ÎN TEMPLUL LUI JANUS - Institutul de Istorie

pentru a putea impune urmaşului său, Răzvan, un tratat în aceleaşi condiţii de subordonare. A fost meritul lui
Mihai Viteazul, după cucerirea independenţei în urma strălucitelor victorii din 1594-1595, de a se fi emancipat de
sub această subordonare, consolidând independenţa Ţării Româneşti în faţa ambiţiilor principilor Transilvaniei şi
chiar în faţa imperialilor. Tratatul direct cu curtea de la Praga, din iunie 1598, înseamnă aşezarea Ţării Româneşti
pe un plan de egalitate în drept cu imperiul. Înfăptuirea unirii în 1599-1600, atitudinea lui Mihai faţă de
pretenţiile imperialilor de a le preda Transilvania, îndrăzneaţa sa acţiune în Moldova, toate acestea au constituit
afirmări ale voinţei de independenţă a poporului nostru împotriva tuturor marilor puteri vecine. După perioada de
oscilaţii între alianţe diverse – otomane, imperiale sau polone – ce se observă pe parcursul celei de-a doua
jumătăţi a secolului al XVI-lea, acţiunea lui Mihai aducea un element calitativ nou în poziţia internaţională a
ţărilor române: întărirea lor prin unire, prin prestigiul independenţei cucerite şi apărate cu armele, situarea lor pe
un plan de egalitate cu toate statele, în temeiul considerării lor ca state deplin suverane.
1 Veress, Documente, I, p. 51-52.
2 Ibidem, p. 88, 92, 95, 97-101; despre amestecul Franţei, p. 84, 126.
3 Ibidem, p. 102-104, 106; Istoria României, vol. II, Bucureşti, 1962, p. 905.
4 Ibidem, p. 52-54, 62-63, 65, 67, 70, 75-76.
5 Veress, Documente, I, p. 131, 142, 148-149, 159; Istoria României, vol. II, 1962, p. 906, 913.
6 Isabella era fiica lui Sigismund I Jagiello, mort în 1548. O soră a ei, Ana, va deveni soţia lui Ştefan
Bàthori.
7 Veress, Documente, I, p. 205-206.
8 Ibidem, p. 223.
9 Ibidem, p. 213, 227, 230, 233; C. Marinescu, Vita Despoti, Principis Moldaviae, în „Mélanges
d’Histoire Générale’’, II, Bucureşti, 1938, p. 405.
10 I. Crăciun, Cronicarul Szamosközi şi însemnările sale despre români, p. 95, nota.
11 Soţia lui, Griselidis, era fiica lui Cristofor Bàthori şi sora viitorului principe Sigismund Bàthori.
12 Veress, Documente, p. 318, 322; vol. II, p. 12, 25, 41, 60, 113, 125-128.
13 Ibidem, vol. III, p. 126-133, 139-141, 155.
14 Ştefan Pascu, Petru Cercel şi Ţara Românească la sfârşitul secolului al XVI-lea, Sibiu, 1944, p. 22-
30; Veress, Documente, II, p. 177.
15 Veress, Documente, II, p. 182-183, 213-216, evenimente din 1581.
16 Ludovic Demény – Paul Cernovodeanu, Relaţiile politice ale Angliei cu Moldova, Ţara Românească
şi Transilvania în sec. XVI-XVIII, Bucureşti, 1974, p. 18.
17 I. I. Podea, A Contribution to the Study of Queen Elizabeth’s Eastern Policy (1590-1593), în
„Mélanges d’Histoire Générale”, II, Bucureşti, 1938, p. 429 şi n. 2.
18 Veress, Documente, III, p. 141-143, 146-148.
19 Ibidem, p. 218-219, 225-226; I. I. Podea, Op. cit., p. 437-443.
20
Hurmuzaki, XI, p. 742, 751.
22