BolintineanuCIE, 226p..pdf

138 chtroitil
menteni, abia se afla unii de origine Etiopian5 qi care nici nu au
domnit nnil dupe sin dar din mind in tend, qi mai pucin de 36
de ani. De la Cambia, care supuse Egiptul prin arme, Percil domnir5
aid' 135 de ani, pe linga acesti ani se adaegii, epocile de
revolte ale Egiptenilor, care nu puturit sufori nici asprimea guvernorilor
Perqi , nici impietatea ce cuceritorii aratau dare
Dumnepii erii. Macedonenii domnirii aid dup5 Perqi 270 de
ani ; in cei-alt5 remilqitit a timpului, tera avu trei guvernori
pilmenteni. Toti aunt intr'un numgr de 470 Regi gi tint! regine.,
Din toate scurtiirile istorice despre Egipt, acesta ni so pare cea
mai sigurk Ne vom sili se dam cilteva fapte ale acestor imp&
rail gi cilteva idei mai delungi asupra epocelor mai insemnate.
Menes, sof al castei militare, f5cu o revolutie, schimbil guvernimental
teocratic in civil. Acest Menes fu cel intei5 rege al Egiptului
recunescat de istorie; el intreprinse resbele, funds cetatea
Memfis, ca A desparta de influenta preotilor ce locuiail in Teba
vecbia capital5; fortificI cetatea cu psele; ab5.tu cotul Nilulni,
citri miatia-p (1), lieu un lac mare ci zidi templul lul Fta.
Regole Atotis, fiul §i urmItorul lui Menes, din dinastia I, zidi
palatele regilor din Memfis. Acosta cultiv5sciintele fisice ci sense
insuci o carte de anatomie.
§ous, din dinastia II, regul5 cultul color trel vita, bonl Anis,
Menevis gi tapul.
Bofis, din dinastia II, f5cu o lege ca femeile sit pOt5 imperati
in Egipt.
Sub Nimerofis, din dinastia III, Libienil antrar5 cu arme in
Egipt ; dar, speriati do un eclips in lung, se inturnari in tera ler
Sesortos, tot din acesti dinastie, cultiva medicina ci scia arta d'a
Ws, petrels. Nicotris, femeea cea mai frumosil din timpul ei, cea
d'anteiti femee ce domni in Egipt, veni la tron dupl. Mentesufin
din dinastia VI. Iatl cum vobesce Herodot de Nicotris :
(1) lIcrodot, in cartes II glee. Menes care 111 eel intdiu rege, flan clupa 4Isa prat,per
din Egipt, fauturT la Mamas. Nllul pang Mena curs oa intregune, in lungul
muntehil nislpos despre Libia; dar astupind cotul 'ce face Nilul despre mle45 -4i, pi
facand o dlga Is 100 Made maT one de Mesas. sea Wel sail col vechia =i iT detail
eurgere prIntetut mud not[, etc.