D O C U M E N T E ţinea, făcea pe Palatin să creadă, că ... - DSpace

CEI DINTÂIU STUDENŢI ROMANI LA UNIVERSITĂŢILE APUSENE 421
interpretat ca „Sacul 1
', „Socol", „Zakkel" etc); „Nicolaus de Lele,
sau „Leuly" (1506; cf. cuvântul rom. lele, de origine slavă, dar
familii cu numele Lele au şi Slavii şi Ungurii); etc. ')
La universitatea din Viena sânt şi mai numeroşi studenţii care
după nume pot fi Români: „Johannes dictus Olâh" (1398), „Latislaus
Wolachus" (1391), „Johannes Wolachus de Welenis" (deci
„Belenyes", „Beiuş; 1424) „Simon de Oldh" (1527), „Nicolaus
Sletan" (— „Zlătean", 1413), „Iacobus de Oldan" ( = „Oltean"
1416), „Johannes Zhudu" ( = „Jude"?, 1420"), „Sebastianus Bezeraab
de Sali" (14S7 ; familie maghiarizată pe urmă), „Laurencius
Racz de Mulembach" (1457 ; ar putea fi sârb românizat din Sebeşul
săsesc), „Paulus Raducz de Zegeth" (1445; ar putea fi Român ori
Rutean din Sighetul-Marmaţiei, ori Sârb din „Sziget"), „Matheus
Sanducz" (1536). Şi mai puţină siguranţă decât pentru cei câţiva
din urmă avem privinţa în următorilor: „Jacobus de lopsa" (1415),
„Demetrius de Bud" (1415), „Andreas Stephanus Iban = „Ivan" de
Welika" (1421), „Petrus Nobag" (= „Novac", 1428), „Andreas
Lacz de Mueschna" (1434), „Ladislaus de Getze" (1436), ,,Ambrosius
de Drag'' (1438) etc. Unora nu li se dă numele de familie,
dar sânt de origine din sate cu nume româneşti: „Johannes Institutor
de MarfeJ "(1384), „Nicolaus" şi „Martinus de Mare" (1416,
„Qeorgius de Lazo" (1421), , Johannes de Gencz" (1418), „Petrus
de Noua" (1416), Benedictus Michaelis de Badia" (1449) etc.
întru cât ar fi vorba de „Makod" (rom. Mocod) din jud. Nă
săud, nu de „Makod" din corn. Szabolcs, tot aşa este Johannes de
Makod", înscris în 13 0ctomvrie 1413. ,,Mathjas de 7elcz" (1391),
Johannes Lupaczionis de Telcz" (1423), ca şi „Johannes Ohamt ex
7elcz" (1503), Johannes de Toeltsch" (1456), „Johannes ex Telsch"
s. „lelczs" (1503 şi 1504), Matheus de Telczs" (1514), „Venczeslaus
de Thewcz" (1458), sânt mai curând din Teltsch (Jelcz)ul
ceho-slovac decât din lelclul din jud. Năsăud.
La universitatea din Viena găsim şi studenţi moldoveni, munteni
şi chiar macedoneni: Ladislaus Blasij de Muldovia" (1441 ) r
Laurencius de Moldovla" (1448); „Jacobus Schultetus de Czurcha"
(=„Giurgiu", 1448); „Andreas de Macedonia" (1389), „Ladislaus de
Macedonia" (1416-18) etc.
') Cf. Dr. K. Schrauf, Regestrum Bursae Hungarorum Cracoviensis —
A krakoi tnagyar tanulbk-hdza lakoinak jegyzeke (1493-1558), Budapest, 1893,
Intre alţii se găseşte aici la 1535 şi „Albertus Wurmloch Transilvanus", „ereticus
factus", mai târziu paroh al Bistriţei, de la care ne-a rămas preţioasa
notiţă privitoare la Catehismul luteran tipărit în 1544.