Roma. ,,I.a Vita Itali­
ana". 1925, in—8", 23 ;,.
432. P A N A I T E S C l i (General Scalat).
Aspecle economice şi sociale din
Basarabia (1920 -1926). Vol. I.
Chişinău. „Cartea Românească".
1926, in--8". 205 p. —pi. (Pagini de
actualitate).
133. * P A I L O V I C I (-M.) şi M. R A E A I L .
Schiţe din România contimpora­
nă, rfn ruseşte]. Odesa. 7925, 170
p. Mimale ile : i>r. 1'. Casoev. Viaţa Ro­
mânească, laşi, 1925. August, An.
XVII, Nr. 8, p. 201—293.
134.— Réplique de. l'Etat Roumain
à la réponse du ressortissant
hongrois sur l'exception d'incom­
pétence soulevée par l'Etat roumain.
Itédacté par : V. Dimitresco.
iBue.urest. „Imprimeria Stalului".
1926], in — /", p

!35. nOGER (Noëlle). La nouvelle
Roumanie. Văleni i-de-Munle. „Bulina
Românească", 1926, in- 8", 47
p. (Extrait de la ,,Revue des
Deux Mondes". [1926. Septembre
15, An. XCVI, p. 283 —
314].
136. * R O:\niENHALLER (C. G.). La
Grande-Roumanie. Sa structure
économique, sociale, financière,
politique et particulièrment ses
richesses. La Haye. Martinus Nij-
Iioff. 1926, 634 p. Recenzii de : N. lorrja.
Revue Historique du Sud-Est Euro­
péen. Bucarest, 1926 lulie-Sept.
An. III, X-rele 7—9, p. 236—239:
Ion T. Xisti'r. Codrul Cosminului. Cer
nanti. 1925 şi 1926, An. Il şi III,
p. 623—624.
437. — Situation et organisation économique
de la Roumanie en 1926.
Studii generale —
442. B l L U X i A S (Dr. Karl). Das Auslandruinänentum.
Eine statistische
Uebersicht. Iteutsehe Poli­
tische Helte aus Grossrumäiiien.
[Sibiiu], Ilermamstadt, 1926, Sept.
An. VI, Heft 9, p. 180—183.
443. — Mémoire sur la situation des
minorités roumaines Trans-Danubiennes
: Jugo-Slavie, Bulgarie,
Grèce, Albanie. 1925. Bucarest,
„Tip. Romàne Unite", [1925], in
— 80, VII p.
1. America.
444. imiTZU (Serbau) şi Andrei PO
POVICI. Românii în America. Cu
o prefaţă de D-l Prof. N. Iorga.
Bucureşti, Cartea Romanească,
1926. in- S". 324 p. Recenzie de :
N. nrm. Revista Istorică. Văleniide-Munte.
1926, Iulie—Sept. An.
XII, X-rele 7—9, p. 268—270.
BIBLIOGRAFIA 56H
A. Românii din alte tari.
Bucarest. \ ,,lmpr. Statului", 1926],
in—8". 169 p.-i-p/.
138. T A T A R E S C O (Georges). Bessarabie
et Moscou. Discours... Bucarest.
Cultura Xafională, 1926.
in—8«, 47 p.
439. T À T À R E S C U (Gh.). Internaţionala
III-a şi Basarabia. Diseurs
rostit în Adunarea Deputaţilor..
Bucureşti. „Independenţa 1
', 1925.
in—8». 45 p.
440. VASILIU (Em. D. B.). Adevărata
cauză a renunţării la tron a
fostului principe Caro]. Bucureşti,
„Cultura", 1926, in—«», 15 p.
Lei 10.
441. Z A B O R O V S K I (Virgile). L'unité
roumaine. L'Illustration Economique
et Financière. Paris. (Supplément au
numwo du 7 Février 1925), p.
10—18.
445. S T A X C L ' L E S C U (G.). Viaţa românească
din America. Calendarul
Aaţional al ziarului „America".
Cleueland-Ohio, 1925, p. 33—179.
2. Balcani.
446. B L ' C t Ţ A (Emanoil). Românii din
Bulgaria. Societatea de Mâine.
Cluj, 1926 August 15 şi 22, An.
III. N-rele 33—34, p. 547—550.
447. C A P I D A X (Th.). Meglenoron anii.
1. Idwia şi urând lor. Bucureşti,
Cultura Naţională, 1925, in—S»,
225 p. -f 5 pl. (Academia Română,
Studii şi cercetări, VII). Recenzii de:
o. Dlentviimnl. Grai şi Suflet. Bucureşti,
1926, Vol. II, Fasc. 2.
p. 363— 382 ; X. Tcraa. Revue
Historique du Sud-Est Européen.
Bucarest-Paris. 1925, April-Iunie,
An. 11, N-rcle 4—6, p. 177- 180.
448. C A P I H A X (Th.). Patriarhul aromân
loasaph. Peninsula Balcanică.

570 I. ORÀUIUN
Bucureşti, 1925 Avrilie. Au. III.
Ar. 1, p. olt,.
449. C A P I U A X (Th.). Românii nomazi.
Studiu din viaţa Românilor din
sudul Peninsulei Balcanice. Cluj,
„Ardealul", 1926, in—8°, 1X7 p.
Lei 200. (Extras din „Dacoroma-
nia" [1924—1926). An. IV [p.
183—352)). ITRREN-DE DE: X. LORAA.
Revue Hitoriqne du Snrt-Est Euro­
péen. Bucarest, 1926, April—Iunie,
An. ///. X-rele 4—6, p. 113—115.
450. CAPIDAX (Th.). Sărăcăcianii.
Studiu asupra unei populaţiuni
româneşti precizate. Cluj „Ar­
dealul". 1926, in—S", p. 923—959.
(Extras din ..Dacoromania", 1924
—1926, An. IV, /;. [923—959]).
451 R I A M A X M A M I X C I A N L L (Prof.
V.). Despre Marea Valahie. Con­
vorbiri Literare Bucureşti, 1926,
Ian.—Febr. An. 58, p. 138—142;
1926 Iulie— August. An. 58. p.
617—619.
152. D I A M A X D J (V.). Meţova. [Orăşel
aromân în Epir]. Peninsula Bal
eanicâ. Bucureşti, 1925, Sept.—
Oct. An. III, X-rele 5—6, p.
116—120; 1925 Decembrie. An.
III. Xr. 8, /-. 173—175. [Ui­
mea ză].
453. fiALl'ŞCA (Constantin). Ştirile
din Valvasor privitoare la Cicii
şi Uskocii din Kraina. Revista
Istorică. Vălenii - de - Munte, 1925
Iulie—Septemvrie, An. XI, X-rele
7—9, p. 176—195.
454 * 1IOEG (Carsten). Les Săreai -
sane.., une tribu nomade grecque.
[Vlaques de langage grec], l- ntmte
UFKIAIMI'IUE 'I>RÉC>(LF' A'ITIIS TMTIFE ETTUOHIRAT>-
II. TE.RTE

4. Moravia.
•Ii)2. IJRAGHICEAXI Yirg.). O biserică
românească in Moravia.
Buletinul Coinisiunii Monumen­
telor Istorice. Craiovu, 1926 Iulie—
Septemvrie. An. XIX, Fuse. 49,
p. [121].
5. Transnistria.
163. G H I B U (Onisifor). Cultura naţională
a Românilor de peste Nistru.
In baza unor documente noi
delà sfârşitul sec. XVIII-lea. Ade­
vărul. Bucureşti, 1925, Martie 11.
An. XXXVIII. Nr. 12615. p. 1—2.
104. I O H G A (N.). Les Roumains au —
delà du Dni ster pour éclairer le
sens de la ,,République moldave"
des Soviets russes. Articles publiés
dans le journal ,,Neamul Românesc"
en 1918, traduits, par M-lle
BIBLIOGRAFIA 571
Alexandrine Dimitrescu.. Paris.
„J. Camber". Tip. „Datina Românească",
\'ălenii-

572
4. Sârbia.
478. L I PL (Dr. N.). Noi şi Sârbii. Pro­
blema croală. Ţărănismul croat.
Stjepan Rădici. Chestiunea Rana-
V. ISTORIE
1. Judeţe şi localităţi.
(in ordinea alfabetică a provinciilor
şi localităţilor).
- - Studii generale - -
471. IIOMGBEHIiEIî (R.). Alte deul-
sche Slădte in rier Aloldau und
Walachei. Ileutsche Politische Hefle
aiis tirossriiiuiinien. Sibiu, 1925 Ia­
nuarie—Februarie. An. V, N-rele
1—2, p. 18—22: 1925 Octonwrie,
An. V. Nr. 10. p. 10—22.
475. SmlOXESCA (1>. Oraşe din Ro­
mânia. Bucureşti. ,,Cartea Româ­
nească", [1925]. in—8». 282 p.
Lei 80.
a. Ardealul.
476. A R Ă R I (Victor). Desvoltarea ce­
tăţilor montane din Transilvania.
Societatea de mâine. Cluj, 1925,
Aprilie. 19 şi 20, An. II, N-rele
10—17, p. 283—285.
-177. SH.1IIARTKI (El). Monografia
comunei Agrieş. Cu 8 figuri si 1
hartă. Dej. Ludovic Medgyesi. 1926,
in—

Anuarul Institutului de Istorie Na­
ţională Cluj. 1924—1925, An. III,
p. 734—73$ : Jir. Itajki: Laszlo. Er-
delyi Irodalmi S/.emle. Cluj, 1926,
An. IM, Ar. p. '.'// 214.
187. M Â N Z A T (Gcorge). Monografia
oraşului Dej din cele mai vechi
timpuri până în zilele de azi.
Bistriţa. Primăria oraşului Bej,
1926, in—8«, 321 p. fig.
488. CIOAIAC (Ion L.). Domeniile statului
din jud. Făgăraş. [Şi istoricul
lor]. Bucureşti, ..Bucovina",
I. E. Torouţiu. 1926, in — 8",
97 p. Lei 35. (Extras din „Buletinul
Agricnlturei", 1926, Vot.
III, N-rele 7—9).
489. M A R Ţ I A N (Iulian). Fata. [Sat
în jud. Năsăud]. Tradiţie şi
istorie. Arhiva Someşană. Xăsăud,
1926, Nr. 4, p. 12—23.
490. —Mittteilungen aus der MatrikeI
der evang. Kirclie A. li. Mediasch.
[1925]. in—8", 51 p.
491. ŞOTII OP. V (Virgil). Răhoaje din
trecut. [însemnări din arhiva bistriţeană
privitoare la ţinutul Năsăudului
şi a Bistriţei], [urmare].
Arhiva Someşană. Năsăud, 1925,Nr
3, p. 71—79 ; 1926, Nr. 4, ¡1.94—99.
492. K E J E U (Profesor Petre). Monografia
municipiului Oradea şi ju­
deţului Bihor. Volumul I. Aşezâminlele
ciMuialr clin municipiul Oradea si judeţul
hihor. Cu O preţafă de Prof. Nicolae
lorga. Oradea. Tip. Transilvania,
1926, in—8°. 335 p fig.
193. BEA T
A (Pr. Ioan A.). Contribuţii
la monografia comunei Pianulde-jos
[jud. Alba]. Cluj, „Dacia".
[1925], in—S», 113 p.
494. JLNGA (Dr. Victor). Săce.lele
în trecutul apropiat, astăzi şi în
viitor. [Urmare]. Gazeta Transil­
vaniei. Braşov, 1925 Ianuarie 1,
An. LXXXVIII, Nr. 1, p. 3;
1925 Ianuarie 14, An. LXXXVIII,
Nr. 5, p. 3.
(95. GHERGA1IIU (L.) Zălaul. Schiţă
monografică. Zălau. „Luceafărul".
BIBLIOGRAFIA 573
1926. in— 16. 92 p. + pl. Lei
o.;
b. Banatul.
490. « A H T (Jean). Ada-Kaleh. Adevă­
rul Literar şi Artistic. Bucureşti,
1925 Mai 17, An. VI Xr. 232,
p. 3.
497. J A K A B F F Y (Dr. Elemer). Az
1790 — 91 = iki magyar orszâggyiiles
elozmenyei Kraşso vărmegyeben.
[Antecendeţele dietei ungureşti
din 1790 — 91 în judeţul
Carasului]. Lugoj. Husveth es Ho/[ner.
[1926], yi—16°, 63 p.
198. M O L O O V A X (Simion S.). Judeţul
Caras. Banatul. Timişoara. 1926
Iunie—Iulie, An. 1, X-rele 6—7.
p. 5—26.
199. C H E V E R E ŞAN (Alexandru). Monografia
comunei Deta [Timiş-
Torontal] scrisă cu ocaziunea
jubileului de 200 ani dela înfiinţarea
comunei, 1724—1924. Timişoara.
„Fraţii Csendes'-, 1925, in
— 8", 178 p.
500. A'EHOIAAU (P.). Oglinda unei
plase din Banat. [Răcăşdia], Ţara
Noastră. Cluj, 1925, Ianuarie. 25,
An. VI, Nr. 4, p. 111—118.
501. MOLIN(Gh.i. Reşiţa. Monografia
oraşului, uzinelor şi domeniilor.
Craiova, „Scrisul Românesc". 1925.
in—8", 50 p. 4- pl.
502. H A I P T (Egidius). Geschichte der
Gemeinde Sackelhausen [Săcalhaz]
mit kurzem Riickblick ăuf die
Vor= und Turkenzeit des Banats.
[Timişoara = ] Temesvar. „Scluvăbische
Verlags= Ahtiengesellschaft,
1925, in—8". 216 p.
503. SIMT (Prof. Trăiau). Tapia. [Tapae].
Banalul. Timişoara. 1926
Oct.—Dec. An. I, N-rele 10—12.
p. 12—14.
504. P O S T E L N I C I 1 (G.).
Timişoara în
sec. XVIII. Note şi însemnări istorice.
Banatul. Timişoara. 1926
Aprilie. An. 1. Xr. 4. p. 36—41.

574
c. Basarabia.
505. CIOllAM (Şl.). Oraşele [Basara­
biei], [I>i ..Basarabia. Monografie sub
Îngrijirea d-hii ?(ef•
509. [IORGA (N.)]. [Menţiunea Chiliei în
veacul al Xl-lea]. Revista Istorică.
Vălenii-de-Munte. 1925 Ianuarie—
Martie, An. XI, N-rele 1—5, p. 69.
510. C I O B A X L (Şt.). Chişinăul. [Chişinău].
Comisia Monumentelor Istorice
Secţia din Basarabia", 1925,
in— 8«. 122 p. -j- 1 pl.
511. S T Ă X O I U (Eugeniu D.). Schiţă
monografică a judeţului Lăpuşna.
Chişinău. ..Cartea Românească",
1926. in - 8°, 100 p. Lei 50.
d. Bucovina.
512. GIIEOHGHIIJ (Căpitan Aurei I.)
Privelişti din Bucovina pitorească.
Vol. I. Bucureşti. „Cartea Românească",
[1925], in—4°, 135 p.
Lei 60.
513. T O M A (Iorgu G.). Lupta pentru
menţinerea judeţului Câmpulungu!-
:. crăciun
Moldovenesc. Discursuri parlamentare
şi un memoriu. Cernăuţi.
„Glasul Bucovinei". 1925, in—8",
IV-f 60 p. Lei 12.
e. Dobrogea.
514. A R A M (Ioan). Constanţa pitorească.
Cu împrejurimile ei. Ediţia
II. Bucureşti, „Universală"
Alcalcw. [1926], in-8°, 288 p. 4planşe.
(Lucrare premiată de Academia
Română).
f. Moldova.
515. B A C A O A X U (Dr. C). Din trecutul
sanitar al oraşului Botoşani.
Revista Moldovei. Botoşani, 1926,
An. V, A>. 3, p. 5 — 9; [Sub
dijerile titluri:] 1926, An. V, Nr.
1. ]>. 5—,S' —1926, An. V, Nr. 10,
p. 16—21.
516. G H E O R G 1 I I U (Căpitan Aurel 1.)
Câte-va localităţi istorice din jud
Botoşani. Botoşani. „Munca",
1926, in—8«, 15 p. Lei 15. (Extras
din „Revista Moldovei".
[1926], An. V, Nr. 1. [p. 3—15]).
517. G O R O V E I (Artur). Monografia
oraşului Botoşani. Botoşani. Primăria
oraşului. [1926], in — 8".
II -f 460 p. fig. Recenzii de: [Gh.
Ghibăneseu]. Ioan Xeculcc. la:i. 1926-
1927. Fose. 6. p. 409 - 112: N.
Inrga. Revista Istorică. Vălenii-de-
Munte. 1926 Iulie—Sept. An. XII,
N-rele 7—9, p. 186—193.
518. I Olt GA (N.). [Cotnarul). Memo­
riile Secţiunii istorice ale Acade­
mici Române. Seria 111, Tom.
IV, p. 429—434. [Formează partea 11-a
din comunicarea „Procesele călugărilor
dela Sântilie şi Gheorghe, Pisarul
leşesc"].
519. B E L D I E (Econ. 1. C). Schiţe
istorice asupra judeţului Covurlui.
Contribuţiuni. Galaţi, „Moldova",
1925. in— 6°. 30 p. Lei 5.
520. * B O B I L E S C l " (C). Schiţă istorică
asupra satelor Crucea-de-sus,

BIBLIOGRAFIA
Crucea-de-jos, cu bisericile lor. |
cum şi asupra schiturilor Brazii |
şi Moşinoaele din jud. Putna. Bu­
cureşti, 1926.
521. B U D E A X L (Otilia C.) Comuna
Deleni. [Moldova]. Revista Mol.
dovei. Botoşani, 1926. An. V,
K.r. 1, p. 31— 33; 1926. An.
V, Nr. 2, p. 6—12.
522. G O R O V E I (Artur). Din istoricul
oraşului Folticeni. Conferinţă...
Roman. [Primăria oraşului Fol­
ticeni]. 1925. in—8", 16 p.
523. B E R I X D E Y tProf. arhitect I. D.)
Istoricul cetăţii şi oraşului Iaşi
delà întemeiere, liusliaţia. Bucu­
reşti, 1925 Septemvrie—Decemvrie,
An. XIV, X-rele 115 — 118, p.
iii—168.
524. COSTACHESCU (M.). [Iaşii în
cronicari şi călători străini. 1818,
1052. Nunta Ruxandei fiica lui
Vacile Lupu cu Timus hatmanul
Cazacilor], Ioan Xeenlee. laşi,
1926—1927. Fasc. 6, p. 301—311.
525. C O S T A C H E S C U (Mihai). Iaşii şi
Moldova îm călătorii streini [An­
dréas Wolfj. Ioan Xeeulce. Iaşi.
1925, Fasc. 5, p. 286—297.
526. G H I B A X E S C l " (Gh.). Iaşii în
c ronicarii şi în călătorii streini,
[urmare]. Ioan Xeculce. laşi. 1925.
Fasc. 5,p. 282—285: 1926—1927.
Fasc. 6, p. 289—299.
527. C O S T A C H E S C l (Mihail). Satul
Prigoreni cu trupurile sale, Avră-
menii şi Râtul (din jud. Iaşi).
(Schiţă istorică). Ioan Xeenlee.
laşi, 1925. Fascicola 5, p. 40—70.
528. C O S T A C H E S C l ' (M.). Satele Rus-
canii (Buznea) şi Găneştii, cu tru­
purile lor, Câcăceştii şi Moiceştii,
din jud. Iaşi. (Schiţă istorică).
Ioan Xeenlee. laşi, 1926 — 1927.
Fasc. 6, p. 85—111.
529. GIIIBAXESCL (Gh.). Vasluiul.
Studiu şi documente. [1375—1843].
[Surete şi izvoade, Vol. XV]. laşi,
,.Viaţa Românească", 1926, in—8",
41 + 342 p.
575
531 G R I G O R E S C L - B E X G E . Ş T I (Alexe).
Din comuna Bengeşti-Gorj. Arhi­
vele Olteniei. Craiova. 1925 , Iulie
—August, An. IV, Nr. 20, p. 337
—338.
532. — Consideratului asupra oraşului
Calafat. Anuarul Liceului „In­
dependenţa"- Calafat.1925,p.5—16.
533. D E M E T R E S C U (G. Mii.). Din
istoria Craiovei. Vechi denumiri
de mahalale şi suburbii. Arhivele
Olteniei. Craiova, 1925, Martie —
Iunie. An. IV, N-rele 18—19, p.
112—121; 1926, Mart. — Aprilie,
An. V, Nr. 24, p. 95—101.
534. FIERASCU (C). Craiova în 1770.
Contribuţie documentară. Arhivele
Olteniei. Craiova. 1926, Sept. —
Oct. An. V, Nr. 27, p. 337—339.
535. M I H A I L (Dr. Petre C). Ceva
despre Târgu-de-afară din Craiova.
Arhivele Olteniei. Craiova, 1926
Nov.—Dec. An. V, Nr. 28, p. 448
—449.
536. S T O E X E S C l (Dem. D.). Pentru
„O istorie a Craiovei". [urmare].
Arhivele Olteniei. Craiova, 1925.
Martie—Iunie. An. IV, N-rele 18
—19, p. 202—207.
537. T I I E O D O R I A X - C A R A B A (M.)
Răscoale în Craiova. Arhivele
Olteniei. Craiova. 1925, Martie
—Iunie. An. IV, N-rele 18—79,
p. 125—128.
g. Oltenia.
536. I U R G A (Prof. N.). Oraşele Oltene,
şi mai ales Craiova pe pragul
vremilor nouă. (1760—1830). C'r«-
iova. „Scrisul Românesc". [7925],
in— 8", 23 p. Lei 15. (Biblioteca
Arhivele Olteniei Nr. 2). [Extras
din „Arhivele Olteniei". 1925
Iulie—August. An. IV. Xr. 20. p.
275—294]. Bectilicare de: T. G'. Bvlai.
Arhivele Olteniei. Craiova. 1925
Septemvrie — Decemvrie, An. IV.
N-rele 21—22, p. 494.

576
538. V I \ U - : X / (Irig. A.). Din trecutul
Craiovci. Arhivele Olteiiiiiei. Cra-
iova, 1926 Mai Aug. An. V, Xrele
->.,—26, p. 182- 101 ; 1926, .Se;)/.
- Oct. An. V, Xr. 27, p. 32i~ 336.
Iteunzie de : -V. lorga. lîevista Istorică.
Vălenii-de-Munte, 1926 Iul.—Sept.
An. XII, X-rele 7—9. p. 279 -
280.
h. Tara-Românească.
539. lOlttiA (X.). Din trecutul isto­
ric al oraşului Brăila. Conferin­
ţă... Brăila. Biblioteca ,,1'ctre Ar
mencea". 1926, in—8«, 32 p.
I.ei 20. (Publicaţiile cercului de
studii regionale ale oraşului şi
ţinutului Brăila. Biblioteca „Petro
Armencea" din Brăila, Xo. 1).
540. B A C A L B A Ş A (Const.). Bucureştii
de altă dată. [urmare]. Adevărul.
1925, Ianuarie 4, An. XXXVIII,
.\r.12581, p. 1—2 :--1925,Xoemvrie
29, An. XXXVIII, A'r. 12872,
p. 1—2. [Apare în fiecare număr
de Sâmbătă pentru Dumineca
în foileton. Cu unele întreruperi.
0 singură excepţie Joia : 1925
îngust 20, An. XXXVIII. Xr.
12786, p. 1—2.
541. K A R X A B A T T (D.). Pitorescul
Bucureştilor. Rampa. Bucureşti,
1925 Mai 21, An. VIII, Xr.
2268, p. 1 ; 1925 Iunie 6, An.
VIII, Xr. 2280, i). 1; 1925 Iunie
7. An, VIII. Xr. 2281, p. 1 ; 1925
Iunie 10. An. VIII, Xr. 2283, p.
1 ; 1925 Iunie 19, An. VIII, Xr.
2291, p. 1 ; 1925 Iunie 22. An.
VI11, Xr. 2294. p. 1 ; 1925 Iunie
26. An. VIII, Xr. 2297, p. 1 ;
1925 Iunie 29. An. VIU, Xr. 2300.
p. 1 : 1925 August 24. An. VIII,
Xr. 2347, p. 1 2 ; 1925 August 26
An. VIII Nr. 2348, p. 1.
542. L A S A L L E (Ferdinand). Bucarest
en 1857. Revue Historique du Sud-
Kst Européen. Bucarest-Paris. 1925,
Octobre-Décembre, An. 11. X-reie
10 12, p. 363-369.
I. CRÀCIUN
543. L I P E A X U (A.). Bucureştii la
1836 de Timotei Cipariu. Cultura
Creştenă. Blaj. 1925 Ianuarie. An.
XIV, Xr. 1, p. 12—14.
541. — Pagini din trecut. „Zonele"
Bucureştiului de odinioară. Viito­
rul. Bucureşti, 1925 Aprilie 29, An.
XVIII. Xr. 5144, p. 1 — 2.
545. nUMITHESCU (C. Gh.). Oraşul
Buzău. (Studiu monografic). Bu­
zău, luau Calinescn, 1926, in—4°,
45 p. -V- 2 pl. Lei 35.
546. RĂ1RXESCL'-COUIN (C). Câm­
pulungul Muscelului istoric şi
legendar. Privire asupra trecu­
tului. Cu hărţi, figuri şi nume­
roase vederi. însoţit de călăuza
vizitatorului celor mai de seamă
locuri şi monumente istorice din
oraş şi din împrejurimi. Câmpu-
lung-Muscel. ,,Ioan X. Staicu".
1925, in —8«, 288 p. f 3 pl. fig. Lei
110.
517. C1I111U (Constantin). Monografia
comunei Gura-Foii din judeţul
Dnmboviţa. Bucureşti. ,,l-\ Gubl
l-ii". 1925, in—8«, 52 p.
548. • CIUVARAN (Ioan Gh.) şi
I. XEGOESCl .'-Bl'tl 1!. Moreni.
Bucureşti, 1926. Recenzie

. Evanghelice.
*
* *
551. * K L A I B E R - U L M (Dr. ing).
Die Goldschmiedearbeiten de sächsischen
Kirchen in Siebenürgen
im Wandel der Stile. Di e Gold-
sehmiedekunst. Leipzig. 1925^
luni 6. Ar. 12.
*
* *
552. H O R W A T H (Walter). Der Frai endorfer
Berchfrit. Korrespondenz­
blatt des Vereins für siebenbür-
giscge Landeskunde. Sibiu, 192-5,
Septem.—Noemvrie, An. XLVIII,
N-rele, 9—11, p. 90—91.
553. H O R W A T H (Walter). Zur Geschichte
der Kirche von Radeln
(Siebenbürgen). Deutsche Poli­
tische Helte aus Grossrumänien.
Sibiu, 1925 Octomvric, An. V, Nr.
10, p. 22—23.
c. Ortodoxe.
x. Biserici.
554. CONSTANTINESCU - IAŞI (Prof.
P.). Asupra decoraţiei exterioare
Ia bisericile româneşti. Arhiva din
Iaşi, 1925, Aprilie, An. XXXII,
Nr. 2, p. 116—119.
A r lea',
555. Ş O T R O P A (Virgil). Lupta Românilor
bistriţeni pentru biserică
[zidită în oraşul Bistriţa]. Arhiva
Someşană, Năsăud, 1925, N-r.
3. p. 31—38.
556. V A S A R H E L Y I (Miklos). A kolozsvári
minorita templom és siremlékei.
[Biserica minori ţilor din
Cluj şi monumentele ei funerare.
(Azi biserica greco-catolică română)].
Pás/tortüz. Clui, 1926,
Nou. 21. An. XII, Nr. 23. p.
536—538.
557. V O I L E A N U (Matei). O biserică
veche : Monument istoric. [Biserica
veche din Râşnov jud. Braşov.]
Anuarul Inst, de lat. Naţ. IV.
IÎIMLIOGKAFIA 577
Tclegralul Roman. Sibiu. 1925,
Februarie 28. An. LXXIII, N-r.
16, p. 3.
558. P O P A (Traian). O biserică a lui
Mihai Viteazul în Târgu-Mureş.
[1599—1601]. Societatea de Mâine.
Cluj, 1926, Ianuarie 24. An. III.
Nr. 4, p. 62.
Banat.
559. COSMA (Dr. Aurel junior). Un
mic istroic al bisericii române din
Timişoara — Fabric. Timişoara.
Cercul Tinerimea adultă „Sf. Ghei rghe".
1926, in—8", 12 p.
Basarabia.
560. CURDINOVSCHI (V.). Cele mai
vechi biserici ortodoxe din Basa.
rabia. [urmare]. Revista Societăţii
Istorico-Arheologice Riserieeşli din
Chişinău. 1925, Voi. XVI, p.
18—42.
561. CURDINOVSCHI (Vasile). Cele
mai vechi biserici de lemn din
jud. Hotin-Basarabia. Revista So­
cietăţii Istorico-Arheologice Biseri­
ceşti din Chişinău. 1925, Voi. XVI,
p. 60—74.
562. B E R E C H E T (Ştefan). Când a
zidit Vasile Lupu biserica Sf.
Dimitrie din Orhei? Revista Arhi­
velor. Bucureşti, 1926, An. II,
Nr. -3. p. 406—409.
Bucovina.
563. B E R E C H E T (Şt.). O carte rusească
despre biserica Bucovinei
de acum 50 de ani. Revista Socie­
tăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti
din Chişinău. 1925, Voi. XVI, p.
75—111. ISi ini Biserica Ortodoxă
Română. Bucureşti, 1925 Maiu.
Seria II, An. 43, Nr. 5 (530).
p. 269—276 ; 1925 Iunie, Seria
II. An. 43, Nr. 6(531). p. 337—343.
*
* *
564. D A N (Dimitrie). Ctitoria hatma­
nului Luca Arbure. [Biserica din
37

578 i. ORACIUN
satul Arbure, Bucovina]. Craiova,
Ramuri, 1926, in—i'. 10 p. (Ex­
tras din „Buletinul Comisiunii
Monumentelor Istorice [1926 lan.-
Martie An. XIX. Fasc. 47. p.
37—46]).
565. D A N (Dimitrie). Episcopia Rădă-
uţului, Mitropolia şi Mănăstirile
Bucovinei. Schiţă istorică. Cer­
năuţi, Mitropolitul Silvestru, 1926,
in—8", 39 p.
566. DAN (Dimitrie). Biserica cea
veche din Roşa (Cernăuţi). J u -
niumea Literară. Cernăuţi, 1926,
Martie-Aprilie, An. XV, X-rele
3—4, p. 69—70.
567. G R Ă M A D A (X.). Anul zidirii
bisericii din Zahareşti. Codrul
Cosminului. Cernău[i, 1925 şi 1926,
An. II şi III, p. 610.
Dobrogea.
568. C O T O V U (Brutus). Biserica St.
Nicolae catedrala oraşului Tulcea.
Cernăufi, „Glasul Bucovinei". 1926,
in—8", 14 p. (Extras din „Ana­
lele Dobrogei", 1926, An. VII,
p. 1-12}).
Moldova.
56 f
J. B A L Ş (G.). Bisericile lui Ştefan
cel Mare. Cu un rezumat în
limba franceză. Avec un résumé
en français. Buletinul Comisiunii
Monumentelor Istorice. Bucureşti,
1925, An. XVIII, Fasc. 43—46.
p. 1—131. Recenzii de: N. Iorya. Re­
vue Historique du Sud-Est Euro­
péen. Bucarest, 1926, Aprilie-Iunie,
An. III. N-rele 4 — 6, p. 111—
112 ; Al. Tzigara-Samunas. Convorbiri
Literare. Bucureşti, 1926, Aprilie.
An. 58, p. 292—300.
570. G R E C U (Vasile.) Din frumuseţile
vechilor noastre biserici [moldo­
vene]. Cernăuţi. „Glasul Bucovinei".
1926, in—8«, 16 p. + pl. (Extras .
din Calendarul „Glasul Bucovi­
nei", 1927, An. VIII).
571. G H E C U (Vasile). Din pictura
vechilor noastre biserici [moldo­
vene]. Junimea Literară. Cernăuţi,
1925, Noemvrie-Decemvrie. An. XI,
X-re'.e 11—12, p. 401—406.
*
* *
572. A P O S T O L (Preotul Alexandru).
Istoricul bisericii parohiale Sfinţii
împăraţi Constantin şi Elena din
oraşul Bacău. Bucureşti, Tip.
Cărţilor Bisericeşti, 1925, in 8'.
72 p.
573. IIODOROABA (Pr. X.). Biserica
Sf. Neculai din Ciurchi. Opinia
Iaşi, 1925, Decemvrie 5, An.
XXII. Nr. 5557, p. 1—2.
571. M O R A R I I ' (Leca). La Comăneşti
[Biserica]. Cernăuţi. „Glasul Bu­
covinei", 1925, in—8", 8, p. Lei 5.
(Extras din „Junimea Literară.
1925, [August-Octomvrie]. An. XIV,
X-rele 8—10, p. 297—303]).
575. Biserica Sf. Atanasie şi Chirilă
din Iaşi. Condică de venituri şi
chcltueli. Ioan Nccuice. Iaşi, 1925,
Fasc. 5, p. 305.
576. - -Istoricul înfiinţării Bisericii Nea­
mului delà Mărăşeşti. Bucureşti,
Tip. „Cărţilor Bisericeşti", 1925,
in—8«, 63 p.
577. R O Ş U (Ioan). Drumuri şi oraşe.
[Biserica Neamului delà Mără­
şeşti]. Bciuşul. Beiuş, 1925. August
16, An. V, Nr. 33, p. 4 ; — 1925
Septemvrie 6, An. V, Nr. 36, p.
2—3.
578. B A L Ş (G.). şi Arch. G. B O L O -
M E V . Sfânta Paraschiva din Şte-
făneşti-Botoşani. Craiova. Ramuri,
1926, in—4", 9 p. fig. (Extras
din „Buletinul Comisiunii Monu­
mentelor Istorice",. [1926 lan.-
Martie. An. XIX, Fasc. 47, p.
28—36]).
Oltenia.
579. C O N S T W T I N E S C U - I A Ş I (P.) Ve­
chimea bisericii Sf. Dumitru din
Craiova. Arhivele Olteniei. Cra-

BIBLIOGRAFI.»
iova. 11)26, Xoi'.-Oce. An. V, Sr.
28, p. 390—401.
580. (iHICA BUI1EŞTI (N.) [şi] Arh.
G. REFEHENDABU. Câteva bi­
serici de lemn din Oltenia. Bule­
tinul Comisiunii Monumentelor Is­
torice. Bucureşti, 1926 Ian.-Martie,
An. XIX, Fasc. 47, p. 9—27.
581. OBEDEANU (Constantin V.). Fun-
daţiunea Obedenilor. [Biserici în
Oltenia]. Arhivele Olteniei. Craiova,
1925, Ianuark-Fevruarie, An. IV,
Nr. 17, p. 7—13.
Ţara-Romanească.
582. NEGULESCU (Econ. Gh). O pa­
gină din istoria Bucureştilor.
Intemeerea Mănăstirii şi spita­
lului ,,Colţea". înfiinţarea şi isto­
ricul bisericii ,,Sf. llie, Hanul
Colţ ei ".Biserica Ortodoxă Română.
Bucureşti, 1926 Febr. Seria II,
An. 44, Nr. 2, (539), p. 82—88;
1926 Martie, Seria II, An. 41,
Nr. 3 (540). p. 135—139.
583. MINEA (I.). Cea dintâi amintire
documentară despre biserica Dom­
nească din Curtea-de-Argeş. Cer­
cetări Istorice. Iaşi, 1925. An. 1,
Nr. 1. p. 409.
584. ZAGOBITZ (Arhitect Al.). Bi­
serica şi casa din Mărgineni. Bu­
letinul Comisiunii Monumentelor
Istorice. Craiova, 1926 Iulie-Sept.
An. XIX. Fasc. 49, p. 108—119.
585. MIHAIL (i.). Pictura bisericii
din Săcuieni-Dâmboviţa. Buletinul
Comisiunii Monumentelor Istorice.
Craiova, 1926, Oct.-Dec. An. XIX,
Fasc. 50, p. 152—166.
586. PETRESCU-DRAGOE (C). Res­
taurarea picturii bisericii din Se-
cuieni-Dâmboviţa. Buletinul Co­
misiunii Monumentelor Istorice.
Craiova, 1926, Ocl.-Dec. An. XIX,
Fasc. 50. p. 167—169.
587. I Olt GA (N.). Nouă ştiri asupra
bisericii Mănăstirea de la Vălenii-
de-Munte şi asupra altor antichi-
57 9
taţi religioase locale. Buletinul Co­
misiunii Monumentelor Istorice.
Craiova, 1926, Aprilie-Iunie, An.
XIX, Fasc. 48. p. 49—53.
|3. Mănăstiri.
— Studii generale —
588. NICOLAESCU (Prof. St). Sfân­
tul Munte Athos şi importanţa
lui pentru Români. [Mănăstirile şi
daniile făcute de Voevozii Ţărilor
Române]. Xoua Revistă Biseri­
cească. Bucureşti, 1925, Octomvrie-
Novembrie. An. VII, N-rele 7—8,
p. 129 — 134+2 pl. [urmează].
Ardeal.
589. ANTAL (Protopop D.). Schituri
şi mănăstiri în protopoiatul Reghi­
nului. Revista Teologică. Sibiu.
1926 Aprilie, An. XVI, Xr. 4,
p. 91—98.
Banat.
590. MLRGi: (Vasile Pr.). Mănăstirea
„Călugăra". Arhivele Olteniei. Cra­
iova, 1926, Ian.-h'evr. An. V, Xr.
23, p. 16—18.
Basarabia.
591. BERECHET (Ştefan Gr.). Mănăs­
tirile [Basarabiei]. Un „Basarabia.
Monvyrafie sub îngrijirea d-lui. ţtcfuil
Civbanu". Chişinău, 1926}. p. 207—
224. [$i ;n' Biserica Ortodoxă Ro­
mană. Bucureşti, 1926, Iunie; Seria
II, An. 44, Nr. 6 (543), p. 328
— 337.
592. DUMITRII (Arhimandrit Melhi-
sedec). Monastirilc şi schiturile
eparhiei Hotinului. li» „Episcopia
Hctinuiui"). Chişinău, „Cartea Româ­
nească", 1925 p. 55—73.
593. IERONIM (Ieromonahul I.). Isto­
ricul sfintei monăsliri Noul-Neamţ
din judeţul Tighina. Note din arbi-

580 i. CRXCIUN
va monăstirei Noul-Neamţ. Chişi­
nău, Cartea Românească, 1926, in
—8", 43 P.
594. rilOŢENCO (Preot AL). Istoria
schitului Rudi. [jud. Soroca]. Revista
Societăţii Istorieo-Arhcolouiee
Bisericeşti din Chişinău, 1923,
Vol. XVI, p. 3—17.
Bucovina.
*
595. GRECU (Vasile). Vechi odoare
nepreţuite. [Mănăstirile Bucovinei].
Calendarul „Glasul Bucovinei".
Cernăuţi, 1925, p. 16—30.
*
* *
596. VOROBCHIEVICI (Episcopul Dr.
Ipolit). Istoria sfintei mănăstiri
Dragomirna. Ediţia II. Cernăuţi,
Tip. „Modernă", 1925, in — 8«,
67 p.
597. LASCARIS (Michel). A propos
d'un épitaphios du monastère de
Putna. Revue Historique du Sud-
Est Européen. Bucarest-Paris, 1925
Octombrie-Dcembre. An. II, X-rele
10—12, p. 356—361.
598. TAFRALI (O.). Le trésor byzantin
et roumain du Monastère de
Poutna. Texte. Paris. „Paul Ge-
ulhner". 1925, in—8°, X + 87 p.
Moldova.
*
* *
599. BÀRLEA (Pr. I.). Note de călătorie....
[Mănăstirile din Moldova].
Gazeta Maramurcşană. Sighet, 1925
Iulie 10, An. VI, Xr. 28, p. 1 ;
— 1925, Decembrie 11. An. VI Nr.
50. p. 1.
*
* *
600. SIMIOXESCU (Icon. Al). Mănăstirea
Agafton. [Moldova]. Revista
Moldovei. Botoşani, 1925 Martie-
Aprilie. An. IV, N-rele 11—12,
p. 9—13: 1926, An. V, Nr. 2,
p. 1—1;—1926, An. V, N-rele 7—
9, ]>. 37—12.
C0!—Condica generală a sf. mănăstiri
Agapia. IoanNccuIce. Iaşi. 1926—
1927. Fac. 6. p. 342—343.
602. GHEOLDUM (Preot Gută).' Mănăstirea
Bogdana. Noua Revistă
Bisericească. Bucureşti, 1925, Fe­
bruarie— Martie, An. VI, N-rele
11—12. p. 300—305.
60 !
. LOVIN (Protisinghelul Glicherie).
Monăstirea Bogdana din jude­
ţul Bacău. Chişinău, „Cartea Ro­
mânească", 1926, in— 8°, 99 p.
(Biblioteca „Monăstiri şi Schituri").
60 1. IORGA (N.). Mănăstirea Coşula.
[Botoşani]. Buletinul Comisiunii
Monumentelor Istorice. Craiova,
1926 Aprilie-Iunie, An. XIX.Fasc.
48, p. -,0—73.
00'. ZOTTA (Sever). Mănăstirea Golia.
Schiţă istorică. Buletinul Comisiunii
Monumentelor Istorice. Cra-
iova, 1924 Octomvrie-Decemvrie, An.
XVIII,Fasc.42, p. 185; Ioan Ne-
culce. Iaşi, 1925. Fascicola 5. p.
1—39.
00J. IORGA (N.). Mănăstirea Neamţului.
Viaţa călugărească şi munca
pentru cultură. Ed. III. Mănăstirea
Neamţului, Tip. „Mănăstirei". 1925,
in—8°, 104 p.
607. LOY'IN (Protos Glicheri). Mănăstiri
şi schituri existente în Eparhia
Romanului. Glasul Monahilor. Bu­
cureşti, 1925 Ianuarie 1. An. II,
Nr. 29. p. 2.
608. IORGA (N.). Procesele călugărilor
dela Sântilie şi Gheorghe
Pisarul leşesc. Bucureşti, „Cultura
Naţională, 1925, in—8". 24 p.
Lei 10. [Extras din „Memoriile
Secţiuni istorice ale Academiei Ro­
mâne". Seria III, Tom. IV, Mem.
7, [p. 411—434]. Recenzie de: V.
Boarea. Anuarul Institutului de Istorie
Naţională Cluj. 1921 — 1925, An.
III, p. 703—704.

Oltenia.
609. G E O R G E S C U (I. 13.). Mănăstiri
Olteneşti. Gura Motrului. Năzuinţa.
Ciaiova, 1925, Mai-Iunie. An.
IV, Nr. 1—2, p. 35—49.
610. L U N G U L E S C U (Pr. D.). Schitul
Sărăcineşti. [Vâlcea]. Arhivele
Olteniei. Craiova, 1925, Martie-
Iunie, An. IV, N-rele ÎS—19,
p. 132—137.
Ţara Românească
611. F I L I T T I (Ioan C). Schitul Aninoasa-Cislău
(Buzău) şi neamul
Doamnei Neaga. Revista Arhivelor.
Bucureşti, 1925, An. I, Nr. 2,
p. 210—226.
612.—Schitul Brădetul, Argeş, Viito­
rul, Bucureşti, 1925, Iunie 3.
An. XVIII, Nr. 5172, p. 3—4.
•613. SIMONESCU (Dan 1.). Vieaţa
literară şi culturală a Mănăstirii
Câmpulung (Muscel) în trecut.
(Din trecutul cultural al Câmpu­
lungului). Câmpulung-Muscel, Ioan
N. Staicu, 1926, in—8«, 72 p. Lei
20. Recenzie de.: N. Iorm. Revista Is­
torică. Vălenii-de-Munte. 1926, Oct.-
Dec. An. XII, N-rele 10-12. p. 361.
614. F I L I T T I (Ioan C ) . Despre schitul
Găvanele (Buzău). Revista
Istorică. Vălenii-de-Munte. 1925,
Aprilie-Iunie, An. XI, N-rele
4—6. p. 89—96.
•615. STANOIU (Ieromonahul Dămian).
Mănăstirea Pasărea. Bucureşti,
„Lupta", N. Stroilă, 1926, in—8",
32 p. Lei 20.
616. P A V L O V (Monahul Petru;. Călăuză
istorică despre sfintele mănăstiri
şi schituri ale judeţ. Pra
hova : Sinaia, Ghighiu, Predealu,
Zamfira, Susana. Cheia, Crasna,
Lespezi, Brebii. Ploeşti, „Concu­
renţa". [1925], in—8«. 64 p.
• 617. SA V E L A (Aurel). Mănăstirea Ră -
teşti. [Valea Buzăului]. Viitorul.
Bucureşti, 1925 Aprilie 19, An.
XVIII, Nr. 5138, p. 3—4.
BIBLIOGRAFIA 58
618. S T Ä X O I U (Ieromonahul Damian).
Mănăstirea Samurcăşeşti
(Ciorogârla). Bucureşti. „Cărţile
Bisericeşti". 1926, in—8", 32 p.
Lei 12, (Biblioteca „Apostolul"
No. 3).
619. I O R G A (N.). Câteva indicaţii
asupra mănăstirii Snagovul. Vă­
lenii-de-Munte. „Datina Român-
tească". 192S, in— 8", 19 p. + 2
pi. (Comisia Monumentelor Istorice.)
620. STÄNOIU (Ieromonahul Damian).
Mănăstirea Ţigăneşti. Bucureşti.
„Lupta", N. Stroilă. 1926. in—8".
32 p. Lei 25.
621. I O R G A (N.). Mănăstirea din Vă­
lenii-de-Munte. Craiova. „Ramuri' 1
.
* 1925. in—8°. 8 p. Lei 5. (Extras
din „Buletinul Comisiunii Monumentelor
Istorice").
3. Monumente Istorice,
a. Ardeal
622. H O R W A T H (Walter). Die Schwarzburg
bei Zeiden. Korrespon-
denzbiatt des Vereins für sieben-
büroisehc Landeskunde. Sibiu. 1925
Iunie — August. An. XLVIII,
N-rele 6—8, p. 69—79.
623. M A R Ţ I A N (Iulian). Ca Arul Rod-
na. Arhiva Somcşană. Năsăud.
1926, Nr. 4, p. 45—50.
621. R O T H (Victor). Construcţiile de
apărare ale Saşilor în Ardeal.
Universul Literar. Bucureşti. 1925,
August 2, An. XLI. Nr. 31, p,
6—8.
(¡2-. S C H U S T E R - K R O N S T A D T (Fritz).
Aus welchem Grunde und wann
ist die Burg auf der Zinne be
Kronstadt abgetragen worden?
Korrespondenzblatt des Vereins
für siebenbürgische Landeskunde
Sibiu. 1925 Ianuarie — Februarie
An. XLVIII. N-rele 1—2. p. 8—12
62 . V E R E S S (Dr. Andrei). Frescele
cetăţii Făgăraşului. Buletinul Co­
misiunii Monumentelor Istoriec.

582
Craiona, 19211 Apr.—Inlie. An.
XIX. Fasc. 48, p. 74—77.
b. Basarabia.
627. C I O B A A U (Ştefan;. Monumentele
istorice [ale Basarabiei], [In „Basarabia.
Monografie sub îngrijirea d-lui Ştefan
Ciobanu". Chişinău. 1926]. p. 177- -
206.
628. C U L E A (Apostol D.). Cetăţile
moldoveneşti de pe Nistru. Bucureşti.
„Cartea Romanească". [1926],
in—8', 32 p. Lei 4 (Cunoştiinţe
folositioare. Seria C. Nr. 25).
c. Bucovina.
629. L Li ŢI A (Dr. Petre I.). [Monumentele
istorice bisericeşti din
Bucovina]. Raportul secţiunii regionale
Cernăuţi [a Comisiunii
Monumentelor Istorice] pe anii
1921—1925 întocmit pe basa ra-.
portului technic al inginerului
H. Rezori. Buletinul Comisiunii
Monumentelor Istorice. Craiona,
1926, Iulie—Sept. An. XIX. Fase.
49, p. 126—140 ; 1926 Oct.—Dec.
An. XIX, Fasc. 60, p. 186—188.
(continuă).
d. Moldova.
63i». A X D R E E S C U (Const.). Cetatea
Nouă în vremea lui Ştefan ."el
Mare. O interpretare a cronicei
vechi moldoveneşti. Cercetări Is!o
rice. Iaşi. 1926, An. I, Nr. 1, p.
159—176.
631. I OK GA (N.). Cea dintâiu visilă
domnească Ia monumente istorii i
şi opera lui Grigore Matei-Vodă
Ghica. Buletinul Comisiunii Mo
numentelor Istorice. Craiova. 1926.
Oct.—Dec. An. XlX,Fas

vorbiri Literare. Bucureşti. 1925.
Martie, An. 57, p. 211—218.
b. Ciangăii.
•641. BII'AY (Dr. Arpàd). A moldvai
magyarsâg. Tôrténeti àitekintés.
[Ungurii din Moldova. Consideraţii
istorice]. Cluj. „Minerva". 1926,
in—8«, 24 p. (Erdélyi Tudomânyos
Fiizetek. 4 sz.). [Si in]
Erdélyi rr oda lini Szemle. Cluj.
1926. An. III, Nr. 2, p. 129—151.
642. G Y O R G Y (Endre). Magyarok
a régi Româniâban. [Unguri în
Vechiul Regat al României].
Erdélyi Irodalmi Szemle. Cluj.
1925, Maiu. An. [LVII] II. Nr.
5, p. 199— 208. [Nu mai „urmează",
deşi se spune acest lucru].
c. Elveţienii.
643. A N S E L M E (André). La colonie
suisse de Chabag. (Bessarabie).
Notice historique 1822 — 1922.
Cetatea-Albă. ,,Le Progrès". 1925,
in—8", 92 p.
d. Evreii.
644. A L E X A N D R I (V.). Poeţii la cârma
ţării. Discurs rostit de marele
poet, marele bărbat de stat şi
marele patriot în memorabila
şedinţă a Senatului de la 10
Octombre 1879 contra suprimării
art. 7 din Constituţie şi contra
acordărei drepturilor civile jidanilor.
Iaşi. ,, V['a(a] R[omănească]".
1926. in—16«, 37 p. Lei 10. (Biblioteca
„Arma" No. 1).
•645. A R C H I B A L D . Anumita presă.
Note de om necăjit. Bucureşti,
,,Steaua Ţării" Matei Ionescu,
1925. in—8«, 168 p. Lei 10.
'646. CATUNEANU (I. C). Cuvinte
adevărate. [Articole publicate în
reviste contra pericolului evreesc
în general şi în România]. Cluj.
„Dacia". 1925, in—8', 171 p.
Lei 25.
BIBLIOGRAFIA 583
647. F I L D E H M A X (Dr. W.) Adevărul
asupra problemei evreeşti din România
în lumina textelor religioase
şi a ftatisticei urmate
de listele nominale ale ostaşilor
evrei morţi, răniţi, prisonieri,
dispăruţi şi decoraţi în răsboiul
pentru întregirea României. Bucureşti.
„Triumful". 1925, in—8°.
XC VIII + 218 p. Lei 200. [Fm
si răspunsul acehtias autor la articolele apă­
rute in ..Universul' asupra lucrării de mai
sus :i Răspuns unor mistificări.
(1925\. in—8', 14 p.
648. P H O T O P O P E S C U (Elena Tltj.
Origina şi aspectele problemei
evreeşti din România în faţa naţiunci
române, a Europei şi Americei....
Bucureşti, 1925, in—8«,
150 p. Lei 100.
619. [HESSIERIŢA (Al.)]. Studiu privitor
la chestiunea evreiască.
Origini. Aspecte. Soluţii. Bucureşti.
„Tip. Geniului". 1926, in—
8«. 44 p.
650. SIJIIONESCU (I.) şi C. DĂNU-
LESCIj. Francisc Joseph Reiner.
Kd. II. Bucureşti. „Cultura".
[1925], in—8". 40 p.
e. Francezii.
651. T H E OD ORI AN - C A R A D A (M.).
Infiltraţia franceză în Oltenia.
Arhivele Olteniei. Craiova. 1925
Sefitemvrie - Decemvrie, An. 1 V.
N-rele 21—22. p. 485 — 487. Îndreptări:
Ihidem. 1926 Ian.—Febr.
An. V. Nr. 23, p. 70; 1926 Mart.-
Aprilie. An. V. Nr. 24, p. 158.
f. Germanii.
652. -- Das Deutschtum im Komitat
Binar. Deutsche Politisehe Hefte
aus Grossrumiinlen. Sibiu. 1925,
Martie-Aprilie. An. V. N-rele 3—
4. p. 17—19.
653. G E O R G E S C U (Ioan>. Coloniile
germane din Dobrogea. Cernăuţi.
„Glasul Bucovinei". 1926, in—8«.

534 I. CRĂCIUN
43 p. (Extras din „Analele Dobrogei".
1926, An. VII. [p. 17—58)}.
654. W E N I G E R (Pfarrer Andreas).
Vom Deutschtum in Nordsiebenbürgen.
Geschichte der Gemeinde
Hadad im Komitat Szilâgy (Salagiu).
Deutsehe Politische Helte
aus Grossrumänien. Sibiu. 1925,
Maiu—Iulie, An. V. N-rele 5—7,
p. 22—29.
g. Huţanii.
655. G H E O R G H I U (Căpit. A. I.).
Huţanii şi Rutenii. (Studiu etnografic).
Revista Moldovei. Boloşani.
1926. An. V, Nr. 10, p. II­
IS.
656. N I S T O R (Dr. I.). Originea Huţanilor
din Munţii Moldovei.
Glasul Bucovinei. Cernăuţi. 1925
Noembrie 19, An. VIU. Nr. 1927,
p. 2.
h. Saşii
657. B I E L Z (Dr. Julius). Die Nach
kommen des Peter Bergleiter
eingewandert im Jahre 1686 nach
Siebenbürgen. [Sibiiu = ] Ilermanstall.
los Drotleff. 1926. in—8.
39 p.
658. B I E L Z (Dr. Iulius). Eine Siedlung
deutsch-mährischer Wiederläufer
in Siebenbürgen. Deut­
sche Politische Hefte aus Grossru­
mänien. [Sibiiu=] Hermannstadt.
1926 Sept. An. VI. Heil 9, p.
189—191.
650. B R A N D S C H (Dr. Heinz). Geschichte
der siebenbürgischen
Volksschule [Sighişoara = ] Sch'ssburg,
Markusdruckerei. [1926}, in
—8°, 155 p.
660.. B R A N D S C H (Dr. Heinz). Unsere
Jugendverbände. Sch'issburg-Siglüşoara.
Fried. J, Horeth. 1925, in
— 8\ 24 p. (3. Flugschrift des
Allg. siebenbürgiscli-cleutschen Ju­
gendbundes).
66 1
.. * K L E I N (Karl Kurt). Die deut­
sche Dichtung Siebenburgens irre
Ausgange des 19. und im 20. Jahrhundert
drei Jahrzehnte. Jena. 1925,.
Recenzie de : N. Iorga. Revista Isto­
rică. Vălenii-de-Munte. 1925 f Iulie-
—Septemvrie. An. XI, N-rele 7—9.
p. 231—234; Universul Literar.
Bucureşti. 1925 August 2, An..
XLI. Nr. 31, p. 2—3.
662. K L E I N (Karol Kurt). Scurt istoric
al literaturii Saşilor în Ardeal..
Universul Literar. Bucureşti. 1925 }
August 2, An. XLI, Nr. 31, p_
9-14
663. M Ü L L E R (Frederic). Rolul istoric
al poporului săsesc din Ardeal. Traducere
de A. Decei. Universul:
Literar. Bucureşti. 1925, August'
9, An. XLI, Nr. 32, p. 9—12..
66!. M Ü L L E R - L A N G E N T H A L (I'tieddrich).
Die Geschichte unseres
Volkes. Bilder aus Vergangenheit
und Gegenwart der Deutschem
in Rumänien. [Sibiiu = ] Hermannstadt.
„W. Krafft". [1926],.
in—8". 185 p. Recenzie de: A T
. Iorm.
Revue Historique du Sud-Est E u .
ropécii., Bucarest, 1926^ A] ril-Juni'..
An. III, N-rele 4—6, p. 122—
125.
66". H E I C H A R T (jtohanno). Lias sächsische
Burzenland einst und jetzt.
Festschrift [Braşov = ] Kronstdt.
Johann Gotts Sohn. 1925. in—8«,
409 p.
666. S C H E I N E R (A.). Denkzeitcn siebenb.—sachsicherSpracbge-chichte.
(Zur Beleuchtung der Flandrenses
- Frage). Korrcspondenz-
hlatt des Vereins für siebenbürui-
sclie Landeskunde. Sibiiu. 1926 Iulie.
An. XLIX, Nr. 7,p. 73-76.
667. S C H U L L E R U S (Dr. A.). Siebenbürgische
sächsische Volkskunde
im Umriss. Leipzig. Ouelle et Me er.
1926, in—8«. X + 179 p. 4- pl..
Recenzie de : N. Iùrga. Revue Iiis -
torique du Sud-Est Européen. Bu­
carest, 1926 y April-Iunie > An. III,
N-rele 4—6, p. 125—126.

1241 — 1601.
683. B U T A (Nicolae). I raggualgi di
Claudio Rangoni, Vescova di Reg­
gio-Emilia e nunzio in Polonia
dal 1599—1605. Appunti di st ria
rumena. Diplomatariuni Italicuni.
Roma-Bukarest, 1925, An. I, p.
259—377.
(84. I S O P E S C U (Claudio). Alcuni do­
cumenti inediti della fine del cin­
quecento. [1595]. Seconda serie.
Diplomatarium Italleuin. Roma-
Bukarest, 1925, An. I, p. 37$—505.
1601 — 1821.
685. B A I D A F F (Leon). Pagini straine
din trecutul ţării. Un an de o-
cupaţie rusească (1810). Docu­
mente contimporane. Universul
Literar. Bucureşti, 1926, Nov.
7. An. XLII, Nr. 45, p. 10—11.
686. B U L A T (T. G.). Din corespon­
denţa baronului Samuel von Bruc-
kenthal. [1778—1787]. Revista Is­
torică. 1926, Aprilie-Iunie. An.
XII, N-ele, 4—6. p. 87—98.
687. B U L A T (T. G.). Une page de
l'histoire diplomatique des Princi­
pautés roumaines au XVIII-e
siècle. [1786]. Revue Historique
du Sud-Est Européen. Bucarest,
1926, lulie-Sept. An. III, N-rele
7—9, p. 170—189.
688. B U T A (Nicolae). Patru scrisori
domneşti din arhivele Vaticanului.
[1606, 1647, 1650, 1656]. Anuarul
Institutului de Istorie Naţională
Cluj. 1924—1925, An. III, p.
553—557.
689. G I U R E S C U (C. C). Un manuscris
miscelaneu [1775—1776]. Vălenii-
de-Munle. „Datina Românească".
1926, in—8, 5 p. (Extras din
„Revista Istorică", 1926, Oct.-Dec.
An. XII, N-rele 10—12, [p. 311—
313)).
*90. — Hrisoave bisericeşti. [Hrisovul
Schitului Dălhăuţi (R. - Sărat).
1782. Hrisovul de înfiinţarea Se­
I. CRĂCIUN
minarului din Mănăstirea Neamv
ţului, 1855]. Masul Monahilor-
Bucureşti, 1925 Aprilie 2, An. II,.
Nr. 39, p. 3.
a. Ardeal.
— Generale —
691. * P O P A (Traian). Documente pri­
vitoare la trecutul Românilor din
vechiul scaun al Mureşului. /-
Tărgu-Murâş, [19261].
1241 — 1601.
692. B A L Ş (Zoe G.). Două acte dela.
Mihaiu Viteazul [1600 Martie.-
1600 Aprilie]. Revista Arhivelor..
Bucureşi, 1925, An. I, Nr. 2, p».
266—268.
693. B U L A T (T. G.). încă un act dela
Mihai Viteazul, [1600]. Revista
Istorică. Vălenii-de- Munte, 192S
luiie-Sept. An. XII, N-rele 7—
9. p. 204—205.
694. L U P A Ş (L). Alte documente din.
timpul lui Mihaiu Viteazul. [1600],
Anuarul Institutului de Istorie
Naţională Cluj. 1924—1925, An..
111, p. 547—552. Comentate de: X.
loraa. Revista Istorică. Vălenii-de-
Munle, 1926, Ianuarie - Martie,
An. XII, N-rele 1—3, p. 5—7..
695. L U P A Ş (I.). Trei documente
ardelene din sec. al XVI-lea..
[1538, 1538, 1573]. Anuarul Insti­
tutului de Istorie \aţională Cluj.
1924—1925, An. III, p. 535
536.
696. L U P A Ş (I.). Două documente dela
Mihaiu Viteazul. [1599, 1600].
Anuarul Institutului de Istorie-
Naţională Cluj 1924—1925. An.
III, p. 543—545.
697. L U P A Ş (I..). Măsuri legislative'
luate în dietele ardelene contra
Grecilor. [1581, 1600, 1610, 1618]-
Anuarul Institutului de Istorie-
Vaţională Cluj; 1924—1B2S. An..
III, p. 537—539.
('98. LUPAŞ, (I.). Un salvconduct aii

marelui logofăt Teodosie pentru
nobilul Ioan Olasi. [1600]. Anuarul
Institutului de Istorie Naţională
Cluj. 1924—1925, An. III, p.
545. Comentat de: N. Ioraa. Itevista
Istorică. Vălenii-de-Munte, 1926
lanuarie-Martie, An. XII, N-rele
1—3, p. 5—7.
1399. L U P A Ş (I.). O scrisoare românească
a mitropolitului Ioan dela
Prislop (1600). Anuarul Institutului
de Istorie Naţională Cluj. 1924
—1925, An. III, p. 546+1 pl. Co­
mentată ae: 2?. Ioraa. Revista Isto­
rică. Vălenii - de - Munte, 1926,
lanuarie-Martie. An. XII, N-rcle
1—3, p. 5—7.
•700. M A R Ţ I A N (Iulian). Acte şi documente.
[Document din 1271 în
care e pomenit un Alexandri Bande
C.razna.] Arbiva Sonie.şană. Năsăud,
1926, Nr. 6. p. 67—69.
1601 — 1821.
701. HIF.I.Z (Julius). Ein Brief des
kommandierenden Generals von
Siebenbürgen, Grafen Rabutin,
über Komes Sachs von Hartencck.
[1702]. Korrespondenz Watt des
Vereins für siebenbiirgische Landes­
kunde. Sibiu, 1925 Decemvrie,
An. XLVIII, Nr. 12, p. 108—110.
702. D R A G O M I R (Silviu). Un document
privitor la proprietatea
mănăstirei din Hodoş - Bodrog.
[1629]. Anuarul Institutului de
Istoric Naţională Cluj. 1924—1925.
An. III, p. 557—561.
703. [IORGA (N.)]. Un zapis ardelean.
[1703]. Revista Istorică. Văleniide-Munte,
1925 Octomvrie-Decemvrie,
An. XI, N-rele 10—12. p.
317.
704. L U P A Ş (I.). Dispoziţia guvernului
ardelean cu privire la biserica
şi mănăstirea din Râpa
Râmeţului. [1792]. Anuarul In­
stitutului de Istorie Naţională
Cluj. 1924—1925, An. III, p.
.572—573.
BIBLIOGRAFIA 587
705. L L ' P A Ş (I.). Două documente
ardelene din sec. XVII şi XVIII.
[1667, 1750]. Anuarul Institutului
de Istorie Naţională Cluj. 1924—
1925. An. III, p. 564—567.
706. L U P A Ş (L). Măsuri legislative
luate în dietele ardelene contra
Grecilor. [1581, 1600, 1610, 1618].
Anuarul Institutului de Istorie
Naţională Cluj. 1924—1925. An.
III, p. 537—539.
707. M E T E Ş (Ştefan). O învoială românească
din Ardeal. [1789]. Revista
Arhivelor. Bucureşti, 1925,
An. I, Nr.2, p. 296—297.
708. MINEA (L). Un document despre
expediţia principelui ardelean
Gavriil Bâthori în Ţara-Româ
nească (1611). Revista Arhivelor.
Bucureşti, 1925, An. 1, Nr. 2, p.
286—287.
709. MOGA (I.). O însemnare despre
legăturile culturale dintre Ardeal
şi Moldova în sec. XVII-lea. [1651].
Anuarul Institutului de Istorie
Naţională Cluj. 1924—1925. An.
III, p. 563—564.
710. V E R E S S (Dr. A). Orânduelile
româneşti vechi tipărite în Ardeal
(1744-1848). Bucureşti, F.
G bl Fii, 1926, in—8°, 30 p. (Biblioteca
Arhivelor Statului). [$i in].
Revista Arhivelor. Bucureşti, 1926,
An. II, Nr. 3, p. 338—365.
1821 — 1920.
711. B[OGDAN-BUICA] (G.). Avram
lancu. [Lin document dela Axente
Severu]. Transilvania. Sibiu. 1926
Aprilie, An. 57, Nr. 4, p. 184—187.
712. BOGDAN-UUICA (G.). O scrisoare
dela 1848. Transilvania. Sibiu.
1926, Febr., An. 57, Nr. 2.
p. 71—73.
713. K E R E S Z T U R Y - O L T E A N U (Al).
Trei scrisori ale lui Ioan Dragoş.
despre tratativele cu Avram lancu.
Cele trei Crişuri. Oradea, 1926
Mai. An. VII, Nr. 5, p. 69—70

588 i. CRACIUN
714. MARŢIAN (1.). O scrisoare din
1849. Arbiia Someşană. Năsăud,
1926, Nr. 4, p. 90—93.
715. PĂCATUL (Teodor V.). Documente
din anii 1848—1849. Tran­
silvania. Sibiu, 1926 Iulie. An.
37, Nr. 7, p. 354—362.
716. V E R E S S (Dr. A.). Orânduieli româneşti
vechi tipărite în Ardeal
(1744—1848). Bucureşti, F. G bl.
Fii. 1926, in—8", 30 p. (Biblioteca
Arhivelor Statului.) Wi ««].
Revista Arhivelor. Bucureşti, 1926,
An. II, Nr. 3, p. 338—365.
b. Banat.
1821 -1920.
717. P O L G A R - C I C L O V A A L (Leontin
P.). Contract dela Em. Gojdu.
[1836]. Arhivele Olteniei. Craiova,
1926 Ma'-August. An. V, N-rele
25—26. p. 212—213.
718. [ P O L G A R - C I C L O V A M J (Leontin
P.)]. O scrisoare a lui A. Şaguna
de când era arhimandrit al Mănăstirii
Covil. [1844]. Arhivele Ol­
teniei. Craiova, 1926 Mai-August,
An. V. N-rele 25—26, p. 212.
c. Basarabia.
— Generale —
719. B E R E C H E T (Şt.). Documente
slave, privitoare la Basarabia, în
tipărituri ruseşti. [1407, 1434.1495,
1525, 1535, 1543, 1546, 1547,
1554, 1570, 1600, 1603, 1609,
1618, 1623, 1632, 1633, 1636,
1662, 1667, 1698]. Biserica Orto­
doxă Română. Bucureşti, 1926,
Mari. Seria II, An. 44. Nr. 3,
(540), p. 113—115; Revista Ar­
hivelor. Bucureşti, 1926, An. II,
Nr. 3, p. 332—337.
1601-1821.
720. B E R E C H E T (Şt.;. Cinci documente
hasarabene privitoare la
moşiile Episcopiei Huşilor. [1747,
1768, 1778, 1780, 1781]. Chişinău,
Tip. „Eparhială", 1925 t
in—8°. 12 p. [Si in] Biserica Orto­
doxă Română. Bucureşti, 1925.
Aprilie, Seria II, An. 43, Nr. 4
(529), p. 206—209; Revista Socie­
tăţii Istorico-Arheoloflicc bisericeşti
din Chişinău. 1925, Voi. XVI, p r
121—133.
1821-1920.
721. I O R G A (N.;. O scrisoare basarabeană.
[1829]. Revista Istorieă.
Vălemi-de-Munte, 1925 Aprilie—
Iunie, An. XI, N-rele 4—6. p.
108—109.
d. Bucovina.
1601-1821.
722. B L L A T (T. G.). Documente privitoare
la Bucovina. [1782 Februarie
12, 1782 Aprilie 8, 1782:
Maiu 14]. Revista Istorică, Vălenii-de-Munle,
1925 Aprilie-lume,
An. XI, N-rele 4—6, p. 97—99.
e. Dobrogea.
1821—1920.
723. [IORGA (N.,]. O condică de pomeni
dobrogeană în (1859). Revista
Istorică. Vălenii-de- Munte. 1925
Iulie-Septemvrie. An. XI, N-rele
7—9. p. 204—216.
f. Moldova.
— Generale —
724. ANTOXOVICI (Episcopul Iacov)'.
Documente Bârlădene. Diverse. V.
Huşi, Zanet Corlăfeanu, 1926,.
in—8 0
. XVI+326 p. Recenzie de : N.
Iorgd]. Revista Istorică. 1926 Ian.-
Marlie. An. XII, N-rele 1—3. p
55—56.
725. BALEAMJ (A.). [Ducumente].
Lucruri. [1843, 1622, 1624, 1634,.
1656, 1717, 1785]. Ioan Neculce.
Iaşi, 1926— 1927. Fasc. 6. p.
214—219.

726. COSTACHESCU (M.). [Documente].
Varia. [1643, 1640, 1650, 1507,
1579]. Ioan Xeculce. Iaşi, 1926—
1927. Fasc. 6, p. 271—277.
727. GHIBAXESCU (Gh.). Academia
Română şi documentele ce vorbesc
de Iaşi. [urmare]. Ioan
Xeculce. Iaşi, 1925, Fasc. 5, p.
321—329; 1926—1927. Fasc. 6, p.
313—317.
728. [GHIBAXESCU (Gh.]. [Documente].
Lada d. M. I. M. Kogălniceanu.
[1599, 1559, 1666,
1830, 1835, 1859]. Ian Xceulee.
Iaşi, 1925. Fasc. 5, p. 350—354.
729. GHIBAXESCU (Gh.). [Optsprezece
documente. Lucruri. 1664,
1760, 1764; 1776— 1777, 1785,
1791 — 1792, 1798, 1800, 1815,
1820, 1825, 1826]. Iaon Xeculce.
Iaşi, 1925, Pasc. 5, p. 218—233.
730. GHIBAXESCU (Gh.). [Documente].
Lucruri. [1840, 1851, 1834, 1706,
secol. XVIII, 1818, 1820, 1682,
1669]. Ioan Xeculce. Iaşi, 1926—
1927, Fasc. 6, p. 208—214.
731. GHIBAXESCU (Gh.;. [Documente].
Varia. [1841, 1811, 1812, 1841,
1842, 1842, 1843, 1843, 1845,
1843, 1844, 1843, 1843, 1842,
1835, 1803]. Ioan Xeculce. 7a.ş;,
1926—1927. Fasc. 6, p. 277—286.
732. GHIBAXESCU (Gh.). [Opisele documentelor]
din Arhivele Statului
din Bucureşti ce vorbesc de Iaşi.
Ioan Xeculce. Iaşi, 1925. Fasc.
5, p. 292— 296 şi p. 299—302.
73^. GHIBAiVESCU (Gh.). [Porunca]
Paşei de Silistra pentru Nahman
din Iaşi. 1237 Muharem 25. Ioan
Xeculce. Iaşi, 1925, Fasc. 5, p.
281.
73GHIBAXESCU (Gh.), O scrisoare
a lui Dositei Obradovicici către
Leon Gheuca, Episcop de Roman.
[Fără ari]. Ioan Xeculce. Iaşi,
.. 1925, Fasc. 5, p. ¿79—280.
735; GHIBAXESCU (Gh.). Surete şi
izvoade. [Voi. XVI]. (Fereştii-Vaslui).
Studiu şi documente. [1400 |
BIBLIOGRAFIA 589
—1831] 7aş/, „Viaţa Românească".
1926, in—8«. XLIV+ 179 p. Lei
100.
733, GHIBAXESCU (Gh.). Surete şi
isvoade. (Şendricenii - Dorohoiu).
Studii şi documente. [1467—1860].
Huşi. Zanet Corlăţeanu, 1925. in
— 8K LXXVI+123 p. Lei 100,
Recenzie de: N. Ilorga}. Revista Is-
torieă, Vălenii-de-Munte. 1925, Octomvrie-Decemvrie.
An. XI, N-rele
10—12. p. 322—323.
737. GHIBAXESCU (Gh.). Vasluiul.
Studiu şi documente [1375—1843].
[Surete şi izvoade Voi. XV]. Iaşi,
,,Via(a Românească", 1926, in—8".
LI + 342 p, Lei 150.
738. ICHIM (Traian). Actele .caselor
Consulatului rosienesc, (azi strada
Unirii). [1679, 1717, 1729, 1741,
1742, 1745, 1746, 1750. 1750,
1752, 1752, 1752, 1752, 1758,
1760, 1765, 1780, 1780, 1780,
1783, 1783, 1785, 1786, 1786,
1787, 1812, 1790, 1814, 1814,
1816, 1816, 1816, 1835, 1838].
Ioan Xeculce. Iaşi, 1926 1927,
Fasc. 6. p. 183—202.
739. ICHIM (Traian). Din actele Divanului
Domnesc din Moldova.
[1818, 1834]. Revista Moldovei.
Botoşani, 1925, Martie - Aprilie.
An. IV, N-rele 11^12. p. 15—21.
1.0. ICIflM (Traian). [Patru documente
cu caracter cultural. 1818, 1820,
1834, 1845]. Ioan Xeculce. Iaşi,
1925, Fasc. 5, p. 318 — 320.
741. ICHIM (Traian). [Douzeci documente.
Lucruri. 1661, 1716, 1776,
1786, 1793, 1797, 1799, 1803,
1814, 1817, 1824—1825, 1831,
1832, 1837, 1841, 1856]. Ioan
Xeculce. Iaşi, 1925, Fasc. 5, p,
202—218.
74?. ICHIM (Traian). [Documente
Lururi. [1839, 1842, 1846, Listă
de pensioanele şi sholile particularnice
aflate în Moldova ; 1758,
1828, 1829, 1832, 1832, 1840,
1840, 1842, 1843, 1814, 1828,

590 i. crâciun
1667, 1824, 1850]. loan Neeulee.
Inşi, 1926—1927. Fasc. 6, p, 219
—238.
743. ICHIM (Traian). [Zece documente
^ şi regeşte între anii 1642—184 4
: privitoare la oraşul Iaşi]. Ioan
| Neeulee. Iaşi 1925. Fasc. 5, ]>.
182—193.
741. [ICHIM (Traian)]. Mănăstirea
Poenile de pe Ceahlău. [Două
acte vechi. 1599, 1638]. Ioan
Neeulee. Iaşi, 1925, Fasc. 5, p.
312—313.
745. I O R G A (fi./. Documente tecucene
şi bârlădene. [1598—1816], Din
colecţia d-lui Jurgea-Negrileşti.
Buletinul Comisiei Istofice a Ro­
mâniei. Bucureşti, 1925, Voi. IV,
p. 163—180.
746. K A R A D J A (Constantin I.) Dosarul
unei Moşii Domneşti. (Răcăciunii).
[1548, 1641, 1642, 1642, 1642,
1646, 1647, 1648, 1648, 1648,
1648, circa 1654—1659, 1663,
1664, 1664, 1664, 1664, 1674,
1674, 1690, 1697, 1705, 1763,
1801]. Vălen i-di-Munle. „Datina
Românească". 1926, in—8«, 32
p. (Extras din „Revista Istorică".
1926, Iulie.-Sept. An. XII, N-rele
7—9, [p. 221—250].
74 7. K A R A D J A (C. L). Inventarul
documentelor viei dela Copou,
vândută de Prinţul N. Soutzo
dmsale Pantelie Hraşcovici. [1789,
1808, 1809, 1809, 1810, 1836,
1836, 1838, 1838, 1838, 1838,
1849]. Ioan Neeulee. Iaşi, 1926
— 1927, Fasc. 6, p. 312—313.
74*. M A R I N E S C U (Iulian). Documente
vasluiene extrase din condica
moşiilor lui Teodor Rosetti Solescu.
[1502—1799], Buletinul Comisiei
Istorice a României. Bucureşti,
1925, Voi. IV. p. 183—225.
719. R E L I (Simeon). Documente slavoromânc
din sec. XV—XVII [păstrate
în „Arhiva Statului" din
Cernăuţi]. Cernăuţi. „Glasul Bucovinei",
: n
25, ir 15 p.
(Extras din „Codrul Cosminului".
1925 şi 1926. An. II şi III, [p.
•129—412]).
1241 - 1601.
750. B O B I X E S C t (Preotul C). Un
document dela Alexandru cel Bun.
[1427]. Revista Arhivelor. Bucureşti.
1925, An. I.Nr. 2, p. 271—
272.
7,1. B O G H E A (V.). Un document
moldovenesc din 1442. Anuarul
Institutului de Istorie Naţionala
Cluj. 1921—1925. An. III, p.
532—533+1 faes'mil.
752. C O S T A C H E S C L (M.). [Documente].
Lucruri. [1459, 1499, 1518.
1555, 1576, 1580, 1581, 1585].
Ioan Neeulee laşi, 1926—1927.
Fasc. 6, p. 203—205.
753. COSTÂCHESCU (Mihai). [Şase documente.
Lucruri. 1497, 1507,
1528, 1532— 1533, 1546. 1555].
Ioan Neeulee. Iaşi. 1925, Fasc.
5, v. 194—202.
751. C O S T Â C H E S C U (Mihai). Observări
cu privire la uricele lui
luga Vodă [cu texte .lavone]. Io«n
Neeulee. Iaşi. 1925, Fasc. 5. p.
331— 341. Jtwntfe DE: A", LNRGA. [sub
titlul : Ştiri nouă despre Iuga-
Vodă], Revista Istorică. 1926 Apri­
LIE—Iunie, An- XII, N-rele 4—0,
p. 81 — 83.
755. [GHIBANESCL (Gh/|. Două surete
de vechi ispisoace. [1438, 1f0"].
Ioan Neeulee. Iaşi, 1925, Fasc. 5.
p. 311—312.
756. I O R G A (X.). O scrisoare a lui
Despot. 11562], Revista Istorică.
Vălenii-de-Munle. 1925 Qrtomvrie-
Dee-mvrie. An. XI, N-rele 10—11.
p. 268—269.
757. Mi nea (I.). Argument nou în
contra autent citaţii uricului atri­
buit lui Iurg Coriatovici. r
1374î.
Revista Arhivelor. Bucureşti. 1926,
An. II. N-RELE. 3. 397.

1601 — 182L
758.—1808 Iulie 21. Un act sturze.c.
loan Neculee. IAŞI. 1926— 1927.
FASC. G. P. 362—363.
759. [ANTON*OVICI] (Episcopul Huşilor
Iacov). [Treisprezece documente.
Locuri. 1669, 1691, 1724.
1745. 1753. 1755. 1757 1757, 1760,
1765, 1772, 1792, 1796] loan Xeculee.
Iaşi. 1925. FASC. 5. P.
122—129.
760. BALEAXU (A.). [Cinsprezece documente
cu regeşte. Locuri. 1665,
1729, 1732, 1735 — 1736, 1738,
1741 — 1714, 1765. 1778]. loan
Neculee. IAŞI. 1925, Faur,. 5. P.
146—151.
761. BALEANU (A.). [Document din
1778]. loan Xeculee. IAŞI. 1926—
1927, FASC. 6, P. 181—183.
762- BOGDAN" (N. A.). [Şaisprezece
documente. Locuri. 1733. 1798—
1801, 1803. 1807]. loan Xeeul.e.
IAŞI. 1925, FASC. 5, P. 129—146.
763. BULAT (T. G.J. Documente moldoveneşti.
[1618. 1796, 1818]. Revista
Istorică. VĂLENII-DE-MUNTE.
1925 OCTOMVRIE—DECEMVRIE AN.
XI, N-RELE 10—'12, P. 310—314.
764. BURGHELEA (M.). [Opt documente.
Locuri. 1761, 1780, 1794,
1807, 1816, 1821, 1824, 1825.]
loan Xeculee. IAŞI. 1925. FASC.
5, P. 151—159.
765. — Casa menzilului poştei Moldovei
pe anul 1817 (Iulie). loan
Xeculee. LAŞI. 1925. FASC. 5, P.
306—307.
766. COSTACHESCU (M.). [Actele bisericii
Talpalari şi altele. 1627,
1754, 1754, 1768. 1786. 1789.
1789. 1789, 1790, 1766, 1777,
1780, 1780, 1780, 1765, 1765,
1780, 1781, 1781, 1796, 1739,
1739. 1744], loan Xeculee. IAŞI.
1926—1927, FASC. 6, P. 167—181.
767. COSTACHESCU (Minai). [Douăzecişitrei
documente cu regeşte
locuri. 1707, 1712, 1714 — 1715,
BIBLIOGRAFIA 591
1725, 1728— 1730, 1735, 1741,
1747, 1753, c. 1755—1756, 1759,
1768.] loan Xeculee. IAŞI. 1925.
FASC. 5, P. 160—170.
708. COSTACHESCU (M.). [Documente
moldoveie]. I. MIHAIL DE LA DAROHOI
şi SATELE LUI. II. DOUĂ URICT DIN PRI­
MUL AN DE DOMNIE A LUI ALEXANDRU-CEL-
III. DOUĂ URICT DELA ŞTEFAN
VODĂ-CEL-MARE. loan Neculee. LAŞI.
1926—1927, FASC. 6. P. 345—360.
769 — [Doci.mente privitoare la oraşul
I. şi]. Acte cumpărate dela Alex.
Roşculescu. loan Neculee. IAŞI.
1926—1927. FASC. 6 P. 373—374.
770.—[Do'umente vecin dăruite de episcopul
Huşilor Iacob Antonovici
Muzeului Municipal din Iaşi]. loan
Xeeulce. LAŞI. 192f—1927. FASC.
6. P. 371—372.
771. FILITTI (loan C). Un raport catolic
despre Moldova la sfârşitul
sec. al XVII-lea. Revista Istorică.
VULENII-DE-MUNTE. 1926 IULIE-SEPT,
AN. XII, N-RELE 7—9, P. 193—199.
772. GHEORGHIU (Căpitan A. I.).
Documente inedite. [1773 Aprilie.
1773 Iulie, 1773 August]. Revista
Moldovei. BOTCŞANI. 1926, AN. V,
N-RELE 7—9, P. 43 — 44; 1926,
AN. V, NR. 10, P. 21—22.
773. [GHIBAXESCU (Gh.)]. Actele caselor
lui C. Sava, staroste de blănari,
de pe podul Hagioaiei, Iaşi.
Arhiva proi. Velichi, Galaţi. [1783.
1787, 1724, 1754, 1797, 1797,
17991. loan Xeculee. IAŞI. '926—
1927, FASC. 6, P. 335—340.
774. [GHIBAXESCU (Gh)]. Actele de
proprietate ale bisericilor Sf.
Ghcorghe şi Vovidenia din Botoşani,
loan Nocnlee. LAŞI. 1926
—1927. FACE. 6, 363—370.
775. GHIBÂNESCU (Gh.). Documentele
caselor Başotă (azi Gimnazul
Ştefan cel Mare), [o.) 1706, 1708,
1711, 1718, 1721, 1728, 1731,
1731, 1731, 1734, 1734, 1738,
1739, 1741, 1751, 1755, 1755,
1756, 1756, 1756, 1757, 1758.

592 I. CRĂCIUN
1758, 1758, 1760, 1799, 1800 ; b),
1710, 1718, 1720. 1751, 1755,
1757, 1798, 1799, 1799, 1800 ; c).
1670, 1723, 1724, 1785, 1800; d).
1725, 1726, 1732, 1745, 1752,
1754, 1764, 1784, 1792, 1792,
1792, 1792 1792, 1792, 1792,
1792, 1799, 1799, 1800, 1801,
1803, 1803 1803, 1803 ; e) 1801.
1801, 1801, 1801, 1814 ; /) 1800,
1801, 1801, 1801, 1809, 1809,
1813, 1813, 1813, 1814, 1814,
1814, 1814. 1814 ; g). 1777, 1777,
1781, 1798, 1798, 1799, 1812,
1812, 1817, 1818, 1818. 1818,
1838, 1838, 1839]. Ioan Xeculce.
Iaşi. 1926 -- 1927, Fase. fi, p.
112— 166.
7.6. G I I I B A X E S C U (Gh.) [Treizecişiopt
documente şi regeşte.
Locuri. 1648, 1665—1667, 1669—
1670, 1673, 1675—1677, 1680,
1684, 1686, 1693, 1704, 1715,
1733, 1739,- 1755, 1764—1766,
1784—1787]. Ioan Xeculce. Iaşi.
1925,Fasc. 5,p. 7/0—182.
77 7. G I I I B A X E S C U (Gh.). Hrisovul
lui Gr. A. Ghica Vodă pentru Zaharieşti
ot Suceava; [17ti5]. Revisla
Arhivelor. Bucureşti. 1925,
An I, Nr. 2, p. 275—284.
778. G I I I B A X E S C U (Gh.). Sama v*steriei
.Moldovei d ;
n 1763 (Iunie
—Decemvrie). Ioan Xeculce. Iaşi
1925. Fascicola 5, p. 70—121.
77.). G I I I B A X E S C U (Gh.). fScrhoare
eitre] Săteni; din Măeăreşti. 1775.
Ioan Xeculce. Iaşi. 1925. Fasc. 5,
p. 280.
780. G I I I B A X E S C U (Gh.). [Zapis românesc.
1564]. Ioan Xeculce. Iaşi.
1925. Fasc. 5. p. 279.
781. ICIIIM (Traian,. Actul privitor
"la iazul d'h Dre l'aocă a Mănăstirii
• Doamnei de lâhg" târgul Botăşenilor.
[1742]. Revista Moldovei.
Botoşani. 1926, An. V, Nr. 4, p.
• 8—10.
7.32. ICHIM (Traian). [Documente].
. Varia [1641. c. 1780—170-'), 1805].
Ioan Xceuiee. laş, 1926—1927,
Fasc. 6, p. 286—288.
783. ICIIIM (Troian). Dima Suiulginl
şi apa la Iaşi. [Document din
1765]. Ioan Xeculce. Iaşi. 1926
—1927. Fasc. 6, p. 329—332.
784. ICHIM (Traian). Suret de pe ispisoc
vechiu pe -arbii delă Vasile
Voevod scris de Corlat în Iaşi
din velet 7159 (1651) Iulie 17.
Revista Moldovei. Botoşani 1925
Februarie, An. IV, Nr. 10; p. 24
—25.
785. [IORGA (N .)] Acte felurite. [1781,
1791]. Revista Istorică. Vălenii-de
-Munte. 1925 Iulie — Septemvrie.
An. XI, N-rele 7—9, p. 219—220.
7.->fi. [IORGA] (N.). O jalbă ieşană
[97 [sicj Iulie 30]. Revista Istorică.
1926 Aprilie—Iunei, An. XII,
N-rele 4—6, p: 120—121.
787. I O R G A (N.). Izvoade de cheltuieli,
socoteli, diate. Din colecţii
private. (Cele mai multe din anii
1791—1820). Buletinul Comisiei
Istorice a Romanici. Bucureşti. 1925,
Voi. IV, p. 127—159.
78S. [IORGA (N.)]. Câteva nume moldoveneşti.
[1815]. Revista Istorică.
Vălenii-de-Munte. 1925 Octomvrie
—Decemvrie, An. XI, N-relclO—
12, p. 314—315.
789. K A R A R J A (Constantin L); Felurite
acte din Arhiva Soutzo-
Karadza. [1814, 1817]. Ioan XV
culce. Iaşi. 1926—1927, Fas . 6: p.
299—301.
7'3 '. M A R I IAX (Iulian). Acte şi document.?.
[Scrisoarea generalului
Ioan Keirién trimisă din Mo',
dova, 1657]. Arhiva Somcşană.
Năsăud 1926, Nr. fi, p. 69—73.
79'. M0T0GXA (Victor). Două scrisori
ale lui Gheorghc Ştefan. [1657].
Revista Istorică. Vălenii-de-Munte.
1926 'Oct.—Dec. An. XII N-rele.
10—12. p. 314—320.
7 2. S A I X T G E O R G E S (A.); [Şapte
documente privitoare la :
lucruri
din Moldova. 1691 1602, 1695 —

1697].. Ioan Neculce. Iaşi. 1925,
Fasc. 5, p. 351—357.
79?. — Din trecutul nostru juridic.
Documente. [1775]. Palatul de Justiţie.
Bucureşti. 1925, Aprilie,
An. VIII, Nr. 4, p. 4.
791. U R S A C E S C U (V.). [Un document
privitor la oraşul Iaşi. 1765]. Ioan
Neculce. Iaşi. 1925, Fasc. 5, p.
193—194.
795. VTTENCU (Alexandru). Vechi documente
moldoveneşti. [1601 —
1768]. Cernăuţi. „Mitropolitul Silvestru".
1925, in—8«, 52 p. + 1
facsmil.
1821—1920.
796. G H I B A X E S C U (Gh.). Actele caselor
Colonel Veisa, Iaşi strada Carol
N... [1828, 1828, 1830, 1831,
1833, 1833, 1833, 1858, 1846,
1838, 1858, 1838, 1838, 1859,
1859, 1858]. Ioan Neculce. Iaşi.
1926—1927, Fasc. 6, p. 320—329.
79 7. ICHIM (Traian). Din vechea corespondenţă
a boierilor Botoşăneni
cu anumite însărcinări de cumpărături
pentru îmbrăcăminte din
târgul Eşii de acum o sută de ani.
[1825]. Revista Moldovei. Botoşani.
1926. An. V. Nr. 4, p. 11—13.
798. [ICHIM (Traian)]. Sinet de cheltuială
pentru ziua hramului Sf.
Spiridon, Iaşi. 1832. Ioan Neculce.
Iaşi. 1925, Fasc. 5, p. 296—297.
799. I[ORGA] (N.;. [Document] 1827.
Revista Istorică. 1926 Ianuarie—
Martie, An. XII,N-rele 1—3, p. 33.
800. O P R E S C U (Anton). Documente
de vamă. Vama Tăcucii. [1825].
Revista Istorică. Vălenii-de-Munte.
1925, Iulie—Septemvrie, An. XI,
Nr-ele 7—9, p. 220—224.
801. Z O T T A (Sever). O scrisoare de
recomandaţie a lui Lamartine pentru
un boier din Moldova. [Toderiţă
Răşcanu, 1848]; Revista
Istorică. Vălenii-de-Munte. 1926
Iulie—Sept, An. XII, N-rele 7—9,
p. 205—206.
Anuarul In-^t. do Ist. Kaţ. IV.
BIBLIOGRAFIA 593
g. Oltenia.
— Generale —
802. R U L A T (T. G.). Contribuţiunî
documentare la istoria Olteniei,
secolul XVI, XVII şi XVIII.
Râmnicul-Vâlcea. „Viitorul Vâlcei".
1925. in— 8°,IV + 143 p.
Lei 50. Recenzie de: V. Bogrea. Anua­
rul Institutului de Istorie Naţio­
nală Cluj. 1924—1925. An. III,
p. 715—716.
803. B U L A T (T. G.). Documente cu
privire la Oltenia. [1557, 1718].
Revista Istorică. Vălenii-de-Munte.
1925 Octomvrie — Decemvrie., An.
XI, N-rele 10—12, p. 308—310.
804. B U L A T (T. G.). Două foi de zestre
şi o diată. [1779. 1834. 1846].
Arhivele Olteniei. Craiova. 1926
Xov.—Dec, An. V, N-rel: 28, p.
421—425.
805. M A T E E S C U (C. N-). Acle şi
scrisori din trecut. [.1730. 1736,
1793, 1834.]. Arhivele Olteniei.
Craiova. 1926 Mai—August, An.
V, N-rele 25—26, p. 214—215;
1926 Nov.-Dec, An. V, Nr. 28, p.
419—420.
1241 — 160L
806. D I N C U L E S C U (N. G.). Căite dela
Petru Vodă [Cercel]. [1585]. Arhi
vele Olteniei. Craiova. 1925 Ianuarie—Fevruarie,
Ah. IV, Nr.
17, p. 51—53.
807. D I N C U L E S C U (X. GH.). Copie
după traducerea cărţii de judecată
a lui Pătraşcu Voevod dată
lui Drăgoi Slugerul pentru moşia
Ageşti şi lui Radu din Co mcş.i
pentru uri loc la Buteşti. [1555].
Arhivele Olteniei. Craiova. 1925
Septemvrie — Decemvrie, An. IV,
N-rele 21—22, p. 463—464.
808. P L O P Ş O R (N.). Poruncă doinhească,
[apoi titlul schimbat în :
,,Trei porunci domneşti"] privitoare
la satul Bâloşani—Dolj
83

[1583, 1013, 10-48.]. Arhivele Ol­
teniei. Craiova. 1926 Mari. —
Apr., An. V, Nr. 24, p. 122—
123; 1926 Mai—August, An. V,
N-rele 25—26, p. 233—235.
809. [ B O M A N E S C U (X. P.)]. Hrisov
dela Neagoe Basarab. 1520. Arhi­
vele Olteniei. Craiova.1926 Mai—
August, An. V, N-rele 25—26, p.
207—208.
1601 — 1821.
810. B l ' L A T (T. G.). Dieata din 1820
a unui boer oltean. Arhivele Olte­
niei. Craiova. 1925 Martie—Iunie.,
An. IV. N-rele 18—19, p. 177 —
180.
811. B U L A T (T. G.). Hotărnicie între
Barbageri [Cermegeşti-Vâlcea]... şi
biv vel logofătul Iordache Can-
tacuzino din ţara Moldovei...
1801. Arhivele Olteniei. Craiova.
1926 Mai—August, An. V, N-rele
25—26, p. 209—211.
812. B L L A T (T. G.). O poruncă dom­
nească din 1820. Arhivele Olte­
niei. Craiova. 1926 Mai—August.
An. V, N-rele 25—26, p. 211.
813. B U L A T (T. G.). Din timpul pri­
mei ocupaţiuni ruseşti în ţările
româneşti. [Document 1774]. Ba­
natul Craiovei. Revista Istorică.
1926 Ianuarie—Martie. An. XII,
N-rele 1—3, p. 24—33.
814. [ C E L A R I A X (Ion I.)]. Copie
scoasă după cartea a 6 boeri care
au hotărît cu semne împrejur
moşiea Marotinului. [1714]. Arhi­
vele Olteniei. Craiova. 1925 Martie-
—Iunie, An. IV, N-rele 18—19.
p. 184—185.
815. C E L A R I A X (Ion I.). Zapis din
1816. Arhivele Olteniei. Craiova.
1926 Mart.—Apr. An. V Nr. 24,
p. 121.
816. D E M E T R E S C U George Mii.).
Două scrisori de (boei olteni.
(Sec. AVIII-a). [Răducanu Poe-
naru şi Barbu Otetelişanu]. [1779].
I. CRÂC1UN
Arhivele Olteniei. Craiova. 1925-
Martie—Iulie. An. IV, N-rele-
18—19, p. 188— 190.
817. [ D I X C U L E S C U (X. G.)]. Carte:
de hotărnicie a moşnenilor din
Clăşeneşti şi Balţatul, judeţul Me­
hedinţi. [1704, 1712, 1723, 1811,.
1820 ], Arhivele Olteniei. Craiova.
1925 Martie — Iunie. An. IV,
N-rele 18-19, p. 180—181; 1925
Iulie—August. An. IV, Nr. 20,
p. 321—326.
818. [ D I X C U L E S C U (X. G.)]. Cartea
lui Matei Basarab Voevod dată
lui Lupul Galei din Ocolnişte ca
să fie liber de rumânie. [1643].-
Arhivelc Olteniei. Craiova. 1925
Martie— Iunie, An. IV, N-rele
18—19, p. 182—183.
819. D I X C U L E S C U (N. G.). O hotă-
rîre a departamentului de patru,
din Craiova. [1808]. Arvivele
Olteniei. Craiova. 1925 Ianuarie
—Fevruarie, An. IV, Nr. 17, p.
54—57.
820. [ D I X C U L E S C U (X. G.)]. Zapis.
[1750]. Arhivele Olteniei. Craiova.
1925 Ianuarie — Fevruarie, An..
IV, Nr. 17, p. 53.
821. E[ORTUNESCU] (C. D.). Hrisovul
lui Constantin [Brâncoveanu] Voe­
vod prin care întăreşte mai multor
megiaşi din satul Risipiţii, jud.-
Mehedinţi, stăpânirea peste părţile
lor de moşii. 1697. Arhivele Ol­
teniei. Craiova. 1926 Ian.—Fevr.,.
An. V, Nr. 23, p. 29—32.
822. — Hrisov al lui Matei Basarab.
[1654]. Arhivele Olteniei. Craiova..
1926 Mart. —Apr. An. V, Nr. 24, p.
115—116.
823. I[ORGA] (X.). O judecată oltea­
nă. [1743], Revista Istorică. 1926
Aprilie—Iunie, An. XII, N-rele
4—6, p. 119—120.
824. L U N G U L E S C U (Preotul D.).
Izvodul cărţii lui Gavril Moghilă
Vodă fecior lui Simion Moghilă
Vodă. [1619]. Arhivele Olteniei.
(•raiova. 1925 Septemvrie—Decern--

vrie, An. IV, S-rele 21—22, p.
461—462.
825. M A T K E S C U (C. N.). Cartea lui
Constantin Vodă Brâncoveanu...
pentru cumpărături de moşie. 1694.
Arhivele Olteniei. Craiova. 1926,
Mart. — Apr. An, V, AT. 24,
p. 117—121.
826. MOISIL (Const.). Carte de mărturie
din 1634 pentru confirmarea
proprietăţilor Clucerului Barbul
Poenaru. [1631]. Revista Arhivelor.
Bucureşti. 1926. An. II, Nr. 3,
p. 378—382.
827. [ O B E D E A X U (C. V.)]. Hrisovul
lui Constantin Şerban B[asara]b
V[oevo]d prin care dărueşte lui
Jupan Buliga [Mehedinţeanu]...
satul Seaca-Carave... 1654. Arhivele
Olteniei. Craiova. 1926
Sept.- Oct, An. V, Ar. 27, p. 340.
828. O P R E S C U (Anton). Un act de
ispaşă din Glogova, jud. Mehedinţi
pe la 1820. Arhivele Olteniei.
Craiova. 1925 Septemvrie—Decemvrie,
An. IV, N-rele 21—22, p.
472.
829. O P R E S C U (Anton). Document
privitor Ia moşia FratoştLasa
Mărăcinul. [1674—1675]. Arhivele
Olteniei. Craiova. 1925 Martie —
Iunie, An. IV, N-rele 18—19,
p. 185—186.
830 P L O P Ş O R (N). O carte de alegerea
hotarelor moşiei Dobridoru —
Dolj. [1692]. Arhivele Olteniei.
Craiova. 1925 Ianuarie—Fevruarie,
An. IV, Nr. 17, p. 57—58.
831. S A U L E S C U (Misii). Hrisov dela
Leon Vodă pentru o întărire de
ctitor la M-rea Strâmba. [1630].
Arhivele Olteniei. Craiova. 1925
Septemvrie — Decemvrie, An. IV,
N-rele 21—22, p. 464—466.
832. S A U L E S C U (Mişu). Jalbă pentru
cutrupire de moşie. [1811]. Arhi­
vele Olteniei. Craiova. 1925 Septemvrie—Decemvrie,
An. IV, N-rele
21—22, p. 468—469.
• 833. SAUI.ESCI (Mişti). In pricina
BIBLIOGRAFIA 595
unei jălbi pentru pământ. [1805.]
Arhivele Olteniei. Craiova. 1925
Septemvrie—Decemvrie, An. IV.
N-rele 21—22, p. 466—467.
834. T O S U X (Gheorghe). Zapisu vii
Orodelu. [17761. Arhivele Olteniei.
Craiova. 1925 Septemvrie—Decemvrie,
An. IV, N-rle 21—22, p. 472.
835. V A S I L E S C U (Alex. D.). Friederich
Schwancz Haubtmann autorul
unei descrieri despre Oltenia. [Documente.
1723.]. Arhivele Olteniei.
Craiova. 1925 Martie—Iunie, An.
IV, N-rele 18—19. p. 207—209-
[Completări sub tulul:] Registrul tuturor
localităţilor cuprinse în harta Olteniei
lucrată de Friedrich Schwancz
şi terminată în 1723. Ihidem.
1926 Sept.—Oct. An. V. Nr. 27,
p. 341—352.
1821 — 1920.
836. B U L A T (T. G.). Un caz in­
teresant de migraţiune în Oltenia.
Trei acte dela Ostrovul-
Mare. [1839, 1839, 1840]. Arhi­
vele Olteniei. Craiova. 1926 Nov.
—Dec. An. V, Nr. 28, p. 416—
418.
837. M A T E E SC L" (C. N.>. Acte şi
scrisori din trecut. Clerul oltean
în turburările revoluţionare dela
1848. Arhivele Olteniei. Craiova.
1925 Martie—Iunie, An. IV,
N-rele lS—19.p. 171—176; —
1925 Septemvrie—Decemvrie. An.
IV, N-rele 21—2Z. p. 459—460;
1926. Ian.—Febr. An. V, Nr. 23,
p. 33—40.
838. [ P L O P O Ş O R (N.)]. Foae de zestre.
[1849]. Arhivele Olteniei. Craiova.
1925 Martie-Iunie, An. IV, N-reie
18—19, p. 186—187.
839. H A D O V A N U (Maior). Foaia de
zestre a Profirei născută Bălăcescu,
la căsătoria sa cu loan
Şomănescu. [1836], Arhivele Ol­
teniei. Craiova. 1925 Septembrie-
Decemvrie, An. IV, N-rle 21—
22. p. 170 -471.

596 I. CRĂCIUN
81). S Â V L E S C U (Mişu). Mare-Spătarul
Gr. Filipescu către Căpitanii
de Poteră din Mehedinţi. [1823].
Arhivele Olteniei. Craiova. 1925
Septemvrie - Decemvrie, An. IV,
N-rele 21—22, p. 469.
h. Ţara-Românească.
— Generale —
841. [IORGA (N.)]. Câteva acte muntene.
[1622, 1840]. Revista Istorică.
Vălenii-de-Munte. 1925, Oclomvrie-
Decemvrie, An. XI, N-rele 10—
12, p. 315.
842. I O R G A (N.). Documente urlâţene.
[1537 — 1837]. Buletinul Comisiei
Istorice a României. Bucureşti,
1926, Voi. V, p. 179—315.
813. I O R G A (N.). Documente de pe
Valea Teleajenului publicate cu o
introducere de... Vălenii-de-Munte.
..Datina Românească", 1925, în—4°.
V11+109 p. Lei 30. Recenzie de: r.
Boarea. Anuarul Institutului delstoric
Xaţională Cluj. 1924—1925, An.
III, p. 704.
844. [IORGA (X.)]. Documente vâlcene.
[1676, 1686, 1703, 1707,
1714, 1719, 1727, 1743, 1752,
1774, 1775, 1779, 1806 Februar,
1806 Aprilie, 1809 (sau 1803).
1818 Xoemvrie 2, 1818 Xoembrie
12, 1826, 1827, 1828, 1829 Xoembrie
3, 1829 Xoembrie 20, 1836,
1844, 1848, 1850, 1856]. Revista
Istorică. Vălenii-de- Munte. 1925
Ianuarie-Martie, An. XI, N-rele
1—3, p. 44—55.
815. R A U Ţ E S C U (Preot Iran). Acte şi
documente muscelene. [1656, 1671,
1738, 1762, 1781, 1781, 1783, 1785,
1796, 1801, 1809, 1820, 1823, 1827,
1839, 1841]. Revista Istorică. 1926
Aprilie-Iunie, An. XII, N-rcle
4—6, p. 107—119.
816. V A S I L E S C U (Âlex. C). Documente
din judeţul Dâmboviţa.
[1634, 1646 Mai 28, 1646 Mai 29,
1647 1673. 1845]. Revista Istorică.
Vălenii-dc-Munte. 1925, Iulie—Septemvrie,
An. XI, N-rele 7—9,
224—227.
1241 — 1601.
847. BAXESCX; (S.). Opt scrisori turceşti
ale lui Mihnea II „Turcitul".
[1584]. Bucureşti. „Cultura Naţională",
1926, in—8", 15 p. + VIII
facsimile.
84S. B U L A T (T. G.). Danii făcute de
Radu-cel-Mare, de Neagoe Basarab
şi de Vlad-Vintilă episcopiei de
Râmnic. [1535]. Revista Istorică..
Vălenii-de-Munte. 1926 Oct.-Dec,
An. XII, N-rele 10—12, p.
338—341.
849. B U L A T (T. G.). Un document al
mănăstirii Cîrţişoara referitor la
noi. [1440]. Revista Istorică. Vălenii-de-Munte.
1925 Octomvrie-Decemvrie,
An. XI, N-rele 10—12, p.
287—288.
851L L U P A Ş (L). Două rapoarte inedite
relative la Mihaiu Viteazul. [1599,.
1600]. Anuarul Institutului de Is­
torie Xaţională Cluj. 1924—1925,.
An. III, p. 539—543.
851. M O T O G X A (Victor). Un document
necunoscut privitor la Dan al
II-Iea. Revista Isrorică. Văleniide-Munte.
1926 lulie-Sept, An.
XII, N-rele 7—9, p. 215—217.
85?. Veress (Dr. Andrei). Despre semnătura
latinească a lui Minai Viteazul.
Revista Arhivelor. Bucureşti,
1926, An. II, Nr. 3, p.
409—411.
1601 - 182L
853. B U L A T (T. G.). Acte domneşti şi
vlădiceşti privitoare la Vlădeşti—
Vâlcea. [1614, 1633, 1633, 1670,.
1680, 1688, 1746]. Revista Iste­
rică. Vălenii-de-Munte. 1926 Ianuarie—Martie
An. XII, N-rele l—3,.
p. 19—24.
854. B U L A T (T. G.). Din actele mănăstirii
Dotruşa (Vâlcea), 1659—

1751. Revista Istorică. Vălenii-de-
Munte, 1926 Iulie-Sept., An. XII,
N-re'e 7—9, p. 250—255.
855. R U L A T (T. G.). 0 mărturie a
Doamnei Elina despre bătălia dela
Finta. [1653]. Revista Istorică. Vălenii-de-Munte.
1926 Ianuarie-Martie.
An. XII, N-rele 1—3, p.lS—19.
856. R U L A T (T. G.). Mărturii din timpul
revo uţiei lui Tudor Vladimirescu.
[1821]. Revista Istorică. Vălenii-de-
Munte, 1926 Iulie—Sept. An. XII,
N-rele 7—9, p. 199—203.
857. R U L A T (T. G.). Trei scrisori dela
Mihnea-Vodă Radu [1658]. Revista.
Istorică. Vălenii-de-Munte. 1926
Oct.-Dec., An. XII, N-rele 10—12.
p. 307—311.
858. B U L A T (T. G.). O scrisoare de
!a negustorii din Târgovişte către
Sib'eni. [Prima jumătate a sec.
XVII]. Revista Istorică. Văleniide-Munte.
1926 Iulie-Sept., An.
XII, N-rele 7—9, p. 217—218. Rec­
tificări de: N. lorga. Ibidem, Aceleaşi
numere, p. 296.
850. C U P A R E N C U (Mi tiade). Boieri
pribegi din Ţara-Românească în
Ardei [1770]. Revista Istorică. Vălenii-de-Munte,
1926 Iulie-Sept.,
An. XII, N-rele 7—9,p. 219—220.
860. F [ L O R E N Ţ I U ] (P). Un zapis de
vânzare de pământ din anul 1796.
Revista Societăţii Tinerimea Ro­
mână. Bucureşti. 1926, An. VII,
p. 145—147.
861. F U R T U N Ă (Econ. D.). Carte domnească
prin care se adevereşte că
Gheorghe Logofătul de taină din
Dorohoi urmează să-şi stăpânească
în pace un rând de case din mahalaua
Scaunelor, cumpărate dela
Iordache Dobrogeanul. 1749 Mart.
5. Revista Arhivelor. Bucureşti.
1925, An. I, Nr. 2, p. 298—299.
862. I O R G A (N.). Felurite acte argeşene.
[1750, 1773, 1775,]. Revista
Istorică. Vălenii-de-Munte. 1925
Aprilie-lunie, An. XI, N-rele,
4—6, p. 106—108.
BIBLIOGRAFIA 597
863. l[ORGA] (N.). Documente amestecate.
[1617, 1709, 1753]. Revista
Istorică. Vălenii-de-Munte. 1926
Iulie—Sept., An. XII, N-rele 7—9,.
p. 256—258.
834. I[ORGA] (N.). Privilegiul lui Constantin-Vodă
Brâncoveanu pentru
Bulgarii colonişti. [1691]. Revista
Istorică. Vălenii-de-Munte. 19250ctomvrie-Decemvrie,
An. XI, N-rele
10—12, p. 305—308.
865. I O R G A (N.). O scrisoare a lui
Manoli-Vodă [Roset]. [1770]. Revista
Istorică. Vălenii de-Munle.
1925 Ianuarie-Martie, An XI,
N-rele 1—3, p. 1—4. Adaus de :
I. c. Fiiitti. Ibidem. 1925 Iulie-Seplemvrie.
An. XI, N-rele 7—9, p. 251.
866. K A R A D J A (Constantin I.). Un
manuscris al lui Ieremia Cacavela
din biblioteca lui Constantin Brâncoveanu
[1687]. Revista Istorică.
Vălenii-de-Munte, 1926 Ianuarie-
Martie, An. XII, N-rele 1—3, p.
16—18.
867. MOTOGNA (Victor). O donaţie
munteană a lui Gabriel Bathory
[1611]. Revista Istorică. Văleniide-Munte.
1926 Iulie-Sept. An.
XII. N-rele 7—9, p. 260—261.
868. X I C O L Ă I A S A (Gh.). O poruncă
a lui Alexandru Moruzi Vv. cu
privire la gospodăria Mănăstirilor
din Muntenia. [1799]. Revista
Arhivelor. Bucureşti. 1925, An.
I, Nr. 2, p. 269—271.
869. R Ă U Ţ E S C U (Preot Ioan). Două
acte privitoare la Mitropolitul
Grigorie al IUea. [1762, 1777].
Biserica Ortodoxă Română. Bucureşti.
1925. Iunie, Seria II, An.
43, Nr. 6 (531). p. 335—336.
870. R Ă U Ţ E S C U (Preot Ioan). Două
acte privitoare la Mitropolitul Filaret
I [al Ungrovlahiei]. [1756,
1757]. Biserica Ortodoxă Română.
Bucureşti, 1926 Febr. Seria II,
An. 44, Nr. 2 (539), p. 69—71.
871. R Ă U Ţ E S C U (Preotul Ioan). O
carte de judecată a Mitropolitului.

398 I. CRĂCIUN
Filarel I [1756]. Biserica Ortodoxă
Homână. Bucureşti. 1926 Aprilie.
Seria I! An. 44, Nr. 4 (541). pp.
179—181.
8 72. SIM(I)ONESCL (Dan I.). O jalbă
dela începutul veacului al XIX.
Document muscelean. [1814].
Revista Arhivelor. Bucureşti. 1925,
An. I, Nr. 2, p. 272—275.
•8 3. T U D L C E S C U (luliu). [Document
muntean din 1791]. Hevista Isto­
rică. Vălenii-de-Munle. 1926 lulie-
Sept An. XII, X-rele 1—9, p.
258—259.
874. T U D L C E S C U (I.). Documente
prahovene, 1775—1810. După copiile
d-lui Avocat Obrocea din
Ploeşti. Buletinul Comisiei Isto­
rice a Homâniei. Bucureşti, 1925,
Voi. IV, p. 107—123.
.8 5. Z O T T A (Sever,. Ultima ştire
despre Constantin Şerban Voevod
[1681]. Revista Istorică. Văleniide-Munte.
1926 Iulie-Sept, An.
XII. X-rele 7—9. p. 213—215.
1821 - 1920.
8 76. F I L I T T I (J. C.;. Une lettre du
Princc de Serbie au prince de
Valachie [Georges Bibesco] en
1814. Revuc Historique du Sud-Est
Europi'-en. Bucarest. 1926 April-
Iunie. An. III, N-rele 4—6, p.
92—97.
«77. [IORGA (N.)]. [Zapis din 1831].
Revista Istorică. Vălenii-de-Munte.
1926 Iulie-Sept, An. XII, X-rele
7 — 9, p. 259.
878. I l A U Ţ E S C U (Preotul Ioan). Jalba
locuitorilor din Cerbureni (Argeş;
către Grigore Vodă Ghica în 1827.
Revista Istorică. Vălenii-de-Munte.
1925 Aprilie-Iunie, An. XI,
X-rele 4—6, p. 99—106.
i. Principatele Unite (1859 — 1866).
879. B E R E C H E T (Ştefan). Un nou
document privitor la reformele
bisericeşti ale lui Alexandru Ioan
Cuza. Biserica Ortodoxă Română.
Bucureşti. 1925 Februarie, Seria
II, An. 4.3, Nr. 2 (527), p. 75—
78.
880. G O R O V E I (Artur). Un mănuchiu
de documente cu privire la Unirea
Principatelor. Cernăuţi. „Glasul
Bucovini". 1926, in—8«, 25 p.
(Extras din „Junimea Literară".
1926, [Sepl.-Ocl.], An. XV,[ N-rele
9—10, p. 201—209 ; 1926 Nov.-
Dec, An. XV. N-rele 11—12, p.
253—268]).
881. IIAGI MOSCU (Em.). Scrisori
vechi [privitoare la Unire, 1859].
Revista Istorică. 1926 Aprilie-Iunie,
An. XII, N-rele 4—6, p. 83—85.
882. [IORGA (N.)]. Acte din vremea
lui Cuza Vodă. [1864 Iulie 19,
1864 Iulie 29]. Revista Istorică.
Vălenii-de-Munte. 1925 Iulie—Septemvrie,
An. XI, N-rele 7—9, p.
227—228.
833. I[ORGA] (N.). O scrisoare a lui
Alexandri [către C. Negri]. Revista
Istorică. Vălenii-de-Munle. 1926
Od.-Dee. An., XII, N-rele 10—12,
p. 337.
884. I O R G A (X.). Scrisori de studenţi
români la Paris. [1865 ]. Revista
Istorică. Bucureşti. 1925 lanuarie-
Martie, An. XI. N-rele 1—3. p.
35—37.
k. România (1866-1920).
885. CORTI. Une lettre du roi Charles
de Roumanie au prince Alexandre
de Bulgarie. [1879]. Revuc Histo­
rique du Sud-Est Européen. Bu­
carest- Paris. 1925 Iulic-Septembrie.
An. II, N-rele 7—9. p. 272—
275.
886.—Un document doi dosarul „Ororilor
inutile" [1907]. Lupta. Bucureşti,
1925 Mai 28, An. IV, X-r.
1039, p. 1—2.
887. G E O R G E S C U - T I S T U (N.). Correspondance
d'un secrétaire princier
en Roumanie Emile Picot. (1866)
—186*. Paris. ,,./. Gamber". 1926.

in—•S 0
, 120 p. (Extrait des ,,Mélanges
de L'Éccle Roumaine en
France".
99—215]).
1926, V, [Part. I, p.
888. * SETON-WATSOX 1
. [Documents
dipolmatiques russes sur la crise
d'Orient. 1876]. [Documentele privesc
şi România]. Slavonie Bevlew.
1925, Decemvrie. Menţionate de: X.
larga. Revue Historique du Sud-Est
Européen. Bucarest, 1926, Aprillunie,
An. III, N-rele 4—6, p.
151— 152.
1. Rotnânia-fntregită.
889.—Trattato di amicizia e di cordiale
collaborazione italo-romeno. (Roma,
16 settembre 1926). L'Europa
Orientale. Roma, 1926 Oct.-Nov.
An. VI, N-rele 10—ll,p. 572--573.
a. Arhive.
Basarabia.
89\ A V A K I A N (Gr.). Arhivele ruseşti
din Cetatea-Albă şi importanţa lor
pentru istoria Românilor. Revista
Arhivelor. Bucureşti, 1925, An. 1,
Nr. 2, p. 189—200.
Bucovina.
891. B Ă L A N (Teodor). Arhivele Bucovinei.
Revista Arhivelor. Bucureşit,
1926. An. II, Nr. 3, p. 301—304.
892. REL1 (Simeon). Ceva despre fondurile
arhivistice din arhivele Bucovinei.
Revista Arhivelor. Bucureşti,
1926, An. 11, Nr. 3, p.
305—311.
Oltenia.
893. R U L A T (T. G.). O arhivă centrală
la Craiova în 1838. Revista
Arhivelor. Bucureşti, 1925, An. 1,
Nr. 2, p. 201—203.
Străine.
894. Z A B O B O V S C H I (Virgil). Importanţa
trhivelor vieneze pentru istoria
Românilor. Revista Arhivelor.
BIBLIOGRAFIA 698
Bucureşti, 1925, An. 1, Nr. 2, p.
145—176.
¡3. Peceţi.
895. MOISIL (Constantin). Bule de aur
sigilare dela Domnii Ţării-Româneşti
şi ai Moldovei. Bucureşti, F.
G bl Fii. 1925, in—8«. 19 p. + VI
pl. ([Extras din] „Revista Arhivelor",
Bucureşti, 1925, An. 7,.
Nr. 2, [p. 249—265]).
896. POPESCU (Dr. M.). Sigilul lui Sigismund
Bathori Principele Transilvaniei.
[Şi sigiliul luiMihaiu Viteazul].
Revista Arhivelor. Bucureşti,
1926, An. II, Nr. 3, p..
328—332.
6. Inscripţii.
(După epoce şi provincii).
(Tot aci s'au pus şi notiţele din
cărţile vechi).
— Generale —
897. BANESCU (N.). Din viaţa trecutului
nostru : femei iubitoare decarte
şi frumos. [Elisabeta, Doamna
lui Ieremia Vodă (1605). Cătălina,
Marea-Băneasă a Craiovii, (1610).
Elina lui Matei Basarab (1642). Arghira
lui Toma Logofătul (jumătatea
veac. XVIII). Roxandra
Callimachi (1815)]. [însemnaii pe
cărţi vechi]. Arhivele Olteniei. Craiova,
1926 Ian.-Fevr. An. V, Nr.
23. p. 7—-9. Rectificare de acefal:
Mart.-Apr. An. V, Nr. 23, p. 158.
898. GHIBANEASCU (Gh.). Inscripţii'
şi notiţe de pe cărţi vechi [din
Vaalui, Muzeul Naţional din Bucureşti,
Bolgrad, Castelul dela Gherla,
Miercurea Ciucului, Reghinul
Sase c, Bereşti (Covurlui), Dorohoiu,
Academia Română, Muzeul'
Muncipa. Iaşi, Preuteşti]. Ioaro
N'eculce. Iaşi, 1925, Fasc. 5, p.
269—275 [şi notiţe] p. 314 şi i«7.
899. [GHIB.4NF.SCU (Gh.)]. [Notiţe de
pe cărţi] Din Biblioteca d-lui I.

600 1. CKĂCIUN
MarţianNăsăud. Ioan Xeculee. Iaşi,
1925, Fasc. 5, p. 343—348.
•S)-. [IORGA (N.)]. Cîteva inscripţii.
[Grozeşti, Bogdăneşti, Mănăstirea
Caşinului]. Revista Istorică. Vă-
lenii-de-Munte, 1926 Iulie-Sepl. An.
XII, X-ele 7—9, p. 255—256.
•901. URsACESCU (Economul V.). în­
semnări de pe cărţi vechi biseri­
ceşti. Biserica Ortodoxă Română.
Bu.ureşti, 1926, Ocl. Ser a II, An.
44, Xr 10 (547). p. 588—592 ;
1926, Dec. Seria II, An. 44. Xr.
12, (549), p. 703—709.
a. Ardeal.
— Generale —
• 902.-Biserica lui Petru Maior. [In­
scripţie pe un mormânt din jurul
bisericii unite din Reghin.]. Cul­
tura Creştină. Blaj. 1925, Sep­
temvrie. An. XIV, Nr. 9, p. 344.
903. [GHIBAXESCU (Gh.)]. [Notiţe de
pe cărţi din] Biserica Greco-Ca-
tolică din Bistriţa (Ardeal). Ioan
iVcculce. Iaşi, 1925, Fasc. 5, p.
348—349.
904. L U P A Ş (I.). Câteva inscripţii de
prin bisericile din munţii apuseni.
\In „Raport cu privire la lucrările din anul
19?4 a Comisiunii Monumentelor Istorice,
Secţiunea din Transilvania, şi Ţinuturile
mărginaşe"]. Cluj, „înfrăţirea", 1926,
p. 15—18.
1601 - 1821.
905. [ionGA (N.)]. Pe o icoană [din
biserica Căcuceni. Inscripţie, 17/7].
Revista Istorică. Vălenii-de-Munte,
1925 Oclomvrie-Deeemvrie. An. XI,
N-rele 10—12. p. 317.
906. [IORGA (N.)] [însemnare pe un
Tesalonic din Alămor, 1774]. Re­
vista Istorică. Vălenii-de-Munle,
1925 Ianuarie-Mari ie, An. XI.
X-rele 1—3. p. 71.
b. Basarabia.
90.'. [GIIIBANESCU (Gh.)]. [Inscripţii
şi notiţe ;e căiţi] la Bălţi (Ba­
sarabia). Ioan Xeculee. Iaşi. 1926
—1927. Fasc. 6, p. 333—335.
£08. G H I B A X E S C U (Gh.) Note şi
inscripţii de la Leuşeni, de peste
Prut. Ioan JVecuce. Iaşi. 1926-—
1927. Fasc. 6. p. 341.
909. [IORGA, (N.)]. Inscripţii pe pietre
la biserica din Lipova. Revista
Istorică. Vălenii-de- Munte. 1925
Octomvrie — Decemvrie. An. XI,
X-rele 10—12,p. 316—317.-
c. Bucovina.
910.—Pisania Bisericii învierii Dom­
nului (Suceava 1550). Făt-Frumos.
Suceava. 1926 Mai—Iunie. An.
I, Nr. 3, între p. 80—81.
d. Moldova.
— Generale —
911. C O S T A C H E S C U (Minai). Inscrip­
ţii şi notiţe de pe cărţi vechi [din
Hangu, Durau, Buciumi, Mădâr-
jeşti.]. Ioan Xeculee. Iaşi. 1925,
Fasc. 5, p. 275—277.
912. URAGIIICEANU (Virg.). [Inscrip­
ţii la] Biserica din Paşcani. Bule­
tinul Comisiunii Monumentelor Is­
torice. Craiova. 1926 Iulie — Sept.
An. XIX. Fasc. 49. p. 123.
91". ORAGHICEANU (Virg.). [Inscrip­
ţii dela biserica din] Vasluiu. Bule­
tinul Comisiunii Monumentelor Is­
torice. Craiova. 1926 Iulie — Sep.
An. XIX. Fase. 49. p. [124],
914. GHIBAIVESCU (Gh.). Inscripţii
şi notiţe pe cărţi de la Mănă­
stirea Agapia (Neamţ). Ioan Ne­
eulce. Iaşi. 1926—1927, Fasc. 6,
p. 263 —270.
915. r G H I B A X E S C U (Gh.)]. [inscrip­
ţii de pe obiecte aflătoare la
muzeul episcopal din Huşi]. Ioan
Xeculce. Iaşi, 1926—1927 ase. 6.
p. 370—371.
916. I O R G A (N.). Inscripţii din bise­
ricile României. Bisericile arme­
neşti din Botoşani. Universul Li-

tcrar. Bucureşti. 1925 Iulie 5.
An. XLI, Nr. 27, p. 12.
917. I[ORGA] (N.). Dela mănăstirea
Coşula. [Inscripţii şi cărţi]. Revista
Istorică. Vălenii-de-Munte.
1925 Iulie—Septemvrie. An. XI,
N-rele 7—9, p. 252.
918. M I N E A (I.). In legătură cu grafitele
dela biserica Sfântul Gheorghe
din Hârlău. Buletinul Comisiunii
Monumentelor Istorice. Craiova.
1926, Aprilie—Iunie. An. XIX.
Fasc. 48, p. 78—86.
919. L R S A C E S C U (Preotul V.). [Notiţă
pe un Mineiu a bisericii Sf. Vineri
din Iaşi]. Ioan Neculce. Iaşi. 1925.
Fasc. 5, p. 277—278.
1241—1601.
920. [IORGA (N.)]. Un manuscript
armenesc. [Notiţă pe o Evanghelie
din veacul al XVI-lea a bisericii
armeneşti din Roman]. Revista
Istorică. Vălenii-de-Munte. 1925
Aprilie—Iunie. An. XI, X-rele
4—6. p. 110.
1601—1821.
921. [ANTONOVICI (Episcopul Hu
şilor] Iacov). O însemnare scrisă
cu mâna Episcopului Iorest a
Huşilor în anul 1719 Iulie 15.
Biserica Ortodoxă Română. Bu­
cureşti. 1925 Septemvrie. Seria II.
An. 43. Nr. 9 (534), p. 573—575.
922. CONSTANTINESCU-IAŞI (Dr. P.)
Grafitele dela Hârlău. [1614 şi
urm.]. Arhiva din Iaşi. 1925 Iulie—
Octomvrie. An. XXXII, N-reh
3—4, p. 282—283.
923. [IORGA (N.)]. O însemnare din
Moldova. [Despre Vasile Cantacuzino
1700]. Revista Istorică.
Vălenii-de-Munte. 1925 Octomvrie-
Decemvrie, An. XI, N-rele 10—12.
p. 317.
e. Oltenia.
— Generale —
924. B R Â T U L E S C U (V.). [Inscripţii
dela] Bisericile din Crevedia, Cre-
BIBLIOGRAFIA 601
vedia Mică, Zădăriciu, Clejani,.
Obedeni. Buletinul Comisiunii Mo­
numentelor Istorice. Craiova. 1926,
Aprilie—Iunie, An. XIX, Fasc.
48, p. [88—89].
925. B U L A T (T. G.). Inscripţii din
bisericile Olteniei, [urmare]. Arhi­
vele Olteniei. Craiova. 1925 Ianuarie—Fevruarie.
An. IV, Nr. 17,
p. 60—61;—1925 Septemvrie—Decemvrie.
An. IV, N-rele 21—22, p.
473—476; 1926 Mart.—Apr. An.
V, Nr. 24, p. 123— 124; 1926
Nov.—Dec. An. V. Nr. 28, p.
426.
926. I O R G A (N.). însemnări la biserica
din Breasta. Revista Istorică.
Vălenii-de-Munte. 1925 Aprilie—
Iunie. An. XI, N-rele 4 — 6, p.
109.
1601 — 1821.
927. M A T E E S C U (C. N.). Inscripţii din
Bisericile Oltene. Ctitoria boierilor
Zătreni, din satul Zătreni. [1734,
174 n
, 1755]. Arhivele Olteniei. Craiova.
1926 Mai—August. Ah. V,
N-rele 25—26, p. 235—236.
f. Ţara-Românească.
— Generale —
928. B R Â T U L E S C U (V.). [Inscripţii
dela] Bisericile Sf. Ilie, Sf. Vineri,
Sf. Spiridon din Roşiorii de Vede,
Biserica Ţigănia—Drăgăneşti (Teleorman),
Biserica din Gratia-Vlaş-
ca. Buletinul Comisiunii Monu­
mentelor Istorice. Craiova. 1926
Iulie—Sept. An. XIX. Fsc. 49, p.
[124—125],
929. C O R I O L A N (G.).Resturi istorice
în satele Coslegi, Dârvari şi
Radila din judeţul Prahova. [Inscripţii].
Buletinul Comisiunii Mo­
numentelor Istorice. Craiova. 1926
Iulie—Sept. An. XIX, Fasc. 49,
p. 120—122.
930. D R A G H I C E A N U (Virg.). Biserica
din Dragomireşti-Dâmboviţa. [In-

602 I. CRĂCIUN
scrpiţii]. Buletinul Comisiunii Mo­
numentelor Istorice. Craiova. 1926
Ian.—Martie, An. XIX, Fasc. 47,
p. 47.
931. DRAGHICEAXL (Virg.).[Incripţii
din] biserica SI. Gheorghe- Nou.
[Bucureşti]. Buletinul Comisiunii
Monumentelor Istorice. Craiova.
1926, Aprilie—Iunie, An. XIX,
Fasc. 48, p. [88].
932. DRAGHICEAXL (Virg). [Inscripţie]
pe un clopot din Slatina. Bu­
letinul Comisiunii Monumentelor.
Istorice. Craiova. 1926 Apr. —
Iunie, An. XIX, Fasc 48, p. [88].
933. DRAGHICEAAU (Virg.). [Inscripţie
pe] o icoană la biserica
Doiceşti — Dâmboviţa. Buletinul
Comisiunii Monumentelor Istorice.
Craiova. 1926 Aprilie—Iunie. An.
XIX, Fasc. 48, p. [88].
934. RRĂGIIICEANL 1 (Virg).
[Inscripţii
dela] Mănăstirea Sămurcăşeşti—
Ilfov. Buletinul Comisiunii Monu­
mentelor Istoriee, Craiova, 1926,
Iulie—Sept. An. XIX, Fasc. 49,
p. 123.
935. DRAGHICEAXU (Virg.). [Pisanie
la] biserica din Câmpina. Bule­
tinul Comisiunii Monumentelor Is­
torice. Craiova. 1926 Aprilie—
Iunie. An. XIX, Fasc. 48, p. [88].
936. F1LITTI (I. C). [inscripţii dela]
Bisericile din Albeşti (Prahova),
Corbeasca (Ilfov), Corlăteşti (Ploieşti).
Buletinul Comisiunii Mo­
numentelor Istorice. Craiova. 1926,
Aprilie—Iunie. An. XIX, Fasc.
48, p. [89—90].
937. [IORGA (N.)]. O biserică din
Bucureşti [din Ţigănie. Inscripţii
şi note pe cărţi]. Revista Isto­
rică. Vălenii-de-Munte. 1925 Octomvrie—Decemvrie.
An. XI, N-rele
10—12. p. 316.
938. [IORGA (N.)]. Biserica din Doi •
jeşti. [Inscripţii]. Revista Istorică.
Vălenii-de-Munte. 1925 Iulie—
Septemvrie. An. XI, N-rele 7 — 9,
p. 228—229).
1601—1821.
939. URAGHICEAM! (Virg.). O tocmeală
a lui Matei Basarab. [1635].
Buletinul Comisiunii Monumente­
lor Istorice. Craiova. 1926 Aprilie—
Iunie, An. XIX, Fasc. 48, p. [88].
9 40. [IORGA] (N.). O dedicaţie către
Vodă Hangerli [1788]. Revista
Istorică. Vălenii-de-Munte. 1925
Oclomvrie — Decemvrie. An. XI,
N-rele 10—12, p. 304—305.
911. [IORGA (N.)] La paraclisul dela
Hurezi. [Inscripţie. 1711.]. Revista
Istorică. Vălenii-de - Munte.
1925, Octomvrie — Decemvrie, An.
XI, N-rele 10—12, p. 317
g. Străine.
942. DRAGHICEAM! (Virg.). [Inscripţie
cu „Sf. Paraschiva cea din
Moldova" pe] o icoana din Bulgaria.
Buletinul Comisiunii Mo­
numentelor Istorice. Craiova. 1926,
Apr.—Iunie. An. XIX, Fasc. 48,
p. [88].
a. Criptografie.
9 13. G R I G O R A Ş (Em.). Barbarii şi
biserica egipetană. [Criptografie.
Biserica egipteană a Valahilor]-
Adevărul Literar şi Artistic. Bu­
cureşti. 1925 Februarie 15, A. VI,
Nr. 219, p. 6.
9 1 t. G R I G O R A Ş (Em. C). Criptografia
şi istoria românească. Bucureşti,
„Cultura Naţională. [1925]. in—8".
51 p. Lei 40. Rrcenr.ie de:N. Drâoanu.
Dacoromania. Cluj, 1924 — 1926,
An. IV, Part. 2, p. 1117—1120.
9 15. G R I G O R A Ş (Em.). încă două
cripte noi. Adevărul Literar şt
Artistic. Bucureşti. 1925 Ianuarie,
An. VI, Xr. 216, p, 5.
7. Civilizaţie. Cultură.
— Generale —
946. B O G R E A (V.). Românii în ci­
vilizaţia vecinilor. Câteva urme

ce nu se pot tăgădui. Anuarul
Institutului de Istorie Naţională
Cluj. 1924—1925. An. III, p. 493
—499.
947. B R A N D S C H (Heinz). Abriss
einer Geschichte des rumänischen
Schulwesens, vor allen der Volksschule.
[Sighişoara = ] Sch issburg.
Friedr. I. Horeth. 1926, in—8«,31p.
1601—1821.
BIBLIOGRAFIA
948. B O B U L E S C L Î (C). Şcolari şi
învăţători în veacul al XVIII-lca
[ n Moldova]. Lamura. Bucureşti.
1926 Dec. An. VII, Nr. 12, p.
407—408.
949. D R Ă G A N U (N.). Mihail Halici.
(Contribuţie la istoria culturală
românească din sec. XVII.). Cluj.
„Ardealul". 1926. in—8". p. 77—
168+6 facsmile. (Extras din ,,I)acoromania".
1924—1926. An. IV.
[p. 77—168+6 jacsimile]). Recenzii
de: .v. iww.Revista Istorică. Văleniide-Munte.
1926, Oct. — Dec. An.
XII. X-rele 10—12. p. 368 —
371 ; Maroareta Sleidnescu. Arhiva din
Iaşi. 1926 Iulie—Oct. An. XXXIII.
N-rele 3—4. p. 299—300.
950. I O R G A (N\). Biblioteca lui Vodă
Brâncoveanu la Hurezi. Revista
Istorică. Vălenii-de-Munte, 1925,
Ianuarie—Martie, An. XI, N-rele
1—3, p. 4.
951. [MINEA (I.)]. Histoire de Charles
XII într'o traducere românescă
din 1792. Cercetări Istorice. Iaşi,
1925, An. I, Nr. 1, p. 403.
952. MINEA (I.). „Telcmah" în traducere
românească veche. [1783].
Cercetări Istorice. Iaşi. 1926
1927. An. II—III, p. 255.
953. RADU (C). însemnătatea culturii
neo-elenice ca intermediară între
cultura italiană şi cea română
în veacurile XVII şi XVIII.
(Profesorii greci). Adevărul Literar
şi Artistic. Bucureşti, 1925 Aprilie
5, An. VI, Nr. 226. p. 6.
1821-1920.
954. I[ORGA] (N.). O carte pentru
copiii satelor a lui N. Istrati.
[1860]. Revista Istorică. Văleniide-Munte.
1925 Octomvrie—Decemvrie.
An. XI, N-rele 10—12. p. 297.
9":5. I[ORGA] (N.). Dialoguri grecoslavo-romăneşti
de pe la 1830.
Revista Istorică. Vălenii-de-Munte.
1925 Octomvrie—Decemvrie, An..
XI, X-rele 10—12, p. 301—303..
956. L O V I N E S C U (E.).Istoria civilizaţiei
române moderne. I. Forţele revoluţionare.
II. Forţele reaciwnare. III. Legile
formaţiei civilizaţiei romane. Bucureşti.
„Ancora". [1924 — 1925]. in—8«,
218 p. (I.); 225 p. (//.)? (///)...
Recenzii de: D. V. Barnoschi. Viaţa Ro­
mânească. Iaşi. 1925 Fevruarie.
An. XVII. Nr. 2, p. 241 — 245 ;
l, C. Fiiuti, Convorbiri Literare.
Bucureşti, 1925, Ianuarie. An.
57, p. 67—72; 1925 Fevruarie.
An. 57, p. 145—156; Al. Proeonorici.
Dacoromania. Cluj. 1924— 1926.
An. IV, Part. 2, p. 1183—1193;
Const. Sâineami. Adevărul, Bucureşti.
1925, Martie 5, An. XXXVI I
Nr. 12639, p. 1—2.
9"7. P L O P Ş O R (N.). Un manual românesc
de preistorie la 1895.
Arhivele Olteniei. Craiova. 1926
Mai-August. An. V, N-rele 25—26,
p. 240—242.
B. ŞTIINŢE AUXILIARE
I. ARHEOLOGIE. ANTICHITĂŢI.
— Studii generale —
9.>>. MULAT (T. (}.). Vechi preocupaţii
arheologice. r
l838 Aug; 1838
Sept]. Revista Istorică. Vălenii-de-
Munte. 1925 Aprilie—Iunie, An.
XI, N-rele 4—6, p. 110—111.
959. I O R G A (X.). L'art prehisiorique

du Sud-Est de l'Europe [Roumanie]
et la Suède. Revue Historique
du Sud-Est Européen. Bucarest.
1926, Aprilie — Iunie, An.
III, N-rele 4—6, p. 89—92.
96 ). AIOISIL (Const.). Comori arheologice
din România Mare. [urmare].
Croniea Numismatică şi
Ahreolouică. Bucureşti. 1925 Ianuarie—
Aprilie, An. VI, N-rele
55—58, p. 7—13.
961. POPA-LISSEYXU(G). Romanica.
Studii istorice, filologice şi archeologice.
Bucureşti. ,,lon C. Vâcărcscu".
1925, 263 p. + 4 pl. Lei
55. (Publicaţiuirile Casei şcoalelor.
Biblioteca secundară No. 49).
1. Ardeal.
:962. BOLOGA (Dr. Valeriu L.). Despre
oculiştii români în Dacia şi Panonia.
[Pe baza cercetărilor arheologice].
Cluj. ,,Cartea Românească".
1925, in—8", p. 3—8. (Extras din
„Clujul Medical". 1925. Septemvrie-
Octomvrie. N-rele 9—10, p. 3—8.
963. FEREXCZI (Alexandru). Săpăturile
arheologice delà Poiana Selei
de lângă Sarmisegethusa. UN „RA­
PORT CU PRIVIRE LA LUCRĂRILE DIN ANUL 1924
A COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE. SECŢIUNEA
DIN TRANSILVANIA ŞI ŢINUTURILE MĂRGINAŞE"].
Cluj. ,,înfrăţirea". 1926, p. 38—39.
96:. LEA'GHEL (Dr. Al.). Câteva date
despre băi romane şi ,,ex-voto"-uri
din Dacia Traiana. Cluj. „Cartea
Românească". 1926. in—8". 8 p.
(Extras din „Clujul Medical", 1926
Maiu—Iunie, N-r.h 5—fi).
9Cf. LEA'GHEL (Dr. Al.). „Signacula
oculariorum" aflate mai nou în
Ardeal. Cluj. „Cartea Românească".
1925, i .—S°. 2 p. (Extras din
„Clujul Medical". 1925. Septemvrie—Octomvrie.
N-r.le 9—10, p.
1—2.
966. OROSZ (Endre). Romaiak nyomai
a Bâcsi-torok nevii kôbânyâban.
[Urme romane în baia de piatră
numită Bâcsitorok], Erdélyi Iro-
I. CRĂCIUN
dalmi Szcmle. Cluj, 1926, An
III, Nr. 1, p. 69—71.
967. POPESlX (Dorin O.). Fouilles de
Bechinţa-de-Mureş. [Transylvanie].
Dacia. Bucarest, 1925, An. II, p.
304—.144.
9 8. ROSKA (Dr. Marion). Erdély
mivelodéstòrténeti jelentosége az
oskorban. [însemnătatea istoricoculturală
a Ardealului în antichitate].
Pasztortiìz. Cluj, 1926, Dec.
5, An. XII, Nr. 24, p. 560—562.
9 9. ROSKA (Dr. Marton). Sunt monumente
megalitice în Ardeal ?
Arhivele Olteniei. Craiova. 1925
Ianuarie—Fevruarie, An. IV, Nr.
17. p. 45—17.
970. ROSKA (Dr. MARTON). Un mormânt
celtic din Ardeal. Arhivele
Olteniei. Craivoa. 1926 lan.—Febr.
An. V, Nr. 23, p. 50—51.
9/1. ROSKA (Dr. Martin). Rapport
préliminaire sur les fouilles archéologiqueus
de l'année 1925 [en
Transylvanie]. Dacia. Bucarest,
1925, An. II p. 400—416.
'.) 2. TEODORESCU (D. M.). Cercetăr
arheologice în munţii Hunedoarei
VIN „RAPORT CU PRIVIRE LA LUCRĂRILE DIN anu
A COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
SECŢIUNEA DI TRANSILVANIA fi ŢINUTURILE
MARGINATE"). Cillj. Infrărţirca, 1926,
p. 40—42.
2. Banat.
973. JAKABFFY (Elemér). Tibiscum.
Adatok multjârol és buzditâs cffllékei
felkutatâsâhoz. [Tibiscum.
Date asupra trecutului şi îndemnuri
pentru cercetarea monumentelor
lui]. Lugoj. Husvéth el Hoffner.
[1925]. in—16°. 29 p.
9.4. JAKABFFY (Dr. Elemér). Tibiscum.
Date referitoare la trecutul
lui şi îndemn pentru scrutarea rămăşiţelor
istoriceale aceluia. Lugoj.
Husvéth et Hoffner, [1925], in—8"
15 p.
t,75. POSTELMCU (G.). Săpăturile ar-

BIBLIOGRAFIA
cheologice delà Grădişte-Perjamos.
(Jud. Timiş-Torontal). Banatul.
Timişoara. 1926. Ianuarie. An.
I, Nr. 1. p. 34—37.
976. SIMU (Prof. Traian). Arcidava
[ = Vărădia]. Arhivele Olteniei. Craiova.
1925 Septemvrie—Decemvrie.
An. IV, N-rele 21—22, p 386—392.
077. SIMU (Prof. Traian). Praetorium
şi Centum Putei. Arhivele Ol­
teniei. Craiova. 1925 Martie—Iunie,
An. IV, N-rele 18—19, p. 99— 105.
3. Basarabia.
973. A V A K I A N (Gr.), Ştiri nouă din
Tyras. [urmare]. Cronica Numis­
matică şi Arheologică. Bucureşti.
1925, Mai — August, An. VI,
N-rele 59—62, p. 27—39.
4. Dobrogea.
979. L K P Ş I (Dr. I. ]
). Coasta de argint.
[Dobrogea]. [VI. Archcoloyicc}.
Cernăufi. „Glasul Bucovinei".
1925. in—8°, p. 39—48 -j- pl.
(Extras din „Analele Dobrogei".
[1924 — 1925]. An. V — [VI]. [p.
127—136. + pi).
980. PfARVAN] (V.). Un aes grave
olbien à Salsovia. Dacia. Bucarest,
1925, An. II, p. 420—421.
981. P A R V A N (Vasile). Fouilles d' Histria.
Inscriptions : troisième série :
1923—1925. Dacia. Bucarest. 1925,
An. II, p. 198—248.
982. P[ARVAN] (V.). La ,,statue-
menhir" de Hamangia [Dobroudja].
Dacla. Bucarest. 1925. An. II.
p. 422—429.
983. S A U C I U C - S A V E A X U (Théophile).
Callatis. Fouilles et recherches
de l'année 1924 [et] 1925. Dacia.
Bucarest, 1924, An. I, p. 108 —
165; 1925. An. II, p. 104—137.
984. Ï A F R A L I (O.). La cité pontique
de Callatis. Recherches et fouilles.
Revue Archeolonicjuc. Paris. 1925
April—Iunie. Serie V, Tom. XXI.
p. 238—292.
5. Moldova.
985. B R A B A N T ! . (G. 1.), Le poignard
scythe de Boureni (Moldavie). Dacia.
Bucarest. 1925 An., II. p.
417—419.
6. Oltenia.
9.6. L A U G I E R (Dr. Ch.). O comoară
neolitică în Bratoveşti-Dolj. Arhivele
Olteniei. Craiova. 1926.
Nov.—Dec. An. V.Nr. 28, p. 427-
429.
987. MOISIL (I.). Repertoriu de localităţile
istorice, preistorice... din
judeţul Gorj. Arhivele Olteniei.
Craiova. 1926 Mart. — Apr. An-
V, Nr. 24, p. 125—131.
98'. [ P L O P Ş O R (N.].) O aşezare romană
necunoscută. [Plasa Pleniţa].
Arhivele Olteniei. Craiova. 1925.
Martie — Iunie. An. IV. N-re e.
18—19. p. 163.
9 9. P L O P Ş O R (N). Desenuri paleolitice
în Oltenia? Arhivele Olteniei.
Craiova. 1926 Ian.—Febr. An. V,
Nr. 23, p. 49—50.
990. P L O P Ş O R (N.). Din jocurile copiilor
preistorici [în Oltenia]. Arşicul
şi spârnelul. Arhivele Olteniei.
Craiova. 1926 Mai — August. An.
V, N-rele 25—26, p. 238—240.
991. P L O P Ş O R (N.). Olărie grecească
în Oltenia. Arhivele Olteniei.
Craiova. 1925 Ianuarie—Fevruarie.
An. IV, Nr. 17, p. 47— 48.
9.2. P L O P Ş O R (N.). Cu privire la
desenurile preistorice din peşterile
Gorjului. Arhivele Olteniei.
Craiova. 1926 Mart. — Apr. An.
V, Nr. 24, p. 131—134.
993. P L O P Ş O R (N.). Iarăşi Sciţii în
Oltenia. Năzuinţa. Craiova. 1925,
1
) In „Istoriografia Bomâ'iă in 1923 şi 1914" studiul fusese menţionat numai ca articol din
Analele Dobrogei".

606 I. CRĂCIUN
Mai—Iunie, An. IV, N-rele. 1—
2, p. 75—77.
994. P L O P Ş O R (N.). Vechituri gotice
în Oltenia. Arhivele Olteniei.
Craiova. 1925 Ianuarie—Fevruarie.
An. IV. Nr. 17, p. 49—50.
995. P L O P Ş O R (N).). Până unde merg
vremurile preistorice în Oltenia ?
Arhivele Olteniei. Craiova. 1925,
Martie-Iunie An. IV, N-rele 18—
19, p. 164—168.
7. Ţara-Românească.
996. A N D R I E Ş E S C U (I.). Nouvelles
contributions sur l'âge du bronze
en Roumanie. Le dépôt de bronzes
de Drajna-de-jos et l'épée de Bucium.
Dacia. Bucarest, 1925, An.
II, p. 345—384.
¡97. A N D R I E Ş E S C U (1). Sultana. Descoperirile
arheologice din vara
anului 1923. Buletinul Comisiunii
Monumentelor Istorice. Craiova.
1926 Oct.—Dec. An. XIX, Fasc.
50, p. 170—185.
998. C I I R I S T E S C U (V.). Les stations
préhistoriques du lac de Boian
[Ilfov]. Dacia. Bucarest. 1925. An
II, p. 249—303.
999. CUL1CI (Colonelul A.). Antichităţile,
din Tabla Butii şi Crucea
Mandi. [Prahova]. Buletinul Co-
misiunii Monumentelor Istorice.
Craiova. 1926 Aprilie— Iunie. An.
XIX. Fasc. 48, p. [90].
1000. DUM1TRESCU (Vladimir). Fouil­
les de Gumelniţa [Roumanie]. Da-
c[a.Bucaresi.l925,An. II, p. 29-103.
li 07. [BOGDAN N. A.)]. Crislea Ghenovici
şi... Costăcheştii [Boldur].
Ioan Neculce. Iaşi. 1925, p'asc. 5,
p. 307—308.
1IH8. SAX1ELEVICI (H.). Originea lui
II GENEALOGIE
(In ordinea alfabetică a familiilor).
1001. M[OISIL] (C). Satul Mănăstirea,.
Cronica Numismatică şi Arheolo­
gică. Bucureşti. 1925, Ianuarie—
Aprilie, An. VI, N-rele, 55—58,
p. 5—6.
1002. Ş T E F A N (Gh.). Les fouilles de
Căscioarele [Ilfov]. Dacia. Bucarest.
1925, An. II, p. 138—197.
1003. Ş T E F A N (Gh.). Fouiiles de Mănăstirea
[Ilfov]. Dacia. Bucarest.
1925. An. II, p. 385—-399.
8. Străinătate.
1004. A N D R I E Ş E S C U (Ioan). Consi .
deraţiuni asupra tezaurului dela
Câlci-Trân lângă Plevna. (Bulgaria).
Cu o notă complementară
de V. Pârvan. [Şi ştiri arheologice,.
privitoare la teritoriul locuit azi
de Români]. Bucureşti. „Cultura
Naţională, 1925. in—8", 42 p. +
1 pl. ([Extras din] „Memoriile-
Secţiunii Istorice ale Academiei
Române". Seria III. Tom. V,.
Mem. 2, [p. 7—48 + 1 pl]).
10)5. P Â R V A N (Vasile). Dacii la Troia.
Bucureşti. „Ion C. Văcăresc'. 1926,.
in—8". 10 p. (Extras din ,,Orpheus".
1926 Ianuarie—Februarie.
An. II, Nr. 1).
1006. P A R V A N (Bazil). A dâkok Trojâban.
Românbol forditotta Fe~
renezi Sândor. [Dacii la Troia. Tradusă
din româneşte de...] Cluj.
Minerva. 1926. in— 8", 12, P-
(Erdelyi Tudomânyos Fiizetek, Nr.
2). - Şi în] Erdelyi Irodaimi Szemle.
Cluj. 1926, An. III, Nr. 1, p.
47—56.
Alecsandri. Adevărul Literar şi
Artistic. Bucureşti. 1925, Aprilie-
26, An. VI, Nr. 229, p. 1.
de: Ira s.tn-Gtoiwit. Ibidem. 1925 Mai
17. An. VI, Nr. 232, p.3. Replică
de: H. Sarrielerici. Ibidem. 1925 Mai
24. An. V. Nr. 233. p. 3.

.1009. GHIBANESCU (Gh.). Spiţa neamului
Bădărău. Ioan Neculce.
Iaşi. 1925. Fasc. 5. p. 234—257.
1010. CRIDIM. Istoricul familiei Berindey.
Ilustraţia. Bucureşti. 1925
Septemvrie—Decemvrie. An. XIV,
N-r le 115—118, p. 193—206.
1011. BĂLAN (Teodor). Originea câmpulungeană
a Calimachilor. Codrul
Cosmlnului. Cernău[i. 1925 şi
1926. An. II şi III, p. 614—618.
1012. ZOTTA (Sever). Un Cantacuzino
[Toma] din secolul al XVII-lea
necunoscut Genealogiei Cantacuzinilor.
Revista Istorica. 1926,
Aprilie— Iunie. An. XII, N-rele
4—6. p. 106.
1013. ZOTTA (Sever). Despre neamul
Cantemireştilor. [Continuare]. Revista
Arhivelor. Bucureşti. 1925.
An. I, Nr. 2, p. 204—209; 1926.
An. II, Nr. 3, p. 316—327.
1014. MINAR (Profesor Octav). Străbunii
lui Caragiale. Universul. Bucureşti.
1925, Aprilie 6. An. XLIII.
Nr. 80, p. 3.
1015. GHIBANESCU (Gh.). .Irborele
genealogic al înaintaşilor familiei
Castano. Iaşi. ,,Viaţa Românească".
[1926], in—8«, 7 p.
1016. — Arborele genealogic al familiei
Cimara. Ioan Neculce. Iaşi.
1925. Fasc. 5, p. 320—321.
1017. MOTOGNA (V.). Familia nobilă
Cânde în documentele veacului
al XIV—XVI. Revista Istorică.
1926 Aprilie—Iunie. An. XII,
N-rele 4—6, p. 68—80.
1018. ŞOTROPA (Virgil). Obârşia familiei
Coşbuc. Arhiva Sonieţană.
Năsăud. 1926. Nr. 5, p. 58—76.
1019. ZOTTA (Sever). O soră necunoscută
a lui Miron Costin [Velica].
Revista Istorică. 792« Aprilie —
Iunie. An. XII, N-rele 4—6, p.
104—106.
1020. ZOTTA (Sever). Ştiri despre
Costineşti. Revista Istorică. Văleniide-Munte,
1925, Aprilie—Iunie,
An. XI N-rele 4—6, p. 73—78.
BIBLIOGRAFIA 607
1021. Z O T T A (Sever). Dumitru Postelnicul,
fratele lui Costin Hatmanul
şi descendenţa lui. Revista
Istorică. Vălenii-de-Munte. 1925
Oclomorie — Decemvrie. An. XI,
N-rele 10—12, p. 260—268.
1022. Z O T T A (Sever). Strămoşii Principesei
noastre moştenitoare [Elena].
[urmare]. Ioan Neculce. laţi.
1925. Fasc. 5, p. 379—391 +2
labele genealogice.
10.3. T O M A S C H E K (Prof. Petru). Cercetări
noui referitoare la originea
lui Mihail Eminescu. Şiret. B. Fleischer.
1925. in—8«, 12 p. (Extras
din „Anuarul [X] al Liceului de
Stat în Şiret". [An. 1922—1923
şi 1923—1924. p. 3—12]).
1024. B R A N I S C E (Dr. V.). Isvodul de
zestre al părinţilor lui Mihail
Eminescu. Convorbiri Literare. Bucureşti.
1926 Ian.—Febr. An. 58,
p. 44—48.
1025. B Ă L A N (Teodor). Noi documente
privitoare la familia Hăjdău. Cernăuţi.
,,Glasul Bucovinei". 1926,
in—•S", 20 p. (Extras din „Analele
Doborgei". 1926, An. VII,
[p. 115—132]).
1026. S I G E R U S (Emil). Sebastian Hann
und seine Familie. Korrespondcnz-
blatt des Verelns fur siebenbiir-
gische Landeskunde. Sibiiu. 1926,
Martie, An. XL1X, Nr.3, p. 27-28.
10-7. B Ă L A N (Teodor). Moşia Cernauca
şi Familia Hurmuzachi. Cernăuţi
„Mitropolitul Silvestru", 1925.
in—

608 I. CRĂCI0N
1030. — Mama lui Dr. I. Mihalyi.
Gazeta Maramurăşană. Sighet. 1925.
Septemvrie 4, An. VI, Nr. 36,
p. 3.
1031 . OBEOEANU (C. V.). In marginea
unui hrisov. Ceva despre neamul
lui ,,Buliga Mehedinţeanu". Arhivele
Olteniei. Craiova, 1926,
Sept. — Oct. An. V, Nr. 27, p.
320—323.
1032. MUREŞANU (Sabin). Originea
familiei Mureşenilor. Arhiva
Someşană. Năsăud. 1926, Nr. 4,
p. SI—85.
10 3. FlLlTTI (I an C). Schitul
Aninoasa-Cislău (Buzău) şi neamul
Doamnei Neaga. Hevisla Arhivelor.
Bucureşti. 1925. An. I, Nr.
2, p. 210—226.
1034. VLĂDESCU (Niculae M.). Din
trecutul boierimei româneşti. Vel-
1039. * I O H G A (N.). Sur le blason des
Princes roumains, in — 8°, 4 p.
([Extrait de la],,Revue Héraldique
et ( nomastique''). [ !
j c ? An?
1040.
Nrl].
[MINEA (I.]). Despre stema Moldovei.
Cercetări Istorice. Iaşi. 1925,
An. I, Nr. 1, p. 401—402.
10.1. P E T R E S C U (D. C). Rostul
— Studii generale —
10 3. B U D E (Valentin). Câteva monetc
antice găsite în România. Cronica
Numismatică şi Arheologică. Bu­
cureşti. 1925, Mai — August, An.
VI. N-rele 59—62, p. 40—41.
1014. CONSTANT1NESCU (Emil). Documente.
[Numele monedelor din
diferite timpuri], Buletinul Soci­
etăţii Numismatice Române. Bu­
cureşti. 1926, Ian. — Iunie, An.
XXI, N-rele 57—58, p. 29—30.
1045. F E R Y (F.). Medalia filateliştilor.
Comisul Şerban Pârvu Vlădescnv.
Revista Arhivelor. Bucureşti. 192S,
An. 1, Nr. 2, p. 227—248.
10 5. G H I B Ă N E S C U (Gh.). Familia
Râşcanu [cu arborele genealogic].
loan Neculce. Iaşi. 1926 — 1927,,
Fasc. 6, p. 239—249.
1026. E F T I M I U (Elena). Antimiia»
fata vornicului Grigorie Ureche.
Contribuţie documentară. Revista
Arhivelor. Bucureşti. 1926, An^
II, Nr. 3, p. 370—372.
10 7. [ G H I B Ă N E S C U (Gh.)]. Spiţa
neamului Vasilco Bucovina. Ioan
Neculce. Iaşi. 1925, Fasc. 5, p.
308—309.
III. HERALDICĂ.
IV. NUMISMATICA.
1038. O P R I Ş A X (I. Gr.). O lăture,
caracteristică a familiei lui Vlăhuţă.
Universul Literar. Bucureşti.
1925, Noemvrie 29, An..
XLI, Nr. 48, p. 8—10.
capetelor de Arapi în stema Băsărăbeştilor.
Convorbiri Literare.
Bucureşti. 1925, Octomvrie An.
57, p. 782—789.
1042. P O P E S C U (Dr. M.). Stema Ardealului
cerută de Români după
1848. Convorbiri Literare. Bucur
reşti. 1926, Martie, An. 58, p. 216
—218.
[1858, 1924.]. Cronica Numismatică
şi Arheologică. Bucureşti.
1925, Ianuarie —Aprilie, An. VI,
N-rele 55—58, p. 4; 1925, Mai—
August, An. VI, N-rele 59—62, p.
42.
10.'6. MINEA (I.). Medalii comemorative
polone în legătură cu noi.
Din vremea regelui Ioan III
Sobieski. Buletinul Societăţii Numismatice
Române. Bucureşti. 1926
Ian. — Iunie, An. XXI, N-rele
57—58, p. 11—16.
10 ¡7. [MOISIL ] (C). Un autor anonim

despre numismatica Daciei. [Medalii
dacice în Muzeul Britanic],
Cronica Numismatică şi Arheologică.
Bucureşti. 1925 Nov. —
Dec. An. VI, N-rele 65—66, p. 52
—56.
1048. MOISIL (Const.). Noi descoperiri
monetare în România. [Urmare
la : Monete şi tezaure monetare
din România Mare]. Buletinul
Societăţii Numismatice Române.
Bucureşti. 1926 Ian. — Iunie, An.
XXI, N-rele 57—58, p. 17—18.
1049. ORĂŞIANU (C. N.). Cronica medalistică.
[Descrierea diferitelor
medalii româneşti vechi şi nouă].
Universul Literar. Bucureşti. 1925
Martie 1. An. XLI, Nr. 9, p.
6—7. — 1925 Mai 10, An. XLI,
Nr. 19, p. 10—12.
1050. ROŞU (I.). Monete şi greutăţi
româneşti. [1848, 1849, 1860.].
Buletinul Societăţii Numismatice
Române. Bucureşti. 1925, Ianuarie—Iunie,
An. XX, N-r,l~. 53—
54, p. 22—25. Adaus de : C. Mlmsit].
Ibidem. 1925 Ianuarie—Iunie. An.
XX. N-rele 53—54, p. 25.
1051. SEVEREANO (Dr. G.). Les
monnaies frappées par l.i population
thraco-romaine delà Moesie
Inférieure a l'époque de Constantin
le Grand. Buletinul Societăţii
Numismatice Romane. Bucureşti.
1925 Ianuarie — Iunie, An. XX,
N-rele 53—54, p. 8—16 + 1 pl.
10 2. SEVEREANO (Dr. G.). Sur les
.monnaies primitives des Scythes.
Lingots-monnaie en forme de
pointe de flèche [représentent les
monnaies des peuples qui ont
habité les régions de la Roumanie
actuelle]. Buletinul Societăţii Numismatice
Române. Bucureşti. 1926
Ian.—Iun, An. XXI, N-rele 57—
58, p. 1—6.
1053. V1RTOSU (Emil). Glosă nu mismatică.
[Despre trecutul numismaticei
Ia Români]. Buletinul
Societăţi Numismatice Române.
Anuarul Inst. de lat. Naţ. IV.
BIBLIOGRAFIA 609
Bucureşti. 1926, lan. — Iunie,
An. XXI, N-rele 57—58, p. 19
—24.
1. Ardeal.
1054. BULAT (T. G.). Medalii ardelene
privitoare la istoria neamului
românesc. [1595. 1598, 1601, 1717].
Cronica Numismatică şi Arheologică.
Bucureşti. 1925 Septemvrie—Octomvrie,
An. VI, N-rele
63—64, p. 53—56,
2. Dobrogea.
1055. BUDE (Valentin). O ipoteză
nouă relativă la drahmele din
Histria. Buletinul Societăţii Numismatice
Române. Bucureşti. 1925
Iulie—Decemvrie, An. XX, N-rele
55—56, p. 40—45.
1056. M[OISIL] (C). O monetă inedită
din Histria. Buletinul Societăţii
Numismatice Române. Bucureşti.
1926 Ian. — Iunie. An.
XXI, N-rele 57—58 p. 28—29.
1057. SEVEREANO (Dr. G.). Monnaie
inédite de Kallatis se rapportant
au culte d'Aphrodite et de Priape.
Buletinul Societăţii Numismatice
Române. Bucureşti. 1925, Ianuarie—Iunie,
An. XX, N-rele
53—54, p. 16—21 + 1 pl.
1058. SEVEREANO (Dr. G.). Un
nouveau poids de Kallatia. Bucarest.
„F.Gcbl Fils". 1926. in—8«,
6 p. (Extrait du „Buletinul Societăţii
Numismatice Romane. 1925.
[Iulie—Decemvrie, An.) XX. [N-rele
55—56, p. 40—45)).
3. Moldova.
1059. MINEA (L). Bani vechi moldoveneşti.
Cercetări Istorice. Iaşi.
1926—1927, An. II—III, p. 255.
1060. SEVEREANO (Dr. G.). Le
trésor monétaire d'Inoteşti, département
de Buzeu. Buletinul So-

610 r. CRĂCIUN
cietăţii Numismatice Române. Bu­
cureşti. 1926 Ian —Iun, An. XXI,
N-rele 57—58 p. 7-10 + 1 pl..
4. Oltenia.
1061. CAPSA (Şt.). Cu privire Ia me.
dalia spitalului din Craiova. 1816.
Buletinul Societăţii Numismatice
Române. Bucureşti. 1926, Ian.—
Iunie, An. XXI, N-rele 57—58,
n. 31—32.
1062. POPP (Victor N). Monete barbare
din Adâncata-de- jos (jud.
Dolj). Bucureşti. „F. G bl Fii".
1926, in—8", 4 p. (Publicaţiunile
Societăţii Numismatice Române).
5. Ţara-Românească.
1063. MOISIL (Constantin). Monetăria
Ţării-Româneşti în timpul dinastiei
Basarabilor Studiu istoric
şi numismatic. Anuarul institutului
de Istorie Naţională Cluj.
1924—1925. An. III, p. 107—159.
Recenzii de : N. Ioraa. Revue Histo­
rique du Sud-Est Européen. Bucarest-Paris.
1.925 April.—Iun. An.
Il, N-rele 4—6, p. 173—175; Revista
Istorică. Vûlenii-de-Munte.
1926, Oct.—Dec. An. XII, N-rele
10—12, p. 390—392.
— Generalităţi —
10 "0. BĂCILĂ (Ioan C). Două albume
englezeşti despre noi. Î1S04]. Universul
Literar. Bucureşti. 1926,
Iunie 20, An. XLII, Nr. 25, p. 6-7.
1071. BACILA (Ioan C). Hector de
Bearn. [Desene despre Români.
1828]. Universul Literar. Bucureşti.
1926 > August 1, An. XLII, Nr. 31.
p. 10—11.
1072. BĂCILA (Ioan C). George Hering.
[Desenuri despre Români. 1838.].
V. ICONOGRAFIE.
6. Principatele-Unite.
1061. POPP (Victor A T
.). Monetele şi
medaliile lui Cuza Vodă. Bucureşti.
„F. (, bl Fii", 1925, in 8», 16 p.
7. Românîa-Intregită.
1065. CAPSA (Şt.). Medalia companiei
franco-română de navigaţie aeriană.
Cronoica Numismatică şi
Arheologică. Bucureşti. 1925, Ianuarie—Aprilie,
An. VI, N-rele
55—58, p. 4.
1066. CAPSA (-t.). Medalii şi plachete.
[1924, 1925, 1923]. Cronica Numismatică
şi Arheologică. Bucureşti.
19¿5, Septemvrie—Octomvrie,
An. VI, N-rele 63—64, p. 52—53.
10 7. CAPSA (Şt.). Placheta Al. Conh'anline
eu. Cronica Numismatică
ş. Arheologică. Bucureşti. 1925,
Nov.-'-Dec. An. VI, N-rele 65—66,
p. 57.
10 8. — Medalia expoziţiei regionale
din Chişinău. [1924]. Cronica Numismatică
şi Arheologică. Bucureşti.
1925, Mai—August, An. VI, N-rele,
59—62, p. 42.
1069. POPESCU (M.. O insignă curioasă
[cu bustul regelui Ferdinand
I al României]. Cronica Numismatică
şi Arheologică. Bucureşti.
1925 Nov.—Dec. An. VI,
N-rele 65—66, p. 57—58.
l'niversul Literar. Bucureşti. 1926,
Maiu 30, An. XLII, Nr. 22, p.
5—6.
1073. BACILA (loan C). Un pictor
francez despre noi : Louis Dupre.
Universul Literar. Bucureşti. 1926,
Fevruarie 7, An. XLII. Nr. 6, p.
6-7.
1074. BACILA (loan C). Raffet (Denis-
August-Marie) [şi picturile sale
despre Români]. Universul Literar.
Bucureşti. 1926, Iulie 18, An.
XLII, Nr. 29, p. 11.

1075. BACILĂ (loan C). Theodore
Valerio. [Stampe despre Români.
1852]. Universul Literar. Bucureşti.
1926. Iulie 11, An. XLII. Nr. 28,
p. 9—10.
1076.—Cartea românească veche. 1508—
1820. Portrete şi stampe alese. Bu­
cureşti. „Cultura Naţională, [1926],
in—8°, 26 p. (Biblioteca Acade­
miei Române. Expoziţia II).
1077. CONSTANTINESCU-IAŞI(Dr. P.).
O „luptă veche". iZugrăvială de
biserică]. Arhiva din Iaşi. 1926
Aprilie, An. XXXIII, Nr. 2, p.
144—145.
1078. RRAGIIICEANU (Virg.). Costu­
mul jupânesei Măria Bengescu
consiliereasa. Buletinul Comisiunii
Monumentelor Istorice. Craiova,
1926, Oct.—Dec. An. XIX, Fasc.
50. p. 147—151.
1079. RRAGIIICEANU (Virg.). O ve­
che icoană [în biblioteca Bathya-
neum din Alba-Iulia]. Buletinul
Comisiunii Monumentelor Isto­
rice. Craiova. 1926 Aprilie—Iunie,
An, XIX, Fasc. 48, p. [88].
1080. KARADJA (Const. J.). Două
costume româneşti. [Veac. XVIII].
Arhivele Olteniei. Craiova. 1925,
Ianuarie—Fevruarie, An. IV, Nr.
17, p. 14—17.
1081. KARADJA (Constantin I.). Ti­
puri româneşti inedite, desenate de
Valerio. Arhivele Olteniei. Craiova.
1925, Septemvrie—Decemvrie. An.
IV, N rele 21—22, p. 378— S79
+ 8 pl.
1082. KARADJA (C. .1.). Câteva ti­
puri din ţara noastră. Arhivele
Olteniei. Craiova. 1925, Iulie—
August. An. IV, Nr. 20, p. 294—
295 + 4 pl.
1083. LUNCAIV (I. C). Străbunii mei.
Istoria neamului românesc [înfă­
ţişată în 105 tablouri]. Fascicola
I. Bucureşti, „Cartea .Românească".
[7925], in—4", 48 p.
1084.—Muzeul Arhivelor Statului. Ca­
talogul Colecţiei Olszewski. Partea
BIBLIOGRAFIA 611
I. Gravări privitoare la Rom/inia. Bucu­
reşti. „Cartea Românească". [1925],
in.—4°, 18 p.
10-5. O P R E S C U (G.). Ţările Române
văzute de artişti francezi. (Sec.
XVIII şi XIX). Bucureşti. „Cul­
tura Naţională, 1926, in—4\ 77
p. + LXXX pl. Lei 600.
1. Bucovina.
1086. B O G R E A (V.). Doi sfinxi ai
picturilor murale dela mănăstirile
Bucovinei: „Elena Astakoe" şi
„Elin Zmovagl". Codrul Cosminu-
lui. Cernăuţi. 1925 şi 1926, An.
II şi III, p. 607—608.
2. Moldova.
1087. B O G R E A (V.). Costume vechi
moldoveneşti în portretul ctitorilor
armeni dela Gherla ? Anuarul
Institutului de Istorie Naţională
Cluj. 1924— 1925. An. III, p.
534 + 1 pl.
1088. B O G R E A (V.). încă un portret
al lui Eustratie Dabija. Anuarul
Institutului de Istorie Naţională Cluj
1924—1925, An. III, p. 533+1 pl.
1089. C A R A D J A (Constantin I.). Con­
tribuţie la iconografia Cantemireş-
tilor. Revista Societăţii Istorico-
Arheologice Bisericeşti din Chi­
şinău. 7925, Voi. XVI, p. 1—2.
l! 90.—O icoană Sturzascâ, 1656 loan
Ncculce. laşi. 1926—1927. Fasc. 6.
p. 374.
1091. — O icoană veche, loan Ncculce.
Iaşi. 1926—1927. Fasc. 6. p. 374.
1092. M O R A R I U (Leca). Coperta
noastră. (Rectificarea unui potret
al lui Creangă). Junimea Lite­
rară. Cernăuţi. 1925 Maiu—Iulie.
An. XIV, N-rele 5—7, p. 215—216.
1093. M O R A R I U (Leca). Iarăşi un
inedit portret al Ilenei Creangă.
Junimea Literară. Cernăuţi. 1926,
Mart.—Aprilie. An. XV. N-rele
3—4, p. 78.

612 I. CEĂCIDN
3. Oltenia.
109). K ARAI) J A (Const. I.). Rafiei
în Oltenia. [ÎS37]. Arhivele Olteniei.
Craiova. 1926 Sept.—Oct. An.
V, i\'r. 27, p. 373— 374.
4. Ţara-Românească.
1095. ARIE (Ed.). Cum a fost chipul
lui Mihai Viteazu. Portretul lui
Mihai Viteazu pe tabloul „Creus
şi Solone" de Franz Franclien cel
tânăr. Adevărul Literar şi Artistic.
Bucureşti. 1926 Febr. 28, An.
VII, Nr. 273. p. 3.
1096. BUSClOCEANTJ (Al.). Câteva
portrete noi ale lui Mihai-Vitca-
zul. Bucureşti. „CulluraNalională".
1925, in— 8°, 6 ,,. + 3 Pl.) ([Extras
din] „Memoriile Secţiunii Istorice"
ale Academiei Române". Seria
III, Tom. V. Meni. 3, [p. 49— 54[).
1097. «RAGHICEANU (Vir;;.). Icoana
lui Vladislav-Vodă din Muntele
Athos, aliată la Lavia. Rulctinul
Comisimiii Monumctelor Istorice.
Craiova. 1926 Iulie—Sept. An.
XIX. Fasc. 49, p. 123,
1098. F1UTTI (loan C). Chipurile lui
Nicolac Vodă Mavrocordat şi
familiei sale în bisericile bucureştene.
Convorbiri Literare. Bucureşti.
1926 Iunie, An. 58, p. 421—
426. Kectificuri : Ibidem. 1926, Iulie
—August. An. 58, p. 522.
C. MATERII IN LEGĂTURA CU ISTORIA
— Studii Generale —
1099. IORGA (N.). Trei călători în
Ţările Româneşti, Coro:mi, Rcy,
Kunisch şi originea „Luceafărului"
lui Eminescu. Bucureşti.
„Cultura Naţională" 1925, in—8°,
16 p. ([Extras din] „Memoriile
Secţiunii Istorice ale Academici
Române". Seria III, Tom. V.
Mem. 5, [p. 143—158]).
110. MARINESCU (C). Le Danube
et le littoral occidental et septentrional
de la Mer Noire dans le
„Libro del Conoscimiento" [1350].
Vălenii de Munte. „Datina Românească".
1926, in—8", 8 p. (Extrait
de la ,,Revue Historique du Sud-
Est-Européen". 1926 [Ian.—Mart.],
An. III, N-rele 1—3. [p. 1—8].
1101. RACILĂ (loan C). Un călător
englez pe la noi : Robert Ainslie.
[1791]. Universul Literar. Bucu­
I. CĂLĂTORII.
(In ordine cronologică şi pe provincii).
reşti. 1926, Maiu 2. An. XLII'
Nr. 18, p. 5—6.
11( 2. KARAD.IA (Constantin,. Un
neamţ despre ţara noastră în
anul 1858. |Dr. Wilhelm Hamm].
Analele Dobronjei. Cernăuţi. 1926,
An. VII, p. 82—86.
ÎL 3. MOR AR IU (Victor). Un scriitor
celebru german despre România
de acum 36 ani. [Julius Stinde
1888], Calendarul „Glasul Bucovinei".
Cernăuţi, 1925, p. 111—113.
11'4. CONTA-KERNHACH (Mariana)-
Dela Murăş la Nistru cu Ateneul
ieşan. ¡1925], Mişcarea. Iaşi. 1925
Iunie 24, An. XIX, Nr. 139, p.
1—2; —1925 Iunie 27. An. XIX,
Nr. 142, p. 1—2; 1925 Iulie 24.
An. XIX, Nr. 161, p. 1—2 —
1925 Iulie 31, An. XIX, Nr.
170. p. 1—2; 1925 Decemvrie
2. An. XIX, Nr. 274, p. 1 —1925
Decemvrie 7. An. XIX, no. 279
p. 1. (urmează).
1105. —• Mission de Roumanie. 1925

Réunion d'Eylau. Étudiants et
lycéens catholiques. Comité des
missions catholiques universitaires
françaises. Paris. „S.Aubin-
Liguge".' 1926, in—S'-', 78 p.
(L'Étoile. 1926 juin. An. 23.
Numéro special).
1. Ardeal.
1106. G H I B U (Onisifor). Prin oraşele
Ardealului. ¡1925]. Adevărul. Bucureşti.
1925 Februarie 14. An.
XXXVIII. Nr. 12620, p. 1—2;
1925 Februarie 17. An. XXXVIII
Nr. 12622, p. 1—2; 1925 Martie
25. An. XXXVIII. Nr. 12659,
p. 1—2; 1925 Aprilie 15. An.
XXXVIII. Nr. 12680, p. 1—2;
1925 Aprilie 22. An. XXXVIII.
Nr. 12685. p. 1—2.
1107. I O R G A (N.). Drumuri ardelene
necălcate. [1925]. Universul Literar.
Bucureşti. 1925 Iunie 7. An. XLI.
Nr. 23, p. 6.
1108. I O R G A (N.). In Secuime. Constatări
şi datorii. [1925]. Universul
Literar. Bucureşti. 1925 Iulie 26,
An. XLI. Nr. 30, p. 2—3.
1109. MA G E R (Traian). Aspecte din
Munţii Apuseni. Târgul de fete
delà Găina. Ghejarul delà Scărişoara.
[1925]. Arad. „Librăria
Diecezană". 1925, in—8", 128 p.
Lei 10. (Biblioteca Semănătorul
Nr. 85—86).
2. Banat.
UtO. I O R G A (N.). De-asupra Murăşului
bănăţean. [1925]. Universul
Liierar. Bucureşti. 1925 Iunie 14.
An. XLI. Nr. 24, p. 9—10.
3. Basarabia.
1111. H U N Ă R E A N U (N.) Basarabia
pitorească. [19261. [In „Basarabia.
Monografie sub îngrijirea D-lui Ştefan
Ciobanu". Chişinău. 1926.], p. 17—48.
BIBLIOGRAFIA 613
1112. I O R G A (N.). Trei zile în Basa­
rabia. [1926]. Bucureşti. „Lupta".
N- Slroilă. 1926, in— 8«, 20 p.
Lei 5. [Şi în] Neamul Românesc.
Bucureşti. 1926 August 30, An.
XXI, Nr. 117, p. 3;—1926 Sept.
20, An. XXI, Nr. 120, p.2—4.
4. Moldova.
1113. M O T O G N A (Victor). Un călător
în Moldova la 1857. [recte 1587].
Revista Istorică. Vălenii-de-Munle.
1925 Ianuarie — Martie. An. XI,
N-rele 1—3, p. 15—22.
1114. M O T O G N A (Victor). încă odată
„Un călător în Moldova, la 1587".
Revista Istorică. Vălenii-ie-Mithte.
1925 Aprilie—Iunie, An. XI, N-rele
4—6, p. 96—97.
1115. G I U R E S C U (C. C). Le voyage
de Niccolo Barsi en Moldavie (1633).
Paris-Bucarest. „Datina Româ­
nească". Vălenii-de-Munle. 1925.
in—8", 56 p. (Extrait des „Me-
langes de l'Ecole Roumaine en
France". 1925, Part. I p. 279-330]).
1116. W E I N B E R G (Dr. Ig.). Europa.
Chronik der gebildeten Welt. Karls-
ru'e. F. Gutsch et Bupp. 1841.
I. Band. p. 109—121. Traducere
de G. Bogdan-Duică [sub titlul]
Iaşii în vara anului 1840. Con­
vorbiri Literare. Bucureşti. 1926.
Septemvrie. An. 58, p. 639—657.
5. Ţara-Românească.
1117. I O R G A (N.). Un prince portugais
croisé en Valacbie au XV-e
siècle. [Dom Pedro 1427—1428].
Revue Historique du Sud-Est Euro­
péen. Bucarest. 1926 Ian.—MarL
An. III, N-rele 1—3, p. 8—13.
1118. L A I T I N (Prof. Daniil). Dunărea
dintre Baziaş şi Turnu-Severin.
[1925]. Cu o prefaţă de Dl. Traian
Lalescu. Bucureşti. „Tipografiile
Române Unite". 1925 > in—8' 77
p. + l pl.

614 I. CRĂCIUN
II. BIOGRAFII. CONTRIBUŢII NI BIOGRAFICE.
(In ordine alfabetică).
(Tot aci s'au pus şi studiile asupra activităţii ştiinţifice a diferitelor persoane).
1119. BOGDAN-DUICA (G.). M. Enrinescu
şi V. Miele. Societatea de
Mâine. Cluj. 1925 Fevruarie 15.
An. II, Nr. 7, p. 109.
1120. BOGDAN-RUICA (G.). Episcopul
Ioan Lemenyi şi Gregoriu Moldvai.
(1845). Două documente. Cluj.
„Ardealul". 1926, in—8", p. 584—
610. (Extras din „Anuarul Institutului
de Istorie Naţională Cluj".
1924— 1925 An. III, [p. 584—
610]).
1121. BOGBAN-BUICA (G.). Două notiţe
biografice. Ioan Prale-Ioan
Rusu. Transilvania. Sibiu, 1926
Mai. An. 57, Nr. 5, p. 177—178.
1122. F1LIPESCU (C). C. Sandu-Aldea
şi G. Ionescu Siseşti. Studiu critic.
Bucureşti, „Pagini Agrare şi
Sociale". [1926]. in—8«. 80 p. Lei
50. (Biblioteca Pagini Agrare şi
Sociale).
1123. GRAUR (Dr. Gr.). Vizitatori
români la Carlsbad. [1821—1924].
Sooietatea de mâine. Cluj, 1925
Iunie 7 şi 14, An. II, N-rele.
23—24, p. 412—413.
1124. ICII1M (Trăiau). Lista boierilor
[moldoveni] morţi între 1834—1841.
Ioan N.cculee. Iaşi, 1925, Fasc. 5,
p. 302—304.
1125. IORGA (N.). Colonia românească
din Paris după condicile bisericii
ei. Revista Istorcă. Vălenii-de-,
Munte. 1925, ianuarie - Martiei
An. XI, N-rele 1 — 3. p. 7—9
11.6. LAZARESCU (Emma). Amintiri
despre Henrieta Eminovici şi Veronica
Miele. Convorbiri Literare.
Bucureşti, 1926 Ian.-Febr- An. 58.
p. 49—51.
11.-7 MOLIX (Virgil). Album memorativ
cuprinzând biografia şi portretele
oamenilor de seamă din
industria şi arta tipaiului. Cra-
iova. „Grafica Română". 1926, in
— 80. 65 p.
1128. PAUX (Al.). Doi mari olteni ;
Gheorghe Chiţu şi Anghel Betolian.
Viitorul. Bucureşti, 1925 Oclomorie
22. An. XVIII, Nr. 5292, p. 1.
1129. POPESCU-BAJEXAHU (I.). Po­
vestea Neamului Românesc şi
Cartea Marilor Românii. [Biografii].
Bucureşti, „Cartea Românească",
1925. in — 8". 198 p.
Lei 48.
1130. RADU (C). Ion Budai-Deleanu
şi Petru Maior. Adevărul Literar
şi Artistic. Bucureşti. 1925 Februarie
8. An. VI, Nr. 218, p. 6,
1131. SIMIOXESCU (I). Ooameni aleşi.
IÎ. KONVMII. [LÎKTILAI MILEZCU. IJ. CAN-
TEMIR. ŞTEFAN CEL MARC. MIKAI VITEAZUL.
AERAM IANCU. GH. ŞINMI. GHEORGHE LAZĂR.
LIIN'KU GCLESCU. GHEORŢJKE ASACHI. I. ELWĂE-
LĂDULESCU. M. KOGĂLNICEAMI. I. ERĂTIANU.
T. MAIORESCIT. SPIRU BAREI. V. ALEXANDRI.
I. CREANOĂ. M. EMINESCV. AL. YLAHUTĂ N.
CRIGORESCU. VENIAMIN COSTACNE. ANDREI
ŞAIIUNA. GR. CO'AILCE&CIF. I\ :'NNI. MI:AI
LUPESEU. 11. HASCLEU]. Bucureşti, „Cartea
Românească". [1926]. in-8". 200
p. Lei 80.
1132. SUCIU (Dr. Coriolan). Ioan
Maniu şi Simion Bărnuţiu. Fragmente
din corespondenţa între
nepot şi unchiu. Societatea de
Măine. Cluj, 1926 Sept. 26 şi Oct.
3, An. III, N-rele 39 — 40, p.
623—624.
1133. FURT.UX'A (Econ. D.). „Steluţa"
lui I. V. Adrian. [Biog'afi ]. Re­
vista Moldovei. Botoşani, 1926,
An. V, N-rele 5—6, p. 2—9.
1134. HAUTU (N.). Figuri botoşănene.
Ioan. V. Adri. n. Revista Moldovei.
Botoşani, 1926, An. V. Nr. 1, p,

15- -20; 1926, An. V, Nr. 3, p.
10—14; 1926, An. V, N-rele 7—9,
p. 12—17.
1135. ABALD. Dimitrie Alexandresco.
Mişcarea, Iaşi, 1925, Februarie
12, An. XIX, Nr. 33, p. 1.
1136. HA CM AN (M.). Dimitrie Alexandrcscu.
(1850—1925). Glasul Bucovinei.
Cernăuţi, 1925 Martie 6.
An. VIII, Nr. -1774, p. 2—3.
1137. LUCH1AN (I.). ...Jurisconsultul
Dem. Alexandresco. Adevărul Bucureşti,
1925 Februarie 17, An.
XXXVIII, Nr. 12622, p. 1—2.
1138. MAXIM (D. G.). Dimitrie Alexandresco.
Universul. Bucureşti,
1925, Februarie 27. An. XLIII,
Xr. 47, p. 1.
1139. PLASTARA (George). Dimitrie
Alexandresco. Universul. Bucureşti,
1925 Februarie 12. An. XLIII,
Xr. 34, p. 1.
1140. LOVINESCU (E.). Grigore Alexandrescu.
Viaţa şi opera lui.
Ed. II. Bucureşti, „Cartea Românească",
[1925], in — 8«, 231 p.
Lei 40.
1141. BOGDAX-DUICĂ (G.). Vasile
Alexandri. Povestirea unei vieţi.
Bucureşti. Cultura Naţională. 1926.
in — 8», 63 p. + pl. (Academia
Româna. Publicată la inagurarea
mausoleului dela Mirceşti).
1142. BOGDAX-DUICA (G.). V. Ale
xandri în anul 1848. Cele trei Crişuri.
Oradea, 1926 Martie-Aprilie,
An. VII, N-rele 3—4, p. 42—43.
1143. ISTRATI (V. I.). Amintiri. Vasile
Alexandri. Origina lui. Democraţia.
Bucureşti, 1925, Mai-
Iunie. An. XIII, N-rele 5—6,
p. 12—37.
1144. ROSETTI (Radu). Despre originea
lui Alexandri. Adevărul
Literar şi Artistic. Bucureşti, 1925,
Iulie 5, An. VI, Nr. 239, p. 1.
1145. VÂLSAX (George). Povestea vieţii
iui Vasile Alexandri. Sibiu „Dacia
Traiană", 1926, in—16«, 48 p.
Lei 5. (Biblioteca Poporală a
BIBLIOGRAFIA 615
„Asociaţiunii", An. XVI, Nr.
133, Ianuarie).
1146. GABRIELESCU (Alice). Theodor
Aman. Universul Literar. Bucureşti,
1926 Aprilie 17, An. XLII,
Nr. 16, p. 4—6.
1147. BALAX (Dr. Silvia T.). Opera
literară a poetului Dimitrie An.
ghel. Bucureşti, „Cultura Naţională",
1925, in—8°, 49 p. Lei 30.
1148. —Mihail Antonescu. Adevărul.
Bucureşti, 1925 Aprilie 5. An-
XXXVIII, Nr. 12670, p. 3; Ilustraţia.
Bucureşti, 1925 Iunie, An.
XIV, Nr. 112, p. 92.
1149. ANTONOVICI (Episcopul Iacov).
In slujba bisericii şi a şcoalei.
1880—1923. [Pentru biografia autorului].
Huşi, Zanet Corlăţeanu,
1926, in—8°, VII+337 p.+pl.
115 3. MELIN (A.). Din Blajul de
demult. [Petru Pavel Aron de
Bistra]. Calendarul dela Blaj. Blaj,
1925, p. 41—44.
1151. BACILA (Ioan C). Desenurile
originale ale lui Gheorghe Asachi.
Universul Literar. Bucureşti, 1926,
Martie 14, An. XLII, Nr. 11,
p. 7—8.
1152. FIERASCU (C). Un autograf
al lui Gh. Asachi. Revista Arhivelor.
Bucureşti, 1926, An. II,
Nr. 3, p. 415—416.
1153. BRATULESCU (Victor). Maiorul
Mişa Atanasievici [ctitorul bisericii
din Clejani-Vlaşca]. Revista
Istorică. Vălenii-de-Munle, 1925,
Octomvrie-Decemvrie, An. XI, N-rele
10—12, p. 274—277.
1154. VLADESCU (Profesor Dr. Radu).
Profesorul I. Athanasiu. Bucureşti,
„Bucovina", I. E. Torouţiu, [1926],
in— 8«, 7. p.
1155. HAŢIEGANU (Dr. Iuliu). Dr.
Victor Babeş. Societatea de Mâine.
Cluj, 1926, Dec. 5 şi 12. An.
III, N-re'e 49—50, p. 767—768.
1156. MARINESCU (Prof. Dr. G.).
Moartea prof. Dr. Victor Babeş.
Foaia Diecezană. Caransebeş, 1926,

616 I. CRĂCIUN
Nov. 21, An. XLI, Nr. 47, p.
3—5.
1157. — Moartea savantului Victor
Babeş. Adevărul. Bucuretti, 1926,
Oct. 20, An. 39. Nr. 13142, p. 4 ;
Cuvântul. Bucureşti, 1926, Octomvrie
21. An. III, Nr. 390, p. 2;
Dimineaţa. Bucureşti, 1925, Oct.
21, An. XXII, Nr. 7148, p. 3.
1158. IBRAILEANL (G.). Anton Bacalbaşa.
Adevărul Literar şi Artistic.
Bucureşti, 1925, Iunie 28,
An. XI, Nr. 238, p. 1.
1159. — Nicolae Bălcescu. 1819—1852.
[Raport asupra mormântului din
Palermo]. Adevărul Literar şi Artistic.
Bucureşti, 1925, Martie 1,
An. VI, Nr. 221, p. 1.
1160. COCIU (Maria). Amintiri despre
Bălcescu. Adevărul Literar şi Artistic.
Bucureşti, 1925, Martie 1,
An. VI, Nr. 221, p. 2.
1161.—Mormântul lui NicoJae Bălcescu.
Neamul Românesc. Bucureşti,
1925, Februarie 13, An. XX,
Nr. 35. p. 1.
1162. PETRA-PETRESCU (Horia). Bălcescu.
Dacia Traiană. Calendar.
Sibiu. 1925, p. 34—43.
1163. CILRA (Al.). Amintiri despre
Gheorghe Bariţiu. Almanahul Presei
Române. Cluj, 1926, p. 92—
94.
1164. SUCLU (Dr. Coriolan). Bărnuţiu,
canditat de episcop. Cultura Creştină.
Blaj, 1926, Oct. An. XV, Nr.
10, p. 291—296.
1165. — Zaharia Bârsan. Date biografice.
Cosinzcana. Cluj, 1925, Aprilie
30, An. IX, Nr. 8, p. 114
—115; Palria. Cluj 1925, Mai 3,
An. VII, Nr. 94, p. 1—2; Transilvania.
Sibiu. 1925, Maiu-lunie,
An. 56, N-rele 5—6, p. 208.
1166. LUPAŞ (I.). Legăturile lui Za
harie Bârsan cu Săliştea. Societatea
de mâine. Cluj, 1925, Maiu
3, An. II, Nr. 18, p. 310—311.
1167. — Cuvânt de omagiu. Dr. M.
Beck. Viaţa şi opera. 1845—
1923. Bucureşti, „Curierul Judiciar",
1925, in—8, 81 p.
1168. BOGDAN (N. A). Quelques notes
sur la personalite d'Adolf Ber_
man, imprimeur de Iassy, 1836—•
1862. Arhiva din Iaşi. 1926,. Aprilie,
An. XXXIII, Nr. 2. p.
135—137.
1169. BUTA (N.). Vasile Bogrea. Tansilvania.
Sibiu, 1926, Octomvrie,
An. 57, Xr. 10, p. 546—550.
1170. CAPIDAN (Th.). Vasile Bogrea.
Junimea Literară. Cernăuţi, 1926,
Sept.-Oct. An. XV, X-rele 9—10,
p. 196—197.
1171. — Doliul Universităţii din Cluj
Moartea profesorului Vasile Bogrea.
Societatea de Mâine. Cluj,
1926 Sept. 26 şt Oct. 3. An. III,
X-rele 39—40, p. 625—629.
1172. LASCAROV-MOLDOVANU (Al).
A murit Vasile Bogrea. Omagiu
amintirei lui.. Neamul Românesc.
1926, Oct. 4, An. XXI, Xr. 122,
p. 2—3.
1173. MARMELIUC (D.). Vasile Bogrea.
Codrul Cosminului. Cernăuţi, 1925
şi 1926. An. II şi III, p. 663—666..
1174. — Sărbătorirea d-lui Dr. Vasile
Bologa. Transilvania. Sibiu, 1926
Nov.—Dec. An. 57, N-rele 11—12,
p. 613—615.
1175. — Gheorghe Botez. Opinia.
Bucureşti, 1926 Aprilie 21. An.
XXII, Xr. 5669, p. 1.
1176. — Comemorarea botanistului
Dimitrie Brândză. [Bucureşti, „Văcărescu",
1925]. in—8". 10 p.
1177. BAILĂ (Ion). Rumänische Staatsmänner.
1. ION C. BMTIAAA. (28
IUNIE nti-4 STAI ITVJ). Deutsche
Politische Hefte aus Grossrumänien.
[Sibiu = ] Hermannstadt,
1926 Sept. An. VI, Heft. 9, p.
173—175 ; 1926 Dec. An. VI,
Heft 12. p. 257—259.
1178. ARALÜ. Amintiri şi reminiscenţe
despre Vasile M. Burlă.
Mişcarea. Iaşi, 1925. Iunie 29,
An. XIX, Nr. 144, p. 1,

1179. B A C A L B A Ş A (Corist.). Matei
Cantacuzino. Adevărul. Bucureşti,
1925 August 13, An. XXXVIII.
Nr. 12781, p. 1.
1180. — Matei Cantacuzino. Dimi­
neaţa. Bucureşti, 1925 August 12,
An. XXI, Nr. 6727, p. 9.
1181. T E O D O R E S C U - B R A N I Ş T E (T).
Di Matei B. Cantacuzino. Aurora,
Bucureşti, 1925, Iulie 10. An. V,
Nr. 1100, p. 1—2; 1925 August
15, An. V, Nr. 1131, p. 1.
1182. P A S C U (Giorge). Mihail Cantacuzino.
Cereetări Istorice. Iaşi,
1925, An. I, Nr. 1, p. 66—78.
1183 G R I G O R A Ş (Era. C). D. Can
temir om de ştiinţă şi literat. Con­
vorbiri Literare. Bucureşti, 1926,
Oct. An. 58, p. 800—807.
1184. SIMIONESCU (I.). Dimitrie Cantemir.
Lamura. Bucureşti, 1926
Febr.-Mart. An. VII, N-rele 2—3,
p. 49—53.
1185. M A T E E S C U (C. N). însemnări
despre profesorul craiovean Stanciu
Căpăţineanu. Arhivele Olteniei.
Craiova, 1925 Septemvrie-Decemvrie,
An. IV, N-rele 21—22,p. 490.
1186. M I N A R (Octav). Caragiale. Omul
şi opera. Bucureşti. „Socec". [1926].
in—8°, 216 p. Lei 40. (Colecţia
mea). [Si iri] Rampa. Bucureşti,
1925 Aprilie 12, An. VIII, Nr.
2239, p. 1; 1925 Aprilie 13, An.
VIII, Nr. 2240 p. 1.
1187. P A U K E R O W (Leonard.) Caragiale
voia să scoată o revistă
literară la... Budapesta. Alma­
nahul Presei Române. Cluj, 1926,
p. 128—132.
1188. L I C E A (Ioan). Poetul P. Cerna.
Cernăuţi, Tip. „Mitropolitul Silvestru",
1926, in—«°. 43 p. (Extras
din „Anuarul Liceului Real",
Nr. 2).
1189. CRĂCIUN (Ioachim). Ilarie
Chendi. Cu prilejul desvelirii plăcii
comemorative. Societatea de Mâine.
Cluj. 1926 Dec. 5 şi 12, An. IU,
N-rele 49—50. p. 774.
BIBLIOGRAFIA 617
1190. C I U R A (AL). Un scriitor necunoscut
: Tit Chitul, (1865—1905).
Societatea de Mâine. Cluj, 1926
Oct. 10 şi 17. An. III, N-rele 41—
42, p. 656—657 ; 1926 Oct. 31,
An. III, Nr. 44. p. 692—693.
1191. C I O R O G A R I U (Episcopul Roman
R.). Zile trăite. [1914—1926].
[Biografia autorului]. [Oradea-
Mare. Tip. „Diecezană", 1926],
in—8", 519 p.
1192. — Monseniorul Alexandru Theodor
Cisar. Ilustraţia. Bucureşti,
' 1925, Mai.An. XIV, Nr. 111, p.68.
1193. — Moartea lui [N. P.] Ciucuretti.
Mişcarea. Iaşi, 1926, Maiu 30,
An. XX, Nr. 122, p. 1.
1194. — Gheorghe Ciupercă. Dreptatea.
Cernăuţi, 1925 Iulie 5. An. VI,
Nr. 607. p. 1.
1195.—Constantin Climescu. Mişcarea.
Iaşi, 1926, August 8, An. XX,
Nr. 180 p. 1.
1196. S T A N A (Simion). Episcopul Aradului,
arhidiaconul Dr. Gheorghe
Comşa... Biserica si Şcoala. Arad,
1925, Mai 10, An. XLIX, Nr.
19, p. 1—3.
1197. BADAREU (A. A.). Alecu Constantinescu.
Opinia. Iaşi. 1926
Noemvrie 20, An. XXIII, Nr,
5847, p. 1.
1198. — Moartea lui Alexandru Constantinescu.
Adevărul. Bucureşti,
1926, Noemvrie 19. An. 39. Nr,
13168 p. 1; Cuvântul. Bucureşti.
1926 Nov. 20. An. III, Nr. 616,
p. 3 ; Mişcarea. lai, 1926 Nov. 19,
An. XX, Nr. 265, p. 1; 1926 Nov.
20, An. XX, Nr. 266. p. 1; L a
Roumanie Nouvelle. Bucarest. 1926,
Nov. An- 2, Nr. 20, p. 231;
Universul. Bucureşti, 1926 Nov.
20, An. XLIV, Nr. 270. p. 2;
Viitorul. Bucureşti, 1926 Nov. 19,
An. XIX, Nr. 5619, p. 1—2.
1199. Bugnariu (Iuliu). Contribuţii la
viaţa şi activitatea lui George
Coşbuc. Arhiva Someşană. Năsăud,
1926, Nr. 6, p. 77—84.

618 I. CRĂCIUN
1200. COŞBUC (Preot Gheorghe). Din
scrisorile unchiului meu [poetul
Gh. Coşbuc]. Arhiva Someşană.
Năsăud, 1926. Nr. 5, p. 38—43.
1201. GIIIBU (Onisifor). Amintiri despre
Coşbuc. Adevărul Literar şi
Artistic. Bucureşti, 1925 Februarie
22, An. VI. Nr. 220, p. 1.
1202. M WOl.ll (Sandu). Krînturi
[despre Coşbuc]. Arhiva Someşană.
Năsăud, 1926, Nr. 5, p.
28—37.
1203. MERUŢlU (Vasile).
[Gh. Coşbuc] în anii din urină.
Arhiva Someşană. Năsăud, 1926,
Nr. 5. p. 54—57.
1204. ŞOTROPA (Virgil). Amintiri
[despre Gh. Coşbuc]. Arhiva Someşană.
Năsăud, 1926, Nr. 5, p.
4853.
1205. CANDEA (P>.). Mitropolitul Ncctarie
[Cotlarciue]. Calendarul „Glasul
Bucovinei". Cernăuţi. 1925,
p. 11—14.
1206. FURTUNA (Icon. D.). Anii de
suferinţă ai lui Ion Creangă. Trei
scrisori necunoscute. Năzuinţa Românească.
Craiova. 1926 Martie.
An. V, Nr. 3, p. 37—39.
1207. MOCANU (I. G.). Ioan Creangă
diacon. Cultura Creştină. Blaj. 1925
Maiu, An. XIV, Nr. 5, p. 155—159.
1208. MORARIU (Lcca). De-ale lui
Creangă. (Popa Duhu şi Zahei
Creangă). Cu 4 clişee. Cernăuţi.
„Glasul Bucovinei". 1926, in—8«,
16 p. (Extras din Calendarul „Glasul
Bucovinei". 1926).
1209. MORAHIU (I.eca). Ileana Creangă.
Junimea Literară. Cernăuţi.
1925, August—Oclomvrie, An. XIV,
N-rele $—10, p. 322—324.
1210. MORAHIU (Leca). Drumuri moldovene.
[Pe urmele lui Creangă].
Cernăuţi. „Glasul Bucovinei". 1925.
in.— 8°, 148 p. + i tablă genealogică.
Lei 60. (Extras din „Glasul
Bucovinei". 1925 [August 2).
An. VIII. [Nr. 1889, p. 2—3;
— 1925 Nov. 5, An. VIII. Nr.
1960, p. 2.]. [in fragment «i în] Juni­
mea Literară. Cernăuţi. 1925 Maiu-
Iulie. An. XIV, N-rele 5 —7, p.
217—219.
1211. MORAHIU (Leca). Institutorul
Creangă. Cernăuţi. „Glasul Bucovinei".
1925. in—8", 97 p. Lei
30. (Extras din „Glasul Bucovinei".
Cernăuţi. 1925 [Ianuarie 21.
An. VIII. Nr. 1739, p. 2 — 3;
—1925 Ianuarie 23. An. VIII.
Nr. 1741, p. 2—3; 1925 Ianuarie
27. An. VIII. Nr. 1743, p. 1—2;
1925 Ianuarie 29. An. VIII. Nr.
1745, p. 1—2; 1925 Februarie 1,
An. VIII, N-r 1747. p. 2—3 ;—192S
Fevruarie 6. An. VIII, Nr. 1750.
p. 2—3; 1925 Fevruarie 10. An.
VIII. Nr. 1753, p. 2—3;— 1925
Fevruarie 13. An. VIIl.Nr. 1756
p . 2-3; 1925 Fevruarie 15. An.
VIII. Nr. 1758, p. 2; 1925 Fe.
vruarie 18. An. VIII. Nr. 1760.
p. 2—3; — 792,5 Fevruarie 20, An.
VIII, Nr. 1762, p. 2; 1925 Fevruarie
22. An. VIII, Nr. 1764,
p. 2—3;—1925 Fevruarie 26. An,
VIII, Nr. 1767, p. 2. Recenzie de: -

cureşli. 1925, Nov. 3, An. XVIII,
Nr. 5301. p. 1—4.
1215. N I S T O R (Ion I.). Un povesti­
tor basarabean : Radu Curălescu.
Junimea Literară. Cernăuli. 1926,
Nov.—Dec. An. XV, N-rele 11—12,
p. 241—246.
1216.—Alexandru Davila. Rampa. Bucureşti.
1925, August 28, An. VIII.
Nr. 2350, p. 1—2.
1217. B I L C I U R E S C U (V.). Răscolind
amintirile. Debuturile lui Dela-
vrancea.(Literar-avocăţesCrpolitic).
Universul Literar. Bucureşti. 1925
Martie 29. An. XLI. Nr. 13, p.
2—3 ; — 1925 Aprilie 12, An. XLI.
Nr. 15, p. 2—3.
1218. [SCRIBAN (Arhim.)]. Moartea
profesorului Dr. Dragom'r Deme-
trescu. Biserica Ortodoxă Română.
Bucureşti. 1926, Iunie. Seria II,
An. 44, Nr. 6, (543), p. 349—351.
1219. B E U (Dr. Octavian). Gheorghe
Dima. Viaţa şi opera sa. Cele
trei Crişuri. Oradea. 1926 Aug.—
Sept. An. VII, N-rele 8—9, p.
115—117; Gazeta Transilvaniei.
Braşov. 1925, August 5. An.
LXXXVIII. Nr. .79. p. 2 — 3;
1925 August 9. An. LXXXVIII,
Nr. 80, p. 2.
1220. P R I C U (Ioan). Doliul Braşovenilor.
La moartea lui Gh. Dima.
Societatea de mâine Cluj. 1925
Iunie 21. An. II, Nr. 25, p.
426—427.
1221. — Viaţa şi opera maestrului
Gh. Dima povest'te de el însuş.
Societatea de mâine. Cluj. 1925,
Iunie 21. An. II, Nr. 25, p. 427.
1222. P A S C U (Giorge). Dionisic Eclisiarhul.'?—1820.
[Bucureşti. Socec.
1925]. in—8". 10 p. (Extras din
„Convorbiri Literare". 1925 Octomvrie.
[An. 57, p. 768—777).
1223. L I P A N E A N U (Măria). Leon Donici.
Dacoromania. Cluj. 1924—
1926. An. IV, Part. 2, p. 1547—
1548.
1224. P f E T R A - P E T R E S C U ] (H). Fa­
BIBLIOGRAFIA
619
milia Dumba şi Viena. Transil­
vania. Sibiiu. 1926 Mai. An. 57.
Nr. 5, p. 167—173.
1225. — Bucura Dumbravă. Adevă­
rul Literar şi Artistic. Bucureşti.
1926 Fevruarie 14, An. VII, Nr.
271, p. 2.
1226. G E O R G E S C U (Constanţa). Bucura
Dumbravă. Arhiva pentru
ştiinţa şi reforma socială. Bucureşti,
1926. An. VI, N-rele 3—4, p.
529—532.
1227. — Figuri ardelene dispărute.
Ştefan Emilian. Gazeta Transil­
vaniei. Braşov. 1925 Iulie 3, An.
LXXXVIII, Nr. 66, p. 3.
1228. BOGDAN-DUICA (G.). Şi ia­
răşi, şi iarăşi Eminescu. Socie­
tatea de mâine. Cluj. 1925 Fevruarie
22, An. II, Nr. 8, p. 231—232.
1229. BOGDAN-DUICA (G.). Multe şi
mărunte despre Eminescu. Cosin-
zeana. Cluj. 1925 Nov. 30. An.
IX, Nr. 22, p. 307—308; Transil­
vania. Sibiu. 1925 Iulie—August.
An. 56. N r.h 7—8, p. 264—270;
Viaţa Românească. Iaşi. 1925 Ianuarie.
An. XVII. Nr. 1, p. 80—83
[urmare].
1230. B R A N I S C E (Dr. V.). Două certificate
şcolare ale lui Mihail Eminescu.
Convorbiri Literare. Bucureşti.
1926, Aprilie. An, 58. p.
244—248.
1231. B R A N I S C E (Dr. Valeriu). Scrisori
inedite dela şi relativ la
Mihail Eminescu. Convorbiri L i ­
terare. Bucureşti. 1926 Septemvrie,
An. 58, p. 669—677.
1232. C A C O V E A N U (Şt.). Amintiri despre
Eminescu. Almanahul Presei
Române. Cluj. 1926, p. 102—104.
1233. — Cum a murit Eminescu. Universul.
Bucureşti. 1926, Iunie 28.
An. XLIV. Nr. 146. p. 3.
1234. G A V R I L E S C U (Măria Dr.). Amintiri
despre Eminescu. Mişcarea.
Iaşi. 1925 Octomvrie 29. An. XIX.
Nr. 245. p. 1—2 . — 1925, Noemvrie
2, An. XIX, Nr. 249, p. 2.

620 I. CRĂCIUN
1235. IONESCU (Bogdan). Eminescu
în faţa legei. Cele trei Crişuri.
Oradea. 1926, Iunie — Iulie. An.
VII, N-rele 6—7, p. 90.
123 6. IORDACHESCU (Constantin).
I minesciane. [Locul naşterii lui
Eminescu]. Revista Moldovei. Botoşani,
1926, An. V, Nr. 4, p. 13
—15.
1237. IORDACHESCU (Constantin).
Locul şi data naşterii lui Eminescu.
Adevărul Literar şi Artistic. Bucureşti.
1925 Fcvruarie 1, An. VI,
Nr. 217, p. 8.
1238. MARACINEANU (U.). Eminescu
pedagog. Convorbiri Literare. Bucureşti,
1925, Noemvrie, An. 57,
p. 835—858.
1239. RIEGLER (Emil). Cum scria
Eminescu. [I:i „RMR.ÂNIA JUNĂ -
— ]U2l, Cartea S'.viicenteiwrului"].
Bucureşti. [1925], p. 136—141.
1240. SLAVICI (Ioan). Eminescu Ia
Bucureşti. Rampa. 1926 Iulie 3,
An. XI, Nr. 2603, p. 3 ; 1926 Iulie
4. An. XI, Nr. 2604, p. 3.
1241. COSTIN (Maximilian). George
Enescu. Date critice şi biografice.
Timişoara. „Cartea Românească",
[1926], in—8", 70, p. (Biblioteca
Muzicală).
1242. GYORGY (Dr. Lajos). Dr.
Gyalui Farkas. Cluj. „P sztortiiz".
1926, in— 8», 12 p. m -wPiisztortiiz.
Cluj. 1926 Dec. 5, An. XII,
Nr. 24, p. 554—556.
1243. — M. S. regele [Ferdinand] ....
Universul. Bucureşti. 1925 August
24, An. XLIII, Nr. 194, p. 1—2.
1244. ISOPESCU-GRECUL (Prof. Constantin).
Iancu Flondor. România.
Bucureşti. 1925, Februaie 11, An.
III, Nr. 396, p. 1.
1245. [ZOTTA (Sever)]. Iancu Flondor.
1865—1924. Ioan Neculce. Iaşi.
1925. Fasc. 5,p. 298—299.
1246. SÂN-GIORGll (Ion). Alexandru
Florescu. L'nivcrsul Literar. Bu-
1. In „Mvrt'wafia. Ron:dii'.( in !24" monografia fusese menţionată nuniai ca articol
din ..Cele trei Crişuri".
cureşti. 1925, Oc'omvrie 4, An.
XLI, Nr. 40, p. 3—4.
1247; GROSS (Julius). Markus Fronius.
Leben und Schriftcn. [Braşov ¡=J
Kronstadt. Johani Gott's Sohn.
1925, in—8«, 312 p.
1248. — Dr. Autonom Georgescu.
Mişcarea. Iaşi. 1925, Mai 13,
An. XIX, Nr. 105, p. 1.
1249. [1 OR GA (N.)]. [Ceva despre Gherasim
,,Vlahul", Cretan, arhiepiscopul
de Filadelfia]. Revista
Istorică. Vălenii-de-Munte. 1925
Ianuarie—Martie. An. XI, N-rele
1—3. p. 70.
1250. GHIBU (Onisifor). Cum am
ajuns în Basarabia. [Biografia
autorului]. Societatea de Mâine.
Cluj. 1926, Ianuarie 31, An. III,
Nr. 5, p. 78—80.
1251. DICULESCU (C). Andrei Glavina
[Istroromânul]. Dacoromania.
Cluj. 1924—1926. An. IV. Part.
2, p. 1548—1550.
1252. SOFROiVIE (Prof. Gh.). Emanuel
Gojdu. Cele trei Crişuri.
Oradea-Mare. 1925, Martie, An..
VI, Nr. 3, p. 40—42.
1253. — Ion Gorun (Alex. Hodoş).
Transilvania. Sibiiu. 1926, Iulie,
An. 57, Nr. 7, p. 366—370.
1254. MORARII! (Victor). Amintiri
despre Ion Grămadă. Crâmpeie din
suf'etu 1
'ui. Cernăuţi. „Glasul Bucovinei".
1926, in—8", 15 p. Lei
12. (Extras din Ca'endarul ,,Glasul
Bucovinei" 1927).
1255. URSU (I.) •). Generalul Uremia
Grigorcscu. Oradea-Mare. „Cele
trei Crişuri". 1925. in—16». 23
p. Lei 5. (Publicaţiile Secţiei de
propagandă „Crişul Negru" Nr 9).
1256. CIOFLEC (Virgil). Grigorescu
[Nicolae, Pictorul]. Bucureşti.
„Cultura Naţională". 1925. in-8°.
37 p. +131 ilustraţii. Lei 600.
1257. LOGHIA (Constantin). Emanuil
Grigorovitza. (1847—1915j.

Un capitol din „Istoria literaturii
româneşti din Bucovina".
Junimea Literară. Cernăuţi. 1925
Ianuarie—Martie. An. XIV, N-rele
1—3, p. 38—42.
1258. CIOROIANU (Dr. Ştefan). Un
poet şi un luptător craiovean
la malurile Tisei. Iuliu Grozescu
din Livezi. Arhivele Olteniei. Craiova.
1926 Nov.--Dec. An. V, Nr.
28, p. 411—415.
1259. GHIBU (Onisifor). Portrete basarabene.
Pantelimon Halippa.
Societatea de mâine. Cluj. 1925
Ianuarie 18, An. II, Nr. 3, p.
35.
1260. SIMIONESCU (I.). Sp. C. Haret.
Bucureşti. „Cartea Românească".
[1925], in—8«, 31 p. Lei 4. (Cunoştiinţe
folositoare. Seria C.
Nr. 22).
12 61. ISTRATI (Calinic). Prin satul
Haşdăilor. Cernăuţi- „Glasul Bucovinei".
1925, in—8«, 15 p.
(Extras d>n „Junimea Literară".
[1925 Maiu — IuUe]. An. XIV.
Nrele. 5—7. [p. 184—198]).
1262. MARIAN (Liviu ;. B. P. Haşdeu
bănuit de rusofil'e. România Nouă.
Chişinău. 1926 Sept. 30. An. III.
Nr. 101 (324). p. 1.
1263. MARIAN (L !
viu). Când şi cum
a trecut B. P. Haşdeu Prutul.
(După isvoare ruseşti inedite). Adcvărui
Literar şi Artistic. Bucureşti.
19261 Dec. 19, An. VII, Nr.
315. p. 2.
1264. MARIAN (Liviu). B. P. Haşdeu
şi Rusia. Chişinău. „B. S. Leibovici
et Co." 1925, in—8«, 24 p.
Lei 10.
1265. MUSTAŢĂ (N.). întemeietorul
slavisticei la Români : B. P. Haşdeu.
Arhiva din Iaşi. 1925, Ianuarie,
An. XXXII. Nr. 1, p.
68—7 0.
1266. — In memoriam. Amănunte
din viaţa marelui arhiereu Vasile
Hossu. Unirea. Blaj. 1925 Mai 30.
An. XXXV, Nr. 22, p. 2—3;
BIBLIOGRAFIA 621
1925 Iunie 6. An. XXXV, Nr.
23, p. 2—3.
1267. DERUSSI (Gheorghe). Take
Ionescu şi Mica înţelegere. Universul.
Bucureşti. 1925 Mai 10,
An. XLIII, Nr. 105, p. 1.
1268. — In amintirea lui Take Ionescu.
Cu prilejul ceremoniei pioase
delà 21 Iunie 1925 din Sinaia.
Bucureşti. Ziarul „Universul".
1925. 24 p. Lei 5.
1269. GOMOIU (Dr. V.). Sărbătorirea
profesorului Thoma Ionescu. Supliment
la „Volumul jubiliar".
Bucureşti. „Cultura", 1926, in —
8«, 20 p.
1270. — Le professeur Thomas Jonnesco.
Sa vie. Son oeuvre. Livre
jubilaire publié à l'occasion de sa
trentième année d'enseignement.
Bucarest. „F. G bl, Fils". 1926.
in—S», 371 p.
1271. — Volum jubilar oferit profesorului
Thoma Ionnescu eu ocazia
împlinirei a treizeci de ani
de învăţământ. Viaţa şi operile
lui. Bucureşti. „F. GiblFii". 1925.
in—4°. 359 p.
1272. [BIANU (I.)]. Al. Sadi-Ionescu.
Universul Literar. Bucureşti. 1926
Sept. 26, An. XLII. Nr. 39, p,
9—10.
1273. IOSIF (N.).St. O. IosiL Contribuţii
la cunoaşterea originei poetului.
Răsăritul. 1926 Martie. An. VIII,
Nr. 7, p. 3—5.
1274. MAXIM (Gh.). Pe urmele lui Şt.
O. Iosif. (Contribuţiuni biografice).
Făt-Frumos. Suceava. 1926 Mai
—Iunie. An. I, Nr. 3, p. 86 —
87; 1926, Iulie—August, An. I,
Nr. 4, p. 114—116.
1275. PETR A-PETRE SCU (Horia).
Ştefan O. Iosif. Biografie şi apreciere.
Transilvania. Sibiiu. 1926
Mai, An. 57, Nr. 5, p. 182—192.
1276. SORICU (I. U.). Şt. O. Iosif.
Amintiri. Almanahul Presei Române.
Cluj. 1926, p. 105—108.
1277. DRIMER (Carol). Arhimandritul

622
Dr. Silvestru Isouescul. Opinia.
Iaşi. 1925 Ianuarie 8, An. XXI,
Xr. 5280. p. 1—2.
1278. ISTRATI (Panait;. Trecut şi
viitor. Pagini auto-biogra!iee.
Bucureşti. „Renaşterea". 1925. in
— 8°, 205 p.
1279. DRAGNEA (Radu,. Mihail Kogălnicoanu.
Ed. If-a întregită şi
prelucrată. Bucureşti. „Tip. Romăne-Unite".
1926, in—8". 291. p.
Lei 80.
1280. GYtIRGY (Dr. Lajos). Dr. Kristof
Gyorgy. Pasztortiiz. Cluj. 1926,
Aug. 29, An. XII. Nr. 17, p.
386—388.
1281. BACAOANL (Dr. C). N. Lăbuşcă.
Revista Moldovei. Botoşani.
1926. An. V. Xr. 10, p. 22—24.
128?. LAPEDATU (Alex.). Momente
culturale şi politice. Cuvântări.
(31 Oct. 1923—31 Martie 1926).
[Biografia autorului], Bwureşli.
„Tip. Cărfiie Bisericeşti" 1926. în
— 8». 135 p.
1283. BRAMSCE (Dr. V.). Aşa a fost
să fie ! Amănunt din viaţa lui
Gheorghe Lazăr. Convorbiri Literare.
Bucureşti. 1925 Decemvrie.
An. 57, p. 803—812.
1284. SLCIU (Dr. Coriolan). Episcopul
Lemeni şi cronica lui Şincai.
Cultura Creştină. Blaj. 1925 Noemvire-Decemvrie.
An. XIV, N-rele
11—12, p. 403—408.
1285. ZAHARIA (Prof. Dr. Al.).
Viaţa şi opera D-rului Bernath
Lendway. Bucureşti „Tip.
Geniului". [1926], in— 8°, 15 p.
(Societatea de chimie din România).
1286. CORVESCL" (Constantin). Ceva
despre Al. Lambrior. Arhiva din
Iaşi. 1925 Iulie—Oclomvrie. An.
XXXII, Xr. 3—4, p. 279—281.
1287. TORIC.l (Gavril). Dr. Vasiliu
Lucaciu ca publ cist. Almanahul
Presei Române. Cluj. 1926. p. 179—
181.
1288. BfOITOŞ] (O.). Ioan Lupaş.
I. CKAC1DN
Schiţă b'ografică. Societatea de
Mâine. Cluj. 1926, Martie 28,
An. III, Xr. 13, p. 235—236.
1289. CLOPOŢEL (Ion). Ziaristul
Ioan Lupaş. Societatea de Mâine.
Cluj. 1926, Martie 28. An. III,
Nr. 13, p. 234—235.
1290. DRAGOMIR (Silviu). Dr. Ioan
Lupaş. Societatea de Mâine. Ciu\.
1926, Martie 28. An. III. Nr.
13, p. 231—232.
129!. GHIBU (Onisifor). Amintiri
despre Ioan Lupaş. Societatea de '
Mâine. Cluj, 1926 Martie 28,
An. III, Nr. 13, p. 232—234.
1292.—Sărbătorirea d-lui Dr. ioa i Lupaş.
[Date biografice]. Transilvania.
Sibiu, 1926, Martie, An. 57, Nr.
3. p. 129—134.
1293.— Generalul Lupu. Patria. Cluj.
1925, August 5. An. VII. Nr.
168. p. 1.
1291. KAIiACSONYI (Dr. Jânos).
Grof Mailăth Gustâv erdelyi piispok
sz rmazâsa. [Originea episcopului
ardelean Contele Custav Mailath].
Cluj. „M inerva". 1925, in—8".
15 p. (Şi in] Pasztortiiz. Cluj, 1925,
Iulie 26, An. XI, Nr. 15, p.
327—330.
12)5. PETROVICI (Ioan). Studii istorico-filozofice.
[Titu Maiorescu].
Bucureşti, „Jockei-Club", Ion C.
Văcărescu. 1925. in—8°. p. 223—
250. (Din Publicaţiile Casei Şcoalelor.
Biblioteca Pedagogică No.
28).
1296. S O V E J A [ = MEHEDINŢI (S)].
Titu Maiorescu. Bucureşti, „Cartea
Românească", [1925]. in—8°.
144 p. Lei 45.
1297. — George B. Malcoci. Palatul dc
Justiţie. Bucureşti. 1925 Mai-
Iunie, An. VIII, N-relc. 5—6.p. 5.
1298. SUCIU (Dr. Coriolan). Din tinereţea
lui Ioan Maniu. In baza
scrisorilor lui către S. Bărnuţiu.
Societatea de Mâine. Cluj, 1926
Nov. 14, An. III, Nr. 46, p.
730—732.

129». A L E V R A (General). Opera Generalului
Mărdărescu. Bucureşti.
„Socec", 1925, in—8«, 76 p.
Lei 25.
1309. B A C A L B A Ş A (Const). Alexandru
Marghiloman. Amintiri. Ade­
vărul. Bucureşti. 1925 Maiu 14-
An. XXXVIII, Nr. 12705, p. 1-
130?. I O R G A (N.). Alexandru Marghiloman.
Neamul Românesc. Bucureşti,
1925 Mai 13, An. XX, Nr.
107. p. 1.
1302.—Alexandre Marghiloman. Le
I'roflers Bucarest, 1925 Mai 12,
An. 7, Nr. 1793, p. 1—2:— 1925
Mai 13. An. 7, Nr. 1794, p. 1—2;
Universul. Bucureşti, 1925 Mai
14. An. XLIII. Nr. 108. p. 1.
1303. [MĂRIA (Regina României)].-
Copilăria M. S. Reginei Măria descrisă
de Ea însăşi. Universul
Literar. Bucureşti, 1925, Noemorie
8. An. XLI Nr. 45. p. 3—4.
1304. L E F T E R I U (Gh.). Anghel Marinescu.
Anuarul VI al Liceului
„Mihaiu Viteazul". Bucureşti, 1925
—1926, p. 28—29.
1305. H A L A N (Teodor). Anton de
Marki [primul inspector al şcolilor
româneşti din Bucovina]. Codrul
Cosminului. Cernăuţi, 1925 şi
1926, An. II şi III, p. 611—612-
13 C 6. G Â R H U (Laur). Naţionalitatea
lui Anton de Marchi. Junimea
Literară. Cernăuţi, 1926. Mai—
Iunie, An. XV, N-rele 5—6. p. 113
—114.
1 ¿07. — Moartea lui Gh. Mârzescu,
Adevărul. Bucureşti. 1926
Maiu 13. An. 39. Nr. 13006, p.
1—2 ; Ilustraţia. Bucureşti, 1925
Sept.-Dec. An. XIV, N-rele 115
—118, p. 168; Opinia, iaşi, 1926
Mai 15, An. XXII. Nr. 5686,
p. 1; Viitorul. Bucureşti, 1926
Maiu 15, An. XIX, Nr. 5457,p. 1.
13C8. U U R E A (Vlad). G. G. Mârzescu.
Palatul de Justiţie. Bucureşti, 1926
Maiu-Iunie. An. IX, N-rele 5—6.
p. 1—2.
BIBLIOGRAFIA 623
1319. M A T E E V I C I (Nadejda). Poetul
Alexe Mateevici. Neamul Româ­
nesc Bucureşti, 1925, Aprilie
20, An. XX. Nr. 91. p. 3.
1310. G O T C U (Preot I.). Amintiri din
vieaţa Marelui Melchisedek fostul
episcop al Romanului. Cronica
Romanului. Roman. 1925 Martie.
An. I. Nr. 3. p. 74—79;
1925 Aprilie, An. II. Nr. 4 p.
124—128; 1925 Iunie. An. II Nr.
6. p. 207—209; — 1925 Nov. An.
II, Nr 11, p. 396—397.
1311. G H E R G A R I U (L.). Contribuţii
la biografia lui S. Micu - Klain.
Societatea de mâine. Cluj, 1925,
Novembrie 8, An. II. Nr. 45,
p. 796—797.
1312. SAVIN (Constant.). Viaţa şi
opera poetei Alexandrina Mihăescu.
Bucureşti, Tip. „Române
Unite", 1926. in—8". 69 p. Lei
30.
1313. G R U M A Z E S C U (Preotul Corneliu).
Episcopul Teofil Mihăilescu
[al Argeşului]. Biserica Ortodoxă
Română. Bucureşti, 1926 Sept.
Seria II, An. 44. Nr. 9 (546) p.
541.
1314. F I L I P C I U C (Vasile). Ioan Mihali.
1844 — 1914. Arhiva Some-
şană. Năsăud. 1925, Nr. 3. p.
66—72.
1315. — Dr. Ioan Mihalyi de Apşa.
Gazeta Maramureşană. Sighet. 1925,
Iunie 5. An. VI Nr. 23. p.
1—2; Pârtia. Cluj, 1925 Iunie 7,
An. VII, Nr, 122, p. 2.
1316. * G R I G O R A Ş (Em. C). Călătoria
în China de Spătarul Nicolae
Milescu. Bucureşti. 1926.
234 p. Lei 40. Recenzie de: EmanoU
Bucata Societatea de Mâine. Cluj.
1926, August 1 şi 8, An. III,
N-rele 31—32, p. 536—537.
1317. G R I G O R A Ş (Em. C). Spătarul
Milescu. Convorbiri Literare. Bucureşti,
1926 Aprilie, An. 56, p.
251—253.
1318. [IORGA (N. ]. [Notiţă despre

624 I. CRĂCIUN
Nicolae Milescu.] Revista Istorică.
Vălenii-de-Munte. 1926, Aprilie-
[unie. An. XII, N-rele 4— 6.
p. 124.
1319. PANAITESCU (P. P.). Nicolas
Spathar Milescu (1636 — 1708).
Paris „Gambe.r" ; („Datina Românească"
, Vălenii-de-Munte. 1925)
in—8°, p. 35—181. (Extrait des
,,Melanges de l'Ecole Roumaine en
France". 1925. I-re pârtie, [p.
35—181]). Recenzie de : A 7
. G. hcjenaru.
Arhiva din Iaşi. 1926, Iulie-Oct.
An. XXXIII, N-rele 3 — 4. p.
300—303.
1320. SIMIONESCU (I.). Niculai Milescu
în China. Bucureşti. „Cartea
Românească", 1926. in—8«, 32 p.
Lei 4.
1321. SIMIONESCU (I.). Spătarul Milescu.
Viaţa Românească. Iaşi,
1926 Iulie-August. An. XVIII.
N-rele 7—8. p. 119—132. [Unele vm'S
si in] Viitorul. Bucureşti. 1925 Ianuarie
18. An. XVIII, Nr. 5061,
p. 1; 1925. Maiu 31, An. XVIII,
Nr. 5170, p. 1—2.
1322. MOISIL (1.). Nicu D. Miloşescu.
O pagină din istoria culturală
a Gorjului. Arhivele Olteniei. Craiova.
1925 Martie-Iunie. An. IV,
N-rele 18—19, p. 194—197.
1323. — Profesorul Dr. Ştefan Minovici.
Ilustraţia. Bucureşti, 1926,
Decemvrie, An. XV, Nr. 130, p. 319.
1324. — Unul dintre marii dascăli ardeleni
Gheorghe Moian. Gazeta
Transilvaniei. Braşov, 1925, August
2. An. LXXXVIII, Nr. 78, p.
2—3.
1325. MOISIL (Vicarul Grigore). Autobiografie.
1814—1891. Arhiva Someşană.
Năsăud, 1926, Nr. 4,
p. 24—44.
1326. BOLOGA (Ur. Valeriu). Date
nouă pentru biografia lui loan
Molnar-Piuaru. Cluj. „Cartea Românească."
1925, in—8". 6 p.
(Extras din „Clujul Medical", 1925.
Martie-Aprilie. N-rele 3—4).
1327. LUPAŞ (I.). Informaţii privitoare
la activitatea doctorului Ioan Molnar-Piuariu
(1786). Anuarul Institutului
de Istorie Naţională Cluj.
1924—1925. An. III, p. 567—
569.
1328. VERESS (Andrei). Ceva despre
viaţa şi activitatea doctorului Ioan
Molnar-Piuariu şi a fiului său.
Anuarul Institutului de Istorie Naţională
Cluj. 1924—1925, An. III,
p. 569—572.
1329. — Generalul Alexandru Munteanu.
Ilustraţia. Bucureşti, 1925,
Aprilie, An. XIV, Nr. 110. p. 59.
1330. BRANISCE (Valerica). Un poet
bănăţean uitat. (Cassian Munteanu).
Convorbiri Literare. Bucureşti,
1925, Novembrie, An. 57,
p. 818—826.
1331. GIIIBU (Onisifor). Amintiri despre
Casian R. Munteanu. Almanahul
Presei Române. Cluj, 1926.
p. 138—141.
1332. RULAT (T. G.). Din auto-biografia
profesorului Gavril Munteanu.
Revista Istorică. 1926, Aprilie-Iunie,
An. XII, N-rele 4—6,
p. 85—87.
1333. LAPEDATU (Al.). Septimiu B.
Mureşanu. Prietenul nostru pentru
popor. Câmpulung-Muscel, 1926
Ianuarie-Februarie, An. V, N-rele
1—2, p. 1—5.
1334. IORGA (N.). Gh. M. Murgoci.
Neamul Românesc. Bucureşti. 1925,
Martie 19, An. XX, Nr. 64, p. 1.
1335. POPOVICI-BÂZNOŞANU (A.) şi
M. BRANDZA. Profesorul G. Murgoci.
[Loc? Editură? An.?] in—
8", 7 p.
1336. STANCIU (Victor). Prof. Dr. G.
Munteanu Murgoci. Societatea de
mâine. Cluj, 1925, Martie. 15 şi
22, An. II, N-rele 11 — 12, p.
184—185 şi 190.
1337. VOITEŞTI (Prof). Profesorul Gh.
Munteanu-Murgoci. (1872 —1925).
Neamul Românesc. Bucureşti, 1925
Aprilie 10. An. XX, Nr.83.p.2;

Patria. Cluj. 1925 Martie 12, An.
VII, Nr. 56, p. 1.
1338. L A L E S C U (Traian). Note despre
EfUrnie Murgu. Revista Istorică.
Vălenii-de-Munte. 1926, Oct.-—-Dec.
An. XII, N-rele 10—12,p. 327—331.
1339. P O S L U Ş N I C U (Mih. Gr). Gavriil
Musicescu. Vieaţa şi opera sa
musicală. Cu o prefaţă de C. N.
Ifrim. [Bucureşti]. „Cartea Românească",
[1926], in—S°, 36 p. Lei 15.
(Din trecutul muzical al Românilor).
1340. M A R I N E S C U (Iulian). Documente
relative la Ioan Neculce. Buletinul
Comisiei Istorice a României. Bu­
cureşti, 1925, Vot. IV, p. 3—104.
1341. M U N T E A N U - B Â R L A D (Gh. N).
Costache Negri. Viaţa şi vrednicia
lui. Bucureşti. „Universala" Alcalay
et Co. [1925]. in—16«. 115 p.
Lei 10. (Biblioteca pentru toţi
N-rele 700-700 bis).
1342. M U N T E A N U - B Â R L A D (Gh.). 50
de ani dela moartea lui Costachi
Negri. Un erou al modestiei naţionale.
Adevărul Literar şi Artistic.
Bucureşti, 1926 Noemvrie 14, An.
VII, Nr. 310, p. 2.
1343. M O R A R I U (Preotul Const.).
Preotul Nicolae Fekete Negruţiu.
Sprijinitorul culturii Românilor
bucovineni. Calendarul „Glasul
Bucovinei". Cernăuţi, 1925, p.
35—45.
1344. L O V I N E S C U (E.). Costache Nejgruzzi.
Viaţa şi opera lui. Bucureşti
„Cartea Românească" [1925].
in—8°, 243 p. Lei 45. Recenzie de:
(mint. gâineam,. Adevărul. Bucureşti,
1925, Ianuarie 17, An. XXXVIII,
Nr. 12594, p. 1—2.
13!5. C U Z A (A. C). Viaţa rabinului
botezat Neofit. Almanahul revi­
stei „Apărarea Naţională". Bucu
reşti, 1925, p. 12—26.,
1340. — Romul Nestor. Biserica ş>
Şcoala. Arad, 1925, Aprilie 12.
An.XLIX, Nr. 15, p. 3.
1317. NICOLA (Dr. Enea). Tribunul
Matei Nicola. Transilvania. Sibiu,
Anuarul inst. de Ist. Naţ. IV.
BIBLIOGRAFIA 625
1926 Iunie. An. 57, No. 6, p.
283—286.
1318. C A R D A Ş (Gh.). Nicolae Nicoleanu.
1835 — 1871. Universul
Literar. Bucureşti, 1926 Sept 12,
An. XLII, Nr. 37, p. 12.
13 9. — Omagiu maestrului Nottara.
Rampa. Bucureşti, 1925 Ianuarie
24, An. VIII, Nr. 2173, p. 1—4.
1350. P R O D A N (Paul L). Nottara.
Viitorul. Bucureşti, 1925, Ianuarie
22. An. XVIII, Nr. 5064, p. 1.
1351. P O P A - L I S E A N U (G.). Din corespondenţa
lui Al. Odobescu. Con­
vorbiri Literare. Bucureşti, 1925,
Februarie, An. 57, p. 83— 89;
1925 Maiu, An. 57, p. 332—345.
1352. P E T R A Ş C U (N.). Dimitrie C.
Ollănescu (Ascanio). Bucureşti.
„Cultura Naţională, 1926,in—8",
120 p. Lei 80.
1353. N I S T O R [I.]. Locul lui Dimitrie
Onciul în istoriografia română.
Conferinţă... Glasul Bucovinei.
Cernăuţi, 1925, Mai 5, An. VIII,
Nr. 1819, p. 1.
1354. P O P E S C U (Preotul Niculae M.).
Dimitrie Onciul. Cu răspuns de
N. Iorga, cetit în şedinţa publică
solemnă de Miercuri 3 Iunie 1925.
Bucureşti, „Cultura Naţională",
1925. in—8°. 22 p. (Academia
Română. Discursuri de recepţiune
LIX.)
13"5. ORTTZ (Ramiro). Storia d'una
Ca tedra. [Biografia autorului].
Curiculum vitae. Lista delle publicazioni.
Napoli. F. Velardi,
[1925]. in—8", 16 p.
1356. IACUBOVICI (Vitold). Rasputinul
Basarabiei Gherman Pântea
vice-preşedintele Camerei
Deputaţilor, preşedintele Camerei
de comerţ din Chişinău. Iaşi.
Viaţa Românească. 1925, in—8",
50 p. V
1357 — Alexandru Papacostea. Aurora.
Bucureşti, 1925, Decemvrie
5, An. V, Nr. 1225. p. 1.
1358. — Episcopul Ioan I. Papp [al
40

626 I. CRĂCIUN
Aradului]. Biserica şi Şcoala. Arad.
1925 Ianuarie 25. An. XLIX. Nr.
4. p. 1—5 ; Gazeta Transilvaniei.
Braşov. 1925 Ianuarie 25. An.
LXXXVIII, Nr. 10, p. 1:
Legea Românească. Oradea-Mare.
1925 Februarie 1. An. V, Nr. 3,
p. 1—3; Patria. Cluj, 1925
Ianuarie 24, An. VII, Nr. 18.
p. 1 ; Telegraful Român. Sibiu,
1925, Ian. 24, An. LXXIII, Nr.
7, p. 1—2.
13".9. IORGA (N.). Episcopul Papp.
Neamul Românesc. Bucureşti, 1925
Februarie 3. An. XX, Nr. 26, p. 1.
1360. MORUŞCA (Preot Pompei). Epis-
(opul loan I. Papp. 1848 — 1925.
Revista Teologică. Sibiu. 1925
Februarie. An. XV, Nr. 2, p.
33—36.
1361. M[OHABIU] (L.). Note biografice
despre D. D. Pătrăşcanu. Făt-
Frumos. Suceava. 1926 Martie-
Aprilie, An. 1, Nr. 2, p. 47.
1362. B O GREA (V.). loan Paul. Societatea
de Mâine. Cluj, 1926,
Februarie 28, An. IU, Nr 9, p.
158—159.
1363. DRAGOMIR (Silviu). La catafalcul
lui loan Paul. Societatea de
Mâine. Cluj, 1926, Februarie 28,
An. III, Nr. 9, p. 159—160.
13:4. GEORGESCU-TISTU (N.). loan
Paul. Dacoromania. Cluj, 1924—
7926, An. IV, Part. 2, p. 1540
—1541.
13C5. GHIRTJ (Onisifor). Amintiri
despre loan Paul. Societatea de
Mâine. Cluj, 1926 Februarie 28,
An. III, Nr. 9, p. 160—767.
13;'. MEISSNER (C). loan Paul.
Convorbiri Literare. Bucureşti, 1926
Martie. An. 58, p. 235—236.
1367. TAHACARU (Gr.). Ştefan Petică.
Note biografice, amintiri, scrieri,
valorea operei poetice, caracterele
poeziei peticiene. Tecuci, ,,Dimitrie
C. Patron". Focşani, 1925, in—
8°, 47 p.
1368. PETROVICI (loan). Amintirile
unui băiat de familie. [Biografia
autorului]. [Bucureşti]. „Adevărul".
[1925]. in — 8«, 72 p. Lei ' 8.
(Biblioteca Dimineaţa No. 33).
1369. GEORGESCU-TISTU (N.). Emile
Picot et ses travaux relatifs aux
Boumains. Mclanges de l'Eeole
Roumainc cn France. Paris,
1925, Part. I, p. 181—276.
1370. MOISIL (L). Vitold Boia Piekarski.
(O schiţă biografică). Arhivele
Olteniei. Craiova. 1926
Sept.-Oct. An. V, Nr. 26. p.
310—320.
1371.—Moartea lui Mihail Pherekyde.
Universul. Bucureşti. 1926
Ian. 27. An. XLIV, Nr. 21, p.
1 ; Viitorul. Bucureşti, 1926,
Ianuarie 26, An. XlX,Nr. 5369,
p. 1— 2.
1372. PAULESCU (Prof. Dr. N. C.).
Ioan N. Polychroniade. Ilustraţia.
Bucureşti, 1925. Iunie. An. XIV,
Nr. 112, p. 95.
1373. — Petru Poni. Mişcarea. Iaşi,
1925 Aprilie 6. An. XIX, Nr.
79, p. 1; Viaţa Românească,
Iaşi, 7925 Martie, An. XVII, Nr.
3, p. 441—443.
1374. SIMIONESCU (I.). Petru Poni.
Mişcarea. Iaşi, 1925 Aprilie,
15, An. XIX, Nr. 86, p. 1—2 ;
Viitorul. Bucureşti, 1925, Aprilie
12. An. XVIII, Nr. 5132, p. 1
1375. MUREŞIANU (Aurel). Două
scrisori ale vicarului Macedon Pop
cătră Iacob Mureşianu. Arhiva
Someşahă. Năsăud. 1925, Nr. 6,
p. 87—90.
1376. POLIT (Dr. Vc. B.). Ştefan C.
Pop. Cu prilejul aniversării sale
de 60 de ; ni Rec. Zagreb. [1925]
Iunie 23. [,si ;.»] România. Bucureşti.
1925 Septemvrie 25, An. 111,
Nr. 578, p. 1—2.
1377. VAIDA VOF.VOD (Dr. AL). Ştefan
Ciceo Pop. O viaţă de muncă
neprihănită. România. Bucureşti.
1925. Aprilie 4, An. III, Nr. 441,
p. 1.

1378. * D Â I A N U (Dr. Elie). Al doilea
preşedinte al „Asociaţiunii" Va-
sile L. baron Pop. (1819—1875).
Sibiill. 1925. Recenzie de: Dr. CorioUm
nucia [cu titlul : Note pe marginea
unei cărţi]. Patria. Cluj. 1925
Septemvrie 6, An. VII, Nr. 193,
p. 1.
1379. SUCIU (Dr. Coriolan). Un mare
bărbat al neamului. Baronul Va-
sile Ladislau Pop. Calendarul dela
Blaj. 1926, p. 49—53.
1380. M U R G U (Protopop Ioan). In
amintirea lui Ioan Popazu primul
episcop al Caransebeşului. Gazeta
Transilvaniei. Braşov. 1925, Fe­
bruarie 5. An. LXXXVIII. Nr. 13,
p. 1; 1925 Fevruarie 8, An.
LXXXVIII, Nr. 14, p. 2.
1381. — Cine este Stelian Popescu.
Bucureşti. „Aurora". 1925. in—8",
46 p.
1382. B L A G A (Lucian). Aurel C. Po-
povici. Banatul. Timişoara. 1926
Fevr. An. I, Nr. 2, p. 5—7.
1383. L Ă P Ă D A T U (Alex.). Aurel C.
Popovici. [In „Miscellonee. Cuvinte
i-omemrmitive...;] Bucureşti. „Tip. Căr­
ţilor Bisericeşti". 1925, p. 37—40.
1384. C A N D E A (R.). Arhiman­
dritul Clement C. Popovici, Cer­
năuţi. „Glasul Bucovinei". 1926.
in—8°, 9 p. (Extras din „Can­
dela". 1926, An. XXXVII, N-rele
10—11).
1385. M A R I A N (Liviu). Ciprian Po-
rumbescu. O pagină din istoria
muzicei româneşti. Univesul Lite­
rar. Bucureşti. 1925 Iulie 12, An-
XLI, Nr. 28, p. 10—12.
1386. M O R A R I U (Constantin). Ciprian
Porumbescu. Cernăuţi. „Glasul
Bucovinei". 1926. in—8°, 16 p.
Lei 25. (Extras din „Junimea
Literară". 1925 [August—Oclom-
vrie. An. XIV, N-rele 8—10,
p. 261—273 ; 1925 Noemvrie—
Decemvrie, An. XIV, N-rele 11—
BIBLIOGRAFIE 627
12, p. 387—400]).
1387. M O R A R I U (Leca). Din cores­
pondenta lui Ciprian Porumbescu.
Junimea Literară. Cernăuţi. 1925
August-Gctomvrie. An. XIV. N-rele
8—10. p. 293—296.
1388. P O S L U Ş N I C U (Mihail Gr.).
Ciprian Porumbescu. Viaţa şi opera
sa muzicală. Bucureşti. Cartea
Românească. 1926. in—8«, 95 p.
Lei 40. (Din trecutul muzical
al Românilor).
1389. I O R G A (N.). Comemorarea lui
Edgar Quinet, cu ocaziunea
semicentenarului morţii lui. Bu­
cureşti. „Cultura Naţională". 1925,
in— 8°, 6 p.
1390. T H E O D O R I A \ C A R A D A (M.).
Un uitat. [Boicea Radianu]. Arhi­
vele Olteniei. Craiova. 1925, Ianu­
arie—Fevruarie, An. IV, Nr. 17,
p. 4—7+1 pl.
1391. G E O R G E S C U (Ioan) 1
). Un mar­
tir al datoriei către ţară : Epis­
copul Demetriu Radu. Cernăuţi.
„Glasul Bucovinei". 1925, in—
8". 34 p. (Extras din „Analele
Dobrogei". [1924—1925], An. V—
VI, [p. 158—189].
1392. O P R E S C U (G.). L'activité de
journaliste d'Eliade Rădulescu
pendant son exil à Paris. Cluj.
„Areolalul". 1926, in—8°, p. 67
—76. (Extras din „Dacoroma-
nia". Cluj. 1924—1926, An. IV,
[p. 67—76]).
1393. V I R T O S U (Em.). Eliade Rădu­
lescu ca tipograf. Documente in­
edite. Revista Arhivelor. Bucu­
reşti. 1926, An. II,Nr. 3, p. 366—
369.
1394. M C O L A E S C U (Ion G.). La moar­
tea lui C. Rădulescu-Codin. [Câm-
pulung-Muscel. „Gh. N. Vlă-
descu". 1926.], in—8", 66 p.
1395. G E O R G I A D E (Constantin,. Dl.
Rădulescu-Motru ca profesor şi
om de ştiinţă. Convorbiri Li-
1. In „Istoriografia Română In l-im si im" studiul fusese menţionat mimai ca ;irti';ol clin
.Añílele JlobroKei".

628 I. CRĂCIUN
lerarc. Bucureşti. 1926. Iulie—
August, An. 57. p. 571—575.
13915. CÂNDEA (R.). Mitropolitul Vladimir
[de Repta]. Glasul- Bucovinei.
Cernăuli. 1926 Aprilie 27,
An. IX, Nr. 2092, p. 1—2.
139 . NISTOR (Ion I.). VJadimir Repta.
Junimea Literară. Cernăuţi.
1926 Ian.—Febr. An. XV, N-relc
1—2, p. 1—5.
1398. [SCRIBAN (Arhim.)]. Moartea
mitropolitului Vladimir [de Repta]
al Bucovinei. Biserica Ortodoxă
Română. Bucureşti. 1926 Aprilie.
Seria II, An. 44, Nr. 4 (541), p,
212—214,
1399. P[OPESCU] (P. Gr.). Doctorul
Mauriciu Riegler. Cronica Romanului.
Roman. 1925 Ianuarie, An.
II, Nr. 1, p. 26—27.
14f 0. [IORGA (N.).]. [Despre Gheorghe
Rîmniceanu, student în străinătate].
Revista Istorică. Vălenii-de-
Munte. 1926 Iulie—Sept. An. XII,
N-rele 7—9, p. 295.
1401. MORARIU (Leca). Un cântăreţ
al Sucevii : T. Robeanu. Conferinţă...
Cernăuţi. „Glasul Bucovinei".
1926, in—8', 56 p. fig.
(Reproducere din „Glasul Bucovinei".
1926, An. IX).
14 ¡,2.—Noul episcop catolic de Iaşi
[Minai Robu]. Viaţa. Roman.
1925, Aug.—Sept. An. XI, N-rele
8—9, p. 97—102.
1403. DAlANU (Dr. Elie). I. N. Roman.
Almanahul Presei Române.
Cluj. 1926, p. 126—127.
1404. CERNEŞTI (M. Ş.). Viaţa şi
opera lui Visarion Roman. Societatea
de mâine. Cluj. 1925 Maiu
24 şi 31. An. II, N-rele 21-22, p.
377—378.
1405. LUPAŞ (I.). Spicuiri din activitatea
ziaristică a lui Visarion
Roman. Almanahul Presei Române.
Cluj. 1926, p. 54 — 57.
1400 — Visarion Roman. 1833— 1885.
Telegraful Român. Sibiu. 1925
Mai 28. An. LXX1I1. N-rele
39—40, p. 2—4 ; Universul. Bucureşti.
1925 Mai 15, An. XLIII,
Nr. 109, p. 10.
1407. OBEDEANU (Const. V.).C. A. Rosetti,
librar. Arhivele Olteniei. Cra.
iova. 1925 Septemvrie—Decemvrie.
An. IV, N-rele 21—22, p. 483—
485.
1408. BARNOSCIII (D. V.). Radu
Rosetti. Adevărul Literar şi Artistic.
Bucureşti, 1926 Martie 14,
An. VII, Nr. 275, p. 2.
1409. BIANU (I.). Istoricul şi scriitorul
[Radu Rosetti]. Adevărul Literar
şi Artistic. Bucureşti. 1926 Fevruarie
21, An. VII, Nr. 272. p. 1.
1410. ROSETTI (Radu). Amintiri. [Autobiografie].
Adevărul Literar şi
Artistic. Bucureşti. 1925 Septemvrie
13, An. VI, Nr. 249, p. 3.
1411. SADOVEANU (Mihail). Bătrânul
Radu Rosetti. Viaţa Românească.
Iaşi. 1926 Fevr. — Martie. An.
XVIII, N- rele 2—3, p. 310—314.
1412. IORGA (N.). Un cugetător al
Saşilor din Ardeal, Ştephan Ludwig.
Roth. Neamul Românesc. Bucureşti.
1925 Fevruarie 19. An. XX,
Nr. 40, p. 1 ; Ramuri. Cr~iova.
1925 Ianuarie 1, An. XIX, Nr.
I, pi 1—3.
1413. MARCU (Alessandro). Un fedele
amico dei Rumeni : Giovenale Vegezzi
Ruscalla. Livorno. Raffaela
Giusti. 1926, in—8«, 26 p. (Extratto
da „II Giornale di Politica
e di Letteratura". 1926 Aug. An.
II, quad. Vili).
1414. — La moartea lui Anghel Saligny.
Universul. Bucureşti. 1925
Iunie 20. An. XLIII. Nr. 139, p.
1 ; Viitorul. Bucureşti. 1924 Iunie
19, An. XVIII, Nr. 5186, p. 1.
1415. BĂLAN (Teodor). Vasile Scintila.
Codrul Cosminului. Cernăuţi. 1925
şi 1926, An. II şi III, p. 612—614.
1416. SCRIBAN (Arhim. I.). Lămurirea
unei situaţiuni [şi] Adaus la
broşura „Lămurirea unei situaţiuni".
[Biografia autorului]. Bneu-

eşti. „Tip. Cărţilor Bisericeşti".
1925, in—8«, 10 p. (I); 19 p. (II).
1417. IONESCU (Serafim). Un apostol
al neamului dat uitărei. [Neofit
Scriban]. Revista Moldovei. Botoşani.
1926. An. V, N-rele 7—9, p.
25—36.
1418. BEJENARU (Prof. N. C). Cum
a ajuns Gh. Sâulescu la Paris.
(Contribuţie la o biografie a lui).
Arhiva din Iaşi. 1925 Aprilie,
An. XXXII, Nr. 2, p. 135—137.
1419. CRIŞAN (Ioan). Amintiri despre
Axentie Sev< ru. Arhiva Someşană.
Năsăud. 1926. Nr. 6, p. 85—86.
1420. ŞOTROPA (Virgil). „Taica Axentie"
[Severu], Amintiri. Transilvania.
Sibiiu. 1926 Aprilie. An.
57, Nr. 4, p. 159—163.
1421. GANE (Ion). „Liră de argint
Sihleanu..." Conferinţă... Bucureşti.
„Tip. Romane- Unite" 1925. in—8",
15 p. Lei 8. (Din publicaţiile
Cercului studenţesc „Al. Sihleanu"
din Râmnicu-Sărat. Nr. 1).
1422. — Schiţă biografică despre pictorul
"Virgil Simonescu... Banatul.
Timişoara. 1926 Aprilie, An. I,
Nr. 4, p. 16—17.
141?. — Elena din Ardeal [Simtion].
Cosinzeana. Cluj. 1925 Fevruarie
15—28, An. IX, N-rele 3—4, p. 53.
1424. CARDAŞ (Gh.). Gheorghe Şincai.
Universul Literar. Bucureşti. 1926
Ianuarie 31, An. XLII, Nr. 5, p.
8—9.
1425. POPA (Traian). Desbaterea procesului
lui Gh. Şincai şi sentinla
de eliberare din închisoare. Revista
Arhivelor. Bucureşti. 1926, An. II,
Nr. 3. p. 404—406.
1426. HODOŞ (Alexandru). A murit
Ion Slavici. Ţara Noastră. Cluj.
1925 August 23, An. 6, Nr. 34, p.
1073—1074.
14.7. LIPANEANU (M.). Ion Slavici.
Raeoromania. Cluj. 1924— 1926.
An, IV. Part. 2, p. 1542—1546.
1428. NEGRUZZI (I. C). Scrisori dela
Ion Slavici. Convorbiri Literare.
BIBLIOGRAFIA 629-
Bucureşti. 1926. Ian.—Febr. An.
58, p. 13—31; 1926 Martie. An.
58, p. 174—178; 1926 Iunie. An.
58, p. 409—420; 1926 Iulie—August.
An. 58, p. 499—511 ; 1926
Dec. An. 58, p. 937—945.
14 9. — In memoria lui Ioan Slavici.
Adevărul Literar şi Artistic. Bu­
cureşti. 1925 August 30. An. VI,
Nr. 247, p. 1—3 : Aurora. Bucureşti.
1925 August 24. An. V, Nr.
1138, p. 2; Dimineaţa. Bucureşti.
1925 August 19. An. XXI, Nr.
6733, p. 9; Legea Românească.
Oradea-Mare. 1925 Sept. 1, An.
V, Nr. 17, p. 2—3.
1430. L A P E I ) A T U (Ion L). Şcoalele
dela Braşov. [Profesorul Ioan Socaciu].
Societatea de mâine. Cluj.
1925 Iulie 12 şi 19. An. II, N-rele
28—29, p. 468—469.
1431. CIOBANU (Şt.). Constantin C.
Stamati. România Nouă. Chişinău
1926 Iunie 19. An. III. Nr. 16
(239), p. 1; 1926 Iunie 24. An.
III, Nr. 20 (243), p. 1—2.
1432. METEŞ (Şt.). O româncă din
Ţara Românescă, [Stanca, fica
Postelnicului Preda] rescumpără
o tipografie şi repară o biserică
calvină din Cluj în secolul al
XVII-lea. Revista Arhivelor. Bu
cureşti. 1925. An. I, Nr. 2, p.
295—296.
1433. — Gheorghe M. Ştefănescu.
Rampa. Bucureşti, 1925, Aprilie
24, An. VIII, Nr. 2247, p. 1.
1434.—In amintirea profesorului Toma
Stelian. Comemorarea dela Facultatea
de Drept din Bucureşti,
16 Noemvrie 1925. Bucureşti.
„Curierul Judiciar". 1925, in—8»,
36 p.
1435. I OR Ci A (fi.). Toma Stelian. Nea­
mul Romanesc. Bucureşti. 1925
Oct. 28. An. XX, Nr. 241, p. 1.
1436. — Toma Stelian. Palatul de
Justiţie. Bucureşti. 1925 Noemvrie—Decemvrie.
An. VIII, Nr.
11—12, p. 3 ; Viitorul. Bucureşti.

630 I. CRĂCIUN
1925 Oct. 28, An. XVIII, Nr.
5296, p. 1.
1437. M A R I A N (Liviu). Vasile Stroescu.
Amintiri [despre familia
Haşdeilor]. Adevărul Literar şi
Artistic. Bucureşti. 1926 Aprilie
25. An. VII. Nr. 281, p. 1.
1438. — Vasile Stroescu. Adevărul.
Bucureşti. 1926 Aprilie 16. An.
39, Nr. 12986, p. 1 ; Aurora. Bu.
cureşli. 1926 Aprilie 17, An. VI,
Nr. 1332, p. 3.
1439. M O R A R I L (Victor). Ilarion Şuhan.
Glasul Bucovinei. Cernăuţi.
1925 Fevruarie 1. An. VIII. Nr.
1747, p. 1—2.
1440. L U P E A N U (Alexandru). „Părintele
săracilor". Un amănunt
din anii de preoţie ai Mitropolitului
Alexandru Şterca Şuluţiu
de Cărpeniş. Cultura Creştină. Blaj.
1925 Martie. An. XIV. Nr, 3,
p. 72—74.
1441. I O R G A (X.). Tot Ţamblac. Re­
vista Istorică. Vălenii - de - Munte.
1925 Ianuarie — Martie, An. XI,
N-rele 1—3, p. 13.
1442. P E T R E S C U (Corvin). G. Tătărescu.
Ziaristul. Autorul dramatic.
Omul politic. Omul de Stat.
Bucureşti. „Tip. Române-Unite".
1925. in—8°, 11 p.
1443. PAŞCHIVSCHI (Vlad). Mihai
Teliman, foiletonistul Bucovinei.
Junimea Literară. Cernăufi. 1925
Maiu—Iulie. An. XIV, N-rele
5—7, p. 211 — 214; 1925 Noemvrie—Decemvrie.
An. XIV, N-rele
11—12, p. 408—418.
1444. VLARIMIR (I. T.). P. S. Ilarie
[Teodorcscu] Episcop de Constanţa,
încercare biografică, cu
un studiu introductiv asupra Episcopiei
Tonusului. Constanta. Tip.
„Comercială". 1925. in—8", 87, p.
Lei 50. (Figuri Contimporane
Dobrogene).
1445. L U N G U L F S C U (Pr.). Ecaterina
Toderoiu. Neamul Românesc. Bucureşti.
1925 Iunie 18. An. XX,
Nr. 136, p. 2. r$i în] Arhivele
Olteniei. Craiooa. 1925 Iulie —
August. An. IV, Nr. 20, p. 331-333.
1446. — Sublocot. Ecaterina Teodoroiu.
Eroina dela Jiu şi Mărăşeşti
Calenadarul Gorjjului. Târgu-Jlu.
1925, p. 37—40.
1447. R A N E T T I (George). Ecaterina
Teodoroiu. Universul. Bucureşti.
1925 Iunie 8. An. XLIII. Nr. 129,
p. 1.
1448. R U D N E A N (C). Un istoric
bănăţean uitat [Nicolae Tincu-
Velea]. Banatul. Timişoara. 1926
Aug.—Sept. An. I, N-rele 8—
9, p. 17—19.
1449. B I L E Ţ C H I (Ioan). Din viaţa
lui Gheorghe Tofan. (Amintiri şi
scrisori). Junimea Literară. Cernăuţi.
1926 Ian. — Fevr. An.
XV N-rele 1—2, p. 8—13.
1450. F [ O R T U N E S C U ] (C. D.) şi N-
P[LOPŞOR]. Şt. St. Tuţescu [fop
kloristul]. Arhivele Olteniei. Craiova.
1926 Mart.—Apr. An. V
Nr. 24, p. 143—145.
1151. M A T E E S C U (N.). încă ceva
despre Şt. St. Tuţescu. Arhivele
Olteniei. Craiova. 1926 Mai— August.
An. V, N-rele 25—26, p.
284—286.
1452. A N D R I E Ş E S C U (I.). I. Ursu-
Adevărul. Bucureşti. 1925 OctomvrielO.
An.XXXVlII. Nr. 12830,
p. 1—2 America. Cleveland.
1925^ Octomvrie 31. An. XX, Nr.
257, p. 1 ; Neamul Românesc. Bu­
cureşti. 1925 Octomvrie 10. An.
XX. Nr. 227, p. 1.
1453. LAzAREANU (Barbu). Ioan
Ursu. Dimineaţa. Bucureşti. 1925
Octomvrie 10. An. XXI. Nr. 6785.
p. 3.
1454. STOICA (Emilian). Ioan Ursu.
Anuarul Institutului de Istorie
Naţională Cluj 1924—7925. An.
III, p. 989—993; Transilvania.
Sibiiu. 1926 Iulie; An. 57, Nr.
7, p. 301—308.

1455. G A R D A Ş (Gh.), Iancu Văcărescu.
1792—1863. Universul Li­
terar. Bucureşti. 1926 Aprilie 4.
An. XLII, Nr. 14, p. 8—9.
1456. V Â L S A N (G.). Prima vizită
la Titu Maiorescu. [Biografii G.
Valsau]. Transilvania.. Sibiiu. 1926
Ianuarie. An. 57, Nr. 1, p. 17
— 21.
1457. P A S C U (Giorge). Dumitrachi
Varlaam. ? — după 1794. [Bu
cureşii. ,,Socec. 1925]. in—8", 15
p. (Extras din „Convorbiri Literare".
1925 Aprilie. [An. 57, p.
282—296]). Rtxxnzie de : V. noima. A-
nuarul Institutului de Istorie Na­
ţională Cluj. 1924—1925. An. Hi,
p. 709—711.
1458. T E O D O R E S C U - B R A N I Ş T E (Tu
BIBLIOGRAFIA 631
dor). Al Vlahuţă. Fragment de
studiu. Adevărul Literar şi Artistic.
Bucureşti. 1926 Oct. 24, An. VII,
Nr. 307, p. 2.
1459. G O G A (Octavian). Un precursor
al unităţii: Iosif Vulcan.
Cele trei Crişuri. Oradea. 1926
Fevruarie. An. VII. Nr. 2, p.
29—32 ; Ţara Noastră. Cluj.
1926 Ian. 17. An. VII, Nr. 3,
p. 73—82.
14.0. B O T E Z (Octav). Alexandru
Xenopol gânditor. Consideraţii
generale. Iaşi ,,Viaţa Românească",
1925. in—8", 13, p. (Exatrs
din „Viaţa Românească". [1925
Martie. An. XVII, Nr. 3, p.
410—420]).
III. ISTORIA DIFERITELOR INSTITUŢII ŞI SOCIETĂŢI.
(In ordinea alfabetică a instituţiilor şi pe provincii).
1. Ardeal.
1461. KOVACS (Carol) Istoricul de
•10 ani a corporaţiunei industriale
din Deva. 1885—1925. Deva. V.
Läufer, 1925. in—S», 86 p.
14 2. R A D U (Dr. Iacob). Fundaţiunea
episcopului Demetriu Radu. Oradea.
Tip. „Românească", 1925. in—8 1
',
23 p.
1463. G U I A R T (Profesor Dr. Jules).
Institutul de istoria medicinei
şi farmaciei şi de folklor medical
din Cluj. (1921— 1925L
[Cluj, ,,Cartea Românească", 1925],
in—8\ 7 p. (Extras din „Clujul
Medical", 1925, An. VI, N-rc e
11—12).
1464. RACOV1TZA (E. G.). L'Institut
de speologie de Cluj et considérations
générales sur l'importance,
le rôle et l'organisation
des Instituts de recherches
scientifiques... (Période 1920 à
1924). Cluj, „Ardealul". 1926. in
—4", 50 p+ annexes.
1465. BUN E A (Dr. Ioan). Din trecutul
liceului nostru [„Gh. Lazăr" din
Sibiu], [urmare]. Anuarul VI al
liceului de Stat „Gheornhe Lazâr".
Sibiu, 1924—1925, p. 35—36.
1466. B L A G A (Dr. Iosif). Din trecutul
liceului [„Andrei Şaguna" din
Braşov]. Discurs. Patria, Cluj,
1925 Iulie 3, An. VII, Nr.
141, p. 1 ,— 1925 Iulie 5. An.
VII, Nr. 143. p. 1—2.
1467. — Cum s'a înfiinţat liceul din
Braşov. Patria. Cluj, 1925 Iunie
28. An. VII, Nr. 138, p. 1 — 2.
1468. L U P A Ş (I.). Liceul Andrei
Şaguna din Braşov. Societatea
de mâine. Cluj, 1925 Iunie 28 şi
Iulie 5. An. II, N-rele 26—27,
p. 439—440.
1469. IGENI (Ferenez). Miko Imre
es az Erdelyi Muzeum Egyesiilet.
[Emeric Miko şi Asociaţia Muzeului
Ardelean]. Pâsztortiiz. Cluj, 1926
Sept. 12, An. XII, Nr. 18, p.
416—118.
1470. B O R Z A (Dr. Al.). Problema
muzeului naţional al Ardealului,

632 I. CRĂCIUN
Cluj, „Ardealul", 1925. in—S".
25 p. (Extras din „Buletinul de
Informaţii a Grădinii Botanice
şi al Muzeului botanic" din Cluj.
1925, vol. V, N-re le 1—2).
14 71. — Pompierii voluntari din Braşov
timp de o jumătale de
secol. 1874—1924. Raport festiv
cu prilejul jubileului de 50 de ani.
Braşov, [Edit. ?] 1925. in—8«, 44. p.
14 72. [BEDELEANIJ (D.)], Şcoala noastră.
Istoricul ei. [Şcoala Normală
de învăţători „Gheorghe Lazăr",
Avrig.]. Anuarul I ai Şctfalei Normale
de învăţători „Ghcorghc Lazăr"
din Avrin. An. 1923—24, 1924
•—25, 1925 — 26, p. 12—27; p. 53
- • 55.
1473. LUPAŞ (loan). Despre foştii
elevi ai şcoalelor ortodoxe române
din Braşov. Cuvântare rostită în
Aula liceului, la 29, VI, 1925. Transilvania.
Sibiu, 1925 Iulie- Au just.
An. 56, N-rele 7—8, p. 276—281.
1474. LĂPEDATU (Alex.). Universitatea
maghiară [din Cluj], lin ,.iiis-
cellanee. Cuvinte Comemorntive.'Bucu­
reşti, Tip. „Cariilor Bisericeşti".
1925. p. 185—190.
1475. TEUTSCH (D. Fr.). Zur Geschichte
der sächsischen Nationsuniversität.
[Sibiu =] Hermanstadl . Ostdeutsche
Druckerei, 1925.in—8", 48 p. [şi în]
Deutsche Politische lieft« au» Grossrumiinieu.
Sibiu. 1925 Augusl-
Seplemvrie, An. V, N-rete 8—9,
p. 1—10; 1925 Oclomvrie. An. V,
Nr. 10. p. 1—8.
2. Banat.
1476. ILIEŞIU (Nicolae). Istoricul „Reuniunii
Romane de lectură" din
Timişoara. Timişoara, „Cartea
Românească", 1925, in — S°, 24 p.
3. Basarabia.
1477. — Note din istoricul Seminarului
Teologic [„Mitropolitul Gavriil
Bănulescu-Bodoni] din Chişi­
nău. Anuarul Seminarului Tcclog ic
Superior „Mitropolitul Gavriil Bă­
nulescu-Bodoni" Chişinău, [1925],
/•. 1—57.
4. Bucovina.
1478. B Ă L A N (Teodor). Arcăşiile din
Bucovina. Cernăuţi, „Glasul Bucovinei",
1926. in—8«, 14 p.
(Extras din „Glasul Bucovinei",
1926, An. IX).
1479. C Â N D E A (R.).; I. I. NTSTOR
şi M. HACMAN. Universitatea
din Cernăuţi şi loviturile politicianiste
ale d-lui P. P. Negulescu.
Cernăuţi. „Glasul Bucovinei".
1926. in—8», 61 p. Lei 20. (Extras
din .Glasul Bucovinei", N-rele
2172—2179)-
5. Moldova.
1480. R Ă C O A R E (G. C). Din Bihor
până la Nistru. O campanie culturală
de vară. Istoricul şi activitatea
Ateneului Popular Tâtăraşi
din Iaşi. Iaşi. „Trecerea Munţilor
Carpaţi", 1925, in — S«- 100 p.,
Lei 30.
14si. Z Â N E (G.). Cea dintâi Bancă
Naţională a Moldovei. Arhiva din
Iaşi. 1926 Aprilie, Ar.. XXXIII,
Nr. 2, p. 101—120.
6. Oltenia.
1482. B I L A T (T. G.). Ştiri nouă asupra
fabricii de hârtie din Oltenia.
Arhivele Olteniei. Craiova, 1925
Septemvrie - Decemvrie, An. IV.
N-rele 21—22, p. 363—365.
1483. M A T E E S C U (C. N.). însemnări
pentru „Moara de hârtie" [de
lângă Râmnicul Vâlcii]. Arhivele
Olteniei. Craiova, 1926 Nov.-Dec.
An. V, Nr. 28, p. 451.
1484. — Anexe Ia istoricul Seminarului
[,,Sf. Nicolae "din R.-Vâl­
cea].Anuarul Seminarului „Sf.
Nieolae". R.-Vâlcea, 1924—1925,
p. 96—122.

7. Ţara-Românească.
14-5. lîl.VISC! (N.). „Academia"
grecească din Bucureşti şi Şcoala
lui Gheorghe Lazăr. Contribuţie la
istoria învăţământului românesc.
Cuvântare festivă rostită la deschiderea
anului universitar 1923
—1924. Cluj, „Ardealul", 192-5.
in—8", 31 p. + 3 pl. (Extras din
„Anuarul Universităţii").
8. România.
1486. CLINCEANU (I. D.). Istoricul
Băncei Naţionale a României.
Conferinţă.... Bucureşti, „Cartea
Românească", [1925]. in—8", 71 p.
1487. SLÂVESCU (Victor). Istoricul
Băncii Naţionale a României (1880.
—1924). Bucureşti, ,Cultura Naţională"-
1925. in 8° X+383 p.
Lei 150. (Institutul Social Român.
Arhiva pentru ştiinţa şi reforma
socială).
14;8. —Fundaţia culturală Principele
Carol. 1922—1925. Bucureşti.
„Fundaţia Principele Carol",
1926, in—16«, 143 p. + anexe.
1489. BUCUŢA (Emanoil). Institutul
Social Român. Soeietatea de Mâine.
Cluj, 1926 Oct. 10 şi 17, An. 111,
N-rele 41—42, p. 643—645.
1490. — Institutul Social Româr, 1921
—1926. Bucureşti, „Cultura Naţională",
1926. in—8", 39 p.
1491. — The roumanian institute of
social science. 1921—1926. Buc<
arest. „Cultura Naţională", 1926.
in— 8«, 43 p.
BIBLIOGRAFIA 63»
1492. CONSTANTINESCU (N. A.). Dare
de seamă asupra întemeierii şi
activităţii Institutului pentru Stu­
diul Europei Sud-Estice. [1913—
1926]. Bucureşti. „Institutul pentru
studiul Europei Sud-Estice". 1926.
in—8«, 32 p. Lei 10.
1493.— Pagini din trecutful Liceului
Mihaiu Viteazul din Bucureşti].
Anuarul VI al Liceului „Mituja
Viteazul". Bucureşti, 1925—1926,
p. 5—27.
9. Străinătate.
1494. CIIABRIÉ (R.). L'École Roumaine
de France. La Vie. Paris.
1925 Iulie 15, An. 14, Nr. 14, p.
250—251.
1415. MARCU (Alexandre). Un institut
roumain à Paris. Un projet
du prince Cuza. (1861). Revue
Historique du Sud-Est Européen.
Bucarest. 1926 Oct.-Dec. An. III,
N-rele 10—12, p. 284—288.
1496. [MURÀSAÎVU (Aurel A.)]. Mihail
Eminescu şi întemeierea „României
June". 1868—1871. Braşov,
,,A. Mureşianu : Branisce", [1926],
in—8», 19 p. Lei 20.
1497. SLAVICI (Ioan). Un răspuns.
[Amănunte despre înfiinţarea ,,Ro­
mâniei June"]. Un „Itouidnia .luné.
j.v;i i'.r:i. Cartea Semicentenarului'!. Bu­
cureşti. [1925]. p. 152—156. [jrt jn]
Adevărul Literar şi Artistic. Bucureşti,
1925 Martie 22, An. VI, Nr.
244, p. 7.
D. DIFERITE CHESTIUNI NUMAI IN LE­
GĂTURA CU ISTORIA
I. CLASELE SOCIALE. POLITICA.
1. Clasele Sociale.
1498. FILITTI (I. C). Clasele sociale
în trecutul românesc. (Conferinţă
ţinută sub auspiciile Institutului
social român la Fundaţia Carol
Duminică 25 Ianuarie 1925). Bucureşti,
„Socec". 1925. in—8", 23
p. [Extras din „Convorbiri Literare".
1925 Februarie. An. 57, p.

634 I. CRĂCIUN
182—143; 1925 Aprilie, An. 57,
p. 302 313), Recenzie de: N Junia.
Revista Istorică, Văleni-'le-Mun'.e,
1925 Octombrie-Eecemvrie An.
X1, N-rele 10—12, p. 348.
1499. FILITTI. (Ioan CI.Evoluţia cla­
selor social' în trecutul Princi­
patelor Române, (urmare). Arhiba
pentru ştiinţa şl reforma socială.
Ii: ,urşti, 1926. An. vj. N-rele
3- /, p. 318—346.
15(M>. GAROFLIR (Const.)..Rolul so-
. ial al pro[)rietăţii mijlocii [Ta
Români]. Arhiva pentru ştiinţa şi
reforma socială. Bucureşti. 1926,
An. VI, N-rele 1—2. p. 36—54.
1501. IOBGA (X.). Psihologia claselor
orăşeneşti. [Rezumat]. Neamul Ro­
mânesc. Bucureşti, 1925 August
26, An. XX, Nr. 191, p. 1;
— 1925 August 28, An. XX,
Xr. 193, p. 1—2.
1502. RĂDĂCEANU (Lotar). Oligarhia
română. Studii asupra istoriei
capitalismului în România, [ur
mare]. Arhiva pentru ştiinţa şi re­
forma socială. Bucureşti, 1926. An.
VI. N-rele 1—2, p. 160 — 184 ;
1926, An. VI, N-rele 3 — 4, p.
435—459.
1503. HOSETTI (Radu). Cum s'a
născut şi cum a dispărut boie­
rimea. Adevărul Literar şi Artistic.
Bucureşti, 1925 Aprilie 26. An.
VI, Nr. 229. p. 3; 1925 Iunie 7.
An. VI, Nr. 235. p. 1.
1504. ZELETIN (Şt.;. Burghezia ro­
mână. Originea şi rolul ei istoric.
Bucureşti, „Cultura Naţională".
1925, in—8«, 256 p. Lei 120.
(Biblioteca Socială).
2. Politica internă.
a. Minorităţile.
1505. CIATO (Dr. Ludov.c). Das Mi­
noritätenproblem in Grossromä-
nien. Aus dem romanischen über­
setzt von. Dr. F. Casper. Cluj,
„Providenţa", 1925. in— 8", 34
p. Lei 15.
ISO). HOFFMANN (Leo). Beiträge
zur Nationalitätangeschichte des
Banates. (Si'&i'u=) Hermannstadt.
„Jos Drollef", 1920. în—80, 28
p. (Extras din, Mittoilung zur
Kantnis des Deutschtnnisin Gross­
rumänien. („Politische Hefte").
1926 N-rcle. 1—2, [p. 13—21]).
1507. IORGA (NT.). Les origines et
l'état actuel des nationalités
dans la Grande Roumanie. Arhiva
pentru ştiinţa şi reforma socială.
Bucureşti, 1926, An. VI, N-rele
1—2. p. 18—35.
1508. MANITJ (Iuliu). Problema mi­
norităţilor, [in „l'olitica externă a
jRomdmei"]. Bucureşti, „Cultura Na­
ţională", 1925, p. 223—243.
1509. — La question des Minorités
en Transylvanie. Bucarest „Ovi-
diu",Fl. Dumitrescu cf. Co. [1925].
in—8«, 56 p.
1510.—The religionj minorities in Tran­
sylvania. A vallâsi k'sebbségek
Erdélyben. Az angol eredetiböl ma-
gyarra forditotta : Szombati-Szabo
Istvàn. [Minorătăţile religioase în
Ardeal. Din originalul englez tra­
dus în limba maghiară de...].
Ltufiţ, ,,Magyar Kisebbség", 1925.
in—8", 103 p.
1511. STOICA (Vasile). Minoritatea
noastră germană. Arhiva pentru
ştiinţa şi reforma socială. Bucu­
reşti, 1926. An. VI, N-rele 1—2.
p. 104—114.
1512. * TICIINER (Henrietta M.). Rou-
mania and her religious mino­
rities. Londres. Philpol. [1925\. Re­
cenzie de : K. larga. Revue Historique
du Sud-Esi Européen. Bucarest.
1926 Ian.—Mart. An. III, N-rele
1—3, p. 64—65.
3. Politica externă.
1513. COSMA (Aurel). La petite en­
tente. Thèse pour le doctorat...
Paris „JouveetCie", 1926, in—S',
295 p. (Faculté de Droit de
l'Université de Paris» .

1514. DAŞCOVICI (N.). Mica Antantă:
Originea şi misiunea ei. Societa­
tea de mâine. Cluj, 1925 Maiu
17, An. II, Nr. 20, p. 348—352.
1515. I Olt GA (N). Fundamentele geo.
grafice şi istorice ale Micci-Anlante.
Le Monde Slave, ilrad. in]
Universul Literar. Bucureşti, 1925
Iulie 19, An. XLI, Nr. 29, p.
12—13 ; 1925 Iulie 26, An. XLI.
Nr. 30, p. 11—13; 1925 August
9. An. XLI. Nr. 32. p. 7 — 9.
[*•> in] Neamul Românesc. Bucureşti,
1925 August 15. An. XX,
Nr. 183, p. 1;—1925 August 20,
An. XX, Nr. 186, p. 1—2.
1516. — Politica externă a României
19 prelegeri publice organizate
de Institutul Social Român.—Mircea
Djuvcru, Uei". Negulescu, 1). lav.coviei, V.
N. Madgearu, Gr. L. Truucu-Iasi, Oh. J'ască,
Or, L. intipa, Viniilă HrO.tiariu, A. Cor-
teanu. Eugen P. Kotez, V. Diamandy, Iuliu
Mmtiu, Erik Colbuu, N. lorga, Al. Vaido.-
Voevod, hr. G. Marinescu, E. Pangrati,
Albeai lhomas. V. Guşti. Cu O anexă
de documente cuprinzând Tratate,
Convenţii, şi alt material în legătură
cu Societatea Naţiunilor
şi problemele de politică externă
a României. (Text francez). Bucureşti.
,,Culura Naţională", 1925,
in—8", XII +706 p. Iei 150.
(Institutul Social Român).
4. Partidele politice.
(In ordine alfabetică).
*
* *
1517. D J L V A H A (Mircea). Doctrinele
şi practicele partidelor noastre
politice. Discurs rostit cu pri­
1525. L A S C A R O V - M O L l i O V A N U A),
şi Sergiu D. IONESCU. Constituţiunea
României din 1923 adnotată
cu desbateri parlamentare
BIBLIOGRAFIA 635
II. CONSTITUŢIA.
lejul discuţiunii.... la mesajul tronului...
2 Decemvrie 1924. Bucureşti.
Tip. „Statului", 1925. in—8\
38 p.
1518. P O P E S C U (Aureliu I.). Partidele
noastre politice. Ideea Europeană.
Bucureşti, 1926 Martie 15. An.
VII, Nr. 185, p. 1—3; 1926.
Iunie 1, An. VIII, Nr. 189, p. 1-2.
*
* *
1519. — Ce a făcut partidul naţional
liberal în patru ani de guver.
nare. (1922—1926). Bucureşti. „Independenta",
[1926], in—4°, 15
p. (Pentru lămurirea opiniei publice).
1520. P E T R E S C U (Corvin M.). Opera
partidului naţional-liberal. 1925.
Bucureşti, Tip. ,,F:omane-Unite".
[1925]. in—158 p.
1521. LUPAŞ(Dr. Ioan). Invingeţi-vă
pe voi înşivă. Discurs rostit în
şedinţa Camerei Deputaţilor la 3
Decemvrie 1926. [Atitudinea Partidului
Naţional faţă de evenimentele
de după „Unire"]. Bucureşti.
Imprimeria Statului, 1926, in
—8% 64 p.
1522. — Memoriul d-lui V. Goldiş
către d. Iuliu Maniu. [Partidul
Naţional]. Ţara Noastră. Cluj. 1925
Ianuarie 18, An. VI, Nr. 3, p.
78—82.
1523. SUCIU (Dr. Ioan). Arădanii şi
partidul naţional român. Adevăruri
istorice. Reamintiri de interes naţional-istoric.
Arad. Tipogr. Diecezană,
1926, in—8«, 36. p.
1524. — Lupta pentru însănătoşirea
Partidului ţărănesc. Bucureşti,
„Lupta", 1925. in—8«, 68 p.
şi jurisprudente. Bucureşti. „Curierul
Judiciar", 1925, in—8°. 491 p.
Lei 180. (Biblioteca Legilor uzuale
adnotate, No. 2).

•636 I. CRĂCIUN
1. Oltenia.
1526. HTJLAT (T. G.). Diviziunea proprietăţii
rurale în Oltenia la 1837.
Arhivele Olteniei. Craioia, 1925,
Martie-Iunie, An. IV, N-rele 18—
19, p. 105—111 ; 1925 Iulie—Au.
gust. An. IV, Nr. 20, p. SOI—310;
1926 Ian-Febr. An. V. Nr. 23,
p. 40—46 ; 1926 Mai-August, An.
V, N-rele 25—26, p. 216—220.
Rectificare de : A'. /'. Rarcanescu. Ibidem.
1925, Septe : vrie-Decemvrie, An.
IV, N-rele 21—22.p. 494.
1527. F[ ORTJL'NE SCI 7
] (C. D.). Ale
gătorii doljeni de pe la 1862. [r'.on-
luţia pn>i»ietrr'ei'}. Arhivele Olte­
niei. Craiova, 1926 Mai—August,
An. V, N-rele 25—26, p. 221—232.
2. România.
1528. BASARAB-BRÂNCOVE Ml' (C).
Problema agrară a României în
faţa congresului internaţional al
proprietarei delà Paris. Cu o prefaţă
de Paul Theodoru. Bucureşti,
„triumful". 1925. in — 8«, 22 p.
1529. BASARAB-BRANCOVANU (Le
Prince). La question agraire en
Roumanie. Rapport au congres
de l'association internationale
pour la défense de 1' intérêts
économiques. Bucureşti. „Trium­
ful". 1925, in—8», 8 p.
1530. CONSTAATINESCO (Mitiţâ). L'é­
Generalităţi
1536. IlAlAXU (P. Dr. E.). Un sfânt
pribeag român. îeremia Valacul.
1556—1625. Cliuj. „Viafa". 1926.
in —8°, 23 p. Lei 10. [si m Convorbiri
Literare. Bucureşti. 1926
Mai, An. 58, p. 330— 341.
IU CHESTIA AGRARĂ.
volution de la propriété rurale et
la réforme agraire en Roumanie.
Bucureşti. „Cultura Naţională".-
1925. in— 8«, 479 p. Lei 20. Recenzie
de: Lorena Nwolescu-'Avta. L'Europa
Orientale. Roma. 1926 Fevruarie,
An. VI. Nr. 2. p. 114—119.
1531. LÈV Y (Roger). L'importance
économique et sociale de la réforme
agraire en Roumanie. L'Europe
Nouvelle. Paris. 1925 fé­
vrier 21, An. 8, Nr. 366, p. 246—
249.
IV. BISERICA.
(Pe culte şi provincii).
1532. NICULESCr-TELEGA (Constantin).
Chestiea agrară în România.
Studiu juridico-économie precedat
de chestia agrară la Români.
Teză de licenţă. Bucureşti. „Thoma
Basiteseli". 1925. in — 8«, 112 p.
(Facultatea de Drept din Bucureşti).
1533. — The agrarian reform in Roumania
and its conséquences From
the last officiai figures till the
end of 1924. Bucarest „Cartea
Româneasă,,. 1925, in—S", 23 p.
1534. — La reforme agraire en Roumanie
et ses résultats d'après les
derniers chiffres officieles fin 1924.
Bucarest. „Cartea Romănesacă''.
1925. in 8°, 23 p.
1535.—Reforma agrară şi voluntarii
românii. Memoriul Uniunii foştilor
voluntari către Consiliul de Mi­
niştri şi Parlament. Cluj. „Car­
men". 1925, in —8», 16 p.
1537. GHIBU (Onisifor). In jurul catolicismului
şi a unirii bisericilor.
Arad. „Tip. Diecezană". 1925,
in—8», 62 p. Lei 5. (Biblioteca
Semănătorul Nr. 101). ifi M Biserica
Ortodoxă Română. Bucureşti,
1925 Ianuarie. Seria II, An. 43,
Nr. 1 (526), p. 15—22.

1538. NIBIO (August). Der hl. Jeremias
Valachus, Fr. D. Cap. Ein
Katholischer Heiliger aus der Bukowina.
Ileiraat.Ccrnöu/i. 1925, De.
cenwrie 20, An. VI, Nr. 51,p. 1—3.
1. Biserica Catolică,
a. Ardeal.
1539. BAGOSSY (Bertalan). Dr. BA-
LÂZS Andrăs. Dr. BILlNSZKY
Lajos. Dr. BIBO Venczel. Dr.
BITAY Ârpad. Dr. P. BOROS
Fortunat, Dr. FEJÉR Gero. Dr.
GYARFĂS Elemér. Dr. HIR­
SCHLER Jozsef. Dr. INCZEDY-
JOKSMANN Ödön. Dr. JAKU-
BEK Istvân. Dr. P. JANOSSY
Béla. JUHASZ Kaiman. Dr. KA-
RACSONYI Jànos. Dr. NÉMETHY
Gyula. P. OLASZ Peter S. I;
PA KOTS Kâroly, PÂL Istvân.
Dr. PATAY Jozsef. PETRES Kaiman.
RASS Kâroly. P. TREFAN
Leonard. Dr. VARHELYI Gyula.
Az erdélyi katholicizmus multja
és jelene. (Treculul şi prezentul
catolicismului din Ardeal). Diesiszentm
rton. ,,Tip. Erzsébet" 1925.
in— 8", 564 p.
1540. BOROS (Dr. P. Fortunat). ,,A
franciskanusok miikòdése Erdélyben".
[Activitatea franciscanilor în
Ardeal]. A Hirnök. Cluj. 1925
Septemvrie 15. An. XXII, Nr.
18, p. 413—415. Adaus de: Gvărfăi
Elemér. Ibidem, p. 415—416.
1541. — Documentele de seamă ale
Sta tuşului romano-catolic din Ardeal.
Cluj. „Minerva". 1926. in—8°,
47 p.
1542. VORBUCHNEH (Adolf). Az erdélyi
[romai katholikus] piispökseg.
[Episcopatul romano-catolic
al Ardealului]. Braşov. „Hrdelyi
Tudosito". 1925, in—8», 112
p. (Az Frdélyi Tudosito Könyvtâra
III).
BIBLIOGRAFIA 637
b. Moldova.
1543. CĂLINESCU (Gh.). Alcuni missionari
cattolici italiani nella
Moidavia nei seeoli XVII e XVIII.
Dinlonialarium Italieum. Roma-
Bukarest. 1925, An. 1, p. 1 —
223.
c. Ţara-Românească.
1544. PAPACOSTEA (Victor). Papa
Piu al Vll-lea şi Francisc Ferreri,
episcop de Nicopole şi Administrator
al Munteniei. [1807—1813].
Revista Istorică. Vălenii-de-Munte.
1925, Oclomvrie — Decemvrie, An.
XI, N-rele 10—12, p. 289 —
297.
2. Biserica Evangelică.
a. Basarabia.
1545. BAlERLE (Erich). Aus der
Chronik der ev. lutherischen
Kirche und Gemeinde zu Kischineff
mit Berücksichtigung der
Diasporagemeinden. 1825 — 1925.
[Sibiiu ==] Hermannstadt. Ostdeutsche
Druckerei. \1925.} in— 133
p. + pl. ist in] Deutsche Politische
Helle aus Grossrumänien. Sibiu-
1925 Ianuarie—Fevruarie. A.n. V.
N-rele 1—2, p. 14 — 18; 1925
August—Septemvrie. An. V. N-rele
8—9, p. 24—42. [Urmează din
anul trecut].
b. Moldova.
1546. KLEIN (Karl Kurt). Beiträge
zur Geschichte des Protestantismus
in der Moldau. Urkunden
zur Gescliichet evangelisch-deutscher
Diasporagemeinden im XIX.
Jahrhundert. Deutsche Politische
Hefte aus Grossrumänien, i Sibiiu =]
liermannstadt. 1926 Mart. An.
VI. Heft 3, p. 43—47 ; — 1926 Sept
An. VI. Heft 9. p. 192—194 ; 1926
Nov. An. VI. Heft 11, p. 238
—243; — 1926 Dec. An. VI, Heft
12, p. 263—267.

638 I. CRĂCIUN
3. Biserica Ortodoxă.
— Gaiene - rlităţ
1547. 15 O B U L E SCU (C). Odinioară'
la instalare, Patriharii, Mitropoliţii
şi Episcopii erau purtaţi
călare prin Capitala ţării [la noi].
Biserica Ortodoxă Română. Bu­
cureşti. 1926 August. Seria II. An.
14, Nr. 8 (545). p. 462— 466: Uni­
versul Literar. Bucureşti. 1925
IXoemvrie 22. An. XLI, Xr. 47,
]). 5—8.
1548. B U Z E A (Nicolae '!'.). Socialismul
şi creştinismul social. [ Vari.
11. Cap. VIII : Cn-ztinis'inul social român].
Chişinău. „Cartea Romanească".
1926. in—8", p. 278—291.
1549. C R A C I U X (Ioachim). Patriarhiile
vecine şi patriarhia românească.
Societatea dc mâine. Cluj. 1925
Martie 15 şi 22. An. II, N-rele
11—12, p. 199—202.
1550. ( ¡ \ R B O V I C E A N U (P.). Raportul
la legea patriarhatului şi discursul
ţinut în Cameră la legea unificării
şi organizării Bisericii Ortodoxe
Române. Bucureşti. „Imprimeria
Statului". 1925, in—16".
64 p.
1551. G H I B U (Onisifor). înfiinţarea
patriarhatului românesc. Habemus
Papaam !... Cluj. „Lapkiado". 1925,
in—8«, 18 p.
1552. (iHIBU (Onisifor). In preajma
investirii primului patriarh român.
O datorie creştinească neîmplinită
şi un moment istoric scăpat. Societatea
de mâine. Cluj. 1925 Octomvrie
25, An. II, Nr. 43, p.
751—752.
1553. I O R G A (N.). L'Eglise autocephale
de Roumanie, ses origines
et son role parmi Ies Eglises nationales
d'Orient. L'Europe Xotivelle.
Paris. 1926, Fevr. 27, An. 9, Nr.
419, p. 264—268.
1554. I O R G A (N.). Patriarh şi patriarhie.
Xcamul Românesc. Bucureşti.
1925, Martie 11. An. XX,
Nr. 56, p. 1 ; America Cleveland.
1925 Decemvrie 19, An. XX
Nr. 298, p. 1.
1555. L Â P E D A T U (AJex.). Două cuvântări
cu privire la noua lege
pentru organizarea bisericii ortodoxe
române rostite în Senat
şi în Adunarea Deputaţilor. Cernica.
„Tip. Bisericească din Sfânta
Mănăstire". 1925. in 8°. 13 p.
1556. L U P A Ş (I.). Atitudinea oficialităţilor
bisericeşti şi politice faţă
de problema unificării constituţionale-administrative
a bisericii
ortodoxe-române. [1919— 1920].
Biserica Ortodoxă Română. Bucureşti.
1925 Maiu. Seria. II. An.
43, Nr. 5 (530], p. 263—267.
1557. L U P A Ş (Dr. Ioan). Legea unificării
bisericeşti. Discurs rostit în
şedinţa Camerei Deputaţilor la
1 Aprilie 1925. Bucureşti. Imprimeria
Stalului, 1925, in—8«, 53 p.
1558. L U P A Ş (I.). Patriarhia românească.
Societatea de mâine. Cluj.
1925, Ianuarie 1 şi 11, An. II,
N-rele 1—2, p. 1.
1559. L U P A Ş (Dr. Ioan). Patriarhia
Românilor. Cuvântare... rostită
în Camera Deputaţilor la 17
Febr. 1925. Cluj. „Cartea Românească".
1925. in—8". 31 p. [.St
ir:] Biserica şi Şcoala. Arad. 1925
Martie 29. An. XLIX, Nr. 13.
p. 3;— 1925 Mai 3, An. XLIX,
Nr. 18, p. 5—7.
1560. AIETE.Ş (Ştefan). Relaţiile bisericii
româneşti ortodoxe din Ardeal
cu Principatele române în
veacul al XVIII-lea. Revista Teo­
logică Sibiu. 1925 Aprilie, An.
XV, Nr. 4, p. 107—115; — 1925
OJnmvrie—Noemvrie. An. XV,
N-rele 10—11, p. 311—315. [Urmează].
1561. M O R A R I U (Dr. Aurel). Noua
organizare bisericească. [Scurt istoric
al Bisericii Ortodoxe din toate
ţinuturile]. Cernăuţi. „Glasul Bucovinei".
1925. in—S", Î S p. (Extras

din Calendarul „Glasul Bucovinei".
1926).
1562. NEOFIT [Episcopul Vidinului]-
Solemnităţile din Bucureşti cu
ocazia instalării Patriarhului român
Dr. Miron Cristea, văzut
prin ochi bulgăreşti. Biserica Ortodoxă
Română. Bucureşti. 1926
Febr. Seria II, An. 11, Nr. 2
(539). f. 103—106.
1563. PALEOI.OGU (J.: Biserica unică
românească. Contribuţiuni spre
înfăptuirea ?i, Cluj. „Dr. S.
Bornemisa". 1926, in—8«, 24 p.
Lei 30.
1564. — Patriarhatul Bisericii Orto
doxe Române. Noua Revistă Bisericească.
Bucureşti. 1925 Fevruarie—Martie.
An. VI, N-rele 11
—12, p. 2~77—285.
1565. POCITAN (Preotul Dr. Vasile).
Geneza demnităţii patriarhale şi
patriarhatele bisericii ortodoxe.
[Şi patriarhatul României]. Bucu.
reşti.,, Tip. Bomăne-Unile". 1926,
in—8", 106 p. Lei 70.
1566. — Ponturile religioase ale lui C.
Mavrocordat. 1742. Ioan Neculcc.
Iaşi. 19.25. Fasc. 5, p. 315—318.
1567. SCRIBAN (Arhim). Cuvinte pentru
patriarhatul României. Biserica
Ortodoxă Română. Bucureşti.
1925 Neomvrie. Seria II. An. 43,
Nr. 11 (536), p. 686—688.
1568. SCRIBAN (Arhim.). învestitura
patriarhului României. [1 Noemvrie
1925]. Biserica Ortodoxă Română.
Bucureşti. 1925 Noemvrie.
Seria II, An. 42, Nr. 11 (536), p.
700—710.
1569. SECEI.EA fConst. P.). Dreptul
canonic în literatura românească.
1. Opera lui Andrei baron de Sarjium. Cer­
cetări Istorice. Iaşi. 1926—1927.
An. II—III, p. 3—43.
1570. SIJIEDREA (Arhim. Titu). Patriarhia
românească. Acte şi documente.
Bucureşti. „Tip. Cărţilor
Bisericeşti". 1926, in—

640 1. CRĂCIUN
in—8', 87 p. Lei 100. (Extras
din „Anuarul Institutului de Istorie
Naţională Cluj". 1924—1925.
An. 111. [p. 616—700}).
1578. * O A X C I L Ă (Ion). In slujba
neamului prin Evanghelie. [Şi
istorie]. Sibiu. 1925. llscenzie d«:
A. larga. Revista Istorică. Văleniide-Munlc.
1925 Iulie—Septemvrie,
An. XI, N-rele 7—9, p. 248.
1579. H E R M A N N (Teodor.) Monografia
istorică a protopopiatului
ortodox român Dej. Lupte, treceri
şi procese religionare. Cluj.
„Dr. S. Bornemisv'. 1926. in— 8«,
235 + 111 p. Lei 100.
15 0. IOANOV1CIU (D.). Sinezie Jivanovici
in Oradia. (1753). Legea
Românească. ( radea-Mare. 1925
Fevruarie. 1. An. V. Nr. 3, /:>.
5—6;—1925 Fevruarie 15, An. V,
Nr. 4, p. 3—4.
1581. M A T E I U (I.). Ştiri privitoare la
dobândirea unei reşedinţe episeopeşti
în Ardealul ortodox din
veacul al XVIII-!ea. Revist Istorică.
Vălenii-de-Munte. 1925
Octomvrie—Decemvrie. An. XI,
N-rele 10—12, p. 278—281.
1582. * M E T E Ş (Ştefan). Relaţiile Mitropolitului
Andrei Şaguna cu
Românii din Principatele române.
Arad. „Tip.. Diecezană" 1925.
(Biblioteca Semănătorul).
1583. M O L D O V A X U (Pr. Iuliu). Acte
vechi [bisericeşti din Ardealul veacului
al XVIII-lea]. Telegraful
Român. Sibiiu. 1926 Iulie 2. An.
LXXIV. N-rele 50—51, p. 2—3;
1926 Aug. 20. An. LXXIV, Nr.
59, p. 2 — 3 ; 1926 Sept. 24, An.
LXXIV. Nr. 66, p. 2—3;—1926
Oct. 12. An. LXXIV, Nr. 71. p.
2—3.
1584. [MOLDOVAN (Iuliu)]. Circulara
Episcopului Ghedeon Niehitici
din timpul revoluţiei lui Horia,
Cloşca şi Crişan. Telegraful Român.
Sibiu. 1925 Iunie 16. An.
LXXIII, N-rele 52—5.3, p. 3—4.
1585. [MOLDOVAN (Iuliu)]. O pastorală
a Episcopului Gedeon Nicliitici
din anul 1784. Telegraful
Român. Sibiu. 1925 Martie 25.
An. LXXIII, N-rele 23—24, p.
2—4.
15 6. R A D U (Dr. Jacob). SamuiI Vul.
can episcopul român-unit al Orăzii-
Mari (1806—1839) şi biserica ortodoxă-română.
Oradea-Mare. „Tip.
Bomonescă". 1925. in—8", 105 p,
Lei 30. Ueunzie d e IM ][oml Revista
Istorică. Vălenii de-Munte. 1925
Octomvrie—Decemvrie. An. XI.
N-rele 10—12, p. 324—326.
1587. YŢOILEAXU] (M.). Din cele trecute
vmi. Biserica din Vâlcele.
Telegrafii Român. Sibiu. 1925
Decemvrie 8. An. LXXIII, Nr.
92, p. 2.
1588. V O I L E A X U (Mateiu). Icoane din
viaţa oisericii. Anul 1804. Sibiu.
„Tip. Arhidiecezană". 1926. in—8°,
136 p. Lei 30. Ls'i in diferite numere
am) Telegraful Român. Sibiu. 1926
lan. 29, An. LXXIV, Nr. 9, p.
1 ; — 1926 Dec. 17, An. LXXIV,
Nr. 87, p. 1— 3.
1589. VOILEAXU (Mateiu). Să se facă
lumină. Biserica Românilor din
Ardeal în veacul al XVIII-lea.
Sibiu. „Tip. Arhidiecezană. 1926.
in 8", 132, p.
b. Banat.
1590. CIU1IAXDU (Dr. Gh.). Poporul
din ţinutul Aradului rupe peceţile
uniaţiei. Biserica şi Şcoala.
Arad. 1925 Decemvrie 25. An.
XLIX. Nr. 52. p. 4—6; Bise­
rica Ortodoxă Română. Bucureşti.
1925 Septemvrie. Seriali. An. 43,
Nr. 9 (534), p. 520—522.
1591 C1UHAXDU (Protopop Dr. Gh.).
Propaganda catolicâ-maghiară dela
Măcău în coasta diecezei ort. a
Aradului. (1815—1864). Cercetări
istorice. Arad. „Tip. Diecezană",
1926. in— 8", 63 p. Lei 15. (La
Vatra Sufletească a Neamului. V.).

1592. CIUHANDD (Dr. Gh.). Cum
ni-au răpit Uniţii şi Ungurii su­
fletele delà Nadăş. (1895—1924).
O întrebare şi un răspuns. Arad.
„Tip. Diecezană". 1925. in—8',
23 p. Lei 5. (La Vatra Sufletească
a Neamului. IV). igi tn\ Biserica şi
Şcoala. Arad. 1925 Ianuarie 18.
An. XL1X. Nr. 3, p. 2—6.
1593. MOLIIS (R. S.). Afurisirea lui
Moisi Nicoară. Trei documente
BIBLIOGRAFIA
asupra luptelor noastre bisericeşti
în Banat. Gravita. „Filix Weiss".
[1925]. in—8», 28 p. iPărti si «n]
Foaia Diecezană, teu titlul : Contribu-
ţiuni la istoria Bisericii Românilor
din Banat]. Caransebeş. 1925 Mai
17, An. XL. Nr. 20, p. 4—5;
1925 Mai 24. An. XL. Nr. 21.
p. 4—5.
1594. MOMV (R. S.). Contribuţii la
istoria Episcopiei din Timişoara.
Arhivele Olteniei. Craiova. 1925
Martie—Iunie. An. IV. N-rele
18—19, p. 121—725.
c. Basarabia.
1595. — Arhiepiscopia Chişinăului. Rei­
teratul consiliului eparhial în pr -
vinţa acuzafiumTor, ce s'au adus
prin ziare, clerului, îndeosebi din
Chişinău, cu prilejul înfiinţărei Fa­
cultăţii de Teologie. Chişinău „Car­
tea Românească". 1926. in—8", 8 p.
1596. BERECHET (Ştefan). Episcopia
Hotinului. tln „Eviscovio Hotinului"].
Chişinău. „Cartea Românească".
1925. p. 3—10. (gi, in] Biserica
Ortodoxă Română. Bucureşti. 1925
Ianuarie. Seria II. An. 43, Nr. 1
(526), [urmare], p. 35—42.
1597. BUSUIOC (Ierodiacon Laurenţiu).
Scurtă privire istorică asupra tre­
cutului episcopiei Hotinului. (in
„Evisc&pia Hotinului"]. Chişinău. „Car­
tea Românească'". 1925. p. 11—27.
1598. ENEA (Nicolae M.). Cultele [din
Basarabia]. In „Basarabia. Monografie
sub îngrijirea d-lui Stefan Ciobănit,.. Chi­
şinău. 1926], p. 296—339.
Anuarul Inst. de Ist. Naţ. IV
1599. — Episcopia Hotinului, Date
istorice şi statistice. Chişinău. „Car­
tea Românească". idiS. ih—4», 200
p. +pl.
1600. PARHOSlOVlCI (îosif M.). Trei
scrisori ale arhiepiscopului Irinarh,
fost al Chişinăului, către Alexan­
dru S. Sturza cu observaţii şi
adnotaţii. [1845, 1848, 1848]. Re­
vista Societă(ii Istorieo-Arheologice
Bisericeşti din Chişinău. 1925, Voi.
XVI, p. 148—156.
d. Dobrogea.
1601. VXAD1MIR (I. T.). P. S. Ilarie
[Teodorescu] Episcop de Constan­
ţa, încercare biografică, cu un
studiu introductiv asupra Episco­
piei Tomisului. Constanţa, „Tip.
Comercială", 1925, in—8", 87
p. Lei 50. (Figuri Contimporane
Dobrogene).
e. Moldova.
1602. BARBULESCU (Ilie). Academie
de muzică bisericească în Moldova
în secolul XVI. Arhiva din Iaşi.
792-5 Aprilie, An. XXXII, Nr.
2. p. 142—113.
1603. — Corespondenţa dintre Pa­
triarhul Ierusalimului [Damian] şi
Mitropolitul Moldovei [Pimenl.
[1924]. Biserica Ortodoxă Română.
Bucureşti, 1925 Ianuarie, Seria
II, An. 43, Nr. 1 (526), p. 44
—45.
160-1. GOTCU (Preot I.j. Amintiri
din vieaţa Marelui Melchisedek
fostul episcop al Romanului. Cro­
nica Romanului. Roman, 1925
Martie, An. II, Nr. 3, p. 74—
79; 1925 Aprilie. An. II, Nr.
4, p. 124 — 128; 1925 Iunie.
An. 11, Nr. 6, p. 207—209 ; —
1925 Noemvrie, An. II, Nr.
11, p. 396—397.
1605. MINEA (î.). lefŞosra'azoTOî ?
In legătură cu primul mitroplit
41

al Moldovei, Revista Arhivelor.
Bucureşti, 1926, An. II, Nr. 3,
p . 397—399.
i. Ţara-Româneascâ.
1606. B U L A T (T. G.). Din legăturile
mai nouă eu Patriarhia de Constantinopole.
[18431. Revesta Isto­
rică. Vălenii-de-Munte. 1925 0etomurie-Dcemevrie,
An. XI, N-rele 10
-12, p. 300.
1607. G H E R O N T I K (Episcopul Constantei).
Lista mitropoliţilor Ungro-VIahiei,
în ordinea hronologică,
dela înfiinţarea Mitropoliei (1359)
până la ridicarea ei la treapta
de patriarhat (1925). Biserica
Ortodoxă Română. Bucureşti,
1926 Mai, Seria II, An. 44,
Nr. o (542) p. 241—245.
1608. M C O L A I A S A (Gh.). Trei scrisori
ale lui Eufrosin Poteca. [1826.
1845, 1847]. Convorbiri Literare,
Bucureşti, 1925 Decemvrie, An.
57, p. .114—H20.
g. Principatele-Unite.
1609. B E R E C H E T (Ştefan). Reformele
bisericeşti sub Cuza-Vodă după
presa străină. Biserica Ortodoxă
Română. Bucureşti, 1925 August,
Seria II, An. 43, Nr. 8 (533), p.
175- 479,
4, Biserica Reformată.
1610. MAKKAI

1619. *BARZ.0TESCU (Col. Laurent).
Armata română în trecut şi pre­
zent. Bucureşti. 1926. [iii m Revista
Infanteriei. Bucureşti. 1926
Ianuarie, An. XXVI, Nr. 290,
p. 1—12; — 1926 Aprilie. An.
XXVI, Nr. 293. p. 1—9.
1620. GEORGKSl'U (Maiorul D. I.).
Războaiele lui Ştefan cel Mare
şi Mihaiu Viteazul. (Cu 22 figuri
şi schiţe în text şi 12 schite afară
1. Arte.
1623. B A C H E L I N (L.). Esquisse est­
hétique sur l'oeuvre du peintre
Stoica D. avec de nombreuses
iiustrations du maître dans le
texte et hors texte. Bucarest.
„Cartea Românească", 1926. in—8 e
,
96 p.+pl.
1624. B A L S (G.). L'art ancien [rou­
main] [Dans l'Exposition (te l'Art Roumain
ancien et moderne. Catalogue..." Paris.
Georges Petit. 1925. p. 31—41.
[$i i»] L a Roumanie Nouvelle. Bu­
carest. 1925, Iunie 15. An. I, Nr.
3, p. 88—91: 1925 Iulie 15, An.
1, Nr. 1. p. 110—111. [Traducere in]
Universul Literar. Bucureşti, 1925.
Iunie 28. An. XLI, Nr. 26, p.
12—11.
1625. B A L Ş (Gh.). începuturile arhi­
tecturii bisericeşti din Moldova.
Discurs rostit în şedinţă solemnă
la 9 Iunie 1925, cu răspuns de
Alex. Lăpcdatu. Bucureşti. „Cultura
Naţională". 1925. in—8«, 21
p. Lei 10. (Academia Română.
Discursuri de reeepţiune LX). Re­
cenzie 'le : 1'. Constantiutscu-Iasi. Viaţa
Românească. Iaşi. 1926, Febrnarie-
BIBLIOGRAFIA 643
V. ARMATA.
VI. ARTE. MUZEE.
din text). Cămpulung-Muscel, O.
N. Vlădescu, [1926], in—S", 29»
p.+pl.
1621. — Istoricul Regimentului „Ştefan
cel Mare" No. 13 Inafanterie. Iaşi,
„Edison". 1926, in — 16", 35 p.
1622. K A R A D J A (Const. I.). Notiţă
despre oştirea română în veacul
al XVII-lea. Arhivele Olteniei. Cra-
iova, 1925 Martie-Iunie. An. IV.
N-rele 18—19, p. 212—214.
Marlie, An. XVIII. N-rele 2—3,
p. 379—380.
1626. * B I B E S C O (Princesse Marthe).
L'art du stuc en Roumanie. Art
and Archaeologie. [Locl]. 1926 jan­
vier.
1627. * B I B E S C O (Princesse Marthe)
Un Louis XIVroumain,Brancovan.
Art and Archaeologie. [Loc.1] 1926
janvier.
1628. I I R E H I E R (Louis). L'art serbe
et l'art roumain au moyen-âge.
Starinar. Belgrad. 1924—7.925, Vol.
II, Seria 3. Traduit du serbe par
M-lle L. Pavlovitch. Revue Histo­
rique du Sud-Est Européen. Bu­
carest, 1926 lulie-Sepl. An. III,
N-rele 7—9, 161—168.
1629. CANTACUZINO (Prof. Dr. loan).
Pictura modernă fromână]. Uni­
versul Literar. Bucureşti, 1925 Iunie
21, Au. XLI, Nr. 25. p. 6—12.
1630. C I O F L E C (Virgil). Grigorescu.
Bucureşti. „Cultura Nalională",
1925. in— 8\ 37 p.+131 ilus'raii.
lei 600.
1631. CONSTANTINESCU-IAŞ1 (P.) i).
Bizanţ smul în România. Influenţe
b zantine asupra artei româneşti.
Bucureşti. „St.rec, 1925, in—S» 719
1. In „Istoriografia Română iu n/2:- si M24 stufiiul lusese trecut numai t':i articol

p. Lei -'¡0, Kernmii ir • A. loţua. Re­
vista Istorică. Vă'enii-iie-Mun 'e.
J92Ô lulie-Sepe/iwrie. Art. XI, Nr.
7—9.1). 248 : Ideea Europeană. Bu­
cureşti, 192S Maia 3. An. VI.
A'r. 168, p. 3; Ktispuiis de- 1'. C'/nn-
lantinvu-iaH. Ideea Europeană. Bucureşti,
1925 Mai 30. An VI, Ar.
170. p. 3; Pmf. ». menita. Arhiva
din laşi. 1925 lulie-Octomvrie, An.
XXXII, Xr. 3—1. X-rele 9. p.
288 — 290.
1632.* CONSTANT 1XKSCU - IAŞI (P)
Narthexul în artele bizantine,
sudslave şi române. Iaşi. 1926.
Recenzie de N. loraa. Revue Histori­
que du Sud-Est Européen. Bu­
carest. 1926 Oct.-Dec. An. III,
X rele 10—12, p. 359—365.
1633. C U R D I N O Y S C I H (Vasile). Obiectele
cele mai de valoare ce
se păs!rează în muzeul Societăţii
istorico-Arheoîoaice Bisericeşti din
Basarabia, în (Casa Kparhială
din Chişinău, Revista Societăţii
Istorico Arheologice Bisericeşti
din Chişinău. 1925, Vol. XVI.
p. 135- lli.
1634. I)HĂ GHICI'ANU (Virg.). Monumente
représentative din vechea
artă română, expuse în expo
ziţiile din Paris şi Geneva în
anul 1925. Cuvinte introductive
de... Buletinul Comi*iunii Monu­
mentelor Istorice. Craiova. 1926.
A prii ie-Iunie. An. XIX. Basc.
18, p. 61—69.
1635. FOCILLON (Henri). L'ancien
ari roumain. Ca Kevue de l'Art.
Paris, 1925 nai. An. 29, Tom.
XLVII, Xr. 266. p. 287 — 298;
1925 juin, An. 29, Tom. XLVIII,
A'r. 267, p. 15-29.
1036. FICILLON (Henrii. L'exposition
d'art roumain au Jeu de Paume.
Wan& V„l.xpasition de l'Art Houinain
ancien ei Mjdeme, Cataloattc.."] Paris.
Georges Petit. 1925. p. 17.29. |>7 i„]
Revue des Deux Mondes. Paris.
1925 juillet 1. Au. 95. p. 161
I. CKĂUIUţr.
181. ciraducere M Universul Literar.
Bucureşti, 1925 August 30.
An. XLI. Nr. 35, p. 11— l i ;
! 1925 Septemvrie 6. An XLI.
Xr. 36, p. 13—15,
1037. GEORGESCO (H.). La plastique
en Roumanie. Notes sur le
passé. La Roumanie Nouvelle,
I Bucarest, 1925 Mai 8, An. I.
! Nr. 2, p, 59—61.
16.''8. IOANIZIU (Ing. George V.).
Industria contadinesca în Romania.
[Bukarest]- 1926. in -4°,
XV 4 p. (Estratto dalla
,,Corrispondenza Economica Romena".
1926, Xr. 6).
1039. lOAM'I'IU (Ing. George V.).
L'industrie paysanne en Roumanie.
The peasaiiL industry in Roumania.
[Bucarest], 1926. in —- 4'-
7-XV- r4 p. (Eslrail de ,,Core
sponclance Economique Roumaine."
1926, Ar. 6).
1640. [lORGA (N'.j. [L'art populaire
et l'art historique des Roumains]
[Introducere la catalogul artei
româneşti pentru expoziţia din
Philadelfia, la care România n'a
mai luat parte]. Revue Historique
du Sud Est Européen. Bucarest,
1926 April-Iunie, An. III, N-rele
4 - 6 , p. 138- 151.
1641. IOHGA (Nicolas). Coup d'oeil
sur l'art roumain. Genève. 1925.
in 8°, 15 p.
1 fi 12. IORGA (N.). Curentele nouă
in artă. Contenni ă... Neamul
Romanesc. Bucureşti, 1925. Aprilie,
•i. An. XX, Xr. 80, p. 1—2.
1643. * IOHGA (N.). La. formation
de l'ari et de l'architecture en
Roumanie. Art and Arehat.olouie.
[Le?] 292« Ian.
1641. IORGA (N.;. Zugravii domneşti.
[1730, 174 5]. Revista Istorică.
7 926' Aprilie-Iunie, An. XII,
X-rele 4 - 6 , p. 81.
1615. KARADJA (Constantin I.).
Notiţă despre unele miniaturi
înfăţişând pe Matei Vodă Basa-

ab şi pe Doamna Elena. Buletinul
Comisiunii Monumentelor
Istoriee. Craiova, 1926, Aprilie-
Iunie, An. XIX, Fasc. 48, p.
04—57.
164C MARINESCU (C). Trei săbii
ale lui Constantin Brâncoveanu.
Buletinul Comisiunii Monumentelor
Istoriee. Craiova, 1926 Iulie-
Sept. An. XIX, Fasc. 49, p. 93
- 99.
16 47. MINAU (Octav). Pinacoteca
naţională din Iaşi. Burureşti.
Ministerul Cultelor şi Artelor.
[1926]. in—S', 76 p.
1648. MINEA (I.). Numiri vechi la
noi pentru narthex şi pridvor.
Cercetări Istoriee. Iaşi, 1925. An.
I, Xr. 1, p. 408—409.
1649. MOISIL (Const.). O amintire
din războiul ruso-turc delà 1768
1771. [Obiect de artă cu data
şi locul încheierii păcei]. Cronica
Numismatică şi Arheologica. Bucureşti.
1925, Nov.—Dec. An. VI,
N-rele 65—66, p. 49 - 52.
1650. OLSZEWSKI (George). Covoare
vechi româneşti. Vieux tapis
roumains. [Bucureşti], „Cartea
Românească", 1926. in—4°, 7 -\- 7
p. + lO pl.
1651.* OPHESCU (G.I. L'art paysan
de la Roumanie. Art and Archaeoloţ|ie
[Loc'l] 1926 janvier.
1652. OPRESCIi (G.). Tapis et tentures
roumains. La demeure française.
Paris. 1925 Nr. 3, p.
28- 36.
165:i. l'ANAITESCl (Maria .1). Colecţie
de cusături naţionale româneşti
din diferite judeţe. Ed.
II, Seria 1—IV". [Bucureşti]. „Cartea
Românească", [1926]. in— 8",
foi. Lei 15. (Din Pubicaţiile Casei
Şcoalelor).
.1651. * PÀRVAN (Basil). Ce que la
Roumanie peut offrir aux études
d'art. Art and Archaeologie. [Locl]
1926, Ianuarie
1655, PETRA NI' (Coriolan). Reven­
BIBLIOGRAFIA 645
dicările artistice ale Transilvaniei.
Cu 90 illislraţiuni. Arad.-
Tip. „Diecezană". 1925. in— 8",
211 p. fig. IVnele vărli si tn] Transil­
vania. Sibiu, 1925 Novembrie-
Decembrie. An. 56, N-rele 11—12,
p. 536—544. Recenzie de : Dr. Kôblôs&y
Bcla. Erdély Irodalmi Saremle. Clu/,
1926, An. III, Nr. 2, p. 214 —
216.
1656. P E T R E S C U (C). La Renaissance
de la fresque en Roumanie. Paris-Bucarest.
1925 février,
Nr. 11, p. 1 -8.
An. III,
16.7. SIMIONOVICI (Dr. Nelly). Covorul-icoană
din muzeul industrial
din Cernăuţi. Cernăuţi „Glasul
Bucovinei", 1925. in—8«, 13 p.
Lei 10. [Extras din „Junimea Literară".
7925, Ianuarie - Martie.
An. XIV,
67].
N-rele 1—3, p. 57—
1658. — Tablouri de Grigorescu, necunoscute
în ţară. Viitorul. Bucureşti,
1.925 Mai 16, An. XVIII, Xr.
5158, p. 1—2.
1659. T Z I G A R A - SAMUHCAŞ (Al).
L'art du Peuple Roumain. Introduction
de S. A. R. Le prince
Carol de Roumanie suivre d'un
Aperçu historique du Professeur
Al. Tzigara-Samurcaş. VaMowe de
Vexposition de Genève, Mitsée B.etth. Ge­
nève, „Kundig", 1925, in— 8°, 120
p. (Fondation de S. A. R. Le
Prince Carol).
1060. T Z I G A R A - S A M U H C A Ş (AL).
La production artistique du paysan
roumain. Paris-Bucarest. 7925 Decembre,
An. V, Nr. 9, p. 1—5.
1661. T Z I G A R A - SAMUHCAŞ (Al.).
Raporturile dintre artă şi literatură,
cu specială privire la Români.
Fragment din o conferinţă...
Convorbiri Literare. Bucureşti, 1926
Martie, An. 58, p. 159—170.
1062. Z O T T A (Sever). Puşca Hatmanului
Sandu Buhuş '? Revista Is­
torică. 1926 Aprilie-Iunie, An.
XII, N-rele 4—6, p. 103—101.

646 1. CRAGION
2. Muzee. |
1663. GHERGHI'fA (I.). Scurtă dare
de seamă despre Muzeul Eparhial
din Ismail. Revista Societăţii Isto-
rieo- Arheologice Bisericeşti «lin Chi- |
şinân. 7925, Vot. XVI, p. 157— j
160. j
1664. MOISIL (Const). Un muzeu în
Vălenii-de-Munte. Cronica Numis­
matică şi Arheologică. Bucureşti,
1925 Mai-August. An. VI, N-rele
59—62, p. 25—26.
1665. MOISIL (Iuliu). Muzeul Gorju-
lui. (Jalnica lui istorie). Note şi
amintiri. Arhivele Olteniei. Cra- t
1. Comerţ.
1668. * B O G D A N (N. A.). Din trecutul
iova, 1926 lan.-Fevr. An. V, Nr.
23, p. 9—19. îndreptări: 1926 Mart.-
Apr. An. V, Nr. 24, p. 158.
1666. N A R L Y (G.;. Un muzeu Emi-
nescu la Seminarul pedagogie
Universitar din Iaşi. [Manuscrise
de-ale lui Eminescu]. [Iaşi, ,,Viaţa
Românească". 1925]. in—8", p.
4—15.
1667. W U H R (Dr. Hans). A nagysze-
beni b.'">ro Drukenthal-muzeum.
Forditotta Dr. Rajka Lâszlo. [Mu
zeul Baron Brukenthal din Sibiu.
Trad. de...] I'nsztortuz. Cluj, 1926
Iulie 4, An. XII. Nr. 13, p.
295— 297.
VIL COMERŢ. INDUSTRIE.
comerţului moldovenesc şi mai
ales al celui ieşan. 1925. Recenzie
de : v. Boarea. Anuarul Institutului
«le Istorie Naţională Cluj. 1924—
1925, An. III, p. 702—703.
1669. *CHAREWICZOWA(Lucja). Han-
del sredniowiecznego Lwowa. (Le
commerce de la viile de Lwow
[Lemberg] au moyen-âge). [Şi co­
merţul cu Principatele dunărene].
Avec une introduction du prof I.
Ptasnik. 1925. Recenzie de: P. P.
l'anattescu. Revue Historique du Sud-
Est Européen. Bucarest. 1926 lan-
Mart. An. III, N-rele 1—3. p.
69—74.
1670. I O R G A (N.). Informaţii nouă
despre vechiul comerţ român. Re­
vista Istorică. Vălenii-de-Munte.
1925 Ianuarie-Martie, An. XI,
N-rele 1—3, p. 6.
1671. I O R G A (N.). Istoria comerţului
românesc. Ed. II. (Foi. I.}. Epoca
1676. A L E X A N D R E S C U (Dimitrie). Ex­
plica ţiunea teoretică şi practică
vecl>e. [V;l, 111. Epoca mai nouă. Bucu­
reşti, „Tiparul Românesc", 1925,
in—S", 327 p. (1); 210 ;. (//).
Lei 125 (/). Recenzie de: V. Boarea
Anuarul Institutului de Istorie
Naţională Cluj. 1924— 1925. An.
III, p. 701—702.
1672. M I N E A (I.). Drumul [de co­
merţ] moldovenesc. Cercetări Is­
torice. Iaşi. 1925, An. I, Nr. 1,
p. 407.
1673. N E T T A (Gheron). Negustorii
orientali la Lipsea. Contribuţiuni
Ia istoria comerţului românesc.
Bucureşti. [1925], in—8\52p + A-
nexe.
VIII. DREPT.
1674. Z Â N E (G.). Un veac de luptă
pentru cucerirea pieţii româneşti.
[1774—1784]. Iaşi, „Edison", 1926.
in—8«, 73 u.
2. Industrie.
1675. * F U R N I C Ă (D. Z.). Indusrtia
şi desvoltarea ei in Ţările Româ­
neşti. Bucureşti. 1926.
a dreptului civil român în com­
paraţie cu legile vechi şi cu prin-

cipaleie legislaţiuni streine. Ed.
III. Toni. I. Bucureşti. „România
Nouă". Th. I. Voinea. 1926, in
CXVIII + 670 p
1077. B E R E C H E T (Şt.). Frăţia de
cruce după un manuscris slav
din Basarabia. Revista Societăţii
Tstorico-Arhcoloaice Bisericeşti din
Chişinău. ¿92-5. Vol. XVI, p.
4,1—-59.
.1678. B E R E C H E T (Ştefan (ir.). Judecata
la Români până în secolul
al XVIII-lea. (Cercetare pe basa
documentelor slavo-române;. Chişinău..
„Cartea Românească". 1926,
in— 8«, 104 + LXXXVIII p.
167S. B E R E C H E T (Ştefan). Particularităţile
eojurătorilor la Români
după documente slave. Chişinău.
„Tip. Eparhială". 1925.
in—8", 46 p. (Contribuţiuni la
dreptul vechi românesc).
1680. * B E R E C H E T (Ştefan Gr.). Procedura
de judecată la Slavi şi
Români. Chişinău. 1926.
1681. F I L I T T I (I. C.) şi I). SUCHIANU.
Contribuţii la istoria dreptului penal
român. Bucureşti, „Curierul
Judiciar". [1926]. in—S", 29 p.
1682. * FOTINO (Georges). Contribution
à l'étude des origines de
l'ancien droit contumier roumain,
un chapitre de l'historié de la
propriété, au moyen-âge. Paris.
1926. Recenàe de. : A', loraa. Iteuve
Historique du Sud-Est Européen.
Bucarest. 1926 lulie— Sept. An.
III. N-rele ? 9 ¡1 252 -255.
— Generalităţi. —
1689. BLAttA (Lucian). Barocul etnografiei
româneşti. Banatul. Timişoara.
1926 Ianuarie. An. !.
Nr. 1, p. 3 - 4 .
1. Ardeal.
lfl«0. OHAMOMIK (Nicolae). Din tre­
cutul oierilor mărgineni din Să-
BIBLIOGRAFIA (UT
1683. GORO.VEI (Artur). Pârlea sufle-
Lutul. Un vechiu obiceiu juridic
al poporului român. Fălticeni. I.
Bendit. 1925. in—8", 17 p. Lei
10. (Extras din „Şezătoarea".
[1926 lan, -Fevr. An. XXXIV.
Voi. XXII. N-rele 1—2, p. 1 17].
Adaus de: V. Mogna. Şezătoarea, I'ăi-
liceni. 7926 Sept. -Oct. An.XXXIV,
Voi. XXII, N-rele 9 - 10. p. 90.
1681.—Pentru o „Istorie a baroului
român". Documente. ¡1847]. I'alatui
de Justiţie. -792-5 Martie. An.
VIII, Nr. 3, p. 3.
1685. K L E I N (Kurl Kurl). Ein
siebenbürgisch - sächsischer Pravi
list in moldauischen Diensten. [Christian
Flechtenmacher]. Korrespon-
denzblatt des Vereins für siebenbür-
uiseUe Landeskunde. Sibiiu. 1926
Oct. - Nov. An. XLIX, Y ;•»,' •
1 0 - 1 1 , p. HS—121.
1686. ONIŞOR (Victor). Istoria dreptului
român pentru anul I. al Facultăţii
de drept. (Curs de licenţă).
Ed. II. Cluj. „Fondul Cărţilor Fur.duare".
1925, in—»°, 404 p. Lei 300.
16S7. I ' E R E T Z (Ion). Curs de istoria
dreptului român. Voi- 1. OriainUe
dreptului rrniuln. Ed. II, revăzută.
Bucureşti. „Alex. Th. Doieescu".
1926, in—

648 i. CBXCIDN
1692. V U I A (R.). Ţara Haţegului şi
regiunea Pădurenilor. Teză de
doctorat. Cu 19 tlguri în text,
o hartă mare hors-texte şi 27 fotografii
pe 12 planşe. [Şi text
francez]. Lucrările Institutului de
Geografic al Universităţii din Cluj.
1924—1925. Voi. II, p. 37—151 +
pl. Recenzie de: ,\. lorga. Revista
Istorică. Vâlenii-de-Munte. 1926
Iulie-Sept. An. XII. N-rele 7—9,
p. 271—272.
2. Oltenia.
1693. LAUGIER (Dr. Ch.). Contribu-
ţiuni la etnografia medicală a Olte
X. FU
1695. A S L A N (Th. C). Tratat de fi- I
nanţe cuprinzând şi legislaţiunea
fiscală după răsboi. Bucureşti.
„Tip.Bomdne-Unite". 1925. in—8°,
550. p. (Titlul I : Istoria financiară
a Principatelor Române, p.
11—65.).
t696. M A T E E S C U (C. N.). Cea dintâi
speculă monetară în Ţara
Românească : Specula firfiricului
[1844]. Arhivele Olteniei. Craiova.
1925 Ianuarie — Fevruarie. An.
IV, Nr. 17, p. 59—60.
1697.— Die * wirtschaftliche und finanzielle
Organisation Rumäniens
in 1926. Bukarest. [.,Impr. Statului",
1926], in—8", 152 p. + pl.
1698. — Raportul Ministrului Finanţelor
către Consiliul de miniştrii asupra
situaţiunii României creată
prin politica reparaţiunilor şi da-
XI. GEOGRAFIE. DATE
—- Generalităţi -—
1701. D E R M E R (Dr. I.). Un atlas din
anul 1719. Anuarul VI. al Liceului
„Drayoş Vodă". Sighetnl Marmalie.i,
1924 - 1025. p. 3-8. [continuă].
ni'ei. Craiova. „Scrisul Românesc".
[1925]. in— IV* P- [»•
in] Arhivele Olteniei. Craiova. 1925
Ianuarie—Fevruarie. An. 1 V' JVr.
17. p. 31—34.
3. Ţara — Românească.
1694. MIHAlLESCU (Vintilă). Vlăsia
şi Mostişlea. (Evoluţia geografica
a două regiuni din Câmpia Română).
[Târlea îl : Aşezările onleue$ti. Evoluţia
lor. isucurettH). Bucureşti. „Socec.
1925, in—S", 200 p.+pl. (Extras
din „Buletinul Societăţii
Regale Române de Geografie".
1924. An. XLIII, [p. 69—200]).
toriilor interaliate, 24 Septemvrie
1925. [Şi un volum special :
„Anexe", cu acte şi documente
privitoare la această chestiune].
Bucureşti. „Impr. Statului". 1925 y
in— 4«, 112 p. (I.) ; 570 p. (Anexe).
1699. — Rapport du Ministre des
Finances au Conseil des ministres
sur la situation créée a la
Roumanie, par la politique des
réparations et des dettes interalliées.
21 sept. 1925. [Avec „Annexes,,
concernant des documents..] Bucarest.
„Impr. Statului". 1925, in—
4«, 127, p. (/.) ; 563 p. (Annexes].
1700. ZANE (G.). Impreviziunea. Câteva
cercetări asupra desvoîtării
economice şi juridice a Ţărilor
Române la începutul sec. XIX.
/aşi. ,,N. V. Ştejaniuet D. Şlaierman".
1925, in—8", 62 p.
STATISTICE. HARŢI.
1702. I'ITTARD (Eugène). Étude sur
l'indice céphalique en Roumanie.
Avec un essai de répartition géographique
de ce caractère. Avec
la collaboration de Mr. Alex.
Donici. (Avec 24 graphiques et 3

cartes). Hulei inul SqeietăţH Hefale
Române de Geografie. Bucureşti.
1026, Tom. Xl.V. p. 1—100.
1. Ardeal.
1703. CIOBANU (Dr. VirgiJ,. Statistica
Românilor ardeleni din anii 1760
—1762. Copiată din arcluva de
răsboiudin Viena. Cluj. „Ardealul".
1926. in—8«, 87 p. Lei 100. (Extras
din „Anuarul Institutului de Istorie
Naţională Cluj". 1924—1926.
An. 111, p. 616—700.
1704. RAÎWVICEANU (Virgil P.). Populaţia
Ardealului. Date statistice
şi etnografice. Ţara Noastră.
Cluj.. 1925 August 16. An. VI,
Nr 33, p. 1046 — 1049;— 1925
Septemvrie 6. An. VI, Nr. 36, p.
1152—1155.
1765. SUCIU (Petrul. Poporaţia Ardealului
din timpurile cele mai vechi
până în 1890. Societatea de mâine.
Cluj. 1925 Oclonwrie 11. An. II,
Nr. 41, p. 711— 713; 1925 OctomoBie
18. An. II, Nr. 42, p. 728-730.
1706. * SUCII! (Petre). Poporaţia Ardealului
şi simţul leaKtăţilor
social-economice. Cluj, „Societatea
de Mâine". 1926.
2. Basarabia.
1707. KOG/V (L. T.). Populaţia Basarabiei].
(Etnografie şi statistică.)
Chişinău. „Impr. Stalului". 1926. in
—8», 27 p. (Extras din „Basarabia.
Monografie sub îngrijirea D-lui Ştefan
Ciobanii". 1926. [p. 49 -75.]).
3. Moldova.
1708. V:\LS.-\.\ IG.I. Opera geografică
a principelui Dimitrie Cantemir
(1673—1723),. Cu un portret horste.xte,
2 figuri şi 3 hărţi pe 3
pJa,nşe. Lucrările Institutului de
BIBLIOGRAFIA 649
Ge«gr«{te al ^'(Diversităţii din Cluj.
1924- 1925, Voi. II, p. 3—20.
4. Oltenia.
170». B U L A T (T. G.). O hartă a
Olteniei din*timpul ocupaţlunii
austriace (1718—1739). Arhivele
Olteniei. Craiova. 1926 Mai —
Aug. An. V. N-rele 25—26, p. 175
178.
1710. V A S I L K S C U (Alex. D.). Friederieh
SchcwaBcz Haubtma,n» autorul
unei descrieri despre Oltenia.
[Documente 1723]. Arhivele Olte­
niei. Craiova. 1925 Martie—Iunie.
An. IV. N-rele 18—19, p. 207—
209. IVomjtleUm mb HUul-J Registrul
luturor localităţilor cuprinse in
harta Olteniei lucrată de Friedrich
Sehwancz şi terminată în 1723.
IMdem. 1926 Sgpt.—Oet. An. V.
Nr. 27, p. 341—3.52.
5. Ţara—Românească.
1711. [O hartă portulan-spaniolă
dela începutul veacului al XVI-lea
pe care se află însemnată şi ,.,Valahia"..].
The Studio. 1925 Mai.
[Menţiune de C. /]. [K[aradia]. Revista
Istorică. Vălenii-de-Munle. 1925
Oetomvrie — Decemvrie. An. XI.
N-rele 10—12, p. 352.
1712. MIIlAlLESCU (Vintilă). Aşeză­
rile omeneşti (lin câmpia română
la mijlocul şi la sfârşitul sec.
XIX. O comparaţie între harta
rusească din 1853 şi harta topo­
grafică română dela sfârşitul sec.
XIX. Bucureşti. „Cultura Naţio­
nală". 1924. [1925]. 64 p. +pl. +2
tabl. statistice. Lei 25. ([Extras
din] „Memoriile Secţiunii Istorice
ale Academiei Române". Seria III.
Tom. IV, Mem. 2, [p. 41 — 104
+ />'•])•

650 1. CRĂCIUN
XII. LITERATURA. FILOLOGIE.
I71:

Neculce. taţi. 1926-- 1927. Fas,.. 6,
p. 255—263.
1726. GHTBANKSCU (Gh.). Faptele
Apostolilor. Text slavo-român.
1646. loan Neculce. Iaşi. 1925.
Faso. 5, p. 263 —268.
1727. GH1BU (Onisifor). însemnări
relative la cultura în Basarabia.
Societatea tic mâine. Cluj. 1925
Aprilie 19 şi 26 An. II, N-rele
16 şi 17. p. 281 -282: 1925 Maiu
•1. An. II Nr. 18, p. 313; 1925
Iunie 7 şi 11, An. II, N-relc 23—
24, p. 400—401.
17 8. l[ORGA] (NA Câteva cărţi rare
din epoca Unirii. [1854 —1859].
Revista Istorică. Vălenii-de-Munte.
1925 Oclonwrit Decemvrie. An.
XI. N-rele 10—12, p. 298- 299.
1729. [1 OI Ui A (N.)]. O preţioasă prefaţă
[la Cataxasiariu tipărit în
domnia in'ăi a lui Alexandru Constantin
Moruzi Voevod] . Revista
Istorică. Vălenii-de-MunU. 1925
Iulie—Septemvrie. An. XI N-rele
7 9, p. 216- 219.
1730. I O R G A (N.). O tipăritură românească
la Uppsala. [1679]. Bucureşti.
„Cultura Naţională". 1926, in
—8°. 6 p.-j-i. pi. (Extras din „Memoriile
Secţiunii Istorice ale Academiei
Române". 1926, Seria III,
Tom. III, Mem. 3. [/.. 73- s-{-2pl].
173U UOHGA] (N.). [O Iraducere a lui
Simioi) Logofătul în limba slavonă].
Revista Istorică. Vălenii-de-
Munte. 1926, Aprilie—Iunie. An.
XII, N-rele 4—6, p. 130.
1732. iSOl'KSCU (Claudiu). O predică
românească ţinută in Roma la
1608 [de Franeiscus Lovas|. Cernăuţi.
.Clasul Bucovinei". 1926,
i/i—-8«, p. 275- 284. (Extras!din
„Codrul Costumului". 1925 şi 1926.
An. II şi III, [p. 275-284)).
1733. L A C K A ,(,.). Bibliografie şi lite­
ratură veche. [1673, 1673, 1743].
Cluj. „Aidealul". 1926, in 8°,
p 959- 961. (Extras din „Daco-
B JBLICGRAFIA 661
romania". 1924--1926. An. IV.
[p. 959—961],:
1734. M A R Ţ I A N (Iulian). Acte şi documente.
[O broşură românească
apărută în tipografia stalului din
Viena la 1803 : „Ordonanţa referitoare
la blocul continental impus
de Napoleon I"]. Arhiva Soine-
şană Năsăud. 1926, Nr. 6, p.
58—67.
1735. AI O R A K I U (Leca). O carte didactică
a lui Creangă. Bibliote­
cile Noastre. Buletin bibliogafic.
1925. An. II, Nr. 5, p. 7. (Supliment
la „Junimea Literară". Cernăuţi.
1925 August—Septejnvrle[ —
Octomvrie). [An. XIV. N-rele
8—10]).
1736. MORARUJ (Leca). O nouă do
vadă de cărturăria moldovenească
in Bucovina. (O nouă versiune din
„Mântuirea păcătoşilor"). Biblio­
tecile Noastre. 1926. An. III, Nr.
2. p. 3—4. Supliment la „Junimea
Literară". Cernăuţi. 1926
Mart.—Aprilie. An. XV. N-rele
3- -4; Bibliotecile Noastre. 1926.
An. III. Nr. 3, p. 5—6. (Su
pliment la ..Junimea Literară".
1926 Mai—Iunie. An. XV, N-rele
| -5—6).
! 1737. MORARIli (Leca). Pentru Jsopia
[ Voroneţiană. Bibliotecile Noastre.
Buletin Bibliografic. 1925. An. 11.
j Nr. 6, p. 912. (Supliment la „Ju-
i uimea Literară". Cernăuţi. 1925
' Octomvrie [—Noemvrie] —• Decem-
; vrie. [ \/i XIV. Nrele. 11-12]).
j 173*. MUŞLFA (Ion). Un „Tatăl
I nostru" necunoscut. (1681). Clui.
j ..Ardealul". 1926. in—1«, p. 963
966. (Extras din „Dacoromania".
| 1924—1926. An. IV. [p. 963—966]).
\ 1739. P[AŞCHIVSCIH] (V.). Din Biblioteca
Căminului ce rceLăşcsc Cer
năuţi. [Triod. Blaj. 1771]. Biblio
"~Zt~i:~P-
tecile Noastre. Buletin ,ţ biblio-
• grafic. 1925. An. II. N-relr 1 2
4
- (Supliment la ., Junimea Li-

652 1. CRĂCIUN
terară". Cernăuţi. 1925 Ianuarie—
Martie. [An. XIV, N-rele 1—3.]).
1740. PAŞCHlSVCHI (V.). Din Biblioteca
societ. teol. „Academia Ortodoxă",
Cernăuţi. [Cărţi vechi].
Bibliotecile Noastre. Buletin bibliografic.
1925. An. II, N-rele 3—4,
p. 5—6. (Supliment la „Junimea
Literară". Cernăiifi. 1925 Maiti—
Iulie. [An. XIV. Nrele 5-7.]);
Bibliotecile Noastre. 1925. An. 11,
•Nr. 5, p. 8. (Supliment la „Junimea
Literară". Cernăuţi. 1925 August
—Septemirie [= Octonwrie]. [An.
XIV. N-rele 8—10.]).
1741. PAŞCHIVSCHI (V.). Din Biblioteca
Universităţii Cernăuţene. [Anii
: 169a—1820]. [Cărţi vechi].
Bibliotecile Noastre. Buletin bibliografic.
1925. An. II. N-rele 1—2.
,p. 1—3. (Supliment la „Junimea
Literară". Cernăuţi. 1925 Ianuarie—Martie.
[An. XIV, N-rele
1—3]) ; Bibliotecile Noastre. Buletin
bibliografic. 1925. An. 11, N-rele 3
—4, p. 5. (Supliment la „Junimea
Literară". Cernăuţi. 1925 Maiu—
Iulie. [An. XIV. N-rele o— 7]).
[Urmează],
1742. PAŞCHIVSCHI (Or. Vlad). Două
manuscrise: un Mineiu T1585] şi
Bânduiala Sf. llie. Junimea Li­
terară. Cernăuţi. 1925 Ianuarie -
Martie. An. XIV, N-rele 1- 3, p.
43—55.
1743. POPOVICI (Gavrii). Fragment
dintr'un manuscris întitulat „Cazanie
la morţi" aflat in biserica
din Valea mare (jud. Bihor)...
scrisă pe la începutul sec. 17 ori
finea sec. 16. Legea Românească.
OradeaMure. 1925 Iulie 15. An.
V, Nr. 14, p. 5.
1744. PREDESCU (Lucian). In legătură
cu cărţile mai vechi. '• Despre
„Descriplio Moldaviae a lui Canlemir"].
Cercetări Istorice. Iaşi.
1926—1927. An. II— III, p. 288.
1745. R O Q U E S (Mărio). Palia d'Orăş-
lie. (1581 -1582). /. i ,ti

BIBLIOGRAFIA
slavonă. î,î :
577 — îWSu). Bucureşti,
„Cultura Naţională". 1926. in -S».
'94- 47 J p. (Extras din „Memoriile
Secţiiiriii Literare ale Academiei
Române", Seria 111. Tom. 111,
itiem. 6. [p. 179- 187+111}).
b. Istorie literară.
1753. AGARBICEANU (I.). Apostolat
cultural, apostolat naţional. r
Revista
„Familia" dela Oradea a Iui
Tbsif Vulcan]. Cele trei Crişuri.
Oradea-Mare. 1925 Ottomvric. An.
VI. Nr. 10, p. 138—139.
1754. BARBULESCU (Ilie). Originea
curentelor noastre literare : pentru
limba cărţilor bisericeşti şi pentru
limba cu neologisme. Arhiva din
laşi. 7926 liilie-Oei. An. XXXIII,
N-refe 3 -1. p. -251--251.
1755. BIANII (Ton). Curs dc istoria
literaturii române, epoca veche,
ţinut la Facultatea de Filosofie
şi Litere din Bucureşti. Editat de
St. Chirulescu. [Bucureşti. (Litografiat).
1925]. in—«», 256 p.
175'i. «BIÂNi; (Ion). Curs de istoria
literaturii române. Epoca modernă.
Bucureşti, 1925.
1757. BITAY (Dr. Arpâd). Virâg Benedek
cs a român irodalom tortenete.
[Benedict Virag şi istoria literaturii
române]. Erdelyi Irodalmi Szemlc.
Cluj, 1925 Aprilie, An. [LVII] 11.
•Nr. 4, p. m—180.
175$. CART0.JA1V (N.). Documente noi
privitoare Ia suprimarea „Propăşirii".
[1844]. Revista Istorică. Vălenii-de-Munte,
1926 Oct.-Dec. An.
XII, N-rele 10—12, p. 341 -346.
1759. CARTOJAN (N.). Legenda lui
Avgar în literatura veche românească.
Bucureşti ,,Socec", 1925.
in--S" 21 p. (Extras din „Convorbiri
Literare". [7925 Aprilie,
Ân. 57, p. 243—261}). Recenţii de : Ilie
Ttărintiescv. Arhiva din Iaşi. 1925 lulie-
Octomvrie, An. XXXII. Nr. 3—4.
p. 295— 298: V. hoorva. Annarlil
rnsiitWtnTui : % istoric \â\ională
Cluj. 1924— 7925. An. III, p.
707—709.
1760. CARTOJAiV (N.). Legendele
Troadei în literatura veche românească.
Bucureşti. .¿Cultura Naţională
'. 1925. in— 8«, 74 p. Lei
30. ([Extras din] „Memoriile Secţiunii
Literare ale Academiei Romàne".
.Serio III, Tom. IU, Mem.
3. [p. 57— 729]). Recenzii de: Ilie hărtmlescu.
Arhiva dîn Iaşi. 7926 lulie-
Oct. An. XXXIII, N-rele 3-4, p.
306 - 312 ; A. fírdaanu. Dacoíoma-
nia. Cluj, 1924- 1926. An. IV,
Part. 2, p. 1101- 1106 ; I. Mima.
Cercetări Istorice. Iaşi. 1926—1927,
An. II—III. p. 277- 280; .(. Halmieri).
1/Europa Orientale. Borna,
1926 Mari. An. VI. Nr. 3, p.
183—184.
1761. C A R T O J A N (N.). Breve storia
della letteratura romena. Tradu-
• /Jone di A. Pernice dal manoscritto
originale. Boma. ,,A. B. E". Tip.
B. Garroni. 1926. in —8". 33 p.
Lire 5. (Fumicazioni dell' ,,Instituto
per L'Europa Orientale".
Boma. Prima serie. Letteratura-
Arle-Filosofia. 7X). im m 1/eiiropa
Orientale. 7926 77;ííe. An. VI, Nr.
7, p. 379—404].
1762. . BEJVSUŞIA3HJ (Ovid). Evoluţia
estetică a limbei romane. Curs ţinut
în anul 1924—1925. Redactat de
studenţii N. Lupşor şi P. D. Grosu.
[Litografiat]. Bucureşti Lito. C.
Dumitrescu. [1925], in—8«, 386 p.
(Facultatea de Filosofie şi Litere
din Bucureşti. Filologia Romanică).
1763. DENSUŞIANU (Ovid). Literatura
română modernă; rol i. Scoală
latinista. Incepúttmle literalurei poetice,
cei din urmă cronicari. Îndrumări nouă i#i
Muntenia si Moldova. Ed. II. Bucureşti.
„Universala" Alcaláy et
Co. 7925,. in—8°, VI+188 p.
Lèi 40.
1764. DRÀ(JOMIRESCC '(Minali). Starea
actuală a literaturii române.

654 I. aRÁCIÜK
Cele trei Crlşuri Oradea-Mare.
1925, Ianuarie, An. VI, Nr. 1,
p. 2—4.
1765. G H E B F. A (I.). studii critice.
Voi. I-III. Ediţia iii. Bucureşti.
„Universala" Alcalay. 1925.
in—8\ 349 p. (II) ; 411 p. (III).
1766. G R E C U (Valeriu I.). Literatură
„dobrogeană". Cernăuţi, „Glasul
Bucovinei", 1926, in—8«, 15 p.
(Extras din „Analele Dobrogei",
1926, An. VII. [p. 87—101]). j
176". H A N E Ş (Petre V.). Studii literare.
Poetul basarabean Al.
Mateevici. Tinereţea lui Mihail
Kogălniceanu. Dimitrie Bolintineanu.
Scrierile lui Ion Ghica. '
Intre nuvelă şi istorie. Bucu- j
reşti,. „Universala" Alcalay et i
Co. [1925]. in—8«. 237 + 11 (>. j
Ui 40..
1768. HANEŞ (Petre V.). Studii de
literatură română. Cum trebue
scrisă istoria literaturii române.
Ediţiuni de texte româneşti.
Din ineditele lui Gh. Asachi.
Mihail Kogălniceanu. Nicolae
Bălcescu. O polemică între Ardeleni
şi Moldoveni. B. P. Haş
deu. Iliada în româneşte.. Ion
Ghica şi Ion Creangă. Delavrancea
portretist literar. Scriitorii
şi războiul ndependenţei. C.
Negruzzi şi prozatorii de azi.
Două recenzii. Vlahufă şi limba
literară. Motivele literaturii populare
în literatura cultă. Alexandru
Lahovari ca orator. Ed. II.
Bucureşti. „Universala" Alcalay
el Co. [1926). in—H»- VI+258
p. Lei 60. j
1769. I O R G A (N.). Les écrivains
réalistes en Roumanie tomme
témoins du changement de milieu
au XlX-e siècle. Paris, „I.
Gambei', 1925, in—8«, 131 p.
Francs 8. us» («j Revue Historique
du Sud-Esl Européen. Bucarest-
Paris. 1925 lulie-Septemvrie. An.
III. N-rele 7—9, p 199—272:
1925 Octobre-Décembre. An. II.
N-rele 10—12 p. 297—342.
Í770. I O R G A (N.). Istoria literaturii
româneşti. I. Literatura populară. Lite­
ratura slavonă. Vechea literatură religioasă.
Intăii cronicari I-J.;S«;. Ed. II.
revăzută şi larg întregită. Bucureşti.
„Pavel Suru". Tip. „Datina
Românească", 1925, in—5°,
400 p. Recenzie de. N. Prăoami.
Racoromania. Cluj, 1924—1926.
An. IV, Part. 2. p 1134—1152.
1771. I O R G A (N.). La littérature
populaire source de haute littérature.
Paris. „Marc Texier", Poitiers.
1925. in—8«, 32 p. (Extrait
du ,.Mercure de France". [Paris.
1925 Apr. 15, An. 36 Tom.
CLXX1X. Nr. 644. p 289—316).
1772. I O R G A (Nicolas). La nature
roumaine dans la poésie des
Roumains. Revue de Genève.
Genève, 1925 juin, p. 732—744.
1773. I O R G A (N.). La société roumaine
du XlX-e siècle dans le
théâtre roumain. Paris. ,,J. Gamber",
1926, in—8\ 95 p. [si in]
Revue Historique du Sud-Est E u -
ropùei). Bucarest. 1926 April-—
Iunie. An. III, N-rele 4—6. p
98—110; 1926 Inlie-Sepl. An-
III, N-rele 7—9. p. 189—231:
1926 Oct.-Dec. An. ¡II, N-rele
10—12, p. 288—321.
177-1. I O R G A (N.). Unitatea naţională
în literatura românească,
Conferinţă... Ramuri. Craiova.
1925 Mai-lunie, An. XIX, N-rele
5—6, p. 188—192.
\11'>. LOGUIN 1 (Constantin). Istoria
literaturii române din Bucovina
1775 -1918 (în lgătură cu evoluţia
culturală şi politică). Cernăuţi.
Mitropolitul Silvestru, 1926,
in~8, VIII +280 p. Lei 15n.
Recenzie, de : V. loroa. Revista Isto­
rică. Vălenii-de-Munte, 1926 Oet.-
Dec. An. XII, N-rele 10—12, p.
364—368.
1776. LOGHIN (C). Valoarea litera-

turii româneşti din Bucovina.
Adevărul Literar şi Artistic. Bu­
cureşti, 7926 Martie 15. Au. VI,
Nr. 223. p. 2.
1777. L O V I N E S C U (Eugen). Critice.
Ediţie definitivă. /. Jsiw'a mişcării
..'

I. CRĂCIUN
xandru P. Hajdeu. Craterul Constantin
Stanţaţi. Alexandru Donic».
Al. Mqteevici]. Chişinău. Impr.
Stalului, 1926, in— 49, 26 p. (Extras
din „Basarabia. Monografie
sub. îngrijiread-lui Ştefan Ciobanii",
[p. 27.2—295]\.
179/'. S E M A C A (A.). O scrisoare necu- j
noscută a lui V. Alexandri [despre
„Cântarea României"]. Con- j
vorbiri Literare. Bucureşti, 1926
lanuarie-Februarie, An. 58. p. 11. 1
-12.
1791. B E R E C H E T (Ştefan). Activitatea
literară a episcopului de Hotin,
Amfilohie. ţi» ^Eviseopia HotiMdui"}.
Chişinău. „Cartea Românească",
1925, p. 29—33. m ini „Biserica
Ortodoxă Română". Bucureşti, 1925
Decemvrie. Seria II, An. 43, Nr.
12 (537), p. 734- -737. \
17 :."). « [ R A G N E A ] (R.). Un articol
necunoscut al lui Nicolae Bălcescu.
Ţara Noastră. Cluj, 1926, Ia. \
nuarie 3, An. VII, Nr. 1, p. 7—11. \
17.96. BOGDAN-DUICA (G.). Un ma- i
nuscript al lui Alecu Beldiman.
Transilvania. Sibiu, 1926 Iulie. !
An. 57, Nr. 7 p. 364—366; 1926
Oct. An. 57. Nr. 10, p. 575 -
576; 1926, Nov.-Dec. An. 57, \
N-rele 11—12, p. 656.
179?. [ G H I B Ă N E S C U (Gh.)]. Jalnica
tragodie a lui Alex. Beldiman. 1836.
loan Neeulee. laşi, 1926—1927, \
Fase. 6, p. 317—319, j
17;'8. C A R U A Ş (Gh.). O poemă inedită
a lui Budai-Deleanu. [Trei viteji].
Junimea Literară. Cernăuţi, 1926 !
Martie-Aprilie, An. VI. N-rele
4, p.72—77.
179.«. RADIi (Gonsl.). Influenţa italiană
în „Ţiganiada" lui Ion
Budai-Deleanu. Cu o prefaţă de
Ramiro Ortiz. Focşani. V. Nanu,
1925. in—8", 80 p. Lei 25.
n-'irn si >ni Cele trei Crişuri. 1925
Septemvrie, An. VI, Nr. 9, p.
124—1,25.
1800. H E L T M A N N (Adolf). Ion Luca
Caragiales Stellung innerhalb der
europäischen naturalistischen Strömung.
Braşov, lohann G ttsSohn.
[1925], in— S«, 25 p.
1801. I)R.\G \ \ T (Nicolae). Din cele
dintâiu încercări poetice ale lui
G. Coşbuc. Arhiva Someşană. Năsăud,
1926, Nr. 5, p. 11—27.
18 '2. MOISJL (Iuliu). O poezie şi ghicitori
[din tinereţea lui Coşbuc].
Arhiva Someşană. Năsăud, 1925.
Nr. 5, p. 44—47.
1803. M O R A R I U (Lcca). împrumuturile
lui Coşbuc. Junimea Lite­
rară- Cernăuţi, 1925 Ianuarie
Martie. An. XIV, N-rele 1—3,
p. 91.
180-1. Ş I A D B E I (L). Delavrancea versificator.
Făt-Frumoş. Suceava.
1926 Nov.-Dec. An. 1, Nr. 6, p.
185—188.
180."). B E Z H E C H I (S.). Eminescu şi
Anticii. Cele trei Crişurl. Oradea.
1926 Iunie-lulie. An-VII, N-rele
6—7, p. 93.
1806. *BOGOAN-DUICA (G.). Despre
„Luceafărul" lui Eminescu. Anu­
arul-Almanah juhilar al lieeului A.
Şaguna. Braşov, 1925. Adaus de:
idem. Societatea de mâine. Cluj,
1925 Iulie 26 şi August 2. An. II,
N-rcle 30—31, p. 501—502.
1807. C A R A C O S T E A (D.). Două basme
necunoscute din izvoarele lui
Eminescu. Bucureşti, „Socec".
1926, in-—8«, 47 p. Lei 15. (Studii
şi Materiale pentru înţelegerea
lui M. Eminescu. I).
1808. C A R A C O S T E A (D.). Izvoarele
poemei Luceafărului [lui Eminescu].
Bucureşti. „Socec", 1926,
in— 8", 36 p. Lei 10. (Extras din
„Convorbiri Literare". [1926 Aprilie,
An.58, p. 259—275 ; 1926
Mai, An. 58, p. 357—374]).
181-9. C A R A C O S T E A (D-). Personalitatea
lui M. Eminescu. Bucureşti.

„Socec". 1926. m — 8 0 p. Lei !
20. (S.tudii şi Materiale pentru
înţelegerea lui M. Eminescu. 2).
Recenzie de: Tudor Vianu. Gândirea.
Bucureşti, 1926. An VI, N-rele
4—5. p. 186—187.
18IC. C A H A C O S T E A (D.). Cum plăsmuia
Eminescu. Prolegomena. Adevărul
Literar şi Artistic. Bucu-
' reşti, 1925 Februarie 8. An. VI,
Nr. 218, p. 1; — 1925 Iunie 14.
An. VI, Nr. 236. p. 1—2. (Cu întreruperi].
1811. DRAGOMIRESCU (Mihail). Critica
ştiinţifică şi Eminescu. (In
contra metodei istorice în literatură).
Ediţia III. revăzută şi
adnotată. Bucureşti. Tipograţiile
Române Unite, 1925, in 8«. 136
p. Lei 40.
1812. P A P A C O S T E A (Cezar). O interpretare
a operei lui Mihail Eminescu.
Convorbiri Literare. Bucu- I
reşti, 1925 Februarie, An. 57. p. \
114—126 ; 1925 Iunie, An. 57. p. j
434—442 ; 1925 Septemvrie. An. j
57, p. 616—635.
1813. SIMENSCIIY (Prof. Th.). Poetul
grec G. Drosinis şi M. Eminescu.
Arhiva diu laşi. 7925 Aprilie.
An. XXXII, Nr. 2, p. !
138—142. \
1814. ZABOROVSCI1I (V.). Eminescu j
pentru istoric, lin „România Junii. .
I,YI - ÎMI. Cartea SeinicciUenarului"]. Bu- I
cureşti. [1925]. p. 131—135.
1815. BOGDAX-DIIICA (G.). /. Titu
Maiorescu şi Galilei. II. li. P.
Hajdău la a. 1861. Societatea dc j
mâine. Cluj, 1925 Iunie 28 şi
Iulie 5. An. II, N-rele 26 -27,
p. 447.
1816. — Două scrisori dela Titu Maiorescu
[pentru C. Gane]. Convor­
biri Literare. Bucureşti, 1925 Maiu, '
An. 57, p. 326—330.
1817. BEZDECHI (Şt.). Eliade Râdulescu
şi Aristofan. Cele trei Crişuri. j
Oradea. 1926 Nov. — Dec. An. \
VII. N-re:e II 12, p. 154 —155. j
Anuarul In^t. de lat. Naţ. IV
BIBLIOGRAFIA 657
1818. PQP4-LţŞSE$N,U, (G.I. Un ma­
nuscris al gramaticei româneşti
a lui I. Elidc Rădulescu. Bucureşti.
„Cultura Naţională", 1925,
in—8", 10 p. (Extras din „Memoriile
Secţiunii Literare ale Academiei
Române". Seria III, Tom.
III, Mem. 5. [p. 169 -- 178]).
1819. B O I T O Ş (Olimpiu). Activitatea
lui ioan Slavici la „TrUwţra"
din Sibiu. Societatea dc Mâine.
Cluj, 1926 Dec. 19 şi 26, An.
III, N-rete 51—52, p. 807—808.
(c n inuă),
d. Influenţe străine asupra literaturii
româneşti.
1820. l B H A l L E A N U (G.). Influenţe
străine şi realităţi naţionale. Viaţa
Românească. Iaşi, 1925 Februarie,
An. XVII. Nr. 2, p. 266—282;
•1925, Aprilie. An. XVII, Nr.
4, p. 72—84 [cu titlurile : Evoluţia
literară şi structura socială ;
Complectări].
1821. I O R G A (N.). Trei călători în
Ţările Româneşti : Caronni, Hey,
Kunisch şi originea „Luceafărului"
lui Eminescu. Bucureşti,
„Cultura Najională ', 1925, in—8«,
16 p. ([Extras din] „Memoriile Secţiunii
Istorice ale Academiei Române".
Seria III, Tom. V, Mem.
5. [p. 143 - 158]).
1822. I O R G A (X.). Etudes roumaines.
II. Idées et fonhes littéraires françaises
dans le sud-est deV B«rope.[La pénétra-
lion des idées de l'Occident dans le
Sud-Est de l'Europe au XVIII-e
siècle. Le roumantisme dans le
Sud-Est de l'Europe.] Le.;ons faites
à la Sorbonne. Paris. „V.
Gamber". 1926, in —S", 247 p.
Frc . 10.
1823. ŞIAIIBEI (I.). Influenţe
franceze în poezia lui Eminescu.
Viaţa Românească, laşi, 1925
Septemvrie, An. XVII, Nr. 9,
p, 4 24 — 135
Vi

65«
1. CRĂCIUN
e. Influenţe româneşti asupra lite- t
râturilor străine. 1
|
1824. F L O R E S C U (Petre). Influenţii !
literaturii româneşti asupra litera- ;
lurei bulgăreşti. Lamura. Bucu- j
resti. 1926 Nov. An. VII. \r. I
//. 375 .V/7. i
f. Străinii în literatura românească.
1825. M A R I A N (Liviu). Puşkin în
româneşte. Adevărul Literar şi
Artistic. Bucureşti. 1926 Martie
8. An. VI, Nr. 222, p. 1. \
1826. TCACJUC (Dr N.). Heinrieh j
Heine in der rumänischen Literatur.
Cernăuţi. „Glasul Buco j
vinei". 1926. in—8°, SO p. Recenzie \
rit 1. ilherghd. Daeoromania. Clui. \
1924 —. ¡926, An. IV. Part. 2, p.
1204 1208. \
I
i
g. Românii în literaturile străine, j
1827. BOtiRI-.A (V.). Două poezii j
franceze in legătură cu noi. Anu- |
arul Institutului se Istoric Na- ;
ţională Cluj. 1921 1925. An. III,
p. 611-615.
1828. HELTMAW (Adolf). Rumänische
Verse in Klemens Brelanos
Novelle : ,,Die mehreren \Vehmüller
oder ungarische Nationalgeschichler".
F^in i/uellengc- !
schichtlicher und ästhetischer
Beitrag. Korrespondenzblatt des
Vereins für sielienhürnische Lan­
deskunde. Sibiiu. 1926 Aug.—
Sept. An. XI.IX. N-rele 8—9.
p. 81—104.
1829. I O R G A (N.). Două poete de i
sânge românesc în Franţa : Elena
Văcărescu şi Ana de Noailles.
America. Cleveland. 192b. Iulie
23, An. XX, Nr. 172, p. 3: universul
LUi.rar. Bucureşti. 1925.
Iunie 28. An. XLI. Nr. 26,
p. 2—3. i
183«. KRISTOF (Gheorghe). B. Balaş- i
sa şi poezia populară română.
Cele trei Crişuri. Oradea. 1926.
Aug.—Sept. An. XII, N-rele 8—9,
p. 121-122.
1831. KlUSTOF(Dr Gheorghe). Mauriciu
.lokai. Biografie şi ca­
racterizare [Vil. c.um ne apar Ro­
mânii a. scrierile lui JOIMQ. Traducere
de Dr. Arpad Bitay. Cluj. „Miner
va". 1925, in—8', p. 74- -9?.
1832. L O Z I N S K Y (Gregoire). Le prince
Antioche Canlcmir, poete francate.
Hevue des F.tudes Slăvea. Paris.
1925. Tom. V. Pasc. 3 el 4, p.
238—243. Recenzie de: ^• Vomai.
Revista Istorică. Vălenii-de-Munte.
1926 Aprilie---Iunie, An. XII,
N-rele 4-6, p. 121- 122.
18N3. L T J X G U L E S C U (George). Eroismul
românesc în istoria omenirii
cn prilejul comemorării poetului
Pierre de Bonsard. 1521 1924.
Bucureşti. „Băsărilnl". 1925. in
8", 20 p. Iei 10. (Din publicaţiunile
Ateneului popular
Obor : Dr. C. Angele'cu).
1831. V E R E S S (Dr. Andrei).
Cântece istorice vechi ungureşti
despre Români. Bucureşti. „Cultura
Naţională". 1925 in—8».
40 p. (Extras din ..Memoriile
Secţiunii Literare ale Academiei
Române". .Sena ///. Tom. III.
Mem. 1. [p. 1—40]).
1835. ZoTTA (Sever). Un voevod al
Moldovei in poesia populară ucrainiană.
[Pretendentul Dumitraşco
Vişnievieţchi, 1568]. Revista Istorică.
Vălenii-de-Munte. 1926 Iulie
Sept. An. XII, N rele 7—9,
p. 211-213.
2. Filologie.
1886. B A R B U L E S C t (Iiie). O metodă
de cercetare filologică şi pretinsele.
..sâsisme" în vechile texte româneşti
Arhiva din Iaşi. 1925 Ianuarie.
An. XXXI], Nr. 1, p.
1— 26.

1837. BĂRBULKSCU (Ilie). Cu privire
la transcrierea cirilicei eu litere
latine. Arhiva din Iaşi. 192-5 Iulie-
Oclomvrie. An. XXXII, N-rele
2—4, p. 264—267.
1838. R O C A N E Ţ U (Al.). Terminologia
agrară în limba română. Studiu
f ilologic-istoric-eultural. Cernăuţi.
„Glasul Bucovinei", 1926, in—8°,
161 p. (Extras din „Codrul Cosminului."
1925 [şi 1926]. An. II.
[şi III, p. 119—274]). Recenzie de : A".
imga. Revista Istorică. Vălenii-de-
Munie. 1926 Iulie—Sept. An. XII,
N-rele 7—9, p. 265—268.
1839. R O G R E A (V.). Contribuţii ono­
mastice. Baţaria. Bogrea. Brcviman.
Carale. Catargi. Comşa. Cotlarciuc.
Dindar. Dohrunul. Dolhaia.
Gilău. Mehedinţi. Monteoru.
Mozolea. Rareş. Tohăneanu. Tuducescu.
Udrişte. Valsau. Zamfta.
Zubaşco. Dacoromania. Cluj. 1924
—1926. An IV. p. 857—-873.
1840. B O G R E A (V.). „Mănăstirea Pavliceni"
şi altele. [Osolimni = Ialomiţa.
Taxoţ], Revista Istorică. Vălenii-demunte.
1926 Ianuarie—Martie. An.
XII, N-rele 1—3, p. 7—9.
1841. B O G R E A (V.). Note şi observaţii
istorieo-filologice. î. Legende intorke
paralele cu ule noastre in cronica lai IJheorglie
limncavin. Un pasagiu nelămurit ta
Hadn 'freceaun. „Boijdan-lh" ŞI altele.
4. Asupra originii uu'mehri Tat >A).
Smedorova '>. Chera*o. 7
. IUn reeheo nmnen-
-latură ntînnsumtico.

660
romania. Cluj. 1924—• 1926. An.
ÎV t Part. 11, p. 1252- ¡264.
1851. ZOTTA (Sever). Contribuţie la
originea cuvântului Tartan. Revista
Arhivelor. Bucureşti. 1925.
An. I, A'r. 2, p. 297—298.
a. Ardeal.
1852. H K \ A (Augustin). tituba româna
la Saşii din Ardeal. Cluj. „Ardealul".
1925. in—8; 43 p. Lei 25.
(Univeristatea din Cluj. Biblioteca
Dacoromaniei A'r. 2). Ha •enzii de :
Karl Kurt Klein. Korrespondenzhlatt
des Vereins für siebenhürgische Lan­
deskunde. Sibiu. 1926 Aug.—Sept.
An. XLIX. X-rele 8—9, p. 107—
110; Teodor lioscidet. Viaţa Româ­
nească. Iaşi. 1926 Aprilie, An,
XVIII, Nr. 4 t p. 121-126.
1853. BOGHE A (V.). Glose româneşti
In patronimicele armeneşti din Ardeal.
Un „l-iul Congres al Filologilor
Romani"]. Bucureşti. [Socec]. 1926,
in- -8°, p. 54— 88.
1854. VICliLESCU (Constantin C).
Dacia romană in oglinda inscripţiilor
şi a limbei de azi. O icoană
etnografică şi culturală. I. Elementele
greceşti. Cluj. „Ardealul".
1926, in —• 8°, 124 p. (Exrtas
din „Dacoromania". [1924— 1926}.
An. IV. [p. 394—516}).
1855. MIiMEA (I.). Du-te la hantâtar-
De când cu Tokoli. Boja. Golăi
sau Golia ? [în graiul Secelenilor].
Cercetări Istorice, laşi. 1925. An.
I, Nr. 1, p. 410—411.
1856. PAPAHAGI (Tache). Cercetări
în Munţii Apuseni, (irai şi Suflet.
Bucureşti. 1925. Voi. 11. Fase. 1,
p. 22 — 89. Recenzii de : C. Bogdan-
Duică. Societatea dc Mâine. Cluj.
1925 Maiu 17. An. 11. Nr. 20,
p. 356 -357; Stefan raşca. Dacoromania.
Ciuf. 1924 1926. An. IV,
li. 1009 1017.
i. ruÄrfÜ.N
l>. Batfat
1857. COSTIi* (Prof. Lucian). Graiul
Bănăţean. (Studii şi cercetări).
Timişoara. „Cartea Jiomânească".
1926, in— 8«, 223 p. Lei 75. r.s» mj
Arhivele Olteniei. Craiova. 1925
Septemvrie Decemvrie. An. IV.
N-rele 21-22, p. 379--386.
c. Macedoromânii.
1858. CAPIRAN (Th.). Aromânismele
din dialectul dacoromân şi problemele
care se leagă de ele. J u ­
nimea Literară. Cernăuţi. 1925.
August — Oclomvrie. An. XIV.
N-rete 8-10, p. 275—291. Recenzie
de : li. Căzdnru. Arhiva din Iaşi.
1926 lulie-Ocl. An. XXXIII.
N-rele 3—4, p. 292—2.95.
1859. P A P A H A G I (Périclès). Quelques
infleunces byzantines sur le macédo-roumain
au aroumain. Re­
vue Historique du Sud-Est Eu­
ropéen. Bucarest-Paris. 1925 Iulie
—Sept. An.11. N-rele 7— 9, p.
185—196.
18(0. P A P A H A G I (Perjele). Numiri
etnice la Aromâni. Bucureşti.
„Cultura Naţională". 1925. in—8»,
37 p. ([Extras din „Memoriile
Secţiunii Literare ale Academiei
Române". Seria III. Tom. III.
Mem. 4. [p. 131—167]). Recenzii de:
Ti,. Capidan. Dacoromania. Cluj.
1924 — 1926. An. IV, Part. 2,
p. 1275 — 1277; X. llorga]. Revista
Istorică. Vălenii-de-Munte.
1926 Aprilie- Iunie. An. XII.
N-rele 4— 6. p. 122 123
«. Toponimie.
1861. MEVEA (L). Toponimie şi istorie
: luncă şi loc. Cercetări Isto­
rice. Iaşi. 1925. An. 1. Nr. 1,
p. 111- 412.
Ardeal.
1862. DRAGAKU (N.). Ardeal. (Răspuns
ï>]ui I. Marţian). Societa-

lea de Mâine. Cluj. ¡925 la-
nuarie 25 şi Feoruarie 1. An. 11.
N-rele 4- 5. p. 12—68. m («]
Erdelyi Irodalmi Szenile [eu titlul :
Marţian român nyelvü röpiratai
„Erdely" nevenek eredeteiöl].
Cluj. 1925 Septemvrie. An. [LVII]
II .Nr. [=-?]. 319—326.
llecenzie de: llie liCtrlmlescu. Arhiva
din laşi. 1925 Aprilie. An.
XXXII. Xr. 2, p. 120- 124.
itevlkâ -te.- A". Drâgm». Societatea de
Mâine. 1925 Main 10. An. 11,
Xr. 19, p. 339—340: — 1925
Iunie 7 şi 14. An. II, N-relr 23
— 24, p. 405 — 407. Triptic» de :
IM» Mrbulescu. Arhiva din Iaşi.
1925 Iulie - - Octonwrie. An.
XXXII X-rele 5 şi 4. p. 255—258.
Adm,* '/t. A'. liTiigave. Socie­
tatea de mâine. 1925 Septemvrie
20. An. 11, Xr. 38, p. 656- 657.
^ 1863. I I O H W A T H (Walter). Zeiden :
Quil t ciuturi'. Korrcspondenzblatl
des Vereins iiir sicbenbiirgische
Landeskunde. Sibiiu. 1926 Mar­
tie. An. XLIX. Nr. 3, p. 33-31.
18 4. IIUSS (Bichard), Zum Oitsnamen
Zeiden. Korrespondenzblnlt des
Vereins iiir siebenbürgische Lan­
deskunde. Sibiiu. 1926 Iunie. An.
XLIX. Xr. 6, p 60—65.
BIBLIOGRAFIA
1865. K A R . Y C S O N Y I (I)r. .Jânos).
Hozzâszolâs a „Siebenbürgen" es
a„Sz.('kely" szavak eredetehez j
[Păreri în legătură cu originea J
cuvintelor „Siehenl.iirgen'' şi j
„Szekely] 1
'. Erdelyi Irodalmi Szeiu- ;
le. Cluj. 1925 Aprilie. An. [LVII]
II, A'r. 4, p. 167—169.
1866. K I S C H (Gustav). Zur Wort- !
torsehung. O. N. Zeiden. Korrcs-
pundenzbintl des Vereins für
siebenbürgische Landeskunde. Si­
biiu. 1925 Decemvrie. An. XLVII
Nr. 12, p. 105- 107.
1. \
I
1867. M A R Ţ I A N (1,. Ardeal. Consta- !
lări şi lămuriri. Bistriţa ,-Tip. j
Naţională" George Matheiu. 1925.
in- 8«, 23 p.
1868. M A R Ţ I A N (1.1. Ardea! nu de­
rivă din ungureşte. Bistriţa. „Tip.
Naţională". 1925. in—8«, 12 p.
1860. N E M E Ş (Jözsef). Megegyszer
„Siebenbürgen"' [Încă odată ,.M •_
benbürgen]. Erdelyi Irodalmi Sr.ero-
Ic. Cluj. 1925 Aprilie. An.
[LVII.] II. Nr. 4, p. 169—173.
Adaus de: Dr. Karăcsunyi Jdnoe. Ibi­
dem. 1925 Maiu. An. [LVII]. 11.
Nr. 5, p. 221—222.
1870. O I ' R E A X U (Sabin). Contribuţiuni
la toponimia din ţinutul Săniilor.
Cu o hartă. [Şi text fran­
cez]. Lucrările Institutului de Geo­
grafic al Universităţii din Cluj.
1924- '1925. Voi. 11, p. 153
192+1 pl.
1871. S C H L E Y E R (Walther). Die Ort'namen
im mittleren Teile des
südlichen Siebenbürgens. Ralkan-
Arehiv. Leipzig. 1926. Band II,
p. 1—112.
1871>. [ R O S L E R (G.).] ''• ,na nova.
[ = Braşovul nou]. Kci-respondeiu-
iilall des Vereins für siebenbür-
gisehe Landeskunde. Sibiiu. 1925
Decemvrie. An. XLVIII, Nr.
12, p. 110-111.
1873. S T E U E R Mănos). Cibinium.
Szeben, Sibiu es a szekelyek
[Cibinium, Szeben, Sibiu şi Secuii].
Erdelyi Irodalmi Szeinlc
Cluj. 1925 Maiu. An. [LVII] 11.
Nr. 5, p. 218— 220.
¡871. YVE1GANI) (G.). Ortsnamen in
Ompoly-und Aranyos Gebiet. Bal­
kan-Archiv. Leipzig. 1925. Band
I. p. 1—42. Hecenzii de: A'. nriiganu.
Dncoromania. Cluj 1924—1926.
An. IV, Part. 2, p. 1129- 1134:
•>. ruscuriu. Ibidem. 1924- 1926. An.
IV, Part. 2, p. 1331 1356.
Banat.
1875. M E L I C H (Dr. Jânos). Krasso.
[ = Caras]. Erdelyi Irodalmi Szemle.
Cluj. 1925 Ianuarie— Fevruarie.
An. LVII (II). N-rele 1—-2, p.
29—34.

662 i. ORXCÌON
Dobrogea.
1876. GRĂMADĂ (Nicolai) 1
)- Vicina.
Isvoare cartografice. Originea
numelui. Identificarea oraşului.
Cernăuţi. „Glasul Bucovinei". 1925.
in—8", 27 p. (Extras din „Codrul
Cosminului" 1924. An. I, p.
437—459]). Recenzie de : O. Marinase,).
[Cu titlul :] Du nouveau sur Vicina.
Revuo Historique du Sud-Est Euro­
pean. Bucaresi- Paris. 1925 Oetomvrie-Decentbre.
An. II, N-rele 10
-12, p .342 - 344.
Ţara Românească.
1877. I O R D A N (I.). Colţea. Arhiva din
laşi. 1925, Ianuarie. An. XXXII.
Nr. 1, p. 68.
1878. G R Ă M A D Ă (Nicolai) Ozolimna
[ = Halta Ialomiţeil. Aşezarea Ozolimnei.
Originea numelui. Cernăuţi.
„Glasul Bucovinei". 1925 in- 8»,
17 p. (Extras din „Codrul Cosminului".
1925 [şi 1926]. An. II
•şi III. p. 85--97]).
1879. MINEA (I.). Vadul Raxarabilor.
Cercetări Istorice, laşi. 1925. An.
/, Nr. 1, p. 4 08.
1886. IIOGDAN-DIJICĂ (O.). Curioasă
notiţă medicală. [Andrea: Wolf în
Iaşi şi Sibiu]. Soeietatea de mâine.
Cluj. 1925 Iunie 7 şi 14, An. II,
N-rele 23—24, p. 399.
1887. G E L L N E R (Medic Locotenent
losif). Medicii Saşi ai secolului
XVI si XVII din Braşov şi Sibiu.
[Şi medicii Saşi in Principatele
Române]. Teză pentru doctorat...
Cluj. „Ardealul". 1925. in—8".
32 p. (Facultatea de Medicină
din Cluj).
»888. L Ă Z Ă R E A N L (Barbu). Eustratie
biv-logofet şi medicina legală
XIII. MEDICINĂ.
1881). SCHUSTER (Fr.). Dydrichf =
Dridu din Prahova]. Korrepon-
denzblatt des Vereins für sle-
benbürgische Landeskunde. Sibiu.
1925 Martie—Maiu, An. XLVIII,
N-rele 3—5, p. 34.
1881. SCHUSTER (Fr.). Ruffa arbor
[ — Rucăr]. Korrespondenzblatt des
Vereins für siebenbiirgische Lan­
deskunde. Sibiu. 1925 Martie-
Maiu. An. XLVIII, N-rele 3—5,
p. 34.
Străinătate.
1882. BRATESCU (C). Toponimie
românească în Bulgaria. Analele
Dobrojjei. Cernăuţi. 1926. An. VII.
p. 146—149.
1883. G H E R G H E L (Dr. llie.) Valaşka.
Arhiva din Iaşi. 7925 Ianuarie.
An. XXXII. Nr. 1, p. 68.
1884. MINEA (L). Nume topice din
Polonia. Cercetări Istorice. Iaşi.
1925. An. I, Nr. 1, p. 408.
1885. —- Vlaşco-Selo, „Sat romanesc".
Izvestia. Sofia. II, p. 135. ts'i in] Re­
vista Istorică. Vălenii-de-Munte.
1925, Aprilie—Iunie, An. XI.
X-rele 4—6, p. 133.
in pravilele împărăteşti. [/•«., I.et
nrz'i şi moloz din templul lui Epitiaur).
Bucureşti, „Adevărul" 1924, p. 37
- -40,
1. Ardeal.
1889. HOL OG A (Dr. Valeriu L.). Date
nouă despre loan Molnar-Piuariu,
ca medic şi ca autor medical.
Tată! medicinei savante româneşli.
Sibiu. „Tip. Arhidiecezană",
1926, in 8", 7 p. (Retipărire din
„Transilvania". 1926. [Fevruarie.
An. 57, Nr. 2, p. 73—71]).
1 in ..IsC-riogratia limiolni hi. i ni yi i9Jt ^tiiiii'il iusi^e mt-iilioiiar. numai . articol din „Codrul

1890. B O L O G A (D . Valeriu L.). „Pestchirurgus"
1. M. Popp. Cluj.
„Cartea Românească". 1925. in
8', 4 p. (Extras din ,,Clujul
Medical". 1925. Sepemvrie— Octonwrie.
S-rele 9—10).
1891. B O L O G A (Dr. Valeriu L.>. Terminologia
medicala românească
a doctorului loan Piuariu (Molnar
von Miillerslieim). Cluj. „Ardealul".
1926. in—«°, lip. (Extras din
..Dacoromania" Cluj. [1924—1926].
An. IV, [p. 3*3—3931.
1892. O R I E N T (Dr. Gyula). Az crde"lyi
es bânâti gyogyszere'szet tort6nete.
[Istoria farmacologiei în
Ardeal şi Banat]. Cluj- „Minerim".
1926. in—H. 262 p.
2. Moldova.
1893. B O L O G A (Dr. Valeriu). Medi­
1. Obiceiuri.
BIBLIOGRAFIA
XIV. OBICE1U1
189 \ B E . I E N A H l (!>r. N. C). Urme
tracice în obiceiurile noastre''
Arhiva din laşi, 1925 Ianuarie,
An. XXXII, Xr. 1. p. 70—71. j
1897. N1COLAE (Pavel S.j. ..Târgul i
de fete" de pe muntele Găina, j
..Ţara Moţilor". Buletinul So- i
eietăţii Renale Române ile Gco I
uraîie. Bucureşti, 1926, Vom. j
XLV, p. 122-125. \
1898. Î ' A X A I T E S C L (P. P.). O des- j
criere franceză necunoscută a !
serbării Paştilor in Principatele
Române la sfârşitul veacului
XVI I. Revista Arhivelor. Bncu \
reşti. 1925, An. I, Xr. 2. p. j
291--292. \
1X9'.'. Z O T T A (Sever). Tricentenaiul
unei cărţi germane şi hora
românească. [Descrierea dansului
,,hora" de către Martin Opitz
(1597—1639).] Convorbiri Literare.
Bucureşti. 1926. Martie. An. 51
p. 237—238
cina în Moldova la 1838. (După
nişte articole streine contimporane).
Bucureşti. „Cartea Românească",
19*5. in —8", 11 p.
(Extras din ..Revista Ştiinţelor
Medicale", 1925 Oclamvrie-Noem-.
vrie, Nr. 10—11).
1891. Y G R E i . (Dr.) Medicul lsak-lieg
la curtea lui Ştefan cel Mare.
Adevărul. Bucureşti, 1925 Martie
21, An. XXXVIII. Xr. 12658.
p. 1-2.
3. Ţara Românească.
1895. — [Doctorul lacob Pelarino,
medicul Iui Brâncoveami]. [Menţionat
de N. lorga]. Revista
Istorică. 292« lauarie-Martie.
An. XII, N-rele, 1-3, p. 18.
. FOLKLOR.
2. Folklor.
* *
900. P O P E S C ! (Ion N.). Bibliografie
folklorislicF. [urmare]. Şezătoarea.
Fălticieni, 1925 Ianuarie- Februa
rie, An. XXXIII, N-rele 1—2. p.
15—16; 1925 Martie-Aprilie, An.
XXXIII. N-rele 3—4, p. 35- 48:
1925 lii!ie-Sej>temvrie. An. XXXIII
N-rele 7—9. p. 95— 97; 1925
Oclomvrie-Decenivrie. An. XXXIII,
N-rele 10- 12, p. 126—131; 1926
lan.-Febr. An. XXXIV. Voi.
XXII, N-rele 1—2, p. 20-
24 ; -1926 lulie-Auy. An. XXXI V.
Voi. XXII, N-rele 7 8, p. 79 83.
11*01. B [ O G R E A ] (V.). Legenda „Meşterului
Manole" în Sud-Estu!
European. Neamul Românesc, Bu
cureşti, 1925 Octomvrie 25. An.
XX, Nr. 240. p. l.
1902. MUŞLEA (Ion). Interes pentru

664 i. craciuh
lolklorul românesio in Ardeal
înaintea apariţei baladelor lui
Alecsundri (18Ş2). Transilvania.
Sibiu, 192(1 Oct. An. 57, Nr. 10,
p. 555—562.
19fli (
. PAPARA (¡1 (Taeiie). Graiul şi
l'olklorul Maramureşului. Bucureşti,
„Cultura Naţională", 1925,
in—8°, I.XXXIII f 240p. + 1
Imrtă + XXII f>). (Academia Ro­
190'. B I A M J (I.). Aperçue sur la
presse roumaine. Un ..Catalogue de
FExpoeitùm rétros yecHve de la vresse rouhiaine.
» août n>m"i. Bucarest, Direction
de la Presse du Ministère
des Affaires Etrangères. 19&5. in
—8°, 16 p.
1905. — La petite Entente de la
Presse. Conférence constitutive
tenue a Sinaia le 15 août 1925...
Bucarest. „Ministere Royal des
Affaires Etrangères", 1925, in—8",
189 p.
1906. — La Presso Polono-Roumai
ne". Conférence constitutive tenue
a Galatz le 6—8 mai 1926... Bucarest.
„Ministere Royal des Affaires
Etrangères". 1926. in —8",
29,9. p.
1. Ardeal.
190/. B I B L K A (IV. I.). Ziaristica română
în Maramurăş. Almanahul
Presei Române. Ciuf. 1926.y. 187
—189; (.azela Maramurcşană
Signet, 1926, Februarie 26, An.
VII, Nr. 9, p. 3 ; 1926 Martie 19.
An. Vil. Nr. 12, p. 2; 1926
Aprilie 16, An. VII, Nr. 16.
p. 2: 1926 Aprilie 30, An. VU,
Nr.. 18. p. s.
1908. BOLCAŞ (Lucian) „Foaia Literară"
redactată şi editată de Lucrezia
Rudov—Suciu şi dr. Wilhelm
Rud.w, Oradea—Mare 1897. Amin­
XV. PRESA.
mână. Din vieaţa poporului r^rojkiţ.
XXXIII. Kecf»zii de :.V. Ţirăgam. fiaco-
romania. Cluj, 1924—19.26 \ An.
IV, Part. 2, p. 1061—1091; o.
lAernusianul. fciral şl Suflet. Bucureşti,
1926. Voi. II, Fasc, 2. p.
40.il—405 ; ti. lomu. Revista ţftor|*jL
Vălenii-de-Munte, 1926. lulie-Sept.
An. XU, N-rele 7 9, p. 276 -
277.
tiri. Almanahul Prese* Române.
C/u/. 1926. p.170 174.
190','.—Câteva dale din trecutul ziarului,,Gazeta
"transilvaniei". (1837
—1925), Almanahul Presei Româ­
ne. CI ui. 1926. p. 184 186.
1910.

Sibiu, 1925, August- Septemvrie
An. V, N-rele 8 -9. p. ii--St.
2. Basarabia.
1916. ZABOROVSCH1 (I.). Presa ro»
mânească din Basarabia !n timpul
stăpânirii ruseşti (1905—1918).
România Nouă. Chişinău, 1926
Iulie 2, An. III, Nr. 26 (249),
p. 1—2; 1926 Iulie 14, An. IU,
Nr. 36 (259). p. 1 ; 1926 Iulie
29, An. III, Nr. ÎS (271). p. 1.
3. Oltenia.
1917. STOK.XKSCI (Dem. ].).). O revistă
literară in Craiova la 1889.
„Revista Olteană". Arhivele Olte­
niei. Craiova, 1925 Seplemvrie-
1921. UVKSCi; (Ioan I.). Treizeci de
ani de teatru. Contribuţii la istoria
teatrului românesc. Bucureşti,
„Rampa", 1925. in—8», 333 p.
Ici 100.
1922. M A X I M I U A N (V.). Viaţa unui
actor. 20 ani de teatru. Uimincaţa.
Bucureşti, 1925 August 5. An.
XXI, Nr. 6720, p. 7; — 1925
Septemvrie 19, An. XXI, Nr.
6764, p. 3. [Cu mici întreruperi].
INu continuă (teşi se zice. ..Va urma"].
1. Ardeal.
1923. miEDICEAKU (Tiberiu). Muzica
şi compozitorii români ai Transilvaniei.
Conferinţă... ţinută in
ziua de 11 Noemvrie 1926. |l.oc?J
\1926}. in—8«, 12 p.
2. Moldova.
1924. IUANOIJU (Em. Al.). O privire
retrospectivă asupra teatrului moldovenesc
din primele începuturi
şi până la 1923. [Continuare]. Opinia.
Iaşi, 1925 Ianuarie 9. An.
XXI, Nr. 5281, p. 3; — 1925
BIBLIOGRAFIA 665
Decemvrie, An. IV, N-rele 21 —
22, p. 476—482.
1918. THE OD ORIAN'-CAR AI) A (M.).
Contribuţiuni la istoria presei din
Oltenia. Din trecutul presei craiovene.
Arhivele Olteniei. Craiova,
1926 Mai- Aug. An. V, N-rete ks—
26, p. 178—182..
4. Ţara-Românească.
1919. — Din trecutul ziarului „Universul".
Universul. Bucureşti, 1925
Aprilie 13 t An. XI.1II, Nr. 86,
p.1—2.
XVI. TEATRU. MUZICA.
5. Străinătate.
1920. SAMARIN E A N U (M. G.). Presai
în Macedonia. Almanahul Prese.
Române. Cluj, 1926, p. 163—165.
Ianuarie 16. An. XXI, Nr. 521&,
p. 3; 1925 Ianuarie 28. An.
XXI, Nr. 5296, p. 3 ; — 1925
Ianuarie, 31. An. XXI. Nr. 5299.
p. 3; 1925 Februarie 7, An. XXI.
Nr.5308, p. 3;— 192 5 Februarie
8. An. XXI, Nr. 6309, p. 3.
1925.— Din trecutul mişcărei teatrale.
Teatrul francez la Iaşi. Contrac.
tul încheiat între ocârmuirea MoJdoviei
şi antreprenorii teatrului
francez. Rampa. Bucureşti, 1926
Iulie 29. An. XI, Nr. 2625, p.i."
3. Ţara-Românească.
1926. MASS>OF (Ioan). Din trecutul
teatrului nostru. Cum se numiau
directorii Teatrului Naţional la
1847. Rampa. Bucureşti, 1926 Iunie
2. An. XI, Nr. 2576. p.l.
1927. MINAIt (Profesor Octav). Figuri
din teatrul românesc. Kostache
Karagiale. (1812—1877). Universul.
Bucureşti, 1925 Aprilie 27, An
XLIII, Nr. 95, p. 3; 1925 Maia
4, An. XLIII, Nr. 100, p. 7.

H. ISTORIE
IV ISTORIE PROPRIU ZISA.
111. Istoria Modernă.
Perioada tendinţelor de unitate politică, religioasă
si culturală până la Tudor Vladimirescu.
(1601 1821).
5. Tara-Româneascâ.
1928. Bl.AIXCAItl) (Théodore). Quel­
ques détails additionnels à la
monographie des Mavroyèni. Ou­
vrage très documenté sur l'his­
toire de la Grece. [Nicolas Ma-
vroyeni prince regnant de Vala-
chie 1786—1790]. Marseille, „Imp.
Marseillaise". 1921. in 8", p. 59 —
72 4- pi.
IV. Istoria Contemporană.
Perioada înfăptuirii succesive a unităţii naţionale
până la realizarea României întregite.
(1821-1920).
7. România în primii ani ai
domniei regelui Ferdinand I.
(1914-1920).
1929. IONESCO (T[homa.s|). 1). I U I !
MUZRSCO. V. MIMITKII . K.
P A W J H A T I . C. M. SIHSOM. !.
« A V \MÎSt:0. 1). .VKGlil.l'SCO.
1. T R S V . l.es questions roumains
du temps présent. Avant-propos
de M. Raymond l'oincaré. Paris.
..Felix Alean". 1921. in—-8", /V
•rl87p. Fr. 6 (Bibliothèque
d'Histoire contemporaine).
i- Iu ..lxtofioirmiia liomăr.ri in jam
In ..lni'yi-i.m'flia //0*>i4M in tft:i şi /.»?."
a. Răsboiul pentru întregirea României.
(1916-1919).
1930. ÎAIH.'A (Generalul Alcx.) »)• Me­
morialul meu. Buzău. ,,h>n Câli-
nescu", 1922. in— 8°, 288 p. Lei 28.
1931. IOiXE.%1' (Maiorul Griqore) *).
Jurnalul de războiu al Regimen­
tului „Ştefan cel Mare" Nr. 13.
M 877--78; 1913: 1916—1919).
laşi. „Viaţa Românească",, 1921.
i n — 1 7 H 4 X I . V p. I.ei 19.
1032. JUI1IAII. fl.ocot. ( ol. Gh.).
Mărâşc.ştii. Bevisla Infanteriei.
llucureşti. 1922. Xormvrie, An.
XXJ1. Xr. 252. p. 1—28.
fuse»; clasificat, numai la „h-jotnUia" autorului
fuisse cJttMtk:at 'luai !•: .,irii>atâ i
.

1933. N A G Y (Nagybaczoni Vitez Vil-
raos). A România elleni hadjârat.
1916—1917. Mâsodik javitott es
bovitett kiadâs. [Campioana contra
României, 1916—1917. Ed. II re­
văzută şi întregiăl. 3 voi. [Budapest.
„Fr ier es Tt'rsa," 1932]. in—8«.
VI11 + 248 p. + pl,(I); V111+232
p.+pl.(II): VIII + 127 p. + pl.
(III); a. Kbtet: Erdelv, 11. KStet:
Havasclfild meghoditdsa. 111. Kotet: fise-
menyek — bea & a bucaresli b6ke).
[Voi. I : Ardealul. Voi. II. Cu­
cerirea Ţării-Bomăneşti. Voi. 11!.
întâmplări din 1917 şi Pacea dela
Bucureşti].
2. Balcani.
A. Românii
1«37. BOVJCTHE DE BELLE (Edmond;.
La Macédoine et les macédoniens.
V. ISTORIE
4. Naţionalităţile din
România.
Studii generale -
193«. IOHGA (N.). Les ,.nationalités"
en Roumanie. La Bévue de Ge­
nève- Geni- e. 1921,. iuin, Nr. 12,
p. 890 -896.
d. Evreii.
193». BUA LIN STEIN (Ernie F.). L'oli­
garchie roumaine et les juifs. Pré­
face de A. Ferdinand Herold.
1. In. „Istoriografia II mana în luzi si w*r r
coninleete.
BIBLIOGRAFIA «67
1934. P A L É O L O G U E (Maurice) La
Russie des Tzars pendant la
grand guerre. (II. Pendant la Maille
de Verdun. jV. La Roumanie entrt
en guerre. V. Le désastre roumain.
VII. I.o conférence des alliés). Bévue de»
Ueus Mondes. Paris. 1922 Ian.
1. An. 92. p. 78—114 ; 1922 Febr.
15, An. 92. p. 782—816 ; 1922
Mart. 1, An. 92. p. 148—180;
1922 Mai 1, An. 92. p. 75
i > l ID ..fîut'limentul" (lin „îstoriogratw Uoiuûnà ia tri cartea nu avea toate datele.
—109.
1935* S T E G E M A N N . Geschichte des
Krieges. Band IV. Berlin 1921.
1936 * W O P I C K A (Ch.). Secrets of
the Balkans. Chicago, 1921.
din alte ţări.
[Şi românii]. Préface de Jaques
Bainville. Paris, Armand Colin,
1922, in— 8». IV+IV+303 p.
Fr. 7.
PARŢIALĂ
Paris. Beresnia'-, [1921]. in—S",
264 p. Frcs. 50.
i. Secuii.
1940. JANCSO (Benedek) 2
). A szé-
kclyek. Tôrténeti és néprajzi ta-
nulmâny. [Secuii. Studiu istoric
şi etnografic]. Budapest. „Hor
nyăşzly Viktor",. 1921. in—S\
47 p. Recenzie de: N. Iorga. Bulletin
de l'Institut pour l'étude de l'Eu­
rope sud-orientale. Bucureşti, 1923
Ian.-Martie, An. X, N-rele 1—3,
p. 19—22.
itatele din „itcvuc des Deus Mones" erau in

I. CRĂCIUN
B. ŞTIINŢE AUXILIARE
1. ARHEOLOGIE. ANTICHITĂŢI.
4. Dobrogea.
HM-I-. BERLINER (Rudolf)- Ein fruTicristlicher
Aga politisch aus Kons-
tauza. By¿antinisclie-iVeugrjeeui.
sehe Jahrbücher. Berlin. 1921-
Band, 11, p. ISO—113.
C MATERII IN LEGĂTURA CU ISTORIA
1942 * S L E Z A K (Leo). Meine sämtliche
Werke. [Si ,.Reise nach Rumänien.
19201. [Wien], 1922, p. 229
- 238.
1. CALATORII.
(In ordine cronologică şi pe provincii).
1913. NORDMANN (Charles). Impressions
de Roumanie. [1921], Revue
des Deux Mondes. Paris, 1921
lévrier I. An. 91, p. 637—618.
II. BIOGRAFII. CONTRIBUŢIUNI BIOGRAFICE.
(In ordine alfabetică).
( Tot aci s'au pus şi studiile asupra activităţii ştiinţifice a diferitelor persoane).
1911. TM FAUN IN (Léon). Take Ionesco.
Revue Bleue. Paris. 1922.
Septemvrie. .16, An. 60, .\>. 18, p-
384 -.580.
III. ISTORIA DIFERITELOR INSTITUŢII Şl SOCIETĂŢI.
(In ordinea alfabetică a instituţiilor şi pe provincii).
1945. BIBICESCli (I. G.). Opt ani în
Banca Naţională a României. Bu­
cureşti, ..Imprimeria Stalului"
1921. in 3', 594-72 p
D. DIFERITE CHESTIUNI NUAVAI IN
LEGĂTURA CU ISTORIA
1946. D O B H E S C L (Dr. Aurel). Legea
agrară pentru Transilvania, Raliat,
Crişana şi Maramureş. Cu
'iidrumări şi desluşiri de... Ed.
11. complectată. Sibiu, ,.Foaia
III. CHESTIA AGRARA.
Poporului", 1922, in--16\ 234
p. -\- indice ~- tabele sinoplix. (Bi­
blioteca Partidului Naţional Ro­
mân. Nr. 2),

1. Biserica Catolică.
a. Ardeal.
1947. *TKJHEsVÂRV (Or. .lânos). Er.
dilij kozepkori piispo'.ei. [Episcopii
Ardealului din evul mediu]. Cluj,
.,Minerva", 192?. 476 p.
19 X.
3. Biserica Ortodoxă.
— Generalităţi -
K O . L K O L L E Ş (Ph.)
BIBLIOBRAFIA 66«
IV. BISERICA.
(Pe culte şi provincii)

SUPLIMENT LA „ISTORIOGRAFIA ROMANA IH 192]
1957. A N U A R U L COMISIUNll MO­
N U M E N T E L O R I S T O R I C E . S E C ­
A. ISTORIE
li. PERIODICE.
ŢIA DIN B A S A R A B I A . Chişinău,
„Glasul Ţării", in — 8°, 1924,
An. 1.
1958. A R H I V A SOMEŞANA. Revistă
istorică culturală. Năsăud. Tip.
IV. ISTORIE PROPRIU ZISA.
Studii de sinteză—
1960. B O R B É L V (Dr. Ist van >. Ujabb
vélemények a roman nép és a
român nyelv eredetérol. [Păreri
noi despre originea poporului român
şi a limbii române]. Erdélyi
Irodalmi Szemle. Cluj, 1924 Septemvrie-Octomvrie.
An. LV] (I).
Nr. 8. p. 305—311.
1961. I O R G A (N). Choses d'Orient
et de Roumanie. Conférences
données aux Universités de Varsovie,
de Wilno, de Poznan, de
Cracovie et de Lwow. Paris-
Bucarest,,,.!. Gamber", Tip. „Lupta"
N. Stroilă, 1924, in—8", 92 p.
.1. lu ..istoriograiia lic-otănâ io me* si i92i il
Naţională G. Matheiu. Bistriţa.
Bianual, in—8\ 1924, Nr. 1.
1959. DACIA. Recherches et découvertes
archéologiques en Roumanie.
Publiées sous la direction de M.
Vasile Pdrvan. Bucarest. „Cultura
Naţională. Anual.in—4",l924,An.l.
1902. I O H G A (N). 1
Influences étrangères
sur la nation romaine. Leçons
faites à la Sorbonne. Paris,
,,./. Gamber", 1923, in—8«, 91 p.
1963. * HANDI (Oscar). La Roumanie
ancienne et moderne. Vita Italiana.
[1924]. R,tenzeie de: N. lorga. Revue
Historique du Sud-Est Européen.
Bucarest-Paris, 1925 Ianuarie-
Martie, An. II, N-rele 1—3, p. 70.
1961. * W I R T H (Dr. Albrecht). Der
Balkan. Seine Länder und Völker
in Geschichte, Kultur, Politik,
Volkswirtschaft und Weltverkehr.
Ed.f IV. [Si Românij din Dacia-
Traiana si Macedonia]. Stultgart-
Berlin-Leipzig. 1924.
'LUTEA HU AVEA toale ILATELF.

BlBLiOORAFIA 671
I. Istoria Veche.
Perioada de plămădire a poporului românesc până
la ultimele năvăliri barbare. (1241).
2. Epoca Daco-Romană.
(106—275).
1965. CAHCOl'INO (.Jérôme). Les ri­
chesses de üaces et le redresse­
ment de l'Empire Romain sous
Trayan. Daeia. Bucarest, 1921,
Au. I. )>. 27- 34.
3. Epoca năvălirilor barbare.
(275 1241).
196 1. BOHHEIA (Dr. Istvm). Adalékok
a Balkant'élszigeti Romànok észak-
ra v ndorlâsunak torténetéhe/..
[Adausuri la istoria uùgraliunii
spre nord a Românilor din
Peninsula Balcanică]. Krdclyi Iro-
dalmi Szeinle. Cluj, 1924 Novern-
bric-Dccemvrie, A.n. LXI (1).
N-rele 9—10. p. 395 —401.
19i>7. DICULESCU (Dr. Constantine.).
Die Wandalen und die Goten
in Ungarn und Rumänien. Mit 29
Textabbildungen. Leipzig. ,,Curt
Kabitzsch". 1923. in- •«". V + 64p.
(Mannus - Bibliothek Nr. ,'j4). ite-
• mz'ii ae • A. larga. Revue Hisloripuc
du Sud-Kst Européen. Bucarest-
faris. 1925 lan.-Martie. An. II.
N-rele 1 3. p. 04 - 05; Walter Um
i>t* 'sub titlul : Neue Literatur zur
Völ, erwandeiungszeit]. Ungari­
sche Jahrbücher. Leipzig-Berlin.
1923. Band. III, p. 177—173 ;
Ludwin sehmitlt. Ungarische .Juhrbü
eher. Leipzig-Berlin. 1925 Aprilie.
Band. V, Heft, 1. p. 113-115.
T. 68. H OMAN (Bulint). Geschichtliches
in Niebelungenlied. Şi despre
Vlahi], herlin-Leipzig. ., Walter de.
(iruylet et Co." 1921. in--8". 48
p. (Ungarische Bibliothek, für das
Ungarische Institut an der Uni­
versität Berlin. Erste Reihe. VI).
191)9. M E O E R L K (Lubor) ».) Manuel
« e l'antiquité slave. ï W l. L'instoire.
[Şi despre Români până in veacul
al X-lea]. Paris. .,Honoré Cham­
pion" , 1923, in 8'. V111 +240 p.
(Colleetionu de manuels publiée
par I'Instituit d'études slaves. !).
II. Istoria Medie.
Perioada organizării Voevodatelor şi Principatelor
române până Ia unirea lor sub Mihaiu Viteazul.
(1241 — 1601).
2. Moldova.
1970. HASKK(Jai) Chrisostom). Pamiet-
niki .lana Cbryzostoma /. Gosla-
wic Paska. Opracowal lan Czu-
bek. ( Monuu'.entele lui loan Chri-
soslom şi a lui Goslawic Paska.
Lucrată de loan Czobek). Wydanie
krytyczne, zupelne /.wow... /«-
h'adu Naro iovtego im Ossolinstieh.
11923], in- 8°. XXIV -f- 459 p.
1971. URSU (I.) 2). Petru Hareş. Bu
cureşti, „Convorbiri Literare", 1923.
in—8°. 144 p. Lei 30. (Biblioteca
Istorica No. 1).
J. tn ..Idonogralio K'ji„,ti>., ,» şt i:>*t" tarte;* ne aven i.oate natele.
.,- li' .1 tlai'wrana ti>.„>fXiaj '>->! m'; ţi ernte* mi livori toate latele

672 1. CRĂCIUN
III. Istoria Modernă.
Perioada tendinţelor de unitate politică, religioasă
si culturală până la Tudor Vladimirescu.
(1601 - 1821).
Studii generale
1972. G1UKESCU (C. C). Une enquête
française sur les Princpautés
roumaines au commencement du
XVIIl-e siècle. Paris-Bucarest.
,,l)alina Românească", Vàlenii-de-
Munte, 1921, in—H". 29 p. (Extrait
des „M langes de l'Ecole Roumaine
en France", [1925. Part. I.
p. 39—63]). Recenzie de : V. Boarea.
Anuarul Institutului de Istoric Na­
ţională Cluj. 1924—\925, An. 111,
p. 705.
1. Ardealul.
1973. GYAKFAS (Elemer). Bethlen
Mikl' s kancellcir, 1642—1716. [Cancelarul
Nicolae Bethlen], Dies'jszentm
rton. „lirsztbet". 1924, in
— 8". 227 p. jig. UecenrÂe de: l>r. Biro
Vencel. Erdclyi Irod a! iui Szenilc.
Cluj, 1925 Ianuarie-Februarie, An.
LVII (II), N-rele 1—2, p. 41—45.
1974. P A U L E S C U (Eugene). Georges
II Rakoczy prince de Transylvanie.
(1648—1660). Essai sur sa
politique extérieure. lassy „Versuri
şi Proză". 1924. in—*°,
IV+133 p. +2 pl.
5. Ţara Românească.
1975. A I U C E S C U (Iulia). Consideraţi
uni asupra revoluţiei lui Tudor
Vladimirescu. Bucureşti. „România
Nouă" Th. I. Voinea,
1924, in—8° f ¡2 p. lei 20.
197(i. B1TAV (Dr. Ârpâd). Caragea Jânos
volt havasalfoldi fejcdelem
mint az uj gorog irodalom munkâsa.
[loan Caragea fostul Voevod
al Ţării Româneşti ca colaborator
în ogorul nouei literaturi grece­
şti]. Erdclyi Irodalmi Szemlc.
Cluj, 1921 Aptilie-Maiu, An.
L\I, Nr. 5—6. p. 232—233.
IV. Istoria Contemporană.
Perioada înfăptuirii succesive a unităţii naţionale
până la realizarea României întregite.
(1821 — 1920).
— Studii generale —
7. ANCEI. (Jaques) 1
). Manuel historique
de la question d'Orient.
(1792—1923). [Şi Principatele Romane
-şi apoi România]. Paris.
„Delagrave", Impr. Ouvrière, AngouUme.
1923, in—8 a
, 336 p.4-1 pl.
(Bibliothèque d'Histoire et de
Politique), «««fiïie de : N. lorga. Itc-
vue Historique du Sud-Est Euro­
péen. Bucureşti, 1924 Ianuarie-M ortie
An. I, N-rele 1—3, p. 82—8 9.
1978. IOHGA (N.). Edudes Roumaines.
27. Idées si larme, littéraires françaises
dans le sud-est de l'Europe. Leçons
faites a la Sorbonne. Paris ,,.7.
Gamber", Tip. ,,l)atina lîomdneascâ",
Vâlenii-de-Munle,. 1924-
\0 247 p. Francs 10.
1979. IAÎPAŞ (I.). Legăturile lui
[Avram] Iancu cu fraţii de din
colo [din Principate]. Patria. Cluj
1924, August 30, An. VI, Nr.
183a p. 3.
2 4
î. In ^Istoriografia Romă;\â iit ^'¿3 şi 19 * cartea nu avea toate datele

1. Ardealul cultural, revoluţionar
şi naţionalist al veacului
al XIX-Iea şi începutul
veacului al XX-lea.
1980. — Un document al vremii. Atitudinea
episcopatului ortodox
dela noi faţă de intrarea României
in acţiune. Unirea. Blaj,
192-3 Martie 3, An. XXXIII, Nr.
9, p. 2—3.
1981. DHAGANESIU (Dr. Titus). Un
document istoric. Devastarea economică
a Moţilor acum 100 de ani.
Patria. Cluj, 1924 Septemvrie 9.
An. VI, Nr. 191, p. 1 ; 1924
Septemvrie 10, An. VI, Nr. 192,
p. 1—2.
19S2. D H A G O M I R (Silviu). Documente
maghiare referitoare la luptele
din munţii Apuseni în 1849.
Patria. Cluj, 1924 August 30, An.
VI, Nr. 183. p. 2.
1983. HEVENESY (André de). L'agonie
d'un empire. L'Autriche-Hongrie.
Moeurs et politique. [Şi Românii
din Ardeal]. Paris, „Librairie
Academique Perrin et C-ie", 1923.
in—8», 281 p. Frcs 7,50.
1984. — Un istorie ungur despre
lupta dela Abrud. [1849]. Patria.
Cluj. 1924 August 31, An. VI, Nr.
184. p. 1.
1985. P O P (Traian). Martirii români
executaţi şi maltrataţi în Târgu-
Mureş în revoluţia din anul 1848-
49. Patria, Cluj, 1924 Septemvrie
5, An. VI, Nr. 188 p. 1—2.
1986. TISZA (Grof Istvân). Grof
Tisza Istvân osszes munkâi. [Operele
complete ale contelui Ştefan
Tisza]. Voi. II: Atitudinea României
fa\ă de Austro-Ungaria in 19H;
Scrisori către vlădicii români din Ardeal in
decursul răzb fiului mondial]. Budapest,
Fran lin Tàrsulat, 1924. in —8",
1. In „Istoriografia Rom/kai in 1923 yi i92i"
..Bulet. ^oc. Ren, lioro.

674 I. CRĂCIUN
a. Răsboiul pentru întregirea României.
(1916-1919).
1992. ABZ (Generaloberst) *). Zur geschiente
des grossen Krieges. 1914
— 1918. Wien.. „Rikola", Tip.
R. Kiessei Salzburg. 1924. in—S\
p. 102—120; 159—104; 225—237.
19f-3. *ARZ (Generaloberst v.). Der
Krieg gegen Rumänien. Schweizerische
Vierteljahrschrift für Kriegs
wissenschal'l. Basel. 1924. Heft 1.
1994. CAROSSA (Hans). Rumänisches
Tagebuch. [1916]. Leizig. „Insel"
Tip. Fr. Richter, 1924, in—8\
229 p.
1995. CIBIN fNeculai). Războiul nostru.
[1916—1919J. Bucureşti. „Imprimeria
Statului", 1924, in—S", 15S
p. Lei 30.
19C6. GEORGESCU (Colonel Christodulo).
Gălăţenii şi Bârlădenii în
războiul pentru întregirea neamului.
Galaţi. „Moldova", 1924. in—
4°, 90 p.
1997. *IOAN (Ştefan C). Din revoluţiunea
rusească. Bucureşti. 1923.
1998. * WIND1SCHGRAETZ (Prince
Louis W.). Mémoires. Traducere
franceză. Parii. 1923.
oc. Pacea dela Paris. (1920).
1999. * WILSON (Woodrow). Memorien
und Documenten über den Vertrag
zu Versailles, anno MCMXIX.
Herausgegeben von R. St. Baker.
Leipzi , 1923.
V. Istoria Nouă.
România întregită. (Dela 1920 până în zilele noastre).
20C0. IACOBESCi; (Teodor D.). Situaţia
din Basarabia. (Cuvântare ţinută
la discuţia Mesagiului în ziua
de 31 Octomvrie 1924). Bucureşti,
Imprimeria Stalului, 1924, in—8«,
72 p. Lei 5.
2001. MLREŞAAU (C). Ţara Noastră
în lumina străinătăţii. Judecăţi
contemporane. Constanta. „Albania",
1924, in— «», 15 p. Lei 7.
2002. POPOVICI (C). Les impérialistes
russes et la Bessarabie. Mercure
de France. Paris. 1923 février 1.
2. Balcani.
2005. MICH OFF (Dr. Nicolas V.) 2
). La
population de la Turquie et de la
Bulgarie au XVIII-e et XIX siècle.
A. Românii din alte ţări.
An. 34, Tom. CLXI. Xr. 591, p.
840—874.
2003.—>,HcTopHiccKaa npaBjra no Becca-
pafJCKOMy BOnpocy." [Adevărul istoric
asupra chestiunii Basarabiei.
EepJliiHî,. l'J24. in—8«, 44 p.
2004. SUCIU (Petru). Probleme ardelene.
Reforma agrară în Ardeal.
Problema oraşelor ardelene. Clasele
sociale în Ardeal. Cluj. „Societatea
de Mâine", 1924, in—8", 46 p.
Lei 20. (Biblioteca Socială şi Economică,
I).
[Românii din B ileai.i]. Vol. II [Şi
text bulgăresc]. Sofia. Irnpr. de la
Cour Royale, 1924, in—S«. (Académie
Bulgare des Sciences).
2006. PAPAHAGI (Nie). Aromâniii în
1. In „Istoringniiia Homlnä trt ITIS st II 14" cartea im avea tonte datele.
In „litorio'irofia llvmănâ in lO'iö fi last" cartea im avea toate líatele.

epoca lui Aii Paşa. Peninsula Bal­
canică. Bucureşti, 1924 Iulie, An.
II, Nr. 3, p. 41—43.
2007. PAPAHAG1 (Nicolae). Viaţa şi
isprăvile armatolului aromân Ca-
BIBLIOGRAFIA 675
ciandoni. (După istoricul francez
Claude Fauriel). Peninsula Balcanică.
Bucureşti. 1924 Septemvrie,
An. II, Nr. 4, p. 60—62.
B. Relaţiile şi legăturile cu alte state
1. Bulgaria.
2008. A R G I N T E A N U (Ion D.). Raporturile
politice româno-bulgare din
trecut şi din prezent. Peninsula
Balcanică. Bucureşti, 1923, Iunie
6. An. I, Nr. 2, p. 7—8.
2. Ucraina.
2009. N A N R K I Ş (Gr.). Les rapports
entre la Moldavie et l'Ukraine
d'après le folkrore ukrainien. Paris.
Bucarest. „J. Gamber", 1924, in—
8", 36 p. (Extrait des ,,Mélanges
de l'Ecole Roumaine en France".
1. Judeţe şi localităţi.
(in ordinea alfabetică a provinciilor
şi localităţilor).
a. Ardealul.
V. ISTORIE PARŢIALA
2011. C1PLEA (Dr. AL). O delimitare
de graniţă între Maramureş şi districtul
Năsăudului. Arhiva Some-
şană. Năsăud, 1924, Nr. 1, p.
49—60.
2012 Ş O T R O P A (Virgil). Districtul
Năsf.udului. Arhiva Soniesană. Năsăud,
1921, Nr. l,p. 5—13.
'.'Ol i. Ş O T R O P A (Virgil). Răboaje din
trecut. [însemnări din «rhiva bistriţeană
privitoare la ţinutul Năsăudului
şi a Bistriţei]. Arhiva
Sonieşană. Năsăud, 1924, Nr. 1,
p. 61—70.
1924, [I. Pârtie, p. 1—36]). Heeenzie
de- v. Boarea. Anuarul Institutului
de Istorie Naţională Cluj. 1924—
1925, An. III, p. 704—705.
3. Ungaria.
201 t.BITAY(Dr. Ârpâd). Grof Séchenyi
Llvănnak és apjànak hire és
egykoru ismertetése Româniâban.
[Remimele şi notorietatea contemporană
a contelui Ştefan Séchenyi
şi a tatălui său în România].
Erdélyi Irodalmi Szemle. Cluj,
1924 Februarie. An. LVI [I]. Nr.
2, p. 136—141.
2014. M A R ŢIAN (Iulian.) Contribuţii
la istoricul Rodnei. Arhiva Soine-
şană.
14—20.
Năsăud, 1924, Nr. 1, p.
2015. S I G E H U S (Emil). Vom alten
Hermannstadt [ = Sibiu]. II. Folge.
Ilermannstadt. I. Urotleff, 1923.
in—8«, 189 p.
2016. BICH1GEAN (Vasile). Trei călători
străini despre Valea Someşului.
[De Gerando, Rudolf Bergner,
Charles Bonei]. Arhiva Somc-
şmrÂ.Năsăud, 1924, Nr. 1, p.
41—18.
b. Banatul.
2017. NOVACOVICIU (Emilian). Monografia
comunei Răcăşdia jud.
Caras-Severin dela amil 1777—

676 I. CRĂCIUN
1922. Oravifa, Tip.Pelişor, 1923,
in—8«, 102 p .
2018. HANS (Josef) Historische
Bilder und Skizzen aus dem
Torontaler Komitat. [1924]. in—8«.
23 p. (Historischer Au zug aus dem
Schwickcrschen Wer e „Geschichte,
der Temeser Banats" und aus
der „Gcografischen Beschreibung des
Torontaler Komitals" von Herr
Bi rgersc uldireklor Anton Leitich).
f. Moldova.
201'J. BÜGIIAN (N. A.) >). Imaşul Târgului-Iaşilor.
Cercetări istoricoedilitare.
(Documente, studii şi
note). Iaşi, „Lumina Moldovei".
1924, in—S\ 37 p. (Extras din
„loan Neculce". [1924], Fasc. 4,
[p. 46—80}.
2020. FA Ut (D.). Galaţul nostru. însemnări
istoric, şi culturale. Gala[i,
H. Goldenberg S-sori, [1924], in—
8", IIS p . fig. Lei 35.
2. Biserici şi Mănăstiri.
(Pe culte, provincii şi localităţi. Tot
aci s'au pus şi lucrările privitoare la
arta lor].
c. Ortodoxe.
a. Biserici.
Basarabia
2021. BERECHET (Ştefan Gr.). Cinci
biserici vechi din Chişinău. Anuarul
Comisiunii Monumentelor Istorice.
Secţia din Basarabia. Chişinău,.
1924, p. 112—118.
2022. C I O B A M . (Ştefan). I. Biserici
vechi din Basarabia. II. Din
bibliotecile ruseşti. (Notiţe mărunte).
Ch şinău, „Glasul Ţării,
1924, in—8", 33 p. (Extras din
„Anuarul Comisiunii Monumentelor
1. In ..Istoriografia iîimdnă în 1923 si 1
tlîn ..îoaii Neculce".
istorice. Secţia din, Basarabia [p.
1—83]). Recenzie de : N. lorga. Revista
Istorică. Vălenii-de Munte. 1925
Iulie-Sept. An. XI. N-rele 7—9,
p. 246—248.
Bucovina.
* *
2023. H E N R Y (P.). De l'originalité
des peintures bucoviniennes dans
l'application des principes byzantins.
Communication au premier
Congrès d'Etudes Byzantines à
Bucarest. (1924). Bizantion. Pa
ris-Liege. 1924. Tom. I, p. 291—
2. [u ..Istoriografia Romană din 1023 şi. I924 il studiul fusese menţionat numai ca artciol din „Bul.
303.
| 204. * TAl'RAI.I (O). Les fresque»
| des églises de Bucovine. Paris.
j 1924.
2i' ii
2025. B A L Ş (G.). Biserica Mirăuţi
din Suceava. Buletinul Comsiunil
Monumentelor Istorice- Craiova.
1924 Octomvrie. Decemvrie. An.
XVIII, Fasc. 42, p. 169—173.
Moldove.
2026. fjRECO (V.). Eine Belagerung
Konst.antinopels in der rumänischen
Kirchenma'erei. Bizanton.
Paris-Liege, 1924, Tom. I. p.
273—289.
Ţara-Romanească.
2027. CONSTANTUVESCU (N. A.) 2
) ,
Biserici şi mănăstiri din judeţul
Buzău. Craiova. Ramuri, 1924, in
—8°,16 p. (Extras din „Buletinul
Comisiunii Monumente'or
Istorice". [1924 Iulie Septemvrie.
An. XVII, Fasc. 41, p.
141 — 142; 1924 Oct.-Dec. An.
XVIII, Fasc. 42, p. 183—191.
studiul fusese menţionat numai oa articol,

2018. B R A l T L E S C U (V.). Ctitoriile
lui Misa Anastasievici. Biserica
din Clejani-Vlaşca şi cea din
Brânceni - Teleorman. Buletinul
Comisiunii Monumentelor Istorice,
Craiova, 1924 Oclcmvrie-Decemvrie.
An. XVIII. Fasc. 42, p. 25.
2029. G E O H G E S C U (Preotul Ştefan).
Monografia bisericii parohiale Sf.
Dimitrie (Colentina). Bucureşti.
Tip. „Fundaţiei Culturale Principele
Carol". 1924. in—8'. 22
p. Lei 8.
2030. B R Ă T U L E S C L ' (V.). Biserica din
Grădiştea - Vlaşca. Buletinul Co-
misitmii Monumentelor Istorice.
Craiova, 1924 Oelomvrie - Decemvrie,
An. XVIII, Fasc. 42.
p. 174—176.
2031. N E D I O G L U (Prof. Gh.). Stavropoleos.
Istoric. Buletinul Co-
misiunli Monumentelor Istorice.
Craiova. 1924 Octnnvrie-Decemvrie.
An. XVIII, Fasc. 42, p. 141—
168.
¡3. Mănăstiri.
Basarabia.
2032. — Istoria pe scurt a Sf. Monăstiri
Hârjauca, jud. Orhei, cu
hramul „înălţarea Domnului",
alcătuită după documentele m-rei
şi predania călugărilor bătrâni.
Chişinău, Tip. Eparhială, 1924,
in—8". 16 p.
3. Monumente Istorice.
b. Basarabia.
BIBLIOGRAFIA
2033. l'ANAITESCL 1 (General Se).
Cetăţile-ruini din Basarabia de
pe Nistru şi Dunăre. Anuarul
(omisiunii Monumentelor Istorice.
Secţia din Basarabia. Chişinău,
1924, p. 84—111.
4. Naţionalităţile din
România.
— Studii generale —
2034. I O H G A (N.). Les nationalités
en Transylvanie roumaine. L a
677
Itevue de Genève. Genève 1923
lévrier, Nr. 32. p. 229—231.
b. Ciangăii.
2035. B I T A Y (Dr. Arpàd,. Zöld Péter a
csöbörcsöki magyaroknàl. 1767.
(Egy moldvai esàngô naplo, a
XVIII sz-bol. [Petru Zöld la ungurii
din Csöbörcsök în 1767.
(Ziarul unui ciangău moldovean
din veacul al XVIII-lea)]. Erdélyi
Irodalmi Szemle. Cluj, 1924
lunie-Septemvrie, An. LVI (I),
Nr. 7. p. 264—266.
h. Rutenii.
2036. H ODIN K A (Antal). L'habitat,
l'économie et le passé du peuple
ruthène au sud des Carpathes.
Bévue des Etudes Hongroises et
Finno - Ougriennes. Paris, 1924
Octomvrie-Decembre, An. II, Nr.
4, p. 244—273.
i. Saşii.
2037. • F L T T B O G E N (G.). Auslandsdeutschtum
[Siebenbürger Sach­
sen]. Jahresbericht für neuere
deutsche Literaturgeschichte. 1923.
p. 114.
k. Secuii.
2038. S C H Ü N E M A N N (Konrad), Zur
Herkunft der Siebenbürger Székler.
Ungarische Jahrbücher. Leipzig-Berlin.
1924. Band. IV, p.
405—407.
1. Şvabii.
2039. * H O F F M A N (Leo). Deutsch=
"Werschetz in der ersten grossen
Ansiedlungsperiode. Werschelz. Banater
Buchdruc crei, 1923. 31. p.
2040. * M Ö L L E R (Karl von) şi Hugo
G R O T H K . Das Banat. Ein
bild deutschen Volkstums und
deutschen Schaffens im Südosten
Europas. Leipzig —Gohlis. [19241],
80 p. (Sonderheft aus„Deutsche

678
Kulter in der Well ". An. 9,
N-rele 1—4).
2041. * R Ü D I G E R (Hermann,. Das
Deutschtum an der mittleren
Donau (Ungarn, Jugoslavien,
Rumänien). [Despre Şvabi]. München.
1923. 23. p.
2042. SIMU (Traian) *). Colonizarea
Şvabilor în Banat. Timişoara,
„Banatul", 1924. in—S", 54 p.
m. Ungurii.
2043. G Y Ö R G Y (Ludwig). Din ungarische
Literatur in Siebenbürgen.
(1919—1922). TTnuarlschc
Jahrbücher. Berlin-Leipzig, 1923.
Band III, p. 273—276.
2014. K R I S T Ö F (Dr. György). Az erdelyi
magyar irodalom mult ja es
jövöje. Tanulmänyok. Cikkek.
[Trecutul şi viitorul literaturii ungureşti
din Ardeal. Studii. Articole].
Cluj, „Minerva", 1924. in—
8, 295 p. Lei 130.
5. Documente.
(După epoce şi provincii).
f. Moldova.
1601 -1821.
2045. V I S Ă R I OX (Episcopul Hotinului).
Un document interesant privitor
Ia Mănăstirea Neamlu. [1724j.
Traducere din limba turcă. Anuarul
Comisiunii Monumentelor Istoriee.
Secţia din Basarabia. Chişinău,
1924, p. 149.
B. ŞTIINŢE
I. ARHEOLOGIE
— Studii generale —
2051. * P Ä R V A N CV.). Nuove considerazioni
sul vescovato della Scizia
Minore. Rendicohti della Pontficia
I. In „Istoriografia Ro>ndnă in 1923 şi isz4
'-. III „Istoriografia Română in 1923 si 1924''
I. CRĂCIUN
k. România. (1866-1920).
2016. I O R G A (N.) 2
). Correspondance
diplomatique roumaine sous le roi
Charles I-er (1866—1880) publiée
sous les auspices du Ministère
des Affaires Etrangères de Roumanie.
Paris, „Gamber", 1923,
in—8", XXXIX + 351 p. Lei 60.
6. Inscripţii.
(După epoce şi provincii).
(Tot aici s'au pus şi notiţele din
cărţile vechi).
b. Basarabia.
2017. B E R E C H E T (Ştefan Gr.). O inscripţie
din 1797 [delà catedrala
din Bălti]. Anuarul Comisiunii Mo­
numentelor Istorice. Secţia din Ba­
sarabia. Chişinău, 1924, p. 150
f. Ţara-Românească.
2048. D R A G H I C E A N U (Virg.). Biserica
Bolintinul din Vale. [Pisania]
Buletinul Comisiunii Monnmentelo
Istorice. Craiova, 1924 Oclomvrie
Decembrie, An. XVIII, Fasc. 42
p. 192.
2049. D R A G H I C E A N U (Virg.). Cocorăşti-Prahova.
[Pisania bisericii].
Buletinul Comisiunii Monumentelor
Istoriee. Craiova, 1924 Oclonwrie-
L>ecemvrie, An. XVIII, Fasc. 42,
p. 192.
2050. N I C O L A E S C U (Profesor St.). Importanţa
inscripţiilor slavoneşti din
biserica Domnească delà Curtea-de-
Argeş. Universul Literar. Bucureşti,
1923 Noemvrie 18. An. XXXIX,
Nr. 45, p. 7.
AUXILIARE
. ANTICHITĂŢI.
Academia Romana di Arehcoloyia
1924. Recenzie de: X. lor.ja. Revne
Historique du Sud-Est Européen.
cartea nu avea toate datele,
•artea u.i .v.ea toate datele.

Bucarest-Paris, 1925 I alie-Seplemvrie,
An. II, N-rele 7—9, p.
2S5—286.
Ï. Ardeal.
2052. DAICOVICI (Constantin). Fouilles
et recherches a Sarmizegetusa.
I-er compte rendu. Dacia. Bucarest,
1924, An. I, p. 224—263.
2053. FERENCZI(Alexandru). Les fouilles
archéologiques de Poiana Selei,
près de Sarmizegetusa. Dacia. Bucarest,
1924, An. I, p. 264—272.
2054. FILIMON (Aurel). Le dépôt en
bronze de Suseni (Transylvanie).
Dacia. Bucarest, 1924. An. I, p.
343—358.
2055. L A S Z L O (Francise). Les types
de vases peints d'Ariusd (Erôsd).
Dacia.Bucarest, 1924.An.I, p.l—27.
2056. ORIENT (Dr. Iuliu) Descoperiri
noui medico-istorice, din timpurile
romane, în Cluj. Clui, Tip. Naţională,
[1924], in—8", 4 p. (Extras
din „Clujul Medical", 1924. Nr. 11
—12).
2057. P[ ARVAN] (V). L'âge du dépôt de
bronzes de Suseni [Transylvanie].
Dacia. Bucarest, 1924, An. I, p.
359—362.
2058. R O S K A (Dr. Martin). Recherches
préhistoriques pendant l'année 1924
[en Transyvanie]. Dacia. Bucarest,
1924, An. I, p. 297—316.
4. Dobrogea.
2059. PfARVAN] (V.;. A propos du
„basileus" Cotys de Callatis. Dacia.
Bucarel, 1924, An. I, p. 363—367.
20.Î8. MITESCU (L). Monografia familiei
Miteseu din laşi. Iaşi. „Moder­
BIBLIOGRAFIA 679
2060. P Â R V A N (Vasile). Une nouvelle
inscription de Tomi. Dacia. Bucarest,
1924, An. I, p. 273—279.
2061. S A U C I U C - S A V E A N U (Théophile).
Observations concernant deux décrets
des „thiasites" de Callatis.
Dacia. Bucarest, 1924, An. I, p.
317—324.
II. GENEALOGIE
6. Oltenia.
2062. BARCACILA (AL). Antiquités
pré-et proto-historiques des environs
de Turnu-Severin. Dacia.
Bucarest, 1924, An. I,p. 280—296.
7. Jara-Româneascâ.
2063. A N D H I E S E S C U (L). Les fouilles
de Sultana [Roumanie]. Dacia.
Bucarest, 1924, An. 1, p. Sl-107.
2064. D U M I T R E S C U (Vladimir). Découvertes
de Gumelnija [Roumanie].
Dacia. Bucarest, 1924, An.
I, p. 325— 342.
2065. D U N A R E A N U V U L P E (Ecaterina).
Ciiestiunea Bastarnilor în legàturâ
eu piatra sepulcralà de la Dragomirna.
Buletinul ComisiunU Mo-
nnmentelor Istorice. Craiova, 1924,
Octomvrie-Decemvrie, An. X VIII,
Fasc. 42, p. 177—184.
2066. P A R V A N (Vasile*. Considérations
sur les sépultures celtiques de Gruia
[Roumanie]. Dacia. Bucarest. 1924,
An. 1. p. 35—50.
2067 V U L P E (Radu et Ecaterina). Les
fouilles de Tinosul (Roumanie)
Dacia. Bucarest, 1924. An. I, p.
166—223.
na", Sam. Schoen/eld.
1924, in 8°, 15 p.
C. MATERII IN LEGĂTURĂ CU ISTORIA.
II. BIOGRAFII. CONTRIBUŢIUNI BIOGRAFICE.
(In ordine alfabetică).
(Tot aci s'au pus şi studiile asupra activităţii ştiinţifice a diferitelor persoane)
2069. SLAVICI (loan). Amintiri. Emi-
nescu. Creangă. Caraginle. Cosbuc.
Maiorescu. Bucureşti, „Cultura Na
ţională", 1924, in—8°, 185 p.Lei 5-

680 I. CRĂCIUN
2070. NANU (N. C). Activitatea Prea
Sfinţitului lacov Antonovici ca
episcop la eparhia Dunării-de-
Jos. După ziare şi alte dări de
seamă. 1 Aprilie 1923—1 Aprilie
1924. Huşi, „lejcae" Ghecrghe Jorică
S-sor, 1924, in—8', IV +147 p.
2071. P E T R E S C U (Corvin M.). Vintilă
Brătianu, Ministru de Finanţe.
„Doctorul" G. D. Creangă, fost
Secretar General de Minister. D.
Gheorghiu, Secretar General al
Ministerului de Finanţe. Octavian
. Goga, fost Ministru. 1924. in—8°.
14 p. (Figuri Contemporane. III).
2072. * P A S C U (Dr. Giorge). Viaţa şi
operele lui D. Cantemir. Bucureşti,
1924. Recenzie de.: V. Boarea. Anuarul
Institutului de Istorie Naţională
C'lij. 1924—1920, An. III, p.
711 — 712.
2073. DIAMANDI AMINCEAiVUL (Pro
fesor V.). Marele român Coletti.
Universul Literar. Bucureşti, 1923
lctnuarie21. An. XXXIX, Nr. 2,
p. 2; 1923 Ianuarie 28. An.
XXXIX. Nr. 3,p. 23; 1923 Februarie
11. An. XXXIX, Nr. 5,
p. 6—7.
2074. * MAH1NESCU (Constanţa). George
Coşbuc. Studiu critic. Bucureşti.
1924. 340 p. Uecemie de: I.
Chineza. Dacoroniania. Cluj, 1924—
1926, An. IV, Part. 2, p. 1230
—1234.
2075. ŞONŢU (Alexandru I.). Pagini
din trecut. Poetul George Creţeanu.
Universul Literar. Bucureşti, 1923
Februarie 25, An. XXXIX, Nr. 7,
p. 2; 1923 Martie. 4, An. XXXIX,
Nr. 8, p. 2; 1923 Martie 18.
An. XXXIX, Nr. 10, p. 2—4;
1923 Martie 25, An. XXXIX,
Nr. 11. p. 2—3.
2070. B O L O G A (Dr. VaJeriu). Două
aniversâri(....şi Davila [Carol];.
Cluj, Tip, ,,Na(ională", [1924],
in—«° 8 p. (Extras din „Clujul
Medical". 1924. N-re e 9—10).
2077. IÎITAY (Ârpâd). Gozsdu Emâ-
nuel magyar versei. (1826). [Poeziile
ungureşti ale lui Emanoil Gojdu.
(1826)]. Erdelyi Irodalmi Szemie.
Cluj, 1924 Iunie-Septemvrie, An.
LVI (/). Nr. 7, p. 263.
2078.* K A S T E R S K A (Măria,. Tadeusz
Hyzdeu (pisarz, poeta i
ttumaz), Rumun, szacheic polski
z XVIII wieku, (Tadeu Hâjdeu,
scriitor, poet şi traducător, Român,
nobil polon clin veacul al
XVIII-lea). Pamietnlk Literaeki.
Varşovia, 1924. XXX. [Şi extras
6. ti.]. Reemzie de: P. P. Panaitescu.
Revista Istorie». Vălenii-de-Munfe,
1925 Oclomvrie-Decemvrie, An.
XI, N-rele 10—12, p. 318—321.
2079. P A P I R I U P O P (Ion). [Avram]
lancu la Cluj. Patria. Cluj, 1924,
August,. 30. An. VI, Nr. 183, p. 2.
2080. GOMOlU (Dr.). Profesorul Dr.
Toma Ionescu ca exemplu de...
patriotism şi consequenţâ. [Bucureşti,
„Cultura', 1924].. in—8°,
38 p. (Galeria Facultăţii de Medicină
din Bucureşti, 1924).
2081. — Cine este D-rul X. Lupu.
Acte şi documente. Bucureşti,
Ziaru' „Universul", 1924, in—8" )
64 p.
2082. P E T R E S C U (Corvin M.). Generalul
Traian Moşoiu, ministrul
Lucrărilor Publice. 1924. in—8'.
7 p. (Figuri contemporane. II).
2083. [ A P O S T O L E A N U (M)]. Ion
Papa Goga. Palatul de Justiţie,
Bucureşti, 1924 Martie, An. VII.
Nr. 3, p. 4—5.
2081. — Simenii Pop Mateiu. 1833
—1923. Unirea. Blaj, 1923 Noemvrie
24, An. XXXIII, Nr. 47 .p. 1.
2085. KLEIN (Karl Kurt). Zur Lebensgeschichte
Daniel Rollis. Kor-
respondcnzhlatt des Vereins liir
siebenbiiruisehe Landcskunde. Si­
biu, 1924 Iulie-Oct. An. XLVII-
N-rele 7—10. p. 49 — 69. Recenzie de
Ilie Bărbttlescu Arhiva din Iaşi. 1926
Ianuarie, An. XXXIII, Nr. 1,
p. 75—78.

BIBLIOGRAFIA 68l
III. ISTORIA DIFERITELOR INSTITUŢII ŞI SOCIETĂŢI.
(In ordinea alfabetică a instituţiilor şi pe provincii).
1. Ardeal.
2086. — * Reuniunea „Frăţia" a Românilor
din comuna Caţa, (jud.
Târnava Mare). Un sfert de veac.
(1895 —1919,. Bucureşti, 1924. '
2087. DR.AGANU (N.). Monografia societăţii
de împrumu.t şi păstrare
„Aurora" din Năsăud (1873—
1923). Cluj, Sebastian Borne-
misa, 1924. in — «», 147 p.+
pl.
9. Străinătate.
2088. — Istoricul „României June"
România Jună. Număr festiv cu
prilejul semicentenarului ei. Roman,
Bapid. 1924, p. 5—6. (Societatea
Culturală „Miron Costin".
Roman).
D. DIFERITE CHESTIUNI NUMAI IN LEGĂTURA
CU ISTORIA
I. CLASELE SOCIALE. POLITICA.
2. Politica internă.
a. Minorităţile.
2089. ŞCHIOPUL (Iosif). Minorităţile
noastre. Fragment dintr'un stu­
20Î 0. CFCHOPIU (M.). La loi agraire
en Roumaine et ses conséquences
économiques. Thèse pour doctorat.
1. Biserica Catolică.
2091. MILAV (Dr. Ărpâd). Adaltkok
a moldvai es a havasalfoldi
katholicizmusnak az erdelyivel va-
1 1 erintkezeseliez. [Adausuri privitoare
la atingerea catolicismului
din Moldova şi Ţara-Românească
cu cel din Ardeal]. Erdelyi Irodalini
Szemle. Cluj, 1924 Novembrie-Decenmvrie,
An. LVI (I).
Nrele 9—10, p. 436.
III. CHESTIA AGRARA.
IV. BISERICA.
(Pe culte şi provincii).
diu „Antagonismul româno-maghiar.
O contribuţie la pshiologia
problemei minoritare din Ardeal".
Patria. Cluj, 1924 Decemvrie,
25 An. VI, Nr. 276, p.
1—2.
Paris, ,,La vie Universitaire",
1924, in—8", 110 p.
2. Biserica Evangelica,
b. Moldova.
2092. KLEIN (Karl Kurt)
ge zur Geschichte des
Beiträ
Protes­
tantismus in der Moldau. I. Geschichte
der Jassyer Oeusche Evangelischen
Gemeinde (mit einem Überblick über den
rrotestantimus in der Moldau im XVI.
undXVlI. Jahrhundert).Bukarest. Gustav
Albrecht. 1924. in—8». 169 p.
Recenzie de: N. Iorga. Revue His-

682 I. CRĂCIUN
torique du Sud-Est Européen.
Bucarest-Paris. 1925 April-Iunie.
An. II, N-rele 4—6, p. 171—
112. Adaus de : Hans Weprich [eu
titul : zur Lebensgeschichte j u ­
niei Roth's]. Korrespondenzblatt
des Vereins fur siehenburgischc
Landeskunde. Sibiu, 1925 Septenwri.e.Noemorie,
An. XLVIII,
N-rele 9—11, p. 87—90.
3. Biserica Ortodoxă.
— Generalităţi—
2093. B E R E C H E T (Ştefan). Picături
mărunte. [Biserica românească
in trecut]. Chişinău, Tip. Epar­
1. Arte.
2036. IOXESCU-LAMOTESCU (Maria).
Vechea artă românească. Bucureşti,
„Cultura Naţională", 1924,
in—4°, 68 planşe, Lei 400.
2097. IORGA (N.). J
). L'art populaire
en Roumanie. Son caractère, ses
rapports et son origine. Paris,
1. Comerţ.
2099. * C H A R E W I C Z O W A (Lucia).
Handel Lwowa z Moldawja i
Multanami w wiekak srednich.
[Commerce de la ville de Lwow
avec la Moldavie et la Valachie
au Moyen Age.] Kwartalnik His-
VI. ARTE. MUZEE.
hială, 1924, in—8", 137 p. Recen­
zie de: N. lorga. Revista Istorieă.
Vălenii-Ide-Munte. 1925 Octomvrie-
Decemvrie, An. AI. Nreh 10—12,
p. 338—339.
2094. — Sf. Nichita Remesianul. Contribuţii
la limpezirea unei importante
chestiuni istorice. Unirea.
Blaj, 1923 Octomvrie 27.
An. XXXIII, Nr. 43. p. 2—3,
5. Biserica Unită.
209 '•. Ş O T R O P A (V.) şi Al. CIP-
L E A . Documentele bisericeşti [privitoare
la unirea cu Roma]. Arhiva
Somcşană. Năsăud, 1924,
Nr. 1, p. 21—40.
„Gamber", 1923, in—4», XII
+ 135 p.
2098. * I O R G A (N.). [Note asupra
carnetului de pictori români din
secolele XVII-XVIII]. Actes du
congres d'histoire de l'art, orga-
nesé par la société de l'histoire
de l'art français. Paris. 1923,
vol. 1.
VII. COMERŢ- INDUSTRIE.
toryczny. Lwow, 1924, I, p.
37—61. Ricenzie de: F. r. lanaitescu.
2101. B E R E C H E T (Ştefan). Caterisirea
(degradarea) preotului şi Frăţia de
cruce. După două manuscrise slave
aflate în Basarabia. Chişinău.
VIII. DREPT.
Revue Historique dn Sud-Est Euro­
péen. Bucarest-Parts, 1925 April-Iunie,
An. II, N-rele 4—6,
p. 153—156.
2100. I O R G A (N.). Points de vue sur
l'histoire du commerce de l'Orient
au moyen-âge. [Şi în Ţările Române].
Conférences données à la
Sorbonne. Paris, J. Gamber,
1924. in—8» 111 p. Frcs. 5.
Tip. „Eparhială", 1924, in—«•,
39 p. (Contribuţiuni la dreptul
vechi românesc).
1. Iu ,,Istoriojraiia Română In lS!3-i9ii' cartea nu avea toate datele.

XI. GEOGRAFIE. DATE
4. Oltenia.
2102. N I C O L A E S C U - P L O P Ş O R (G.S.) 1
).
O statistică a populaţiei judeţului
Mehedinţi la 1838. Bucureşti,
BIBLIOGRAFIA 683
STATISTICE. HARŢI.
„Soeec", 1921, in—8«, 10 p. (Extras
din „Buletinul Societăţii Regale
Române de Geografie",
1923. An. XLII, [p. 83—90]).
XII. LITERATURA. FILOLOGIE.
1. Literatură,
a. Cărţi şi Manuscrise vechi.
2103. BITAY (Dr. Ârpâd). Nyomtatott
român „Miatyânk" szôvegek a
XVIII sz-beli német és magyar
tudomânyos miivekhen. [Texte tipărite
de „Tatăl nostru" românesc
în opere ştiinţifice germane
şi ungureşti din veac. al XVIIIlea].
Erdélyi Irodalmi Szemlc.
Cluj, 1924, Aprilie-Maiu, An.
LVI (I), Nrele. 5—6, p. 231.
2104. DRĂGANU (N). Codicele pribeagului
Gheorghe Ştefan, voevodul
Moldovei. Studiu şi transcriere.
Cluj, „Ardealul", 1924, in—S\ 73
p. (Extras din );Anuarul Institutului
de Istorie Xajională Cluj".
1924—1925. [An. III, p. 181—254
+ 3 pl.]).
,2105. * FURTUNĂ (D.). Esopia dascălului
Ştefan delà Putna. Tudor
Pamfiie. 1924. An. II. Recenzie
de : heca Mtruriu.[Cn titlul] : Dascălul
putnean Ştefan Raiveţ ( + 1797).
Glasul Bucovinei. Cernăuţi 1925
Iunie 18, An. VIII, Xr. 1853, p.
2—3.
2106. SIMIONESCU (Eufrosina). Monumente
literare vechi. Codicele delà
Cohalm. Huşi, „Lefcae", George
Lorica S-sor, 1924, in—8°, 81 p.
b. Istorie literară.
2107. (ARACOSTEA (D.). Mioriţa în
Moldova, Muntenia şi Oltenia.
Obiecţiile D-lui Densuşiauu. To-
talizări. Bucureşti, „Socec", 1924,
in—8«, 31 p. Lei 10.
2108. * HANEŞ (Petre V.) Ist ori
literaturii româneşti. Bucureşt
1924. Recenzie de: A T
. Torga. R e vist
Istorică. Vălenii-de-Munte, 192
Aprilie-Iunie. An. XI, N-rele 4—6
p. 114—115.
c. Scriitorii români.
2109. A D A M E S C U (M.). Bibliografia
tuturor scrierilor Domnului Mariu
Theodorian - Carada. Bucureşti,
„Poporul", 1923, in—16\ 14 p.
d. Influenţe străine asupra literaturii
româneşti.
2110. B I T A Y (Arpad). Endrodi Sondor
egyik kolteménye Coşbuc-nal.
[O poezie a lui Alexandru Endrod-
Ia Coşbuc], Erdclyi Irodalmi Szcmle.
Cluj. 1921 Septemvrie-Octom.
vrie. An. LVI (/.), Xr. 8, p. 335.
g. Românii în literaturile străine.
2111. I R T A Y (Dr. Árp; d). Egy român
trrgyu piarista iskolai dr.-.ma 1722
— bol. [O dramă, piesă şcolară, la
Piarişti în 1722 cu subiect românesc].
Erdéiyi Irodalmi Szemle.
Cluj. 1924 Ianuarie. An. LV/XI]
Xr. 2, p. 01.
2112 * BONNEFON (Jean de). Pierre
de Bonsard, gentilhomme du Danube
aumonier du Roi, poete de
France. 1924.
1. In ..Istoriografia Română in 192* si 1024" studiul fuses? nieu'.itmat mimai cu articol din
.Bulet. : or.. Ttea. ~Bc>c. ere ^eoiçrafie".

684 I. CRĂCIUN
2113. E L 1 A D E (Mircea). Marchizul de
Ronsard, poetul Ronsard şi Banul
Mărăcine. Universul Literar. Bucureşti.
1923 Octomvrie 28. An.
XXXIX. A'r. 42. p. 5—6.
2114. * M A R T E L I . I E R E (Jean). Ronsard
gentilhomme vendomois. 1924.
h. Traduceri din româneşte în
limbi străine.
2íl5. B I T A Y (Árpád). Ponori Thewrew
Jozsef a román kozmondăsok
elso magyar forditoja. [Iosif Thewrew
de Ponor primul traducător
ungur al proverbelor româneşti].
Erdélyi Irodalmi Szemle. Ciul.
1924 Iunie—Septemvrie, An. LVI
(7). A'r. 7. p. 263—264.
2. Filologie.
2116 P A P A H A G I (Tache). Din epoca
de formaţiune a limbii române,
«ral si Suflet. Bucureşti. 1924. Voi.
I. Fase. 2. p. 201—234. Recenzie de :
N. l[oToa]. Revista Istorică. Văleniide-munte.
1926 Aprilie—Iunie. An.
XII, N-rele 4—6, p. 128.
2117. R O S Ë F T I (Alexandre) 1
). Étude
sur le rhotacismeenroumain. Paris.
E. Champion. 1924. in—8\ XII+
776 p. +pl. (Bibliothèque de
l'École des Hautes—Études. Fase.
240). Recenzie de : O. Wenwşanu] Grai
şi Suflet. Bucureşti. 1926. Vol. II.
Fase. 1, p. 382—394 ; .41. Procovovici.
Daeoromania. Cluj. 1924—1926.
An. IV. Part. 2. p. 1162—1177;
S. Puscarm. Iliiflem. 1924—1926.
An. IV. Part. 2, p. 1374—137 8.
2118. * W I J K (N. van). Taalkundige
en historíese Gegevens betreffende
de oudste Bedrekkingen tussen
en Bulgarren. [Şi despre locul
formaţiunii poporului românesc].
Mcdedeelinuen der Koninkliike A-
kademie van Wetcnschappen, Afdee-
3- In „Istoriografia Romtlnă in 1023 si 1924"
fisei — la „Literatură" în loe de ..Filologie".
ling Letterkunde. Amsterdam.
1923. Deel 55. Seria A. Nr. 3. Recenzie
de: Gr. Nandris. Codrul Cosmi-
nului. Cernăuli. 1925 şi 1926, An.
II şi III, p. 644—648.
a. Ardeal.
2119. * K I S C H (Gustav). Erloschenes
Magyarentum im Siebenbürger
Sachseniande. rs/6fu=] Hermann-
Stadt. W. Krallt. 1924. Recenzie de:
Dr. Csury halint. Erdélyi Irodalmi
Szemle. Cluj. 1924 Noemvrie—
Decemvrie. An. LVI (I). N-rele
9—10. p. 229—230.
a. Toponimie-
*
2120. I O R D A N (Dr. Iorgu). Rumänische
Toponomastik. Teil 7. Leipzig.
„Kurt Schroeder", Dieterische
Universltäts — Buchdruckerei, Göltingen.
1924. in—8°. III+ 117. p.
(Veröffentlichungen des Romanischen
Auslandsinstituts der Rheinischen
Universität Bonn. Band. 6 t).
Btcenzie de: V. Qizdaru. Arhiva din
Iaşi. 1925 Iulie — Octomvrie. An.
XXXII. Nr. 3-4. p. 301 — 304;
Stefan Györtlv. Ungarische Jahrbü­
cher. Berlin-Leipzig. 1926. Mai.
Band. VI. Heft 1-2. p. 149-152.
Ardeal.
2121. H O R B É L Y (Dr. István). „Erdely"
neve. [Numele „Ardealului"].
Erdélyi Irodalmi Szemle. Cluj. 1924
Aprilie — Maiu. An. XLI [71.
N-rele 5—6, p. 177—186.
2122 KARAI'SONYI (Dr. János).
Miért nem hivták a magyarok Erdélyt
„Hét Vár"-nak? [De ce n'au
numit Ungurii Ardealul „Şapte-
Cetăji'?"]. Erdélyi Irodalmi Szemle.
Cluj. 1924 Iunie—Septemvrie, An.
LV7[7]. AV. 7, p. 216—218.
2123. M E L I C H (Dr. János). „Küküllö"*
cartea túsese catalogată greşit - prin dislocarea

[„Târnava"]. Erdelyi Irodalmi S/.em-
le. Cluj. 1924 Septemvrie—Octomvrie.
An. LVI (/). Xr. 8, p. 359
— .366.
2124. S T E I ! E U (Jănos). A „Sieben-
büigeri", „Szekely", ,,Magyar" es
egyebb ösi nevek eredete. [Originea
lui „Siebenbürgen", „Szekely",
„Magyar" şi a altor nume vechi].
Erdelyi Irodolini S/cmle. Cluj. 1924
Seplemurie—Oclomvrie. An. LVI
(1). Xr. 8, p. 313—316; 1924
2126. BOLOGA (Dr. Valeriu). Voci
contimporane din străinătate asupra
medicinei în ţările locuite de
Români la începutul veacului al
XlX-Iea. Cluj. Tip. Nafională.
[1923]. in-8\ 6 p. (Extras din
„Clujul Medical". 1923, N-rele
11—12).
2127. LAZAREANL (Barbu). Amânunturile
apărătoare ale lui Tavernier.
Un ..Lespezi şi moloz din Templul lui
Epidaur]. Bucureşti. ..Adevărul, 1924,
p. 5-12.
1. Ardeal.
2128. BOLOGA (Dr. Valeriu). Ioan
Molnâr Piuariu, primul medic
titrat român ca autor medical.
(Contribuţii la biografia începuturilor
medicinei savante româneşti).
Cluj. Tip. Na{ională. [1924].
in-S'. 16 p. (Extras din „Clujul
Medical". 1921. N-rele 5—6).
2. Moldova.
2129. B I T A Y (Dr. Arpâd). Czakul Mi-
2. Folklor.
2132. POPESCU (Ion N.). Bibliografie
BIBLIOGRAFIA 685
XIII. MEDICINA.
XIV. OBICEIURI. FOLKXOR.
Novembrie—Decemvrie. An. LVI
(/). N-rele 9—10, p. 413-417.
Străinătate.
2125 " V E L D E (Rein van der). Thes-
salische Dialektgeographie. [Şi Aromânii].
Nijmeyen-Ulrecht. 1924.
Recenzie de: Th. Capidan. Dacoromn-
uia. Cluj. 1924 — 1926. An. IV.
Part. 2. p. 1264—1268.
hâly (1707—177»)) a moldvai feje
delmek udvari sebesze. [Mihail
Czakul (1707—1770) medic de curte
al Voevozilor moldoveni]. Erdelyi
Jrodalmi Szemle. Cluj. 1924 Aprilie
•—Maia. An. LVI [I.]. N-r -le 5-6,
p. 230.
2130. B I T A Y (Dr. Ârpâd). Viola Jozsef
a moldvai fejedelem udvari
orvo«a... [losif Viola medicul de
casă al voivozilor moldoveni]. Erdelyi
Irodalmi Szemle. Cluj. 1924
Ianuarie. An. LVI [1]. Nr. 2. p.
59—61.
3. Ţara Românească.
2131. B I T A Y (Dr. Arpâd). Brucht von
Brechtenberg (1650—1730) a havasalfoldi
fejedelem udvari orvosa.
[Brucht von Brechtenberg (1650—-
1730) medicul curţii voevodului
Ţării-Româneşti]. Erdelyi Irodalmi
Szemle. Cluj. 1924 Aprilie—Maiu.
An. LVI [/]. N-re'e 5-6. p.
230.
folkloristică. Şezătoarea. Folticeni.
1924 Octoinvrie — Decemvrie. An.
XXXII, N-rele 10—12, p. 140-144.

686 I CRĂCIUN
2133. PAPAHAGl (Tache) Din folklorul
romanic şi cel latin. Studiu
comparat. Bucureşti. „România
1. Ardeal.
2134. GYÓRGY (Dr. Lajos). A Romăniai
magyar idòszaki sajtó ot
esztendeje (1919—1923). [Cinci ani
2. Moldova.
2135. MOI.DOVAN (Dr. Gergely).
, Liszt Ferencz Jasiban. [Francisc
XV. PRESA.
XVI. TEATRU. MUZICĂ.
1. In ..IstorvmaHa HornAnâ in Itti şi i»n" cartea nu avea toace .lutelc.
Nouă", Th. I. Voina. 1923. in—S»
11+ 174 p. +2 pl. (Din Publicaţiunile
Casei Şcoalelor).
de presă periodică la ungurii
cin România. '191$—2923)]. Erdelyi
Irodalmi Szemlc. Cluj. 1924
Iunie—Septemvrie. An. LVI. (/.).
Nr. 7, p. 239—257.
Liszt 'a Iaşi]. [Şi despre Barbu
Eâutarul]. Erdelyl Irodalmi Szemle.
Cluj. 1924 Februarie. An.
LVI. [7]. Ar. 2, p. 87—90.

Recenzii făcute cărţilor apărute
n „Istoriografia Românăîn 1921 şi 1922".
13 '. B U R A R Ă (Teodor T.;. Istoria
teatrului în Moldova. Voi. II. Iaşi.
H. Goldner. 1922. in-8". 428 p.
Lei 60. Recenzie de : D. Furtună. Făl-
Frumos. Suceava. 1926 Maiu—Iunie.
An. 1, Nr. 3, p. 95—96.
3>. * C A H T O J A N (N.). Alexandria în
literatura românească. Bucureşti.
1922. Recenzie de; : Carii Tajl arini. L'Eu-
ropa Orientale. Roma. 1923 Septemvrie
30—Nevembrie 30. An.
111. N-rele IX—XI, p. 844—845.
Răspuns de: K. Cartujan. Ibidem. 1925
Februarie. An.V. N-r. II. p. 159—
160. Răspuns de : V Bon/rea. Societatea
de mâine. Cluj. 1925 Ianuarie 25 şi
Februarie 1. An. 11, N-rele 4—5.
p. 69—71. Replici de: N. Cartoian
cu un adaos de G. Bogdan-Duică.
Societatea de mâine. Cluj. 1925
Maiu 21 şi 31. An. II, N-rele
21—22, p. 379—381.
3°. G R E C U (Vasile). Erotocritul
lui Cornaro în literatura românească.
Dacorornaiiia. Cluj, 1920—
1921. An. I. p. 9—72, \Vezi si:
Urme nouă de influenţă bizantină
în literatura românească, in „Lui
Nicolae larga Omagiu". Crciova. „Ha­
muri". [192B. in-8°. p. 131—135].
Rcenzie. de : N. hănescu. Byzantini­
sche—Neugriechische Jahrbücher.
Berlin. 1922. Band llI.p.198—199.
2139. I O R G A (Nicolas) et Georges
BAL.Ş. Historie de l'art roumaiu
ancien. Paris. „F. de Boccard'i'
1922. in-8'. 412 p. + pi. Recenze.
de : S. Heinrich). Revue Archéologìque.
Paris. 1922. Iulie — Octobre. Seria
V. Tom. X VI, p. 201—202.
21-10. * S Z E K F U (Gyula). H.lrom Nemzedék.
Egy hanyatlo kor torténete.
II. kiadăs. [Trei generaţiuni. Istoria
unei epoce decadente. Ed. II]
Budapest. 1922, 530 p. Recenzie de :
I. Mipas. Anuarul Institutului de
Istorie Naţională Cluj. 1924—1925.
An. III, p. 727—730.
2141. WEIGAN1) (Gustav). Ursprung
der südkarpatischen Flussnamen
in Rumänien. Jahresbericht des
Instituts für rumänische Sprache
zu Leipzig. Leipzig. 1921. XXVI —
XXIX. p. 70—103. Recenzie de:
Ştefan Györf/y. Fugarische Jahrbücher.
Berlin-Leipzij. 1926Mai. Band VI.
lieti 1—2, p. 146.

Recenzii făcute cărţilor apărute în
„Istoriografia Română în 1923 şi 1924".
2112. ANTONOVIC1 (Iacov Episcopul
Huşilor). Documente Barlădene.
Vol. IV. Acte delà mul]i şoltuzi
şi dregători ai Bârladului şi alte
acte vechi de prin secolii XV.XVI,
XVII, XVIII şiXIX. Cu 2 facsimile
în text şi alte 2 anexate la fine.
Bârlad". Const. U. I.vpaşcu". 1924.
in—8", 1182 p. Recenzie de: N. Iorga.
Ilevlsta Istorică. Vălmii-de Munte.
1925 Aprilie—Iunie. An. XI,
X-rele 4—6', p. 115—117.
2143. llAl.AN (Teodor). Fraţii George
şi Alexandru Hurmuzaclii si ziarul
„Bucovina". Un capitol de istorie
politică a Bucovinei din anii 1848
— 1S50. Cernăuţi. „Soc. 'tipografică
Bucn-ineană". 1024. in— 8", 68
p. Recenzie de : A", loraa. Itevlsla Isto­
rică. Vălenii-de-Murde. 1925 Ianuarie—Martie.
An. XI. N-rele 1—'i,
p. 6î—64.
2144. I!\\l M t (N.). Viata şi opera
lui Daniel (Piinitrie) Philippide.
Cartea sa despre pământul românesc
retOŢpaOtxov tTjc PO'jjwu-
Vtaç (Leipzig 1816). Bucureşti.
„Cartea liomdneuscă". 1924. in—
8«, p. 119 •— 204. ([Extras] din
„Anuarul institutului de Istorie
Naţională". [IL' 1923). Recenzie de:
Cr. Or. Scorpmi. Viaţa Românească.
Iaşi. 1925 Aprilie. An. XVII.
Nr. 4, p. 127—129.
2145. lil'.ltKOWn/(.osepli). La question
des Israélites en Roumanie.
Étude de son historié et des divers
problèmes de droit qu'elle soulève.
Paris. ..Jouve et Cie". 1923.in— 8",
798 p. Recenzie de: Anton Ovrescu.
Myriobihloii. 1924, Nr. 1, p. l—l.
214H. I»OGDA\-l>UH:A (fi.). Istoria
literaturii române moderne. întâii
poeţi munteni. Lecţiuni. Cluj.
„Aredealul". 1923. in—8«, 318 p.
(Universitatea din Cluj. Biblioteca
Dacoromaniei Nr. 1). Recenzie de:
Dr. MoldovAn Gerorlu. Erdelyî Irodulmi
Szemle. Cluj. 1924 Martie. An.
IVI [I]. N-rele 3—4, p. 222—230.
2147. BOGI>A.\-lli;i

„Cultura Naţională". 1925 [1924].
in—8', .92 p. ([Extras din] „Memoriile
Secţiunii Literare ale Academiei
Române".) Seria III. Tom.
II. Mem. 4. [p. 289—379,]. Recenzii
de: A*. lorga. Revuc Historique du
Sud-Est Europecn. Bucarest-Paris.
1925 April-Iunie. An. II. N-rele
4—6, p. 176 ] 177; Tache Pavahagi.
Grai si Sullel. Bucureşti. 1926.
Vot. II. Basc. 2,p. 394-102.
2150. CAI'IDAN (Th.). Raporturile
lingvistice slavo-române. I. Influenta
română asupra limbei bulgare. Dacoro-
maiiia. Cluj. 1922—1923. An. III,
p. 129—238. Recenzie de: Tlie Bărbu-
lescu. Arhiva din laşi. 1926 Ianuarie.
An. XXXIII. Nr. 1, p. 66—75.
2151. URMAM! (Ştefan). Dimitrie
Cantemir în Rusia. Bucureşti.
„Cultura Naţională". 1925. [1924].
in—8°, 168 p. [Extras din „Memoriile
Secţiiuni Literare ale Academiei.
Române".. Seria III.
Tom. II. Mem. 5. p. 381—548]-
Recenzii de: T. Bogrea. Anuarul In­
stitutului dc Istorie Naţională tini.
1924—1925. An. III, p. 712—713 ;
N. lorga. [cu titlul : O suferinţă
de cărturar român între străini.
Dimitrie Cantemir în Rusia]. Revista
Istorică. Vălenii-de-Munle.
1925 Iulie — Sep emvrie. An. XI.
N-rele 7—9, p. 137—147: P. P.
Panaitescu. Dacoromania. Cluj. 1924
—1926. An. IV. Part. 2, p. 1238
— 1251.
2152. DIJVSUŞlAMi (Ov.). Manuscrisul
românesc al lui Silvestro
Amelio din 1719. Grai şi Suflet.
Bucureşti. 1924. Voi. I. Basc.
2, p. 286 — 311. Recenzie de:
A\ Drăganu. Dacoromania. Ciul.
1924—1926. An. IV. Part. 2, p.
1106 — 1107. ISi in] Fâl Frumos.
Suceava. 1925 Martie—Aprilie.
An. I, A'r. 2, p. 31—38.
2153. DICt'LKSCU (Dr. Constantin).
Die Gepiden. Forschungen zur
Geschichte Daciens in friihen
BIBLIOGRAFIA 689
Mittelalter und zur Vorgeschichte
des rumänischen Volkes. 1. Band.
Leipzig, „Curt Habitz". „Tip. Karras,
Kr ber und Nietschmann in
Halle. 1923. in—8", 262 p. Recenzii
de : A', lorga [cu titlul : Une nouvelle
théorie sur l'origine ries
Roumains]. Revue Historique du
Snd-Ksl. Européen. Bucarest-Paris.
1925. Ian. — Marl. An. II, N-rele
1—3, p. 55—04 ; Halther Motlies [sub
titlul : Neue Litteratur zur Völkerwanderungszeit].
Ungarische
Jalthücher. Leipzig—Berlin. 1923.
Band III, p. 177- 178.
2154- DHAGHICEAIYU (Virgil;. Curtea
Domnească din Argeş. Note istorice
şi arheologice. Iluletinul < oiuisiunii
Monumentelor Istorice.
Bucureşti. 1917—1923. An. X —
XVI, p. 9—73. +l'l. Recenzie de:
Profesor Dr. Dumitru Stănescu. Con­
vorbiri literare. Bucureşti. 1925
Maiu. An. 51, p. 380—389.
21 £5. RRAGOMIR (Silviu). Vlahii şi
Morlacii. Studiu din istoria românismului
balcanic. Chi/. „liornemisa".
1924. in—8", 135 p. +1
pl.Lei 59. (Universitatea din Cluj.
1'uHkajiunile Institutului de Isto­
rie l/niver'-ală). Recenzie de: Alexandru
r. Arbore. Dacoromania. C7u/.
1924—1926. An. I V, p. 1000—1009.
2150- IHiOUHF.l (Ch.). Vasile Alexandri
şi scriitorii francezi. Bucureşti.
„Cultura Naii'.nală". 1924.
in—8^. 310 p. Lei 100. Recenzii
de : G. Bogdan-Duică. Societatea dc
mâine. Ciul. 1925 Iunie 7 şi 14.
An. II, N-rele 23—24, p. 402—404;
— 1925 Iulie 12 şi 19. An. II,
N-rele 28—29, p. 482; Scarlat Slru-
teanv. Universul Literar. Bucureşti.
1926 Iunie 20. An. XLII. Nr.
25, p. 11—12.
2l57. ITUTII (loan C). Banii şi
caimacamii Craiovei. Craiova.
,S^risul Românesc". [1924]. in—a»,
27 p. (Biblioteca Arhivele Olteniei
Nr. 1). Recenzie de : A'. lorga. Re_
Anuarul Inst. d< 1st. Naţ. IV 41

090 I. CRĂCIUN
vista Istoriră. Vălenii-de-Munle.
1925 Aprilie—Junie.An. XI, S-rele.
l — fi, p. 13«.
215S. GHIBANRSCI! (Oh.). Dorohoiui.
Studii şi documente Surele şi
isvoade. Inşi „Lumina Moldovei".
1924. in—8", 130 p. (Surete
şi lzvoade vol. XII). Recenzie de V.
Bngrea. Anuarul Institutului «le
Istoric Naţională. C'ir. 1924—1925.
An. III, p. 713—714.
2159. G R E C I ' (Vasile). Versiunile româneşti
ale erminiilor de pictură
bizantină. Cernăuţi. Clasul Bueorinei.
1924. in—8". 71 p. Lei
70. (Extras din „Cod ul Cosminului".
1924. An. I, [p. 109—17 1)}.
Recenzie de '• Henri Grégoire. Bizuntion.
Paris—I.ibjc. 1925. Tom. II. ]>.
577—580.
2100. H.-VIEK (Dr. Egon). Die Hecatombe
Sententiarum Ovidianarum
des Valentin Franck von Eran-
chenstein. Sibiu. ,,1V. Krafjl".
1923. in—8" ( 109 p. (In titutul
pentru studiul Europei sud-orientale.
Secţiunea Sibiu. Sec;ie ger­
mană. T.). Recenzie de : -Y. Drăgana. A -
nuarul Institutului de Isiorie Nn
ţiotială Cluj. 1924—1925. An.
111, p. 739— 732.
2161. J A K A B F Y (Dr. Elemér). Erdély
statisztikâja a Bomâniăhoz
csatolt egész volt magyar terulet
lakossâgfinak... az 1910 es 1920
évi liivatalos adatok alapjin. [Statistica
locuitori or Ardealului
după datele oficiak din 1919 şi
1920 a întregului l'ott teritoriu
unguresc anexat României]. Luyoş.
„Ilusvith -s Ucfjer". 1923.
in—-S 0
, 143 p. Recenzie [dani statistici
şi din veacurile X Vl-XVII-
XV111 şi XIX] de Oloi,] K[elernen].
Erdélyi Irorialnii S/eiule. Clu/.
1924 Iunie—Septemvrie. An. LVI
(I). A>. 7, p. 223- 225.
2162. l O R G A (N.). Un mănunchiu de
acte prahovene. [10-18, 1649,1664,
1657, 166-1, 175

litice a neamului românesc de
peste Carpaţi. Cuvât rostit în şedinţa
solemnă dela 2 Iunie 1923...
cu răspuns de loan Bianu. Bucureşti.
„Cultura Naţională". 1923,
in—8 l
, 10 p. (Academia Română.
Discursuri de reeepjiune LV).
Recenzie de: loacliim Crăciun. Tran­
silvania. Sibiu. 1926. Feiruarie,
An. 57. Nr. 2, p. 83— 86.
2168. MARCU (Alexandru). Romanticii
italieni şi Românii. Bucureşti.
„Cultura. Naţională". 1924. in
—8«, 147 p. ([Extras din] „Memoriile
Secţiunii Literare ale Academiei
Românt". Seria III.
Tom. II, Mem. 2. [p. 21—165]).
Recenzii de : V. Boarea. Anuarul Insti­
tutului de Istorie Naţională (lui.
1924—1925, An. III, p. 735—737 ;
N. Iorga. Revista Istoriea. Velenii
de Murte. 1925 Iulie-—Sept. An.
XI, N-relc7—9. p. 229—231.
2169. MORARII) (Leca). Războiul Troadei.
După codicele Gonst. Popovici.
(1796). Glasul Bucovinei.
Cernăuţi. 1923 Octnmvria 11. An. VI,
Nr^JJJ9. p. 1—2;—1923 Noenwrie
7. An. VI, Nr. 1401, p. 2. Recenzie
de: I. ŞiaMuei. Yia(a Românească.
Iaşi. 1925 Mai—Iunie. An. XVII.
Nrele 5—6', p. 354.
2170. MÜLLER (Georg). Die Türkei:herrschaft
in Siebenbürgen, verfassungsrechtliches
Verhältnis Siebenbürgens
zur Pforte, 1541—2688.
Sibiu. „\V. Kraut". 1923. in—S«,
148 p. (Institutul pentru studiul
Europei sud-orientale. Secţiunea
Sibiu. Secţie germană. 11). Recenzie de :
I. iMvm. Anuarul Institutului de Istoric
Naţională Cluj. 1924—1925.
An. III, p. 732—734.
2171. MCOL.VEStU (St.). Dela întemeierea
Ţării-Românesti. Inscripţia
de pe mormântul lui „Comes Laurencius
de Longo Campo" 1300.
Privilegiul comercial al lui Vladislav
Voevod din 20 Ianuarie 1368.
Bucureşti. „Tip. Cărţile Bisericeşti".
BIBLIOGRAFÍA 691
1924. in—ò°. 23 p. (Extras din
„Noua Revistă Bisericească". 1924.
Octomvrie — Noemvrie. An. 17,
N-rele 7—8.\p. 153—172]). Recens,e
de : N. Iorga. Revista Istorică. Văleniide-Munte.
1925 Aprilie—Iunie. An.
XI. Nrele. 1—6, p. 131.
2172. OPRESCU (Anton). Din toponimia
Olteniei. Arhivele Olteniei. Craiova.
[1924] Iulie—Auyusl. An. III, Nr.
14, p. 290—302 ; MyrioliiWon. 1924, ,
N-rele 2—5—4, p. 5—16 ; 1924.
N-rele 5—10, p. 1—21. Recenzie de.
Mihall Gregorian [subtitlul : Câteva ob-
servaţiuni critice...]. Arhivele Olteniei.
Craiova. 1925 Ianuarie—Fevruarie.
An. IV, Nr. 17, p. 63—-66.
2173. OPBESCU (Gheorghe). Eliade Rădulescu
şi Franţa. Studiu de literatură
comparată. Uacoromania.
Cluj. 1922—1923. An. III, p. 1—
128. Recenzie de: I. Siadoei. Viaţa Ro­
mânească. Iaşi. 1925 Martie. An.
XVII, Nr. 3, p. 455—456.
2174. PA\AITESCU (Eni.,. Latinità e
cristianesimo nell' evoluzione storica
del popolo romeno. Un ..studi
sulla Romania."]. Napoli. „Biccardo
Ricciardi". 1923, p. 101 — 134.
Recenzie de : Dr Uitau -irvăd. Erdélyi
Irodaimi S/emlc. Cluj. 1124 Martie.
An. LVI [I.] N-rele 3—1, p.
234—235.
2175. PAPAIIAGI (Tache). O problemă
de romanitate sudilirică. Bucureşti.
„Socec". 1923. in—8\ 30 p. + 2 pi.
(Extras din „Grai şi Suf'et". 1923.
Voi. I, Fase. 1, p. 72—99+2 pl.h
Recenzii de : x. Horga). Revista Istorică.
Vălenii-de-Munte. 1926 Aprilie—
Iunie. An. XII. N-rele 4—6, p.
128; Sentii Puscarin. Bnroromauin.
Cluj. 1922—1923, An. III, p.
S40 141. Răspuns de : Tache Ravahag'.
Grai şi Suflet. Bucureşti. 1925. Voi.
II, Fase. 1, p. 156—159.
2176. I'ÂRVAN (Vasile). Municipium
Aurelium Duroatorum. Torino.
..Vincenzo Bona". 1924. in—So. 56
p. (Estratto dalla ,.Rivista d

692
Filologia e d'Instruzione classica".
Nuovi Serie. An. II, Fascicola
III). Restabilire de: Pericle Pavanagi.
(irai şi Suflet. Bucureşti. 1925, Voi.
II. Fase. 1, p. 159—KiO.
IMI. R A M I (Dr. lacob). Doi luceferi
rătăcitori. Gheorglie Şincai şi Samoil
Micu Clain. Bucureşti.„Cultura
Naţională". 1921. in—s*, 121 p.
[Extras din ,,Memoriile Secţ.unii
Literare ale Academiei Române".
Seria III. Tom. III, Meni 3, p.
167—121}. Recenzie de: N. Iorga [sub
titlul : Din patimile apostolilor
ardeleni]. Revista Istorică. Văleniide-Munte.
1925 Iulie—Septembrie.
An. XI, N-rele b—l, p, 170—176.
2178. SI MU (Traian). Drumuri şi cetăţi
romane în Banat, l.ugoj. „Tipografia
Naţională". 1921. in—8",
68 p. Recenzie de: N. Iorga, Revista Is­
torică. Vălenii-de-Munte. 1925 Ianuarie—Martie,
An., XI, N-rele
1—3, p. 65.
2179. T E O U O R E S C Ü (Stoica). Monografia
oraşului Campiña. Istoric
şi documente. Campiña. „Guten-
BIBLIOGRAFIA
berg". 1924.. in—8-, 208 p + 3 pl.
Lei 100. Recenzie de : N, Iorga. Revista
Istorică. Vălenii-de-Munte. 1925
Aprilie—Iunie An. XI, N-rele
4—6, p. 117—118.
218'. T E U T S l . H (Fr.). Die Sieben­
bürger Sachsen in Vergangenheit
und Cegenwart. 2 Auflage, [Si-
Hiu — , Hermannstadt. „W. Kafft.
1924. in—8\ 367 p. Recenzie de:
Dr. Rajka i.dszlo. Erdclyi irodalnü
Szcmle. Cluj. 1924 Septemvrie-—Octomvrie,
An. LVI (/.), Nr. 8, p.
274—287.
2181. YVEIGAMJ (Prof. Dr. G«stav).
Ethnografie von Makedonien. Geschichtlich-nationaler,sprachlichstatistischer
Teil. [Şi Aromânii[.
Leip-.iy. „August Pries". 1924.
in—8-. 104. l\ Recenzii de: .V. largi.
Revue Historique du Sud-Esl E u ­
ropéen. 11 nearest-Paris. 1925 Ian.
—Mart. An. II. N-rele 1—3, p.
65—69; Carlo Taglianui. L'Europa
Orientale. Borna. 1925 August 31.
An. V, Nr. 8, p. 582—587.

Recenzii făcute cărţilor istorice
apărute înainte de 1921.
2182. B Â J A N (Dumitru I.). Documente
Cânrpulungene. rCâmpulung. „Ch.
N. Vlădeseu,, 1916]. 91 p. Rccer.zie
de: loachim Crăciun. Anuarul Institu­
tului de Istorie Naţionala Cluj.
1924—1925. An. 111, p. 737—750.
2183. C S A X K ! (Dr. Dezsb). Magyaror-
szâg tortenelmi ^oldrajza a Hu-
nyadiak korâban. [Geografia isto­
rică a Ungariei în epoca Huniadeş-
ti'or]. Budapest. „Ed. Academiei
Ungare''. 1890—1913. Val. I—III
şi V. Recenzie de : I. Crăciun. Anuarul
Institutului dc Istorie Naţională
Cluj. 1924 — 1925.An. III, p.
757—761.
2184. * G O R K A (Dr. Olgierd). Ano-
nymi Descriptio Europaeorientalis.
„Imperium Constantinopolitanum,
Albania, Serbia, Bulgaria, Ru-
thenia, Ungaria, Polonia, Bohe-
mia".Anno MCCCVIII exerata.jŞi
despre Români : „pastores roma-
norum"]. Craeovia. 1916. Recenzie
de: Sextil l'uscariu. Oaeoromania.
Cluj. 1924 — 1926. An. IV.
Part. 2. p. 1387—1389.
2185. I O R G A (N.). Istoria literaturii
româneşti în veacul XIX, dela
1821 înainte, în legătură cu des-
"voltarea culturală a neamului.
Voi. I—III. Vălenii-de-Munte.
1907—1909. Recenzie de : G. liogdan.
Puică. Viaţa Românească. Iaşi.
1925 Martie. An. XVII. Nr. 3,
p. 354—366;—1925 Iulie. An.
XVII,Nr. 7,p. 76—100.
2186 * M A N O L I U (Radu). Spiţa nea­
mului Creangă. Ion Creangă. 7979.
An. XII, 98. Re-mzie de: I.eca
Morariu. Junimea Literară. Cer­
năuţi. 1925 A'.igus'—Oclomnrie. An.
XIV. N-rele 8—10, p. 330—331.
2187. PUŞCAR1U (Sextil). Locul lim­
bii române între limbile romanice.
Discurs de recepţie.... Bucureşti.
„Cartea Românească". 1920. in—8",
54 p. (Academia Româna. Discur­
suri de recepţiune. XLIX). Recenzie
de: Friederich Schiirr. Zeitscbrill fur
Romanische Philolojde. Halte. 1926.
Band XLVI. Hefjt 5—6. p. 713—
717.
2188. * R A A N (Maior von). Extras
din propriul meu jurnal din tim­
pul războiului trecut de cucerire
a Moldovei şi Basarabiei dela anul
1787 până la 1790 cu adausul
unui plan. L-am compus în scrisori
către un prieten al meu.... [ h S *
rusească]. Sanktpetersburg. 1792.
Recenzie ăe: I. Segrescu [subtitlul: O
carte ruseasca din 1792 cu de­
scrierea luptelor din Moldova şi
Basarabia dela 1787—1790 dintre
Ruşi, Austriaci şi Turci]. Arhiva
din Iaşi. 1925 Aprilie. An.
XXXII, Nr 2, p. 126—133.

INDICE DE AUTORI, RECENZENŢI,
A.
Adam (Ioan) 514.
Adamescu (M.) 2109.
Agârbiceanu (I.) 1753.
Alexandrescu (Dimitrie) 1676.
Alexandri (V.) 644.
Alevra (General) 346. 1299.
Anastasiu (General Alexe) 1991.
Anastasiu (General I.) 342.
Ancel (Jaques) 68. 1977.
Anders (A.) 403.
Andreescu (Const.) 630.
Andrieşescu (Ioan) 9%. 997. 1004.
1452. 2063.
Anselme (André) 643.
Anfal" (Protopop D.) 589.
Antipa IGr. L.) 1516.
Antonovici (Iacov Episcopul Huşilor)
724. 759. 921. 1149. 2142.
Apostol (Preotul Alexandru) 572.
Apostoleanu (M.) 2083.
Aradi (Victor). 257. 476.
Arald 1135. f 178.
Arbore (Alexandru P.) 2155.
Archibald 330. 645.
Argeş (Nicolae) = vezi: Nicolaescu
(Stoica).
Arginteanu (Ion D.) 2008.
Aricescu (Iul ia) 1975.
Arie (Ed.) 1095.
Arifeanu (Maior Virgil) 348.
Arz (Generaloberst) 1992, 1993.
Asan (Matei) 349.
Askenazy (Simion) 69.
Aslan (Th. C.) 1695.
Athanasiu (Profesor I.) 350.
Avakian (Gr.) 890. 978.
Averescu (General AI.) 331.
B.
Babei (Antony] 286.
Babeş (Pr. George) 1714.
Babeş (Prof. Dr. V.) 258.
Bacalbaşa (Const.) 540. 1179.1300.
TRADUCĂTORI, ETC.
Bacaloglu (Colojnel George) 258.
Bacaoanu (Dr. C.) 515. 1281.
Bachelin (L.) 1623.
Băcilă floan C.) 1070. 1071. 1072.
1073. 1074. 1075. 1101. 1151
Bădăreu (A. A.) 343. 1197.
Bagossy (Bertalan) 1539.
Băjan (Dumitru I.) 2182.
Baidaff (Leon) 221. 241. 306, 685.
Băilă (Ion) 1177.
Bainville (Jaques) 1937.
Baker (R. St.) 1999.
Bălan (Dr. Silvia T.) 1147.
Bălan (Theodor) 136. 307. 891.
1011. 1025. 1027. 1305, 1415.
1478. 1915. 2143.
Bălăşel (Preotul Teodor) 326. 632.
Balăzs (Dr. Andrâs) 1539.
Bâleanu (A.) 725. 760. 761.
Balş (G.) 569. 578. 1624. 1625
2025. 2139.
Bals* (Iorgu P.) 198.
Balş (Zoe G.) 692.
Bănescu (N.) 70. 105. 847. 897.
1485. 1948. 2138. 2144.
Bărbulescu (Ilie) 9 37. 71. 1602.
1754. 1759. 1760. 1836. 1837.
1862. 2085. 2150.
Bărcăcilă (Al.) 2062.
Bârlea (Preot I.) 599. 1907.
Barnoschi (D. V.) 956. 1408.
Bart (Jean) 496.
Bartoli (M.) 460.
Bârzotescu (Colonel Laurentiu)
351. 1619.
Basarab-Brâncoveanu (C.) 1528.
1529.
Bâuerle (Erich) 1545.
Bedeleanu (D.) 1472.
Bejenaru (Prof. Dr. N. C.) 157.
222. 223. 242. 243. 244. 321.
322. 1319. 1418. 1896.
Beldie (Econ. I. C.) 519.
Beldie (Econ. I. C.) 519.
Bena (Augustin) 1852.
Bena (Pr. Ioan A.) 493.

BIBBIOGKAFIA
Berechet (Ştefan) 291. 506. 562.
563. 591. 719. 720. 879. 1596
1609. 1677. 1678. 1679. 1680.
1794. 2021. 2047. 2093. 2101.
Berindey (Prof. Arhitect I. D.)
523.
Berkowitz (Iosef) 2145.
Berliner (Rudolf) 1941.
Beu (Dr. Octavian) 1219.
Bezdechi (Şt.) 1805. 1817.
Bianu (Ion) 1272. 1409. 1716. 1755.
1756. 1904. 1949.
Bibescu (Prinţesa Marta) 338.
1626. 1627.
Bibicescu (I. G.) 1945.
Bichigean (Vasile) 199. 200. 259.
2016
Bielz (Dr. Iulius) 657. 658. 701.
Bilciurescu (V.) 1217.
Bileţchi (Ioan) 1449.
Bilinszky (Dr. Lajos) 1539.
Bîrlea (Pr. Ion) vezi = Bârlea
(Preot I.)
Birö (Dr. Vencel) 1539. 1973.
Bitay (Dr. Ârpâd) 201. 202. 203.
260. 478. 641. 1539. 1575.
1757. 1831. 1976. 2010. 2035
2077. 2091. 2103. 2110. 2111.
2115. 2129. 2130. 2131. 2174.
Blaga (Dr. Iosif) 1466.
Blaga (Lucian) 1382. 1689.
Blancard (Theodore) 1928.
Blaskovics (Prälat Franz) 673.
Bobulescu (Preotul C.) 520. 750.
948. 1547. 1717.
Bocăneţu (AI.) 93. 1838.
Boga (L. T.) 291. 678. 1707.
Bogdan (N. A.) 762. 1007. 1168.
1668. 2019.
Bogdan-Duică (G.) 261. 711. 712.
1116. 1119. 1120. 1121. 1141.
1142. 1228. 1229. 1796. 1806.
1815, 1856. 1886. 2137. 2146.
2147. 2156. 2185.
Rogos (D.) 1987.
Bogrea (V.) 32. 60. 61. 169. 185.
608 . 751. 802. 843. 946. 1086.
1087. 1088. 1362. 1457. 1668
1671. 1683. 1759. 1827. 1839.
1840. 1841. 1842. 1843. 1853
1901, 1972. 2008. 2072. 2137
2151. 2158. 2162. 2168.
Boian (General Octav) 352.
Boiloş (Olimpiu) 1288. 1819. i
Bolcaş (Lucian) 353. 1908. I
Bolocan (Nicolae) 218.
Bcloga (Dr. Valeriu L.) 962. 1326.
1889. 1890. 1891. 1893. 2076. j
2126. 2128. |
695
Bolomey (Arh. G.) 578.
Bonnefon (Jean de) 2112.
Borbély (Dr. Istvân) 1960. 1966.
2121.
Boros (Dr. P. Fortunat) 1539.
1540.
Boroş (I.) 204.
Borza (Dr. AI) 1470.
Bossy (R. V.) 186. 470.
Botez (Eugen P.) 1516
Botez (G. V.) 1212.
Botez (Octav) 1460.
Botos (Jânos) 416.
Bottez (Locot.-Colonel Constantin
L.) 354.
Bouchie de Belle (Edmond) 1937.
Brandsch (Dr. Heinz) 659. 660.
947.
Brandza (M.) 1335.
Branisce (Valerica) 1330.
Branisce (Dr. V.) 1024. 1230.
1231. 1283.
Brătescu (C.) 7. 1882.
Brătianu (Gh. I.) 1. 38. 158. 159.
507. 985. 1845.
Brătianu (Ion I. C.) 419. 420.
Brătianu (Vintilă) 1516.
Brătulescu (Victor) 924. 928. 115.t
2028. 2030.
Braunias (Dr. Karl) 406. 442.
Braunstein (Enric F.) 1939.
Brediceanu (Tiberiu) 1923.
Brehier (Luis) 1628.
Breit (Jozsef) 355.
Buat (General) 356.
Buchanan (Sir George) 357.
Bucuţa (Emanoil) 446. 1316 14^9.
2148
Bude (Valentin) 1043. 1055.
Budeanu (Otilia C.) 521.
Bufnea (Elia) 358.
Bugnariu (Iuliu) 1199.
Bulat (T. G.) 126. 127, 160. 161.
187. 323. 530. 686. 687. 693.
722. 763. 802. 803. 804 810.
811. 812. 813. 836. 848. 849.
853. 854. 855. 856. 857. 858.
893. 925. 958. 1054. 1332. 14S2.
1526. 1606. 1709.
Bunea (Dr. Ioan) 1465.
Burada (Teodor T.) 2136.
Burghelea (M.) 764.
Busuioc (Ierodiacon Laurenţiu)
1597.
Busuioceanu (Al.) 1096.
Buta (Nicolae) 683. 688. 1169.
Buzea (Nicolae T.) 1548.
Byhan (A.) 460.

696 I. CRĂCIUN
Cacavela (Jeremia) 245.
Cacoveanu (Şt.) 1232.
Cădere (Victor G.) 421.
Călinescu (Gh.) 1543.
Cancel (P.) 1952. 1953.
Cândea (R.) 1205. 1213. 1384. 13%
1479. 1576.
Cantacuzino (Prof. Dr. Ioan) 1629.
Capidan (Th.) 447.448. 449. 450
1170. 1850. 1858. 1860 . 2125.
2149. 2150.
Capsa (Şt.) 1061. 1065. 1066, 1067.
Caracostea (D.) 1?07. 1808. 1809.
1810. 2107.
Caradja (C. I.) vezi = Karadja
(Const. I.)
Caraman (P.) 117.
Carcopino (Jerome) 1965.
Cardaş (Gh.) 1348. 1424. 1455.
1798.
Carossa (Hans) 1994.
Cartojan (N.) 1758. 1759. 1760.
1761. 2137.
Casper (Dr. F.) 1505.
Câtuneanu (I. C.) 646.
Cazacu (Dr. P.) 287. 288. 289
290. 302. 433.
Cazin (Paul) 237.
Cecropid (M.) 2090.
Celarian (Ion I.) 814. 815.
Celebidachi (H.) 291.
Cerneşti (M. Ş.) 1404.
C'nabrie (R.) 1494.
Charewiczowa (Lucja) 1669. 2099
Cheveresan (Alexandru) 499.
Chinezu' (I.) 2074.
Chim (Constantin) 547.
Chivăran (Ioan Gh.) 548.
Christescu (V.) 998.
Ciato (Dr. JLudovic) 1505,
Cibin fNeculai) 1995.
Ciobanu (Dr. Virgil) 1577. 1703.
627. 1431. 2022. 2151.
Ciobanu (Ştefan) 291. 505. 510.
Cioflec (Virgil) 1256. 1630.
Ciomac (Ion L.) 488.
Ciorogariu (Episcopul Roman R.)
359. 422. 1191.
Cioroianu (Dr. Ştefan) 1258.
Ciplea (Dr. Al.) 1616. 2011. 2095
Ciuhandu (Dr. Gh.) 1590. 1591.
1592.
Ciura (Al.) 1163. 1190.
Clachir (Ic. Şt. M.) 1720.
Clinceanu (I. D.) 1486.
Clopoţel (Ion) 262. 1289.
Cociu (Mariaj 1160.
Colban (Erik) 151-6.
C. ' Conev (Prof. B.) 1954.
I Constantinescu (Emil) 1044.
\ Constantinesco (Mitiţă) 1530.
Constantinescu (N. A.) 38. 1492
2027.
; Constantinescu-Iaşi (Dr. P.) 2. 324.
i 554. 579. 922. 1077. 1625. 163!.
| 1632.
i Conta-Kernbach (Mariana) 11.04.
' Coriolan (G.) 929.
I Cornescu (Constantin) 1286.
' Corteanu (A.) 1516.
| Corti 885.
Coşbuc (George) 337.
; Coşbuc (Preot Gheorghe) 1200.
j Cosma (Aurel) 1513.
Cosma (Dr, Aurel junior) 559.
Costăchescu (Mihai) 524. 525. 527
528. 726. 752. 753. 754. 766.
767. 768. 911.
Costescu (Lt.-Col. Sterea) 360.
Costin (Prof. Lucian) 1857.
I Costin (Maximilian) 1241.
Cotovu (Brutus) 568.
Crăciun (Ioachim) 28. 133. 1189.
! 1549. 2167. 2182 2183.
; Cridim 1010.
Crişan (Ioan) 1419.
Csânki (Dr. Deszò) 2183.
Csùry (Dr. Bâlint) 2119.
Culcer (General I.) 2165.
Culea (Apostol D.) 628.
Culici (Colonel A.) 999.
Cuparencu (Miltiade) 859.
Curdinovschi (V.) 560. 561. 1633.
1721.
Cuza (A. C.) 1345.
D.
Dăianu (Dr. Elie) 1378. 1403. 1536.
Daicovici (Constantin) 2052.
Dan (Dimitrie) 308. 564. 565. 566-
Dăncilă (Ion) 1578.
Dănulesru (C.) 650.
Dăscălescu (Profesor Alex.) 361.
Daşcovici (N.) 1514.
Decei (Aurel) 175. 663.
< Dejeu (Prof. Petre) 492.
Demetrescu (George Mii.) 533. 816.
! Densuşianu (O.) 447. 1762 1763.
i 1903. 2117. 2152.
Dermer (Dr. I.) 1701.
; Derussi (Gheorghe) 362. 1267.
Diaconescu (Emil) 39. 162. 332.
i Diamandi Amincianul (Prof. V.)
451. 452. 2073.
Diamandy (C.) 1516.
Dieulescu (Dr. Constantin C.) 100.
106. 1251. 1854. 1967. 2153.
Dimitrescu (Alexandrina) 464.

Dimitresco (V.) 434.
Dimitriu (Arhimandrit Melhisedec)
592.
Dimitriu (V.) 1929.
Dinculescu (N. Gh.) 806. 807. 817
818. 819. 820.
Djuvara (Mircea) 1516. 1517.
Dobrescu (Dr. Aurel) 1946.
Dobrescu (Al. V.) 1211.
Docea (A.) 153..
Donciu (M.) 153.
Donici (Alex.) 1702.
Drăgănescu (Dr. Titus) 1981.
Drăganu (N.) 201. 944. 949. 1716
1722. 1745. 1760. 1770. 1801
1844. 1862. 1874. 1903. 2087
2104. 2152. 2160.
Drăghiceanu (Virgiliu N.) 13. 462.
634. 635. 636, 912. 913. 930.
931.932. 933 934, 935. 939.
942. 1078. 1079. 1097. 1634.
2048. 2049. 2154.
Dragnea (Radu) 1279. 1795.
Dragomir (Nicolae) 1690.
Dragomir .Silviu) 217. 702. 1290.
1363. 1982. 2155.
Dragomirescu (Mihail) 1764. 1811.
Drimer (Caro!) 1277.
Drouhei (Ch ) 2156.
Drutzu (Şerban) 444.
Dumitrescu (C. Gh.) 545.
Dumitrescu (Vladimir) 1000. 2064
Dunăreanu (N.) 291. 1111.
Dunăreanu-Vulpe (Ecaterina) 94.
2065. 2067.
Duzinchievici (G.) 1723.
Eflimiu (Elena) 1036.
figorief (V.) 403.
Eliade (Mircea) 2113.
Enea (Nicolae M.) 291. 1598. 1617.
Faur (D.) 2020.
Fedorca (A.) 263.
Fejer (Dr. Gero) 1539.
Ferenczi (Alexandru) 963. 2053.
Ferenţ (Dr. Ioan) 137.
Fery (F.) 1045.
Fierăscu (C.j 534. 1152.
Filderman (Dr. W.) 647.
Filimon (Aurel) 2054.
Filipciuc (Vasile) 1314.
Filipescu (C.) 1122.
Filitti (I. C.) 40. 91. 121. 163.
189. 319. 325. 611. 614. 771.
865. 876. 936. 956. 1033. 1098.
1498. 1499. 1681. 1724. 2157
BIBLIOGRAFIA
697
Firu (N.) 205.
Fittbogen (G.) 2037.
Florenţiu (P.) 860.
Florescu (Petre) 1824.
Focillon (Henri) 1635. 1636.
Fortunescu (Prof. C. D.) 11. 821.
1450. 1527.
Fotino (Georges) 1682.
Fotîno (M.) 29.
Furnică (D. Z.) 1675.
Furtună (Econ. D.) 861. 1133
1206. 2105. 2136.
Gabrielescu (Alice) 1146.
Găluşcă (Constantin) 453,
Gane (Ion) 1421.
Gârboviceanu (P.) 1550,
Gârbu (Laur) 1306
Garoflid (Const.) 1500.
Găvănescu (I.) 1929.
Gavrilescu [Măria Dr.) 1234.
Gâzdaru (D.) 1781. 1858. 2120
Gellner (Medic Locotenent Iosif)
1887.
Georgescu (Colonel Christodulo)
1996.
Georgescu (Constanţa) 1226.
Georgescu (Maiorul D. I.) 1620.
Georgesco ţH.) 1637.
Georgescu (Ioan) 188. 466 653.
1391.
Georgescu (Colonel I.) 366.
Georgescu (I. B.) 609.
Georgescu (Preotul Ştefan) 2029.
Georgescu. Tistu (N.) 887. 1364
1369.
Georgescu-Vrancea (C.) 291.
Georgiade (Constantin) 1395.
Georgian (P.) 118. 119.
German (Profesor Dr. Zaharia)
101.
Ghenzul (V.) 291.
Gheoldum (Preot Gută) 602.
Gheorghe (Maior Ion) 367.
Gheorghiu (Căpitan Aurel I.) 224.
368. 512. 516. 655. 772.
Gherea (I.) 1765.
Ghergariu (L.) 495. 1311
Gherghef (Dr. Ilie) 107. 164 1826.
1883.
Gherghiţă (I.) 1663.
Gherontie (Episcopul Constant i)
1607.
Ghibănescu (Gh.) 226. 517. 526.
529. 679. 727, 728. 729. 730.
731. 732. 733. 734, 735. 736.
737. 755. 773. 774. 775. 776
777. 778, 779. 780. 796. 898.

698
I. CKÀCIOU
899. 903. 907. 908. 914. 915 I
1009. 1015. 1035. 1037. 1725. |
1726. 1797. 2158.
Ghibu (Onisifor) 292. 293. 294.
295. 463. 1106. 1201. 1250.
1259. 1291. 1331. 1365. 1537.
1551. 1552. 1727.
Ghica-Budesti (N.) 580.
Giurescu (C. C.) 30. 120. 121. 225
246. 680, 689. 1115. 1972.
Giurgea (Gabriel) 423.
Goga (Octavian) 264, 1459.
Goraoiu (Dr. V.) 1269. 2080.
Gore (Paul) 291. 296.
Gorka (Dr. Olgierd) 2184.
Gorovei (Artur) 517. 522. 880.
1683.
Gorsky (Locot-Colonel V.) 369.
Gorun (Ion) 1910.
Gotcu (Preot I.) 1310. 1604.
Grămadă (Nicolae) 567. 1876.
1878.
Gratz (Minister Dr. Gustav) 370.
Graur (Dr. Gr.) 1123.
Grecu (Valeriu I.) 1766.
Grecu (Vasile) 16. 41. 570. 571.
595. 2026. 2138. 2159.
Greening Pantazzi (Ethel) 72.
Grégoire (Henri). 2159
Gregorian (Mihail) 2172.
Grigoraş (Em.) 943. 944, 945.
1183. 1316. 1317.
Grigorescu-Bengeşti (A'.exe) 531.
Griselini (Fr.) 218.
Gross (Iulius) 1247.
Grosu (P. D.) 1762.
Grothe (Hugo) 2040.
Grumăzescu (Preotul Corneliu)
1313.
Guiart (Prof. Dr. Jules) 73. 1463.
Gusti (D.) 1516.
Gyârfâs (Dr. Elemér) 1359. 1540.
1973.
Györffy (Ştefan) 2120. 2141.
György (Endre) 642.
György (Dr. Lajos) 677. 1242. 1280. !
2043. 2134, I
H.
Hacman (M.) 1136. I
Hagi-Moscu (Em.) 881. I
Hajek (Dr. Egon) 2160. j
Hanes (Petre V.) 1767. 1768. 2108. |
Hans (Iosef) 2018. j
Hartulari (Elena) 226. !
Haţieganu (Dr. Juüu) 1155.
Haupt (Egidius) 502.
Heitmann (Adolf) 1800. 1828. :
Henry (P.) 2023.
Herjeu (Generalul C. N.) 389.
Hermann (Teodor) 1579.
Herold (A. Ferdinand) 1939.
Herriot (Edouard) 424.
Hevenesy (André de) 1983.
Hienz (Dr. Hermann) 31.
Hirschler (Dr. Iozsef) 1539.
Hodinka (Antal) 2036.
Hodoroabă (Preotul N. V.) 371.
573.
Hodoş (Alexandru) 1426.
Hodoş (Enea) 265.
Hòeg (Carsten) 454.
Hoftmann ILe.o) 674. 1506. 2039.
Homan (Balint) 1968.
Honigberger (R.) 474.
Horovitz (Dr. Filip) 102.
Horwath (Walter) 552. 553. 622.
1863.
Hotnog (T.) 165.
Hurmuzescu (D.) 1929.
Husărescu (Z. I.) 425.
Huss (Richard) 1864.
I. J.
Jacabffy (Dr. Elmér) 219. 497.
973. 974. 2161.
Iacobescu (Teodor D.) 2000.
Jacubovich (Dr. Emil) 42.
lacubovici (Vitold) 1356.
Jakubek (Dr. fstvân) 1539.
Iancovici (O.) 1516.
Jancso (Benedek) 1940.
Jânossy (Dr. P. Béla) 1539.
Iarca (General Alex.) 1930.
Ibrăileanit (G.) 1158. 1820.
Ichim (Traian) 738. 739. 740. 741.
742. 743. 744. 781. 782. 783.
784. 797. 798. 1124.
Ieronim (Ieromonahul I.) 593.
Ieşianu (Isidor) 74
Ifrim (C. N.) 1339.
Igeni (Ferencz) 1469.
Jgrec (Dr.) 1894.
Jinga (Dr. Victor) 494.
Ilie (Remus) 108.
Ilieşiu (Nicolae) 1476.
Inczédy-Joksmann (Dr. Òdon) 1539
Inorodetz 297.
Ioan (Ştefan 'C.) 1997.
Icaniziu (Ing. George V.) 1638.
1639.
Ioanovici (D.) 1580. 1611.
Ionescu (Bogdan) 1235.
Ionescu (G. M.) 95.
Ionescu (Maiorul Grigore) 372.
1931.
Ionescu (Serafim) 1417.
Ionescu (Sergiu D.) 1525.
Ionescu (Teofil) 373.
Icnescu (Thomas) 1929.

Ionescu-Buznea (Maior G.) 374.
Ionescu-Darzeu (E.) 298.
Ionescu-Enache (Otilia) 77.
Ionescu-Lámotescu (María) 2096.
Iordáchescu (Constantin) 1236.
1237.
Iordan (Dr. Iorgu) 1877. 2120.
lorga (N.) 25. 27. 32. 50. 60.68.69.
75 76 77. 78. 84. 109. 120. 121
122 128. 166. 167. 168. 169.
170. 171. 185. 189. 190. 191.
192 223. 228. 229. 245. 247.
262. 291. 292. 311. 320. 328.
376. 389. 436. 444. 447. 449.
454. 45S. 464. 465. 467. 492.
508. 509. 517. 518. 530. 533.
539. 548. 569. 587. 604. 606.
608 613. 619. 621. 631. 661.
664 667. 6S1. 632. 694. 698.
699. 703. 721. 723. 724. 736.
745. 754 756. 785. 786. 787
788. 799. 823. 841. 842. 843.
844 858. 862. 863. 864. 865.
877.' 882. 883. 884. 888. 900.
905. 906. 909. 916. 917. 920.
923 926. 937. 938. 940. 941.
949 950 . 954. 955. 959. 1039.
1063. 1099. 1107. 1108. 1110.
1112. 1117. 1125. 1249. 1301.
1318. 1334. 1354. 1359. 1389.
1400. 1412. 1435. 1441. 1498.
1501. 1507. 1512. 1515. 1516.
1553. 1554. 1578. 1586. 1615.
1631. 1632. 1640. 1641. 1642.
1643. 1644. 1670. 1671. 1682.
1692. 1728. 1729. 1730. 1731.
1769. 1770. 1771. 1772. 1773.
1774. 1775. 1821. 1822. 1829.
1832. 1838. 1860. 1895. 1903.
193S. 1940. 1951. 1961. 1962.
1963. 1967. 1977. 1978. 1986.
1991. 2022. 2034. 2046. 2051.
2092. 2093. 2097. 2098. 2100.
2108. 2116. 2139. 2142. 2143.
2147. 2149. 2151. 2153. 2157.
2162. 2163. 2168. 2171. 2175.
2177. 2178. 2179. 2181. 2185,
Iosif (N.) 1273.
ISUPE&TU i\.IAUUIUJ UUI. íi^íj. t*i\j*t.
Isopescu-Grecul (Prof. Dr. Constantin)
309. 1244.
Istrati (Calinic) 1261.
Istrati (Panait) 1278.
Istrati (V. I.) 1143.
Juhász (Kálmán) 1539.
Izverniceanu (D.) 220.
Kapri (Baron Valeriu) 375.
Karácsonyi (Dr. János) 110. 669
BIBLIOGRAFIA
699
1294. 1539. 1865. 18b9; 2122.
2164.
Karadia (Constantin I.) 33. 43.
172 1% 746. 747. 789. 866.
1080. 1081. 1082. 1089. 1094.
1102. 1622 1645. 1711.
Karnabatt (D.) 541.
Kasterska (Maria) 2078.
Kelemen (Gài) 2161.
Kerekoff (Georges) 455.
Keresztury-Olteanu (Al) 713.
Kiritescu (Constantin) 376. 2165.
Kisch (Dr. Gustav) 1866. 1956.
2119.
Kisch (Oskar) 479.
Klaiber-Ulm (Dr. Ing.) 551.
Klein (Karl Kurt) 661. 662. 1546.
1685. 1852. 2085. 2092.
Kòblossy (Dr. Béla) 1655.
Kogàlniceanu (C.) 173. 174.
Kogàlniceanu (M. I.) 333.
Koukoules (Ph.) 1948.
Kovàcs (Carol) 1461.
Krauss (Georgius) 44.
Kristof (Dr. Ghaorghe) 1830. 1831.
2044. 2166.
Lacea (Constantin) 129. 1733.
Lacombe 1724,
Lahovary (Al. Em.) 431.
Lahovary (Jean) 338.
Laitin (Prof. Daniil) 1118.
Lalescu (Traían) 1118. 1338.
Lápedatu (Alex.) 8. 79. 80. 138.
377. 409. 410. 411. 670. 1282.
1333. 1383. 1474. 1555. 1625.
2167.
Lápedatu (Ion I.) 1430.
Lasalle (Ferdinand) 542.
Lascaris (Michel) 597,
Lascarov-Moldovanu (Al.) 1172.
1525.
László (Francísc) 2055.
Laugier (Dr. Ch.) 11. 986. 1693.
Lavronschi (Cornelia) 230.
Lázáreanu (Barbu) Í453. 1888.
2127.
Lázárescu (Emma) 1126.
Lecca (O. G.) 81.
Lefteriu (Gh.) 1304.
Lenghel (Dr. Al.) 964. 965.
Lepsi (Dr. I.) 979.
Lcvy (Roger) 1531.
Licea (loan) 1188.
Lípáneanu (Maria) 1223 1427.
1713.
Livescu (loan I.) 1921.
Loghin (Constantin) 310 311. 1257.
1775. 1776.

700
Longin (Francisc H.) 482.
Lovin (Protosinghelul Glicherie)
603. 607.
Lovinescu (E.) 956. 1140. 1344.
1777. 1778. 1779.
Lozinskv (Grcgoire) 1832.
Luchian (I.) 1137.
Luncan (I. C.) 1083.
Lungu (C.) 291.
Lungulescu (Pr. D.) 610. 824.
1445.
Lungulescu (George) 1833.
Lupaş (Dr. loan) 8. 67. 121. 266.
267. 268. 426. 486. 694. 695.
696. 697. 698. 699. 704. 705.
706 S50. 904. 1166. 1327. 1405.
1468. 1473. 1521. 1556. 1557.
1558. 1559. 1612. 1911. 1979.
2140. 2165. 2170.
Lupaşcu-Ştejar •[G-ral Alex.) 379.
Lupeanu-Melin (Alexandru) 269.
543. 1150. 1440. 1912,
Lupşor (N.) 1762.
Lupu (Dr. N.) 473.
Luţia (Dr. Petre I.) 629.
M.
Macovei (loan I.) 291. 299.
Madgearu (V. N.) 1516.
Mager (Traian) 1109.
Maiorescu (Titu) 334. 1780.
Makkai (Dr. Sândor) 1610.
Maniu (luliu) 1508. 1516.
Manneville (M. de) 468.
Manoliu (Emil) AI.) 1924.
Manoliu (Radu) 2186.
Manoliu (Sandu) 1202.
Mânzat ((George) 487. 1613.
Mărăcineanu (D.) 1238.
Marcu (Alexandru) 1413. 1495
2168.
Margaroli (G. B.) 1724.
Margueritte (Victor) 403.
Măria (Regina României) 1303.
Marian (Liviu) 291. 200. 1262.
1263. 1264. 1385. 1437. 1791.
1825.
Marinescu I Constanţa) 2074.
Marinescu (C.) 27. 471. Î100 1646.
1876.
Marinescu (Dr. G.) 1156. 1516.
Marinescu (Iulian) 748. 1340.
Marmeliuc (D.) 1173.
Marshall (F. H.) 245.
Martelliere (Jean) 2114.
Marţian (Iulian) 139. 489. 623.
700. 714. 790. 1734. 1867. 1868.
2014.
Martonne (Emmanuel de) 427.
I. CRĂCIUN
I Massof (loan) 1926.
j Mateescu (C. N.) 805. 825. 837.
927. 1185. 1451. 1483. 16%.
Mateescu (Dr. G. G.) 96.
Mateevici (Nadejda) 1309.
Meteiu (I.) 271. 272. 1581.
Mathes (Walther) 1967. 2153.
Maxim (D. G.) 1138,
Maxim (Gh.) 1274.
Maximilian (V.) 1922.,
Mehedinţi (S.) 82. 83. 1296.
Meissner (C.) 1366.
M.elich (Dr Jânos) 111. 1875.
2123
Melin (A.) vezi = Lupeanu-Melin
(A.)
Meruţiu (Vasile) 1203.
Mesrobeanu (A.) 140.
Metes (Ştefan) 84. 130. 193. 194.
483, 484. 485. 707. 1432. 1560.
1582.
Michoff (Dr. Nicolas V.) 2005.
Mihail (Locot.-Coî. Gh.) 1932.
Mihail (I.) 585.
Mihail (Dr. Petre C ) 535.
Mihăilescu (Vintila) 1694. 1712.
Mild (Dr. Fritz) 44.
Miller (William) 248.
Minar (Prpf. Octav) 1014. 1186.
1647. 1927.
Minea (I.) 15. 34. 45. 46. 47. 48,
49. 50. 51. 52, 53. 54. 55. 56.
123, 124. 131. 141. 142. 143.
144. 176. 177. 178. 179. 180
181. 231. 232. 233. 234. 236.
249. 250. 583. 708. 757. 918.
951. 952. 1040. 1046. 1059.
1605. 1614. 1648. 1672. 1760.
1855. 1861. 1879. 1884.
Mitescu (I.) 2068.
Mocanu (I. G.) 1207.
Moga (I.) 70°.
Moisil (Constantin) 14. 17. 24.
3-11. 826 895. 960. 1001. 1047
1048. 1050. 1056. 1063. 1649.
1664.
M«isil fVicrul Grigore) 1325.
Moü-ii llmiu) 633.987. 1322. lilO
1655. 1802.
MnHowtn (Dr. Gergely) 2,'35
2146.
Moldoveanu (Pr. Iuliu) 1583. 1548.
1585.
Moldovan (Simion S.) 498
Moldoveanu (Miior A.) 381.
Molin (Gii.) 501.
Molin (R. S.) 1539, 1594
Molin (Virgil) 1127.
Möller (Karl von) 2040.
Montani (Ion) 273.

Morariu (Dr Aurel) 1561.
Morariu (Preotul Const.) 1343.
1386.
Morariu (Leca) 312. 574. 1092
1093. 1208. 1209 1210. 1211.
1361. 1387. 1401. 2105. 2166.
2169.
Morariu (Victor) 1103. 1254. 1439.
Morusca (Preot Pompei) 1360.
Motogna (Victor) 132. 145. 146,
147. 182. 235. 274, 791. 851
867. 1017. 1113. 1114.
Müller (Frederic) 663.
Müller-Langenthal (Friedrich) 664.
Müller (Georg) 2170.
Müller (G. E.) 112.
Müller (Iaroslov) 301,
Munteanu-Bârlad (Gh. N.) 1341.
1342.
Mureşianu (Aurel) 1375.
Murăsanu (Aurel A) 1496.
Mureşanu (C.) 2001.
Mureseanu (Ion) 1691.
Mureşanu (Sabin) 1032,
Murgu (Protopop Ioan) 1380.
Murgu (Vasile Pr.) 590.
Muslea (Ion) 1738. 1902.
Mustaţă (N.) 1265.
M.
Nagy (Nagybaczoni Vitez Vilmos)
1933.
Nandris (Gr.) 2009, 2118.
Nandris (Dr. I.) 313.
Nanu (Preot A.) 103.
Nanu (N. C.) 2070.
Narlv (C.) 1666.
Nastase (G. I.) 57.
Neculăeş (Dominic) 137.
Nedioglu (Prof. Gh.) 2031.
Negoescu-Bucur (I.) 548.
Negrescu (I.) 291. 1781. 1792.
2188.
Negruzzi (I. C.) 1428. 1782.
Negulescu (Dem.) 1516. 1929.
Negulescu (Econ. Gh.) 582.
Neicu (Ion) 1989.
Nemefh (J.) 1869. 1955.
Nemethy (Dr. Gyula) 1539.
Netnoianu (P.) 428. 429. 500.
Neofit (Episcopul Vidinulufj 1562.
Netta (Gheron) 1673.
Nibi (Sergiu) 412.
Nibio (August) 314. 1538.
Nichita (Prof. D.) 148 1631.
Nicola (Dr. Enea) 1347.
Nicolae (Pavel S.) 1897.
Nicolaescu (Ion G.) 1394.
BIBLIOGRAI IA
701
Nicolaescu (Prof. Stoica) 156. 588
2050. 2171.
Nicolaescu-Plopsor (C. S.) 62. 808.
830. 838. 957. 988. 989. 990.
991. 992. 993. 994. 995. 1450-
1785. 2102.
Nicplaiasa (Gh.,) 58. £68. 1608.
Nicolau (Colonel Theodor) 133.
Nicolescu-Due (Col. V.) 382. 383.
Nicolescu-Sima (Lorenzo) 1530.
Nicorescu (P.) 97.
Niculescu-Telega (Constantin) 1532.
Niederle (Lubor) 1969.
Nistor (loan I) 16. 149. 254. 286.
303. 315. 436. 465. '656. 1215.
1353. 1397.
Nistor (Öltea I.) 297.
Niţescu (Voicu) 384.
Nordmann (Charles) 1943.
Novacovici (EmilianJ 2017.
O.
übedeanu (Constantin V.) 85. 581.
827. 1028. 1031. 1407.
Olasz (Peter S. I.) 1539.
Olszewski (George) 1650.
Onciul (D.) 86.
Onişor (Victor) 1686.
Opreanu (Sabin) 87. 1870.
Oprescu (Anton) 800. 828. 829.
2145. 2172.
Oprescu (G.) 35. 1085. 1392. 1651.
1652. 2173.
Oprisan (I. Gr.) 1038,
Orăşianu (C. N.) 1049.
Orient (Dr. luliu) 1892. 2056.
Orosz (Endre) 966.
Ortiz (Ramiro) 1355. 1799.
Osvadă (Vasile C.) 1913.
5».
Păcăţian (Teodor V.) 206. 207.
715.
Pakots (Kârolv) 1539
Păi (Istvăn) 1539.
Paleologu (I.) 1563.
Paleologue (Maurice) 1934,
Palmieri (Aurelio) 431. 1760.
Panaitescu (Em.l 2174.
Panaitescu (Maria J.)' 1653.
Panaitescu (P. P.) 59. 60. 150
151. 184. 195. 236 255. 1319,
1669. 1898. 2078. 2099. 2151
Panaitescu (General Sc.) 385. 432
2033.
Pangraţi (E.) 1516. 1929.
Pantely-Stanciu (N.) 1990.
Papacostea (Cezar) 1812.
Papacostea (Victor) 1544.

702 I. CRĂCIUN
Papahagi (Nic.) 2006. 2007.
Papahagi (Pericle) 1859. 1860.
2176.
Papahagi (Tache) 1856. 1903. 2116.
2133. 2149. 2175,
Papiriu Pop (Ion) 2079.
Parhomovici (Iosif M.) 1600.
Paribeni (Roberto) 104.
Pârvan (Vasile) 18. 98. 99. 980.
981. 982. 1004. 1005. 1006
1654. 1959. 2051. 2057. 2059.
2060. 2066. 2176.
Pasca (Ştefan) 1856.
Paschivschi (Dr. Vlad) 1443. 1739.
1740. 1741. 1742.
Pascu (Giorge) 61. 1182. 1222.
1457. 1783. 2072.
Pasek (Jean Chrysostome) 237.
1970.
Patay (Dr. József) 1539.
Paukerov (Léonard) 1187.
Paulescu (Eugène) 1974
Paulescu (Prof. Dr. N. C.) 1372.
Paulovici (M.) 433.
Păun (Al.^ 1128.
Pavel (Dr. C.) 134. 386.
Pavlov (Monahul Petru) 616.
Pavlovitch (L.) 1628.
Peretz (Ion) 1687.
Pernice (A.) 1761.
Petranu (Coriolan) 1655.
Petra-Petrescu (Horia) 1162. 1224.
1275.
Petraşcu (N.) 1352.
Petres (Kâlmân) 1539.
Petrescu (C.) 1656.
Pclrescu (Camil) 1784.
Petrescu (Corvin) 1442. 1520.
2071. 2082.
Petrescu (D. C.) 1041..
Petrescu (Valerian) 340.
Petrescu-Dragoe (C.) 586.
Petrovici (Ioan) 1295. 1368.
Pkilippide (Alexandru) 88. 1845.
Pinetta (Mihail) 457.
Pittard (Eugène) 1702.
Plastara (George) 1139.
Piopsor (N.) vezi =: N'.colaescu-
Plopşor (C. S.)
Plugaru (Constantin) 387.
Pocitan (Preotul Dr. Vasile) 1565.
Poincaré (Raymond) 1929.
Polgar-Ciclovami (Leontin P.) 717.
718.
Polit (Dr. Ve. B.) 1376.
Pop (Traian) 1985.
Popa (Traian) 558 691. 1425.
Popa (Septimiu) 639.
Popa-Lisseanu (G.) 113. 961.1351.
1818. 1846. 1988.
I Popescu (Aureliu I.) 1518.
Popescu (Dorin O.) 967.
Popescu (Ion N.) 1900. 2132.
Popescu (Căpit. Mihail) 388.
;' Popescu (Dr. Mihail) 208. 240
! 638. 896. 1042. 1069.
! Popescu (P. Gr.) 1399.
Popescu (Preotul Nicolae M.)
1354.
! Popescu-Băjenaru (I.) 89. 1129.
Popovici (AndreiJ 444.
Popovici (C.) 2002.
Popovici (Gavril) 1743.
! Popovici (N.) 114.
i Pepovici-Bâznoşanu (A.) 1335.
i Popovschi (Nicolae) 1618.
Popp (Victor N.) 1062. 1064.
Posluşnicu (Mih. G.) 1339. 1388.
Postelnicu (GJ 504. 975.
Precup (Dr. Emil) 209.
i Predescu (Lucian) 1744.
Prevost (Michel) 389.
Pricu (Ioan) 1220.
Pripor (M.) 135. 1786.
! Procopovici (Al.) 956. 1847. 2117.
:
Prodan (Paul I.) 1350.
Protenco (Preot Al.) 594
Protopopescu (Dragoş) 316.
Piotopopescu JElena Th.) 648.
Puscariu fSextil) 460. 1848, 1874.
2117. 2175. 2184. 2187.
¡3.
Raan (Maior von) 2188.
| Răcoare (G. C.) 1480.
Racovitza Iii. G.) 1464.
Racowsky (Ch.) 413.
Rădăceanu (Lotar) 1502.
Radovanu (Maior) 839.
Radu (C.) 953. 1130. 1799.
Radu (Dr. Iacob) 1462. 1586. 1615.
| 2177.
Rădulescu-Codin (C.) 546.
Rafail (M.) 433.
Rajka (Dr. Lâszlo) 486 1667.
2180.
Râmniceanu (Virgil. P.) 1704.
Randi (Oscar) 1963.
R^netti (George) 1447.
Raşcu (Gh.) 291.
Rass (Kâroly P.) 1539.
Rauţescu (Preot loan) 363. 845,
869. 870. 871. 878
Râutu (N.) 1134.
Reabinin-Sclearevsky (A.) 302.
Referendaru (Arh. G.) 580.
Reichart (Johannes) 665.
Reinach (S.) 2139.
Reli (Simeon) 317. 749. 892.
Rcsmeriţâ (Alexandru) 649

Rezori (Inginer H,) 629. |
Riegler (Emil) 461. 1239. I
Roger (Noëlle) 435.
Romanescu (Marcel) 640.
Romanescu (N. P.) 809. 1526.
Romanski (Prof. St.) 459. j
Rommenhäller (C. G ) 436. !
Roques (Mario) 1745.
Rosca (Căpit. C-dor Eug.) 390.
Rosculeţ (Teodor) 1852.
Rosetti (Al.) 1746. 1849. 2117.
Rosetti (Rdn)) 336. 1144. 1410.
1503.
Rosetti (G-ral Radu) 152. 339. !
Roska (Dr. Marton) 968. 969. 970, ;
971. 2058. !
Rosler (Prof. Gustav) 115 1872. !
Roşu (Prof. Ioan) 577. 1050. 1747.
Roth (Victor) 624.
Rüdiger (Hermann) 2041.
Rudnean (C.) 1448.
s. i
Sadoveanu (Mihail) 1411.
Şăineanu (Const.) 956. 1344. 2147.
Saint-Aulaire 469.
Saint-Georges (A.) 792. !
Salmon (Torna) 1724.
Samarineanu (M. G.) 1920. |
Sân-Giorgiu (Ion) 1008. 1246. j
Sanielevici (H.) 1008. j
Sauciuc-Saveanu(
2061.
Théophile) 983.
Săulescu (Mişu) 831. 832. 833. 840.
Savela (Aurel) 617.
Savin (Const.) 1312.
Scheiner (A.) 666.
Scheiner (Walther) 1871.
Şchiopul (Iosif) 90. 210. 2089.
Schmidt (Ludvigl 1967.
Schöffler (Ing. J.) 676.
Schüller (Dr. Richard) 370
Schuller (Dr. Rudolf) 486
Scullerus (Dr. Adolf) 22. 667.
Schünemann (Konrad) 116, 2038.
Schürr (Friederich) 2187.
Schuster (Fr.) 1880. 1881. 1956,
Schuster-Kronstadt (Fritz) 625
Scorpan (Gr. Gr.) 2144.
Scriban (Arhim. I.) 373. 391. 392
1218. 1398. 1416. 1567. 1568
1787.
Scridon (Ştefan) 211.
I
Secelea (Const. P.) 1569.
Semaca (A.) 1793. i
Serdaru (Virgiliu) 393.
Seşan (Carola V.) 30Î.
Sesan (Milan P.) 301,
Seton-Watson (R. W.) 275 688.
BIBLIOGRAFA 703
!
Severeano (Dr. G.) 1051. 1052.
1057. 1058. 1060.
Siadbei (I.) 81. 1788. 1804. 1823.
2169. 2173.
Sigerus (Emil) 1026. 1915. 2015.
Sijjbiarteu (El.) 477.
Simedrea (Arhim. Tit) 1570.
Simenschy (Proj. Th.) 1813.
Simionescu (Icon Al.) 600.
Simionescu (Dr. Eufrosina) 1748.
1749. 2106
Simionescu (1.)

704 I. CRĂCIUN
481. 1132. 1164. 1284. 1298.
1378. 1379.
Suciu (Dr. Ioan) 1523.
Suciu (Petru) 36. 1705. 1706. 2004.
Szekfu (Gyula) 2140.
Szombati-Szabo (Istvân) 1510.
T.
Tabacaru (Gr.) 1367.
Tafrali (O.) 598. 984. 2024.
Tagliavini (Carlo) 1790. 2137. 2181.
Tască (Gh.) 1516.
Tătărescu (Gh.) 438. 439.
Tăutu (Dr. A.) 1572. ~
Tăutu (General Teodor) 400.
Tcaciuc (Dr. Nicolae) 318. 1826.
Teculescu (Prof. Horia) 256.
Temesvâry (Dr. Jânos) 1947.
Teodorescu (D. M.) 972.
Teodorescu (Stoica) 549. 2179.
Teodorescu-Branişte (Tudor) 1181.
1458.
Teutsch (Friederich) 668. 672.
1475. 2180.
Tbeodorian-Carada (M.) 329. 537,
651. 1390. 1918.
Theodorini (Julietta) 72.
Theodoru (Paul) 1528.
Thevenin (Leonj 1944.
Thomas (Albert) 1516.
Tichner (Henrietta M.J 1512.
Tilea (Dr. V. V.) 415. 416.
Tisza (Grof. Istvân) 1986.
Todică (Gavril) 1287.
Toma (Iorgu G.) 513.
Tomaschek .(Prof. Petru) 1023.
Tomescu (D.) 1777.
Ţopa (Preotul Dimitrie) 65.
Toporul (J.) 417,
Tosun (Gheorghe) 834.
Trancu Iaşi (Gr. L.) 1516.
Tr

Zaharia (Prof. Dr. Al.) 1285.
Zaiontchkovsky (A.) 403.
Zallony (Marcu-Filip) 198.
Zamfirol (Maior Romeo) 404.
Zane (G.) 1481. 1674. 1700.
Zavalide (Adm, Căpitan Dim. C.)
BIBLIOGRAFIA 705
356.
Zeletin (St.) 5. 405. 1504.
Zotta (Sever) 239. 605. 801. 875,
1012. 1013. 1019. 1020. 1021.
1022. 1029, 1245. 1662. 1835.
1851. 1899.
Anuarul Iust. ile Ist. Nat. IV. 45

INDICE DE NUME, LUCRURI ŞI MATERII.
A
Abrud (lupta) 1984.
Academia grecească din Bucureşti
1485.
— de muzică bisericească
1602.
Academia Română 727, 898,
Ada-Kaleh 4%.
Adâncata-de-jos (jud. Dolj) 1062.
Adrian (I. V.) 1133, 1134.
Agaş 352.
Ageşti 807.
Agrieş 477.
Ainslie (Robert) 1101.
Alămor 906.
Alba-Iulia 478. 1079.
Albania 443. 2184.
Alexandrescu (Dimitrie) 1135.
1136. 1137. 1138. 1139. 1140
Alexandri (Ban de Crazna) 700.
Alexandri (V.) 883. 1008. 1131.
1141. 1142. 1143. 1144. 1145.
1793. 1902.
Alexandru (Prinţul Bulgariei) 885.
Alexandru Dascălul 1750.
Alexandru-Vodă (fratele lui Petru
Şchiopul) 170.
Alexandru-Vodă (fratele lui Ioan
Potocoavă) 145.
Alexandru cel Bun 750. 768.
Alexandru-Nicolae (vpevod) 178.
181,
Aii Paşa 2006.
Aman (Theodor) 1146.
America 398.
Amfilohie (Episcop de Hotin)
1751. 1794.
Anastasievici (Mişa) 2028.
Anatolie (Ierodiaconul dela Episcopia
Râmnicului) 58.
Anca (Domniţa) 166. 247.
Angliei (Dimitrie) 1147.
Aninoasa-Cislău (schitul) 611.
1033.
Anonimus (notarul regelui Bela)
116.
Antanta (mică) 1267. 1513. 1514.
1515.
Antim (Mitropolitul) 456.
Antonescu (Mihail) 364. 1148.
Antonovici (Eipscopul Huşilor Iacob)
770. 1149. 2070.
Apafi (Mihail) 232.
Arad 1590. 1591.
Arădanii 1523.
Arapi (capetele din stema Basarabilor)
1041.
Arbure (hatmanul Luca) 564.
Arbure (sat) 564.
Arcidava (Vărădia) 976.
Ardeal 32. 35. 36. 44> 110. 111.
129. 169. 202. 258. 264. 265.
266. 275. 396. 428. 476. 478.
551. 553. 624. 639. 658. 662.
663. 707. 709 710. 716. 859.
965. 968. 969. 970. 971. 1042.
1509. 1510. 1560 1610. 1655.
1704. 1705. 1706. 1862. 1867.
1868. 1892. 1902. 1910. 1912.
1915. 1923. 1946. 1947. 2004.
2034. 2089. 2121. 2122.
Ardeleni 1768.
Ardeleni (bejenari) 315.
Argeş 612. 862.
Arrfhira lui Toma Logofătul 897.
Arhivele Bistriţei 1849
— Statului din Bucureşti 732.
— din Viena 1577.
Arieş (valea) 1691.
Aristofan 1817.
Ariuşd 2055.
Armeni 1853.
Aromânii 455, 456. 1859. 1860
1989. 2006. 2125.
Aromânisms 1858.
Aron de Bistra (Petru Pavel) 1150.
Asachi (Gheorghe) 1131. 1151.
1152. 1768.
Astakoe (Elana) 1086.
Atanasie (Mitropolitul) 1614.
Atanasievici (Maiorul Mişa) 1153.
Atena 248.
Atsnasiu (I.) 1154.

Athos (Sfântul Munte) 588. 1097.
Austrieci 2188.
Austro-Ungaria 1983.
Avgar (Legenda) 1759.
Avrămeni 527.
Avrig 1472.
B
Babes (Dr. Victor) 1155. 1156
1157.
Bacalbaşa (Anton) 1158.
Bacău 572.
Bâcsitorok 966.
Bădărău (neamul) 1009.
Bălâcescu (Profira) 839.
Balaşa (B.) 1830,
Bălcescu (Nicolae) 1159. 1160.
1161. 1162. 1768. 1795.
Bălileşti-Muscel 347.
Băloşani-Dolj 808.
Balţatul 817.
Bălţi-Basarabia 907. 2047.
Banat 217. 218. 219. 220. 408. 428.
429. 473. 500. 502. 673. 676.
1110. 1506. 1857. 1892. 1946.
2040.
Banul Mărăcine 2113.
Banca Naţională a Moldovei 1481.
— a României 1486.
1487.
Barbageri 811.
Barbu Lăutarul 2135.
Bariţiu (Gheorghe) 480. 1163.
Bârlad 724. 745
Bârlădenii 1996.
Bărnuţiu (Simion) 1132 1164.
1298
Bârsan (Zaharia) 1165. 1166.
Barsi (Niccolo) 1115.
Basarab-ban 164. 165.
Basarab (Constantin Şerban) 827.
Basarab (Matei) 818. 822. 939.
1645.
Basarab (Neagoe) 161. 809. 348.
Băsărăbeştii 1041.
Basarabia 285. 286. 287. 288. 289
290. 291. 292. 293. 294. 295.
296. 298. 299. 300. 301. 302.
303. 304. 305. 412. 413. 417
421. 425. 431, 432. 438. 439.
505. 506. 560. 627, 678. 719,
720. 721. 1111. 1112. 1598.
1617. 1618. 1633. 1677. 1707.
1727. 1792. 1916. 1988. 2000.
2002. 2003. 2033. 2188.
Basarabii (dinastia) 1063.
Başotă (casele) 775.
Bastarni 2065.
Bataillard (Paul) 324.
BIBLIOGRAFIA
770
Bâthori
867.
(Principele Gavril) 708.
Bâthori (Sigismund) 896.
Bathyaneum (bibliotecă) 1079.
Baţaria 1839.
Bazargic 381
Baziaş 1118.
Béarn (Héctor de) 1071.
Beck (Dr. M.) 1167.
Beius 134,
Belbor (lupta déla) 361.
Beldiman (Alecu) 1796. 1797.
Beldy (familia) 32. 169.
Bender 228.
Bengescu (G.) 29.
Bengescu (María) 1078.
Bengestí-Gorj 531.
Bereaşa (Codicele) 1725.
Bereşti (Covurlui) 898.
Bergleiter (Peter) 657.
Bergner (Rudolf) 2016.
Berindey (familia) 1010.
Berman (Adolf) 1168.
Bethlen (cancelarul Mikíos) 1973.
Betolian (Anghel) 1128.
Bibescu (George) 876.
Bibliografia Ardealului 36.
— evenimentelor (din 1848
1850.) 35.
— folkloristică 1900. 2132.
— franco-română 29.
— de istorie literară, 1
filologie 1713.
— în limbă germană referitoare
la locuitorii
României 31.
— si literatură veche
1733.
— referitoare la vechile
cronici moldoveneşit
34.
— scrierilor Domnului MarianTheodorian-Carada
2109.
Bielski (cronica lui) 57.
Bihor 135. 386. 492. 652. 1480
1786.
Birul (în ţările române) 91.
Biserica din Albeşti (Prahova)
936.
— din Basarabia 2022.
— greco-catolică din Bistriţa
003.
—- Bolintinului din Vale 2048.
— Brânceni (Teleorman) 2028.
— din Breasta 926.
— Bucovinei 308. 563. 2024.
bucureştene 1098.
— din jud. Buzău 2027.
— Căeuceni 905.
— din Campiña 935.
si

708
Biserica din Ciurchi 573.
— din Clejani (Vlaşca) 1153.
2028.
— din Colentina 2029.
— Comăneşti 574.
— din Corbeasca (Ilfov 936.
— din Corlăteşti '(Ploieşti)
936.
— Domnească din Curteade-Argeş
2050.
— Doiceşti (Dâmboviţa) 933.
— din Doljeşti 938.
— Grădiştea (Vloşca) 2030.
— din Gratia (Vlaşca) 928.
— din Lipova 909.
— din Mărgineni 584.
— Miră iţi 2025.
— moldovene 570, 571.
— Olteniei; 580. 581. 925.
927.
— din Paşcani 912.
— armenească din Roman
920.
— româneşti 554.
— românilor din Ardeal 1589.
— din Roşa (Cernăuţi) 566.
— din Roşiori-de-Vede 928.
— din Săcuieni (Dâmboviţa)
585. 586.
— Iui Ştefan cel Mare 13.
— din Suceava 910.
— din Talpalari 766.
— Ţigănia-Drăgăneşti 928.
— din Valea Mare 1743.
— din Vâlcele 1587.
— din Vaslui 913.
— din Zahareşti 567.
Bistriţa (Ardeal) 199. 211. 479.
491. 555. 903. 2013.
— (Moldova) 1750.
Bizantine (ducate) 105.
Bizantini (influenţa) 1631. 1632.
1859. 2023.
Blajul 278. 281. 282. 480. 481.
1150. 1612.
Blakumen 1843.
Bliaha 1841.
Bogdan-Ili 1841.
Bogdăneşti 900.
Bogrea (Vasile) 1169. 1170. 1171.
1172. 1173. 1839.
Bohemia 2184.
Bcja 1855.
Boian (Ilfov) 998.
Boierimea română 1503.
Boieri (moldoveni) 1124.
— (olteni 816.
Bolcaş (Dr. Nicolae) 353
Bolgrad 898.
I. CRĂCIUN
Bolintineanu (Dimitrie) 1767.
Bologa (Dr. Vasile) 1174.
Boner (Charles) 2016.
Bosnia 74.
Botez (Gheorghe) 1175.
Botoşani 515. 516. 517. 774. 781.
797. 916.
Boureni 985.
Brădetul (schit) 612.
Brăila 539.
Bran (colibaşii dela) 206.
Brânceni-Teleorman (bisericaj
2028.
Brâncoveanu (Constantin Voevod)
197. 241. 251. 253. 634. 635.
636. 821. 825. 864. 866. 950.
1627. 1646. 1895.
Brancovici (Gheorghe) 1841.
Brândză (Dimitrie) 1176.
Braşov 480. 481. 557. 625. 1430.
1466. 1467. 1468. 147Î. 1473.
1872. 1887.
Brătianu (Ion) 322. 333. 1131 1177.
Brătianu (Vintilă) 2071.
Bratoveşti (Dolj) 986.
Brazii (schitF 520.
Brechtenberg .(Brucht von) 2131.
Breesen (lagăr de represalii a
prizonierilor români\, 361.
Bretanos (Klemens) 1828.
Breviman 1839.
Bruckenthal (Muzeul) 1667.
Bruckenthal (Samuel von) 686.
Bucium 911. 996.
Bucovina 306. 307. 308. 309. 310.
311. 312. 313. 315. 316. 317.
318. 417. 512. 564. 629. 722.
891. 892. 1257. 1443. 1478.
1538. 1736. 1775. 1776. 2024.
Bucovinenii 2023.
Bucureşti 72. 392. 540. 541. 542.
543. 544. 582. 635. 898. 931.
937. 1240. 1493.
Budai-Deleanu (Ion) 1130. 1798.
1799.
Buhuş (Hatmanul Sandu) 1662.
Buiuc (Mohamed Tabani) 225.
Bulgaria 105. 342. 443. 455. 507.
942. 1004. 1882. 2005. 2184.
Bulgarii 373. 402. 639. 864. 1954.
2008. 2118.
— (armata) 381.
— (literatura) 1824.
Burghezia română 1504,
Burgundă (politica orientală) 162
Burlă (Vasile M.) 1178.
Buteşti 807.
Buzău 545. 611. 614.
Buznea 528.

•Cacaceşti 528.
Cacavela (Ieremie) 866.
Caciandoni (aromân) 2007.
Căcuceni (biserică) 905.
Cadrilater vezi = Dobrogea-Nouă.
Calafat 532.
Câlci-Trân 1004.
Callatis 983. 984. 1057. 1058. 2059.
2061.
Callimachi 1011.
Callimachi (Roxandra) 897.
Câlugăra (mănăstirea) 590.
Câmpineanu (Ioan) 255.
Câmpulung (Muscel) 363. 546
613. 2182.
Câmpulungu-Moldovenesc 513. 1011.
Cânde (familia) 1017.
Cantacuzinii (genealogia) 1012.
Cantacuzino (Logofătul Iordache)
1181.
— (Matei B.) 1179. 1180.
1181.
— (Banul Mi'nai) 29.
1182.
1182.
— (SerBanŢ 197. 245.
— (Toma) 1012.
— (Vasile) ¿23.
Cantemir (Prinţul Antioh) 1832.
(Constantin) ?32.
— (Dimitrie) 45. 231. 236.
1131. 1183. 1184. 1708.
1744. 2072.
Cantemir (hronicul lui) 39.
Cantemireştii (neamul) 1013. 1089.
Căpăţineanu (Stanciu) 1185.
Capela cantacuzinească din Viena
638.
Caradza vezi = Karadja
Caragea-Vodă (Ioan) 248. 1976
Caragiale (Ion Luca) 1014. 1186.
1187. 1800. 2069.
Caragiale (Kostache) vezi = Karagialc.
Carale 1839.
Caras (judeţul) 497. 498. 1875.
Cârjă (Luca, solia lui) 149.
Carlsbad 1123.
Carol (fostul principe moştenitor
al României) 440. 1659.
Carol I (Regele României) 332.
336. 885. 2046.
Carol al XH-lea (Regale Svediei)
228. 951.
Caronni 1099. 1821.
Cârţişoara (mănăstire) 849.
Căscioarele (Ilfov) 1002.
Castano (familia) 1015.
Caţa (comună) 2086.
C
BIBLIOGRAFIA
709
Cătălina (Marea-Băneasă a Craiovii)
897.
Caterina-Doamna 257.
Catargi 1839.
Catolicismul în Ardeal 2091.
— în Moldova 125. 234.
1543. 2091.
— în Ţara-Românească
251. 2091.
Cavalerii teutoni 112. 115.
Cazaci 244.
Ceangăi 2035.
Cehoslovacia 409.
Celţi 970. 2066.
Centum Putei 977.
Costin (Miron) 46. 49.
Cerbureni (Argeş) 878.
Cermegeşti (Vâlcea) 811.
Cerna (luptele) 400.
Cerna (P.) 1188
Cernauca (Moşia) 1027.
Cernăuţi 566.' 749. 1657. 1739
1740. 1741.
Cetatea-Albă 507. 508. 890.
Cetatea Nouă 630.
Cetăţile dela Dunăre 108.
Chabag (Basarabia) 643.
Cheia (mănăstire) 616.
Chendi (Ilarie) 1189.
Cherana 177.
Cheraţa 177. 1841.
Chilia 508. 509.
China 1316. 1320.
Chişinău 506. 510. 678. 679. 1068.
1477. 1545. 1595. 1633. 2021.
Chiţu (Gheorghe) 1128.
Chitul (Tit) 1190.
Chrestomatecul romănescu 1715.
Chrisostom (Ioan) 1970.
Cicii 453.
Ciclova (Banat) 550.
Cimara (familia) 1016.
Ciordaş (Dr. Ioan) 353.
Ciorogariu (Episcopul Roman R.)
1191.
Ciorogârla 618.
Cipariu (Timoteiu) 543.
Cisar (Alexandru Theodor) 1192.
Ciupercă (Gh.) 1194.
Ciucuretti (N. P.) 1193.
Ciitrchi (biserica) 573.
Clăşeneşti 817.
Clejani 924.
Clejani-Vlaşca (biserică) 1153.
Climescu (Constantin) 1195.
Cloşca (revoluţia) 208. 1584
Cluj 130. 193. 482. 483. 484. 485.
486. 556. 1463. 1464. 2056. 2079
Cnezatele româneşti 123. 135
Cobălcescu (Gr.) 1131.
Cocorăşti (Prahova) 2049.

710
Codicele dela Cohalm 1748. 2106.
Colentina (biserica) 2029.
Coletti 2073.
Colţea 1877.
Colţea (Mănăstirea) 582.
Comăneşti (biserica) 574.
Coraşa 1839.
Comşa (Dr. Gheorghe) 1196.
Constanţa 514. 1941.
Constantin cel Mare 1051.
Constantinescu (Al.) 1067. 1197.
1198.
Constantinopole 1606. 2026.
Consulatul rosienesc 738.
Contăş (uricar) 1725.
Copou 747.
Corsei (Diaconul) 1716.
Coriatovici (Iurg) 757.
Corlat 784.
Ccşbuc (familia) 1018.
Cosbuc (Gheorghe) 1199. 1200. 1201.
1202. 1203. 1204. 1801. 1802.
1803. 2069. 2074. 3110.
Coslegi 929.
Costache (Veniamin) 1131.
Costăcheştii (Boldur) 1007.
Costangaiia (lupta dela) 326.
Costin (Hatmanul) 1021.
— (Miron) 54. 59. 60. 1019.
1020.
— (Velica) 1019.
Cotlarciuc 1839.
Cotlarciuc (Mitropolitul Nectarie)
1205.
Cotnar 518. 1842.
Cotys de Callatis (basileus) 2059.
Ccvurlui (judeţul) 519.
Crăciunul 1842.
Cracovia 1961.
Craiova 323. 530. 533. 534. 535.
536. 537. 538. 579. 819. 893.
1061. 1917. 1918.
Crasna (Ban de) 700.
— (mănăstire) 616.
Creangă (G. D.) 2071.
— (Ileana) 1093. 1209.
— (Ion) 1092. 1131. 1206.
1208. 1210. 1211. 1735.
1768. 2069.
— (neamul) 2186.
— (Zahei) 1208.
I. CRÀCIUN
Creştinismul *n Dacia 106.
— la Romani 114
Cieţeanu (George) 2075.
Crevedia 924.
Crevedia-Mică 924.
Crişan (revoluţionarul) 208. 1584.
Crişana 1946.
Cristea (Patriarhul Miron) 1212. !
1213. 1214. 1562.
Croaţii 473.
Cronica cantacuzinească 55.
Cionicarii moldoveni şi munteni
1783.
Crucea-de-jos 520.
Crucea-de-sus 520.
Crucea Mandi (Prahova) 999.
Cruciata a doua 39.
Cumania 112.
Cumanii 137.
Curălescu (Radu) 1215.
Curtea-de-Argeş (biserica) 167. 174^
583.
Curtea domnilor moldoveni 230.
Cuza (Alexandru Ioan) 879. 882.
1064. 1495. 1609.
Czakul (Mihail) 2129.
Czubek (Ioan) 1970.
D
Dabija (Eustratie) 1088.
Dacia 98. 99. 100. 101. 102. 106.
962. 964. 1047. 1854. 1964.
— preistorică 95.
Dacii 1005. 1006. 1965.
Dălhăuţi (schit) 690.
Dâmboviţa (jud.) 846,
Damian (Patriarhul Ierusalimului)
1603.
Dan al II-lea 851.
Dârvari 929.
Davila (Alexandru) 1216.
— (Car-ol) 2076.
De Gerando 2016.
Dej 487. 1579.
Delavrancea 1217. 1768. 1804.
Deleni (Moldova) 521.
Demetrescu (Dr. Dragomir) 1218..
Densuşianu (Ovid) 2107,
Despot-Vodă 756.
Deta (Tirrns Torontal) 499.
Deva 1461.
Dietele ardelene 697. 706.
Dima (Gheorghe) 1219. 1220. 1221.
Dima (Suiulgiul) 783.
Dimitrie-cel-Nou (Sfântul) 373.
Dindar 1839.
Dionisie (Eclesiarhu!) 1222.
Divanul Domnesc din Moldova 739.
Dlugosz [Toanj 5TJ.
Dobrescu (casa) 637.
Dobridoru (moşie) 830.
Dcbrogea 351. 653. 723. 979. 1766.
1989.
Dobrogea-Nouă 340. 341. 640. 1989.
1990.
Dobrogeinu (Iordache) 861.
Dobrunul 1839.
Dobruşa-Vâlcea (mănăstirea) 854.
Doiceşti 636.

Dolhaia 1839.
Doljeni 1527.
Doriici (Alexandru) 1792.
— (Leon) 1223.
Dorohoi 861. 898.
Doroteiu al Monembasiei (cronograful
lui) 41.
Dracşani 224.
Drăgoi (Slugerul) 807.
Dragomirna 2065.
Dragoş (Ioan) 274. 713.
Dragoş-Voevod 147.
Dragomireşti (Dâmboviţa) 930.
Drajna-de-jos 996.
Dregătorii Ţărilor Române 120.
121.
Dresliauca 781.
Dridu din Prahova 1880.
Drosinis (G.) 1813.
Dumba (familia) 1224.
Dumbravă (Bucura) 1225. 1226.
Dumbrava Roşie 45.
Dumitrache (cronicarul) 40.
Dumitru Postelnicul (fratele lui
Costin Hatmanul) 1021.
Dunărea „fluviu al Paradisu'ui"
1841.
Dupre (Louis) 1073.
Durau 911.
E
E'ena (Doamna) 1645.
E'lena (Principesa moştenitoare)
1022.
Elenism (influenţa) 102.
Elina (Doamna) 855. 897.
Elisabeta (Doamna lui Ieremia
Vodă) 224. 897.
Elveţienii 643.
Emilian (Ştefan) 1227.
Eminescu (M.) 1023. 1024. 1099.
1119. 1131. 1228. 1229. 1230.
1231. 1232. 1233. 1234. 1235.
1236. 1237. 1238. 1239. 1240.
1496. 1805. 1806. 1807. 1808.
1809. 1810 1811. 1812. 1813.
1814. 1821. 1823. 1951. 2069.
— (muzeul) 1666.
Eminovici (Henrieta) 1126.
Endrodi fAlexandru) 2110.
Enescu (George) 1241.
Erzenberg (Baronul Carol) 200. 259.
Etiopienii 95.
Eustratie (biv Logofăt) 1888.
Evreii 365. 644. 646. 647. 648. 649.
Facultatea de Teologie din Chişinău
1595.
Făgăraş 488. 626.
BIBLIOGRAFIA
711
Fanarioţii 166 198. 230. 247.
Fata (sat) 489.
Fauriel (Claude) 2007.
Fekete Negruţui (Preotul Nicolae)
1343.
Ferde 1841.
Ferdinand I al României 1069.
1243.
Fereştii (Vaslui) 735.
Ferreri (Francisc) 1544.
Feteşti 385.
Filadelfia 1249.
Filaret I (Mitropolitul) 870. 871.
Filip (Regele Macedoniei) 97.
Filipescu (Mare-Spătarul Gr.) 840.
Firita (bătălia) 855.
Flămânda (lupta dela) 367. 390.
Flechtenmacher (Cristian) 1685.
Flondor (Iancu) 1244. 1245.
Florenţa (soborul dela) 51,
Florescu (Alexandru) 1246.
Flutausis — Oltul 1841.
Folficeni 522
Francezii 651.
francisc I (împăratul) 278.
Franciscanii 137. 1540.
Franken cel tânăr (Frantz) 1095.
Franţa 410. 467. 468. 469.
Frauendorf 552.
Fronius (Marcus) 1247.
Fumurenii (Vâlcea) 632.
Fundaţia culturală Principele Carol
1488.
Gagy 352.
Găina (târgul de fete) 1109.
Galaţi 773. 2020.
Gălăţenii 1996.
Galea Lupul 818.
Galilei 1815.
Gambetta 327.
Gane (G.) 1816.
Gâneşti 528.
Găvanele (schit) 614.
Gavriil (Monachul) 1949.
Gazeta Transilvaniei 1909.
Geneva 1634.
Georgescu (Dr. Autonom) 1248.
Gepizii 106.
Germanii 652. 653. 654.
Germania 380.
Geţii 99.
Ghenovici (Cristea) 1007,
Gheorghe (Logofătul) 861.
G
— (Pisarul leşesc) 518. 608.
Gheorghiu (D.) 2071.
Gherasim-Vlahul 1249.
Gherla 898. 1087, 1613.

712
Gheuca (Leon, Episcop de Roman)
734.
Ghibu (Onisiior) 1250.
Ghica (Ion) 1767. 1768.
— (Grigore Vodă) 878.
— (Grigore, al Moldovei) 229.
777.
— (Grigore Matei-Vodă) 631.
Ghighiu (mănăstirea) 816.
Gilău 1839.
Glavina (Istroromânul) 1251.
Glcgova 828.
Gcga (Octavian) 2071.
Goidu (Em.) 717. 1252. 2077.
Golăi 1855
Goldiş (V.) 1522.
Golescu (Dinicu) 1131.
Golia 1855.
Gorj 633. 987. 992. 1322. 1665.
Gorun (Ion) 1253.
Goţii 994. 1967.
Grădişte-Perjâmos 975.
Grămadă (Ion) 1254.
Grănicerii năsăudeni 213.
Gratiani (Gaspar) 222.
Greceanu (Radu) 1841.
Grecia 443. 1928.
Grecii 697. 706. 991.
Grigore al II-lea (Mitropolitul)
869.
Giigorescu (General Eremia) 1255.
— (Nicolae Pictorul) 1131
1256. 1630. 1658.
Grigorovitza (Emanuil) 1257.
Grozescu (luliu) 1258.
G'rozeşti 900,
Gruia 2066.
Gumelniţa 1000. 2064.
Gura-Foii (comună) 547.
Gura Motrului 609.
Gyalui (Dr. Farkas) 1242.
Hadad 654.
Hagi-Gogu (George) 456.
Halici (Mihail) 949,
Halippa (Pantelimon) 1259.
Hamangia (Dobrogea) 982.
Hamm (Dr. Wilhelm) 1102.
Hangerli (Vodä Constantin) 246.
940.
Hangu 911.
Hann (Sebastian) 1026.
Karet (Spiru) 1131. 1260.
Härläu 918. 922.
Hasdeu (Alexandru) 1791. 1792.
— (B. P.) 1131. 1261 1262.
1263. 1264. 1265. 1768.
1815.
— (Tadeu) 2078.
.'. CRĂCIUN
Haşdeii (familia) 1025. 1437.
Haţeg (ţara) 1692.
Heltai 1745.
Heine (Heinrich) 1826.
Heliade-Rădulescu (I.) 1131. 1392.
1393. 1790. 1817. 1818.
Henric al III-lea (Regele Franţeijt
160.
Hering (George) 1072.
Heydendorff (Carol) 215.
Histria 1055. 1056. '
Hodoş (Alex.) 1253.
Hodoş-Bodrog (mănăstire) 702.
Horia 205. 208. 1584.
Hossu (Arhiereu Vasile) 1266.
Hotin 561. 592. 1596. 1597. 1599.
Hrascovici (Pantelie) 747.
Huniade (Ioan) 126. 128. 133.
Huniadeştii 2183.
Huriiedoara 972.
Hurezi 941. 950.
Hurmuzachi (familia) 1027.
Huşi 720 . 915.
Huţanii 655. 656.
I J
Iai.cu (Avram) 267. 269. 711. 713.
1131. 1979. 2079.
Iancu-Vodă (Sasul) 151. 155.
Iaşi 523. 524. 525. 526. 527. 528.
575. 727. 732. 733. 743. 769.
770. 773. 783. 784. 794. 796.
797. 198. 898. 919. 1116. 1480.
1647. 1666. 1886. 1925. 2019.
2092. 2135.
Ieud (manuscript) 1716.
Jicnii (neamul) 1028.
Jiu (lupta dela) 361.
Jivanovici (Sinezie) 1580.
Iliada 1768.
IHyricum (chestiunea financiară
din) 93.
Impozitul „banii calului" 249.
Incunabule despre ţara noastră 33.
Inoteşti (Buzeu) 1060.
Institutul pentru studiul Europei
Sud-Estice 1492.
— Social Român 1489. 1490.
1491.
loan-Vodâ cel Cumplit 235.
— Potcoavă 145.
Ioan dela Prislop (Mitrpolitul)
699.
Ioan III Sobieski 1046.
Ioasaph (Patriarhul aromân) 448..
Jokai (Mauriciu) 1831.
lontscu (Take) 1267. 1268. 1944.
— (Thoma) 1269. 1270. 1271.
2080.
— -Sadi (Al.) 1272.
— Siseşti (G.) 1122.

Iorest (Episcopul Huşilor) 921.
Iosif II (împăratul! 212.
Iosif (Şt. O.) .1273. 1274. 1275.
1276.
Irinarh (Arhiepiscopul Chişinăului)
1600.
Isak-beg (medicul) 1894.
Isope?cu (Arhimandritul Dr. Silvestru)
1277.
Isopia Voroneţiană 1737.
Istoriografia română 28. 30.
— săsească 90.
Istrati (N.) 954.
— (Panait) 1278.
Iswolski 397.
Italia 412.
luga-Vodă 754.
Iugo-Slavia 443.
Junimea (dicţionarul) 1782.
Jurgea-Negrileşti 745.
Ivan IV, cel groaznic 1029.
K
Kallatis vezi = Callatis
Karadza (Arhive) 789.
Karagiale (Kostache) 1927.
Kemen (general Ioan) 790.
Kemenv (Iosif) 215.
Kogălniceanu (M.) 333. 728. 1131.
1279. 1767. 1768.
Konon (Mitropolitul) 392.
Kevâchoczv 46.
Kraina 453.
Kristof (Dr. Gyorgv) 1280.
Kunisch 1099. 1821.
L
Lăbuşcă (N.) 1281.
Lahovari (Alexandru) 1768.
Lak (o interpretare greşită a lui
Vlak) 158.
I.amartine 801.
Lambrior (Al.) 1286.
Lăpedatu (Alex.) 1282.
Lăpuşna 511.
Lăpuşneanu (Alexandru) 48 141.
1029.
Lavra 1097.
Lazăr (Gheorghe) 1131. 1283.
Lazarea (Ciuc) 227.
Lechinţa-de-Mureş 967.
Leitich (Anton) 2018.
Lemberg vezi : - Lwow.
Lemeni (Episcopul) 278. 1120 1284.
1612.
Lendway (Dr. Bernath) 1285.
Leon Vodă 831.
Letopiseţul dela Bistriţa 67.
BIBLIOGRAFI
713
— Frăţiei Slauropighiene
din Lwow 65.
— moldoveneşti 52.
— dela Putna 67.
Leuşeni 908.
Lipova (biserică) 909.
Lipsea 1673.
Liszt (Francisc) 2135.
Literatura din Bucovina 311.
Livezi 1258.
Lloyd (George) 408.
Lovas (Franciscus) 1732,
Lucaciu (Dr. Vasile) 1287.
Ludendorff 356.
Ludescu (Stoica) 56.
Ludovic I (Regele Ungariei) 159.
Ludovic al XlV-lea 1627.
Lupas (Dr. Ioan) 1288. 1289. 1290.
1291. 1292.
Lupescu (Mihai) 1131.
Lupu (Generalul) 1293.
— (D-rul N.) 2081.
Lupu (Voevodul Vasile) 225. 239.
562. 784.
Lwow = (Lemberg) 65. 1669. 1961.
2099.
M
Măcăreşti 779.
Măcău 1591.
Macedonia 1920. 1937. 1964.
Macedo-Românii vezi = Aromânii.
Mackensen 345.
Mădârjeşti 911.
Maftei (monah, Veneţianul) 1749.
„Magyar" 2124.
Mailath (contele Gustav) 1294.
Maior (Petru) 902. 1130.
Maiorescu (Titu) 1131. 1295. 1296.
1456. 1815. 1816. 2069.
Malcoci (George B.) 1297.
Manasses (Const.) 63.
Mănăstirea Agafton 600.
— Agapia 601. 914.
— Bogdana 602. 603.
— Brebu 616.
— din judeţul Buzău 2027.
— Călugăra 590.
— Câmpulung (Muscel)
613.
— Cârţişoara 849.
— Caşinului 900.
— Cheia 616.
— Colţea 528.
— Coşula 604. 917.
— Covil 718.
— Crasna 616.
— Doamnei 781.
— Dobruşa (Vâlcea) 854.
— Dragomirna 596,

711 I. Ci ĂCI0N
Mănăstirea Ghighiu 616.
— Golia 605.
— Hârjauca 2032.
— Hodoş-Bodrog 702.
— Lespezi 616.
— Neamţului 606. 690.
1949. 2045.
— Noul-Neamţ 593.
— Pasărea 615.
— Pavliceni 1840.
— Poenile 744.
— Predealu 616.
— Putna 597. 598.
— Râpa-Râmeţului 704.
— Răteşti 617.
— Samurcăşeşti 618. 934.
— din Sinaia 616.
— Snagovul 619.
— (sat) 1001. 1003.
— Strâmba 619.
— Susana 616.
— Ţigăneşti 620.
— Văleni-de-Munte 1664.
— Zamfira 616.
Mănăstirile Basarabiei 591.
Bucovinei 565. 595.
din eparhia Hotinului
592.
— din Moldova 599.
— din Muntenia 868.
— din Oltenia 609.
— din judeţul Prahova
616.
— din Eparhia Romanului
607.
Maniu (Ioan) 1132. 1298.
— (Iuliu) 1522.
Manoli Vodă Roset 865.
Mărăcinul (moşia) 829.
Maramureş 409. 414. 1903 1907.
1946. 2011.
Mărăşeşti 366. 576. 577. 1932.
Mărdărescu (General) 1299.
Marghiloman (Alexandru) 1300.
1301 1302.
— (guvernul lui) 344.
345
Mărgineni (biserica) 584,
Măria (Regina României) 1303.
Marinescu (Anghel) 1304.
Marki (Anton de) 1305. 1306.
Marotinul (moşia) 814.
Marţian (I.) 899. 1862.
Mârzescu (Gh.) 1307. 1308.
Masaryk (preşedintele) 399.
Mateevici (Alexe) 1309. 1767.
1792.
Mavrocordat (Constantin) 233 250.
1566.
— (Nicolae Vodă) 1098.
Mavrogheni (Nicolae) 1928.
Mazaris 1843.
Mediaş 490.
Meglenoromânii 447.
Mehedinţeanu (Buliga) 827. 1031.
Mehedinţi (jud.) 840. 1839. 2102
Melchisedek (Episcop al Romanului)
13i0. 1604.
„Memorandul" Romanilor ardeleni
263.
„Meşterul Manole" 1901.
Meţova 452.
Miele (Veronica) 1119. 1126.
Micu-Klein (Inocenţiu) 1611.
— (S.) 1311.
Miercurea-Ciucului 898
Mihăescu (Alexandrina) 1312.
Mihai Viteazul 122. 125. 127. 130.
134. 168 175. 180. 184. 483.
588. 692. 693. 694. 696. 850
852. 896. 1095. 1096. 1131.
1620.
Mihail dela Porohoi 768.
Mihăilescu (Episcopul Teofil al
Argeşului) 1313.
Mihalv de Apşa (Dr. Ioan) 1030.
1314. 1315.
Mihnea-Vodâ-Radu 857.
Mihnea II „Turcitul" 847.
Miko (Emeric) 1469.
Milcov (Episcopia) 137.
Milescu (Spătarul Nicolae) 1131.
1316. 1317. 1318. 1319. 1320.
1321.
Milo (staroste cernăutean) 238.
Miloşescu (Nicu D.) 1322.
Minorităţile in România 272. 443.
Minovici (Dr. Ştefan) 1323.
Mircea-cel-Bălrân 182.
Mitescu (familia) 2068
Moesia inferioară 1051.
Mogoşoaia 634. 636.
Moian (Gheorghe) 1324.
Moiceşti 528.
Moisil (Vicarul Grigore) 1326.
Moldova 65. 125. 139.221.222.223.
226. 234. 237. 319. 320. 368.
471. 474. 525. 656. 709. 742.
751. 763. 765. 768. 771. 778.
788. 790 792. 795. 801. 811
895. 923. 942, 1040. 1113. 1114.
1115. 1602. 1605. 1625. 1835.
1893. 1924. 1925. 2009 2099.
2188.
Moldoveni 1768.
Moldovan (Silvestru) 1913,
Moldvai (Gregoriu) 1120.
Molnar-Piuariu (Ioan) 1326. 1327.
1328. 1889. 1891. 2128.
Monteoru 1839.
Moravia 462.

Moreni 548.
Moruzi (Alexandru) 868. 1729.
— (Constantin) 221.
Moscova 438.
Moşinoaele (schit) 590.
Moşoiu (General Traian) 2082.
Mostiştea 1694.
Moţii 1981.
Movileştii 140.
Movilă {Vodă Ieremia) 140. 224.
— (Vodă Gaml) 824.
— (Petru) 195.
— (Vodă Simion) 824.
Mozolea 1839.
Miinster (Sebastian) 43.
Munteanu (General Alexandru)
1329.
— (Casian R.) 1330. 1331.
— (Gavril) 1332.
Muntenia vezi = Ţara-Românească.
Mureşeanu (Andrei) 481. 1911.
— (lacob) 481. 1375.
— (Septimiu B.) 1333
Mureşenii (familia) 1032.
Mureşul (vechiul scaun) 691.
Murgoci (Gh. M.) 1334. 1335. 1336.
1337.
Murgu (Eftimie) 1338.
Muscel 845. 872.
Musicescu (Gavril) 1339.
Muzeul Ardelean 1469. 1470.
— Britanic 1047. —
N
Nadăş 1592.
Nahman 733.
Napoleon 69. 329. 1734.
Năsăud 212. 213. 491. 2011 2012
2013. 2087.
Natalia (soţia lui Constantin Şerban)
242.
Neaga (Doamna) 1033.
Neculce (Ioan) 1340.
Negri (Costache) 883. 1341. 1324.
Negru-Vodă vezi si — Radu-Negru
157. 163. 173.'
Negruzi (Costache) 1344. 1768.
Negulescu (P. P.) 1479.
Neofit (rabinul botezat) 1345.
Nestor (Romul) 1346.
Nichifor Dascălul 150.
Nichita Remesianul (Sf.) 2094.
Nichitici (Episcopul Ghedeon)
1584. 1585.
Nicoară (Moise) 1593.
Nicola (Tribunul Matei) 1347.
Nicolau (Hagi) 62.
Nicoleanu (Nicolae) 1348.
Nicopole 1544.
Niebelungenlied 1968.
BIBLIOGRAFIA 715
Nijopolenii 456
Nistru (cetăţi) 628.
Noailles (Ana de) 1829.
Nosnerland 479.
Nottara 1349. 1350.
O
ObeSeni (fundaţia) 581. 924.
Obradovicici (Dositei) 734.
Obrocea (avocat) 874.
Ocolnişte 818.
Odobescu (Al.) 1351.
Olandesă (descriere) 189.
Olănescu Ascanio (Dimitrie C.)
1352.
Clasi (Ioan) 698
Olszewski (colecţie) 1084.
Oltea-Doamna (mama lui Ştefancel-Mare)
138.
Oltenia 240. 530. 632. 651. 802.
803. 823. 835. 836. 989. 990,
991. 993. 994. 995. 1094. 1482.
1526 1693. 1709. 1710. 1785.
1918.
Oltul =: Flutausis 1841.
Onciul (Dimitrie) 1353. 1354.
Opitz (Martin) 1901.
Or adia 492. 1580.
Orhei 562.
Orodelu 834.
Ortiz (Ramiro) 1355.
Ostrog (Constantin Basile d') 184.
Ostrovul-Mare 836.
Oteteleşianu (Barbu) 816.
Ozolimna = Balta Ialomiţei 1840.
1878.
P
Pabula Iulii Caesaris 107.
Pacea dela Bucureşti (1917) 370.
1933.
Pacea dela Paris (1920) 406. 1999.
Pădurenii (regiunea) 1692.
Păguior 1844.
Pâhui 1844.
Palia dela Orăştie 1745.
Panonia 962.
Păntea (Gherman) 1356.
Papacostea (Alexandru) 1357,
Papa-Goga (Ion) 2083.
Papp al Aradului (Episcopul Ioan
I.) 1358. 1359. 1360.
Pârcălabii în Moldova 148.
Paris 325. 1418. 1495. 1634.
— (colonia românească) 1125.
"Paristrion 105.
Partidul Naţional 1521. 1522. 1523
— Naţional-Liberal 1519.1520.
— Ţărănesc 1524.

716
Pârvu Ylădescu (velcomisul Şerban)
i034.
Paşcani (biserică) 912.
Pascua Romanorura 107.
Paska (Goslawic) 1970.
,,Paslores romanorum" 2184.
Păstori ardeleni 194.
Pătrăşcanu (D. D.) 1361.
Pătraşcu Vodă 807.
Paul (Ioan) 1362. 1363. 1364. 1365.
1366.
Pecenegii 1955.
Pedro (prinţ portughez cruciat)
171. 1117.
Pelarino ţlacob) 1695.
Petică (Ştefan) 1367.
Petrosu (lupta deia) 361.
Petru Aron (voevod) 179.
— Cercel 160. 806.
— -cel-Mare (ţarul) 236.
— Şchiopul 170.
Petrovici (Ioan) 1378.
Pherekyde (Mihail) 1371.
Pianul-de-jos 493.
Piarişti 2111.
Picot (Emile) 887. 1369.
Pickarski (Vitold Rola) 1370.
Piemontul 470.
Pimen (Mitropolitul Moldovei) 1603.
Piu al Vll-lea (Papa) 1544 .
Pleniţa (plasa) 988.
Pievna 1004
Ploesti 637.
Poenaru (Clucerul Barbu) 826.
Poenaru (Răducanu) 816.
Poiana Selei 963. 2053.
Polo (Marco) 158.
Polonia 69. 471 472. 683. 1046.
1884. 2184.
Polychroniade (Ioan N.) 1372.
Poni (P.) 1131. 1373. 1374.
Pop (Vicarul Macedcn) 1375.
— (Ciceo Ştetan) 1376, 1377.
— (Vasile L. baron) 1378. 1379.
— -Matei (Simeon) 2084.
Popa Duhu 1208.
Popazu (Ioan) 1380.
Popescu (Stelian) 1381.
Popov (E.) 153.
Popovici (Aurel C.) 1382. 1383.
— (Arhimandritul Clement
C.) 1384.
Popp (J. M.) 1890.
Porumbescu (Ciprisn) 13S5. 1386.
1387. 1386.
Potaissa 103.
Poteca (Eufrosin) 1608.
Potlogi 636.
Poznania 1961.
Praetorium 977
Prahova 874.
I. CRĂCIUN
Prale (Iouii) 1121.
Predealu (mănăstire) 616.
Preoţimea română din Ardeal 3%.
Presa Micei Antante 1905.
Pretendenţi la tronurile româneşti
125.
Prcuteşti S98.
Prigoreni 527,
Principatele (Unirea) 880.
Principalele-Rornâne 35. 1499. 1560.
1669. 1887.
Principii protestanţi ai Ardealului
201.
,.Propăşirea'' 1758.
Protestantisnuil în Moldova 1546.,
2092. ^
Psaltirea Scheiană 1746.
Puşkin 252. 1825.
Futna (jud) 520.
Q
Quiuet (Edgar) 1389.
Quittendorf 1863.
R
Rabulin (contele) 701.
Răcăciunii 746.
Răcăşdia 500. 2017
Racoce (Teodor) 1715,
Rădăuţi 314. 565.
Radeln 533. ' '
Radianu (Boicea) 1390.
Rcdici (Stjepan) 473.
Radila 929.
Radu din Cozmeşti 807.
Radu (Episcopul Dimitriu) 1391.
1462.
Radu-cel-Mare 848.
Radu-Negru (Basarabă) vezi şi —
Negru-Vodă 156. 159. 183.
Rădulescu-Qodin (C.j 1394.
— -Motru 1395.
Raifet (Denis-August-Marie) 1074.
1094.
Raiveţ (dascălul pulnean Ştefan)
2105.
Rakoczy (Gheorghe II) 1974
Râmnic (episcopie) 848.
Râmniceanu (Gheorghe) 1400.
Râmnicul-Vâlcea 1483. 1484.
Fangoni (Claudio) 683.
Râpa-Râmeţulul (mănăstire) 704.
Rareş (Petru) 144. 1839. 1971.
Râşcanu (familia) 1035
— (Toderiţă) 801.
Răsipiţii 821.
Râşnov 127. 557.
Râtul 527.
Reghin 589. S9S, 902.

Regulamentul Organic 319.
Reiner (Francise Joseph) 650.
Remezianul (Nichita) 1572.
Repta (Mitropolitul Vladimir) 1396.
1397. 1398.
Republica moldovenească (sovietică)
464.
Reşiţa 50i
Revoluţia ardeleană (din 1437) 131.
— (delà 1848) 271. 837.
1985.
— 1848 (Ardeal) 257.
— delà 1848 (Ţara-Românească)
321. 322.
— (din 1907) 331.
— din 1918 (Ardeal) 262.
276. 277. 279. 355.
— rusească 1997.
Rey 1099. 1821,
Riegler (Doctorul Mauriciu) 1399.
Robeanu (T.) 1401.
Robu (Mjhai) 1402.
Rodna 132. 2P9 214. 623. 2014.
Roma 1732.
Roman (biserică armenească) 920.
Roman (I N.) 1403.
— Pribeagul (fiu al lui Petru
Aron) 179
— (Visarion) 1404. 1405. 1406.
România 475. 642. 888. 959. 960.
1942. 1943.
„România Jună" 1496. 1497. 2088
„Romanii' notarului Anonimus 116.
Românii 5fc8. 670. 946. 1954. 2184.
— din America 444. 445.
— din Ardeal 80. 90. 201.
207. 210. 268 270. 272.
273. 284. 1577. 1703.
1983.
— din Balcani 74. 449 458
1966. 2005.
— din Banat. 1539.
— din Basarabia 297.
— bistriţeni 555.
— din Bucovina 1343.
— din Bulgaria 446.
— din Dacia-Traiană 74
— din Istria 461.
— grecizaţi 450. 454.
— macedoneni 450.
— năsăudeni 211.
— de peste Nistru 463 464.
465.
— nomazi 449.
— rutenizaţi 318.
— someşeni 199.
— din ţinutul Săcuilor 87.
— din valea Timocu'ui 473.
— din Ungaria (după 1920)
466.
— din Viena 349.
BIBLIOGRAFIA
717
— din Zarand 204.
Ronsard IPierre de) 1833. 2112.
2113. 2114.
Roşa (biserica) 566.
Rosculescu (Alex.) 769.
Rosetti (C. A.) 1407.
— (Radu) 1408. 1409. 1410.
1411.
— Solescu (Teodor) 748.
Roşiorii de Vede (biserica) 928.
Roth (Daniel) 2085.
— (Ştefan Ludovig) 1412.
Rucăr 1881.
Rudi (schit) 594.
Rudow-Suciu (Lucreţia) 1908.
— (Dr. Wilhelm) 1908.
Ruscalla (Giovenaîe Vegezzi) 1413
Ruscanii 528.
Rusească (ocupaţia) 685. 813.
Ruda 384. 403. 431. 464. 1264.
1934.
Ruşii 71. 323. 389. 2188.
Russo (Alecu) 1789.
Rusu (Ioan) 1121.
Rutenii 655. 2036.
Ruthenia 2184.
Rrxanda (fiica lui Vasile Lupu)
524.
Săcalbaz 502.
Săcele 494.
Sachs von Harteneck (comite)
701.
Săcuieni-Dâmboviţa (biserica) 585.
586.
Şaguna (Andrei) 718. 1131. 1569
1582.
Saint-Germain 418.
Sălagiu 654.
Saligny (Anghel) 1414.
Sălişte 1166. 1690
Salsovia 980.
..Sămănâtorul" (mişcarea) 1777.
Samarina (comună) 457.
Sandu-Aldea (C.) 1122.
Sântâlie (călugării) 518. 608.
Sanudo (Marino bătrâmll) 124.
Şapcă (Preotul Radu) 321.
„Şapte-Cetăţi" 2122.
Sărăcăcianii 450. 454.
Sărăcineşti (schit) 610.
Sârbii 473.
Sârbu (Ioan) 1792.
Sarmisegetusa 101. 963. 2052. 2053.
Saşii 272. 624. 658. 661. 662. 663.
664. 665. 666. 667. 668. 1412.
1852. 1887. 2037. 2119.
— din Bistriţa 199. 211.
, Săsime" 1836.
s

718
Sătmar 675.
Săulescu (Gh.,) 1418.
Sava (C. staroste) 773.
Scărişoara 1109.
Scerbacev (Generalul) 302.
Schitul Aninoasa-Cislău 611. 1033.
— Brâdetul 612.
— Brazii 520.
— Dăhlăuţi 690.
— Găvanele 614.
— Moşinoaele 590.
— Rudi 594.
— Sărăcineşti 610.
— din eparhia Hotinului 592.
Scintilă (Vasile) 1415.
Sciţia Minoră 2051.
Sciţii 985. 993. 1052.
Şcoala lui Gheorghe Lazăr. 1485.
— românească din Franţa
1494.
Scriban (Arhim. I.) 1416.
— (Neofit) 14*7.
Scriitorii bănăţeni 220.
— români 256.
Schwancz Hauptmann (Friedrich)
835. 1710.
Seaca Carave (sat) 827.
Sebus (terra) 672.
Secelenii 1855.
Sechenyi (contele Ştefan) 2010.
Secuii 669. 670. 671. 672. 1108.
1870. 1873. 1940 . 2038.
Selim al Il-lea (sultanul) 170.
Senat (atentatul) 422.
Şendriceni-Dorohoi 736.
Sepenicul (Ţara) 136.
Serban (Vodă Constantin) 242. 243,
244. 875.
— (logofătul) 56.
Serbia vezi si — Iugoslavia 876.
2184.
Sever (Axente) 711. 1419. 1420.
Severin-ban 164. 165.
Seybriger (Michael) 64.
Siberia 384.
Sibiu 858. 1465. 1667. 1873. 1886.
1887. 2015.
,,Siebenbürgen" 1865. 1869 1871.
2124.
Sighişoara = (Schaessburg) 44.
Sigismund (Regele) 182.
Sihleanu 1421.
Silistra 133. 733.
Simion (Logofătul) 1731.
— Dascălul 47.
Simionescu (Virgil) 1422.
Simtion (Elena din Ardeal) 1423.
Sinaia (mănăstire) 616.
Sinan-Paşa 185.
Şincai 38. 1131. 1284. 1424. 1425.
I. CRĂCIUN
Siskovici (Generalul Baron Iosif)
215.
Slatina 932.
Slavii 66. 80. 1781.
Slavici (Ion) 1426. 1427. 1428.
1429. 1819.
Smedorova 1841.
Socaciu (Ioan) 1430.
Sofia 362.
Şomănescu (loan) 839.
Someş (Valea) 2016.
Soroca (jud.) 594.
Soutzo (arhiva) 789.
— (Prinţul N.) 747.
Stamati (Constantin C.) 1431. 1792.
Stanca (fica Postelnicului Preda)
485. 1432.
Statusul romano-catolic 1541.
Stavropoleos 2031.
Ştefan (Gheorghe Voevodul Moldovei)
791. 2104.
Stefan-cel-Mare 152. 153. 154. 569.
630. 768. 1131. 1620. 1894
— dela Putna (dascălul) 2105.
Ştefănescu (Gheorghe M.) 1433,
Ştefăneşli-Botoşani 578.
Ştef ano viei (Milos) 268.
Stelian (Toina) 1434. 1435. 1436.
Şterca Şuluţiu de Cărpeniş (Mitropolitul
Alexandru) 1440
Stere (Constantin) 354.
Stinde (Iulius) 1103.
Stockholm 394.
Stoica (pictorul) 1623.
Strehaia (bănia de) 176.
Stroescu (Vasile) 1437. 1438.
Stroher-Moor (lagăr de represalii
a prizonierilor români) 361.
Studenţii români la Paris 884.
Sturza 758. 1090.
— (Colonelul Alex.) 361. 375.
— (Alexandru S.) 1600.
Suceava 777. 910. 1401. 2025.
Suedia 959.
Şuhan (Ilarion) 1439.
Sultana (comuna) 997. 2063.
Supplex Libellus 203.
Susana (mănăstire) 616.
Suseni 2054. 2057.
Şvabii 673. 674. 675. 2040. 2041.
2042.
Szamoskozy 46.
Szechenyi (Ştefan) 260.
„Szekely" 1865. 2124.
"f
Tabla Butii 999.
Tăcucii (vama) 800.
Talpalari (biserica) 766.
Ţamblac 1441. 1841.

Tapia (Tapae) 503.
Ţara-Bârsei 665.
— Ladianscă 1841.
Ţara-Românească 62. 157. 474. 485.
708. 859. 895. 2099.
Ţările Române 588. 687.
Târgovişte 858,
Târgu-Jiu (lupta) 388.
Târgu-Mureş 558. 1985.
„Târnava" 2123.
Tartan 1851
Tartlau 1956.
Tătărescu (G.) 1442
Tătarii 118. 119. 214.
Tatos 1840.
Tatul 1841.
Tavernier 2127.
Tecuci 745.
Tecuci (Apostol) 1725.
Telega (comună) 549.
Teliman (Mihai) 1443.
Teodorescu (Ilarie, Episcop de
Constanţa) 1444. 1601.
Teodoroi (Ecaterina) 1445 1446.
1447.
Teodosie (marele logofăt) 698.
Thewrew de Ponor (Iosif) 2115.
Tibiscum 973. 974.
Tighina 593.
Timişoara 504. 559. 1476. 1594.
Timus (Hatmanul Cazacilor) 524.
Tincu-Velea (Nicolae) 1448.
Tinosul 2067.
Tisza (contele Ştefan) 1986.
T
ofan (Gheorghe) 1449.
Tohăneanu 1839.
Tokoli 1855.
T
oma logofătul 897.
Tomis 1601. 2060.
Tcmşa (Ştefan) 146. 223.
Tcrdasi (Pa vel) 1722.
Torontal (jud.) 2018
Tracii 96. 1896.
Traco-Romami (populaţia) 1051.
Traian 104. 1841. 1965.
Transhumanta română 187. 188.
Transilvania vezi — Ardeal.
Trianonul 418.
Tributul Moldovei pentru Turci
142.
Troada (legenda) 1766.
Troia 1005. 1006.
Tuducescu 1839.
Tulcea (catedrală) 568.
Tulgheş (lupta dela) 361.
Turcia 162. 1724. 2005.
Turcii 172. "182, 224. 245. 2188.
Turnu-Severin 1118. 2062.
Tuţescu (Şt. St.) 1450. 1451.
Tyras 978.
B BLIOGRFIA 719
Tzigara-'Samurcaş (Al.) 1659.
U
Ucraina 417. 1835. 2009.
Udrişte 1839.
Ungaria 111. 1967. 2183. 2184.
Ungurii 348. 642. 1592. 2043. 2044.
2119. 2122.
— din Ardeal 677.
— din Moldova 641.
— (optanţi) 434.
— din România 2134.
Universitatea din Cernăuţi 1479.
— maghiară din Cluj
1474.
— săsească 1475.
Upsala 228. 1730.
Urban (Colonelul) 307.
Ureche (Antimia) 1036.
— (Grigore) 37. 47. 51. \53.
60. 66. 1036.
Urlat 842.
Ursu (I) 1452. 1453. 1454.
Uskocii 453.
V
Văcărescu (Elena) 1829.
— (Iancu) 1455.
Vadul Basarabilor 1879.
Valacul (Sfantu! Iereniia) 1536.
1538.
Valahia vezi = Ţara-Românească.
Xalaşka 1883.
Vâlcea 610. 844.
Valea Mare (biserica) 1743.
Vâlenii-de-Muiite 587 . 621 1664.
Valerio (Theodore) 1075. 1081.
Vâlsan (G.) 1456. 1839.
Vdlvasor 453,
Vandalii 1967.
Varlaam (Dumitrachi) 61. 1457.
— (Mitropolitul Mo'doveli)
1725.
Varnav (Teodor) 1792.
Vârşeţ 2039.
Varşovia 1961
Vasilco (neamul) 1037.
Vasile din Bogata (preotul) 1749
Vasile Lupu vezi=Lupu (Voevodul
Vasile).
Vaslui 529. 737. 748. 898. 913
1725.
Vatican (arhive) 688.
Veisa (colonel) 796,
Velichi (arhiva) 773.
Vicina 1876.
Viera 245. 458. 894. 1224.
Viola (Iosif) 2130.
Virâg (Benedek) 1757.

'720 I. CRĂCIUN
Vişnievieţchi {Pretendentul Dumitraşco)
1835.
Vlad-Vodă (Vintilă) 848.
Vlădeşti-Vâlcea 853.
Vladimirescu (Tudor) 252. 856.
1975.
Vladislav-Vodă 1097.
Valahia Mare 451. 1843.
Vlahii 1968.
Vlahuţă (Al.) 1131. 1458. 1768.
— (familia 1038.
Vlaşco-Selo, ,,Sat românesc" 188J
Vlăsia 1694.
Voevozii d'n Bihor 135.
Voluntarii ardeleni 358,
— români 1535.
Vulcan (losif) 1459 1753.
— (Episcopul Samuil) 1586.
7615.
Wilna 1961.
W
Woll (Andreas) 525. 1886.
Xenopol (Alexandru) 1460.
Zăuâriciu 924.
Zaharesti 567. 777.
Zălau 495.
Zamfira (mănăstire) 616.
Zamjta 1839.
Zătreni (boierii) 927,
— (sat) 927.
Zarand 204.
Zeiden 622. 1863. 1864. 1866
Zeietin (Şt.) 1.
Zmovagl (Elin) 1086.
Zold (Petru) 2035.
Zubaşco 1839.
Ztibiycki (Dionisie) 65.
X
Z

T A B L A DE MATERII A BIBLIOGRAFIEI
BIBLIOGRAFIA LA ROMÂNI 483
Introducere 483
Bibliografia la alţii 484
Bibliografia la noi 492
a. Bibliografii istorice 496
b. Bibliografii de istorie literară 502
c. Alte bibliografii 504
d. Periodice bibliografice 506
ISTORIOGRAFIA ROMÂNA ÎN 1925 şi 1926 515
Câteva lămuriri preliminarii 515
Planul lucrării . . . 522
Izvoare 533
Bibliografia 539
A. Istorie . . • • 539
/. Generalităţi. Teoria fi filozofia istoriei. Sinteză. Metodologie
539
//. Periodice 539
///. Istoriografie. Cronici 541
1. Istoriografie 541
2. Cronici 542
IV. Istorie propriu zisă 544
— Studii de sinteză 544
I. Istoria veche. Perioada de plămădire a poporului român
până la ultimele năvăliri barbare. (1241) . . . . . . . 546
Pag.
"\". Protoistoria ţinuturilor locuite de Români 546
2. Epoca Daco-Romană. (106—275) 547
3. Epoca năvălirilor barbare. (275—1241) 547
II. Istoria Medie. Perioada organizării Voevodatelor şi Prin­
cipatelor române până la unirea lor sub Mihaiu Viteazul
(1241 -1601) . • . . . • • . . • '• . • • 548
— Studii generale 548
1. Ardealul 548
2. Moldova 549
3. Ţara-Românească 550
III. Istoria Modernă. Perioada tendinţelelor de unitate politică,
religioasă şi culturală până ia Tudor Viadimirescu.
(1601-1821) . . . . . .. . 552
— Studii generale 552
Anuarul Inat. de Ist. Naţ. IV. 46

722 I. CRĂCIUN
1. Ardealul 553
2. Banatul • 554
3. Moldova 555
4. Oltenia 556
5. Ţara-Românească • . 556
V. Istoria Contemporană. Perioada înfăptuirii succesive a
unităţii naţionale până la realizarea României-întregite.
(1S21 -l'.)20) . "." . . . . . . . . . . . . "". . . 557
- Studii generale . . . . . . . 557
1. Ardealul cultural, revoluţionar şi naţionalist al veacului
al XlX-lea şi începutul veacului al XX-lea . . 557
2. Basarabia sub ocupaţia rusească. (1812 1918) . . • 559
3. Bucovina sub ocupaţia austriacă. (1775 -1918) . 560
4. Domniile pământene şi frământările pentru unirea
Moldovei şi a Ţării-Româneşti. (1821 -1859) . . . 561
a. Moldova 561
b Ţara-Românească 561
5. Principatele-Unite şi domnia lui Cuza Vodă. (1859-1866) 562
6. România sub domnia regelui Carol I. (1866 -1914). 562
a. Răsboiul pentru independentă. (1877-1878) . . 562
b. Dobrogea 562
c. Răsboiul balcanic. (1913) 563
7 România în primii ani ai domniei regelui Ferdinand I.
(1914 1920) 563
a. Răsboiul pentru întregirea României. (1916-1919) 563
a. Pacea dela Paris. (1920) . . . . . . . . 567
V. Istoria Nouă. România întregită. (Dela 1920 până în zi­
lele noastre) 568
A. Românii din alte ţări 569
— Studii generale . . . . . 569
1. America 569
2. Balcani 569
3. Istria 570
4. Moravia . . 571
5. Transnistria 671
6. Ungaria (după 1920) . • 571
B. Relaţiile şi legăturile cu alte state 571
1. Franţa . • 571
2. Piemontul 571
3. Polonia 571
4. Sârbia 572
V. Istorie parţială 572
1. Judeţe şi localităţi 572
— Studii generale . . . . . . 572
a. Ardealul 572
b. Banatul 573
c. Basarabia . . . . . 574
d. Bucovina . • 574
e. Dobrogea . . 574

TABLA DE MATERIE
f. Moldova . • • • •
5 7 4
g. Oltenia 575
h. Ţara-Românească • - • • 576
2 Biserici şi Mănăstiri • , 576
a. Catolice
5 7 6
b. Evanghelice 577
c. Ortodoxe 577
723
a. Biserici 577
p. Mănăstiri 579
3. Monumente istorice 581
a. Ardealul
6 8 1
b. Basarabia 582
c. Bucovina 582
d. Moldova •
5 8 2
e. Oltenia 582
f. Ţara-Românească - • • 582
g. Străinătate 582
4. Naţionalităţile din România 582
a. Bulgarii 582
b. Ciangăii 583
c. Elveţienii 583
d. Evreii 5S3
e. Francezii 583
f Germanii 583
g. Huţanii 584
h. Saşii . 584
i. Secuii 585
k. Şvabii
5 8 5
1. Ungurii 585
5. Documente 585
— Generale • - 585
a. Ardeal 586
b. Banat . . . 588
c. Basarabia , 588
d. Bucovina • 588
e. Dobrogea 588
f. Moldova • 588
g. Oltenia • 59d
h. Ţara-Românească 506
i. Principatele Unite (1859- 1866) • 598
k. România (1866-1920)
5 9 8
1. România întregită 599
a. Arhive . 599
p. Peceţi . . . • 599
6. Inscripţii • •
5 9 9
— Generale 599
a. Ardeal 000
b. Banat • 600
c. Bucovina 600

724 I. CRĂCIUN
d. Moldova 600
e. Oltenia 601
f. Ţara-Românească 601
g. Străine 602
. a. Criptografie 602
7. Civilizaţie. Cultură 602
B. Ştiinţe auxiliare 603
I. Arheologie. Antichităţi 603
— Studii generale 603
1. Ardeal 604
2. Banat
6 0 4
3. Basarabia
6 0 5
4. Dobrogea 605
5. Moldova • • 605
6. Oltenia 605
7. Ţara-Românească . . • - • • • 606
8. Străinătate 606
II. Genealogie 606
III. Heraldică 608
IV. Numismatică 608
— Studii generale 608
1. Ardeal • • 609
2. Dobrogea 609
3. Moldova 609<
4. Oltenia 610
5. Ţara-Românească 610
6. Principatele-Unite . . 610
7. România-Intregită 610
V. Iconografie 610
— Generalităţi 610
1. Bucovina 611
2. Moldova 611
3. Oltenia 612
4. Ţara-Românească 612
C. Materii in legătură cu istoria 612
/. Călătorii 612
— Studii generale 612
1. Ardeal 613
2. Banat 613
3. Basarabia 613
4. Moldova • • • 613
5. Ţara-Românească 613
11. Biografii. Contribuţiuni biografice 614
11U Istoria diferitelor instituţii .şi societăţi 631
1. Ardeal • 631
2. Banat 632
3. Basarabia 632
4. Bucovina 632
5. Moldova 632

TABLA DE MATERIE 72S
6. Oltenia 632
7. Ţara-Românească 633
8. România . . . 633
9. Străinătate 633
D. Diferite chestiuni numai în legătură cu istoria • . 633
/. Clasele sociole. Politică 633
1. Clasele sociale 633
2. Politica internă 634
a. Minorităţile 634
3. Politica externă . . 634
4. Partidele politice • 635
//. Constituţia 635
///. Chestia agrară 636
1. Oltenia . . . •
6 3 6
2. România 636
IV. Biserica 636
— Generalităţi 636-
1. Biserica catolică . 637
a. Ardeal 637
b. Moldova 637
c. Ţara-Românească 637
2. Biserica evanghelică 637
a. Basarabia 637
b. Moldova 637
3. Biserica ortodoxă 638
— Generalităţi 638
a. Ardeal 639
b. Banat 640
c. Basarabia 641
d. Dobrogea • 641
e. Moldova 641
f. Ţara-Românească 642
g. Principatele-Unite 642
4. Biserica reformată ^'42
5. Biserica unită 642
6. Secte religioase 642
V. Armata 643
VI. Arte. Muzee 643
1. Arte 643
2. Muzee 646
Vil. Comerţ. Industrie 646
1. Comerţ . . 646
2. Industrie 646
VIU. Drept 646
IX. Etnografie 647
- Generalităţi 647
1. Ardeal 647
2. Oltenia 648
3. Ţara-Românească 648

726
I. CRĂCIUN
X. Finanţe 648
XI Geegrafie. Date statistice. Hărţi 648
— Generalităţi 648
1. Ardeal . . . 649
2. Basarabia . . 649
3. Moldova 649
4. Oltenia 649
5. Ţara-Românească °49
XII. Literatură. Filol >gie 650
1. Literatură 650
a. Cărţi şi manuscrise vechi 650
b. Istorie literară 653
c. Scriitorii români 655
d. Influenţe străine asupra literaturii româneşti . . . . 657
e. Influenţe româneşti asupra literaturilor străine . . 658
f. Străinii în literatura românească 658
g. Românii în literaturile străine 658
2. Filologie 658
a. Ardeal . 660
b. Banat 660
c. Macedoromânii 660
a. Toponimie 660
XIII. Medicină
6 6 2
1. Ardeal 662
2. Moldova 663
3. Ţara-Românească 663
XIV. Obiceiuri. Folk lor 663
1. Obiceiuri 663
2. Folklor 663
Al'. Presa 664
1. Ardeal 664
2. Basarabia 665
3. Oltenia 665
4. Ţara-Românească 665
5. Străinătate 665
XVI. Teatru. Muzică 665
1. Ardeal 665
2. Moldova 665
3. Ţara-Românească 665
SUPLIMENT LA „ISTORIOGRAFIA ROMANA IN 1921 Şl 1922" 666
A. Istorie 666
IV. Istorie propriu zisă 666
III. Istoria Modernă. (1601—1821) 666
5. Ţara-Românească 666
IV. Istoria Contemporană. (1821-1920) 666
7. România în primii ani ai domniei regelui Ferdinand I.
(1914-1920) 666
a. Răsboiul pentru întregirea României (1916-1919). 666
A. Românii din alte ţări 667

TABLA DE MATERIE 727
2. Balcani 667
V. Istorie parţială 667
4. Naţionalităţile din România 667
— Studii generale 667
d. Evreii 667
1. Secuii 667
B. Ştiinţe auxiliare 668
/. Arheolegie. Antichităţi 668
4. Dobrogea 668
C. Materii in legătură cu istoria 668
/. Călătorii 668
//. Biografii. Contribuţiuni biografice 668
///. Istoria diferitelor instituţii şi societăţi 668
D. Diferite chestiuni numai în legătură cu istoria 668
III. Chestia agrară 668
IV. Biserica 669
1. Biserica catolică 66^
a. Ardeal 669
3. Biserica ortodoxă 669
— Generalităţi 669
VI. Arte. Muzee 669
1. Arte 669
IX. Etnografie 669
XII. Literatură. Filologie 669
1. Literatură . . . „ 669
2. Filologie 669
a. Toponimie 669
SUPLIMENT LA „ISTORIOGRAFIA ROMÂNA IN 1923 şi 1924" 670
A. Istorie 670
11. Periodice 670
IV. Istorie prop-iu zisă 670
— Studii de sinteză 670
I. Istoria Veche, (dela primele începuturi — 1241) 671
2. Epoca Daco-Romană. (106—275) 671
3. Epoca năvălirilor barbare. (275-1241) 671
II. Istoria Medie. (1241 - 1601) 671
2. Moldova . . 671
III. Istoria Modernă. (1601—1821) 672
•- Studii generale 672
1. Ardealul 672
5. Ţara-Românească 672
IV. Istoria Contemporană. (1821-1920) • - 672
— Studii generale 67,2
1. Ardealul cultural, revoluţionar fi naţionalist al veacului
al XIX-lea şi începutul veacului al XX-lea . . 673
2. Basarabia sub ocupaţia rusească. (1812 — 1918) . • . 673
6. România sub domnia regelui Carol I. (1866 — 1914) . 673
b. Dobrogea 673
7. România în primii ani ai domniei regelui Ferdinand I.
(1914-1919) 673

728 I. CRĂCIUN
a. Răsboiul pentru întregirea României. (1916-1919). 674
a. Pacea dela Paris. (1920) 674
V. Istoria Nouă. (Dela 1920 până în zilele noastre) . . . 674
A. Românii din alte ţări 674
2. Balcani . .' 674
B. Relaţiile şi legăturile cu alte state 675
1. Bulgaria 675
2. Ucraina 676
3. Ungaria 675
V. Istorie parţială 676
1. Judeţe şi localităţi 675
a. Ardealul 675
b. Banatul 675
f. Moldova 676
2. Biserici şi mănăstiri 676
c. Ortodoxe 676
a. Biserici 676
p. Mănăstiri 677
3. Monumente istorice 677
b. Basarabia . 677
4. Naţionalităţile din România 677
— Studii generale 677
b. Ciangăii 677
h. Rutenii 677
i. Saşii 677
k. Secuii 677
1. Şvabii 677
m. Ungurii 678
5. Documente 678
6. Inscripţii 678
B. Ştiinţe auxiliare 678
I. Arheologie. Antichităţi 678
— Studii generale 678
1. Ardeal 679
4. Dobrogea 679
6. Oltenia 679
7. Ţara-Românească 679
II. Genealogie 679
C. Materii în legătură cu istoria 679
//. Biografii. Contribuţiuni biografice 679
III. Istoria diferitelor instituţii şi societăţi 681
. 1. Ardeal ' • 681
9. Străinătate 681
D. Diferite chestiuni numai în legătură cu istoria 681
/. Clasele sociale. Politica 681
2. Politica internă 68j
a. Minorităţile 681
///. Chestia agrară 681
IV. Biserica 681

TABLA DE MATERIE 729
1. Biserica catolică 681
2. Biserica evanghelică 681
b. Moldova . 681
3. Biserica ortodoxă 682
— Generalităţi 682
5. Biserica unită 682
VI. Arte. Muzee 682
1. Arte 682
Vil. Comerţ. Industrie . 682
1. Comerţ 682
VI11. Derpt 682
XI. Geografie. Date statistice. Hărţi 683
4. Oltenia 683
XII. Literatură. Filologie 683
1. Literatură • • 683
a. Cărţi şi manuscrise vechi 633
b. Istorie literară 683
c. Scriitorii români 683
d. Influenţe străine asupra literaturii româneşti . . . 683
g. Românii în literaturile străine 683
h. Traduceri din româneşte în limbi străine 684
2. Filologie 684
a. Ardeal 684
a. Toponimie 6«4
XIII. Medicină 685
1. Ardeal 685
2. Moldova 685
3. Ţara-Românească • 685
XIV. Obiceiuri. Folklor 685
2. Folklor 685
XV. Presa . 686
1. Ardeal 686
XVI. Teatru. Muzică 686
2. Moldova 686
Recenzii făcute cărţilor apărute în „Istoriografia Română în
1921 şi 1922" 687
Recenzii făcute cărţilor apărute în „Istoriografia Română în
1923 şi 1924" 688
Recenzii făcute cărţilor istorice apărute înainte de 1921 693
Indice de autori, recenzenţi, traducători, etc 694
Indice de nume, lucruri şi materii 706
Tabla de materii a Bibliografiei 721

ADDENDA-CORRIGENDA
Pag. 435 r. 2 de jos citeşte:
„ „ 1 „ „
436 „ 10 „ „
9
11 11 ~ 11 11
437 „ 4 de sus
„ 3 „ jos
438 „ 15„
9
„
)) ii a
ii ii
Pag. 439 r. 6 de sus citeşte :
o
ii ii ^ ii ii ii
20
ii ii ii ii ii
„ „Nota,, „
440 r. 1 de sus
„ ,, 2 de jos ,,
ce să negustoresc
o/^ânduelile ţării
„Magica Stana"
mănăstirii Bezdinului
„Ulitze Furkoje"
oppidi Făgăraş
Ku şerrfur(i) de fir
la cuvântul Cube pune nota :
(ce, ci,) înainte de a şi u s'a transcris cu
simplu r. Se va citi deci: c/ube, rmcuri
etc.
Kunegră verrfe (cKSmrjiî Kfp.u)
r»iRt%
ciftii^ă
A. A. M.
noi'iSAdH (porciulan)
staroste

A.
Abafaia 154. 156. 157. 161.
Abrud 83. 84. 96. 101. 102. 104.
105. 106. 107. 108. 110. 111
112. 259. 285.
Acaderaia-Nouă 189. 191.
Academia Română 288. 337. 423.
476. 477.
Acarnania Etolia 186.
Achaia 320.
Acfii'm 5. 20. 21
Actium 317. 319. 320.
Adam (Onica) 263.
Adamescu (Gh.) 477.
Adrian (G.) 91.
Adrianopole 128. 131 132. 300.
301.
Africa 317. 320
Agareni 72.
Agathyrşii 456. 457
Agăţa Hanăş 7. 10 37. 39 77. 78
Agria 340.
Agura fD. D.) 4. 73.
Aiud 84. 102. 104. 112. 196. 276.
280. 281. 283. 284.
Aiudan 107.
Aizizis 330.
Akkerman 301.
Akornion 323. 324. 325. 326. 327.
328. 329. 330. 333. 334. 335
336.
Alba inferioară 255. 256, 26S. 347.
354.
Alba lulia 83. 86. 101. 102. 109.
113. 199 214. 346. 351. 352
448.
Albac 104.
Albanezii 178. 180. 182. 184. 187
188. 189 190. 191. 192. 193
Albani 322
Albania 176. 186. 187. 188. 159
190. 193. 194
Albano 474.
Albert (prinţul de Prusia) 2SS
290.
Albert (Ioan) 463
TABLA NUMELOR
Albert (Mihail) 150. 151. 158. IbV.
162.
Albis 321.
Albu (Vistierul) 6. 9. 29. 70.
Aldea 200.
Aldea (de Râşnov) 202.
Alexandri 230.
Alessi (Dr. A. P.) 229.
Alexandru loan I 305.
Alexandru I (al Rusiei) 468.
Alexandru cel Bun 461.
Aii Mârza 398.
Altenberger (Thomas) 62. 74.
Altinum 473.
Aluta 457.
Alvinţ 284.
Ambrosius de Drag 421.
Americanii 115.
Aminciu 188
Amlaşul 296
Ammianus Marcelliuus 457.
Ananie (Mitropolitul) 9. 63.
Ancyra 311. 312. 315. 317. 323.
Andreas (Stephanus Iban) 421.
Andreas Lacz (de Mueselma) 421.
Andreas (de Macedonia) 421.
Andreas (Nicolay) 420.
Andrei II 443.
Andreica 91. 107.
Andrica 200.
Andruşco (medelnicer) 210.
Anghel 78.
Anghel (Simion) 255. 257.
Anghelescu 382.
Anglia 81 303. 365. 469.
Anglo-Saxoni 81
Angora 312.
Anjou 204.
Annon 327.
Antiochus (din Commagene) 316.
Anlonius (C.) 330 331, 333.
Antonius (M.) 317. 325. 330.
Anuarul (Institutului de Istorie
Naţională) 3.
Anvers 288.
Apâthi (Nic.) 453.
Apollo 318. 319.

732 TABLA NOMELOR
Apollodor 459. 460.
Appollonia 461. 312. 333.
Appianus 335.
Apulus 472.
Apus 303. 304. 307, 419. 456. 468
Arabia 321.
Arad 158. 22?. 251. 254. 436.
Arciuteanu (IoanJ 274.
Ardeal 5. 7. 12. 19. 43. 46. 83
135. 137. 140. 142. 144. 145.
147. 148. 149. 150. 162. 173.
196. 197 199. 205. 209. 214.
216. 218. 226. 229. 251. 252.
253. 347. 348. 349. 352. 391
395. 396. 397. 419. 441. 442.
443 444. 445. 446. 448.
454. 463. 477.
Ardeleni 11, 90, 347. 349.
Argedaron 329.
Argedava 325. 329. 330.
Arieşul 104.
Aristotel 457.
Armbruster (Mathias) 61.
Armeni 82. 201. 248.
Aromânii 175. 179. 180. 182. 185
186. 187. 188. 189. 190. 191.
192. 193. 194.
Aron (Vodă) 134. 195. 196. 197.
198. 199. 213. 214. 220, 296
298. 461,
Arsenti (Teodor) 145.
Artner (Edgar) 464.
Arzal Re 131. 132. 133.
Asaneşti 200.
Asia 320.
Asia Mică 311.
Assan 133 134
Asturii 321.
Afilio 216.
Attila 457. 345.
Audasius 474.
Augsburg 339.
Augustus 311. 312. 313, 314. 315
316. 317. 318. 319. 320. 321
322. 323.
Aurelian 182.
Aurifaber (Melchior) 64.
Austria 187. 189. 200 ' 229. 252
253. 369.
Austriaca 87. 94. 299.
Austro-Ungaria 385.
Avram Viorel 262.
Axieros 336.
Axiokersa 336.
Azarie 337.
Azizie 372.
Azovul 461.
Baba 128. 131.
Babilon 445.
B.
Babu (I'oar) 257.
Bacău 397,
Baceintie 263. 264.
Baciano 134.
Bacsy (Gheorghe) 463.
Badea 6. 25. 27.
Eădica Voevod 42. 56.
Băeasa 180.
Baia de Cris 84. 105. 108 285.
Băilă 6. 29. 139. 199.
Bairano 131.
Bakócz (Toma) 462.
Bakos (George) 153.
Bălăceanu 92.
Bălăşescu (Nicolae) 446.
Balcan (muntele) 176. 179. 181.
183. 184. 187.
Balcani 186. 193. 299. 301. 306.
323. 379. 467.
Bălcescu N. 105
Balcic 323. 324. 328,
Balciu (pârcălab) 64.
Bălgrad 255. 256. 257. 263. 269.
280. 283. 284.
Balint 84. 91. 103. 104. 107. 108.
109. 111
Balomir 260. 263.
Balomirian 263.
Balsany (Francisc) 357.
Balta Ialomiţii 455.
Banat 64. 145. 173 187. 229. 255.
345. 451. 454. 457. 464. 465
Bănăţean 231.
Bănescu (N.) 477.
Banfi Hunyad 257.
Banfi (Maria) 153,
Banfi (Petru) 205. 215.
Banfi (Sigismund) 154.
Barac (Ioan) 226.
Băran (Florea) 226.
Băran (Teodor) 226.
Barbul (Banul) 9. 64. 65.
Barbul (Diac) 7. 36.
Barbul (Marele Vornic) 8. 60.
Barcsai (Acaţiu) 441
Barosai (Pavel) 153.
Bardoczy (Ioan) 35Ó. 362.
Bârgăul 142.
Bariţiu (George) 82. 88. 95. 102.
254. 270. 278. 280.
Bărnuţ (Simion) 254. 264. 266
267. 268. 269. 270. 272. 274.
275. 276. 277. 278. 279. 280
Bârsanii 139.
Bârseanu (Andrei) 217. 219.
Bartha (Ioan) 156.
Barvinski (E.) 420.
Basarab (Laiotă) 208.
Basarab (Vodă Bătrânul) 307.
Basarab.t II (cel Bătrân) 5. 14. 15
19.

ßasaraba III (cel Tânăr) 5. 15.
16. 17. 18. 20. 26.
Basaraba IV (Neagoie) 6. 7. 31.
33. 34. 35. 36. 37. 39. 40. 61,
65. 68.
ßasarabeni 468.
Basarabia 143. 332. 467. 468. 469
Basarabii 296. 298.
Basilica (Iulia) 318.
Basiota (Stoian) 136.
Bastarnia 322.
Bastarnii 323. 331. 332. 333.
Bâthori (Andrei) 340.
ßäthori (Sigismund) 199.
Batori (Gavriil) 395. 39o. 397.
Baiori .Ştefan) 5 14. 17. 19. 462
Bavarezii 379.
Bazylik (C.) 345.
Bebek (Francisk) 348.
Bedeus (J.) 442.
Bedinul (mănăstire) 43b.
Bekesi (Gaspar) 349,
Bela IV 346.
Bellegarde 143
Belgia 339
Beloch 473.
Belogradzic 246.
Bem (generalul) 86. 282. 283.
Bena (Ioan A.) 477 478.
Bender 132. 461.
Benedic (Jupan) 10. 75.
Benedictus (Michaelis) 421.
Benedictas (Nicolai) 42Ü.
Benţescu (Titus) 145.
Beoţia 455.
Berat 193.
Bereg 148.
Berestem 128
Berger (A. dr.) 204.
Berlin 248. 312. 316. 327. 458.
Bersava (Bârzava) 458.
Bertleff 143.
Berzobis 458.
Besnier (M.) 315.
Bessii 332.
Bethlen (Ladislau) 152.
Beulsner (Ioan) 220.
Bezdinul 227.
Bianu (I.) 476. 477.
Bibescu (G.) 289.
Bihari (Alexandru) 150.
Bihor 346. 349.
Bilbor 149.
Billecocq 289. 290.
Binder (Samuel Trangott) 447.
Bintzintz 260.
Biro (Micloş) 255.
Bist 458.
Biserica Neagră 201.
Bismarck 385.
TABLA NUMELOR 733
Bistriţa 148. 212. 278. 282, 283,
293.
Bitcuchi 190.
Bitolia 187. 188. 193,
Blaga Chirilă 156.
Blaga Ioan (alias Szabo) 154 157.
Blaga (Nicolae) 154. 157.
Blaga (Sandu) 154. 157.
Blaj 84. 88. 258. 261. 272. 278.
283. 285. 476.
Blâjeni 108.
Blandrata (Gheorghe) 351.
Bloch 336.'
Bear (Irimier) 156. 15?.
Boemia 396.
Bogdan-Duică (Gh.) 477.
Bogdan (Filow) 329.
Bogdan (Ioan) 4. 12. 15. 17. 21
24. 26. 27. 28. 34. 40 . 42.
56. 62.
Bogdan (Voivod) 307. 148.
Bogdani 129. 130. 131. 132.
Bogdanla 129. 130. 132. 133. 134.
Boghici 227.
Boghici (Radu) 219.
Bcgrea (V.) 470. 477
Boheim 266.
Boii 323. 332. 333.
Boiu (Ilie) 153. 156.
Bojeszku (Ioan) 263.
Boldur (Alexandre) 467 468. 469.
470.
Bolgarii 196. 199.
Bompa (Ştefan) 156.
Boniiaciu IX 201
Bonn 313.
Borcocel 140.
Borgoprund 136. 141. 142.
Bormann 324.
Bormano 316.
Bornemissa 205.
Bornemissa (Baltasar) 350, 362.
363.
Bornemissa (Ioan) 350.
Bornemissa (Paul) 153. 350.
Boros Bocsard 256.
Boroş (Ion) 465.
Borsec 149.
Bosfor 468.
Bosna 131.
Bosnia 19. 131. 186.
Bouquet 288
Brad 102. 105. 111.
Bran (pasul) 216.
Brâncoveanu (Constantin) 206 225
299.
Brancovici (George) 187.
Brandis 325. 327.
Bretan (Ioana) 153.
Breţcu 154. 157.

Brodarics (episcop) 339. 462. 463.
Broilavo 129.
Brcnssais 454.
Broşteni 142.
Bruckenthal 3. 341.
Bruckner (Gyozo) 462.
Brundisium 474.
Buceş 111.
Buciumeni 89. 108.
Bucova 242.
Bucovina 83. 141. 282. 430
Bucureşti 111. 139. 226. 230. 247.
248. 288. 290. 365. 367. 368.
369. 374. 375. 377. 378. 382.
384. 385. 386. 388. 420 435.
453. 476.
Buda 205. 225. 269.
Buda Creasteş 10. 76.
Budacher (Gaspar) 212.
Budacul român 142. 145
Budapesta 252. 254. 462. 476.
Budnar (Dumitru) 152.
Budoi (losiv) 264.
Bvftea 382.
Bukow (gen.) 218.
Bulgaria 175. 182. 186. 187 193.
246. 247. 248. 308. 370. 379
460.
Bulgarii 142. 184. 185. 188. 189.
191. 192. 194. 200. 201. 208.
231. 247. 248
Burebista 457.
Burgio 462.
Burnumis 55.
Busbeck 312.
Buta (Ioan) 153. 162
Buteanu 91. 103. 105 285
Buzău 396.
Buzăului (pasul) 214.
Byrebista 323. 324. 325 326. 327.
329. 330. 331. 332. 333 334
335.
C.
Cabiri 336
Cacova 67. 83.
Cacova Ierei 104.
Cadrilaterul 247.
Caesar (Iuliu) 318.
CegmU (R.) 312 313 324. 329.
Calafat 369.
Calării 188,
Calată 84. 112.
Calimah (Scarlat Alexandru) 433,
Că limanul 149.
Călugăreni 127.
Câmpeni 102, 104. 105. 107.
Câmpie 158. 160.
Câmpineanu [Ion) 302, 303.
Câmpul Bârseanului 149.
Câmpulung 7. 10. 43. 75. 76. 202.
TABLA NUMERELOR
I Campus Martius 311. ;
Cananău (Ecaterina) 431.
Candiea (I. Aurel) 477
Câneni 29.
Cantabri 321
Cantacuzino 472.
Cantemir (Antioh) 461.
Cantemir (Demetre) 455. 456.
Căpâlna 350. 362. 363
Capetingii 443.
Capidan (Th.) 477.
Capitanovcea 377.
Capitoliu (sanctuarul) 318.
Capul dealului 139. 149.
Capul Stânişoarii 143.
Caracostaa (D.) 477.
Caragiova 175.
Caraiman (Aga) 393, 394
Caransebeş 229.
Caras 330. 464. 465
Carcalechi 227.
Carlopolis 461.
Carol I al României 230. 231. 306.
307. 365. 368. 370. 371. 373.
374. 375. 376. 377. 379. 380.
382. 384. 385. 386. 389. 430.
431.
Carol III (al Ungariei) 200.
Carol VI (al Austriei) 200.
Carol XII 461.
Carol cel Mare 448
Carol Ferdinand (Arhiduce) 282.
Carol Quintul 312. 339.
Carpaţi 137. 214. 295. 307. 323.
334.
Cărpinisan (I.) 259.
Cartojan (N.) 477.
Casele albe 139.
Caşin-Feltiv 149.
Casmilos 336.
Caşovia 347.
Cassius Dio 322. 323. 331.
Castaldo (generalul) 347.
Castello 132.
Catilina 330.
Caucaz 322. 457.
Cavala 188.
Cavallioti (Teodor Anastas) 191
Cazaci 392. 393. 39o.
Cazimir 462.
Ceauş iDaviu) 226.
Cekefalău 149.
Cellii 332. 456.
Cenger (Nastasia) 152. 157.
Cenger (Sava) 152.
Cenger (Simion) 152. 154. 156.
Cenger (Vasile) 154. 160.
Cepescu (Dimitrie) 196. 197. 22/.
Cerbuc 139. 149.
Cercel (Dimitrie) 212.
Cercel (Petru Vodă) 198, 213.

Cerchez (colonelul) 386. 387.
Cerna 108.
Cernât (general) 241
Cernât (Matei) 261.
Cernât (Petru) 261.
Cernăteşti 225. 437.
Cernăuţi 141. 142. 143.
Cernavoda 249.
Cernisski (Nicolai) 432.
Cernita 107. 108.
Cesar 294. 320. 322. 323. 325. 334.
Cetate 227.
Cetatea Albă 461. 46J.
Cetatea de Baltă 278. 2%.
Chersonesul Cimbrilor 321.
Chertego 131.
Chişinău 367. 419.
Chirilă (Salomia) 156.
Chirilă (George) 154. 155 156.
Chirca (a lui Marin) 5. 40.
Chirca 7. 14.
Chirasieri 255.
Chipoşariu (loan) 431.
Chiustengea 248.
Chilia 131. 297. 461. 463.
Chieaiasi 134.
Chukas (Giorgius) 77. 78.
Christîanus (Kostius) 422.
Ciobanu (Ştefan) 461.
Cigala 132. 133.
Cichorius 458. 460.
Ciceul 296.
Cicero 331.
Christianus din Sebeş 422.
Christiani 130.
Cişmaş (loan) 152. 156.
Ciubârciu 461.
Ciucea 84. 102
Ciuperceni 246.
Ciurca 13. 14.
Ciurcul (Radu) 436.
Ciuribeanu (I.) 92. 95.
Claudia 448.
Clement VII 464.
Cleopatra 317. 335.
Clisura 188.
Cluj 82. 83. 84. 102. 265. 269. 274.
281. 288. 311. 448. 453. 477.
Cluj (Universitate) 3.
Codicele Dornean 424.
Cohalm 265.
Colonea 463.
Colonia 186.
Colonia Malvensis 357.
Colun 6. 25.
Coman (Portarul) 6. 34
Comnena (Ana) 455.
Conradus de Septemcastris 419.
Constantinopol §, 16. 127. 128. !
140. 145. 175. 184. 192. 207. I
TABLA NUMERELOR 735
297. 299. 301. 393. 394. 397.
400. 445. 456 461.
Contzu 275. 276.
Corabia 373. 374.
Corbana 159.
Corbea (David) 225. 226.
Corbea (Florea) 225.
Corbea (Teodor) 225.
Corbeşti 225.
Corbul 149.
Corcheş 91. 107. 112.
Cores 10. 76. 77. 78.
Coresi 211. 212.
Corna 108.
Cornu (D-na) 230.
Corona 201.
Cornul lui Sas 398. 400.
Coşa (Constantin) 155.
Cosachi 132.
Coşbuc (Gh.) 423.
Cosma 423.
Coşna 149.
Costacki (Veniamin) 210
Costea 200,
Costin (Nicolae) 461
Cotmeana 10. 74
Cotroceni 36K
Cozia 141.
Crăciun Câmpan 153. 160
Crăciun 9. 63. 64.
Crăciun (loan) 159. lol. 162
Cracovia 346. 400.
Crăiniceanu (Gh.) 453.
Craiova 9. 64, 66. 67. 209. 210
369
Crasna 346. 349.
Crassus M. Licinius 331.
Cricău 84. 254. 255. 256. 257
Crirnea 303. 461.
Cristea (loan) 252.
Cristea (Nistor) 153.
Cristea (Vasile) 153.
Crişul (Alb) 103.
Crişuri 118.
Crobyzi 328.
Cronoevici (Arsen) 187.
Crusova 193.
Csâki (Mihail) 349. 354. 362.
Csânyi (Ladislau) 251. 252. 253
254.
Csele 463.
Cserei (Mihail) 209.
Csomortany (Elisabeta) 391. 392
393. 399.
Csorge 143.
Csutak (maior) 105. 106
Cuciuc-Cairiargi 461.
Cucole (Ion) 432.
Cucureasa 143. 149.
Cuieşd 154. 156.
Cumanii 445. 461.

736 TABLA NUMELOR
Curia (Iulia) 318. i
Custozza 229. I
Cuteau (Ioan) 140
Cuzgun 247.
Czartoryski (Adam) 302
D.
Dabrowski (Ioan) 463
Dacia 177. 178. 182. 183. 294. 330.
332. 444. 445. 457. 458. 460.
Dacia Malvensis 457.
Dacia Traiană 478.
Dacii 148. 295. 319. 322 . 323. 329
334. 335. 445. 457. 458. 459.
Daco-Românie 94.
Dacoromânii 87. 98. 176. 177. 178.
179. 180. 183. 194.
Daily Chronicle (The) 383.
Daily News (The) 387.
Daily Telegraph (The) 377. 383.
Dalmaţia 321. 456. 472. 473. 474.
Damianu 235.
Danciul (Vătaf) 8. 55.
Danesul (Mihai) 269.
Dangli 186.
Danubio 128. 129. 130. 131.
Dardania 331. 472.
Dardanii 333.
Davila (dr.) 231. 243.
Dealu (lat) 140.
Dealul (bătrân) 149.
Dealul iepei 149.
Deatco 6. 25.
Debreţin 252. 253.
Deccard (Ioannes Guilelmus) 451.
Decebal 457.
Dej 269. 274.
Dembinski 86.
Demetrius de Bud 421.
Demetrius (Dyonisii) 420.
Demetrius de Vasarhel 420.
Demian (Vasiîe) 158.
Dentheleţii 332.
Dtsidiattis 472.
Despa (Ciurcul) 219.
Despina Doamna 3. 8. 60. 61. 62. |
Dessau 316. I
Deus 288. j
Deva 83. 84. 101. 102. 263. !
Deveria (Achille) 290. J
Diac (Ioan) 258.
Dicso de Szekeres (Veni am n) 152.
Didrih 5. 11.
Diehl (Ernst) 313. 315.
Dima 227.
Dinca 91.
Dindius 475.
Diocletian 474.
Dion Chrysostomul 332.
Dionysopolis 323. 324. 325. 327.
328. 331. 333. 334.
Dionysos 326. 327. 328. 333. 334.
335. 336.
Disnăieu 152. 156. 157.
Dittenberger (W.) 324. 325. 327.
329. 334.
Dobriţin 105.
Dobrizza 131.
Dobrogea 248. 296. 323 324. 329.
Dobrotie] 296.
Doclea 474.
Doja (Gheorghe) 462.
Dolni-Etropol 245.
Domaszewski 458
Donts (Mihaiu) 262. 264.
Dorgon (Gabriel) 273.
Dormitor (munte) 185.
Dorna 143. 144.
Doussault Ch. 287. 288. 289. 290.
Drabanţi 7. 241.
Dracea 8. 51.
Drăculeşti 337. 338.
Drăganu (N.) 477.
Drăgăşani 140. 141.
Drăgoiasa 139. 141. 142. 143. 144-
149.
Dragomir (Călugărul) 62.
Dragomir (Silviu) 187. 477.
Dragomir (Vătaf) 8. 56.
Dragomirescu (Mihail) 477.
Dragos 105. 148.
Drexler (W.) 335.
Drouhet (Ch.) 477.
Dronot 287.
Drusus 321
Du Cange 455.
Duma (Dimitrie) 227.
Duma-Nicolau 227.
Duma Radu 224. 227
Dumeştt 22".
Dumitrache 145
Dumitru 5 20. 26 65. 200.
Dumitru (popa) 9. 62.
Dumitru (din Sălişte) 3. 6. 7. 9.
27. 35. 42. 43.
Dumitru (din Târgovişte) 13.
Dunăre 23. 63. 127. 128. 134. 139.
176. 178. 179. 180. 181 182.
183. 164. 191. 198. 200. 230.
231. 246. 247. 249. 296 297.
300. 303. 321. 322. 323. 330.
331. 332. 365. 369. 370. 371.
372. 373. 374. 377. 378. 379.
380. 383. 455. 457. 464. 477.
Dupre (Louis) 288.
Durazzo 193.
Durostor 296.
Duruy (V.) 313.
Dyrrachium 473. 474.
Eder (î.) 448.
E.

Eitimie 337.
Egetboros (Zaharie) 158.
Egipt 321. 335.
Egiptenii 444.
Egloflstein 110.
Jtisenmann (Louis) 476.
Ekrene 328.
Elada 181. 192.
Elba 321.
El Basan 193.
Elini 191.
Elisabeta (Domniţa) 376. 380.
Emericus (de Septemcastris) 419,
Smericus (de Sered) 420.
Eminescu 423
Engelbert 142.
Ennius 475.
Eperieşul 149.
Epir 17b. 179. 180. 186. 187. 188.
Epureni 210.
Ercea 150. 157.
Krţegov-ina 186.
Esarcu 127. 134
Etiopia 321.
Europa 86. 185. 187. 189. 201. 231
301. 302. 303. 305. 375. 381.
397. 462.
Europa Centrală 476.
F.ustatievici (Dimitrie) 22o.
Evoleeanu (D.) 477.
Ezerele (Ialomiţa) 455.
F.
Făgăraş 64. 204. 226. 296. 437.
Făgeţelul 149.
Fălticeni 142.
Mailar 192.
Fanarioţii 139
Fântâna Iancului 149.
Fântâneie 112.
Farmaki (Ioan) 140,
Fisching 217.
Fazakas (Mihai) 153.
Feder Bulgarus 202.
i eige (Ios.j 419
Felfalău 154. 156. 157. 160. 16.1.
Felvinţi 266.
Ferdinand 46.
1 erdinand (împăratul) 276.
Ferdinand Habsburg 338 339. 340.
341. 344. 345. 347. 348.
Ferdinand I 461.
Ferdinand II 312.
Ferhad (Ferat) 128. 131. 132 133,
134
tena 71.
Ferro (Pascal los.) 454.
Filenski 398.
Filip II 336.
TABLA NUMELOR 737
Filitti (I. C.) 65.
Fink (Iosif) 255. 256
Flaminia (via) 318.
Floci 213.
Florentin 373.
Florian (Aron) 266. 269. 272. 274.
276 277. 279
Florica (Domniţa) 215.
Florina 187.
Fodor (Vasile) 104. 112.
fogoras (Vasilie) 430.
Forgâcs 396. 397. •'
Forro 110.
Forum Augustum 318.
Francezi 462.
Francisc (David) 351.
Francisc (Forgach) 341.
•Franci 81.
Franciscanii 218. 223.
Frâncu 6. 25. i
Frangepan (Cristofor) 463.
Franţa 81. 303.
Fuste (Gheorghe) 437.
G.
Gaertringen (Hiller v.) 324.
Găina 104.
Găinari 6. 25
Gaius 321,
Galatia 311. 312.
Galia 294. 317. 321.
Gallia Narbonensis 320.
Gallicia 454,
Gambetta 378
Garbai (Iancu) 160.
Gârbova de jos 190. 256.
Gardthausen (V.) 313
Gaşpar 69
Gaster 423.
Gavril Lipovanul 436.
Gavrilaş 393. 394. 395.
Gazeta Transilvaniei 231)
Geffcken 315.
Gelău 102.
Gelmari 260.
Geoagiu 296.
Genucla 331.
Georgescu-Tistu (N.) 230.
Georghius (Baghdan) 420.
Georgius (de Lazo) 421.
Germania 128. 134. 148. 176. 189
191. 321. 339. 371.
Germanii 444.
Geţii 331. 332.
Gliibu (O.) 419.
Ghica (Grigorie Alexandru) 435
Ghimeş 141'. 148 149
Giavernio 130.
Gtdllaume 312.
Anuarul Inst, de Ist. Naţ. IV. 47

738
Giurca 5.
Giurescu (Constantin C.) 465. 466.
467. 477.
Giurgiu 7. 41. 369. 370. 421.
Gojdu (Emanuil) 464.
Golubinsky 57.
Gomboşiu (Ioan) 104. 109.
Gore (Ioan) 160.
Gorni-Etropol 245.
Gorny (Studen) 374. 389.
Gottanka 323.
Gradisca 193.
Grămadă (Nic.) 455.
Gramoste (munte) (Valahia de
Sus) 186. 188. 190.
Grant (Ludovic) 274.
Grebeneşti 281.
Grecco 129. 131. 134.
Grecia 128. 131. 133. 134. 144. 188.
189. 193.
Grecianu (Şt. D.) 58. 60. 67. 7i.
72 73.
Grecii 100. 140. 144. 179. 180. 181.
182. 187. 188. 189. 191. 192.
193. 200. 201. 227. 248. 299.
329. 330. 332. 336. 436.
Grecu (Andrei) 436.
Grecu (Vasile) 477.
Gregorius (Francisci) 420.
Greissyng Ciryllus 214.
Grid (Gridovici) Eustaţie 200. 226
Grid (Vasile) 200. 226.
Grideşti 226.
Grigore (popa) 162.
Grigorie (Alexandru Ghica) 431.
Griviţa 244. 230. 231 376. 379.
382. 384. 385. 388. 389.
Grohot 101.
Gromo Giovannandrea 350.
Groza Simion 91. 103 109 111.
112.
Gura Bradului 111,
Gura Haitei 139. 149.
Gyalokay (Jeno) 463. 464.
Gyory 454.
H.
Habsburg 84. 114. 297. 462. 465.
Hadrianus 311.
Haemus 333. 334.
Hagi (Ciurcul) 227.
Hagi (Şandru) 227.
Hagi (V'ilara) 227.
Hagymâsi (Cristofor) 348. 349.
Hakenau 139.
Halle (Universitatea din) 176.
Haller (Petru) 347. 354.
Halmagy (Ştefan) 216.
Hahcov (Bogdan) IU. 75.
Haromszek 275.
TABLA NOMELOR
Hârs Gheorghe (Mihailovici) 200.
Hârşova 455.
Hârstas 156. 157.
Hartleben 458.
Hasan 127. 128. 129,
Hasdeu 422.
Haţeg 145.
Hatvany 107. 108. 109. 111. 117.
Hatzegani 280.
Hecht (Georgius) 78.
Heltai (Gaspar) 351.
Henric VIII 464.
Hephaistos 336.
Heraclea 328.
Herculaneum 472.
Hermann 200. 203.
Hermannstadt 357. 447.
herodot 457.
Hiberi 322.
Iiirscher (Ioan) 199.
Hirscher (Luca) 199. 212.
Iiirschfeld O. 316.
Histria 328. 334., 339.
Hoban (Stanciu) 218; 225.
Hodoş (Nerva) 477
Hoemus (muntele) 184.
Hohenzollern 305. 367. 376.
Hoica (Marta) 153
Homer 461
Homorod 265,
Honigberg 203.
Honterus 202. 221,
Honterus (Ioan) 341.
Hopf 177.
Horak (general) 269.
Horatius 319.
Horovitz (F.) 460
Horvath (Danii) 152.
Hosmoss Voyna Gjorgj 261.
Hota 8. 59.
Hotin 392. 397. 399
Hötzendorf (Conrad von) 476.
Hratni 8. 61.
Hriste (Gavrilă) 435. 436. 437
Hrus 10. 76. 77. 78.
Huedin 84. 102. 269. 275.
Humann 312.
Hunedoara 263. 268 330.
Huni 345,
Huniade-Corvinul (Iancu) 338.
Huniadeştii 344.
Hurduceanu (dr.) ¿44.
Hurmuzaki (colecţia)' 4. 11. 12.
23. 24. 31. 33. 34. 40. 43, 44,
62. 67. 68. 71. 127.
Huszar (Alexandru) 153.
Huszar (Varvara) 338.
Huszt 349, 350, 362. 363.
Iacob 258.
I.

Iacob (Jupan) 33. 68,
Iakler 282.
Iancu (Avram) 8/. 89. 91. 93. 98.
103. 104. 105. 107. 108. 109
110. 111. 112. 280. 283. 285.
Iancu (Sasul) 393.
lane (Clucerul) 206.
1 anine 187.
lanus 321.
Iaşi 145. 197. 199. 213. 378. 398
454. 461.
laţimirschi 429. 430.
Iavolenus (Priscus L.) 474,
Iaxici 448.
leciu 150. 152 153. 155. 136. 157
158. 159, 160. 161.
lelarie (Arhimandrit) 432. 433.
Ienschmester 255.
Ierea 104.
Ilea (Grămăticul) 8. 52.
Ileana 338.
Ilfov 215.
Iliria 332.
Illiri 460. 470. 471. 472. 474. 475.
Illiricum 178. 321. 322. 4fl
Imbros 336.
Inglitterra 129.
Ioan Vodă (Basarabul) 422.
loannes (de Septemcastris) 419.
Ioannes (Tarlack) 419.
loanovici 227.
Ioanovici (Nestor) 227. 436.
Iojica 199.
Ion Dascălul 225.
Ion Vodă (cel Cumplit) 298.
Ionichie (episcopul) 429. 430.
Icnichie (de Homor) 424.
Iordanes 331.
Torga (N.),3. 4. 10. 12. 17. 19. 23.31.
34. 12. 43. 62. 63. 67. 69, 90
177. 205. 419. 423. 429. 430.
455. 466. 477.
Iosif II 114. 227. 465.
losii (Mitropolitul) 43Li.
Iovăniszu 261.
Ipsilanti (Alexandru) 135. 136.
138. 140. 141.
Isac (Grigoraş) 157.
Isac (Nuţu) 153. 154. 157.
Isker 374. 383.
Ismail 199.
Istroromânii 175. 176. 185.
Istvânfi (Nicolae) 341.
Italia 81. 187, 190. 229. 315. 317
318. 320. 321. 339. 469. 470.
471. 472. 474 475
Italieni 350.
Iuga 227.
Iugoslavia 472
Iulia 312.
Iuno 318.
TABLA NUMELOR 736
Iupiter (Feretrus) 318.
Iupiter (Tonans) 318.
Iustinian 444.
Iusuf-Paşa 140.
lutlanda 321.
Ivan 210.
Ivan (cnezul) 69.
jvan (Niculae Sibiszan) 261,
Ivan (Spătarul) 6. 29.
Ivanovich 98. 107.
Izabella (regina) 346. 347, 348.
351, 354.
Izvorul Bocinişului 144.
Izvorul Păltinişului 13,9.
J.
Jacobus (de Oldan) 421.
Jacobus (Schultetus) 421. 422.
Jacobus (de Tapsa) 421.
Jakabffy (Elemer) 464,
Jamborn 10/.
Japonia 469.
Jeleri 285.
Jidani 82.
Jiga (Iancu) 159.
Jipa (Ioan) 196 227.
Joannes (Michaelis) 420.
Joannes (Vid) 422.
Johannes (de Gehcz) 421.
Johannes (dictus Olah) 421.
Johannes (Institutor de Mare) 421.
Johannes (Lupaczionis) 421.
Johannes (de Mâleod) 421.
Johannes (Ohamt) 421.
Johanes (Stanislai) 420.
Johannes (ex Telsch) 421.
Johannes (de Toeltsch) 421.
Johannes Wolachus (de Welenis)
421.
Johannes (Zhudâ) 421.
Jirecek Const. 181.
Juhâsz 110.
Jung 457.
Jurcuţa 112. i
K.
Kalinderu (Muzeul) 288.
Kaliulea (E.) 324. 325.
Kauitz 190.
Kato (Iancu) 160.
Kazarow 473.
Keisan (Simion) 261.
Kekaumenos 182. 186
Kelnek 282.
Kemeny 281.
Kemeny (Adani) 153.
Kemeny (Gheorghe) 153,
Kemeny (Nicolae) 151.
Kemeny (Eupu) 110. 111. 112. 113.
117.

740 TABLA NOMELOR
Kemeny (Simeon] 153. 157. 161.
ftendi 395.
Kendi (Anton) 348.
Kendi (Fîancisc) 348
Keru 336.
Kerpeuszian 263.
Kertesz (Mihai) 152, 158.
Keteline (Nicolae) 261
Kiev 226
Kis (George) 152.
Kis (Petru) 152.
Klebelsberg (Kuno) 464.
Kobanowski 399. 400
Kocsis (Mihaî) 153
Köln 321.
Köpetzi (Alexandru) 155. 156. 157.
158. 159. 160. 161. 162.
Korecki (Samuil) 391. 392.
Kornemann (E.) 313. 315. 316.
Komis 395.
Kornya (Ioan) 258
Kcssuth (Ludovic) 105. 106 118.
252. 254. 281
Kovats 110. 112
Kozrna 258
Krähe 474. 475.
Krähe (H.) 471
Kramer (Ioannes Georgius Henricus)
451. 452.
Krüdener 387
Krupp 368.
L.
Ladislaus (ßlasy) 421. 422.
Ladislaus (de Getze) 421.
Ladislaus (de Macedonia) 421.
Ladislaus (Sacol) 420
Ladislaus (Ungarus) 419
Lafaye (G.) 313.
Laiotă 15.
Lancrem 266.
Lange (Martin) 454.
Lapedatu (AI.) 17. 27. 62. 65 67
70.
Läpusna 461,
Lares 318.
Larfeld 329.
I äsun 180"
Laszk [György) 258.
Laszk (Onu) 260. 261.
Laszk (Pantilimon) 261.
Laszk (Petru) 258
Laski (leronim) 461.
Laţ (Ioan) 258
Latini 319
Latislaus (Wolachus) 421.
Latyschew (Vasile) 324. 325. 329
Laurentius (Andree Burger) 420.
Laurencius (Râcz) 421.
Laurencius (de Moldova) 421. 422.
Lauriah (A. Treboniu) 254. 274.
280. 283. 284. 289
Lazar 227.
Lazurea (Ioan) 162.
Leake (Williom Martin) 188.
Le Bas 312.
Lecca-Râuţ 227.
Lederata 330.
Lehmann (Karl) 458
Leiningen 265. 266.
Leipzig 315. 458.
Lemberg 229.
Lemnos 336.
Lenin 467.
Lenormant 336.
l.eo X 462.
Lesczinski (Stanislauî 461
Leşii 394.
Leyden 321.
Lietzmann 313.
Lindoc 128.
Lipoveni 461,
Lisos 18f.
Livia Augusta 317. 321
Lodomerius 203. 204.
Lomanariu (Gligor) 261.
Longobarzi 81.
Lcm-Palanca 246.
Liibker 315.
T ud o vie 464.
Ludovic I 443.
Ludovic II 338. 463.
Ludovic Jagelonul 463.
Luerin 151, 152. 153. 154 156. 157;
158. 159. 160. 161 162.
Lugoj 464
Lukinich (Emeric) 462.
Lulay ((ohann) 9 70
Lully 474.
Luna 83.
Lup (Constantin) 152. 160
Lup (Iânos) 159. 160.
Lupaş (I.) 3. 477.
Lupercal 318.
Lupu (Ion) 477,
Lupu (generatul") 3f,9.
Luptt (Vasilej 298
Luther 462
Lyncestis (Heracleaj 326
M.
Macarie 337,
Macarie (Mitropolitul) 9. 62
Macedoneni 422.
Macedonia 176. 179. 180. 182. 186
187. 188. 189. 190. 191. 192.
194 207. 226. 320. 326 329
330. 331. 332. 333 334. 336.
472.

Macedoromânii 175. 176. 177. 178
179 180. 182. 183. 185. 187
189. 190. 191. 192.
Măcelăriţi 284.
Macovei (Câmpan) 153.
Magarova 188,
Maghiari 252. 263. 266 271. 285.
Măgura 141.
Măgura Calului 149.
Magyoros 282
Mahomed II 5. 19.
Maniz 321.
Maior (Basiliu) 264.
Maior (Gheorghe] 351.
Maior (Mihai) 158.
Maior (P.) 113.
Makod 421.
Malkavsley 282.
Manasse 337
Mănăstirea Neamţului 429. 430,
431. 432. 433.
Manchester Guardian (The) 383.
Manea 6. 8 28. 34. 200.
Mansfield (colonelul) 382.
Manu (generalul) 373.
Mânzat 109.
Mar (Negro] 128. 129. 130. 133
134.
Maramureş 148. 173. 349.
Mareea (Banul) 9. 67.
Marcu 5. 19
Marcu (Alexandru) 477.
Marcus (Vinicius) 322.
Marea Adriatica 181.
Marea Mediterană 320.
Marea Neagră 127. 181. 297. 300.
325. 463.
Mărgănt (Safta) 438.
Mărgărit (Staroste) 437. 438.
Marghita 392, 393.
Maria (Regina) 338. 339.
Maria Terezia 150. 218. 446. 464
Marian (Iuan) 261.
Marin 14.
Marina 33S.
Marişel 84. 89. 101. 112
Mariselul de sus 274.
Mars' (Ultor) 318. 319. 321.
Martinus (de Mare) 421
Maflinus (de Roskoan) 420.
Martinus (de Septemcastris) 419
350. 351.
Martinuzzi (Gheorghe) 346. 347
350. 351. 449.
Masaragi 131
Massaro 462.
Mateescu (G. G.) 470
Matei 338.
Matei (Corvin) 21. 225. 338 343.
345. 395. 396. 397. 448 462.
463
TABLA NUMELOR 741
Mateiaş (Mathias Armbrusterl 8
60.
Mateiu (popa) 69.
Mateiu Vodă (Basarab) 206. 298
Mater Deum 318.
Matheus (Sanducz) 421.
Matheus (de Telcz) 421.
Malhias (de Backowya) 420.
Mathias (Filczkopoter) 420.
Mathjas (de Telcz) 421.
Mavro.Vlachii 185. 187.
Maximilian 348. 349
Mediaş 255. 283. 448.
Medrea (Ioan) 478. 479.
Medwischer (Iacob) 31. 32. 33.
Meglenoromânii 175. 176. 179 180.
182. 183. 186.
Mehedinţi (S.) 477.
Melcher (jupan) 9.
Meletie (marele eclesiarh) 432.
Melovski 398.
Mevcşagul 149.
Mercklin 328.
Mercuria 26S. 284.
Mercurea Ciucului 141
Merope 176, 186.
Messembria 328. 331. 333.
Mezii 321. 322. 333.
Mica (Simeon) 156. 15/.
Micali 129.
Micena 445.
Michael (de Septemcastris) 419.
Michael (Thome) 410.
Miclescu (Calinic) 431
Miclosia 265.
Micşuneşti 215.
Micul 9. 67,
Mihai Viteazul 127. 198. 199. 205.
208. 213. 214. 215. 216. 231.
296. 298. 391. 396. 398.
Mihail (Zidarul) 220. 224.
Mihaiu 5. 12.
Mihaila (Dumitru) 261
Mihăilaş 392.
Mihăileni 105
Mihalţ 83.
Mihnea 5. 6. 10. 14. 22. 23 24.
76. 77. 78.
Mihnea I 6. 28. 29. 31. 70
Mihnea (alui Sinadin) 78.
Mihnea Vodă 448.
Mikasin 276.
Mikes (Ana) 153.
Milada Pavlova) 476.
Milcovul 396.
Miletic (L.) 4. 73.
Minerva 318.
Mircea cel Bătrân 296.
Mircea II (Ciobanul) 8 58. 59. 60.
211.
Mirislău 205.

742 TABLA NUMELOR
Misail (G.) 422.
Nisenum 474. 475.
Mocanii 139.
Moci 157.
Moesia 321. 322. 332. 333.
Moesia Superior 457. 460. 472,
Moglan (Valerie) 430. 431.
Mogyorosi (Ştefan) 152.
Mohâcs 338. 462. 463. 464.
Moise (Grozea) 229. 230.
Moise ("Fanase) 284.
Moisi Vodă 7. 44. 45. 47. 48.
Molnâr (Adam) 453.
Moldov.i 19. 99. 128. 134. 135. 136.
137. 138. 140 141. 143. 144
145. 148. 149. 150. 152. 154.
155. 156. 162. 173. 195. 19b.
197, 198. 202. 203. 206. 209
210. 214. 288. 295 296. 298.
332. 337. 344. 380. 391. 392.
393. 394 395. 396. 397. 398.
399 400. 420. 430. 431. 432.
433. 446. 454. 455. 461. 463.
468.
Moldo Valahi 290. 378. 385.
Moldo Vaîahia 386
Moldovan (Ana) 152. 157.
Mnldovan (Blaga) 153
Moldovanu (Ion) 219
Moldovan (Sandu) 153.
Moldovan (Ştefan) 274.
Moldovan (dr .Victor) 423. 424.
Moldovan (V.) 102.
Moldoveni 12. 139 144. 394 396.
461
Mommsen (Th.) 312. 313. 316. 472.
474. 457.
Morariu (Ioan)' 158.
Morariu (Leca) 424. 477
Morariu fPetru) 153.
Morlacii 187.
Morning Post (The) 383. 384.
Moroseni 282.
Moscopole 188. 189. 190 191
Moscova 56. 57. 400.
Moscoviţi 376. 378 194 397. 39b.
400.
Motoc 422.
Movilă (Constantini 391. ^92. 393.
394. 395. 396. 397. 398.
Movliă (leremia) 391. 394.
Movilă (Simion) 391. 392. 393.
Muftiu 128 131.
Mühlberg 340.
Muncaci 148.
München 323.
Müller 274. 231.
Müller G. 203. 204.
Muşatini 296. 298.
Musceleanu 431.
Munteni 398.
Muntenia 3. 4. 5. 6. 99. 135. 136.
137. 138. 139. 140. 141. 143.
144. 173. 202. 203. 204. 210.
337. 338. 344. 392. 395. 396,
398. 437. 446, 453. 463.
Munţii Apuseni 81. 83. 84. 89. 115.
Murăşmort 161.
Mureş 97. 110. 118. 268. 283. 284.
285. 457.
Mureş Turda (judeţ) 150.
Mureşianu (Aurel) 229.
Mureşianu (Aurel A.) 229.
Mureşianu (Elena) 230.
Mureşianu (lacob) 229.
Mursa 473.
Musulmani 248.
Muzachia 186. 193.
Mydwescher (lacobus) 68.
N.
Nagiatul 200.
Nagy (George] 152. 158. 160.
Nagy (Iânos) 158. 160
Nagy (Petru) 152. 158.
Nalâtzi (Ştefan), 153.
Napoleon III 118.
Năsud 88. 136. 137. 138. 139. 140,
142. 145. 421.
Nas-ir-Mahala 246.
Neacşul 202.
Neagoie Basarab 3. 8. 198. 224.
Neagra 149.
Nechifor (Pavel) 263.
Necodis 472.
Nechita (dascăl) 424.
Nedejului (valea) 261.
Negoiul 149.
Negru Vodă 202. 204,
Nemţi 339.
Neonil (stareţ) 431. 433.
Nestor (Şlefan) 261.
Nevesco 188.
N;ca (Nichifor) 227.
Nica (Simeon) 154.
Nicea 190.
Nichi (Lazar) 254.
Nicolae 338.
Nicolae (mare duce) 245.
Nicoleascu (Stoica) 4. 39. 62. 69
Nicolau (Zaharia) 436.
Nico'aus (Andree) 420
Nicolaus (de Lele) 421.
Nicolaus (de Mare) 421.
Nicolaus (de Septemcastris) 419.
Nicolaus (Sletan) 421.
Nicopole 127. 129. 132. 230, 373.
384.
Nicula 78. 200.
Niculae (Ioan) 260.
Niculiţa 190.

Niese-Hohl (B.) 316.
Niesowsky (Stanislau) 347. 349.
Nikeratos 332.
Nona (Dumitru) 206.
Nimsvegen 32L
Nipru 398.
Nissen 316.
Nistru 323. 399. 467. 468. 470.
Norbert (Jokl) 330.
Noricum 321 472.
Normanzi 81
Novak (baron) 141
O.
Oancea 10. 77. 78.
Onreja 229.
Occident 82. 148. 177.
Ocna 141.
Ocolişul (Mare) 104.
Octavianus 33 L. 334.
Odesa 386.
Odessos 328.
Odessus (Varna) 33b.
Odryzii 328. 332. 333.
Oituz 148. 149.
Olanul (Nicolae) 337. 338. J39.
340. 341 343. 352. 354. 357.
359 360. 448.
Olbia 328. 332. 333. 334.
Olbiopoliţii 332.
Olimpiotul (Iordaki) 140.
Olt 280.
Olteni 288. 289.
Oltenia 145. 230. 369. 457. 466.
Olteniţa 247. 368.
Olymp 336.
Omer Paşa 396. 397.
Onciul (D.) 466.
Ongari 132. 133.
ungaria 130. 134.
Opcina Diecilor 149.
Oppeln 349.
Oprea 6. 7. S. 25. 26. 29. 39 58.
Oprea (Obreja) 157.
Oprea (pârcălab) 44
Oprea (Vistierul) 9. 67. 68.
Opriş 9. 66. 67.
Opritio (Todor) 263.
Opruţ (Petru) 157.
Oradia 86. 102. 339. 347. 349.
Orăştie 212. 261. 262. 263. 264.
268. 284. 285. 338.
Oraviţa 330.
Orbes 143.
Orecki 399.
Orbanie 373.
Orientul 148. 184. 294. 303. 306
312. 316. 322.
Orlat 88. 258.
Oroles 457
TABLA NOMELOR 743
Ortiz Ramiro 477.
Osiorbely 277.
Osman Paşa 241. 242. 245 246.
373. 385. 386. 387. 399.
Ostia 474.
Ozolirnna 455.
P„
Padul 81
Paeonia 472. 473.
Paionii 460.
Paleolog 399.
Panaitescu (P. P.) 455. 477.
Panaşuri 149.
Panga (George) 153.
Panga (Grigoraş) 155.
Pannonia 178. 321. 322. 472. 473.
Pantazi 227
Papahagi (Tache) 477.
Pâpai 110.
Pardala 475.
Paris 304 312 315 367. 454. 467.
476.
Pârleap (Perlepe) 188.
Părţii 321.
Pârvan (Flore) 162.
Pârvan (Petru) 162.
Pârvan (Vasile) 322. 325. 331. 461.
470.
Pârvu (Banul) 9. 66. 67.
Pătrăuţii (Sucevii) 43Q
Patru (Vodă) 196.
Patsch (Carl) 456. 457. 458.
Paul 5. 20.
Paulichiani 187.
Paulus (Iovius) 344
Paulus (Pauli) 420.'
Paulus (Raducz) 421.
Paulus (de Sered) 420.
Pauly-Wissowa 325. 327.
Pavel 56.
Pavel (arhiepiscop) b. 57.
Pavel (Clopotar) 431.
Peloponez 180. 181.
Peltier 312.
Peninsula Apeninâ 475.
Peninsula Balcanică 175. 176. 177.
178. 179 180. 181. 182 183.
184. 185. 186. 1S7. 188, 189,
190. 191. 192. 193. 456.
Perrot 312.
Persia 394.
Persianii 396 397
Pesta 85. 269. 385.
Petersburg 324 467.
Petersen 458.
Petras (Tiron) 153. 160.
Petraşcu (Nicolae) 215.
Petrovici (I.) 477.
Petru 74. 79.

744
Petru (jupan) 5. 10. 15
Petru (Armeanul) 214,
Petru cel Mare 226. "456.
Petru Rareş 209. 449. 461.
Petrus (Georgii de Septemcastris)
419.
Petrus (lacobi) 420.
Petrus (Iohannis) 420.
Petrus (Ladislai) 420
Petrus (Nobag) 421.
Petrus (de Nona) 421
Petrus (Zcschapa) 422.
Peutinger (tabla) 478.
Philipon (Ed.) 471.
Philippide (Alex.) 181. 182.
Philippopolis 460
Piali (Bassa) 131.
Pianul (de jos) 477. 478.
Piatra Dornii 138. 149.
Piatra Tomnaticului 149.
Piciorul pietrei roşii 149.
Pick 335.
Pick B; 327.
Picot (Emile) 230.
Pierd (muntele) 186. 188.
Pierre le Grande 455.
Pietrile Roşii 138. 140. 143. 149.
Pilea (Flore) 154 155. 156. 157.
159. 160.
Pilea (Iacob) 160.
Pilea (Marian) 154. 155. 156. 160.
Pilea (Tiron) 135. 159 160.
Pisidia 312. 320.
Pistiner (lesei) 141.
Plaiul pe dealul Rusului 149.
Plevna 242. 243. 245 346. 373.
374. 375. 376. 381. 384. 385.
386. 387. 388. 389.
Plinius (naturalistul) 328/
Plinius cel Bătrân 460.
Poarta Otomană 59. 127. 128 134.
138. 139. 296. 297. 299.' 300.
301. 304. 305. 367. 368 379.
391. 394. 395. 396. 397. 398
399. 400. 461.
Podul Drâgoiesei 149.
Podul Haitii 149.
Podul Temoului 149.
Poetovio 473.
Pogacelea 281
Poiana 387.
Poiana Stampîi 144.
Poienari 7. 9. 68. 69.
Pojun (Bratislava) 227 437
Polachi 129. 131.
Poieni 297. 391. 392. 393. 394.
395. 396. 397. 398. 399. 400
420. 463.
Poîcnia 8. 56. 295. 347. 392. 395
396. 398. 399. 400. 442. 462,
463.
TABLA NUMELOR
Poltava 461.
Pomoci 187.
Pompeianii 335.
Pompeius (Cnaeus) 326. 334.
Pompeius 'Macedonia) 329.
Pomponius (Mela) 328.
Ponor 104.
Ponorul "rvemetei 112.
Pontus Euxhius 319. 323. 324. 327.
328. 333.
Pop (A,) 280.
Pop (Macedón) 142.
Pop (Maxim) 229.
Pop (Petru) 255. 256. 274. 280.
281. 282.
Popa (Bacile) 262. 263.
Popa (Balea) 212.
Popa (Braţul) 208. 209..
Popa (Constantin) 210.
Popa (Dobre) 508. 210. 211.
Popa (George) 156. 160. 161. 162.
Popa (Iane) 211. 212. 213.
Popa (Ilie) 157.
Popa (Ion) 210.
Popu (loan) 285.
Popa-Liseanu (G.) 325.
Popa (Mihai) 195. 196. 197. 193.
199. 207. 208. 209. 210 211.
212. 213. 214. 215. 216. 217.
219. 221. 222. 223. 224.
Popa (Neagoslav) 213.
Popa (Pavel) 225.
Popa (Petru I) 208. 209.
Popa (Petru II) 208. 210.
Popa (Simeon) 156. 159. 160. 161.
Popa (Torna) 208. 209. 210. 211.
Popa (Vasilachi) 210.
Popa (Vasile) 195. 196. 197. 198.
208. 210. 212. 216.
Popa (Voicu) 211.
Popp (Iacob) 272. 274. 278
Popovici (comerciant) 244.
Fopovici (Dionisie Marcian) 257.
258. 259. 260. 264. 268 269.
280. 281. 283. 284. 285.
Poradim 387.
Porozan 200.
Portus 86.
Porutz (Samuel) 255. 256.
Posen 191.
Postovarul 202.
Poszmos 278.
Potoc 153. 154. 155. 156. 157. 159.
160.
Potocki (Stefan) 391. 392. 394 398.
399.
Praga 419. 476.
Preot (munte) 186.
P res acar 149.
Prezerebski (Miximilian) 391.

Pricop (Ecaterina) 436.
Pricop (Ilinca) 436.
Pricop (Radu) 436.
Pricop (Stana) 436.
Prisko 282.
Prihodişte 149.
Principate 105. 135 145.
Priponii Candrii 138. 144. 149.
Prizred 184 187.
Probu (Simion Prodan) 104.
Procopovici (Al.) 477.
Prodan (Probu) 285.
Prol (Elisabeta) 24.
Prol (Nicolae) 24.
Protopopescu (Dragoş) 477.
Prut 367. 377. 392. 398. 468. 470.
Prutul 135. 145.
Ptoiemeii 321.
Ptolemeu 330. 478.
rtolemeu XIV 335.
Puchner 88. 99.
Puşcariu (Sextil) 229. 230. 477
Puşcaş George (alias Mera) 154.
Pui (Ioan) 157.
Quintilius 472.
Quirinus 318.
R.
Racoviţa 92.
Rădăuţi 141.
Radega (Gheorghe) 187.
Radisovo 242.
Radovici (generalul) 369.
Radu (Gheorghe) 219.
Radu Mihnea 395. 396. 397.
Radu (Şerban) 392. 393. 395.
Radul 200.
Radul dela Afumaţi 7. 41. 42. 43.
44.
Radu III (cel Frumos) 5. 11. 12.
TABLA NOMELOR
13. 19-
Radul IV (cel Mare) 6. 24. 26.
27. 28. 40.
Radul VI (Paisie) 8. 50. 51. 52.
53 54. 55. 56. 57. 209.
Radul ' (Vistierul) 5. 13.
Rădulescu-Pogoneanu 477.
Raetia 321.
Raffet 287. 288.
Răhău 259. 263.
Rahova 383.
Rakoczi (Sigismund) 442.
Raksânyi (Francisc) 160.
Râmnic 7. 9. 10. 35. 50. 68. 74.
75.
Randi (O) 472.
Rângaciog (mănăstire) 210. 211.
Răsărit (probleme din) 456.
745
Raşcov 461.
Răşinari 69. 208. 209. 210.
Râşnov 203. 210. 211.
Ratibor 319.
Raupenstrauch 143.
Răuţ (Necula) 219.
Ravenna 474. 475.
Ravennat 330.
Răzvnn 199.
Reduta 149^ „,
Reghin 154. 155. 156. 274. 276.
277. 278.
Remetea 104.
Remser (Paulus) 68.
Renzel (Martin) 5. 13.
Retia 178.
Revue Historique 177.
Rhedei (Diusiana) 153
Rhedei iMihal) 152. 153. 161
Riciu 281.
Riebel 265
Rin 321.
Rodna 149. 156. 296.
Rodneni (munţi) 135. 139. 140.
Rodope (muntele) 176. 179. 185.
Romana. 134. 311. 312. 314. 318
319 320. 321. 322. 331. 444.
445! 459. 470. 471. 473. 474.
475.
Roman 10. 70.
Roman (Burtul) 71.
Roman (Constantin Vivu) 272. 274.
279
Roman'(Diacul) 6. 7. 33. 40 68
Romani 100. 325. 326. 329. 332.
335. 442. 444. 457. 460.
Români Nomazi 180. 186.
Români 175 176. 177. 178. 179.
180, 182. 183. 184. 185. 186.
187. 190 191. 192. 193. 194.
195. 196 197. 200. 201.
202. 203 204. 205. 206. 207.
208. 210. 211. 215. 217. 218
219. 220 226. 227. 230. 231
232. 246. 247. 248. 251. 252.
258. 263. 265. 267. 271. 273
276. 231 282. 283. 285. 288
323. 338. 343. 350. 368. 370
371. 379 373. 374. 375. 376.
377, 379^ 380. 381. 384. 385.
386. 387. 388. 389. 419. 420,
421. 422. 435. 436.
Românii 81. 82. 83. 84. 85 87. 88.
89 90 92. 93. 95. 96. 98
101 104. 105. 106. 107. 108
109. 110. IU. 112. 113. 114
315 116. 117. 118. 127. 128.
135. 138. 147. 148. 162. 438
448 449. 451, 452. "454. 478.

746 TABLA NUMELOR
România 248. 293. 306. 307. 308.
366. 367. 368. 369. 370. 372.
373. 374. 375. 376. 377. 379
380. 381. 382. 384. 385. 386
387. 446. 456. 469. 470.
Romossan (Gorgy) 260.
Romossan (Ioszif) 260.
Romoşan (Nutzu) 260.
Romossan (Uretu) 260.
Ros (Petru) 260.
Poscher 336.
Rosenau 203.
Rosetti 368
Rosetti (Al.) 477.
Roşia 107. 108. 285
Roşu (Pelagia) 112.
Rotar flacob) 257.
Rotterdamus (Erasmus) 344.
Rubensohn (O.) 336.
Ruchata 33.
Rucichi 134.
Rudoif (împăratul) 214.
Rupcea 377.
Ruşi 105. 109. 113. 138. 230 241.
242. 243. 254. 299. 300. 366.
367. 369. 371 373. 375 376.
377. 379. 380. 381. 382. 388.
389. 453. 461, 467. 468
Rusia 8. 137. 190 192, 225. 249.
300 331. 302. 303. 304. 306.
329 365 370. 371. 376. 377.
379. 384. 385. 456. 461. 468.
469. 470.
Rutean 421.
Ruteni 463.
Ruthian (Nicolae) 261.
S.
Sabazios 328. 336.
Săcal 151. 156. 157. 159. 160. 162.
457.
Săcălean (Ioan) 15S.
Săcălian (Dolia) 158. 160.
Sacidava 457.
Săciorul 284.
Săcui 7. 41. 82, 83. 103. 148. 203.
258. 264. 265. 269. 270. 271.
275, 276. 277. 280. 281. 282.
345. 348 441. 442. 445, 44«.
449.
Snglio-Pattier 336.
Saica 10. 77. 78.
Şcilcău 25.
Salciva 104. 112
Salonae 474,
Salonic 175. 179. 181. 186.
Salzburg 282. 385.
Samothrake 325. 336.
Samuel 186.
Sandleld (Kr.) 185.
I Şăndroaia 149.
| Sângeorgiu 104. 112,
Sân Georzul de Ci«e 149.
Sânpetru 274. 282.
Sapei 332.
Sarajevo 476.
Sarapis 326, 335.
Sârbi 142. 193. 194. 217. 299. 421.
Sârbo-Croaţi 184. 185.
Sârbul 69.
Sardinia 317.
Sargatae 457.
Sargatioi 457.
Sargetia 457.
Sarghiz 7. 8. 35. 39. 58,^
Sarmatae Argaragantes 455.
Sarmatae Limigantes 457.
Sarmaţi 457.
Sarmizegetusa 460.
Şarul Dornei 142. 144,
Sărună 179. 180.
Sasi 3. 82. 83, 87. 92. 448. 201.
202. 203. 204. 205. 206. 207.
208 209. 211. 213. 214. 215
216. 218. 219. 220. 227. 282.
283. 341. 350. 420. 441. 442.
443. 444. 445. 448. 478.
Sătmar 437.
Sava (Furcă) 211.
Sava (Toma) 153.
Saxoni 448.
Saxonia 207.
Scarbantia 473.
Scenobarbus 472,
Schanz (M.) 314. 315.
Schepper (Cornel) 339.
Şcheiu (Braşov) 195. 198. 199.
200. 201 202. 203. 204. 205.
206. 207. 208. 209. 211. 212
219.
Scfiesaeus (Christian) 448. 449.
Schober 460.
Schuller (Dr. R.) 478.
Schnstek de Herve (Emanuil) 135.
136.
Sci(i 456. 457.
Scordisci 323. 332 333.
Scutari 181.
Scythae 322. 330.
Sear (Seres) 188.
Sebastianus Bezerasb (de Sali)
421.
Sebeş 258. 259. 260. 262. 263. 264.
268. 269 282. 283. 284. 285.
421. 441 478.
Sebeşul săsesc 102.
Seen (mănăstirea) 431. 432. 433.
Secuime 103. 396.
Seghedin 463.
Sekullich 143.
Seliste 258.

Sembrech 131.
Senteiu (Mihai) 269
Seraphim (Fr. Wilhelm) 208.
Şerban 6. 23. 212.
Serbar. Vodă (Radu) 215. 216.
Serbia 57. 175. 185. 187. 193. 371.
Serdica 330.
Şelraru 227.
Seure (Georges) 325. 329. 333.
Severin 296. 297.
Severu (Axer.te) 280. 285.
Severu (Axinte) 91. 93. 98. 104.
107. 109. 112. 113.
Sextus (Aelius Catus) 322.
Sextus (Pompejus) 320 . 325,
Sf. Adormire (biserică) 227.
SI. Ana (ordinul) 245.
Sf. Bartolomen (biserica) 204, 220
Sf. Fecioară Maria (biserica) 220
St. Maria (biserica) 201.
Sf. Nicolae (biserica) 195. 197.
198. 199. 200 208. 212. 215.
216. 219. 224. 225. 343. 436.
Sf. Petresburg 384.
Sf. Treime (hram) 227.
Síbíeni 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10, 12,
24. 29. 32. 44. 47. 62. 70, 261,
Sibiseni 258. 259. 261.
Sibiszan (Iacob Nitză) 261.
Sibiu 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10, 12,
13. 14. 15. 16. 17 18. 20. 21,
22. 23. 24. 25. 26, 27. 28. 29,
30. 31. 32. 33. 34. 36. 37. 38.
39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46,
47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54,
55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62,
63. 64. 65. 66. 68. 69. 70. 72.
73. 74. 75. 76. 78. 88. 91. 92,
96. 98, 101. 102. 135 137. 145.
203. 208. 209. 214. 218. 255
258. 259. 261. 263. 264 266
267. 268. 269. 270. 272. 274
275 276. 277. 278. 279. 280.
282. 283. 284. 338. 341. 347.
359. 360. 396. 448.
Siboth 262.
Sicilia 317. 320,
Siebenbürgen 444. 454,
Sida (Iancu) 160.
Sighetul Marmatici 421.
Sighişoara 265. 478.
Sigismund 395. 399. 400. 462.
Sigismund (loan) 346 347. 348.
349. 350. 351. 352.
Silezía 344. 349.
Silistra 134. 139. 246. 247. 248
249. 455.
Simion (Irina) 153. 154.
Simon 6. 21.
Simon (da Ol ah) 421.
Sin (Logofătul) 10. 71. 72.
TABI A NUMELOR
747
Sinai (schitul) 225.
Sinun 128 132. 133. 134.
Sinuariu (F.ftimie) 261.
Sion 287
Şipca 190.
Siria 254.
Sirmiu 339. 444.
Skyranos 327. 328
Sleok (P.) 474.
Slăniceanu (colonel) 366. 383,
Slatina 6, 23
Slavii 177. 179. 180. 181. 183.
184. 185. 187. 190. 192. 194
421. 455. 473.
Smârdan 377.
Smolensk 400
Sofia 181. 242. 245. 246. 324, 329,
373.
Sohodol 111.
Soliman 348.
Solomon 284. 285.
Solunu 179.
Someş 118. 275.
Someşul rece 104.
Somlyai (Elisabeta) 436.
Somlyai (Gheorghe) 436.
Somlyai (Măria) 436.
Somlyai (Nicolae) 437.
Sopocani 37.
Sorbona 476.
Spania 128. 134. 317. 320. 321.
St. Dămăcuş 149.
St. Tămas 149.
Stan 7. 9. 39. 48, 49. 63. 64, 200,,
Stama 227.
Stan (Pârcălabul) 9. 68. 69.
Stanca tF/nnmna) 215.
Stanciui 7. 10. 39. 73. 200.
Standul (Postelnicul) 10. 70. 71.
Stanul (Clucerul) 8. 57. 58.
Stari-Vlah (munte) !85.
Ştefan 338.
Ştefan V 346.
Ştefan (Bogdan) 393. 394. 395. 397.
Ştefan (George) 261.
Ştefan (din Sueriu) 155. 156. 158.
Ştefan cel .Mare 11. 12. 19. 231.
296. 429. 430. 461. 463,
Ştefan I (Muşat) 431.
Ştefăneş'd 392. 398.
Ştefăniţă (Vodă) 210.
Şlefina 7. 35. 35. 37. 39.
Stepfianus (din Byzantion) 328
Scephanus (de Copatz) 422.
Stephanus (Ganoj) 422.
Slephnus (Varadyno) 420.
Stezar (Const.) 259.
Sîinghe (Sterie) 1%. 299.
Ştirbei (Alexandru) 382.
Ştirbei (Barbu) 288. 290.
Stoian 338.

748
Stoica 6. 201.
Stoica (jupan) 9. 23. 63.
Stoica (alui Laiotâ) 5. 12.
Stoica (Goltev) 7. 43.
Stoican 46.
Stolzenburg 255,
Strabo 311. 328. 332. 333. 334. 335,
Strasbourg 321.
Siruşilă (Andrei) 159.
Stratis (Zamfir) 143.
Strigoniu 201. 203. 338. 340. 354.
357. 359. 360. 362. 462.
Ştruţiu 108.
Strymon 330.
Stuart (Jones) 458.
Stupcanu (Teojtist) 432.
Sturza (Dimitrie) 366.
Sturza (Mihail) 431. 433
Stutterheim (Barosi) 265.
Stutterheim (Iosif) 141.
Şturţ 111.
Srceava 430. 431.
Suciu (Constantin) 156.
Suedia 461.
Suetonius 311. 313. 323. 335.
Suevi 319.
Sugag 258. 261.
Sugareni 261.
Suhar 111.
Suing 254.
Suliman (Sultanul) 461. 464.
Şuluţiu (Iosif Şterca) 82.
Susul 149.
Suto (lancu) 158. 160.
Svoronos 473.
Symon (Iohaunis Vikerle) 420.
Syria 320,
Szabo (Catarina) 152.
Szabo (George) 158.
Szabo (loanj 153. 157.
Szabolcs 421
Zakâcs (Ferencz 152. 159. 160.
Szalkai (Ladislau) 462.
Szâsz (Pentek) 274.
Szâszvaros 282.
Szatmâri (mitropolitul) 338.
—• (George) 462.
Szecheny (Biblioteca) 462
Szekely (Lup) 157.
Szekely (Moise) 215.
Szeremi (Gheorghe) 467.
Szesztioreni 261.
Szygyarto (George) 158. 160.
Szilagyi (Ştefan) 284.
T.
Tabula Peutingeriană 330.
Tagliavini (Carlo) 477.
Ţalapi (Logofătul) 10.73.
Tamasi (Vasile) 284.
TABLA NUMELOR
Tâmpa 204.
Ţânţari 211.
Ţara Bârsei 196. 203. 204. 208.
211. 212. 214. 265 350.
Ţara Leşească 392.
Ţara Oltului 64. 265.
1'ara Românească 3. 8, 19. 31. 34.
36. 39. 45. 47, 50. 53. 61, 62,
63. 69. 128. 206. 281. 287,
295. 296. 298. 302. 338. 395.
437.
Tara Ungurească 12. 17. 46.
Tarbeşii 187.
Targovişte 7. 10. 24. 40, 77. 216,
Târgovistenii 78.
Târgul Mureş 143. 150. 436.
Târgul Săcuilor 86.
Ţările de jos 339.
Tarius Rufus (L.) 474.
Tarniţa Haitii 149.
Târnava 479.
Târnova 188.
Tartlau (Tertillow) 203.
Tartler 205.
Tătar (Ionas, alias Lup) 153.
Tătarii 134. 204. 295. 392. 394.
396. 397. 398 399. 400. 461.
463. 468.
Tatul 7. 35. 77. 78.
Tedeschi 129.
Teiuş 104. 110. 254. 257. 280.
Telciul 421.
Teleki 82.
Teleki (Mihail) 209.
Tellar (Georgius) 454.
Teltsch (Telcz) 421.
Tempea (Radu) 196. 208. 218. 225.
226.
Teodorescu (D. M.) 330.
Teodosie 62.
Tepeieni 193.
Ţepeluş 15. 17. 19. 21.
Terek (Alutus) 457.
Tesalia 176. 180. 182. 186
Teurisci 323. 332. 333.
Teutoni (cavalerii) 204,
Teutsch (Dr. Fr.) 479.
Thais 221. 222. 224.
Thasos 336.
Theatrum M. Marcelii 318.
Theatrum Pompeji 318.
Theodorus 325.
Thessaloniks 179.
l'.oldolaghi (Franc! 154.
Tholdolaghi (Susana) 153.
Thomas (Georgii) 420.
Thomas (de Naghhany) 420.
Thunmann 176.
Tib (Nicolae) 261.
Tiberius 313. 315. 317. 322.
Tiberius (Nero) 321.

Ţibeu (Rodna) 148. 149.
Tibiscum 330.
Tiburcius (Demetri de Il 7
ie) 4?.0
Tidius (Oct. T. C.) 474.
Ţigani 82. 448.
fighina 461.
Tihan 8. 60.
Tilmţa 138. 141. 143. 144. 149.
Times (The) 366.
Timiş 458. 465.
Timişoara 269. 393. 396. 451.
Timoc 330.
Timoftei (stareţ) 430. 431.
Timok 184. 199.
Tinaszje (loannes) 260.
Tinişar. (Miron) 260.
Tirana 193.
Tirnavia 340. 341. 343. 345. 357,
359
Tisa 115. 332. 457. 464.
Tismana 9. 63 64.
Tisza (Ştefan)'476.
Ţiţ (Leonte) 153.
Titus Livius 331.
Tobias (Alexandru) 259.
Tocilescu 313.
Todoranu 281. 282.
Todoru (Stavru) 432.
Todtleben (generalul) 376.
Toma (jupan) 18.
Tomeş 9. 10.
Tomnatic 139.
Tomorg (arhiepiscop) 463.
Tomşa (Ştefan) 397. 398. 399.
Torontal 465.
Trabisonda 131.
Traci 336. 456. 460. 470
Tracia 179 180. 183. 184. 186. 187.
188. 193. 322. 332. 460.
Tracia Occidentală 176.
Tracia Orientală 176. 181. 184.
187.
Traco-Daci 323.
Traco-Iliri 182. 184.
Traian 294. 458. 459. 460.
Tramontana 130.
Transilvani 129.
Transilvania 81. 82. 84. 85. 87. 92.
101. 109. 114. 115 118. 128.
133. 134. 199. 207. 210. 214.
218. 220. 230. 283 295. 296.
307. 337. 338. 340.' 345. 346.
347. 348. 349. 350 395. 396.
448. 456 457. 478.
Trase ău 104. 112.
Trastevere 319.
Trianon 464.
Tribalii 332. 333
Tril" (Macovei) 153.
Trogus (Pompejus) 331.
Trucza (Petru) 254. 255. 256. 257.
TABLA NUMELOR 74»
Tulgheş 143. 148. 149.
Turchia 131.
Turci 5. 7 13. 17. 41. 42. 45. 46.
56. 69. 127. 128. 130. 134. 139.
140. 141 143. 144. 148 149.
183. 187. 188.189. 192. 198. 199.
200. 230. 241. 242. 243. 244.
245. 246. 247. 296. 297. 298.
299. 300 312. 338. 339 349.
367. 369. 372. 373. 375. 376.
377 379. 384 387. 388. 392.
394. 396. 397. 398. 399. 400.
445. 461. 462. 463. 464. 469.
Turcia 184. 190. 296. 299. 303. 306.
365. 377. 379. 463. 469.
Turcia Europeană 184.
Turcu (Petru) 42.
Turda 84. 102. 110. 151. 156.
Turnu Roşu 5. 12.
Turtucaia 247.
u.
Ucraina 469.
Ucuta (Constantin) 187. 191.
Udritzki 139.
Uîpianum 478.
Ungaria 5. 7. 34. 82. 83. 84. 85. 114.
115. 128 173. 201. 204. 210.
225. 251! 252. 253. 269. 270.
274. 295. 337. 338. 339. 340.
343. 344. 345. 347. 348. 353.
354. 357 359. 396. 419. 420.
437. 446. 447. 448. 454. 462.
463. 464. 465.
Ungrovalahia 11. 14. 16 25 26.
28. 30. 35. 47. 48. 51. 54. 55.
57. 63. 225.
Unguraşul 296.
Unguri 5. 18. 19. 31. 82. 83. 84".
85. 86. 88 92. 96. 97. 101. 102.
104. 105. 106. 107 108. 109.
110. 111. 112. 113 114. 115.
117. 118. 128. 130. 147. 148.
149. 158 162. 177. 180. 203.
205. 230. 252. 254. 255. 258.
263. 264. 269. 273 276. 281.
283. 285. 295. 296. 297. 335.
384. 396 420. 421. 422 441.
442. 446. 462. 463. 464. 465.
Urano 130.
Urban generalul) 87. 255. 265.
279. 281. 282 283.
Urs (Vasile) 153. 157.
Úrsula 338
Ustie 391. 399.
V.
Váida ¡Gaspar) 153.
Váida (Mihai) 153.

750
Vaida (Ştefan) 153.
Vaivoda (David) 153. 158.
Vaivoda (Monca) 153. 160.
Valachi 129. 130. 131. 132. 136.
137. 252. 253. 449.
Valahia 137. 138. 203. 207. 302.
446 447. 454.
Valahia Albă 177.
Valahul (Mihail) 337. 345. 346,
347. 348. 350. 351. 352. 353.
Valcan 6. 22. 23.
Vâlcul 200.
Valea Dosului 104.
Valea meselor 149.
Valea Tocilelor 149.
Vălenii de Munte 465.
Valentinus (Andree) 420.
Valentinus (din Bistriţa) 422.
Valentinus (Grenicerusj 422.
Valerio 287.
Vallachia 128. 130. 132. 133. 134,
Valona 193.
Vâisan (G.) 477.
V ărădia 330.
Varga (Caterina) 90. 153.
Varşovia 400.
Vasarhely 278. 280. 281.
Vascău 102. 104.
Vasile (diacul) 225.
Văsii 200. 218.
Vasvâri 110. 112.
Vatra Dornii 142.
Vay 83.
Velican 142.
Velius (Ursinus) 344.
Velleius (Paterculus) 335.
Venczeslaus (de Thewcz) 421.
Veneţia 68 127. 128. 133 134. 207.
297. 464.
Veniamin (Costache) 432. 433.
Venier (Marco) 127.
Verbitza 243. 244. 246. 389.
Verboczi (Martin) 150.
Veretzlea (Iacob) 141.
Verona 229.
Vers a 229
Vid 374. 383
Vidin 245. 246. 369. 371. 372. 373.
377. 383. 387.
Vidino 133.
Vidra de Sus 104.
Vidul-Iserul 245.
Viena 83. 114. 135. 137. 143. 150,
230. 244. 252. 276. 324. 340.
34S. 357. 367. 385. 396. 421.
443. 451. 454. 465. 476.
Viminacium 331. 458.
Vindelicia 321. 474.
Vinţi 8. 51. 55. 199. 296.
Vintilă (logofătul) 5. 16.
Vinţu de sus 84.
TABLA NOMELOR
Viola (îoseph) 454.
Visător (munte) 185.
Vlad 227.
Vlad (Călugărul) 6. 21. 22. 23. 24.
25 33
Vlad IV ('cel Tânăr) 6. 20.
Vlad V 7 4~6. 47. 48.
Vlad VI 7. 49. 50.
Vladimirescu (Tudor) 135. 136.
137. 138. 139. 140. 299.
V'ladislau II 338.
Vlăduţ 65.
Vlăduţiu 91 107.
Vlahii 187.
Viaho-Bulgaria 200.
Vlaicu (Pârcălabul) 5. 13.
Voevodeasa 143.
Voica (Doamna) 31.
Vulcan 111.
Vulpe (Radu) 470. 471. 472. 473.
474. 475. 476.
W.
Waddington 312
Van Wijk 184. 185.
Wardener (Baron de) 265.
Wass (Catarina) 151. 152.
Wass (Cristina) 150, 158.
Weigand 474.
Weiss (Mihail) 199. 216.
Weszpremi 451 452. 453.
Wickhoff 460.
Wiener (Paul) 341.
Wilcken (U.) 313.
Wifiamowitz-Moellendorf (U. von)
316.
Winkler 280. 281. 284. 285.
Wirlh (Albert) 193.
Wişnita 141.
Wisznowiecki 391. 392.
YiiUenberg 351. 422.
Wurzbach 453.
X.
Xenopol (A. D.) 465. 466.
Z.
Zagreb 340.
Zala 252.
Zalmoxis 332.
Zamfir (Manoli) 436.
Zâpodia Bucinişului 139. 149.
Zâpolya (familia) 346. 347. 350.
Zâpolya (Gheorghe) 463.
Zâpolya (Ioan) 339. 441. 448. 462.
463. 464.
Zâpolya lo^n (Ianăş Craiu) 7. 45.
46.
Zarand 84. 102. 105 106 109 110.
111. 257. 265.

Zarzicky 86.
Zatetzki (de Robelswald Anton)
135. 136. 137. 138. 140. 142.
Zdrapţi 105.
Zeugma 448.
Ziebarth 315.
TABLA NUMELOR 751
Zlatna 84. 104. 108. 110. 112. 262.
285.
Zolkiewski 398. 399.
Zotoff (generalul) 374.
Zsigmond (Ştefan) 153.
Zislmar 260.

Scrisoarea lui Radul cel Frumos, Nr. 5.

Scrisoarea Doamnei Despina, Nr. 52.

Scrisoarea Mitropolitului Macarie, Nr. 53.

S
X
•a
va
< T.
< -Ci- - ? i 2 ¿ * *,
3 v> a •> V
, f í i
* T. t J»"-
~Ç •
7
t *
I t

•mm'*
Scrisoarea Banului Barbul, Nr. 56.

Scrisoarea Banului Pârvul, Nr. 57

Scrisoarea judeţului şi pârgarilor din Câmpulung, Nr. 67.

Soldaţi români

Un post de soldaţi români.

PI. II!
Surugiu.

Pl. IV

PI. V
Portretul unei românce necunoscute.