BolintineanuCIE, 226p..pdf

200 cALtronii
riti este tot atilt de regulat, ca cursul sOrelni th al lunch. Este in
an o epochs hotarita, child tote isvOrele din univers, platesc acestul
imperat al riurilor, tributul la care providenta le-ati supus.
Atunci apele Nilulni se imultesc, es din patul for §i acoperA tag,
faca Egiptalui pe care depun o humit roditore. Atunci se tae comunicatiile
de la un be la altul ; numal cu barcile cele numgrOse
ca foile curmalilor, amblit ailed omenil.
Cand vine minutul, ca apele vgrsate sa nu mai fie folositOre
plmentului, 11111 reantrii in marginele ce ursita I-a prescris, qi
lase ast-fel, sit se adune, pe unde an calaorit el, comorile ce a
ascuns in sum! pAmantului.
Un popor partinit de cer, qi care, asemenea albinei, pare ursit
sa lucre pentru cel-alti; ftira ca el sa se folosescit din rodul muncei
lul,deschide cu uprintit, in untrurile aremului gi depune shine*
a citrii rodire o astepta de la facerile de bine ale acel fiinti
ce face sa cresca qi sit pargaescit bucatele, Same* se desvolta ,
mreja se rAdica, spicul se face prin ajutorul ce-i da o roil ce tine
aid locul ploilor 1i care hrinesce sucul indestulator din te'rem.
Dupit cea mai indestulatit rodire,vine cite o data seceta. Ant-fel,
o dOmne al credincioqilor,Egiptul este chipul unui delert nisipos,
unei vai apOse §i argintate, unei mocirle negro, mid land vertu
gi undOse, unui parter impodobit cu flori de tot felul li unei grindiostii
coperita cu grane galbene bine-cuventat sit fie
urporul acestor minuni !
Trel lucrurl fac , mai ales, indestularea Egiptului qi fericirea
locuitorilor ; cel anteiti, as nu se priimesch proecte naseocite de
licomia ficsalit, cu stop de a marl birul; a doua, sa se intrebuintese
a treia parte din venituri pentru tin erea in bunl stare a canalelor,
podurilor qi stavililor ; a treia, sa nu se pue bir alt-fel de cat In
natura pe rodele ce produce pamentul. Salutare!,
In Cairul vechill, cump6raiii un cap de mumie de om, pentru
pucin lucru; dar fuseih silit sa -1 arunc, pentru desgustul ce'mi
pricinuea a lui vedere. Era bine pastrat. Este lucru de mirare acesta
arta de a balsanlila vechil Egipteni. and cineva vede corpurl
omenesci de mai multe mii de ani intregi inch sub pinta ce