BolintineanuCIE, 226p..pdf

54 cAltrond
gi produc portocall , rodii , curmali , de la nature mai malt. Industria
a 2000 locuitori ce ac aflg anti aiel, sti1 in fabricatica
bumbaculd.
Dupe o cal° de trel ore de la Iafa , ajunsergm la Ramla. Pang
a nu antra ante iu cetate avuram timpul A privim tote grgdinele
ce incongiorg cotatea. Pe calea Iafel visitargm turnul color patru-
4eci martini; curtea care it impresorg este largg. Aid se afig mai
multe renduri de chilii ruinate gi o mare citerng suterang. Tarnul
este situat spre occident. Acest edificiu ce stil ancg in piclOre,
se (lice di s'a zidit in timpul cruciatilor ; dupg altii, ar fi zidit de
impi.frgtesa Elena. Nol vedurgm asupra porta' prin care Ilan
i»tr'ensul , e inscriptie arabg. Din verful lui, vederea vgei Saropului,
a mind in deprtare, ne fermecg ochii.
Prin tote petrele precum gi prin arborii de maslini din aceste
locuri vOurgin o multime de gugtericu o formg nuo6 p mire not gi
de o mgrime necunoscutg. Moise, (levit. C. 2, v. 29 gi 30) vorbesce
despre opt feluri de reptile in Palestina. Din aceste, gese snot din
familia gagterilor. Cat despre gerpi , aid on se aflg din col veninatl.
(Seetzen.)
Acesti marl gagteri seme'ng cu crocodilii. EY no fac reu gi
menii II lug in pace. Unul din acesti gugterY, imi antra in sin
tar)) 4i gi egi pe manica cgmcgii, aflandumd rqemat la umbra
unni maslin; el nu ni'd. pigcg.
Pang a on merge mai departe , este de tribuintg s6 dgin o rdpede
idee despre istoria Palestinel.
Palestina face parte astlig din Siria gi din pagalicul Acrei gi al
Damascului. Se intinde intro 31-33 grade de lat. n. gi intre 32
gi 35 de lung. E pe o intindere de 1300 leghe pgtrate.
Altg datg era locuitg de israeliti. Ebreii o numeii Palehst. In
vcchime Ii 4icea ancg Canaan, nume ce se credo ca-i vine de la
Cam, fiul lui Abraham. De la venires ebreilor ea se mai numi
tera 10 Israel. Dupd esilul Babilonului se numi tera lui luda de
unde igi lug nume de Iudea , apottera santa, pgmentul fgggdu"
intei, etc.
Ea se intindea (dup6 cartea facerei) pe costa marei Mediterane
O-