BolintineanuCIE, 226p..pdf

LA EGIPT 199
janul) lul are in verf o cosite. Alta -data, sub Romani, qi chiar in
al XI-lea secol, in Franca, se scriea pe papirus. De aid vine qi
vorba de papier. Se afle ince prin archive, Raise pe papirus din
Egipt §artele regilor France', ale imperatilor gi papilor ; carti in
grecesce qi latinesce. S'a gesit asemenea In Egipt, prin morminte
acest papirus din care unii aunt Alice din timpul lui Moise. Cel
mai fin papirus pe care serial cei vechi era acela ce sub Egipteni
se chema impgrcitesc qi sub Romani Augustus; dupe acesta era
eel ce se chiame Hieratin, intrebuintat la lucrurile religiose. De
cand s'a neseocit chartia de bumbac, acel papirus nu se mai cultive
§i s'a grit mult.
D. Champolleon, ast-fel arete mi4locul cum din acesteplante
se ficea papirus pe care se pOte aerie. « Se scotea cele doue
margini, teea tivga in clone perti egale in lungime, qi despertea
c'o impunseture cemequtele ce era mai 1a20 ai care format tivga
al cerui diametru este de cloud see trei degete. Albetea ceinequtelor
crescea cu cat se apropiai de centru. Aceste ceme§ute se intindee
deosebite; fie-care forma o fOe iar dupe felurite preparatiT.
lipee done fol una peste alta; betea, stningea gi polcia fie-ce
foe, qi cu mai mute foi, lipite una de alta, ficea buceti de chartic
de on ce lungime. Ungea pe urme cu unt de chitin acesta,
chartie, ca s'o interesce in contra putrqlunei.
Vom sfir§i acesta ca o scrisore a Id Omar &etre Amu , dupe
ce lue Egiptul qi respunsul acestui din urme &etre Omar.
(Amu, fie al luT D'El Aaz ! doresc de la tine, la priimirea acestei
scrisori, sAmi
fad despre Egipt, o scriere drepte §i vie.
cat se pot ami inchipui ce vq en ochil mei acesta Ore frumose
Salutare 14
Amru respunse ast-fel :
«0 domn al credincloqilor! inchipueseeti un desert sterp §i o
knee minunate intre doT muntl, care unul semene cu un del de
nisip, §i altul cu pintecele unul cal ofticos, sail cu dosul unei camile.
late Egiptul! TOte productiile ci tote bogetiile de la Asun
(Siena) pine la Men§a, pureed dintr'uu rIi bine-euventat ce cure
cu merire prin mi4locul lul. Minutulcrescerei scilderei acestui