D O C U M E N T E ţinea, făcea pe Palatin să creadă, că ... - DSpace

BIBLIOGRAFIA LA ROMÂNI 485
nu ne vom mira dacă vom găsi în fruntea mişcării bibliografice
din toate ţările oameni, cari au fost în acelaş timp cele mai proeminente
personalităţi culturale ale vremii. Părintele bibliografiei :
germanul Konrad Gesner e cunoscut ca mare naturalist — „der
deutsche Plinius", — delà care ştiinţele naturale au moştenit cel
dintâi sistem de clasificare a plantelor după flori şi seminţe, iar
bibliografia prima încercare de repertoriu a cărţilor cunoscute
până atunci. Noţiunea „bibliografiei" nefiind încă bine definită —
„numele" însuş apare numai mai târziu — cele patru volume ale
lui Gesner sunt publicate sub numele de „Bibliotheca" : „Bibliotheca
Universalis"
La cinci ani după încercarea făcută în Germania, teologul —
literat Francesco Doni îşi tipăreşte cea dintâi bibliografie a
Italiei: „Prima librăria" 2
), urmând în ordine cronologică
Anglia cu „Scriptorum Brylanniae Catalogus" s
) a episcopului
reformist şi prozator John Bale, apoi Franţa cu operele poetul
ui-bibliograf— ce antinomie!—Antoine Du Verdier — fost
consilier al regelui Franţei şi posesorul unei biblioteci formidabile—
şi Delacroix du Maine: „Bibliotheques françaises" i
).
In orientul Europei întâietatea este a Poloniei cu „Scriptorum
polonicorum Hecatontas seu Centum illustrium Poloniae
scriptorum elogia et vitae", opera istoricului-teolog Simon
Starowolski 5
).
Peninsula iberică va avea publicaţii bibliografice mult mai
târziu. Spania se mândreşte cu „Bibliotheca Hispana" întocmită
de celebrul erudit al timpului şi mâna dreaptă a regelui Filip al IV-lea,
Don Nicolas Antonio °), iar Portugalia cu „Bibliotheca
Lusitana" a istoricului nu mai puţin celebru, Diogo Barbosa
Machado 7
).
Numele propriu zis de „bibliografie" apare către sfârşitul
veacului al XVII-lea, de când datează şi cea dintâi bibliografie
critică 8
). In acelaş veac sunt achiziţionate pentru mişcarea biblio-
1). Zürich. 1545.
2). Venezia. 1550.
3). Basel. 1557 — 1559.
4). Paris-Lycn. 1584-1585
5). Cracovia. 1625.
6). Roma. 1672-1696.
7). Lisboa. 174-17159.
8). Opera filologului din Königsberg Johann Hallevord: „Bibliotheca
curiosa". 1676