Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
LA IERUSALIII 115<br />
care se deosebesc, o parte printr'o prefach a antorului prin care<br />
recomandh tinerimel, intelepciunea , a doua parte e plini 1e maxime<br />
si sentinte ingeniOse. AcestA parte se sub-imparte Mich in<br />
trei sectii : in sectia a treia se vhd refiectii ri enigme ale in!<br />
Agar ; sfaturi date regelui Lemuel de maich-sa , si descriptia<br />
femeil eel tanT, Muth de un poet necunoscut.<br />
Mai este o carte numith Cohelet ; scrish inteun spirit de scepticism,<br />
en proverb! si alte maxime.<br />
Cartea lui Iob coprinde : eSecreteleprovedintei divine si regimul<br />
universulul stint nepitrunse de slabil muritori; oniul nu pote se<br />
cnnOsch chile fiintei eel nesfersite, ci trebue 0 se incline inaintea<br />
a tot puternicului si se' se supuc la vointa so..<br />
Ast-fel este teza ce se desvhlesce In acesti carte. Opiniile sunt<br />
felurite despre epoca cand s'a scris : unit o cred scrish in timpul<br />
in! Moise chruea o si atribuesc ; altii, in timpul exilulul; altil o<br />
atribue in! Salomon; uniT iar cred eh a fost compush de vre -nn<br />
poet necunoscut in timpil regilor Jude!.<br />
Canteen' Cantecelor s'a gent de un poet modest, sub Salomon.<br />
Literatura profetich a inceput S secoli inainte de Isus. Pro -<br />
fetil era Iona, Ioel, Amos, Hosea, Isaia, Nip, Nahum, Sefania,<br />
Ieremia, Habacuc, Ezechiel, Obedia.<br />
In fat h Cu monumentul Rahilei se afiri o vale. Pe Mu' de d'incolo<br />
de acea vale, chtre sud-est, este satul Begeala. Noi ne repe-<br />
Oirhm acolo, in treca't, impreuna Cu tanAra nostrh englesh si phrintele<br />
seu. Vecinittatile satului Begeala Bunt de o frumusete<br />
rag In aceste part!, din causa multimel de arbor! de niaslini ce<br />
toper valea si costa delului. Niel °data, nu am veclut mai mare<br />
si mai frumOsi padure de ace! arbor!.<br />
Satul Begeala este locuit de arabi de ritul oriental. De la un<br />
timp , propaganda catholicilor a inceput a se intin4 si aid'. Patriarchul<br />
latinilor a dat ordin sh se zidesch aid o biserich si an<br />
schit, zidirea este mAret.a. Chlughrii greci, intrebuintarh tote.<br />
micllocele s8 opresch zidirea acestil monastiri; dar nu isbutirh.<br />
tin preot catholic ne esi inainte si ne arhth lucririle acestu!<br />
edeficifi. Acesta era un om inteligent sicu inve-thturi. Luand vorba