Chronos - Penița de Aur, anul I, nr. 1, martie 2013

More documents

Recommendations

Info

Pe trei culori, imi juruiesc credinţa: Aşa să mă ajute Dumnezeu! Şi sfântă-mi e treimea, ca dorinţa De pace şi belsug în jurul meu! Proiectul eternului feminin - Costel Zăgan Mişcă-ţi haide bunul simţ dacă vrei s-ajungi acasă pune-ţi la picioare zimţi vezi pantofilor le pasă Dac-ajungi sau nu acasă mult mai bine e descuţ iarba verde-i mai frumoasă dac-ai şti să o asculţi Mult mai bine e desculţ ţi-ai pus la picioare zimţi numai doi şi încă-s mulţi haide mişcă-ţi bunul simţ Dacă vrei s-ajungi departe desparte viaţa de moarte Cezeisme II Căutări - Veronica Cârjeu La mine în suflet şi gândul e frânt Nu vor mai creşte nici muguri altoi Iubirea dispare ca ceaţa -n descânt Când raze de foc străpung al ceţii şuvoi marea – Ion Ionescu Bucovu de vei cuprinde într-o pleoapă marea rămâne spânzurată doar mirarea plutind pe val prin purpura trufașă noi nu-i vedem făptura uriașă și spuma luminată a valului confuz ne sperie privirea, ne cade în auz suntem și vis, și pulbere pierdută ca niște pescăruși răniți pe-o plută vom mai scăpa din valuri teferi oare când sunt atâtea-ntinderi peste mare? ca și prin valuri, trecem și prin vreme, tot așteptând destinul să ne cheme. Femeia cu tei şi plopi - Llelu Nicolae Vălăreanu Între noi sunt teii şi plopii lui Eminescu, împreună-s cu soţ, separat fără. Prima dată m-am crezut îndrăgostit apoi m-am trezit melancolic şi singur, n-am putut să mă obişnuiesc. Nu-mi deplâng zilele, te-am intâlnit pe tine femeia necunoscută. O să stăm sub ei ca de atâtea ori până când se înteţeşte răcoarea ori vântul şi aleile rămân pustii. Dă-mi şoapta ta iubirii să-i cânt Floarea din suflet să se deschidă Noian de iubire revarsă din gând Privind spre lumină candidă Străpung zidul gros cu al arşiţei dor Gândului aripi spre înălţimi i-am chemat Am să găsesc la tine în suflet caldul fior Cu iubire nespusă şi un gând curat? Revista de cultură CRONOS ~ Peniţa de Aur - ANUL I, nr. 1, martie 2013 62
BUNICA FLOAREA Gelu Pescaru Depăn amintiri înşirând pe aceste pagini segvenţe nemuritoare ale copilăriei, ascunse în străfundurile memoriei mele, ajunsă poate acum la răscruci de vremuri. Era prin anul 1956, când aveam vreo 12 ani şi începuse tata să mă trimită la vreo patru kilometri de comună să păzesc jumătatea de hectar cultivată cu viţă de vie. Să nu-mi fie frică singur pe câmp la acea vârstă fragedă, departe de casă şi de familie, mă însoţea şi bunica Floarea, mama tatălui meu, în etate de 103 ani. Cu ea am păzit doi ani la rând via noastră. La vreo cincizeci de metri de lotul nostru de vie, avea şi tatăl mamei un hectar, pe care tot eu îl păzeam. Este un fel de a spune că-l păzeam. Ce putea să facă un copil de doisprezece ani împotriva celor ce ar fi dorit să se înfrupte din strugurii copţi? Înainte de a ne instala ca paznici ai viei, mai întâi scotea tata uşa de la beci, încărca cu paie o saltea din pânză de cânepă, ţesută de mama iarna la război, lua câţiva chirpici din tizic 1 şi îi arunca în căruţă, apoi 1 Material combustibil obţinut din paie şi dejecţii animale presate, apoi tăiate în calupuri pătrate şi lua bota cu apă, o putină plină pentru baia săptămânală, pirostriile pentru găleata mare din aramă, calupul de săpun de casă, lemnele din salcâm pentru construcţia propriu zisă a colibei, carton asfaltat şi multe obiecte de strictă necesitate pe termen mai lung. Când ajungeam noi la vie pe la începutul lui august, de obicei abia începeau să se pârguiască boabele de struguri ale soiurilor timpurii. Incepeam paza aşa de devreme să alung graurii care ciuguleau boabele date în pârgă. Săpa tata spre drum în capătul lotului, o groapă peste care construia din lemne de salcâm o formă de piramidă, pe care punea nişte crengi şi peste ele paie de grâu apoi cartonul asfaltat, fixat cu bolovani de piatră legaţi cu şfori. Toate acestea pentru ca în caz de ploaie să nu pătrundă apa în bordei. Uşa beciului o aşeza la capătul dinspre răsărit al bordeiului, iar sub ea pe la mijloc pe lăţime un zid din chirpici de tizic, să nu se rupă uşa sub greutatea mea şi a bunicii. Peste uşă era aşezată salteaua şi un preş ţesut de mama din lână vopsită în culori diferite, în loc de cearceaf. Pe atunci nu se foloseau covoare ca acum. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse pe jos covoare de iută sau ţesute la război, direct peste duşumea sau peste pământul galben amestecat cu balegă de cal ori pleavă şi apoi întins pe jos în loc de duşumeaua. Aşa se „tencuiau” şi casele peste care lipitură se dădea cu var stins şi albăstrit cu sineală. Cum spuneam, tata a construit bordeiul, ne-a instalat patul şi cele necesare unei şederi pe întreaga vacanţă, până la culesul strugurilor în septembrie. Seara după ce îşi termina treburile gospodăreşti prin curte sau pe la câmp, cu recoltatul cerealelor, uscate la soare pentru evaporarea apei. Se folosea în sobele oarbe din curţile gospodăriilor dobrogene. N.A. 63 Revista de cultură CRONOS ~ Peniţa de Aur - ANUL I, nr. 1, martie 2013
Page 3 and 4:
Chronos și Penița de aur Lenuș L
Page 5 and 6:
enașterii omului prin cuvânt, pen
Page 7 and 8:
Femei celebre Ovidiu Cristian Dinic
Page 9 and 10:
a noastră, domnişoara Elisa Leoni
Page 11 and 12: toată ființa: „Mă simțeam reg
Page 13 and 14: și soții, și-a micșorat vârsta
Page 15 and 16: Potolire Marius Iulian Zinca Cu pal
Page 17 and 18: de şoarecii frigurilor galbeneşi
Page 19 and 20: - Şi vei fi interesat să afli ade
Page 21 and 22: - cărți publicate: Paradigma comu
Page 23 and 24: Marin Voican-Ghioroiu CE BLESTEM!..
Page 25 and 26: Piusicuţă. Broscoiul se dă la fu
Page 27 and 28: trist că nu o vei mai regăsi vreo
Page 29 and 30: Cunosc o poetesă mânioasă foarte
Page 31 and 32: Fetița cu diminețile pe frunte Mi
Page 33 and 34: volumului ne amintește subtil că
Page 35 and 36: Poezii de Nichita Stănescu Ea grup
Page 37 and 38: Necuprins şi enigmatic, universul
Page 39 and 40: Superstiţia- incendiul potolit de
Page 41 and 42: şi doar atunci va putea să-i caut
Page 43 and 44: Casa cu trei odăi Corina Militaru
Page 45 and 46: să-şi spună zâmbind „o să î
Page 47 and 48: Acasă, în liniştea deplină a ap
Page 49 and 50: Antologia universală a poeziei rom
Page 51 and 52: Valentina Becart Din jurnalul unei
Page 53 and 54: alţii au pus câte o cărămidă l
Page 55 and 56: visătoare” ce ard pe „pânza v
Page 57 and 58: Din poeziile site-ului Cronopedia s
Page 59 and 60: niciodată nu voi rămâne fără c
Page 61: Nu mă chema... - Florin Petrache N
Page 65 and 66: Lenuş LUNGU Îngerul nopţii Plou
Page 67 and 68: găsea plăcere a-mi îndrepta gre
Page 69 and 70: sa oprobriul public, inclusiv al so
show all

Chronos - Penița de Aur, anul I, nr. 1, martie 2013

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?