D O C U M E N T E ţinea, făcea pe Palatin să creadă, că ... - DSpace

Christian Schesaeus despre Români
St. Bezdechi.
In cunoscutul poem în patru cărţi „Ruinae Pannonicae'* al
umanistului sas, retipărit la 1797 de I. Eder, directorul Şcoalei
normale din Sibiu, poeme în care se cuprinde povestea evenimentelor
din Ungaria şi Ardeal în timpul lui Ioan Zapolya, se pomeneşte
•— bine înţeles, adeseori — şi despre Românii cari, împreună cu
Ţiganii, formau între poparele Transilvaniei, o turmă umană lipsită
de drepturi. Mai toate aceste ştiri, ce ne interesează pe noi,
împletite cu alte ştiri relative la popoarele conlocuitoare în Ardeal,
se găsesc în primul cânt al acestei eroice poeme. Aci aflăm şi
amănunte pitoreşti privitoare la diferite oraşe din Ardeal. Astfel
Clujul a mai fost numit şi Zeugma, înainte de-a căpăta în scriptele
oficialităţii latine numele de Claudia (Claudiopolis pg. 27); Alba
Iulia îşi trage numele de la Iulus — fiul lui Enea — ; Mediaş, acest
târg vestit pentru viile şi ridichile sale, e aşezat—media în regione Dacorum(pg
25)—; Braşovul e vestit pentru cultul Muzelor şi pentru faimoasa
bibliotecă, în care s'au strâns operele, ce s'au mai putut salva
din vestita bibliotecă a lui Matei Corvinul. Tot aci ni se spune—
ca să începem cu vecinii noştri—că Saşii sânt urmaşii Saxonilor
trimişi aci, drept pedeapsă, de Carol cel Mare (pag. 22). Se mai
vorbeşte de Secuii neastâmpăraţi şi de Ţigani, pe care poetul îi
zugrăveşte în următoarele versuri pitoreşti:
Hic etiam Zigani (plebs est adsueta rapinis
Stramineisque habitare casis) incude metallum
In varias aptant, ut proles Lemnia, formas...
Cât priveşte pe Români şi istoria noastră, relevăm în primul
rând ştirea că D. Iaxici, după părerea autorului, ar fi atentat la
viaţa voivodului Mihnea, pentru că acesta i-ar fi necinstit sora,
amănunt despre care alţi contemporani, între care şi Olahus, nu
ne spun nimic.