05.07.2013 Views

D O C U M E N T E ţinea, făcea pe Palatin să creadă, că ... - DSpace

D O C U M E N T E ţinea, făcea pe Palatin să creadă, că ... - DSpace

D O C U M E N T E ţinea, făcea pe Palatin să creadă, că ... - DSpace

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

UN INVENTAR ROMÂNESC DE HAINE ŞI SCULE DIN ANUL 1778 437<br />

gimnaziul su<strong>pe</strong>rior din Pojon (Bratislava). Hriste avea şi vie <strong>pe</strong><br />

dealurile Cernăteştilor şi o stupină cu „orangerie" preţuită la 3600<br />

fiorini. In registrele de dajdie ale Braşovului el apare ca proprietar<br />

de ca<strong>să</strong> în „Ulitze Farkoje" în anul 1748.<br />

Să trecem acum la autorul documentului de mai jos.<br />

Ce 1-a îndemnat <strong>pe</strong> bogatul Staroste Mărgărit <strong>să</strong>-şi lase în<br />

anul 1778 atât casa sa din Braşov, clădită de curând cât şi o parte<br />

a averei sale mobile în îngrijirea lui Gavrilă Hriste ? Dintr'un document<br />

unguresc din anul 1776 aflăm, <strong>că</strong> el fusese <strong>că</strong><strong>să</strong>torit în<strong>că</strong><br />

înainte de anul 1740 cu sora soţiei nobilului făgărăşan Nicolae<br />

Somlyai, tatăl răposatului socru al lui Gavrilă Hriste. Intre el şi<br />

Hriste erau deci şi legături de cuscrenie. Acest document îl numeşte<br />

„Starostele Mărgărit Grecul din Ţara Româneas<strong>că</strong>'' (olâhorszâgi<br />

Margareth Staroszta Gòròg). Numele „Grecu" era în mod vădit, în<br />

legătură cu ocupaţiunea lui, <strong>că</strong>ci hârtiile is<strong>că</strong>lite de dânsul sunt<br />

toate scrise româneşte. Probabil, <strong>că</strong> „Mărgărit Grecul" nici nu<br />

scria bine greceşte, <strong>că</strong>ci atunci el nu ar fi predat amicului <strong>să</strong>u<br />

Hriste, care-şi purta catastifele numai in această limbă, inventare<br />

româneşti.<br />

Starostele Mărgărit era aşa dar român, cu rang de boer, precum<br />

o dovedesc şi număroasele caftane din inventarul, <strong>pe</strong> care-1<br />

publi<strong>că</strong>m. De altfel starostii de neguţători se bucurau de obiceiu<br />

şi de privilegiul boeriei 1<br />

) Nu cunoştem locul de origine al starostelui,<br />

nici numele lui de familie cel adevărat. Avea vie în localitatea<br />

în Deal din Muntenia (Havasalfòldében in Dial nevezetu<br />

szòlòhegyekben), unde vinde, cu ocaziunea unui târg, în 1746, patru<br />

butoaie de vin, <strong>pe</strong> datorie, cumnatului <strong>să</strong>u Nicolae Somlyai, <strong>pe</strong> al<br />

<strong>că</strong>rui fiu ii primeşte la dânsul <strong>pe</strong>ntru învăţătură (Hozzam hozvan<br />

edgyik fiat tanulâs Kedviért). El reclamă în anul 1776 dela<br />

„tabla" jude<strong>că</strong>toreas<strong>că</strong> (curte de a<strong>pe</strong>l) atât plata datoriei cât şi a<br />

cheltuelilor făcute cu tânărul Somlyai, dela moştenitorii răposatului<br />

Nicolae Somlyai, cari se mutaseră la Sătmar „în Ungaria" (Magyarorszâgra),<br />

zălogind casa lor din Făgăraş cetăţeanului şi nobilului<br />

Ghorghe Fuste (nobilis Georguis Fuste, civis oppidi Fogarus).<br />

Dintr'odată cu lucrurile cuprinse în inventarul de mai jos,<br />

starostele Mărgărit predă cu un inventar amănunţit şi casele sale<br />

') Intr'un hrisov al lui Mihail Vodă Şutu din 10 Sept. 1791, citim între<br />

altele: „Datam cartea Domnii mele boerului Domnii mele Ioan Popovici, pre<br />

care l'am făcut Domnia mea staroste de neguţători. — V. D. Z. Furni<strong>că</strong>, Din<br />

istoria comerţului la Români, Bucureşti 1908, p. 157.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!