D O C U M E N T E ţinea, făcea pe Palatin să creadă, că ... - DSpace

BIBLIOGRAFIA
mai uşor în faţa regatului ungar dela începutul veacului al XIH-lea
în plină expansiune politică.
Limita între epoca medie şi modernă am stabilit-o la anul
1601, moartea marelui Voevod Mihaiu Viteazul, pentrucă această
dată e atât de adânc săpată în inima tuturor Românilor, încât ar
fi o impietate de-a o diminua în conştiinţa obştească şi de a nu
o transforma într'o simbolică piatră de hotar a istoriei noastre
româneşti. Anul 1601 mai e apoi şi un început de secol, uşor
de ţinut în minte, şi pentru adepţii împărţirii istoriei noastre după
dinastii — Onciul—înseamnă şi sfârşitul în linie directă a dinastiei
naţionale a Basarabilor.
Data stabilită mai sus nu impietează nici chiar asupra criteriului
organic-naţional, aşa cum 1-a formulat d-1 Lupaş. D-sa a
luat ca început al epocei moderne anul 1593 — suirea în scaunul
Ţării-Româneşti a lui Mihai Viteazul — desigur ca să între şi domnia
vitezului Voevod în această epocă a „tendinţelor de
unitate naţională, politică, religioasă şi culturală" Dacă e vorba
însă să ţinem seamă de anul în care Mihaiu a u n i t sub sceptrul
său cele trei provincii româneştii — 1600 — vedem că acest an se
apropie mai mult de 1601 decât de 1593. De ce să ne întoarcem
la 1593, când anii fulgerătoarei realizări a strângerii Românilor
sub o stăpânire românească sunt glorioşii ani: 1599 —1600. Mihaiu
Viteazul al tuturor Românilor — pentru care îl luăm piatră
de hotar între două epoce în istoria noastră — este Mihaiu din
anii îndrăzneţelorlui cuceriri în Ardeal şi Moldova»
şi mai puţin Mihaiu Vodă al Ţării-Româneşti din 1593. Dealtfel
gloriile se consacră în momentul prăbuşirii lor eroice, nu a
păşirii spre înalte realizări politice sau culturale.
Iată de ce ni sa părut, că anul uciderii lui Mihaiu î n Ardeal
poate fi mai degrabă pus în fruntea unei epoce, în decursul căreia
s'au făcut atâtea încercări în vederea „unităţii politice, religioase
şi culturale" c u Ardealul.
Anul 1821 este recunoscut de toţi istoricii români ca anul
redeşteptării noastre naţionale şi acceptat îndeobşte ca an demarcaţional
între două epoce.
Pentru limitarea epocei contemporane la 1920 şi începerea
unei epoce nouă — a României-întregite — credem că nu e nevoie
de prea multe argumente în susţinerea unei demarcaţionări evidente.
Oricine simte că dela 1920—anul păcii dela Paris, prin care ni
s'au recunoscut actualele graniţe ale României şi totodată anul
ratificării oficiale de către Parlamentul ţării a unirii tuturor