D O C U M E N T E ţinea, făcea pe Palatin să creadă, că ... - DSpace

502 I. CRĂCIUN
şirul bibliografiilor istorice cunoscute până în prezent şi trecem,
conform planului enunţat mai sus, la bibliografiile privitoare
la istoria literară.
b. Bibliografii de istorie literară.
La începutul veacului al XX-lea — de aci am grupat publicaţiile
bibliografice pe specialităţi — apare epocala „Bibliografie
românească veche" a d-lui Ion Bianu şi a răposatului Nerva
Hodoş, despre valoarea căreia ne-atn pronunţat odată mai sus l
).
In anul apariţiei primului volum din lucrarea precedentă —
1903— îşi tipăreşte şi Constantin Erbiceanu atât de utila sa
„Bibliografie greacă sau cărţile greceşti imprimate în Principatele
Române în epoca fanariotă şi dedicate Domnitorilor şi Boierilor
români. Studii literare"-), a doua lucrare bio-bibliografică a autorului
asupra epocei grecismului la noi 3
).
O carte similiară cu a lui Erbiceanu apare la Cernăuţi şi se
referă la trecutul literar al Bucovinei: „Autorii români bucovineni" 4
),
în care Leonida Bodnărescu ne-a dat bibliograf ia tuturor publicaţiilor
mai de seamă din provincia atunci încă sub dominaţia
austriacă.
Cărturarul şi harnicul episcop de azi al Huşilor: Iacob Antonovici
a publicat, în colaborare cu Gr. Creţu, un studiu asupra
^Tipografiilor, xilografiilor, librăriilor şi legătoriilor de cărţi din
Bârlad. Cu o privire asupra tipografiilor din România dela 1811
până astăzi""), în care istoricul literar va găsi lista tuturor cărţilor
— şi nu sunt puţine — ieşite din tiparniţile oraşului tutovean").
La 1911 îşi publică d-1 Gh. Adamescu prima d-sale încercare
asupra unei bibliografii a literaturii româneşti: „Indicaţiuni biblio'
grafice pentru literatura română. Sec. XVI — Sec. XIX" pe care
o va scoate la 1914 în a doua ediţie, iar după războiul mondial
1). Pasagiul înainte de „bibliografiile istorice".
2). Bucureşti. 1903.
3). Cealaltă înşirată între „bibliografiile istorice".
4). Cernăuţi. 1903.
5). Bucureşti. Impr. Statului. 1909.
6). Deşi n'a apărut în România şi nici măcar în limba noastră, menţionăm
totuşi, aci, opera d-lui Dr. Andrei Veress intitulată: „Erdely és Magyarorszăgi
régi olâh konyvek és nyomtatvănyok. (1'544—1808)". [Cărţi şi tipărituri
vechi româneşti în Ardeal şi Ungaria (1544-1808)— Kolozsvâr |Clujl
1910-cari ne privesc în primul rând pe noi. D-1 Veress mai are în manuscris
o extraordinar de bogată bibliografie româno-maghiară, pe care autorul
acestor rânduri i-a văzut-o la Budapesta.