D O C U M E N T E ţinea, făcea pe Palatin să creadă, că ... - DSpace

DĂRI DE SEAMĂ 477
modern, aşa cum desigur a văzut în călătoria de studii făcută in streinătate.
Tenacitatea şi stăruinţa ardelenească şi inteligenţa naturală au fost virtuţile,
pe cari s'a sprijinit această muncă de organizator, care cu toată modestia eiaparentă
reprezintă un efort de mai multe decenii.
Ion Bianu nu s'a mulţumit numai să adune, să rânduească şi să inventarieze
cărţile din tânăra bibliotecă a Academiei Române, ci mai târziu şi-a
dat osteneala să scrie şi o călăuză în rafturile bibliotecii pentru uzul tutur r
cetitorilor, mai mult sau mai puţin iniţiaţi, care în cele din urmă a devenit
un început de inventar al întregului nostru tezaur literar. începutul 1-a făcut
in colaborare cu răposatul Nerva Hodos prin Bibliografia românească veche,
„cartea fundamentală pentru cel ce studiază istoria literaturii şi culturii noastre
vechi", cum o numeşte d. prof. S. Puşcariu. A continuat apoi cu Catalogul
manuscriptelor româneşti şi cu un alt catalog al Publicaţiilor periodice
româneşti, fâcându-şi din bibliografie o a doua specialitate.
Volumul omagial, pe care-1 amintim, se începe chiar cu o „bibliografie",,
aceea a operelor lui Ion Bianu, alcătuită de un fost elev al sărbătoritului,
Ion Lupu, care şi-a văzut maestrul lucrând atât la Universitate cât şi la Academie.
Urmează apoi trei articole ocazionale ale d-lor I. Petrovici (Pentru
jubileul lui I. Bianu), Sextil Puşcariu (Ion Bianu ca organizator) şi Dragoş
Protopopescu (Et in Arcadia ego...), al doilea dintre ele cuprinzând o dreaptă
preţuire a virtuţilor şi realizărilor lui Ion Bianu.
A doua parte a volumului cuprinde studii, mari şi mărunte, din domeniul
istoriei pure, al istoriei literare şi al filologiei, trimîse de colegii şi foştii elevi,
ai sărbătoritului, fiind astfel un repertoriu de contribuţii ştiinţifice la fiecare
dintre aceste discipline. Iată şi numele autorilor, în ordine alfabetică, cum
sunt înşiraţi si în volum: Oh. Adamescu, N. Bănescu, Oh. Bogdan-Duică,.
V. Bogrea, I. Aurel Candrea, Th. Capidan, D. Caracostea, N. Cartojan, N.
Drăganu. Siliviu Dragomir, Mihail Dragomirescu, Ch. Drouhet, D. Evolceanu,
C. Constantin Oiurescu, Vasile Grecu, N. Iorga, I. Lupaş, Alexandru Marcu,
S. Mehedinţi, Leca Morariu, Ramiro Ortiz, P. P. Panaitescu, Tache Papahagi,
AI. Procopovici, I. Rădulescu-Pogoneanu, Al. Rosetti, Carlo Tagliavint
şi O. Vâlsan.
Olimpiu Boitoş
Pr. loan A. Bena. Contribuţii Ia monografia comunei Pianul-de-jos
Cluj. 1925.
In perioada de intensificare a studiilor noastre istorice în Ardeal, perioadă
care începe de-odată cu înfăptuirea unităţii naţionale, alcătuirea de monografii,
complecte sau parţiale asupra comunelor româneşti se impune cu o necesitate
absolută. Prin măreţul act al Unirii, poporul român a intrat în mod oficial
în istoria mondială cu toată integritatea forţelor sale morale. Pentru a putea
lucră cu folos în sensul unei misiuni istorice specific româneşti istoriografia
noastră naţională trebue să încerce o definiţie complectă ştiinţifică şi obiectivă
a tuturor elementelor sufleteşti cari ne legitimează existenţa particulară, independenţa
aspiraţilor noastre de rasă, mai mult: dreptul de-a ne croi un drum
propriu aici la gunle Dunării. Această operă de auto definiţie neamul nostrunu
o poate săvârşi decât scormonind tainele trecutului său, căci numai din
frământările trecutului ne pot veni atât îndemnurile pentru prezent cât şt