D O C U M E N T E ţinea, făcea pe Palatin să creadă, că ... - DSpace

Cei dintâiu studenţi români ardeleni la universităţile
apusene.
de N. Drăganu
Dl. N. Iorga în interesanta dsale conferinţă „începuturile învăţământului
superior la Români" (cf. rezumatul, Chişinău, 1926,
p. 3) mi-a făcut cinstea de a mă pomeni, pe urma unei informaţiuni
a colegului O. Ohibu, ca descoperitor al unor studenţi români ar
deleni la universităţile germane. Nota d-lui Iorga mă face să cred
că e bine să nu păstrez în cartoane puţinul ce mi s'a dat să găsesc.
Am încercat adecă să urmăresc dacă nu cumva husitismul şi
luteranismul ar fi putut fi cunoscut din isvor imediat unor studenţi
români care, întorşi acasă, după exemplul celor văzute în Apus, ar
fi putut traduce cele dintâiu cărţi româneşti. Rezultatele la care
am ajuns în această direcţie nu sânt tocmai satisfăcătoare, totuşi
merită oarecare atenţie.
Este sigur, de pildă, că o seamă de studenţi saşi şi unguri,
ardeleni, au frecventat la universitatea din Praga tocmai în vremea
când discuţia învăţăturilor husite era îi toiu.
Astfel în Korrespondenzblatt, VI-1883, Nr. 2, pp. 19-20, subt
titlul Studenten aus Ungarn und Siebenbürgen an der Prager Universität
in XIV-XV. Jahrhundert los. Feige înşiră numele a 24
studenţi, despre care arată că sânt din Ungaria, şi 9 de Septemcastris",
deci din Ardeal :„ Conradus de Septemcaştris et de Tatarlak
"(a 1373), „Emericus" (a. 1407) şi „Ioannes" (a. 1384), amândoi
„de Septemcaştris", „Ladislaus Ungarns de partibus Transilvanis"
(a. 1369), „Ioannes Tarlack" (a. 1370), „Martinus" (a. 1398), „Michael"
(a. 1385), „Nicolaus" (a. 1373) şi „Petrus Qeorgii" (a. 1390),
toţi „de Septemcaştris".
Nu putem afirma despre nici unul din numele citate că ar fi
românesc. „Ioannes", „Nicolaus" şi „Petrus Georgii", singurele care