D O C U M E N T E ţinea, făcea pe Palatin să creadă, că ... - DSpace

CONTRIBUŢII LA EKALUICA VECHIULUI ARDEAL 445
cuprinse în blazonul instituit pe seama acestei mitropolii prezintă
un turn aşezat la mijlocul unui scut de culoare roşie.
In bazele acestui indiciu putem conclude că turnul singuratic,
în cazul prezent, nu prezintă, ci numai substitue blazonul comun
al Dacilor, cele şapte turnuri. Cu toate că blazonul mai vechiu al
Dacilor, identic ce cel al Romei antice, a fost cele şapte coline,
aceste s'au modificat în urmă în cele şapte turnuri, blazonul Con-,
stantinopolului, al Romei celei noi.
Dar metamorfoza colinelor în turnuri nu s'a săvârşit în pripă
ci numai pe încetul şi adecă astfel că menţinându-se baza celor
şapte coline i-s'a mai adaos fiecăreia câte un turnuleţ în culme.
Noul blazon combinat astfel din emblemele celor două capitale
ale lumei vechi s'a conservat pe urmă în occidentul european până
târziu prin secolul al XVI-lea ca simbol al Ardealului lr
>).
La forma fără de coline s'a trecut ab ia în secolul al XVII-Iea
Constatăm deci că la bazele blazonului considerat de simbolul
Saşilor se găsesc cele mai vechi blazoane ale Daciei traiane.
cari s'au conservat cu stăruinţă în toate combinaţiunile creaţiunilor
ulterioare, ca cel mai de seamă element eraldic, graţie inconştienţei
guvernanţilor din trecut.
Soarele şi semiluna aplicate în câmpul liber de a dreapta şi
de a stânga vulturului şi adecă de a dreapta soarele şi de a stânga
semiluna, este emblema Săcuilor. Aceste corpuri cereşti simbolizează
vegherea de zi şi de noapte, potrivit chemării lor dea păzi fosta frontieră
din estul regatului unguresc. Se zice că această emblemă le-a
fost dăruită de regele Sigismund la anul 1437 pentru vitejia lor
dovedită în războaele împotriva Turcilor şi în revolta ţăranilor.
Mai înainte Secuii au avut o altă emblemă şi adecă: Un braţ
ţinând o sabie la mijlocul căreia era înfipt un cap de urs şi o
inimă, iar în vârf o coroană.
De altcum simbolul soarelui cu semiluna este cunoscut din
Micena şi din Babilon şi se găseşte pe blazonul Cumanilor de ai
> 4
). Fejer O. Codex diplomaticus Hungariae. I. VII. p. 14, : Justinianus
imperator archiepiscopum Syrmiensem in urbem suam Justinianeam primam
cum multis praerogativis transfert. Anno 530, p.'19. «Insuper contulimus tibie
que damus hie descripta armorum insignia videlicet : Scutum in Septem partis
divisum ; in medio ejus, scutum aureum, cui inest aquilla duplex alba et
nigra, que significat Emblema imperiale cujus capita coronata sunt purpurea
imperiali diademate, ex parte dextra in prima divisione scutum rubrum, in
cujus medio videtur turris, significans utramque Daciam»....
1 5
) Dictionarium heraldicum. Wien 1746. p. 14.