Occidentul romanesc nr. 43

22
SEPTEMBRIE
2014
Corina Simionescu Hudgens
Medic terapeut – Norwich/ Anglia
Foto: Dan Gherman
Pe vremea romanilor, lavanda
se folosea pentru parfumarea
apei de baie şi a
lenjeriei proaspăt spălate, de
aici şi numele lavare, care
semnifică a spăla. În Evul
Mediu, lavanda şi-a legat
numele de vindecarea bolilor
infecţioase, parfumul ei fiind
asociat cu, curăţenia. În acele
timpuri se credea că mirosurile
urâte favorizează transmiterea
bolilor.
Alungă depresiile şi stările
de insomnie
Ceaiul de lavandă este un
calmant perfect, fiind recomandat
şi pentru afecţiuni cardiace
pe fond nervos, dar ajută
2014 Terapia verde
şi în cazul durerilor muscula-
re şi osoase. Dacă anxietatea,
tensiunea psihică sau atacurile
de panică vă sunt familiare,
înseamnă că trei căni cu ceai
de lavandă pe zi vă ajută să obţineţi
o stare de calmitate. De
asemenea, depresiile şi insomniile
pot fi alungate cu această
plantă.
Atât ceaiul, cât şi florile
proaspete puse în dormitor
sunt utile în cazul acestor
stări, deoarece lavanda oferă
o delicată încântare pentru
privire, movul ei fiind relaxant,
dar şi pentru simţurile
olfactive pe care le învăluie
cu parfumul ei.
Şi dacă tot am amintit de
parfum, trebuie să ştiţi că
acesta are puterea de a induce
somnolenţa. O picătură de
ulei de lavandă pusă pe faţa
de pernă sau într-o candelă de
aromoterapie ori un săculeţ
mic din pânză cu lavandă creează
linişte psihică şi vă ajută
să aveţi un somn liniştitor,
odihnitor.
Reface echilibrul presiunii
sangvine scăzute
Remediul ideal pentru insomnii,
nevroze şi stări de stres
este să ţineţi picioarele timp
Lavanda rezolvă afecţiunile
cardiace pe fond de stres
de 30 de minute în apă caldă
cu 10 ml tinctură de lavandă.
Cele mai bune rezultate se obţin
dacă faceţi băi calde cu ulei
de lavandă cu jumătate de oră
înainte de culcare. Ce poate fi
mai plăcut decât o baie în miresme
minunate? Lavanda este
un sedativ unanim recunoscut,
care face minuni în cazurile de
nervozitate excesivă, nevralgii
sau durere de dinţi.
În ceea ce priveşte revitalizarea
organismului uman, ceaiul
de lavandă stimulează sistemul
nervos, reface echilibrul
presiunii sangvine scăzute şi
readuce optimismul. Lavanda
este încă un cadou al naturii ce
merită fructificat.
• Pentru a preveni stările de
anxietate şi a diminua efectele
stresului în organism puteţi
bea o cană cu ceai de lavandă
seara, înainte de culcare, de
două ori pe săptămână.
• Ceaiul de lavandă vă poate
salva şi de problema căderii
părului. După fiecare spălare
a părului, clătiţi-l cu infuzie
concentrată obţinută din 50 g
plantă la un litru de apă.
Alimente sănătoase cu care
nu trebuie să exagerezi
Unele alimente sunt foarte
sănătoase şi/sau dietetice, dar
asta nu înseamnă că putem să
mâncăm câteva kilograme zilnic.
Nu te lăsa păcălită de etichetă
şi alege să le consumi în
cantitatea corectă, ca să nu ai
surprize neplăcute mai târziu.
Vezi care sunt acele alimente
sănătoase cu care sigur exagerezi.
Cereale integrale
Mănânci cereale la micul
dejun? Ştiai cât înseamnă acea
DZR (doză zilnică recomandată)
de 40 de grame? Ia uităte
în castronul tău! Nu cumva
e pe jumătate plin în fiecare dimineaţă,
pentru că „sunt sănătoase
şi scrie diet pe pungă”?
Cerealele integrale sau
fulgii de ovăz, grâu integral,
orz, etc. au destul de multe
calorii atunci când mănânci
câteva sute de grame în fiecare
zi. Doar pentru că nu
conţin zahăr adăugat şi au
fructe uscate în loc de ciocolată,
nu înseamnă că slăbeşti
mâncând multe.
Nuci şi seminţe
Doar pentru că sunt pline de
vitamine, minerale şi alţi nutrienţi
esenţiali, nu înseamnă
că nu te îngraşi dacă mănânci
nuci şi seminţe cu pumnul, în
fiecare zi.
Doza recomandată de specialiştii
în nutriţie este de un
sfert de ceaşcă sau 18 bucăţi
pe zi de alune, migdale, nuci
şi alte produse din această familie.
Cu alte cuvinte, dacă teai
apucat să ronţăi o pungă
întreagă de migdale la film,
pentru că „sunt mai sănătoase
decât chipsurile şi mai bune
decât popcornul”, nu înseamnă
că trebuie să devorezi cantităţi
industriale.
Busuiocul, util în tulburări de
menopauză şi andropauză
Aromat şi cu efecte calmante,
busuiocul a fost adus în
Europa de Carol cel Mare şi
cultivat ca iarbă medicinală în
grădinile de pe lângă mănăstiri.
În culturile vechi precreştine
din Orientul Apropiat, dar mai
ales în Palestina, era considerat
o plantă sfântă, fiind folosit
în scopuri religioase şi păstrat
până în vremurile creştinării
Europei. Astăzi este folosit în
principal pentru tratarea bolilor
digestive, nevrozelor atonice
şi tulburărilor cauzate de
stres. Ieromonahul Gamaliil,
de la Schitul Mischii, are câteva
leacuri cu busuioc pe care le
preţuieşte foarte mult şi a căror
eficienţă a cunoscut-o personal.
Iarba miraculoasă de origine
divină
Atât busuiocul verde, cât şi
cel roşu şi cel alimentar sunt
originare din subcontinentul
indian, fiind cultivate şi în Italia
în timpul Imperiului Roman. O
legendă de origine greacă ne
transmite mesajul că planta vindeca
orice rană în urma atacului
unui monstru, care era jumătate
şopârlă, jumătate dragon. Toate
aceste poveşti sau legende au la
originea lor apartenenţa divină
şi proprietăţile miraculoase ale
busuiocului, care vin din vremuri
îndepărtate.
Preţuit de-a lungul timpului
de mai toate popoarele europene,
busuiocul este o plantă
sfântă, o plantă a sufletului,
care, pe lângă faptul că aduce
noroc, aduce şi sănătate. Originea
cuvântului busuioc se
regăseşte în grecescul basileus
(care înseamnă rege, regal).
Miraculoasa plantă creşte atât
în zona tropicală, cât şi în cea
temperată, iar la noi în ţară poate
fi găsită în zonele de luncă şi
de câmpie, dar în egală măsură
şi în pământul fertil al dealurilor
şi al regiunilor submontane.
Aroma sa este cu atât mai puternică,
cu cât este mai expusă
razelor solare.
Stimulează producţia lactică
a tinerelor mame
Busuiocul este considerat
un antidepresiv sigur, având
puternice efecte sedative. Este
şi o sursă importantă de fier,
calciu şi vitamina A, conţinând
şi vitamina B6, magneziu şi
potasiu. Datorită acestor proprietăţi
calmează tulburările de
stomac, balonarea şi anorexia
şi stimulează producţia lactică
a tinerelor mame. Pentru toate
aceste afecţiuni, dar în principal
pentru vindecarea bolilor
digestive, esenţa de busuioc
este cel mai eficient tratament,
folosit încă din vremurile monahismului
timpuriu.
Se iau 50 g de frunze şi 50 g
flori de busuioc, se spală şi se
zvântă bine, apoi se trec prin
mixer timp de trei minute. Se
strecoară totul printr-un tifon
dublu, după care se depozitează
într-o sticluţă care se închide
ermetic şi se păstrează la
frigider. Din această esenţă se
iau câte cinci picături dizolvate
în ceai, cu 20 de minute înaintea
celor trei mese principale
ale zilei, timp de 14 zile. Tratamentul
se poate repeta din
două în două luni şi are un rol
benefic împotriva spasmelor
gastrice, a durerilor de cap de
origine atonă digestivă şi contra
nevrozelor atonice.
Macerat pentru problemele
„vârstei critice”
Din cauza dereglărilor hormonale
generate de perioadele
critice ale vârstei atât la femei,
cât şi la bărbaţi, organismul reacţionează
în cele mai nebănuite
moduri. Pentru păstrarea unui
tonus pozitiv şi a unei regenerări
considerabile se recomandă tratamentul
cu macerat rece, obţinut
dintr-o combinaţie de frunze
şi flori de busuioc verde, în
amestec cu busuioc roşu.
Se pun într-un vas de sticlă
200 g frunze şi flori de busuioc
verde, 200 g frunze şi flori de
busuioc roşu şi 200 ml alcool
de 60 de grade. După 48 de ore
se amestecă energic totul, apoi
se strecoară şi se depozitează la
întuneric. Din acest macerat se
iau trei linguriţe pe zi înaintea
meselor de dimineaţă, prânz
şi seară, timp de 30 de zile. Se
recomandă două astfel de cure,
de preferinţă în lunile octombrie
şi aprilie.
Acest remediu este considerat
un adevărat elixir al tinereţii,
recomandat în cazurile
de îmbătrânire prematură, frigiditate,
în tulburări de menopauză,
andropauză, sterilitate
masculină şi feminină, fiind un
regenerator rapid, care opreşte
procesele de degenerare a organismului.
• Mirosul puternic şi gustul
deosebit al busuiocului se datorează
uleiurilor esenţiale pe
care acesta le conţine.
Cataplasmele alungă ţânţarii
În perioadele cu căldură şi
umiditate sporită, ţânţarii apar
în cele mai diverse locuri, mai
ales în aer liber, acolo unde nu
există plase de protecţie. Pentru
a ţine departe aceste insecte
se recomandă folosirea cataplasmelor
obţinute din frunze
proaspete, zdrobite şi aplicate
pe piele. Acestea calmează
durerile generate de înţepăturile
ţânţarilor, dar şi mâncărimea
cauzată de insecte. De
asemenea, frunzele proaspete
de busuioc, aplicate pe frunte,
calmează durerea şi migrenele.