Revista Presei Economice

Revista Presei Economice din România
Revista Presei Economice
România
29 martie 2013

Revista Presei Economice din România
Cuprins
Fonduri europene ....................................................................................................... 5
Rată de absorbție de 80% până în 2015 .................................................................... 5
Ce progrese s-au inregistrat in absorbtia de fonduri europene in ultimele 11 luni ...... 6
600 de fermieri clujeni vor primi subvenţie dublă de la UE ......................................... 6
Companii ..................................................................................................................... 7
Remin a vandut peste 500.000 tone de pirita aurifera companiei elvetiene Werco
Trade ......................................................................................................................... 7
Harnicia albinelor aduce profit si cu o investitie mica - 7.000 de euro ........................ 8
Programul Kogalniceanu. IMM-urile pot lua credit de maxim 400.000 lei anual ........ 10
Angajaţii Oltchim au primit 45 la sută din lichidarea pe februarie ............................. 10
BAT va finaliza lărgirea fabricii de la Ploieşti ............................................................ 13
JTI a investit 25 milioane euro în capacităţile de producţie de la noi ........................ 13
Afacerile proprietarului cosmeticelor Elmiplant au scăzut anul trecut cu 3% ............ 14
ZRP a asistat Menzies Romania în fuziunea cu două dintre subsidiarele sale ......... 15
Eutron Invest România anunță parteneriatul cu Fiserv Inc ....................................... 16
Impact şi Anchor se "bat" pe sintagma care le-ar putea aduce cumpărători ............. 18
Orange România, desemnat "Top Employers 2013" în Europa ................................ 19
Philip Morris România exportă circa 80% din producţie ........................................... 20
Trenduri şi statistici .................................................................................................. 21
"Inscrierile timpurii", un program de 100 de milioane de euro pentru agentiile
romanesti ................................................................................................................. 21

Revista Presei Economice din România
Cursul de referinţă anunţat de Banca Naţională a României a coborât uşor vineri ... 22
România are cel mai mic randament din UE la producţia de grâu şi porumb; recolta a
scăzut cu 30-50% .................................................................................................... 23
Romania are la dispozitie 4,9 milioane de euro de la UE pentru fructele scolarilor .. 26
Noul contract-cadru pentru serviciile medicale intră în vigoare luni, 1 aprilie ............ 27
Finanţe – Bănci ......................................................................................................... 28
Volksbank România precizează că valoarea creditelor neperformante se ridică la 657
milioane euro ........................................................................................................... 28
Grecii de la Alpha şi Bancpost au avut pierderi de 57 mil. € ..................................... 29
Marfin Bank, dobanzi mai mari la depozit in Romania .............................................. 30
Rata creditelor neperformante a Piraeus Bank în România a crescut anul trecut de la
18% la 28%.............................................................................................................. 31
Volksbank are credite neperformante de 657 milioane euro în România, nu de 1,2
miliarde euro ............................................................................................................ 32
Dobânzile overnight au crescut ................................................................................ 34
Florin Cîţu - Băncilor li se pun beţe în roate exact când s-au decis în sfârşit să se
restructureze? .......................................................................................................... 35
Bursă ......................................................................................................................... 38
BVB despre revocarea lui Cionga: Restructurarea bursei nu a fost suficient de rapidă
................................................................................................................................ 38
Ce spune Cionga despre demiterea sa: Nu am primit încă nicio explicaţie clară ...... 41
Cionga: Restructurarea unei companii cum este Bursa de Valori nu se poate face
"heirupist"................................................................................................................. 42
Remutualizarea Bursei - Adrian Manaila .................................................................. 45
Tranzacţii cu titluri de stat de peste 10 milioane euro, vineri, la BVB ....................... 49
BVB închide în scădere ........................................................................................... 50

Revista Presei Economice din România
Energie ...................................................................................................................... 50
OMV Petrom va investi 200 milioane euro pentru redezvoltarea zăcământului
Suplacu de Barcău................................................................................................... 50
Cum ar putea arăta noua schemă pentru energie regenerabilă? ............................. 52
Ministrul Energiei preia coordonarea companiilor din OPSPI ................................... 52
ANRE considera ca numarul certificatelor verzi ar trebui injumatatit ........................ 54
Cresterea pretului la gaze va determina pierderi considerabile pentru producatori .. 56
Opinii ......................................................................................................................... 57
Sorin Pâslaru - Până nu va fi un prestigiu să scrie pe cartea de vizită Ministerul
Economiei dezvoltarea nu vine ................................................................................ 57
Producătorii: "Piaţa neagră a tutunului ar putea creşte din nou" ............................... 61
România ar putea deveni curând 'Pământul făgăduinţei' pentru investitorii în terenuri
agricole (AgProfessional)......................................................................................... 63
Instituţii ...................................................................................................................... 65
INFORMARE privind situatia IMMurilor .................................................................... 65
Ministrul Grapini participa la reuniunea SUERD ....................................................... 65
Ministrul Delegat pentru IMM-uri, Mediu de afaceri si Turism, doamna Maria Grapini
participa la Conferinta Anuala Anticoruptie .............................................................. 67
Ministerul Economiei a lansat dezbaterea pentru elaborarea Strategiei de
reindustrializare a României ..................................................................................... 67
Băsescu: Trebuie să ne integrăm în Schengen şi zona euro înainte de revizuirea
tratatelor UE ............................................................................................................. 70
Băsescu: Vă garantez că nu voi accepta niciodată în România măsuri ca în Cipru . 71
Grapini a lansat pe Facebook un concurs de idei pentru noul brand turistic al
Romaniei ................................................................................................................. 72

Revista Presei Economice din România
Ministrul Lucia Varga: Vom acorda despăgubiri primăriilor care deţin păduri în
parcurile naturale ..................................................................................................... 73
Costin Lianu (Ministerul Economiei): Noua strategie de export a României va fi
gândită pentru ciclul financiar 2014-2020 al UE ....................................................... 75
Finanţele vor să atragă în aprilie 2,5 miliarde lei şi 200 milioane de euro de pe piaţa
locală ....................................................................................................................... 78
Ministrul delegat pentru Energie a discutat cu omologul său din Ungaria despre
colaborarea în domeniul energetic ........................................................................... 79

Revista Presei Economice din România
Fonduri Europene
Fonduri europene
Rată de absorbție de 80% până în 2015
Rată de absorbție a fondurilor europene de 80% până în anul 2015, acesta este
obiectivul stabilit de Ministerul Fondurilor Europene! Pentru atingerea sa vor fi luate o
serie măsuri de debirocratizare a sistemului. Anunțul a fost făcut de secretarului de stat
Alin Mitrică, prezent în zilele de 27 și 28 martie, în județul Mureș, la Conferința
”Dezvoltarea infrastructurii și serviciilor publice cu fonduri europene pentru comunitățile
locale și structurile asociative microregionale”. La eveniment au participat primari din
50 de localități mureșene, precum și Ciprian Dobre, președintele Consiliului Județean.
"Ministerul Fondurilor Europene urmăreşte să reglementeze partea juridică în ceea ce
priveşte normativele prin care se accesează fondurile europene. Partea de achiziţii, de
plăţi, circuitul financiar al proiectelor şi, bineînţeles, ne referim la debirocratizare - nu
neapărat în sensul cunoscut al cuvântului ca supraestimare pe parte de resurse
umane, ci mai mult la o debirocratizare în sensul de reducere a unor termene care să
faciliteze un acces mai rapid către rambursări şi bineînţeles o creştere mai accelerată
a ratei de absorbţie. (...) Aceste lucruri vor fi agreate împreună şi cu instituţiile de
resort, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice
(ANRMAP), Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) şi Ministerul de
Finanţe. Există grupuri de lucru şi după ce se vor termina toate aceste analize
previzionale se va lua decizia legislativă concretă", a subliniat Alin Mitrică, citat de
Agerpres.
Potrivit secretarului de stat, măsurile legislative vor viza în primul rând contestaţiile și
creșterea capacității de luare a deciziilor, în ambele cazuri scopul fiind acela de a
reduce termenele.
Fonduri UE, http://www.fonduri-ue.ro/comunicare/stiri/1248-alin-mitrica

Revista Presei Economice din România
Ce progrese s-au inregistrat in absorbtia de fonduri europene in
ultimele 11 luni
Ministerul Fondurilor Europene a prezentat in sedinta de Guvern din 27 martie 2013 o
nota privind progresele inregistrate in perioada aprilie 2012 – martie 2013 in
implementarea programelor operationale finantate din instrumente structurale.
Conform acesteia, progresul mediu inregistrat in ce priveste valoarea platilor catre
beneficiari a fost de +27,43%. In ce priveste declaratiiile de cheltuieli transmise catre
CE si sumele rambursare, Romania a inregistrat progrese medii de peste +40%.
Stadiul absorbtiei la 25 martie 2013
Contracte de finantare semnate: 9.417, acoperind circa 87% din alocarea disponibila
Plati catre beneficiari: 5,29 mld. euro , din care 4,76 mld. euro contributia UE (circa
25% din alocarea disponibila)
Valoarea declaratiilor de cheltuieli transmise catre CE: 2,9 mld. euro (circa 15% din
alocarea disponibila)
Rambursari de la CE: 2,46 mld. euro (circa 12,8% grad de absorbtie)
Fonduri structurale, http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?t=Stiri&eID=12735
600 de fermieri clujeni vor primi subvenţie dublă de la UE
Fluturii au dublat subvenţiile fermierilor clujeni. 600 de fermieri clujeni primesc de anul
acesta o subvenţie de două ori mai mare de la Uniunea Europeană pentru că pe
terenurile lor trăiesc fluturi unici în lume.Banii mai mulţi vin, însă, la pachet cu o serie
de reguli pe care fermierii trebuie să le respecte.Fermierii nu au voie să folosească
fertilizant sau pesticide pe terenul în cauză. De asemenea, iarbă trebuie cosită abia
după 25 august fiindcă până la această dată fluturii se înmulţesc.
În plus, oamenii nu au voie să are hectarele vreme de 5 ani, adică pe durata
contractului.

Revista Presei Economice din România
epoch Times, http://epochtimes-romania.com/news/600-de-fermieri-clujeni-vor-primisubventie-dubla-de-la-ue---187904
Companii
Companii
Remin a vandut peste 500.000 tone de pirita aurifera companiei
elvetiene Werco Trade
Compania Nationala a Metalelor Pretioase si Neferoase "Remin"- Baia Mare( CNMPN)
a vandut in cadrul unei licitatii publice, unei companii elvetiene aproape 500.000 de
tone de pirita aurifera, cu continut ridicat de arsen pentru prelucrare. Compania Werco
Trade din Luzern, Elvetia a fost singura participanta la licitatie care a indeplinit
conditiile impuse de vanzator achizitionand intreaga cantitate de pirita aurifera.
Werco Trade urmeaza sa plateasca, potrivit clauzelor cuprinse in licitatie, 105 dolari
pe tona de pirita aurifera, suma totala ajungand la aproximativ 50 milioane de dolari.
"Firma elvetiana a fost singura care a indeplinit conditiile pe care Remin le-a impus.
Consider ca am facut o afacere buna reusind sa comercializam pirita aurifera a fostei
mine Suior din Muntii Gutaiului. Acestia a depus si garantia bancara in suma de 2,5
milioane de dolari, asa ca avem toate premizele continuarii afacerii", a declarat, vineri,
pentru Agerpres directorul CNMPN "Remin", ing. Ovidiu Galca.
Pirita aurifera aflata in haldele de minereu steril a fostei mine Suior are in compozitie
intre 10 si 12 grame aur /tona pe langa continutul de argint, wolfram si alte metale
neferoase. Pirita este minereul rezultat in urma unei prime procesari industriale din
care au fost extrase o parte din metalele neferoase, indeosebi aur si argint.
Compania elvetiana Werco Trade, specializata in tranzactii cu metale pretioase si
neferoase, urmeaza sa decida unde va prelucra cele 500.000 de tone de minereu
cumparat.

Revista Presei Economice din România
Business24, http://www.business24.ro/companii/companii-romania/remin-a-vandutpeste-500-000-tone-de-pirita-aurifera-companiei-elevetiene-werco-trade-1526991
Harnicia albinelor aduce profit si cu o investitie mica - 7.000 de euro
Mierea romanesca este la mare cautare in tari ca Germania, Franta, Japonia sau
China. Si cererea de pe piata locala a inceput sa creasca. Pentru cei care nu au sume
mari de investit, o stupina poate fi afacerea ideala. Daca este si hobby, totul este
numai miere. Apicultorii sustin ca peste 70% din productia nationala ajunge la export.
Si pe piata locala cererea de miere de albine este in crestere, iar producatorii pot face
cu greu fata solicitarilor.
"Noi avem cerere pentru exporturi pe care nu o putem satisface. In plus, incepe sa
creasca si consumul la nivel intern, deci incepe sa creasca deficitul de miere
romaneasca si vom importa si noi ca francezii sau altii. Recomand oricarei persoane
sa inceapa o afacere in apicultura, dar avertizez ca trebuie sa aiba rabdare", a explicat
Ioan Fetea, presedintele Asociatiei Crescatorilor de albine din Romania.
Business24 iti prezinta un plan de business in apicultura cu o investitie initiala medie.
Specialistii in apicultura recomanda investitorilor sa inceapa o afacere cu 5 pana la 20
de familii de albine.
"Apicultura implica mai mult efort decat alte afaceri din domeniul zootehnic, spre
exmplu. Aici trebuie initiere, un an doi ani cu un stupar mai vechi. Cumperi cinci - zece
familii. Nu se incepe o afacere in apicultura cu sute de familii de albine. Este riscant", a
explicat seful Asociatiei Crescatorilor de albine din Romania.
O afacere cu profit sigur
Investitia initiala medie intr-o afacere cu 20 de familii de albine este in jurul sumei de
6.500 - 7.000 de euro, ce se amortizeaza in trei ani. "Daca ajungi la 100-150 de stupi,
poti ajunge sa iti intretii familia doar din aceasta afacere", a adaugat Ioan Fetea.

Revista Presei Economice din România
Iata care sunt costurile initiale:
20 familii albine X 115 euro/familia = 2.200-2.300 euro
1 centrifuga inox = 230 euro
Cheltuieli echipamente +intretinere/in primul an an = 3.400 - 4.500 euro
TOTAL INVESTITIE initiala+cheltuieli anuale= 5.800 - 7.000 de euro
Cate-un pic, pic, pic...
Productia medie de miere in Romania este de 14-15 kg pe stup, ceea ce inseamna ca
veniturile anuale obtinute din vanzarea mierii pentru afacerea cu 20 de familii se
cifreaza in jurul sumei de 1.000 -1.100 de euro.
20 stupi x 15kg/stup = 300 kg de miere
300 kg miere x 3-4 euro/kg = 900-1.200 euro/ an din miere
In plus, fermierul poate obtine o serie de subventii sau fonduri europene daca
urmeaza cursurile de specialitate.
"Subventiile se dau prin forme asociative. Se acorda in functie de cerintele care sunt
pe fiecare subventie sau ajutor. Nu exista o suma fixa. Daca tu cumperi doar
medicamente primesti o anumita suma, daca iti cumperi familii de albine o alta suma.
Nu exista o suma stabilita pe familia de albine sau apicultor", a explicat Fetea.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii apicultorii romani au incasat anul trecut 34,758
milioane de euro din exporturi, cu peste 17% mai mult decat cele 29,688 milioane euro
din 2011. Romania produce anual in medie 20.000 - 22.000 de tone de miere,
clasandu-se pe locul patru in Europa.
Business24, http://www.business24.ro/start-up/fonduri-start-up/start-up-harniciaalbinelor-aduce-profit-si-cu-o-investitie-mica-7-000-de-euro-1526985

Revista Presei Economice din România
Programul Kogalniceanu. IMM-urile pot lua credit de maxim 400.000 lei
anual
IMM-urile pot accesa, din 4 aprilie, prin programul "Mihail Kogalniceanu", o linie de
credit de 400.000 de lei anual/intreprindere cu dobanda subventionata de Guvern, a
anuntat, vineri, la Timisoara, ministrul delegat pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii,
Mediul de Afaceri si Turism, Maria Grapini. "Legat de partea de proiecte si programe,
miercuri, in sedinta de Guvern vom porni finantarea pe programul "Mihail
Kogalniceanu", acesta porneste din 4 aprilie pentru ca a intarziat procedura de Guvern
din cauza evenimentelor din ultima vreme, cu schimbarea ministrului Justitiei. Din 4
aprilie, intreprinzatorii mici si mijlocii vor putea accesa creditul de 400.000 de lei pe an
cu dobanda zero", a declarat Grapini.
Potrivit Mariei Grapini, programul "Mihail Kogalniceanu" este unul multianual, ce
permite IMM-urilor accesarea unor linii de credit in valoare de maxim 400.000
lei/IMM/an, cu dobanda total subventionata de catre statul roman. Perioada de
rambursare a creditelor acordate in cadrul programului este de maximum un an de la
data acordarii. Linia de credit se poate prelungi cu cel mult un an de la data scadentei,
fara a depasi perioada de implementare a programului.
Business24, http://www.business24.ro/companii/companii-romania/programulkogalniceanu-imm-urile-pot-lua-credit-de-maxim-400-000-lei-anual-1527006
Angajaţii Oltchim au primit 45 la sută din lichidarea pe februarie
Angajaţii Oltchim au primit, vineri, 45 la sută din lichidarea pe luna februarie, a spus
liderul sindicatului din combinat, Mihai Diculoiu, care a precizat că o mie de salariaţi ar
urma să fie disponibilizaţi începând cu 15 aprilie, transmite corespondentul
MEDIAFAX. După pichetarea sediului Prefecturii Vâlcea, unde o delegaţie a
protestatarilor a intrat la discuţii cu prefectul Mircea Nadolu, cei aproximativ 400 de

Revista Presei Economice din România
angajaţi ai Oltchim s-au mutat în faţa Primăriei Râmnicu Vâlcea, unde au stat
aproximativ o oră.
Şi la Primărie, o delegaţie a protestatarilor formată din 20 de persoane a discutat cu
edilul Emilian Frâncu, acesta venind în mijlocul angajaţilor, însă a fost huiduit.
Protestul angajaţilor s-a încheiat fără incidente, iar la ora transmiterii acestei ştiri o
parte dintre protestatari a plecat spre combinat cu două autobuze puse la dispoziţie de
către primarul Emilian Frâncu, iar alţii au plecat pe jos spre case.
Liderul Sindicatului Liber Oltchim Râmnicu Vâlcea, Mihai Diculoiu, a spus că nu au
primit "niciun răspuns" de la autorităţile locale privind situaţia combinatului, susţinând
că oamenii vor merge la Bucureşti dacă premierul Victor Ponta şi ministrul Economiei,
Varujan Vosganian, nu vin să discute cu ei.
"Au fost 400 de oameni, s-a protestat fără incidente, nu au fost probleme. Timp de o
oră oamenii au fost la Prefectură, apoi timp de o oră şi la Primărie. Nu am primit niciun
răspuns, iar oamenii spun că dacă nu vor veni la Râmnicu Vâlcea premierul Victor
Ponta şi ministrul Economiei, Varujan Vosganian, vor merge ei la Bucureşti. Astăzi s-a
primit 45 la sută din lichidarea pe februarie, dar promisiunea de ieri era pentru
achitarea întregii sume aferante lichidării lunii februarie. Salariaţii au cerut demisia
ministrului Economiei, Varujan Vosganian, care iniţial a spus că există bani pentru
plata integrală a lichidării pe luna februarie, pentru ca apoi administratorul judiciar să
spună că există doar 45 la sută din această sumă", a spus Diculoiu.
El a mai declarat că o mie de angajaţi ai Oltchim urmează să fie disponibilizaţi
începând cu luna aprilie."Am auzit şi noi, urmează ca o mie de oameni de la combinat
să fie concediaţi cu 15 aprilie, asta după ce oamenii nu şi-au luat banii de trei luni.
Oamenii sunt tensionaţi, disperarea e la cote maxime. Noi nu am fost anuntaţi oficial,
iar dacă există această decizie, ea contravine legii deoarece administratorul trebuia,
conform legii să elaboreze mai întâi planul de reorganizare al societăţii, să discute

Revista Presei Economice din România
disponiblizările cu sindicatul, planul să fie aprobat de Adunarea Generală a Creditorilor
şi apoi să fie pus în aplicare. Decizia este ilegală", a mai afirmat Mihai Diculoiu.
Aproximativ 400 de salariaţi de la Oltchim, care au protestat în faţa sediului
combinatului, au plecat în marş spre Prefectura Vâlcea, ei parcurgând 12 kilometri în
aproximativ două ore, traficul rutier pe DN 64 şi pe principalele bulevarde din oraş fiind
perturbat.În faţa sediului Prefecturii Vâlcea, oamenii au scandat "Demisia", "Vrem să
muncim, nu vrem să murim" şi "Mincinoşii", iar în mâini aveau pancarte pe care scria
"Privatizaţi Guvernul".Miercuri, peste 200 de angajaţi ai combinatului Oltchim Râmnicu
Vâlcea au blocat traficul pe Drumul Naţional 64, timp de două ore, cerând
administratorului judiciar şi reprezentanţilor Ministerului Economiei să vină la Vâlcea
pentru a le prezenta planul privind unitatea.
Tot miercuri, peste 300 de salariaţi ai Diviziei Petrochimice Bradu au protestat pe DN
65 B şi au blocat şoseaua în zona Vămii din Piteşti, la un moment dat o parte a
protestatarilor îmbrâncindu-se cu jandarmii care au intervenit să elibereze drumul.
Şi joi peste 200 de angajaţi ai Oltchim au blocat traficul pe Drumul Naţional 64, timp de
două ore.Combinatul Oltchim Râmnicu Vâlcea a intrat în insolvenţă, cererea de
declanşare a acestei proceduri fiind aprobată în 30 ianuarie de Tribunalul Vâlcea.
Administratorii judiciari ai Oltchim sunt Rominsolv, o firmă a avocatului Gheorghe
Piperea, şi BDO Business Restructuring, parte a reţelei grupului internaţional BDO.
Licitaţia pentru cumpărarea pachetului majoritar de acţiuni la Oltchim a fost câştigată
anul trecut de Dan Diaconescu, patronul OTV. Diaconescu nu a intrat însă în posesia
titlurilor pentru că nu a plătit statului suma la care s-a angajat, respectiv 45 milioane
euro. După acest eşec, statul nu a mai avansat un termen concret pentru privatizarea
combinatului chimic
ZF, http://www.zf.ro/eveniment/angajatii-oltchim-au-primit-45-la-suta-din-lichidarea-pefebruarie-10699989

Revista Presei Economice din România
BAT va finaliza lărgirea fabricii de la Ploieşti
British American Tobacco (BAT) România va continua şi în acest an lucrările de
lărgire a capacităţii de producţie de la Ploieşti, investiţie care va fi terminată în primul
trimestru al anului 2014, ne-a spus Adrian Popa, Director Corporate & Regulatory
Affairs BAT Europa Sud-Est. Domnia sa ne-a spus că, până în prezent, au fost
investite 25 de milioa-ne de euro, în aceste lucrări.
Cele trei entităţi economice pe care BAT le operează în ţara noastră însumează
peste 800 de angajaţi direcţi.
Anul trecut, activitatea companiei a fost în parametrii estimaţi, fiind unul dintre cei
trei mari contributori ai industriei la bugetul de stat.
În clipa de faţă, British American Tobacco România comercializează şapte mărci
internaţionale - Kent, Rothmans, Pall Mall, Dunhill, Lucky Strike, Viceroy şi Vogue,
însumând 39 de variante de marcă, cea mai vândută marcă fiind Kent, cu o cotă de
peste 29,9% din totalul pieţei.
Bursa, http://www.bursa.ro/companii-afaceri/tabac-2013-la-inceputul-anului-viitor-batva-finaliza-largirea-fabricii-de-la-ploiesti-202216&articol=202216.html
JTI a investit 25 milioane euro în capacităţile de producţie de la noi
"În 2012, JTI Bulgaria a trecut sub managementul JTI România, alături de piaţa din
Moldova", ne-a spus Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs JTI România, Moldova şi
Ungaria.
Japan Tobacco International (JTI) a investit, anul trecut, 25 de milioane de euro în
capacităţile de producţie din ţara noastră, după cum ne-a spus Gilda Lazăr, Director
Corporate Affairs JTI România, Moldova şi Ungaria.
Domnia sa ne-a declarat: "Putem spune că 2012 a fost un an bun pentru noi. Anul
trecut am finalizat o investiţie de 25 de milioane de euro în capacităţile de producţie,

Revista Presei Economice din România
care a presupus crearea a peste 125 de locuri de muncă. Tot anul trecut, am angajat
peste 50 de oameni în forţa de vânzări. În 2012, JTI Bulgaria a trecut sub
managementul JTI România, alături de piaţa din Moldova".
Investiţia totală făcută în ţara noastră de compania care fabrică produse din tutun
depăşeşte 100 de milioane de euro, ne-a mai spus Gilda Lazăr, precizând: "De 20 de
ani de când suntem prezenţi pe piaţa locală, am continuat să investim. Am fost prima
companie multinaţională de tutun care a început să producă local, în 1994. În anul
2002 am fost primii care ne-am constituit o forţă proprie de vânzări, prilej cu care am
angajat circa 400 de oameni. Iar investiţiile au continuat, an de an. Aşadar, şi în 2013
vom investi în oamenii noştri, în mărci, exporturile vor creşte şi, de asemenea, vom
continua să susţinem programele sociale pe care le derulăm de 15 ani".
Fabrica JTI de pe Platforma Pipera exportă circa 65% din producţie, în peste 45 de
ţări din întreaga lume. Anul trecut, ponderea producţiei JTI România destinată
exportului a crescut. "Cu ani în urmă, exporturile reprezentau doar 5% din
producţie, în jurul anului 2009 procentul a cres-cut la 20%, pentru ca acum să
exportăm 65% din producţie. Ne dorim să ne atingem obiectivele asumate şi în acest
an. Suntem, însă, o industrie extrem de vulnerabilă la factorii externi, aşadar depindem
în foarte mare măsură de politicile fis-cale, de cadrul de reglementare şi de eforturile
autorităţilor pentru combaterea contrabandei", ne-a precizat Gilda Lazăr.
Bursa, http://www.bursa.ro/companii-afaceri/tabac-2013-in-2012-jti-a-investit-25-
milioane-euro-in-capacitatile-de-productie-de-la-noi-202220&articol=202220.html
Afacerile proprietarului cosmeticelor Elmiplant au scăzut anul trecut
cu 3%
Cifra de afaceri obţinută în România de grupul elen Sarantis, proprietarul
producătorului de cosmetice Elmiplant, a scăzut cu 3% anul trecut, la 34,37 milioane

Revista Presei Economice din România
de euro, de la 35,42 milioane de euro în 2011, potrivit datelor companiei.România este
a treia piaţă pentru Sarantis în funcţie de vânzări, după Grecia şi Polonia, contribuţia
operaţiunilor pe plan local scăzând însă în perioada analizată la 14,56%, de la 16,01%
în 2011.Sarantis România a avut anul trecut cea mai mare scădere a vânzărilor la
nivelul grupului, dar şi cea mai mare creştere a profitului EBIT (înainte de deducerea
dobânzilor şi impozitelor), de 10,61%, la 1,6 milioane euro.În 2012, grupul elen a
înregistrat scăderi ale afacerilor în România, Cehia (-1,52%) şi Macedonia (-1,48%) şi
creşteri în Grecia (13,99%), Polonia (3,52%), Bulgaria (4,8%), Ungaria (1,65%) şi
Serbia (10,3%).La nivel de grup, cifra de afaceri a Sarantis a urcat anul trecut cu
6,64%, la 236 milioane de euro, în timp ce profitul EBIT s-a majorat cu 10,09%, la
17,36 milioane de euro.
Sarantis activează în România din anul 1996, prin firma Romsar Cosmetics, care a
devenit în 2005 Sarantis România. Compania deţine un portofoliu de produse ce
include cosmetice, parfumuri, produse pentru îngrijirea casei şi auto, alimente pentru
animalele de companie şi suplimente alimentare.În 2007, Sarantis a preluat, prin
intermediul diviziei din România, producătorul cosmeticelor Elmiplant, pentru 6,5
milioane de euro.
Economica, http://www.economica.net/afacerile-proprietarului-cosmeticelor-elmiplantau-scazut-anul-trecut-cu-3prc_49145.html
ZRP a asistat Menzies Romania în fuziunea cu două dintre subsidiarele
sale
Menzies Romania S.A., parte a grupului Menzies Aviation plc, furnizor britanic global
de servicii de handling pasageri, rampă şi cargo, a fuzionat prin absorbţie cu două
dintre subsidiarele sale locale, respectiv Menzies Aviation Transilvania SRL şi Menzies
Aviation Timişoara SRL. Procesul de fuziune a fost finalizat la începutul anului 2013 şi

Revista Presei Economice din România
a fost gestionat de avocaţii de la societatea de avocatură Zamfirescu Racoţi Predoiu
(ZRP). Fuziunea urmăreşte consolidarea economică şi funcţională a operaţiunilor
societăţilor absorbite, centralizarea managementului, realizarea unei sinergii în
derularea activităţilor comerciale, susţinerea nevoilor investiţionale, asigurarea unei
utilizări mai eficiente a resurselor umane şi logistice.
„Specificul activităţii societăţilor implicate a reprezentat principala provocare a acestei
fuziuni: a fost necesar să se analizeze cu atenţie posibilitatea de a transfera
autorizaţiile existente deţinute de societăţile absorbite către societatea absorbantă
precum şi eventualele dificultăţi în a obţine în timp util noi autorizaţii, astfel încât
fuziunea să nu creeze sincope în desfăşurarea normală a activităţii. Faptul că firma
noastră oferă servicii integrate de asistenţă juridică şi fiscală a fost un factor important
în finalizarea cu succes a operaţiunii: comunicarea perfectă între membrii celor doua
echipe a eficientizat serviciile acordate şi a asigurat rapiditatea atât de necesară în
cazul unor asemenea tranzacţii”, a declarat Anca Danilescu, avocat asociat la ZRP.
Pe parcursul procesului de fuziune, asistenţa juridică şi fiscală a fost asigurată de o
echipă interdisciplinară a ZRP şi ZRP Tax, coordonată de Anca Danilescu, respectiv
de Ioana Hoeckl, partener la ZRP Tax.
Printre consultanţii principali care au gestionat acest mandat se numără Iuliana
Negoiţă – avocat colaborator senior şi Daniela Zar – tax senior manager.
Economica, http://www.economica.net/zrp-a-asistat-menzies-romania-in-fuziunea-cudoua-dintre-subsidiarele-sale_49115.html
Eutron Invest România anunță parteneriatul cu Fiserv Inc
Eutron Invest România, integrator român de soluții pentru industria Financiar-Bancară
a anunțat astăzi un parteneriat strategic cu Fiserv, Inc (NASDAQ: FISV), leader global
în furnizarea de soluții tehnologice aferente serviciilor financiare, în vederea furnizării

Revista Presei Economice din România
în România a întregului portofoliu de soluții Fiserv pentru Numerar și Logistică a
Numerarului și cu precădere a aplicatiilor ICM - Sistemul Integrat de Management al
Numerarului, Device Manager și CorPoint – sistemul complet de administrare a
numerarului pentru comercianți.
“Parteneriatul cu Fiserv oferă o platformă tehnologică sigură, de automatizare a
operațiunilor și proceselor cu numerar ", a declarat Dan Țone, director general,
Eutron. "Acest parteneriat va permite clienților noștri să obțină reduceri de costuri și va
determina o creștere a satisfacției clienților finali, ca urmare a disponibilității
îmbunătățite a echipamentelor de tip self-service și a implementării unui sistem
revoluționar de analiză de business, în vederea susținerii strategiei și a deciziilor
viitoare de business."
"Am ales Fiserv, care este lider în furnizarea de soluții multivendor independente,
deoarece poate oferi clienților noștri o reducere între 20 și 40 la sută din costurile
aferente proceselor cu numerar, printr-o optimizare operațională a numerarului și
transportului, permițând astfel o recuperare a investiției în termen de douăsprezece
luni", a mai subliniat Dan Țone.
"Parteneriatul nostru cu EUTRON va contribui la dezvoltarea ofertei noastre de
produse și servicii cu valoare adăugată în piața din România", a spus David McLaren,
Business Development Director - EMEA, Cash and Logistics, Fiserv. "Împreună, vom
satisface cererea de soluții complete care pot ajuta atât industria serviciilor financiare,
cât și pe cea de retail, să automatizeze și să optimizeze costurile în cadrul
operațiunilor și proceselor cu numerar."
O competență de bază a companiei Fiserv este să ofere soluții integrate de
management al numerarului și al dispozitivelor de tip self service, prin care se reduc
costurile și se obțin creșteri în eficiență. Domeniile acoperite de aceste soluții vizează:
prognoza necesarului de numerar, managementul dispozitivelor self-service, furnizarea

Revista Presei Economice din România
de suport decizional, identificarea și urmărirea valorilor, validarea automată și
reconcilierea facturilor, raportarea de tip Business Intelligence.
Capital, http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/eutron-invest-romania-anuntaparteneriatul-cu-fiserv-inc-180057.html
Impact şi Anchor se "bat" pe sintagma care le-ar putea aduce
cumpărători
Dezvoltatorul imobiliar Impact, deţinut de omul de afaceri Gheorghe Iaciu şi Anchor
Real Estate Development ,deţinută de investitorii turci care administrează mallurile
Vitan şi Plaza din Bucureşti, se luptă la OSIM pe sloganul cu care încearcă să-şi
atragă cumpărători pentru ansamblurile rezidenţiale.
Anchor Real Estate Development, parte a Anchor Grup, dezvoltatorului primului mall
din România, "se ceartă" cu Impact, dezvoltatorul imobiliar înfiinţat de Dan Ioan Popp
şi deţinut actualmente de omul de afaceri Gheorghe Iaciu (23% din acţiuni ) pe
sloganul cu care cele două companii speră că vor atrage mai mulţi clienţi pentru
ansamblurile lor imobiliare.
Mărul discordiei este sintagma "Te muţi acum, plăteşti când poţi" pentru care Impact a
solicitat înregistrarea la OSIM în 2009 şi care a fost admisă la înregistrare în luna mai
2012. Anchor şi-a lansat însă ansamblu rezidenţial InCity Residence printr-un slogan
similar, respectiv "Te muţi acum, plăteşti mai târziu", motiv pentru care dezvoltatorul
turc a contestat luna aceasta decizia OSIM de a admite la înregistrare sloganul celor
de la Impact.
Inaugurat in 2008, proiectul InCity al celor de la Anchor se întinde pe o suprafaţă de
58.600 metri pătraţi în zona Vitan (calea Dudeşti), pe care au fost dezvoltate 3 blocuri
cu 13 tipuri diferite de apartamente şi 5000 metri pătraţi de spaţii verzi, locuri
amenajate pentru copii şi 530 de locuri de parcare subterane. La finele anului trecut,

Revista Presei Economice din România
proiectul era cumpărat sau închiriat în proporţie de 85%.Impact are mai multe
complexuri impobiliare în Bucureşti şi în marile oraşe din ţară.
Economica, http://www.economica.net/disputa-pentru-un-slogan-impact-si-anchor-sebat-pe-sintagma-care-le-ar-putea-aduce-cumparatori_49032.html
Orange România, desemnat "Top Employers 2013" în Europa
Orange România a primit certificarea "Top Employers 2013" în Europa din partea
institutului CRF, fiind recunoscut drept angajator de top la nivel european, au anunţat,
vineri, reprezentanţi ai operatorului de telefonie mobilă, într-un comunicat remis
AGERPRES.
Studiul, pe baza căruia Orange România a primit certificarea, analizează politicile şi
practicile de resurse umane şi recunoaşte condiţiile de lucru din cadrul companiei
pentru standardele înalte de performanţă pe care le aplică, în linie cu cele stabilite la
nivel european. În procesul de analiză au fost luate în considerare criterii privind
beneficiile primare şi secundare ale angajaţilor, condiţiile de lucru, pregătirea
profesională şi dezvoltarea, dezvoltarea carierei, cultura organizaţională, comunicarea
şi implicarea în CSR (responsabilitatea socială a companiilor).
Rezultatele institutului CRF au fost auditate de Grant Thornton - una dintre principalele
organizaţii independente de contabilitate, impozite şi consultanţă din lume.
Orange România are un număr de aproximativ 2.700 de angajaţi. 'În contextul
economic actual, aflat într-o dinamică permanentă, Orange România oferă siguranţă şi
îşi respectă promisiunile faţă de angajaţi. Ne bucură această recunoaştere ca
angajator care oferă claritate, un mediu prietenos, stabilitate şi premisele unui viitor
optimist. Prin atribuţiile zilnice, ne străduim permanent să facem totul mai bine, oferind
angajaţilor Orange ocazia să îşi valorifice la maximum potenţialul, folosindu-şi
cunoştinţele, inspiraţia şi creativitatea. Obţinerea titlului de Top Employers 2013 arată

Revista Presei Economice din România
că facem lucrurile la cele mai înalte standarde internaţionale. Suntem mândri să ne
regăsim printre angajatori de top la nivel internaţional şi vom continua să aducem plus
de valoare prin proiectele pe care le desfăşurăm intern', arată Ioana Marcu, Director de
Resurse Umane al Orange România.
Din cadrul France Telecom-Orange au mai primit certificarea "Top Employers 2013" şi
filialele din Belgia, Franţa, Marea Britanie, Polonia, Slovacia şi Spania. Institutul CRF
este specializat în domeniul studiilor internaţionale privind gestionarea resurselor
umane şi condiţiile de lucru. CRF a fost înfiinţat în 1991, în Olanda, şi realizează studii
privind ofertele pentru angajaţi în 45 de ţări de pe cinci continente. Orange este lider
de piaţă în România cu 10,283 milioane de clienţi şi venituri de 913 milioane de euro la
sfârşitul anului 2012.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/185640-Orange-
Romania-desemnat-Top-Employers-2013-in-Europa.html
Philip Morris România exportă circa 80% din producţie
"Vom continua investiţiile în modernizarea fabricii şi creşterea eficienţei energetice",
ne-a declarat Sorana Mantho, Director Corporate Affairs la Philip Morris România şi
Bulgaria.
Philip Morris International a investit 1 milion de euro în modernizarea fabricii din
Otopeni, lucrările constând în instalarea unei noi unităţi de răcire eficientă din punct de
vedere energetic. Această investiţie face parte dintr-un program mai amplu care are ca
scop reducerea impactului asupra mediului, prin diminuarea consumului de resurse
naturale, a emisiilor de gaze cu efect de seră şi a cantităţii de deşeuri generate.
"Vom continua investiţiile în modernizarea fabricii şi creşterea eficienţei energetice",
ne-a declarat doam-na Sorana Mantho, Director Corporate Affairs la Philip Morris
România şi Bulgaria (PMT).

Revista Presei Economice din România
Philip Morris exportă, în prezent, aproximativ 80% din producţie, cea mai importantă
piaţă fiind Italia. Fabrica din România are o suprafaţă construită de 3,3 hectare şi
reprezintă o investiţie directă de pes-te 120 de milioane de dolari.
Portofoliul de produse al Philip Morris în România constă în aproximativ 40 de
branduri şi extensii de branduri de succes - familia Marlboro, L&M, Parliament, Philip
Morris, Chesterfield, Virginia S., Assos. Compania are aproximativ 900 de angajaţi.
Bursa, http://www.bursa.ro/companii-afaceri/tabac-2013-philip-morris-romania-exportacirca-80-procente-din-productie-202214&articol=202214.html
Trenduri şi statistici
Trenduri şi statistici
"Inscrierile timpurii", un program de 100 de milioane de euro pentru
agentiile romanesti
In opinia presedintelui ANAT, 2013 poate fi un an al revenirii turismului romanesc, iar
litoralul va fi din nou vedeta sezonului de vara. Din acest motiv, ANAT a decis sa
prelungeasca perioada in care turistii pot cumpara pachete pentru litoral cu pret redus
de 20%, pana la sfaristul lunii aprilie.
O veste buna pentru agentiile de turism, care mizeaza pe incasarile substantiale
obtinute de pe urma programului. In 2010, veniturile au fost de aproximativ 60 de
milioane de euro, dublu fata de 2009, in timp ce in 2011 incasarile au crescut pana la
aproape 80 de milioane de euro. Tinand cont ca incasarile au crescut in fiecare an, de
cand a fost lansat programul, anul acesta veniturile ar putea ajunge la 100 milioane de
euro.
Litoralul romanesc, in continuare atractiv
Mai mult de 50.000 de romani au cumparat pachete de vacanta pentru litoral, prin
programul Inscrieri Timpurii, o crestere de 20% in raport cu aceeasi perioada a anului
trecut, valoarea medie a pachetului turistic fiind de 580 de lei, spun reprezentantii

Revista Presei Economice din România
Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT). "Faptul ca in 2013 inregistram o
crestere de pana la 20% fata de anul anterior arata ca evolutia pozitiva constatata de
noi la sfarsitul sezonului trecut se mentine. In mod evident, discounturile atractive si
serviciile ofertate au reprezentat motivatii importante pentru publicul roman,
achizitionarea in acest sistem a vacantelor fiind o abordare sanatoasa si echilibrata",
spune Lucia Morariu, presedintele ANAT.
Cele mai cautate statiuni sunt: Mamaia-Navodari, Eforie Nord, Neptun, Saturn,
Jupiter, Mangalia, Venus, Olimp, Costinesti, Cap Aurora. Conceptul "Inscrieri Timpurii"
a ajuns in sfarsit la maturitate, crede Marius Usturoiu, presedintele Comisiei de Turism
Intern din cadrul ANAT. "Cifrele evidentiaza trendul crescator al preferintelor romanilor
pentru litoralul romanesc, ofertele puse la dispozitie prin acest program fiind diverse si
accesibile ca pret", spune Usturoiu.
Business24, http://www.business24.ro/turism/afaceri-in-turism/inscrierile-timpurii-unprogram-de-100-de-milioane-de-euro-pentru-agentiile-romanesti-1527002
Cursul de referinţă anunţat de Banca Naţională a României a coborât
uşor vineri
Cursul BNR de vineri:Euro 4,4154 -0,0024 -0,05%
Dolar american 3,4455 -0,0042 -0,12%
Cotaţiile monedei naţionale au fost stabile în prima parte a sesiunii interbancare de
vineri, iar cursul de referinţă anunţat de Banca Naţională a României (BNR) a coborât
uşor, la 4,4154 lei/euro. În şedinţa interbancară precedentă, rata de schimb a fost de
4,4178 lei/euro.
Cursul pentru dolarul american a scăzut, cu 0,42 bani, la 3,4455 lei/euro. În sesiunea
de joi, cursul s-a plasat la 3,4497 lei/dolar, reprezentând maximul de după 13

Revista Presei Economice din România
decembrie. Cursul pentru francul elveţian a crescut însă uşor, de la 3,6223 lei/franc la
3,6275 lei/franc.
Cursurile leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de Banca Naţională a României
în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian. La
deschidere, euro a fost schimbat pentru 4,4150 - 4,4170 lei, uşor mai jos faţă de
cotaţiile de la finalul sesiunii precedente, când băncile cotau euro la 4,4170 - 4,4180
lei. În prima parte a zilei, cotaţiile au rămas aproape de 4,4150 lei/euro, într-o piaţă cu
volume reduse de transfer, în condiţiile în care jucătorii străini lipsesc vineri de la
tranzacţionare,întrucât piaţa de la Londra este închisă, înainte de Paştele catolic.
Dobânzile practicate vineri de băncile comerciale pentru depozitele în lei atrase pe
termen de o zi se plasau la 4,57- 5,07%, aproape de nivelul de joi. În acelaşi timp,
randamentele pentru plasamentele pe o săptămână se situau la 4,63 - 5,13%.
ZF, http://www.zf.ro/curs-bnr/cursul-de-referinta-anuntat-de-banca-nationala-aromaniei-a-coborat-usor-vineri-10699127
România are cel mai mic randament din UE la producţia de grâu şi
porumb; recolta a scăzut cu 30-50%
Producţia de porumb şi grâu a României a scăzut anul trecut cu 52%, respectiv 28,4%,
iar randamentul a fost cel mai redus din UE şi departe de media înregistrată la nivelul
Uniunii, deşi suprafeţele cultivate au fost printre cele mai mari. Astfel, la porumb boabe
producţia a scăzut la 5,92 milioane tone, de pe o suprafaţă de 2,72 milioane hectare,
rezultând un randament de 2.170 kg/ha, de aproape trei ori mai redus faţă de media
înregistrată la nivelul UE, de 6.150 kg/ha.
"România s-a situat pe primul loc după suprafaţa cultivată cu porumb, din Uniunea
Europeană, iar la producţie s-a situat pe locul trei, după Franţa şi Italia, datorită unui
randament inferior. De altfel, randamentul la porumb realizat de România este mai mic

Revista Presei Economice din România
decât al celorlalte state membre", arată într-un comunicat Institutul Naţional de
Statistică (INS), după efectuarea unei cercetări privind producţia agricolă vegetală la
principalele culturi în anul 2012. Şi în ceea ce priveşte grâul randamentul obţinut de
România este cel mai mic din UE şi la jumătate din media la nivelul blocului comunitar
(2.624 kg/ha, faţă de 5.434 kg/ha).
Producţia a fost de 5,19 milioane tone, de pe o suprafaţă de 1,98 milioane hectare.
"România s-a situat pe locul cinci în rândul statelor membre, atât din punct de vedere
al suprafeţei cultivate, cât şi al producţiei obţinute la grâu comun şi pe ultimul loc din
punct de vedere al randamentului", notează INS. Analiza concluzionează că producţia
agricolă a înregistrat scăderi la toate culturile, cu excepţia sfeclei de zahăr.
Producţia de cereale pentru boabe a scăzut cu 39,1% faţă de anul precedent (12,69
milioane tone faţă de 20,84 milioane tone în anul 2011), ca urmare a scăderii
randamentelor la hectar (producţia medie la hectar): porumb boabe cu 52%), grâu
28,4%, orz şi orzoaică 25,8%, ovăz 13,9%. Suprafaţa cultivată cu porumb boabe a
reprezentat 50,4% din culturile cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grâu
36,7%.
În ceea ce priveşte leguminoasele pentru boabe datele INS arată că producţia a
scăzut cu 22,1%, din cauza randamentului la hectar, deşi suprafaţa cultivată a crescut
cu 2,4%. La plantele uleioase INS notează o scădere a producţiei de 38,3%, ca urmare
a reducerii suprafaţei cultivate cu 17,6%, cât şi a randamentelor.
"Scăderi ale producţiei s-au înregistrat la rapiţă (de 4,6 ori din cauza diminuării
suprafeţei cultivate de 3,6 ori), soia (-28,7%) şi floarea soarelui (-22,4%)", se
precizează în comunicat. Producţia de sfeclă de zahăr a urcat cu 12%, în principal
datorită creşterii suprafeţei cultivate, cu 47,4%, deşi randamentul la hectar a scăzut cu
24%. La cartofi producţia a scăzut cu 39,6%, la 2,46 milioane tone, tot din cauza
scăderii randamentului la hectar (cu 34,1%), dar şi a suprafeţei cultivate (cu 8,2%), faţă

Revista Presei Economice din România
de anul precedent. "În ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu cartofi, România s-a
situat în anul 2012, pe locul trei după Polonia şi Germania şi pe locul şapte la producţie
(după Germania, Polonia, Franţa, Olanda, Regatul Unit şi Belgia) datorită
randamentului inferior, care a reprezentat numai 36,3% din randamentul mediu al
Uniunii Europene", conform sursei citate.
Producţia de legume a fost mai redusă cu 17,2%, după scăderea producţiilor medii la
hectar şi a suprafeţelor cultivate. Astfel, recoltele au fost mai mici la tomate (cu 28,2%),
castraveţi (25,5%), ardei (20,1%), morcovi (18,7%), ceapă (14,5%), pepeni verzi şi
galbeni (14%) şi varză (4,9%). În ceea ce priveşte strugurii, cercetarea INS arată că
producţia s-a diminuat cu 17,1% (randamentul a fost mai mic atât la plantaţiile de vii
altoite cât şi la cele de vii hibride, la fel şi suprafaţa cultivată).
Totodată, suprafeţele cultivate cu principalele specii de pomi fructiferi au scăzut la
caişi-zarzări (cu 33,3%), dar au crescut la meri (3,8%), iar la celelalte specii de pomi
fructiferi s-au menţinut la nivelul anului precedent. Producţia de fructe din livezi a
scăzut cu 17,7% faţă de anul precedent. Pe principalele specii de pomi fructiferi
producţia a înregistrat scăderi la caişi-zarzări (33,3%), peri (32,1%), cireşi-vişini
(23,3%), pruni (18%) şi meri (14,8%).
Scăderea producţiei agricole a fost unul din principalii factori care au limitat creşterea
economică de anul trecut la 0,3%. Valoarea adăugată brută din agricultură a înregistrat
o contracţie de 21,2%, iar industria a coborât cu 2,1%, potrivit datelor anunţate de INS
la începutul lunii martie.
ZF, http://www.zf.ro/mediafax-biz-exclusiv/agricultura/romania-are-cel-mai-micrandament-din-ue-la-productia-de-grau-si-porumb-recolta-a-scazut-cu-30-50-10698659

Revista Presei Economice din România
Romania are la dispozitie 4,9 milioane de euro de la UE pentru fructele
scolarilor
Romania a obtinut de la UE un buget de 4,9 milioane de euro pentru programul de
incurajare a consumului de fructe in scoli in anul scolar 2013-2014. Romania a obtinut
suma de 4,9 milioane de euro din totalul de 88,89 milioane euro destinata acestui
program, pentru anul scolar 2013-2014, se arata intr-un comunicat de presa al MADR.
Banii primiti astfel de la UE sunt alocati in cadrul unui program de cofinantare de catre
statele membre cu rate cuprinse intre 50 si 75%. Cu aceasta valoare, bugetul
Romaniei se ridica la nivelul bugetelor alocate Cehiei (4,1 milioane de euro), Frantei
(4,7 milioane de euro), Spaniei (4,4 milioane de euro) si Ungariei (4,5 milioane de
euro). Programul de incurajare a consumului de fructe in scoli a fost implementat in
tara noastra incepand cu cel de-al doilea semestru al anului scolar 2009-2010.
Conform calendarului de implementare, distributia se va realiza timp de maxim 100 de
zile, incepand cu luna noiembrie 2013, iar masurile adiacente se vor desfasura pe tot
parcursul anului scolar. Se estimeaza ca vor fi implicate in acest program peste 7500
scoli si implict, 1,7 milioane elevi. Distributia se va realiza descentralizat, autoritatile
locale fiind cele responsabile cu achizitia si distributia fructelor si cu implementarea
masurilor adiacente (vizite la ferma, actiuni de gradinarit, concursuri).
Gestionarea bugetului alocat programului se va realiza prin Agentia de Plati si
Interventie pentru Agricultura. Totodata, Ministerul Educatiei Nationale si Ministerul
Sanatatii sunt implicate in implementarea masurilor adiacente.
Business24, http://www.business24.ro/macroeconomie/agricultura/romania-are-ladispozitie-4-9-milioane-de-euro-de-la-ue-pentru-fructele-scolarilor-1526993

Revista Presei Economice din România
Noul contract-cadru pentru serviciile medicale intră în vigoare luni, 1
aprilie
Noul contract-cadru privind acordarea serviciilor medicale pentru 2013-2014, care va
intra în vigoare luni, la 1 aprilie, prevede ca activităţi importante pentru medicina de
familie prevenţia şi monitorizarea bolilor cronice.Prevenţia şi monitorizarea bolilor
cronice rămân cele mai importante activităţi din agenda medicilor de familie, care
rezolvă peste 70% din toată patologia populaţiei, aducând astfel economii în sistem
prin costuri reduse.
Cea mai importantă modificare adusă de noul contract-cadru se referă la numărul
minim de pacienţi pentru deschiderea unui cabinet de medicină a familiei, care a
scăzut de la 1.000 la 800, o şansă în plus pentru medicii care îşi termină pregătirea şi
intră în sistem.
Dr. Doina Mihăilă, preşedinta Federaţiei Patronatelor Medicilor de Familie, a declarat
că medicii de familie nu sunt de acord cu această prevedere, fiind de părere că
defavorizează mediul rural, deoarece medicii vor veni în urban.
În opinia dr. Mihăilă, această măsură a fost luată pentru clinicile private, pentru ca
acestea să îşi deschidă cabinete de medicina familiei. Ea a spus că medicii de familie
vor cere modificarea Legilor 124 şi 95, care prevăd înfiinţarea şi funcţionarea medicinei
de familie.Noul proiect de act normativ stabileşte valoarea minimă garantată pentru
fiecare pacient de pe lista medicului la 3,5 lei iar per serviciu - la 1,8 lei.
Valoarea punctului per capita, care a fost fixă în ultimii doi ani, va putea fi ajustată
trimestrial, în funcţie de populaţia asigurată, iar medicii vor putea primi diferenţe în plus
sau în minus.Plata medicilor de familie se va face 50% pentru servicii şi 50% per
capita, adică pentru numărul de pacienţi aflaţi pe listă. Plata în funcţie de performanţă
rămâne un subiect de perspectivă, luat în calcul pentru următorul contract-cadru.De
asemenea, a fost introdusă telemedicina ca serviciu decontabil în medicina de familie.

Revista Presei Economice din România
Capital, http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/noul-contract-cadru-pentru-serviciilemedicale-intra-in-vigoare-luni-1-aprilie-180047.html
Finanţe - Bănci
Finanţe – Bănci
Volksbank România precizează că valoarea creditelor neperformante
se ridică la 657 milioane euro
Volksbank România precizează că valoarea creditelor neperformante s-a ridicat anul
trecut la 657 milioane euro, nivel similar celui din 2011, iar cifra de 1,2 miliarde euro
anunţată de acţionarul majoritar cuprinde şi împrumuturile cu restanţe sub 90 de zile.
"Volumul total al creditelor neperformante ale Volksbank Romania a fost de 657
milioane de euro la sfârşitul lui 2011 şi nu au înregistrat creşteri în cursul lui 2012 (657
milioane euro), date ce confirmă stabilizarea evoluţiei neperformantelor pe parcusul
întregului an. În perioada analizată, datele BNR indică o majorare cu 23% a creditelor
neperformante la nivelul pieţei (...) Reprezentanţii Volksbank AG s-au referit la total
credite cu întarziere (deliquent loans). În această clasă sunt incluse, pe langă creditele
neperformante (întârzieri peste 90 de zile), şi credite cu intârzieri mai mici de 90 de
zile", se arată într-o notă a băncii transmisă MEDIAFAX.
Grupul austriac Volksbank a anunţat joi, citat de Bloomberg, că are în portofoliu
credite neperformante în valoare de circa 2,9 miliarde de euro, respectiv 12% din total,
din care 1,2 miliarde de euro în România, unde unul din trei împrumuturi este într-o
situaţie dificilă. Volksbank România menţionează că la un volum al creditelor
neperformante de 657 milioane euro, rate de neperformanţă se situează la 23%-24%,
mult sub procentajul indicat în ştirea Bloomberg (33%-34%).
"Volksbank România a reuşit să stabilizeze creditele neperformante, găsind soluţii
împreună cu clienţii pentru reluarea plăţilor", se mai spune în comunicatul băncii.

Revista Presei Economice din România
Grupul Volksbank a obţinut anul trecut un profit net de 312,6 milioane de euro, datorită
măsurilor de bailout care au fost înregistrate ca profit, potrivit standardelor
internaţionale de raportare financiară. În 2011, banca a înregistrat pierderi de 959,3
milioane de euro. Excluzând sprijinul statului, Volksbank a consemnat anul trecut
pierderi înainte de taxe de circa 150 milioane de euro.
În septembrie 2012, Volksbank a obţinut acordul Comisiei Europene (CE) pentru
sprijinul din partea statului, cu condiţia vânzării a peste o treime din active. Banca
urmează să se concentreze pe susţinerea băncilor cooperatiste austriece, principalii
săi acţionari, şi va renunţa la finanţările corporatiste şi imobiliare, ca şi la subsidiarele
care nu fac parte din operaţiunile de bază.
Volksbank trebuie să vândă până la sfârşitul anului 2017 subsidiara din România,
conform planului de restructurare aprobat de CE, care prevede şi renunţarea la alte
active.În luna octombrie a anului trecut, controlul Volksbank România a fost transferat
către vehiculul VBI Beteiligungs, în contextul vânzării diviziei Volksbank International,
fără subsidiara din România, către Sberbank, din Rusia.
Grupul Volksbank deţine 51% din acţiunile VBI Beteiligungs, iar DZ Bank AG / WGZ
Bank AG din Germania şi BPCE din Franţa au câte 24,5%.Volksbank a intrat pe piaţa
din România în 2000 şi deţine active de circa 4 miliarde de euro.
ZF, http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/volksbank-romania-precizeaza-ca-valoareacreditelor-neperformante-se-ridica-la-657-milioane-euro-10699505
Grecii de la Alpha şi Bancpost au avut pierderi de 57 mil. €
Subsidiarele locale ale băncilor elene Alpha şi Eurobank (Bancpost) au raportat anul
trecut pierderi de 57 mil. euro din cauza presiunii creditelor neperformante şi în
contextul scăderii cu două cifre a veniturilor din dobânzi şi comisioane, potrivit datelor
publicate la Atena.

Revista Presei Economice din România
Eurobank a avut o pierdere netă de peste 35 mil. euro în 2012, în creştere cu 40%
faţă de anul anterior, după ce o cincime din veniturile operaţionale s-au evaporat, în
timp ce Alpha a avut un rezultat negativ de 22 mil. euro, faţă de un profit brut de 12 mil.
euro în anul anterior.
Cele două bănci au avut cheltuieli cu provizioanele de peste 200 mil. euro, la venituri
operaţionale de 350 mil. euro. La acestea se adaugă cheltuieli operaţionale de 220 mil.
euro. Creşterea provizioanelor vine în contextul în care rata creditelor neperformante a
continuat să crească şi a ajuns la 23% în cazul Bancpost şi 13% în cazul Alpha Bank.
Scăderea veniturilor şi creşterea ratei creditelor neperformante vine în contextul în
care bilanţurile de credite ale celor două bănci au continuat să se subţieze.
Alpha şi Bancpost raportau la finalul lunii decembrie credite de 6 mld. euro, în
scădere cu 8% faţă de aceeaşi perioadă din 2011. Depozitele, în schimb, s-au
menţinut la echivalentul a 3 mld. euro, grecii reuşind astfel să oprească ieşirile de bani
din anii trecuţi.
ZF, http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/grecii-de-la-alpha-si-bancpost-au-avut-pierderide-57-mil-10698363
Marfin Bank, dobanzi mai mari la depozit in Romania
In contextul crizei din Cipru, dobanzile la depozitele de la Marfin Bank si Bank of
Cyprus Romania au fost ajustate. Daca Bank of Cyprus a scazut dobanda, Marfin
Bank a crescut dobanda, semn ca spera sa devina mai atractiva pentru potentialii
clienti romani.
Dobanzile la depozitele Bank of Cyprus au fost modificate pe 19 martie, la trei zile
dupa declansarea cutremurului bancar din Cipru, ajustarea nefiind semnificativa.
BANK OF CYPRUS. Daca inainte de criza din sectorul bancar cipriot, dobanzile pentru
depozitul Tot Inainte de la Bank of Cyprus erau de 6,5%, pentru depozitele de trei,

Revista Presei Economice din România
sase si 12 luni, acum dobanzile au scazut usor. -DEPOZITE IN LEI. Pentru un depozit
de trei luni, dobanda a coborat de la 6,5% la 6,025%. Dobanda la depozitul de sase
luni a coborat de la 6,5% la 6,14%, in timp ce dobanda la depozitul pe un an a coborat
de la 6,5% pana la 6,24%.
-DEPOZITE IN EURO. In ceea ce priveste dobanzile in euro, valabile pentru acelasi
produs de economisire, scaderea este nesemnificativa. De exemplu, pentru un depozit
la trei luni, dobanda a scazut de la 6% la 5,5%. Dobanda pentru un depozit de sase
luni a coborat de la 6% la 5,8%, in timp ce dobanda valabile pentru depozitul de 12 luni
a ajuns la 5,9%, de la 6%.MARFIN BANK. Pe de alta parte la Marfin Bank, exista
depozite a caror dobanda chiar a crescut. Spre exemplu, la depozitul in lei, pe sase
luni, de la 5,25% a crescut cu un punct procentual, pana la 6,25%.
Business24, http://www.business24.ro/banci/dobanzi-banci/bank-of-cyprus-dobanzimai-mari-la-depozit-in-romania-1526972
Rata creditelor neperformante a Piraeus Bank în România a crescut
anul trecut de la 18% la 28%
Rata creditelor neperformante a Piraeus Bank în România era la sfârşitul anului trecut
de 28%, de la 18,1% în decembrie 2011 şi 24% în septembrie, în timp ce soldul
creditelor a stagnat la trei miliarde de euro.Portofoliul de depozite al băncii în România
a scăzut uşor comparativ cu decembrie 2011, de la 915 milioane de euro la 896
milioane de euro, se arată într-un raport al băncii elene Piraeus. Depozitele se situau
la 821 milioane de euro în septembrie.
Cota Piraeus Bank pe piaţa creditelor din România era de 4,5% la sfârşitul anului, iar
pe partea de depozite de 1,7%.Activele au băncii au scăzut de la 3,5 miliarde de euro
în decembrie 2011 la 3,4 miliarde de euro la sfârşitul anului trecut.Piraeus Bank avea
la finele anului trecut 167 de sucursale şi 1.935 de angajaţi în România.La nivel de

Revista Presei Economice din România
grup Piraeus a raportat o pierdere de 513 milioane de euro, ca urmare a provizioanelor
pentru credite neperformante şi costurilor mai ridicate de finanţare, determinate de
recesiunea prelungită a ţării. Rezultatul pentru anul trecut include şi achiziţiile băncii,
între care şi ATEbank, astfel că nu este direct comparabil cu cel din anul anterior.
În 2011, banca a înregistrat o pierdere de 6,6 miliarde de euro, din cauza participării în
programul de restructurare a datoriei statului elen.
Economica http://www.economica.net/rata-creditelor-neperformante-a-piraeus-bank-inromania-a-crescut-anul-trecut-de-la-18prc-la-28prc_49105.html
Volksbank are credite neperformante de 657 milioane euro în România,
nu de 1,2 miliarde euro
Volksbank România nu a înregistrat în 2012 nici o creştere a volumului de credite
neperformante, acestea rămânând la nivelul de 657 milioane de euro, potrivit unui
comunicat al băncii.
Volumul total al creditelor neperformante ale Volksbank Romania a fost de 657
milioane de euro la sfârşitul lui 2011, şi nu a înregistrat cresteri in cursul lui 2012 (657
milioane Euro), date ce confirma stabilizarea evolutiei neperformantelor pe parcusul
intregului an, potrivit unui comunicat al băncii, care vine după publicarea unei ştiri
Bloomberg în care se menţiona un volum al creditelor neperformante în România de
1,2 miliarde de euro
"În perioada analizata, datele BNR indică o majorare cu 23% a creditelor
neperformante la nivelul pieţei" se arată în comunicatul Volksbank Romania.
"Acest volum al creditelor neperformante (657 milioane euro), corespunde unei rate a
creditelor neperformante de 23%-24%, mult sub procentul menţionat în stirea
Bloomberg (33%-34%). Volksbank Romania a reuşit să stabilizeze creditele
neperformante, gasind soluţii impreuna cu clienţii pentru reluarea plăţilor" se mai arată

Revista Presei Economice din România
în comunicat.Potrivit băncii româneşti, "reprezentanţii OVAG s-au referit la total credite
cu întârziere (deliquent loans). În această clasa sunt incluse, pe langa creditele
neperformante (întârzieri peste 90 de zile), şi credite cu întârzieri mai mici de 90 de
zile".
Iată mai jos ştirea Bloomberg, preluată de agenţia Mediafax:
Volksbank are în portofoliu credite neperformante în valoare de circa 2,9 miliarde de
euro, respectiv 12% din total, din care 1,2 miliarde de euro în România, unde unul din
trei împrumuturi este într-o situaţie dificilă, a anunţat joi banca austriacă, citată de
Bloomberg.Provizioanele de risc ale grupului Volksbank au crescut de peste trei ori
anul trecut şi se vor menţine la un nivel foarte ridicat, ceea ce va provoca noi pierderi
băncii parţial naţionalizate de statul austriac.
Banca a anunţat joi, într-un comunicat, că provizioanele de risc au urcat de la 103,6
milioane de euro în 2011 la 366,9 milioane de euro, provocând o pierdere compensată
doar de măsurile de bailout ale statului.Volksbank a avertizat că provizioanele se vor
menţine şi în acest an la un nivel foarte ridicat, mai ales în cazul portofoliilor de credite
imobiliale şi corporatiste din Europa de Est, şi vor genera noi pierderi, a declarat
directorul general Stephan Koren.
"Restrângerea operaţiunilor nu poate fi făcută fără pierderi. Nu există garanţii că nu
vom cere din nou ajutorul guvernului austriac", a spus Koren la Viena.
Din 2008, guvernul austriac a susţinut financiar Volksbank de trei ori. Statul deţine
capital fără drept de vot în valoare de 300 de milioane de euro la bancă, precum şi o
participaţie de 43%, cumpărată cu 250 milioane de euro.
Volksbank a obţinut anul trecut un profit net de 312,6 milioane de euro, datorită
măsurilor de bailout care au fost înregistrate ca profit, potrivit standardelor
internaţionale de raportare financiară. În 2011, banca a înregistrat pierderi de 959,3
milioane de euro. Excluzând sprijinul statului, Volksbank a consemnat anul trecut

Revista Presei Economice din România
pierderi înainte de taxe de circa 150 milioane de euro, a spus Koren.În septembrie
2012, Volksbank a obţinut acordul Comisiei Europene (CE) pentru sprijinul din partea
statului, cu condiţia vânzării a peste o treime din active. Banca urmează să se
concentreze pe susţinerea băncilor cooperatiste austriece, principalii săi acţionari, şi va
renunţa la finanţările corporatiste şi imobiliare, ca şi la subsidiarele care nu fac parte
din operaţiunile de bază.
Volksbank trebuie să vândă până la sfârşitul anului 2017 subsidiara din România,
conform planului de restructurare aprobat de CE, care prevede şi renunţarea la alte
active.În luna octombrie a anului trecut, controlul Volksbank România a fost transferat
către vehiculul VBI Beteiligungs, în contextul vânzării diviziei Volksbank International,
fără subsidiara din România, către Sberbank, din Rusia.
Grupul Volksbank deţine 51% din acţiunile VBI Beteiligungs, iar DZ Bank AG / WGZ
Bank AG din Germania şi BPCE din Franţa au câte 24,5%.Volksbank a intrat pe piaţa
din România în 2000 şi deţine active de circa 4 miliarde de euro.
Economica, http://www.economica.net/volksbank-are-credite-neperformante-de-2-9-
miliarde-euro-din-care-1-2-miliarde-euro-in-romania_49063.html
Dobânzile overnight au crescut
Dobânzile pe termen foarte scurt au urcat, ieri, Banca Naţională a României (BNR)
afişând, în prima parte a zilei, un nivel mediu al dobânzii la depozitele atrase pentru o
zi (ROBID) de 4,56% pe an, faţă de 4,50% în şedinţa precedentă, iar pentru depozitele
overnight plasate (ROBOR), dobânda ajungând la 5,06% pe an, de la 5,00% în şedinţa
precedentă.
Bursa, http://www.bursa.ro/banci-asigurari/piata-monetara-dobanzile-overnight-aucrescut-202290&articol=202290.html

Revista Presei Economice din România
Florin Cîţu - Băncilor li se pun beţe în roate exact când s-au decis în
sfârşit să se restructureze?
Sistemul bancar românesc a amânat ani de zile recunoaşterea activelor „toxice”, de la
credite imobiliare cu garanţii depreciate la scheme de personal supraîncărcate
De la sfârşitul lui 2008, anul de vârf al „boom”-ului economic şi de creditare al
României de dinainte de intrarea în recesiune, şi până la finalul anului trecut, rata de
rentabilitate a activelor băncilor din România (indicatorul Return On Assets - ROA) s-a
deteriorat de la un nivel pozitiv de +1,56% la unul negativ de -0,58%, iar rentabilitatea
capitalurilor proprii ale sistemului bancar (Return On Equity - ROE) s-a prăbuşit de la
+17,04% la -5,36%. Mai mult, rata riscului de credit s-a majorat în perioada respectivă
de 4,6 ori, de la doar 6,52% în decembrie 2008 la aproape 30% în decembrie 2012. În
schimb, numărul de salariaţi din bănci a scăzut cu doar 13,8% (sub 10.000 de
persoane), de la 71.622 la 61.739, iar numărul de unităţi – cu numai 12,7%, de la
6.552 la 5.724.
Sistemul bancar românesc se confruntă cu pierderi fără precedent. Cele 40 de instituţii
de credit au acumulat pierderi totale de 2,12 miliarde de euro, aproape jumătate de
miliard de euro. Asta ar însemna că pierderile s-au triplat în 2012 faţă de 2011 (777
milioane), sunt de patru ori mai mari ca în 2010 (516), sistemul ajungând, practic, să
aibă o gaură de două miliarde de la un profit de patru în 2008. Cauzele pierderilor sunt
fireşte creditele neperformante, care au avansat de la 6,46% şi 7,89% în septembrie şi
decembrie 2009, la 11,85% în 2010, 14,33% în 2011 şi 18,23% în 2012. Băncile au
provizionat pierderi de peste 35 de miliarde din activitate de împrumut în 2012, cu un
sfert mai mult decât la finele lui 2011. Creditele îndoielnice reprezentau trei miliarde de
lei, cele substandard 6 miliarde, acelea în observaţie aproape 9 miliarde.
Ce a rămas de restructurat

Revista Presei Economice din România
Numărul de salariaţi din bănci a scăzut cu doar 13,8% (sub 10.000 de persoane), de la
71.622 la 61.739, iar numărul de unităţi – cu numai 12,7%, de la 6.552 la 5.724.
Salariul mediu net din bănci s-a micşorat cu 14,4%, de la 4.000 de lei/lună în
decembrie 2011, la 3.424 lei în decembrie 2012.
La prima vedere, forţa de muncă angajată în sistemul bancar românesc este destul de
redusă ca pondere în totalul populaţiei, de sub 0,5%, comparativ cu o medie UE de
0,79%. Trebuie avut însă în vedere că o parte semnificativă dintre locuitorii României
provin din mediul rural, au venituri foarte mici sau cheltuiesc deja foarte mult pe rate la
credite, ceea ce îi scoate din targetul de clienţi ai sistemului bancar. În aceste condiţii,
lucrurile se schimbă. Asta înseamnă că, de fapt, băncile din România sunt
supraîncărcate cu personal, în raport cu potenţialul bancarizabil al ţării.
Mai mult, dimensiunea antreprenorială veritabilă a sistemului bancar pare să se fi
pierdut în România. Foarte puţini oameni din bănci se ocupă de sarcini fundamentale,
care ţin de evaluarea și selectarea celor mai profitabile și totodată prudente ţinte de
plasament. Foarte mulţi sunt simpli funcţionari, care îndeplinesc sarcini mecanice și
aplică proceduri strict formale, care de multe ori se suprapun și se dublează. În aceste
condiţii, restructurarea bancară nu trebuie să însemne o diminuare strict aritmetică a
efectivului de personal, ci renunţarea la poziţiile inutile și întărirea cu capital uman de
calitate a departamentelor-cheie ale băncilor.
Iar dacă amânarea restructurării activelor băncilor a fost cauzată de influenţa clasei
speculanţilor imobiliari, puternic conectaţi la decizia politică, restructurările necesare de
personal din bănci au început să se confrunte cu opoziţia unui alt grup de presiune
anticoncurenţială, reprezentat de sindicate, care nu vor să accepte reducerile de salarii
şi concedierile, inevitabile într-o astfel de situaţie şi a căror amânare artificială face cel
mai mult rău, inclusiv salariaţilor înşişi.
Restructurare nu înseamnă neapărat (şi doar) concedieri

Revista Presei Economice din România
Teoretic sindicatele din banci se vor opune restructurarilor. Problema este că, în cadrul
acestor restructurări, nu se vor face doar simple reduceri de posturi şi de personal.
După ce, în anii de boom, sistemul bancar şi-a relaxat, uneori nepermis de mult,
criteriile de calitate în activitatea de recrutare de angajaţi, spre paguba comună a
clienţilor şi a acţionarilor, recesiunea şi reducerea activităţii sunt cel mai bun impuls
pentru a se face, în sfârşit o selecţie a salariaţilor pe criterii autentice de competenţă.
În acei ani, era firesc ca avântul economic, inclusiv în sectorul bancar, să ducă la
creşterea accentuată a cererii de forţă de muncă şi, pe cale de consecinţă, la creşterea
continuă, timp de mai mulţi ani, a salariilor. Fenomen la care, din câte ne amintim,
sindicatele nu au avut nici o obiecţie. Deşi ulterior s-a văzut că pe întregul sistem unul
din cinci credite acordate a fost neperformant.
Restructurarea de astăzi înseamnă, printre altele, a se da celor care nu au avut până
acum acces la sistem, din diferite motive, inclusiv tinerilor, şansa de a demonstra că
merită şi că pot face faţă exigenţelor sporite induse de situaţia de criză. Iar sindicatele,
prin definiţie, asta fac dintotdeauna: îi protejează pe cei care au deja un loc de muncă
de concurenţa celor care îşi doresc să aibă un job şi sunt dispuşi să „liciteze” pentru
asta, atât pe partea de beneficii, cât şi în ceea ce priveşte calitatea şi cantitatea muncii
prestate.
O piedică în calea însănătoşirii
De altfel, sindicatele acţionează ca orice oligopol protecţionist (cartel este un cuvânt
care apare chiar în denumirea unor centrale sindicale), numai că legislaţia şi percepţia
comună omit să le vadă ca atare. Aproape că nu există profesie liberală care să nu fie
reglementată şi reprezentată de o organizaţie sau o asociaţie profesională, de la
avocaţi, notari, arhitecţi, contabili autorizaţi şi experţi contabili, medici veterinari,
farmacişti, la profesii mai noi precum cea de evaluator, mediator etc, asociaţii care nu
fac decât să impună restricţionări în domeniu, criticate la nivel european pentru

Revista Presei Economice din România
efectele lor anticoncurenţiale. Dar, deşi sindicatele desfăşoară acelaşi tip de activitate
anticoncurenţială precum breslele, adică impun preţuri minime pentru forţa de muncă
din sistem şi ridică bariere pentru noii intraţi proveniţi din rândul şomerilor, ele nu sunt
acuzate de practici anticoncurenţiale. De ce prestaţia avocatului e considerată un
serviciu, iar cea a lucrătorului sindicalizat - muncă, care nu ar fi o marfă? Şi de ce la
negocieri la nivelul companiilor participă doar patronatele şi sindicatele? N-ar fi normal
ca, pe o piaţă concurenţială, în afară de patronate şi sindicate, să se aşeze la masa
discuţiilor şi reprezentanţii şomerilor?
Până când se vor limpezi aceste lucrurile, e bine de ştiut că nici siguranţa joburilor şi
nici nivelul salariilor nu au legătură cu forţa instituţiilor care fac “justiţia socială”,
respectiv sindicatele. Dacă salariile depăşesc productivitatea, rezultă falimente şi
şomaj, iar dacă productivitatea depăşeşte salariile, vor veni alţi patroni să atragă
muncitorii cu salarii mai mari şi să scoată profit. Prin îmbunătăţirea continuă a ofertei
salariale, nivelul salariului ajunge să-l egaleze pe cel al productivităţii. În orice manual
de economie scrie că salariile depind de productivitatea muncii, nu de puterea
sindicatelor.
Capital, http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/bancilor-li-se-pun-bete-in-roate-exactcand-s-au-decis-in-sfarsit-sa-se-restructureze-18006.html
Bursă
Bursă
BVB despre revocarea lui Cionga: Restructurarea bursei nu a fost
suficient de rapidă
BVB a anunţat vineri că directorul general, Victor Cionga, a fost revocat din funcţie,
după şapte luni de mandat, şi a confirmat astfel informaţiile furnizate de
MEDIAFAX,administratorii bursei apreciind că restructurarea operatorului pieţei de
caputal nu a înregistrat un progres suficient de rapid. "Raportat la aşteptările

Revista Presei Economice din România
Consiliului de Administraţie, procesul de restructurare al Bursei de Valori Bucureşti nu
a înregistrat un progres suficient de rapid, fiind la acest moment în etape incipiente",
potrivit unui comunicat transmis vineri de Bursă. Cionga va rămâne la conducerea
executivă a Bursei pentru încă două luni, astfel încât să se asigure o tranziţie cât mai
uşoară către preluarea atribuţiilor de către o persoană care va fi selectată de Consiliul
de Administraţie, mai arată sursa citată.
Consiliul de Administraţie al Bursei a analizat, joi, activitatea lui Cionga în primele şase
luni de mandat şi, prin votul administratorilor, s-a decis revocarea acestuia.Informaţia a
fost anunţată de MEDIAFAX în noaptea de joi spre vineri, citând surse din piaţa de
capital. Anterior, surse din piaţa de capital declarau pentru MEDIAFAX că Cionga ar
putea fi revocat din funcţie pentru că propunerile sale de restructurare a grupului de
companii BVB au nemulţumit mai multe persoane din grup şi nu sunt susţinute de
întregul CA.
Cionga a preluat conducerea executivă a Bursei de Valori Bucureşti în luna septembrie
a anului trecut, la două luni după ce a fost numit director general de către Consiliul de
Administraţie. Unul dintre obiectivele declarate ale lui Cionga au fost restructurarea
internă atât a companiei Bursa de Valori Bucureşti, cât şi la nivelul grupului BVB, în
care se mai regăsesc Depozitarul Central, Casa de Compensare Bucureşti, Fondul de
Compensare a Investitorilor şi Institutul de Guvernanţă Corporativă.
Astfel, în proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru acest an al BVB sunt
prevăzute costuri de 816.000 de lei pentru reorganizarea internă, inclusiv prin
reducerea numărului de angajaţi "la un nivel optim, cu scopul eficientizării operaţiunilor
derulate de companie". Reorganizarea ar presupune şi comasarea unor departamente
din companiile din grupul BVB şi, implicit, scăderea numărului de angajaţi si a
costurilor. Printre departamente vizate ar fi cele de juridic, administrativ şi contabilitate.
Totodată, este vizată şi implementarea rapidă de către un specialist de resurse umane

Revista Presei Economice din România
a unui plan de evaluare şi motivare a personalului BVB, în funcţie de performanţele
obţinute.
Alte surse din piaţa de capital au declarat anterior pentru MEDIAFAX că posibila
revocare a lui Cionga ar fi un prim pas pentru o viitoare schimbare inclusiv a Consiliului
de Administraţie, având în vedere că o parte dintre acţionari vor încerca să propună
alegerea de noi administratori în AGA de bilanţ convocată pentru finele lunii aprilie.
"Consiliul de Administraţie este dezbinat. Este posibil să zboare la AGEA (din 24 aprilie
- n.r.), având în vedere că şi-a cam pierdut din susţinerea acţionarilor, dacă ne uităm la
cvorumul care a fost la ultima AGA (în care trebuia votată schimbarea politicii de
comisioane - n.r.)", au mai spus sursele.
În urmă cu două săptămâni, adunarea generală extraordinară a acţionarilor nu s-a
întrunit din lipsă de cvorum, pentru modificarea politicii tarifare a BVB, care prevedea
scăderea comisioanelor variabile din valoarea tranzacţiilor şi introducerea unui tarif fix
lunar de 3.500 lei. Atunci au fost prezenţi acţionari care deţineau 40,15% din titluri, iar
cvorumul minim este de 50% la a doua convocare.
Modificarea politicii de tarifare a determinat controverse atât între membrii Consiliului
de Administraţie al Bursei, cât şi între firmele de brokeraj. Brokerii mici au susţinut că
noua modalitate de tarifare le va creşte costurile şi, într-un final, vor fi nevoiţi să iasă
din piaţă, în timp ce firmele mari de brokeraj au susţinut această propunere, având în
vedere că pentru ele cheltuielile urmau să scadă. Asociaţia Brokerilor, al cărei
preşedinte este Dan Paul, actual vicepreşedinte al BVB, a anunţat că se va opune
schimbării politicii de tarifare încă dinainte de AGA.
Deşi AGA pentru modificarea comisioanelor nu s-a întrunit în 13/14 martie, Consiliul de
Administraţie al BVB a pus din nou propunerea pe ordinea de zi a unei noi adunări
generale, convocată pentru 24/25 aprilie.Consiliul de Administraţie al Bursei de Valori
Bucureşti a fost ales la începutul anului trecut, iar din cei nouă membri, şase fac parte

Revista Presei Economice din România
din "grupul băncilor", care l-a susţinut pe Lucian Anghel pentru funcţia de preşedinte
CA.
"Grupul băncilor" mai este reprezentat în CA de Valerian Ionescu (BCR), Adrian
Lupşan (director general adjunct la Intercapital Invest), Narcisa Oprea (avocat la
Schoenherr şi Asociaţii), Schroll Matjaz (reprezentant al Franklin Templeton,
administratorul Fondului Proprietatea) şi Robert Cosmin Pană (din partea firmei de
brokeraj Swiss Capital şi fost angajat al BVB şi al Depozitarului Central).
Ceilalţi trei membri sunt fostul preşedinte CA Stere Farmache, Dan Paul şi Octavian
Molnar (IFB Finwest).Cei mai mari acţionari ai BVB sunt fonduri de investiţii străine,
printre care fonduri Erste şi fonduri Franklin Templeton, care deţin câte 5% din acţiuni.
Totodată, o prezenţă vizibilă sunt SIF Moldova (SIF2), SIF Transilvania (SIF3) şi SIF
Oltenia (SIF5), care deţin tot câte 5% din titluri, iar SIF Muntenia (SIF4) are 3,64%.
ZF,
http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/bvb-despre-revocarea-lui-ciongarestructurarea-bursei-nu-a-fost-suficient-de-rapida-10698821
Ce spune Cionga despre demiterea sa: Nu am primit încă nicio
explicaţie clară
Victor Cionga, demis de Consiliul de Administraţie din funcţia de director general al
Bursei de Valori Bucureşti după doar şapte luni de mandat, spune că nu a primit încă
nicio explicaţie clară cu privire la revocarea sa şi argumentează că consilierii şi firmele
de avocatură angajate au acoperit lipsa de expertiză din bursă.
"Respect decizia Consiliului Bursei şi sunt gata să asigur tranziţia conform contractului.
Nu am primit încă nici o explicaţie clară cu privire la obiectivele majore pe care timp de
şase luni nu le-aş fi îndeplinit. Ceea ce pot să spun, însă, este că restructurarea unei
companii cum este Bursa de Valori nu se poate face "heirupist". Vorbim aici nu doar de
viitorul unei companii ci şi de viaţa unor oameni, angajaţi ai acesteia. Cine îşi

Revista Presei Economice din România
imagineaza, mai ales în contextul economic actual, că se poate juca cu asta sărind
etapele unei analize serioase dovedeşte că nu este un leader şi manager responsabil.
În ceea ce priveşte consilierii şi firmele de consultanţă şi/sau avocatură externe, pot
să spun că am apelat la acestea din două raţiuni. Prima, pentru că aveam nevoie de
profesionişti de incredere -- presa a fost şi este plină de scurgeri de informaţii din
Bursa de Valori, ceea ce este anormal. A doua, pentru că aceşti profesionişti - şi
vorbim aici atât de oameni cu o excelentă reputaţie profesională cât şi de firme de
renume -- au acoperit o lipsa de expertiză pe care am constatat-o în BVB, lucru asupra
căruia am informat CA-ul.
Cu sau fără Cionga, problemele grupului BVB şi ale pieţei de capital rămân, iar o
restructurare la nivelul întregului grup, făcută "ca la carte", este absolut necesară;
dincolo de orgolii personale, şi interese pe termen scurt"
Cererea privind demisia lui Cionga a venit din partea lui Dan Paul, preşedintele
Asociaţiei Brokerilor, şi vicepreşedinte al BVB, care a prezentat şi un raport privind
cheltuielile realizate de actualul director general, potrivit unor surse din piaţă. Au fost
invocate, printre altele, cheltuielile cu salariile consilierilor lui Cionga, onorariile plătite
unor firme de consultanţă şi firme de avocatură.
ZF, http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/ce-spune-cionga-despre-demiterea-sa-nuam-primit-inca-nicio-explicatie-clara-10698813
Cionga: Restructurarea unei companii cum este Bursa de Valori nu se
poate face "heirupist"
Restructurarea unei companii cum este Bursa de Valori nu se poate face "heirupist", a
declarat directorul general al BVB, Victor Cionga, după decizia de revocare din funcţie
adoptată de către Consiliul de Administratori, arătând că problemele grupului BVB şi
pieţei de capital rămân, cu sau fără el. "Respect decizia Consiliului Bursei şi sunt gata

Revista Presei Economice din România
să asigur tranziţia conform contractului. Nu am primit încă nici o explicaţie clară cu
privire la obiectivele majore pe care timp de şase luni nu le-aş fi îndeplinit. Ceea ce pot
să spun, însă, este că restructurarea unei companii cum este Bursa de Valori nu se
poate face heirupist. Vorbim aici nu doar de viitorul unei companii ci şi de viaţa unor
oameni, angajaţi ai acesteia. Cine îşi imaginează, mai ales în contextul economic
actual, că se poate juca cu asta sărind etapele unei analize serioase dovedeşte că nu
este un leader şi manager responsabil", a declarat Cionga.
BVB a anunţat vineri că directorul general a fost revocat din funcţie, confirmând astfel
informaţiile furnizate de MEDIAFAX. Potrivit unui comunicat al bursei, administratorii
companiei apreciază că restructurarea operatorului pieţei de caputal nu a înregistrat un
progres suficient de rapid.Cionga a menţionat că a apelat la consilieri şi firme de
consultanţă şi de avocatură externe din două motive.
"Aveam nevoie de profesionişti de încredere - presa a fost şi este plină de scurgeri de
informaţii din Bursa de Valori, ceea ce este anormal. Totodată, aceşti profesionişti - şi
vorbim aici atât de oameni cu o excelentă reputaţie profesională cât şi de firme de
renume - au acoperit o lipsă de expertiză pe care am constatat-o în BVB, lucru asupra
căruia am informat CA-ul", a spus Cionga.
El consideră că este necesară o restructurare la nivelul întregului grup, făcută "ca la
carte"."Cu sau fară Cionga, problemele grupului BVB si ale pieţei de capital rămân, iar
o restructurare la nivelul intregului grup, făcută «ca la carte», este absolut necesară,
dincolo de orgolii personale, tradiţii istorice şi interese pe termen scurt", a conchis
directorul general al BVB.
Potrivit unor surse din piaţa de capital, pentru revocarea lui Cionga au votat cinci din
cei nouă membri ai Consiliului de Administraţie."Eu i-aş mai fi acordat câteva luni
domnului Cionga să continue ceea ce a început (procesul de restructurare, n.r)", a
declarat pentru MEDIAFAX preşedintele CA al BVB, Lucian Anghel.

Revista Presei Economice din România
Cionga va rămâne la conducerea executivă a Bursei pentru încă două luni, pentru a se
asigura o tranziţie cât mai uşoară către preluarea atribuţiilor de către o persoană
selectată de Consiliul de Administraţie.Consiliul de Administraţie al Bursei a analizat,
joi, activitatea lui Cionga în primele şase luni de mandat şi, prin votul majoritar al
administratorilor, s-a decis revocarea acestuia.
Informaţia a fost anunţată de MEDIAFAX în noaptea de joi spre vineri, citând surse din
piaţa de capital. Anterior, surse din piaţa de capital declarau pentru MEDIAFAX că
Cionga ar putea fi revocat din funcţie pentru că propunerile sale de restructurare a
grupului de companii BVB au nemulţumit mai multe persoane din grup şi nu sunt
susţinute de întregul CA.
Cionga a preluat conducerea executivă a Bursei de Valori Bucureşti în luna septembrie
a anului trecut, la două luni după ce a fost numit director general de către Consiliul de
Administraţie. Unul dintre obiectivele declarate ale lui Cionga a fost restructurarea
internă atât a companiei Bursa de Valori Bucureşti, cât şi la nivelul grupului BVB, în
care se mai regăsesc Depozitarul Central, Casa de Compensare Bucureşti, Fondul de
Compensare a Investitorilor şi Institutul de Guvernanţă Corporativă.
Astfel, în proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru acest an al BVB sunt
prevăzute costuri de 816.000 de lei pentru reorganizarea internă, inclusiv prin
reducerea numărului de angajaţi "la un nivel optim, cu scopul eficientizării operaţiunilor
derulate de companie". Reorganizarea ar presupune şi comasarea unor departamente
din companiile din grupul BVB şi, implicit, scăderea numărului de angajaţi şi a
costurilor. Printre departamente vizate sunt cele de juridic, administrativ şi contabilitate.
Totodată, este vizată implementarea rapidă de către un specialist de resurse umane a
unui plan de evaluare şi motivare a personalului BVB, în funcţie de performanţele
obţinute.

Revista Presei Economice din România
Alte surse din piaţa de capital au declarat anterior pentru MEDIAFAX că posibila
revocare a lui Cionga ar fi un prim pas pentru o viitoare schimbare inclusiv a Consiliului
de Administraţie, având în vedere că o parte dintre acţionari vor încerca să propună
alegerea de noi administratori în AGA de bilanţ convocată pentru finele lunii aprilie.
"Consiliul de Administraţie este dezbinat. Este posibil să zboare la AGEA (din 24 aprilie
- n.r.), având în vedere că şi-a cam pierdut din susţinerea acţionarilor, dacă ne uităm la
cvorumul care a fost la ultima AGA (în care trebuia votată schimbarea politicii de
comisioane - n.r.)", au mai spus sursele.
În urmă cu două săptămâni, adunarea generală extraordinară a acţionarilor nu s-a
întrunit din lipsă de cvorum, pentru modificarea politicii tarifare a BVB, care prevedea
scăderea comisioanelor variabile din valoarea tranzacţiilor şi introducerea unui tarif fix
lunar de 3.500 lei. Atunci au fost prezenţi acţionari care deţineau 40,15% din titluri, iar
cvorumul minim este de 50% la a doua convocare.
Asociaţia Brokerilor, al cărei preşedinte este Dan Paul, actual vicepreşedinte al BVB, a
anunţat înainte de AGA că se opune schimbării politicii de tarifare.Cei mai mari
acţionari ai BVB sunt fonduri de investiţii străine, printre care fonduri Erste şi fonduri
Franklin Templeton, care deţin câte 5% din acţiuni.Totodată, prezenţe vizibile sunt SIF
Moldova (SIF2), SIF Transilvania (SIF3) şi SIF Oltenia (SIF5), care deţin tot câte 5%
din titluri, iar SIF Muntenia (SIF4) are 3,64%.
ZF, http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/cionga-restructurarea-unei-companii-cumeste-bursa-de-valori-nu-se-poate-face-heirupist-10698800
Remutualizarea Bursei - Adrian Manaila
Evenimentele din ultima vreme mă determină să iau atitudine faţa de propunerile
Consiliului Bursei supuse aprobării acţionarilor la adunările generale din aprilie. Titlul
spune în două cuvinte ce cred eu despre aceste întâmplări şi în continuare am să-l

Revista Presei Economice din România
explic. Când Bursa s-a demutualizat şi s-a transformat din asociaţie în societate pe
acţiuni, membrii asociaţiei au căpătat o dublă calitate: de acţionari ai societăţii/afacerii
Bursa de Valori Bucureşti şi de clienţi ai acesteia. Mulţi ani după acest moment
calitatea de client (broker) a acţionarilor a prelevat în relaţia cu Bursa. Un exemplu
simplu este practica reducerii comisioanelor pentru tranzacţionare în ultimele luni ale
anului, reducere ce diminua veniturile Bursei şi aducea bani direct în buzunarele
brokerilor. Desigur, brokerii erau acţionari în procente egale şi veniturile se diminuau în
mod egal pentru fiecare, în timp ce reducerea tarifelor aducea mai mulţi bani celor cu
tranzacţii mai multe. Odată cu listarea Bursei mă aşteptam ca aceste disfuncţionalităţi
create de dubla calitate acţionari-clienţi să se diminueze şi eventual să dispară. Ca
acţionar al Bursei constat că acest lucru nu s-a întâmplat, ba chiar dimpotrivă, dispreţul
faţă de acţionari tinde să atingă culmi nebănuite.
În primul rând, noul plan tarifar pentru participanţii la piaţă, care impune o
componentă lunară fixă şi o componentă variabilă ceva mai redusă decât în prezent.
Consecinţele imediate ale acestei propuneri - nu intru în detalii, dar calculele sunt
simple şi foarte clare, sunt înregistrarea unor economii importante (profit curat, altfel
spus) pentru primii 10-14 brokeri şi încărcarea facturii celorlalţi participanţi. Consiliul
Bursei încearcă să ne vândă această idee ca pe o modalitate de-a atrage lichiditate în
piaţă, avansând o cifră (15% în doi ani) care este rizibilă în raport cu ceea ce ar trebui
recuperat în materie de creştere a lichidităţii. Fac o paranteză şi reamintesc că în anii
de vârf se tranzacţionau la BVB 20-30 de milioane de euro zilnic, cu mai puţine
instrumente şi emitenţi decât acum şi fără Fondul Proprietatea, care contează în
prezent pentru până la 50% din tranzacţii. Punem în ecuaţie ce înseamnă acest 15% la
valoarea tranzacţiilor zilnice din prezent şi obţinem valoarea exactă a acestei iniţiative
pentru acţionari – un mare zero. Zero care se poate transforma într-un minus foarte
repede dacă, urmare a acestei măsuri, 10-20 de brokeri mici încetează să mai

Revista Presei Economice din România
plătească această taxă fixă prin comasare, acces indirect sau pur şi simplu încetarea
activităţii.
În timp ce beneficiile acestei iniţiative sunt în cel mai bun caz neclare şi pe termen
lung pentru acţionari, ele sunt foarte concrete şi imediate pentru cei 10-14 brokeri din
top care, prin angajaţii/asociaţii lor membri în Consiliul Bursei, o propun acţionarilor.
Este simplu de identificat care dintre membrii Consiliului au un interes direct în această
chestiune şi se dovedeşte că aceştia au o majoritate confortabilă. Mă întreb câţi dintre
ei şi-au declarat conflictul de interese în calitatea de angajat al intermediarilor care
beneficiază de această măsură şi s-au abţinut de la votarea acestei propuneri.
Bănuiala mea este că niciunul, ba chiar au votat-o de două ori, convocând o AGEA
inutilă în martie (care nu a întrunit cvorumul necesar), aruncând încă o dată banii
acţionarilor pe fereastră.
Mai mult, dacă această măsură se aprobă, Bursa se va afla în situaţia de a fi
reclamată cel puţin la Consiliul Concurenţei pentru impunerea unei bariere de intrare la
tranzacţionare, conform unei hotărâri recente a Asociaţiei Brokerilor.
Să ne îndreptăm acum atenţia asupra propunerii Consilului Bursei de a majora
capitalul social al Casei de Compensare Bucureşti cu 10-37 (!!) milioane de lei.
Justificare acestei investiţii, care va drena cea mai mare parte a lichidităţilor Bursei
este extrem de fragilă, împănată cu fraza sforăitoare despre importanţa „strategică” a
proiectului, beneficiile „pe termen lung”, „valoarea adăugată pentru traderi”, etc. Am sămi
permit să rezum în câteva cuvinte ce se cere de fapt: plecarea unei sume între 10 şi
37 de milioane de lei (însăşi lipsa de exactitate din solicitare spune ceva despre
seriozitatea şi soliditatea proiectului) din conturile Bursei spre Casa de Compensaţie.
Banii vor constitui capitalul social al unei noi instituţii (contraparte centrală) necesară
pentru decontarea tranzacţiilor cu derivate. Care tranzacţii cu derivate sunt sublime,
dar lipsesc cu (aproape) desăvârşire la BVB, în schimb fac pierderi masive la Sibex. În

Revista Presei Economice din România
primii ani această investiţie va produce pierderi, iar începând din anul trei (când
actualul Consiliu îşi încheie mandatul) va aduce ceva venituri (mici, incerte şi
insuficiente), dar numai dacă Bursa renunţă la decontarea tranzacţiilor spot prin
Depozitarul Central şi adoptă soluţia Contrapărţii Centrale de la Casa de Compensaţie
– adică ia bani din buzunarul depozitar (deţinut de BVB) şi îi mută în buzunarul casă
de compensaţie (deţinută tot de BVB). Are sens? Nu are, mai ales că în propunerea de
buget pe 2013 această mişcare ar duce la diminuarea cu 50% a profitului anual,
datorată reducerii veniturilor aferente lichidităţilor din cont. Mă întreb cum a avut
Consiliul în atenţie interesul acţionarilor când a pus pe hârtie această propunere. Dacă
l-a avut.
O altă propunere curioasă este răscumpărarea unui procent din acţiunile Bursei
pentru distribuirea către angajaţi şi directori. A pune pe masă o asemenea propunere
în condiţiile în care preţul şi profitul pe acţiune s-au înjumătăţit în anul trecut, iar în
bugetul pe anul curent prevede încă o înjumătăţire, este cel puţin o obrăznicie.
Valoarea acestei obrăznicii: cam 2 milioane de lei, plătiţi de acţionari.
Închei observaţiile mele cu o apreciere generală asupra proiectului de modificare a
actului constitutiv: acesta propune micşorarea cvorumurilor necesare în adunările
generale şi transferarea unor atribuţii statutare de la acţionari către Consiliul Bursei.
După modul în care actualul Consiliu promovează interesele acţionarilor, cred că nu
este cazul ca această idee să se concretizeze prin votul acţionarilor.
Concluzia mea este că propunerile pe care Consiliul Bursei la aduc la adunările
generale din aprilie consfinţesc re-mutualizarea de facto a Bursei, acestea fiind fiind
avantajoase pentru brokerii reprezentaţi în Consiliu (planul tarifar), Sibex (înfiinţarea
contrapărţii centrale) sau angajaţi (răscumpărarea acţiunilor). Toate aceste proiecte
înseamnă bani investiţi, neîncasaţi sau cheltuiţi de BVB, fără nicio compensaţie pentru
acţionari. Cred că este timpul ca acţionarii să intervină şi să respingă noul plan tarifar,

Revista Presei Economice din România
transferul de lichidităţi către Casa de Compensaţie, răscumpărarea acţiunilor în folosul
angajaţilor şi modificările actului constitutiv. De asemenea, acţionarii ar trebui să
hotărască dacă acest Consiliu îi mai reprezintă, şi dacă nu cumva este momentul unor
schimbărilor radicale în administrarea Bursei. Adrian Mănăilă este proprietarul firmei
de brokeraj Eldainvest din Galaţi şi acţionar al Bursei de Valori Bucureşti. El a fost şi
membru în Consiliul Bursei din 2006 până în 2010
ZF, http://www.zf.ro/opinii/remutualizarea-bursei-10698169
Tranzacţii cu titluri de stat de peste 10 milioane euro, vineri, la BVB
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a înregistrat vineri opt tranzacţii cu titluri de stat în
valoare de 10,14 milioane euro, de aproape şase ori mai mare decât valoarea
tranzacţiilor cu acţiuni care s-a situat la 1,82 milioane euro.
Prin patru tranzacţii au fost transferate titluri de stat în valoare de 28,45 milioane lei, cu
scadenţa în iulie 2017, prin două tranzacţii au fost transferate titluri de stat în valoare
de 8,95 milioane lei, cu scadenţa în iulie 2027, iar prin alte două tranzacţii au fost
transferate titluri de stat de 7,36 milioane lei, cu scadenţa în iunie 2017.Bursa a
consemnat şi două tranzacţii speciale cu acţiuni SIF1 Banat Crişana, în valoare de
2,34 milioane lei.
Cotaţiile acţiunilor listate la BVB s-au depreciat în medie cu 0,66%, evoluţie măsurată
de indicele compozit BET-C, în timp ce indicele BET-FI al SIF-urilor a scăzut cu 0,14%.
Pe piaţa principală a BVB - Regular - au fost realizate tranzacţii cu acţiunile emise de
52 de companii, din care 19 au înregistrat aprecieri ale cotaţiilor, iar 26 au scăzut.
Indicele BET, ce reflectă evoluţia celor mai lichide zece acţiuni listate, a înregistrat o
scădere de 0,74%, indicele blue-chip extins BET-XT al celor mai lichide 25 de
companii a scăzut cu 0,50%, iar indicele BET-NG al companiilor din sectorul de

Revista Presei Economice din România
energie şi utilităţi a scăzut cu 0,26%.Indicele BET-BK, reperul de randament al
fondurilor de investiţii, a scăzut cu 0,19%.
Capital http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/tranzactii-cu-titluri-de-stat-de-peste-10-
milioane-euro-vineri-la-bvb-180071.html
BVB închide în scădere
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a închis şedinţa de tranzacţionare de astăzi în
scădere. Indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, a încheiat în scădere cu
0,74%, fiind cotat la 5.637,12 puncte. BET-FI, indicele celor cinci societăţi de investiţii
financiare plus Fondul Proprietatea, s-a depreciat cu 0,14%, atingând valoarea de
27.274,53 puncte, în timp ce BET-C, indicele compozit al pieţei, a fost cotat la 3.037,81
puncte, coborând cu 0,66% la finalul şedinţei.
Bursa,
http://www.bursa.ro/piata-de-capital/bvb-inchide-in-scadere-
202342&articol=202342.html
Energie
Energie
OMV Petrom va investi 200 milioane euro pentru redezvoltarea
zăcământului Suplacu de Barcău
OMV Petrom va investi până în 2015 circa 200 de milioane de euro în redezvoltarea
zăcământului Suplacu de Barcău, pentru deblocarea unor rezerve suplimentare de
hidrocarburi, a anunţat vineri compania. "Operăm zăcăminte foarte mature, iar în
ultimii ani am reuşit să reducem rata declinului producţiei la circa 1% pe an. În prezent
furnizăm aproximativ 40% din necesarul de ţiţei şi gaze din România. Proiectele de
redezvoltare a zăcămintelor sunt şi vor fi esenţiale pentru a menţine producţia stabilă",
a declarat într-un comunicat directorul general executiv al companiei, Mariana
Gheorghe.

Revista Presei Economice din România
Redezvoltarea zăcămintelor are ca scop deblocarea unor rezerve suplimentare de
hidrocarburi. Prin forarea de sonde suplimentare, modernizarea echipamentelor şi
implementarea de tehnologii noi în cadrul unor zăcăminte mature se urmăreşte
îmbunătăţirea factorului de recuperare pentru ţiţei şi gaze, reducerea consumurilor
tehnologice şi energetice şi a impactului asupra mediului.
În prezent, rata medie de recuperare a rezervelor, la cele 238 de zăcăminte operate
de OMV Petrom, este de circa 25% pentru ţiţei şi circa 49% pentru gaze. "Practic, cu
ajutorul tehnologiilor noi, vom reuşi să extragem mai mult din zăcăminte care sunt în
exploatare de zeci de ani. Noi credem ca există încă potenţial în aceste zăcăminte
mature", a afirmat Gabriel Selischi, Director Zone de Producţie Interne OMV Petrom.
Zăcământul Suplacu, situat în judeţul Bihor, este exploatat de peste 50 de ani şi
asigură circa 10% din producţia de ţiţei a OMV Petrom în România. Proiectul de
redezvoltare prevede forajul suplimentar a 105 sonde, implementarea de tehnici
moderne pentru creşterea factorului de recuperare a hidrocarburilor, construirea unui
nou parc de colectare şi a unei instalaţii de tratare a apei reziduale, precum şi
modernizarea sistemului de evacuare a gazelor şi a sistemului de comprimare a
aerului.
OMV Petrom şi-a propus implementarea a 6-8 proiecte de redezvoltare de zăcăminte
până în 2015. La sfârşitul anului 2012, patru proiecte de redezvoltare a zăcămintelor
erau în faza de proiectare, iar două au depăşit stadiul deciziei finale de investiţie,
respectiv Suplacu şi Oprişeneşti. Producţia aferentă celor 6 zăcăminte reprezinta circa
40% din producţia curentă a OMV Petrom.
Investiţiile necesare pentru implementarea celor 6 proiecte, inclusiv Suplacu, se vor
ridica la circa 400 milioane de euro, iar rezervele sunt estimate la 70 milioane bep.
Acţionarul majoritar al producătorului de petrol, gaze şi electricitate Petrom este grupul

Revista Presei Economice din România
austriac OMV, alte participaţii aparţinând Ministerului Economiei şi Fondului
Proprietatea. Titlurile companiei sunt tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti.
ZF, http://www.zf.ro/companii/omv-petrom-va-investi-200-milioane-euro-pentruredezvoltarea-zacamantului-suplacu-de-barcau-10698634
Cum ar putea arăta noua schemă pentru energie regenerabilă?
Un investitor într-un proiect solar care este recompensat acum cu 6 certificate verzi
pentru fiecare megawatt/oră produs ar putea să primească din vara acestui an doar
patru, restul urmând să fie recuperat în mod eşalonat de la jumătatea anului 2016, se
arată într-un nou proiect de ordonanţă de urgenţă prin care se urmăreşte modificarea
actualei scheme de sprijin pentru investitorii în energie regenerabilă.
Investitorii în eoliene de exemplu ar urma să primească doar un certificat verde în loc
de două cât au în prezent, urmând ca abia din 2018 să-şi recupereze eşalonat numărul
de certificate amânate, potrivit acestui nou proiect de ordonanţă de urgenţă.
Modificarea ar urma să intre în vigoare din iulie, anul acesta.
Până acum, o altă variantă vehiculată în piaţă prevedea reducerea substanţială a
numărului de certificate verzi alocate pentru fiecare tehnologie în parte, concomitent cu
reducerea preţului maxim admis de lege, de la 55 euro până la 30 euro.
ZF, http://www.zf.ro/companii/cum-ar-putea-arata-noua-schema-pentru-energieregenerabila-10698353
Ministrul Energiei preia coordonarea companiilor din OPSPI
Companiile din sectorul energiei aflate in portofoliul OPSPI, care reprezinta principalul
activ al Oficiului, au fost trecute din coordonarea ministrului Economiei, Varujan
Vosganian (PNL), in cea a ministrului delegat pentru Energie, Constantin Nita (PSD),
care a primit si sefia unui departament. Modificarea a fost efectuata in Parlament,

Revista Presei Economice din România
printr-o serie de amendamente care modifica ordonanta de urgenta aprobata de
Executiv la sfarsitul anului trecut pentru reglementarea noii configuratii
guvernamentale.
In forma adoptata de Guvern era stabilit ca Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii
in Industrie (OPSPI) va fi in continuare coordonat de ministrul Economiei, post ocupat
in prezent de Varujan Vosganian (PNL). In baza acestei ordonante, pentru nouinfiintatul
post de ministru delegat pentru Energie, ocupat de Constantin Nita (PSD), nu
erau stabilite atributii concrete, formularea agreata atunci fiind ca ministrul delegat
"coordoneaza activitatile din domeniul energiei".
Printr-o serie de amendamente introduse in Parlament la aceasta ordonanta, ministrul
delegat a primit insa un Departament distinct pentru Energie, cu personalitate juridica
si atributii in coordonarea la nivel national a sectorului energetic si a resurselor
energetice, iar structurile din cadrul OPSPI cu atributii in procesul de restructurare si
privatizare a societatilor comerciale din domeniul energiei si de exercitare a calitatii de
actionar al statului la companiile nationale din energie au fost reorganizate ca directie
tot in subordinea directa a ministrului delegat.
Nita se va ocupa de 94 de companii si 16 institute de cercetare. Vosganian ramane cu
28 de companii in subordine
Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie detine in portofoliu pachetul
majoritar sau actiuni minoritare la 94 companii din domeniul petrolier, gazelor,
electricitatii si resurselor minerale, printre care Romgaz, Transgaz, Petrotrans,
Termoelectrica, complexele energetice Oltenia si Hunedoara, Hidroelectrica,
Nuclearelectrica, Electrica, CN Huilei, SNLO, CN Uraniului, Minvest, AN Apele
Minerale, Salrom, SN Carbunelui, Cuprumin, RA Activitati Nucleare (unde statul este
actionar majoritar), OMV Petrom (unde Ministerul Economiei detine 20,6% din actiuni),
Oil Terminal (59,6%), Conpet (58,7%), GDF Suez Energy (37%), EON Gaz Distributie

Revista Presei Economice din România
(37%), EON Gaz Romania (37%), Enel Distributie (23-24% in functie de filiala), Enel
Energie (36%), CEZ (18-37% in functie de societate).
La acestea se adauga 16 institute de cercetare in domeniul energiei, cu un bogat
patrimoniu imobiliar. Dintre aceste companii, o parte ar urma sa fie privatizate sau
listate pe piata de capital, asa cum Guvernul s-a angajat fata de Fondul Monetar
Internatiuonal (FMI) si Comisia Europeana (CE). Printre companiile care ar trebui
privatizate in acest an se numara Cupru Min, Oltchim, Complexul Energetic Oltenia,
Electrica, Complexul Energetic Hunedoara.
Pe langa privatizari, Guvernul a promis de mai multe ori FMI si CE ca va lista la bursa
pachete minoritare din Hidroelectrica (10%, dupa iesirea din insolventa), Romgaz
(10%, cel tarziu in octombrie), Transgaz (15%) si Nuclearelectrica (10%).
Dreptul de administrare asupra actiunilor statului la aceste companii ii va reveni,
incepand cu saptamana viitoare, exclusiv ministrului delegat pentru Energie, in timp ce
ministrul Economiei ar urma sa mai aiba un cuvant de spus doar in cazul celor 28 de
companii din industria de aparare, industria constructoare de masini, precum Romarm,
Oltchim, Plafar, Carfil (unde statul mai detine 35% din actiuni), Metrom (3,7%), UM
Cugir, UM Mija, UM Sadu (13,5%), Uzina Automecanica Moreni (12,1%), Pirochim
Victoria, Avioane Craiova, Romplumb (45%), Santierul Naval Mangalia, IAR Brasov,
Romaero, Santierul Naval 2 Mai.
Business24, http://www.business24.ro/guvern/ministri/ministrul-energiei-preiacoordonarea-companiilor-din-opspi-1527008
ANRE considera ca numarul certificatelor verzi ar trebui injumatatit
Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) apreciaza ca
numarul certificatelor verzi acordate producatorilor de energie din surse regenerabile

Revista Presei Economice din România
ar trebui redus, in unele cazuri, chiar si la jumatate. Aceasta concluzie a rezultat din
analiza pietei de energie regenerabila din 2012, potrivit ANRE.
Cea mai mare reducere a numarului de certificate verzi acordate pe MWh de energie
produsa este propusa de ANRE pentru centralele fofotoltaice, respectiv injumatatirea
de la 6 la 3 certificate. Pentru turbinele eoliene noi, ANRE recomanda scaderea
numarului de certificate verzi de la 2 pe MWh de energie la 1,5, iar pentru centralele
eoliene refolosite reducerea ar fi de la 2 la 1,3.
In cazul microhidrocentralelor, unitati cu putere instalata de pana la 10 MW, ANRE
considera ca ar fi oportuna scaderea numarului de certificate verzi de la 3 la 1,3.
"Precizam ca reducerea numarului de certificate verzi, asa cum rezulta din concluziile
raportului de monitorizare, urmeaza a fi aplicata pe baza de hotarare de Guvern, in
conformitate cu prevederile legale", arata ANRE.
In 2013 valoarea certificatelor verzi acordate producatorilor de energie regenerabila s-
ar putea dubla
Zoltan Nagy Bege, membru al Comitetului de Reglementare din ANRE, a firmat in
urma cu cateva zile ca institutia pe care o reprezinta, alaturi de premierul Victor Ponta
si ministrul delegat pentru Energie, Constantin Nita, discuta diverse posibilitati de
diminuare in acest an a efectelor in facturi a schemei de sprijin a energiilor
regenerabile.
Directorul general adjunct al companiei de stat Transelectrica, Octavian Lohan, a
declarat miercuri ca valoarea sprijinului prin certificate verzi acordat producatorilor de
energie din surse regenerabile ar putea ajunge in acest an la o valoare aproape dubla
fata de 2102, spre 600 milioane de euro, ca urmare a majorarii productiei si a ponderii
tot mai ridicate in consumul national a energiei din surse alternative.
Cerificatele verzi sunt tranzactionate la pretul maxim admis de lege, intrucat cererea
depaseste cu mult oferta. Energia produsa din surse regenerabile este sprijinita de

Revista Presei Economice din România
guvern prin schema certificatelor verzi. Fiecare producator primeste gratuit de la
Transelectrica un anumit numar de certificate verzi pentru energia pe care o produce si
o livreaza in retea. Mai departe, producatorii vand aceste certificate verzi catre
furnizori, care sunt obligati prin lege sa le cumpere, scopul fiind ca o anumita parte din
consumul final de energie sa fie asigurata de sursele regenerabile. Furnizorii isi
recupereaza costurile cu achizitia certificatelor verzi prin includerea in tarife a acestor
cheltuieli.
In prezent, energia regenerabila acopera aproximativ 8% din consumul final.
Reprezentantii investitorilor in energie regenerabila au spus de mai multe ori ca orice
scaderea a ajutorului acordat de stat prin schema certificatelor verzi va atrage
pierderea unor investitii de miliarde de euro.
Business24, http://www.business24.ro/energie/certificate-verzi/anre-considera-canumarul-certificatelor-verzi-ar-trebui-redus-chiar-la-jumatate-1526992
Cresterea pretului la gaze va determina pierderi considerabile pentru
producatori
Cresterea pretului la gazele naturale, in urma aplicarii de la 1 februarie a HG nr. 22/
2013, va determina pierderi considerabile pentru producatorii din industrie si o crestere
in lant a preturilor in intreaga economie, se arata intr-un comunicat remis vineri de
Confederatia Patronala din Industrie, Agricultura, Constructii si Servicii din Romania
(CONPIROM). "Am solicitat Guvernului amanarea aplicarii HG nr. 22/2013 cu un an de
zile, incepand cu data de 31 martie a.c., insa la aceasta solicitare nu am primit pana in
acest moment niciun raspuns.
Þinand cont de faptul ca orice modificare a preturilor materiilor prime influenteaza
decisiv structura cheltuielilor de productie si implicit functionarea unitatilor in cauza,
apreciem ca aplicarea actului normativ va determina pierderi considerabile pentru

Revista Presei Economice din România
producatorii din industrie si o crestere in lant a preturilor in intreaga economie. Agentii
economici vor fi obligati sa ia masuri radicale in privinta conservarii capacitatilor de
productie", se arata in comunicatul citat. Potrivit actului normativ care a intrat in vigoare
incepand cu 1 februarie 2013, pretul gazelor naturale din productie interna a crescut in
primele trei luni ale acestui an cu 7%, urmand ca ritmul mediu trimestrial de crestere a
pretului la gazele naturale din productia interna sa fie de peste 12%, in cazul
consumatorilor industriali.
Acestia vor ajunge astfel sa plateasca in octombrie 2014 un pret la gazele naturale din
productia interna cu 160% mai mare fata de luna ianuarie 2013. CONPIROM reuneste
in prezent 15 federatii si organizatii patronale reprezentantive din industria metalurgica,
chimica, energetica, a sticlei, domenii in care gazele naturale si energia electrica -
utilitatile in general - reprezinta peste 75% din costurile de productie. Aproximativ un
milion de salariati lucreaza in companiile membre ale CONPIROM.
Business24, http://www.business24.ro/companii/companii-romania/cresterea-pretuluila-gaze-va-determina-pierderi-considerabile-pentru-producatorii-din-industrie-1526978
Opinii
Opinii
Sorin Pâslaru - Până nu va fi un prestigiu să scrie pe cartea de vizită
Ministerul Economiei dezvoltarea nu vine
De la democratizare la naţionalizare financiară. Depozitele bancare mari nu vor mai fi
în siguranţă nicăieri în lume. Europa nu mai produce suficient ca să susţină rentele
financiare
Aderarea la zona euro. Ştim unde intrăm?
Se vorbeşte mult în România despre fuga creierelor în străinătate şi este un fapt. Dar
nu mai puţin adevărat şi îngrijorător este fenomenul fugii creierilor de la centru, din
zonele care au nevoie de competenţă pentru a croi un drum spre dezvoltare României

Revista Presei Economice din România
şi anume zona publică. O hartă a competenţelor ar arăta cum centrul, care, vrândnevrând,
este administrat public, este în suferinţă faţă de restul actorilor din economie
şi societate - private companii străine sau cu capital local, alte organizaţii.
România şi-a abandonat din păcate centrul - aşa după cum se poate vedea şi fizic, în
Bucureşti, de exemplu. Abia cu dezvoltarea Centrului Istoric din ultimii 2-3 ani au
revenit tinerii şi oamenii care mişcă în general România în centru. Altfel, sunt mari
directori de companii care nu au mai călcat de ani de zile pe Magheru, între Unirea şi
Universitate, adică la km zero al Bucureştiului.
Slăbiciunea centrului este evidentă de fapt şi politic - baronii locali sunt o consecinţă.
După 1990, oamenii competenţi au găsit posibilitatea de a lucra în privat, companii
locale sau străine, şi mulţi au explodat. Cum povestea Cristian Constantinescu, omul
care a construit de la zero cu trei milioane de dolari compania Asigurări Ion Ţiriac
plecând de la Astra Asigurări, pe atunci o companie de stat: „Simţeam că nu mai era
locul meu acolo, mă sufocam“. Şi a făcut o afacere cu venituri de 250 milioane de euro
până la retragerea sa de la conducere acum trei ani.
Au plecat de la stat, din ministere sau companii de stat, au construit, au făcut
milioane de euro, au atras tineri, au construit valori. Au creat şi creează PIB - valoarea
adăugată. În companii private locale - care au derulat afaceri de 115 mld. euro în 2011
în România, în companii private străine, cu afaceri de 98 mld. euro în 2011, conform
unui studiu recent al BNR. Companiile de stat mai au afaceri de circa 15 miliarde de
euro pe an.
Dar treaba nu e terminată. Mai este nevoie şi de o ţară. Statul strânge 44 mld. euro pe
an din contribuţii sociale şi din taxe, se mai împrumută cu 3 mld. euro să îi ajungă banii
şi redistribuie înapoi în economie cheltuieli de 47 mld. euro. Dacă aceşti bani pe care
economia îi produce cu chin, cu tineri în birouri până la 9 seara în multinaţionale, care
trebuie să producă şi salariul lor, şi profitul companiei care să meargă în străinătate

Revista Presei Economice din România
eventual, dar şi taxele şi contribuţiile pentru stat, nu sunt cheltuiţi cum trebuie - şi nu
sunt - rezultatul nu este decât o continuă frustrare că oamenii muncesc, dar sistemul
nu merge.
Fără o filieră a competenţelor la centru, în administraţie, economia aleargă în gol şi nu
produce bunuri sociale - infrastructură, sistem sanitar, educaţie - care să asigure iarăşi
resurse pentru viitor. În Franţa, absolvenţii École Nationale d'Administration (vestita
ENA) fac stagii de zece ani într-un minister, la un departament, apoi pleacă în mediul
privat sau quasi-privat (exception francaise - companii asimilate ca private precum
EDF, Renault sau Gas de France sunt de fapt controlate de statul francez) şi se întorc
eventual la vârf pe poziţii de miniştri sau secretari de stat.
Este un circuit în care intră vârfurile fiecărei generaţii. În România acest circuit al
valorii nu este garantat din păcate decât pentru puţine instituţii publice - de exemplu,
Banca Naţională a României şi într-o anumită măsură Ministerul de Finanţe, dar şi
acolo secretarii de stat numiţi recent, astăzi miniştri, s-au luat cu mâinile de cap când
au început să interacţioneze cu oamenii.
Din păcate, în rest ministerele României nu mai atrag cei mai buni absolvenţi. Cu cine
să faci politici industriale, analize sectoriale, să găseşti soluţii de colaborare cu sectorul
privat, să construieşti mecanisme eficiente, să eficientizezi structurile administrative
sau circuitele documentelor? Cu cine, când oamenii cu capacitate de analiză, minţile
merg in corpore în Big4, de exemplu, şi nu la Ministerul Economiei?
Şi cât de necesari ar fi la centru, ce valoare adăugată ar aduce. Scrie un funcţionar
într-un birou un paragraf de normă, vin 100 de experţi, fiecare de 10, de 20 de ori mai
bine plătit, ca să dezlege... ce scrie în lege. Sistemul per ansamblu pierde, pentru că
energia se risipeşte în direcţii care nu întorc profit.
De aceea au ajuns oamenii de afaceri, cum este dl. Peter Pal (unul din cei trei
fondatori ai Energobit, producător de echipamente energetice din Cluj), să răspundă

Revista Presei Economice din România
miercuri seară, la Gala ZF Dinner de premiere a celor mai mari tranzacţii din România,
la întrebarea „ce să facă guvernul să vă ajute la dezvoltarea companiei“: „Cel mai bine
să nu facă nimic“. „Să-şi ia concediu parlamentarii cât mai mult, să nu mai facă legi, să
lase treaba aşa cum e.“ Dar se poate face, actorii privaţi ai economiei pot fi puşi la
masă pentru a crea valoare adăugată locală şi mai mare decât în prezent. Pentru
aceasta însă este nevoie de oameni competenţi care să cunoască economia
românească în profunzime şi să ofere o platformă de cooperare companiilor private,
investitorilor locali sau străini. Aducerea pe teritoriul României a unei cât mai mari părţi
din lanţul valoric industrial este un obiectiv pentru dezvoltare, iar pentru identificarea
acestor lanţuri ai nevoie de competenţă în Ministerul Economiei.
De exemplu: Alro importă bauxită din Sierra Leone şi o prelucrează local, fiind una din
valorile industriale ale României. Nu reuşeşte însă să producă foiţa foarte subţire, de
zecimi de milimetru, pentru Can Pack, o mare fabrică de doze de aluminiu de lângă
Bucureşti. Aici este rolul Ministerului Economiei să găsească o soluţie - cum putem
internaliza producţia acestei materii prime pentru doze de aluminiu, ceea ce ar fi un
câştig pentru economia locală? Alt exemplu: cuprul pleacă azi materie primă din
România, ce investitori pot fi atraşi pentru prelucrarea sa locală?
Ultimii patru ani de criză au întors actorii din economie spre centru pentru soluţii.
Centrul ca generator de soluţie de criză - şi a trebuit un împrumut făcut de banca
centrală de la FMI de 13 miliarde de euro pentru echilibrarea balanţei de plăţi, centrul
ca generator de soluţie de creştere. Şi au fost acţiuni - garanţii pentru bănci (Prima
Casă şi Fondul de Garantare pentru IMM-uri), scheme de sprijin pentru energie
(certificatele verzi) sau vouchere Rabla. Însă este insuficient. Este prea slab centrul
pentru a organiza resursele coerent, pentru a oferi o direcţie. Nu abandonaţi centrul, că
altfel orice efort este în van.

Revista Presei Economice din România
ZF, http://www.zf.ro/opinii/pana-nu-va-fi-un-prestigiu-sa-scrie-pe-cartea-de-vizitaministerul-economiei-dezvoltarea-nu-vine-10698253
Producătorii: "Piaţa neagră a tutunului ar putea creşte din nou"
* Reorganizarea instituţiilor, modificarea legislaţiei şi aplicarea accizei vor
intensifica comerţul ilicit
Piaţa neagră a tutunului ar putea creşte din nou, în lunile care urmează, consideră
producătorii din domeniu, care susţin că actualul context nu ajută cu nimic sectorul în
cauză. Jucătorii din industrie susţin aceas-tă afirmaţie cu câteva argumente, printre
care se numără reorganizarea anunţată a instituţiilor competente în combaterea
contrabandei, care va crea un gol de autoritate, propunerile pentru revizuirea Directivei
pe tutun, care se află în dezbatere în Parlamentul European, precum şi devansarea cu
trei luni a creşterii accizei.
Potrivit studiului "Novel Research" pe luna ianuarie a anului în curs, comerţul ilicit
cu ţigarete a cres-cut, deja, în prima lună a lui 2013 faţă de noiembrie anul trecut, la
15,4%, de la 13% - un nivel care s-a menţinut constant pe parcursul lui 2012.
Marian Marcu, directorul companiei "Novel Research", consideră că această
evoluţie a comerţului ilicit a avut loc pe fondul majorării diferenţei de preţ între
produsele legale şi cele ilicite. În vederea reducerii contrabandei cu ţigarete,
producătorii au înaintat autorităţilor de resort o serie de propuneri concrete.
Reprezentanţii companiilor din domeniu consideră că este nevoie în continuare de
îmbunătăţirea cadrului legislativ unitar care să reglementeze mai clar infracţiunile de
contrabandă şi evaziunea fiscală.
Potrivit reprezentanţilor indus-triei, aplicarea criteriului cantitativ pentru calificarea
infracţiunii de evaziune fiscală/contrabandă, atât pe teritoriul vamal naţional, cât şi în
punctele de trecere a frontierei, ar fi de natură să simplifice procedurile.

Revista Presei Economice din România
Totodată, este necesară instituirea unor mecanisme de verificare şi calificare a
infracţiunilor în punctele de trecere a frontierei cu Ungaria şi Bulgaria, unde nu mai
există puncte de control vamal.
Atribuirea unor competenţe specifice poliţiei locale şi jandarmeriei, pentru
sancţionarea vânzării produselor de contrabandă în pieţe, târguri sau pe stradă, este o
măsură care ar trebui, de asemenea, adoptată.
O altă propunere se referă la confiscarea mijlocului de transport folosit pentru
activităţi ilicite, indiferent dacă a fost sau nu modificat în acest scop. Referitor la
aspectul menţionat, legislaţia ar trebui să prevadă că mijloacele de transport
modificate, care au fost confiscate, nu pot fi valorificate, ci distruse, pentru a nu fi
cumpărate din nou de contrabandişti.
Industria reiterează şi cererea de reluare a scanării tuturor mijloacelor de transport
în punctele de trecere a frontierei.
În acelaşi timp, sumele primite de statul român ca urmare a acordurilor semnate de
marii producători de tutun cu Comisia Europeană ar trebui să fie alocate explicit pentru
combaterea traficului ilicit, dotarea cu echipamente speciale, mentenanţa
echipamentelor existente, precum şi pentru instituirea unui fond de premiere pentru cei
care s-au remarcat prin rezultate deosebite în domeniu. La sfârşitul anului trecut, circa
trei milioane de euro primite anterior de stat în urma acestor acorduri au fost
direcţionate către ANAF/Vamă, pentru dotări.
Anul trecut, au fost încasate pes-te 3 miliarde euro din accizele şi taxele plătite de
industria tutunului, care înseamnă 2,7% din PIB, 8,9% din totalul veniturilor bugetare şi
42% din totalul veniturilor din accize.
Totodată, au fost încasate peste 2 miliarde euro din taxa pe viciu, începând din
2006, când a fost introdusă aceasta. Potrivit jucătorilor din domeniu, în medie, taxele

Revista Presei Economice din România
reprezintă 80% din preţul unui pachet de ţigarete. În sector, activează direct circa
3.000 de persoane.
Bursa, http://www.bursa.ro/companii-afaceri/tabac-2013-contrabanda-a-crescut-lapeste-15-procente-in-ianuarie-producatorii-piata-neagra-a-tut...&articol=202218.html
România ar putea deveni curând 'Pământul făgăduinţei' pentru
investitorii în terenuri agricole (AgProfessional)
Potenţialul de investiţii în terenurile agricole din Europa de Est se bucură de tot mai
multă atenţie. Informaţia a fost adusă în centrul atenţiei de organizaţii individuale de
investiţii comerciale, în scopul unor demersuri de investiţii. Investiţiile iniţiale rapide din
ultimul deceniu au determinat însă unele guverne să aplice moratorii cu privire la
achiziţionarea de către străini a unor proprietăţi, în timp ce alte guverne dezbat
punerea în aplicare a unor limitări, scrie revista lunară AgProfessional, într-un articol
semnat de editorul Rich Keller.
O ţară în care demersul privind investiţiile ar putea fi reluat în 2014 este România, dar
puţine informaţii sunt puse la dispoziţie deşi România este membră a Uniunii
Europene. Terenurile extrem de mici aflate în proprietatea unor fermieri reprezintă
configuraţia principală a proprietăţii terenurilor şi un obstacol ce trebuie depăşit în
scopul asocierii de ferme cu multe hectare, relevă autorul articolului.
Într-o postare recentă pe blogul companiei poloneze Pulawy, de îngrăşăminte şi
produse chimice, în principal azot, Hubert Kamola oferă o scurtă explicaţie a
potenţialului de investiţii în terenuri agricole.
Referitor la România, acesta notează că terenurile agricole ocupă aici 14,7 milioane de
hectare, dintre care 9,5 milioane de hectare de teren arabil. Datorită climatului
temperat, este posibilă cultivarea unor diferite tipuri de plante. După retrocedarea
drepturilor de proprietate, aproximativ 4,2 milioane de cetăţeni români au devenit

Revista Presei Economice din România
proprietari de terenuri agricole. Se estimează că 3,8 milioane de ferme funcţionează pe
13,7 milioane de hectare, cu o medie de 2,34 hectare.
Din păcate, se mai scrie pe blog, progresul automatizării şi al popularizării este lent.
Prin urmare, 30% din forţa de muncă este angajată în sectorul agricol. De asemenea,
potenţialul terenurilor, din care două treimi sunt foarte fertile, nu este folosit deplin.
Terenurile agricole din România prezintă un avantaj în plus şi anume preţul lor scăzut,
continuă autorul. Preţul unui hectar de teren este de aproximativ 2.500 de euro. Cu
toate acestea, cei dornici să cumpere pământ românesc vor trebui să aştepte până în
2014, când expiră interdicţia privind astfel de tranzacţii, impusă cumpărătorilor
individuali şi instituţionali din alte ţări ale UE. Până atunci, astfel de achiziţii sunt
posibile numai cu aprobarea instituţiilor de stat specificate.
O metodă de cumpărare a terenurilor este prin înregistrarea unei companii în
România. Datorită unor legi mai liberale, notează Kamola, astfel de întreprinderi pot
cumpăra terenuri, chiar dacă toţi proprietarii sunt străini,. Situaţia este similară şi în
cazul unor persoane străine, dar care au reşedinţa permanentă în România. O altă
soluţie este concesionarea terenului, care necesită doar înregistrarea la autoritatea
administrativă locală şi în registrul funciar corespunzător. Avertismentul este că un
astfel de contract de concesiune nu poate dura mai mult de 49 de ani.
Rezumând, România ar putea deveni curând ''Pământul făgăduinţei'' pentru persoane
fizice şi instituţii care doresc să-şi consolideze terenurile agricole. Trebuie să se
recunoască faptul că 2014 nu este o dată îndepărtată. Investitorii ar trebui să-şi ţină
ochii fixaţi pe această ţară, parţial datorită condiţiilor favorabile şi climei din România şi
parţial datorită preţurilor mici ale terenurilor agricole. Potenţialul României ca piaţă
pentru tehnologii agricole este neexploatat. Este foarte posibil ca viitorii proprietari de
terenuri agricole locale să investească în dezvoltarea proprietăţii nou dobândite, relevă
în final semnatarul articolului.

Revista Presei Economice din România
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/185560-
Romania-ar-putea-deveni-curand-Pamantul-fagaduintei-pentru-investitorii-in-terenuriagricole-AgProfessional.html
Instituţii
Instituţii
INFORMARE privind situatia IMMurilor
Conform OUG 96/2012 privind stabilirea unor masuri de reorganizare in cadrul
administratiei publice centrale si pentru modificarea unor acte normative si a HG nr. 47
din 19 februarie 2013 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei ,
Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Intreprinderi Mici si
Mijlocii a fost desfiintata, iar activitatea sa a fost preluata de Ministerul Economiei prin
Directia Politici pentru IMM, Mediu de Afaceri si Cooperatie si prin Directia
Implementare Programe pentru IMM.
Informatii actualizate despre activitatea acestor directii si despre derularea programelor
preluate de la fosta Agentie pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru
Intreprinderi Mici si Mijlocii pot fi aflate accesand site-ul www.minind.ro, sectiunea
Domenii/ Sectoare, subsectiunea Politici si Programe pentru IMM
(http://www.aippimm.ro/) .
Ministerul.Economiei,http://www.minind.ro/presa_2013/martie/info_ref_DIPIMM_28032
013.pdf
Ministrul Grapini participa la reuniunea SUERD
Ministrul Delegat pentru IMM-uri, Mediu de afaceri si Turism, doamna Maria Grapini
participa la Reuniunea Forumului Naţional Strategia UE pentru regiunea Dunării
(SUERD)

Revista Presei Economice din România
Ministrul Delegat pentru IMM-uri, Mediu de afaceri si Turism va participa astazi, 28
martie 2013, la Reuniunea la nivel ministerial a Forumului Naţional Strategia UE pentru
regiunea Dunării (SUERD) ce se desfasoara in cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
In cadrul reuniunii, Ministrul Delegat pentru IMM-uri, Mediu de afaceri si Turism,
doamna Maria Grapini va avea o interventie cu privire la dezvoltarea turismului şi
valorificarea patrimoniului natural şi a moştenirii cultural-istorice în regiunea dunăreană
românească prin dezvoltarea infrastructurii specifice, prin intense acţiuni de promovare
şi, nu în ultimul rând, prin crearea de noi locuri de muncă.Strategia UE pentru regiunea
Dunării (SUERD) este proiectul politic de amploare şi vizibilitate lansat de România
împreună cu un alt stat membru (Austria), singura inițiativă a țării noastre de la aderare
până în prezent care a fost andosată de un Consiliu European.
SUERD a fost adoptată în iunie 2011 ca strategie macro-regională a Uniunii Europene.
Este cea de-a doua strategie macro-regională UE, după Strategia pentru regiunea
Mării Baltice adoptată în 2009, dar prima care include atât state membre UE cât și
state din vecinătatea sud-estică și estică a Uniunii.
Strategia UE pentru regiunea Dunării (SUERD) este un instrument comunitar de
cooperare macro-regională destinat dezvoltării economice şi sociale a macro-regiunii
dunărene prin punerea în aplicare a politicii de coeziune a UE în corelare cu
obiectivele Agendei Europa 2020.Partenerul principal al statelor participante în
implementarea Strategiei Dunării este Comisia Europeană, cu rol de facilitator al
implementării, dar şi de evaluator al progreselor înregistrate.
Ministerul.Economiei,
http://www.minind.ro/presa_2013/martie/info_participare_ministrul_Grapini_SUERD_2
8032013.pdf

Revista Presei Economice din România
Ministrul Delegat pentru IMM-uri, Mediu de afaceri si Turism, doamna
Maria Grapini participa la Conferinta Anuala Anticoruptie
Ministrul Delegat pentru IMM-uri, Mediu de afaceri si Turism va participa astazi, 28
martie 2013, la Conferinta Anuala Anticoruptie, ale carei lucrari vor avea loc la Palatul
Parlamentului, Sala Drepturilor Omului. Evenimentul este parte a proiectului Masuri
suplimentare in vederea realizarii obiectivelor de referinta din cadrul Mecanismului de
Cooperare si Verificare, finantat de Ministerul Afacerilor Externe din Olanda prin
intermediul Ambasadei Regatului Tarilor de Jos la Bucuresti. Proiectul are ca scop
cresterea gradului de cunoastere si vizibilitate a masurilor de prevenire a coruptiei in
sectorul public si privat.In cadrul conferintei, Ministrul Delegat pentru IMM-uri, Mediu
de afaceri si Turism, doamna Maria Grapini va tine un discurs cu privire la Platforma de
cooperare a mediului de afaceri - clauza anticorupţie, programe de conformitate, bune
practici în implementarea codurilor de conduită.
Ministerul Economiei, http://www.minind.ro/presa_2013/martie/Info-ministrul-Grapini-
Conferinta-anuala-anticoruptie-28032013.pdf
Ministerul Economiei a lansat dezbaterea pentru elaborarea Strategiei
de reindustrializare a României
Ministerul Economiei a găzduit, joi, 28 martie 2013, prima întâlnire a Comisiei
Consultative de elaborare a Documentului de Politică Industrială. Din această Comisie
fac parte, pentru moment, manageri si proprietari de mari companii românesti si
multinationale (care sunt principalii exportatori, angajatori si contributori la bugetul de
stat), bancheri, reprezentanti ai mediului academic, consultanti financiari, avocati,
jurnalisti, în total peste 40 de personalităţi.
Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a precizat, la începutul reuniunii, că această
Strategie îsi propune să facă o evaluare riguroasă a industriei românesti în prezent si

Revista Presei Economice din România
să identifice principalii poli de crestere economică. “Vom elabora o hartă economică si
o hartă a parcurilor industriale, instrumente care vor ajuta investitorii locali si străini”, a
spus Varujan Vosganian.
“România are o economie care poate fi caracterizată ca fiind mai mult complementară
decât competitivă în raport cu economiile celorlalte state membre ale Uniunii
Europene. Este evident că singura cale pentru România de a reduce decalajele socioeconomice
faţă de media statelor membre ale UE este creşterea competitivităţii”, a
declarat, la rândul său, Adrian Ciocănea, secretar de stat în Ministerul Economiei si
coordonator al politicilor industriale. Acesta a spus că Strategia de Reindustrializare va
fi corelată cu politica industrială a UE si cu programele de atragere a fondurilor
europene în ciclul bugetar 2014-2020.
Presedintele Asociatiei Constructorilor de Automobile din România si vicepresedintele
Dacia Group, Constantin Stroe, a apreciat că această Strategie de Reindustrializare
este binevenită si deosebit de utilă pentru societatea românească. “Industria auto are
încă un potential extrem de ridicat si va fi principalul exportator al României în următorii
ani”, a evidentiat Constantin Stroe.
Economistul-şef al Băncii Nationale a României, Valentin Lazea, a prezentat un studiu
elaborat de experti ai Comisiei Nationale de Prognoză care arată performantele
economiei românesti în perioada 2000-2010 si potentialul ei de crestere.
Director General al Hewlett-Packard (HP) România, Radu Enache, a precizat că
Executivul si mediul de afaceri local ar trebui să folosească modelele de succes ale
companiilor multinationale, precum Renault si HP. “Trebuie să stimulăm capitalul
românesc si să încurajăm firmele locale să lucreze în parteneriat cu cele
multinationale”, a afirmat Radu Enache.
CountryManager la ArcelorMittal Galati, Ionel Bors, a arătat că preturile mari la energie
afectează industria prelucrătoare, adăugând că multe firme partenere ale combinatului

Revista Presei Economice din România
siderurgic suferă din cauza taxelor ridicate.Presedintele Consiliului de Administratie al
Alro Slatina, Marian Năstase, a specificat că fabrica din Slatina exportă peste 70% din
capacitate, fiind una dintre cele mai performante unităti de producere a aluminiului si
una dintre cele opt fabrici acreditate pe plan global pentru industria aeronautică.
Presedintele Consiliului Investitorilor Străini si Directorul General al Raiffeisen Bank,
Steven van Groningen, s-a referit la sursele de finantare ale acestui complex proces
de reindustrializare. El a subliniat că investitorii locali si companiile multinationale au
nevoie de stabilitate si predicitibilitate fiscală si legislativă. “În opinia mea nu există
nicio diferentă între capitalul românesc si cel străin, important este să lucrăm eficient”,
a mentionat Steven van Groningen.
Strategia de Reindustrializare a României va fi finalizată până la sfârşitul acestui an,
urmând să fie asumată de Guvern. “Avem nevoie de un nou proiect national, până
acum singurul proiect major asumat de întreaga clasă politică a fost aderarea la
Uniunea Europeană. Trebuie ca industria noastră să fie un element de demnitate
natională”, a tras concluzia ministrul Economiei, Varujan Vosganian. Membrii Comisiei
au stabilit să aibă o nouă întâlnire în luna mai a acestui an. Până atunci, vor fi
centralizate propuneri din partea membrilor Comisiei, astfel încât în luna septembrie să
fie deja definitivat un Document de Politică Industrială. În scurt timp, vor avea loc
întâlniri cu reprezentanţi ai industriei prelucrătoare, industriei de servicii, din domeniul
energetic, pentru a se putea face o evaluare a opţiunilor fiecărei industrii. În cadrul
strategiei va fi prezentă şi o viziune privind dezvoltarea de natură tehnologică şi
inovativă, precum şi o componentă privind polii de creştere şi parcurile industriale.
Totodată, pe 2 aprilie, la Hotelul Hilton din Bucureşti, va avea loc conferinţa „Focus
Industrial – Reindustrializarea României”, organizată de publicaţia Focus Energetic sub
egida Ministerului Economiei, când va fi prezentată public componenţa Comisiei
Consultative, precum şi conceptul privind Documentul de Politică Industrială.

Revista Presei Economice din România
Ministerul
Economiei,
http://www.minind.ro/presa_2013/martie/Com_Comisie_consultativa_reindustrializare_
28032013.pdf
Băsescu: Trebuie să ne integrăm în Schengen şi zona euro înainte de
revizuirea tratatelor UE
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, că anticipează o revizuire a tratatelor
UE, în următorii doi-trei ani, iar singura şansă a României este să se integreze rapid în
zona euro şi Schengen, înainte de această revizuire.
"Este esenţial ca România să accelereze procesul de integrare în Uniunea Europeană.
(...) Uniunea Europeană este frământată, decizii ca cea din Cipru nu ar fi fost de
imaginat acum câţiva ani. (...) Ce s-a întâmplat în Cipru ne arată că, adesea, putem să
punem sub semnul întrebării principii pe care le-am afirmat ani de zile. Mai mult decât
atât, ne arată că structura Uniunii Europene este încă fragilă şi o Europă cu două
viteze este oricând posibilă. De aceea susţin că accelerarea procesului de integrare în
Uniunea Europeană este unul fundamental pentru România", a afirmat preşedintele
Băsescu, la Congresul avocaţilor.
Şeful statului a apreciat că "o revizuire a tratatelor UE este iminentă".
"Am convingerea că în următorii doi-trei ani, deşi numai ce a intrat în vigoare Tratatul
de la Lisabona, în următorii doi-trei ani tratatele UE se vor revizui din nou pentru
adaptarea la realităţi. Şi vor fi două realităţi, realitatea statelor performante şi realitatea
statelor neperformante. De aceea, România trebuie să îşi fixeze priorităţile de integrare
ca fiind cele mai mari priorităţi ale ei", a mai spus Băsescu.
El a afirmat că accederea în Schengen, în zona euro şi consolidarea statului de drept
trebuie făcute "credibil şi rapid" şi "în timp util, până la începerea discuţiilor despre
revizuirea tratatelor UE".

Revista Presei Economice din România
"Îmi este clar că sunt state care nu vor să mai plătească pentru statele care nu se
integrează. Şi nu ştiu dacă este pe bună dreptate sau nu, dar acest proces există.
Aceste semne de întrebare în mod nepublic sunt ridicate în cancelariile europene", a
afirmat şeful statului.
De asemenea, el a reluat ideea că politicienii români nu pot negocia la nivel UE
respectarea standardelor cerute în monitorizarea MCV. "România poate negocia atunci
când îşi poate facea treaba la ea acasă, nu ai cum să negociezi cu statele membre ce
va ca la piaţă: «Hai treceţi-ne şi pe noi pe malul celălalt chiar dacă nu suntem ca voi».
Noi ne-am angajat să fim ca ei când am cerut să intrăm în UE. (...) Nimeni nu ne cere
să fim mai sfinţi decât Fecioara Maria, dar ne cer să respectăm nişte standarde
politice, standarde de conduită care să fie asemănătoare lor", a spus Băsescu.
El a adăugat că nu consideră că europenii sunt perfecţi, însă şi situaţia din România
trebuie să fie cel puţin la acel nivel de imperfecţiune. Preşedintele a spus că România
nu are alternativă la integrarea deplină în Uniunea Europeană şi "nu are soluţie reală"
oricine gândeşte că putem rămâne într-o "zonă gri".Preşedintele a subliniat că s-a
creat în ultima perioadă "impresia că România este un stat corupt", iar el nu contestă
acest lucru, însă "a nu recunoaşte că judecători, procurori, avocaţi, în ultimii cinci ani,
au reuşit să lupte eficient împotriva corupţiei este greşit".
ZF, http://www.zf.ro/politica/basescu-trebuie-sa-ne-integram-in-schengen-si-zona-euroinainte-de-revizuirea-tratatelor-ue-10699068
Băsescu: Vă garantez că nu voi accepta niciodată în România măsuri
ca în Cipru
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, că garantează că nu va accepta
niciodată luarea în România a unor măsuri de genul celor luate în sistemul bancar din
Cipru. "Decizii ca cele din Cipru nu ar fi fost de imaginat acum câţiva ani. Şi cel puţin în

Revista Presei Economice din România
ceea ce mă priveşte vă garantez că niciodată nu voi fi adeptul unor astfel de măsuri
sau nu voi accepta astfel de măsuri în România", a afirmat şeful statului.
El a mai spus că situaţia din Cipru arată că "adesea putem să punem sub semnul
întrebării principiile pe care le-am afirmat ani de zile". Şeful statului a mai arătat că la
nivelul UE sunt state care nu mai acceptă să plătească pentru alte state şi că în
curând, peste doi, trei ani, este posibilă o revizuire a tratelor UE care să afirme
diferenţa între statele performante şi cele neperformante, iar România în acest context
trebuie să accelereze procesul de integrare atât în zona euro, cât şi în spaţiul
Schengen, precum şi consolidarea statului de drept.
ZF, http://www.zf.ro/politica/basescu-va-garantez-ca-nu-voi-accepta-niciodata-inromania-masuri-ca-in-cipru-10698796
Grapini a lansat pe Facebook un concurs de idei pentru noul brand
turistic al Romaniei
Ministrul delegat pentru IMM, Turism si Mediu de Afaceri, Maria Grapini, a lansat la
jumatatea lunii martie pe pagina personala de Facebook un concurs de idei pentru
alegerea unui nou brand turistic al Romaniei si a cerut opinii despre actualul brand
care, spune ea, nu sunt pozitive.
"Am postat pe Facebook lansarea unui concurs de idei pentru alegerea brandului
turistic al Romaniei si am cerut opinii tocmai pentru a evalua perceptia fata de brandul
sectorial de turism. Clar, parerile nu sunt pozitive", se arata intr-un raspuns transmis de
Maria Grapini la solicitarea Mediafax.
Potrivit acesteia, conform desfasuratorului de implementare a programului de
promovare a brandului, trebuie comandat un studiu de impact al brandului actual.
Brandul turistic al Romaniei, care contine celebra frunza, a fost lansat in anul 2010, si
doar crearea lui a costat peste 800.000 de euro. "Urmeaza sa se lanseze o licitatie

Revista Presei Economice din România
pentru contractarea unei firme care sa faca acest studiu. Consilierii si expertii vor
decide daca este cazul de rebranduire a sectorului de turism", a mai spus ministrul.
Grapini a afirmat ca prioritatea o reprezinta insa implementarea catorva masuri
esentiale pentru turism, care sa duca la cresterea indicatorilor relevanti ai sectorului.
Printre acestea se numara modificarea sau promovarea unor legi. "Alte masuri sunt de
ordin economic, cum ar fi proiectele in infrastructura, iar in aceasta directie lucram
impreuna cu Ministerul Dezvoltarii Regionale la stabilirea prioritatilor. Evident ca avem
si masuri de promovare prin evenimente, publicitate si targuri internationale. Eu cred
ca dezvoltarea turismului balnear, cultural si a eco-turismului pot aduce Romaniei un
plus la bugetul national", a mai spus ea.
In perioada 2010-2012, pentru crearea si promovarea brandului turistic al Romaniei s-
au cheltuit peste 56 de milioane de lei (13 milioane de euro), bani provenind din fonduri
europene.
Business24, http://www.business24.ro/turism/turism-in-romania/grapini-a-lansat-pefacebook-un-concurs-de-idei-pentru-noul-brand-turistic-al-romaniei-1526987
Ministrul Lucia Varga: Vom acorda despăgubiri primăriilor care deţin
păduri în parcurile naturale
Ministrul delegat al Apelor şi Pădurilor, Lucia Varga, a declarat, vineri, în cadrul unei
conferinţe de presă susţinute la Bistriţa, că primăriile care deţin suprafeţe de păduri în
arealul parcurilor naturale şi nu le pot exploata vor primi compensaţii, această
prevedere urmând să fie inclusă în noul Cod Silvic.
"Vrem să introducem obligaţia despăgubirii proprietarilor care deţin proprietăţi în
parcurile naturale, în zona pădurilor de pe marginea cursurilor de apă sau păduri cu rol
strategic. Vrem să le dăm compensaţii, însă perioada în care vom începe acordarea

Revista Presei Economice din România
acestora trebuie să o evaluăm, pentru că trebuie să identificăm sumele şi să vedem
cuantumul lor şi să vedem cum putem bugeta aceste sume", a spus Varga.
Potrivit ministrului, Comisia Europeană şi-a dat deja acordul pentru acordarea acestor
despăguburi, însă ele nu vor putea fi plătite mai devreme de anul 2014.
"Noi avem începută procedura, am obţinut din partea Comisiei Europene acceptul că
putem da aceste compensaţii, acum identificăm ca şi cuantum ce ar însemna ele şi
identificăm sume. Probabil să gândim la bugetul de anul viitor să facem aceste
propuneri, dar deocamdată nu le putem acorda din acest an", a precizat Lucia Varga.
Întrebată despre o posibilă deschidere a parcurilor naturale spre o exploatare turistică
a acestor zone, ministrul Lucia Varga a spus că este de acord cu o astfel de măsură,
dar deocamdată aceasta nu poate fi luată pentru că parcurile naturale nu au aprobate
planurile de management.
"Din păcate, parcurile naturale nu au aprobate planurile de management, asta
înseamnă că nu au delimitate foarte clar zona de dezvoltare, zona tampon, zona de
conservare şi de aici porneşte totul. Neavând planul aprobat, ei suflă şi în iaurt. Pe de
altă parte, comunităţile locale trebuie să dea drumul la construcţii. Trebuie să
înţelegem că trebuie să dezvoltăm activităţi în parcurile naţionale, că doar sunt
frumuseţi care trebuie puse în valoare, dar situaţia pe care eu am identificat-o este
lipsa acestor planuri de management neaprobate. E o perioadă în care asta facem,
lucrăm la aprobarea lor şi la punerea lor în practică. Aceste planuri de management,
după ce se aprobă, mai trebuie să ai şi resursele pentru a pune în practică măsurile
din planuri", a explicat ministrul delegat al Apelor şi Pădurilor.
Pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud se află două parcuri naţionale, cel din Munţii Rodnei
şi cel din Munţii Călimani, iar primarii comunelor care deţin suprafeţe în aceste zone au
cerut de mai mulţi ani acordarea unor despăgubiri, având în vedere că sunt obligaţi să
asigure paza acestor fonduri forestiere, dar nu pot exploata nimic.

Revista Presei Economice din România
Ministrul delegat Lucia Varga s-a întâlnit vineri, la Bistriţa, cu prefectul judeţului, Ioan
Ţintean, preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Radu Moldovan, cu primarii
şi şefii de ocoale silvice din judeţ, ocazia cu care au fost discutate principalele
modificări ce vor fi aduse Codului Silvic şi managementul situaţiilor de urgenţă în caz
de inundaţii şi secetă hidrologică.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/185679-Ministrul-
Lucia-Varga-Vom-acorda-despagubiri-primariilor-care-detin-paduri-in-parcurilenaturale.html
Costin Lianu (Ministerul Economiei): Noua strategie de export a
României va fi gândită pentru ciclul financiar 2014-2020 al UE
Noua Strategie Naţională de Export (SNE) va fi gândită de către Consiliul de Export
pentru ciclul financiar 2014-2020 al Uniunii Europene (UE), pentru a facilita accesarea
fondurilor europene, pentru corelarea cu strategia UE privind Regiunea Dunării, şi va
urmări încurajarea specializării pe cât mai multe nişe de piaţă, a declarat pentru
AGERPRES coordonatorul SNE, dr. Costin Lianu, director în Ministerul Economiei.
'Strategia Naţională de Export va fi cel de-al treilea exerciţiu de această natură pentru
România şi va fi proiectată în funcţie de ciclul financiar 2014-2020 al Uniunii Europene
pentru a fi în consonanţă cu obiectivul naţional de accesare a fondurilor europene.
Este prematur să detaliem acum coordonatele SNE, dar una dintre paradigmele
acesteia, alături de parteneriatul public-privat în asigurarea managementului său, va fi
concentrarea eforturilor pe creşterea capacităţii firmelor şi, în general, a economiei
româneşti, de a crea, adăuga, reţine şi capta valoarea în lanţul valoric naţional,
indiferent de originea capitalului. Nu facem diferenţiere între capital român şi capital
străin pentru că o specializare înaltă, care integrează lanţul valoric naţional, contribuie

Revista Presei Economice din România
la identitatea competitivă a României, chiar dacă vectorul este capitalul străin', a spus
Costin Lianu.
Acesta a precizat că este nevoie de 'o analiză a lanţurilor valorice mondiale, a modului
în care România se integrează în aceste lanţuri şi locurile pe lanţurile valorice unde
putem acapara poziţii durabile pe pieţele internaţionale, chiar şi în comerţul cu produse
intermediare'.
Întrebat despre principala deosebire a SNE 2014-2020 faţă de precedenta strategie,
reprezentantul Ministerului Economiei a arătat că aceea a fost făcută în contextul
provocărilor legate de efectele crizei globale, în timp ce noul document va urmări
'înţelegerea modului în care funcţionează lanţurile valorice globale şi ce efecte induce
procesul de fragmentare a comerţului internaţional în activităţi din ce în ce mai
specializate, pe verticală, dar şi externalizările de activităţi productive'.
'Ar trebui ca producătorii români să se specializeze şi pe nişe de piaţă, inclusiv în sfera
serviciilor, care nu sunt cuprinse clasificarile CAEN şi care, de multe ori, scapă
statisticilor', a subliniat dr. Costin Lianu.
În opinia sa, specializarea şi integrarea producătorilor români în lanţuri valorice
mondiale, în calitate de sub-furnizori de produse cu valoare adăugată ridicată, le poate
oferi acestora perspectiva unor noi pieţe de desfacere mai sigure.
'După ce s-au specializat pe lanţul de furnizare al Dacia, mulţi exportatori români de
produse din domeniul auto, dar şi din altele, caută să livreze la alţi producători de pe
lanţul Mercedes sau al altor producători. În prezent, sunt firme româneşti care caută să
livreze componente auto sau alte subcomponente industriale în India, în China şi în
alte ţări', a spus directorul din ME.
Referindu-se la specializarea în ţară a producătorilor români, datorită prezenţei
capitalului străin, coordonatorul SNE a apreciat că 'îngemănarea şi sinergiile între
capitalul străin şi capitalul autohton sunt benefice şi trebuie valorificate, puse să

Revista Presei Economice din România
lucreze în avantajul societăţii româneşti. Crearea şi captarea de valoare pe lanţul
valoric naţional este, până la urmă, rodul societăţii româneşti, iar participarea
capitalului străin decisă prin localizarea în România implică forţă de muncă bine
calificată şi specializată, creativitate românească'.
Exportul realizat de către capitalul străin implică multe sub-furnituri naţionale, locale de
produse şi servicii româneşti şi, cu cât acestea sunt mai multe şi mai specializate, cu
atât capitalul străin va fi mai bine inserat în economia românească. 'Nu în ultimul rând,
capitalul străin introduce şi consacră o cultură managerială corporatistă care va
permite şi creşterea abilităţilor manageriale în general', a adăugat reprezentantul
Ministerului Economiei.
Dr. Costin Lianu a fost coordonatorul Strategiei Naţionale de Export pentru 2005-2009
şi 2010-2014. După declanşarea crizei economice mondiale, Strategia Naţională de
Export a României a urmărit să prioritizeze pieţele ţintă mai puţin afectate de criză, în
general cele dinafara UE. Astfel, au fost identificate 15 sectoare strategice cu pieţele
ţintă non-UE aferente. În acest context, şi programul de participare a României la
târguri şi expoziţii internaţionale, precum şi organizarea de misiuni economice
specializate a fost recalibrat. Anul trecut, România a participat cu pavilion naţional la
61 târguri şi expoziţii internaţionale specializate pe 18 domenii de activitate.
În 2011, exporturile au atins un volum de 45,040 miliarde euro (+20,5%), iar importurile
au crescut la 54,823 miliarde euro (+16,9%), faţă de 2010, reprezentând o creştere de
circa trei ori atât a schimburilor comerciale totale, cât şi a exporturilor, comparativ cu
cele înregistrate cu circa 10 ani în urmă.
Pentru 2012, conform estimărilor Institutului Naţional de Statistică (publicate în luna
martie 2013), deşi exporturile pe luna decembrie 2012 au scăzut cu 5%, se
previzionează un nivel aproximativ al exporturilor pe tot anul 2012 similar celui din anul
2011, cu o uşoară scădere de 0,5% datorată unei evoluţii defavorabile a comerţului cu

Revista Presei Economice din România
principalii parteneri comerciali şi retragerii de pe piaţa din România a unor investitori
strategici (Nokia - locul 2 la export).
Evoluţia pozitivă a exporturilor româneşti, înregistrată în ultimii ani, a determinat o
creştere a ponderii exporturilor în PIB-ul României: de la 23,7%, cât reprezenta în
2007, la circa 34,5%, în 2011.
În contextul apariţiei cercetării 'Capitalul majoritar străin în companiile-noduri de pe
principalele pieţe din România', coordonată de prof. dr. Cezar Mereuţă, dr. Costin
Lianu a avut, joi, o intervenţie pe tema prezenţei capitalului străin în economia
naţională.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/185662-Costin-
Lianu-Ministerul-Economiei-Noua-strategie-de-export-a-Romaniei-va-fi-gandita-pentruciclul-financiar-20142020-al-UE.html
Finanţele vor să atragă în aprilie 2,5 miliarde lei şi 200 milioane de euro
de pe piaţa locală
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a anunţat că vor să împrumute de pe piaţa locală
în luna aprilie 2,5 miliarde de lei prin vânzarea de obligaţiuni de stat şi încă 200
milioane euro prin redeschiderea unei emisiuni cu scadenţa la trei ani.
Pentru luna martie, Trezoreria a anunţat că intenţionează să atragă 3 miliarde de lei
prin vânzarea de titluri de stat pe piaţa locală, iar administratorii datoriei publice au
atras exact sumele planificate.
Toate licitaţiile programate pentru aprilie sunt pentru obligaţiuni, iar prima operaţiune
este programată pentru joi, 4 februarie, pentru titluri cu scadenţa la cinci ani. Valoarea
programată a operaţiunii de joi este de 400 milioane lei.
Celelalte licitaţii au fost planificate pentru vânzarea de obligaţiuni cu scadenţe cuprinse
între 2 şi 10 ani.De asemenea, pe 11 aprilie, Finanţele au planificat operaţiunea pentru

Revista Presei Economice din România
vânzarea de obligaţiuni denominate în euro şi scadente în februarie 2016, în valoare
de 200 milioane euro.
Administratorii datoriei publice au mai vândut titluri cu aceeaşi maturitate, în luna
ianuarie, la un randament mediu de 3,14% pe an. Atunci, Trezoreria a atras 502,5
milioane euro.De la începutul anului, Ministerul Finanţelor Publice a împrumutat de pe
piaţa internă 18,42 miliarde lei, la care se adaugă 502,5 milioane euro şi 1,5 miliarde
de dolari.
Economica, http://www.economica.net/finantele-vor-sa-atraga-in-aprilie-2-5-miliardelei-si-200-milioane-de-euro-de-pe-piata-locala_49159.html
Ministrul delegat pentru Energie a discutat cu omologul său din
Ungaria despre colaborarea în domeniul energetic
Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a discutat cu omologul său din
Ungaria, Pal Kovacs, despre proiectele de interes comun din domeniul energiei,
precum Tarniţa-Lăpuşteşti, interconectarea reţelelor de gaze şi energie electrică,
proiectele strategice pentru asigurarea securităţii energetice - AGRI şi Nabucco,
informează un comunicat al Ministerului Economiei remis, vineri, AGERPRES.
Cele două părţi şi-au reafirmat angajamentul faţă de implicarea în dezvoltarea
proiectelor Nabucco şi AGRI, menţionându-se importanţa interconexiunilor la nivel
regional. Proiectul Tarniţa-Lăpuşteşti a fost unul dintre punctele de interes aflate pe
agenda discuţiilor, datorită importanţei strategice, pe termen mediu şi lung, pe care o
poate avea implementarea acestuia. De asemenea, discuţiile au vizat oportunităţile de
colaborare în domeniul energetic privind dezvoltarea unei pieţe regionale de energie;
interconectarea pieţei energiei electrice româneşti la piaţa HU-SK-CZ; privatizările din
sectorul energetic din România.

Revista Presei Economice din România
Întâlnirea cu ministrul de stat pentru Energie, Pal Kovacs, s-a axat pe consolidarea
relaţiei dintre cele două state în vederea dezvoltării unui pol energetic în regiune. În
cadrul discuţiilor, ministrul Pal Kovacs a prezentat priorităţile Guvernului ungar în
domeniul energiei, menţionând importanţa colaborării dintre ţările din regiune.
'Consolidarea relaţiilor dintre România şi Ungaria, în special în domeniul energetic, va
contribui la dezvoltarea ambelor state, permiţându-ne să valorificăm oportunităţile din
acest domeniu. Există proiecte de interes comun, cu importanţă strategică la nivel
regional şi local, şi intenţionăm să avem o colaborare dinamică, astfel încât să ne
atingem obiectivele privind independenţa energetică şi dezvoltarea unei pieţe de
referinţă în această regiune a Europei, din punctul de vedere al vânzării şi cumpărării
de energie. Pentru continuarea discuţiilor privind colaborarea dintre România şi
Ungaria, i-am adresat omologului meu o invitaţie la Bucureşti', a declarat Constantin
Niţă.
În cadrul vizitei de lucru, au mai fost programate întâlniri cu reprezentanţii celor mai
importante companii de profil din Ungaria - MVM Group şi MOL Group. Constantin Niţă
a efectuat o vizită oficială în Republica Ungară, în perioada 27-29 martie, la invitaţia
ministrului de stat pentru Energie, Pal Kovacs. Din delegaţia română au făcut parte
Remus Borza, administrator judiciar al Hidroelectrica; Ioan Rusu, director general
Transgaz; Mirela Săndulescu, şef Birou Strategie Cooperare OPCOM.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/185671-Ministruldelegat-pentru-Energie-a-discutat-cu-omologul-sau-din-Ungaria-despre-colaborareain-domeniul-energetic.html