BolintineanuCIE, 226p..pdf

LA IERUSALIM 13
Dar Igsariim pe iezid gi pe Satana gi demand o barcg, ne coborirgm
in Smirna.
Smirna se afig sitaatg in amfiteatru in fundul golfului el celui
mare gi incongiuratg, de trei pgrti, de munti inalti gi sterpi. Populatia
Smirnei se urcg, dupg cea mai nuog statistics la 150,000
locuitoti , din case 80,000 turd ; 40,000 greci ; 15,000 ebrei ;
10,000 armeni gi 5,000 fraud sag streini eutopel.
Golful Smirnei este de 12 leghe 48 kilometri de lungime gi de
la 2 piing, la 5 de lgrgime. Smima se cliigma cu acest nume gi in
timpil antici. Ea se fIrgrog de mai multe on gi iar rengscu din
conga ei. Locuitorii eel mai vechi , cunoscuti , se crede cg, ar fi
fost coloni efesieni. Eolienii o luau in domnia lor, de la care trecu
sub ionieni , mai in uring sub lidieni. Smirna era situate la inceput
pe langg schela do astildi de la Burnabat. Smirna de al doilea
se zidi de Alexandru col mare ca se realisezc un vis ce avu, dud
adormi una datii pe venial mantelui Pagus. In timpul lui Strabon
Smirna de al doilea, era in to-tit strelucirea ei. &lima a treia ,
a evului de midloc, se agedg pe ruincle cell de al doilea. Impgratii
romani gi greci o stgptinirg unii dupg alt11;
apoi venirg, latinil
cavalerii rodului , genovesii. Tamerlan o surpg ; dar ea rena'seu a
doa di din cengg. 24 de ani mai in urmg' , adicg pc la 1426 , sultanul
Amu at II , o lug in stgpanire. De atunci se afig in putcrea
turcilor.
Se dice era Smirna fuse patria lui Omer gi ca pe malul tiuletului
Moles, Critea niiscu acest fig. Se aretg inel credulilor caletori, o
pescerg, cale de o erg de la satal Burnabat, ce se numesce pescera
nimfelor gi in care Omer ar fi scris frum6sele sale inspiratil. Mai
in sus de vechea cetate este un munte pe care se dice cg era zidit
templul c 1 faimos al Cibelei. Aici se aretg hug urmele acelul
templu. Mal jos de acest munte, cgtre schela de undo se imbarcg
pentru Burnabat, se vede un tumul , unde se crede ca ar fi mormental
lui Tantal . Este , dupg, comtele Joseph d'Estourmer de
300 piciore de giur ; de parg brutg; velful lui ce a fost rgdicat
mult , a cgdut de cutremure de pilment, flagele fatale la care este
supusrt Smirna. In temelia acestui mare mormdnt , s'a ggsit o ca