D O C U M E N T E ţinea, făcea pe Palatin să creadă, că ... - DSpace

458 DÄRl DE SEAMA
obişnuit . . . . se confirmă des şi în decursul istoriei mai vechi romane
(v., de pildă, Tacit. An. XIV, 33) şi, fireşte, şi'n sec. 3 d. Chr In topó-,
nomastică, numiri ca Bersawa (~Bărzava), un afluent al Timişului lângă
care se găsia localitatea Berzobis, sau Bersovia, arată o supravieţuire a yechei.
populaţii'' (p. 215).
Am crezut de cuviinţă să relev aceste două studii ale d-lui Patşch,
şi pe cele menţionate în notă, pentru a arăta că învăţaţii streini obiectiv^
ajung, pe alte căi, la aceleaşi rezultate, pe care istoricii şi filologii români
le enunţaseră de mai înainte. - . •
Cât priveşte studiul d-lui Patsch, am avea de notat că pentru pară» '
sirea Daciei nu poate fi angajat t ca argument decisiv sistarea baterii
monetelor dacice (p. 209), deoarece, pe cât se pare djn studii mai vechi şi,
noi, monetaria Daciei nu se găsia aici, ci la Viminacium. ') — încetarea
baterii monetelor dacice, a putut avea, deci, şi alte cauze, dacât evacuarea,
iminentă a teritoriului. C. Daicovici
Karl Lehmann — Hartleben, Die Traianssäule. Ein römisches Kunst­
werk zu Beginn der Spätantike. Berlin—Leipzig 1926. Walter de Gruytèr
Verlag. Text: VIII +156 pp. Tafeln: 73 planşe. 4°.
Literatura asupra coloanei lui Traian s'a îmbogăţit, prin studiul d-lui
K. L.-H., cu o contribuţie din cele mai însemnate. Atât prin reproducerea
frumoasă a reliefurilor (direct depe copia ce se află în Lateran), cât, mai
ales, prin noul punct de vedere din care studiază d. L.-H. acest admirabil
monument de artă, lucrarea d-sale represintă un progres hotărît în cunoaşterea
problemelor puse de coloana lui Traian. Intr'adevăr, lucrarea tânărului
arheolog german —rezultată pe urma unei munci încordate de vreo câţiva ani,—
e o reacţiune faţă de curentul aproape absolut până acum — représentât de
Domaszewski, Petersen, Stuart Jones şi, în special, Cichorius — care consideră
coloana reliefată ca o fidelă şi exactă cronică a celor două campanii
purtate de împăratul Traian împotriva Dacilor şi pentru care izvoarele literare
sunt mai mult decât sărace.
Faţă de acest punct de vedere — istoric — al învăţaţilor, pomeniţi
mai sus, d. L.-H, îşi propune să cerceteze monumentul de artă numai şi exclusiv
din punct de vedere artistic, căutând să-1 aşeze în cadrul desvoltării
artei antice şi să lămurească raporturile dintre el şi arta antică anterioară.
E foarte firesc ca aceasta nouă concepţie să ducă la exagerări în cealaltă
direcţie şi ca „punctul de vedere principial diferenţiat" al autorului, să-1 faca
să tăgăduiască orice valoare documentară a monumentului, acceptându-1,
doar, ca un izvor pentru reaua epocii imperiale romane. Iată pe scurt rezultatele
mai importante la care ajunge d. L.-H. :
In ce priveşte forma curioasă a monumentului, d-sa respinge teoria
lui Birt care vedea originea fâşiilor de reliefuri ce cuprind, în spirale, fusul
coloanei de ca. 40 m. înălţime, în sulurile de papyrus sau pergament, iat
representările în relief le considera ca derivate din ilustraţiile cu care erau
împodobite acele volume. Pentru d. L.-H. coloana reliefată e „für eine neue
Aufgabe neu geschaffene Monumentform". Coloana nu figura, de la început
¡
) Revista Ii. di num. 1908, p. 202 ; cf. . Prot. Szernie, Bpest. 1927,
p. 98/99.