ÎN TEMPLUL LUI JANUS - Institutul de Istorie

Din aceste propuneri există o copie în limba germană, în arhiva din Bratislava. Katona (în Historia
critica regum Hungariae, XI, XXX, p. 405-417), susţine că ele au fost prezentate dietei în limba maghiară (ceea
ce, pentru acel timp, este verosimil) şi le reproduce astfel în lucrarea sa, dar cu omisiuni. De la el le-a preluat şi
rezumat Horváth Mihály, în a sa Magyarorzág törtenete, vol. V.
Noi am examinat copia exemplarului în limba latină, din Arhiva Naţională Ungară, arhiva Eszterházi,
fondul Eszterházi Miklos, Nádori Iratok. Acest exemplar pare a fi complet, e scris într-o destul de bună latină şi
este probabil o versiune de cancelarie, paralelă cu cea maghiară, care se afirmă că a fost expusă în dietă de
Bethlen personal.
Propunerile conţin, în prima parte, o prezentare şi o justificare a politicii principelui până în acel
moment. Apoi, o încercare de a formula bazele unui acord general între părţile aflate în conflict. Cel mai mult
accentuează însă intenţia sa de a servi cauzei Ungariei: „apărarea patriei şi readucerea ei la starea de pace de mai
înainte” (Conservatio patriae nostrae et in priorem pacis statum reductio).
Intenţia de a ajunge la o pace completă şi definitivă revine mereu în articolele propunerilor. Bethlen
enunţă ca principii ale acestei politici: alianţa cu cehii şi cu provinciile unite cu regatul Boemiei, respectarea
încetării ostilităţilor cu Imperiul, consultarea şi acordul în toate privinţele cu stările Ungariei.
Relaţiile cu Imperiul erau greu de soluţionat, fiindcă principele ar fi dorit să menţină poarta deschisă
pentru tratative, dar şi alianţa cu cehii, în timp ce împăratul nu respecta armistiţiul cu aceştia. Era o situaţie
delicată, care îl face până la urmă să declare că este gata să se conformeze părerilor dietei (parati
erimus…opinioni Dominorum Nostrorum adhaerere et cedere), adică să evite riscurile unor decizii proprii.
Problema îl preocupa aşa de mult, încât şapte din articolele de propuneri (de la nr. 3 la nr. 9) îi sunt
consacrate, cu repetiţii, şi cu mereu reafirmata intenţie de a acţiona în consens cu dieta. Declară încă o dată că-i
lasă dreptul de a decide asupra relaţiilor cu Imperiul (… quanto utilius et consultus arbitrabantur, ita tractent et
concludent).
Într-un alt articol, manifestă dorinţa unei depline unităţi de vederi cu dieta (nos non ad aliud quam
mutuam intelligentiam et unitatem, tam in prospero, quam adverso rerum successu, confirmemus et obligemus).
Sunt expesii semnificative ale concepţiei politice a lui Bethlen, subliniind voinţa sa de viitor suveran „naţional”
de a guverna o monarhie cu reprezentarea stărilor, în strict acord cu ele. E posibil să fi avut în vedere modelul
olandez.
Trei articole (nr. 10-12) se ocupă de alarmantele greutăţi financiare pentru întreţinerea armatei şi a
fortificaţiilor, care, spune el, nu poate fi neglijată, cu toată voinţa şi străduinţa de pace. Dieta este îndemnată să
se gândească la o sursă permanentă de finanţare suficientă a efortului militar. Nu cu mult înainte, Bethlen ceruse
cehilor, ca preţ al ajutorului său, suma foarte mare la 400.000 de guldeni, din care aceştia, cu mari greutăţi, i-au
putut achita doar un sfert. În ce priveşte veniturile interne, încă la 5 mai 1620, din Košice. Bethlen se plângea lui
Thurzó Sániszló (Slanislaus): „Én soha ilyen országot nem halottam, sem láttam, melyben az dicát ilyen nehezen
adják meg…”*
38