ÃN TEMPLUL LUI JANUS - Institutul de Istorie

More documents

Recommendations

Info

3 Ruggiero Romano-Alberto Tenenti, Alle origini del mondo moderno (1350-1550), trad. ital. /Milano/, 1967, p. 9-10; Pierre Vilar, Or et monnaies dans l’histoire, 1450-1920, /Paris, 1974/, p. 43-44. 4 Romano-Tenenti, Op. cit., p. 13-14. 5 Virgil Ciocâltan, Restauraţia Hoardei de Aur şi tratatele tătaro-genoveze din anii 1380-1387, în „Revista Istorică”, serie nouă, I (1990), nr. 6, p. 572-573. 6 Idem, Hegemonia Hoardei de Aur la Dunărea de Jos (1301-1341), în „Revista Istorică”, serie nouă, V (1994), nr. 11-12, pp. 1103-1105. 7 Ibidem, p. 1113. 8 La un moment dat, Moldova apare şi ca aliată cu Lituania împotriva Poloniei. Cf. Veniamin Ciobanu, Cauze politice şi implicaţii juridice ale stabilirii raporturilor româno-polone la sfârşitul secolului al XIV-lea (1387-1396), în „Anuarul Institutului de Istorie A.D. Xenopol” Iaşi, XXVII (1990), p. 105. 9 Şerban Papacostea, Desăvârşirea emancipării politice a Ţării Româneşti şi a Moldovei (1330-1392), în „Revista Istorică”, serie nouă, II (1991), nr. 9-10, pp. 471-472, 477-483; Virgil Ciocâltan, Restauraţia Hoardei de Aur…, în „Revista Istorică”, I (1990), nr. 6, p. 571-577. 10 Şerban Papacostea, Byzance et la croisade au Bas-Danube à la fin du XIV e siècle, în „Revue Roumaine d’Histoire”, XXX (1991), nr. 1-2, p. 3-4. 11 Ibidem, p. 9-11. 12 Radu Manolescu, Comerţul şi transportul produselor economiei agrare la Dunărea de Jos şi pe Marea Neagră în secolele XIII-XV, în „Revista Istorică”, serie nouă, I (1990), nr. 6, p. 545; Idem, Marea Mediterană şi Marea Neagră în Evul Mediu, în „Revista Istorică”, serie nouă, IV, (1993), nr. 1-2, p. 49-50. SITUAŢIUNEA INTERNAŢIONALĂ A ŢĂRILOR ROMÂNE ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XVI-LEA 12
Relaţiile internaţionale în a doua jumătate a secolului al XVI-lea se caracterizează prin marea lor complexitate, rezultată din constituirea şi dezvoltarea unui sistem politic european şi, într-o măsură oarecare, mondial, în cadrul căruia deciziile şi acţiunile tuturor statelor sunt într-o interdependenţă reciprocă, permanentă şi inevitabilă. Această stare de lucruri are la bază dezvoltarea forţelor productive şi a relaţiilor de schimb, determinând în structura economică şi socială transformări ce converg în procesul lent, dar continuu, al destrămării relaţiilor feudale şi ascensiunii relaţiilor capitaliste. Proces ce nu are un ritm uniform la scara continentului european, amploarea şi intensitatea sa fiind foarte variată, în funcţie de varietatea condiţiilor zonale şi locale. Tocmai din acest motiv, sau şi din acest motiv, sistemul politic european în a doua jumătate a secolului al XVI-lea este departe de a fi un sistem echilibrat. El se caracterizează, dimpotrivă, printr-o labilitate ce reflectă starea specifică a unei societăţi pornite pe calea unor adânci transformări structurale. În apusul Europei, Spania, beneficiară directă, dar superficială, a descoperirilor geografice şi a cuceririi unui întins imperiu colonial – sursă de exploatare neraţională – reuşeşte a-şi impune hegemonia politică. Ea îi este consfinţită de sfârşitul victorios al îndelungatelor războaie pentru supremaţie în Italia, purtate împotriva Franţei şi încheiate prin pacea de la Cateau-Cambrésis, din 1559. În preajma încheierii acestei păci puterea mondială a Spaniei scăzuse totuşi întrucâtva, prin abdicarea împăratului Carol Quintul şi separarea coroanei spaniole şi a posesiunilor acesteia de coroana imperială habsburgică din Germania şi de ţările supuse ei. Spania rămâne însă foarte influentă în politica imperială germană. Încheierea războaielor cu Franţa, instaurarea dominaţiei spaniole în Italia şi destrămarea monarhiei universale hispano-habsburgice au condiţionat creşterea interesului Spaniei pentru controlul asupra Mediteranei, în vreme ce imperiul acordă tot mai multă atenţie problemelor Europei centrale, răsăritene şi sud-estice. În ambele zone, cea maritimă şi continentală, interesele alianţei hispano-imperiale se ciocneau cu Imperiul otoman, ajuns în culmea expansiunii sale. De pe la 1540 dominaţia acestuia se întinsese, prin Tunis, asupra bazinului occidental al Mediteranei, iar în centrul Europei, în urma bătăliei de la Mohàcs şi a prăbuşirii regatului feudal ungar, turcii se aflau la porţile Vienei şi în Slovacia. Din Africa de Nord, în diagonală peste Mediterana Centrală, pe coastele dalmatice, în Bosnia, Ungaria apuseană şi Slovacia, prin nordul Moldovei şi Ucraina, până la Nipru, se contura astfel un uriaş front între Imperiul otoman de o parte, Spania, Imperiul romano-german şi eventualii aliaţi, de cealaltă parte. Delimitarea menţionată este doar unul din elementele fundamentale ale sistemului politic european în a doua jumătate a secolului al XVI-lea. De o parte şi de alta a liniei de demarcaţie, cele două formidabile blocuri sunt însă frământate de multiple contradicţii interioare. Aparent, sfera dominaţiei Imperiului otoman este mai unitară. În realitate însă baza şubredă a despotismului feudalo-militar turcesc, sistemul nemilos şi anarhic de exploatare şi asuprire a populaţiilor supuse, corupţia administrativă ş.a. au întreţinut un permanent spirit de revoltă în rândul acestor populaţii. În lupta lor pentru redobândirea libertăţii, ele caută – în măsura posibilului – 13
Page 1 and 2: Camil Mureşanu ÎN TEMPLUL LUI JAN
Page 3 and 4: VI. VII. VIII. 20. Convergenţe spi
Page 5 and 6: CUVÂNT ÎNAINTE 5
Page 7 and 8: EVUL MEDIU 7
Page 9 and 10: plin secol al XIII-lea, o bruscă p
Page 11: problemă europeană, determinând
Page 15 and 16: George Martinuzzi. Prezenţa trupel
Page 17 and 18: consecinţele sale imediate. În ia
Page 19 and 20: ulgarilor, sârbilor, cazacilor ş.
Page 21 and 22: faptul că Sigismund Bàthori putea
Page 23 and 24: 21 Veress, Documente, III, p. 233-2
Page 25 and 26: Acţiunile elementului grecesc în
Page 27 and 28: Totuşi alăturarea lui Aron Vodă
Page 29 and 30: S-a pus de multe ori problema că u
Page 31 and 32: Devine astfel surprinzător faptul
Page 33 and 34: Mihai lasă uneori impresia a nu fi
Page 35 and 36: 5 Hurmuzaki, Documente privitoare l
Page 37 and 38: acestei atitudini cu o ostilitate c
Page 39 and 40: Articolele ultime sunt consacrate r
Page 41 and 42: capacităţii creatoare de istorie
Page 43 and 44: ţelurile enumerate părea să mono
Page 45 and 46: Revoluţia munteană n-a fost destu
Page 47 and 48: * * * Pentru că publicistica voia
Page 49 and 50: operă transmite, sub o altă form
Page 51 and 52: Prin locul pe cale l-a acordat în
Page 53 and 54: SPIRITUL DE LA 1848 * Spiritul unui
Page 55 and 56: implorarea adresată poporului ca,
Page 57 and 58: european, se simţeau solidari cu e
Page 59 and 60: care apreciază că beneficiarii lo
Page 61 and 62: Sistemul iniţiat la 1860-1861 a fo
Page 63 and 64:
ultimii 200 de ani şi să coborâm
Page 65 and 66:
prelungită, în cadrul evoluţiei
Page 67 and 68:
politice s-a lărgit (de ex. prin c
Page 69 and 70:
Dondukov Korsakov a adoptat o const
Page 71 and 72:
Nu se poate implanta temeinic democ
Page 73 and 74:
CONFESIUNE, CULTURĂ, NAŢIONALITAT
Page 75 and 76:
Lucrarea lui D. Popovici mai realiz
Page 77 and 78:
Spre exemplu: s-a afirmat fără ec
Page 79 and 80:
ŞCOALA ARDELEANĂ Şi a văzut Dum
Page 81 and 82:
Gheorghe Şincai, Petru Maior le-a
Page 83 and 84:
… Fost-au vremi când naţia acea
Page 85 and 86:
ROLUL PREGĂTIRII TEOLOGICE ÎN FOR
Page 87 and 88:
faptul atât de bine cunoscut al î
Page 89 and 90:
UNELE FRĂMÂNTĂRI ÎN BISERICA UN
Page 91 and 92:
În concluzie, se preconizează ca
Page 93 and 94:
Credem că a contribuit la această
Page 95 and 96:
astfel de simbriaşi în sânul lui
Page 97 and 98:
al cezaro-papismului şi imperialis
Page 99 and 100:
tradiţii creştine, deşi mărturi
Page 101 and 102:
Nu e oportun să faci pe cineva să
Page 103 and 104:
germeni, valorile intelectuale şi
Page 105 and 106:
în mare măsură aceste formule de
Page 107 and 108:
Puţini sunt probabil aceia care, n
Page 109 and 110:
Că prin el s-a confirmat dezmembra
Page 111 and 112:
Partea a V-a a tratatului, cuprinz
Page 113 and 114:
El n-a fost niciodată denunţat fo
Page 115 and 116:
Aplicarea acestui drept a avut ca r
Page 117 and 118:
tratate din secolul al XX-lea. Lor
Page 119 and 120:
CONVERGENŢE SPIRITUALE ÎN UNIREA
Page 121 and 122:
a tuturor cetăţenilor. Nu vrem s
Page 123 and 124:
2) receptarea unor curente de idei
Page 125 and 126:
5) libertăţile individuale sunt
Page 127 and 128:
eprezentativă a culturii române d
Page 129 and 130:
Pe linia acestei solicitate repara
Page 131 and 132:
Comunicarea între cele trei cultur
Page 133 and 134:
„Opinia publică” e un fenomen
Page 135 and 136:
Dar dincolo de descrierea eveniment
Page 137 and 138:
PERSONALITĂŢI ISTORICE ŞI CULTUR
Page 139 and 140:
guvernare care, fiind conforme cu p
Page 141 and 142:
suflet de luptător, aşadar, indic
Page 143 and 144:
iunie 1779, a fost printre foarte p
Page 145 and 146:
Nu este greu de constatat măsura
Page 147 and 148:
Suprimarea lui, în temeiul judecă
Page 149 and 150:
Celor ce l-au condamnat, el le-a da
Page 151 and 152:
Acesta a fost, cum îndeobşte se
Page 153 and 154:
fost singura persoană din numeroas
Page 155 and 156:
În timpul vieţii, deşi a fost un
Page 157 and 158:
[Sunt] lucruri cu totul imposibile,
Page 159 and 160:
La scară individuală, demersul la
Page 161 and 162:
după anii de vârf ai activităţi
Page 163 and 164:
inimei poporului român” - formul
Page 165 and 166:
În primul rând, Cipariu a constit
Page 167 and 168:
27 Mircea Popa, Op. cit., p. 340. 2
Page 169 and 170:
omane. 1 Pe locuinţa sa de la Tori
Page 171 and 172:
Din 1866 s-a strămutat la Paris, u
Page 173 and 174:
cetăţean e o componentă a doctri
Page 175 and 176:
elemente alogene numeroase. Acestea
Page 177 and 178:
Meinecke nu s-a afirmat prea curân
Page 179 and 180:
Bismarck şi generaţia politică
Page 181 and 182:
„N-au decât alţii să considere
Page 183 and 184:
oamenii şi de timpul său, iar evo
Page 185 and 186:
operate de gânditorul italian, în
Page 187 and 188:
sistem: puţine cunoştinţe - doar
Page 189 and 190:
nedispreţuind pe nici una din cât
Page 191 and 192:
interdits devant ce spectacle de pu
Page 193 and 194:
într-o formă clar conturată sau,
Page 195 and 196:
spirit politic democratic. Aceste a
Page 197 and 198:
Pe de altă parte - oarecum în rep
Page 199 and 200:
Cât priveşte sentimentul de solid
Page 201 and 202:
unitare din punct de vedere naţion
Page 203 and 204:
5 The Psychology of Nationality and
Page 205 and 206:
şi iozefin, preluarea limitată a
Page 207 and 208:
ţărani. 11 Nu e interesant atât
Page 209 and 210:
De aceea, ei s-au concentrat pe rev
Page 211 and 212:
mai mare număr dintre ei a fost pr
Page 213 and 214:
CÂTEVA CONSIDERAŢII ASUPRA FORMĂ
Page 215 and 216:
În apusul Europei „naţiunea”,
Page 217 and 218:
Ceea ce atrage atenţia, în cadrul
Page 219 and 220:
propriu. Dar nu cu acea surprinzăt
Page 221 and 222:
ROMÂNISM ŞI EUROPEITATE 221
Page 223 and 224:
Adică desprinderea de concretul fa
Page 225 and 226:
În consecinţă, cu ajustări, sis
Page 227 and 228:
Observăm, ca punct prealabil argum
Page 229 and 230:
comunicabilitate, atunci, între el
Page 231 and 232:
Începând acum aproape 200 de ani,
Page 233 and 234:
Întreaga dezvoltare istorică a so
Page 235 and 236:
Politica Germaniei şi Italiei s-a
Page 237 and 238:
gratuit. 5 Popoarele Estului încea
Page 239 and 240:
subordonării faţă de ideologii c
Page 241 and 242:
OPINII ROMÂNEŞTI CU PRIVIRE LA PR
Page 243 and 244:
Îşi face astfel loc în opinia pu
Page 245 and 246:
Conciliatorismul lui Chamberlain, a
Page 247 and 248:
16 Ibidem, XXXIII (1938), nr. 225/1
Page 249 and 250:
intereselor şi a politicii europen
Page 251 and 252:
moderne: „Opera de artă este un
Page 253 and 254:
În această Europă secţionată
Page 255 and 256:
EXISTĂ O POST-MODERNITATE A EUROPE
Page 257 and 258:
Un răspuns se conturează după o
Page 259 and 260:
În spaţiul ce gravita în jurul V
Page 261 and 262:
întruna calităţi de neînlocuit,
Page 263 and 264:
dramă - a dedublării conştiinţe
Page 265 and 266:
DINCOLO DE HOTARUL ISTORIEI 265
Page 267 and 268:
Sugestia nu este nouă. Filosofia s
Page 269 and 270:
Treptat, trecutul a prins a concent
Page 271 and 272:
modelează, de fapt, desfăşurarea
Page 273 and 274:
etrăi ceea ce ei au trăit.” 7 *
Page 275 and 276:
sociale”. 2 În raport cu mijloac
Page 277 and 278:
Presa îşi află o pledantă a cau
Page 279 and 280:
statului rezidă într-un act de il
Page 281 and 282:
catalizat opinii preformate latente
Page 283 and 284:
Aceste nebuloase raţiuni ale compu
Page 285 and 286:
determinantele de sorginte transcen
Page 287 and 288:
Consecinţele situaţiei schiţate
Page 289 and 290:
O ultimă observaţie: istoria-scri
Page 291 and 292:
descifrarea destinului omenirii. 3
Page 293 and 294:
Lupta pentru elucidarea trecutului
Page 295 and 296:
Exegeţii acestei energic reabilita
Page 297 and 298:
Timpul pe care istoricul năzuieşt
Page 299:
12 După Gusdorf, op. cit., p. 381.
show all

ÃN TEMPLUL LUI JANUS - Institutul de Istorie

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

ÃN TEMPLUL LUI JANUS - Institutul de Istorie