Revista Presei Economice

Revista Presei Economice din România
Revista Presei Economice
România
24 septembrie 2012

Revista Presei Economice din România
Cuprins
Fonduri europene ....................................................................................................... 8
Guvernul alocă 475 de milioane de lei pentru plăţi restante către beneficiarii
POSDRU ................................................................................................................... 8
Leonard Orban: Plăţile CE pe POSDRU ar putea fi reluate în decembrie .......... 9
AOAR cere Guvernului o analiză a efectelor privind blocarea decontarii celor 5
programe operaţionale ............................................................................................. 10
CJ Timiş a finalizat reabilitarea unui drum judeţean, proiect european de 43 mil.
lei 12
CJ Maramureş promovează turismul în defileul Lăpuşului cu 1 mil. lei ............ 12
Tunul de 1,8 milioane € de la ADRNV blochează fondurile europene pentru
Ardeal ...................................................................................................................... 13
Ministerul Muncii refuza sa transmita informatii despre remedierea deficientelor
POSDRU ................................................................................................................. 16
Investitii ..................................................................................................................... 18
România, „în cărţi“ pentru o investiţie majoră ................................................... 18
Companii ................................................................................................................... 19
Eurocopter România a lansat primul elicopter Puma Mk2 modernizat ............. 19
Dacia este cel mai mediatizat brand auto în România ..................................... 21
Tarom va avea un management privat. Selecţia începe luni ............................ 24
Dan Diaconescu NU a semnat contractul pentru cumpărarea Oltchim, acuzând
inadvertenţe în document......................................................................................... 25

Revista Presei Economice din România
CONTROL LA OLTCHIM: DNA, Fiscul şi Corpul de Control al premierului fac
verificări ................................................................................................................... 27
Fondatorul Best Computers aduce brandul de lux Roberto Cavalli .................. 28
A&D Pharma: creştem cu 10% anul acesta, la afaceri de 800 mil. euro, uşor
peste piaţă ............................................................................................................... 29
Storience, rebranding pentru Shakespeare School .......................................... 29
DB Schenker isi dubleaza suprafata ocupata in Phoenix Logistics Center din
Bucuresti .................................................................................................................. 30
Radcom a inchiriat 2.000 mp de birouri in apropiere de Barbu Vacarescu ....... 31
Zitec recrutează 20 de specialiști IT pentru un partener american ................... 32
Vezi cine a câştigat contul de PR al PayPoint România ................................... 33
Peste 90% din investiţiile "Electromagnetica" - direcţionate către producţia de
energie ..................................................................................................................... 34
11.000 de IMM-uri vor beneficia de garantii de peste 3 miliarde de lei ............. 43
Ruşii de la TISE rămân interesaţi de Oltchim ................................................... 44
Trenduri şi statistici .................................................................................................. 45
Consumul de gaze naturale a totalizat 85,411 milioane MWh, în primele 7 luni
din 2012 ................................................................................................................... 45
Prognoze: scad chiriile pe termen scurt ........................................................... 46
Câţi PENSIONARI DE LUX există în România. Câţi români au pensii de peste
5.000 de lei .............................................................................................................. 48
Crăciun, Cegedim: Piaţa farma va creşte cu 6% anul viitor .............................. 48
Americanii cumpara cereale din Romania la preturi fara precedent ................. 49
CURSUL leu/euro CREŞTE pentru a cincea sesiune consecutiv ..................... 49
Numărul procedurilor de insolvenţă deschise în 2012 ar putea depăşi nivelul din
2011. ........................................................................................................................ 50

Revista Presei Economice din România
STUDIU: 40 la sută dintre români ar apela la un card de credit, pentru bani
suplimentari ............................................................................................................. 54
Imobiliare in Bucuresti: Tranzactii blocate de asteptari nerealiste in privinta
pretului ..................................................................................................................... 55
Finanţe – Bănci ......................................................................................................... 56
CEC Bank introduce comisionul lunar de administrare la contul curent ........... 56
EximBank finanțează noua fabrică a Romcab de la Acățari ............................. 57
Volksbank: Numai 15% din fondurile structurale de la UE sunt destinate IMMurilor
58
Beneficiile plătite de ING Asigurări de Viaţă au crescut cu 39% în primul
semestru, la 41 mil. lei ............................................................................................. 59
BCR: Tranzacţiile prin telefon făcute de microîntreprinderi au depăşit 50 mil lei
în primele opt luni .................................................................................................... 61
Jose Reino da Costa îşi începe mandatul de director general al Millennium
Bank România ......................................................................................................... 62
SocGen vrea profit mai mare de la BRD pana in 2014, desi in T2 a intrat pe
pierdere ................................................................................................................... 63
Trei noi emisiuni de certificate ale Erste Bank sunt tranzactionate la BVB ....... 64
Carpatica ofera angajatilor bugetari un pachet de cont curent, card si internet
banking, cu reduceri si marja 0 la credite ................................................................. 65
BNR a împrumutat luni nouă bănci cu 12 miliarde lei ....................................... 66
Bancile mai au 600 de milioane de euro pentru Prima Casa 4 ......................... 67
Contragaranţii de peste două miliarde lei acordate de FRC, în cei doi ani şi
jumătate de activitate ............................................................................................... 68
Mugur Isarescu prezideaza, la BNR, Adunarea Generala a Clubului de la Roma
69

Revista Presei Economice din România
Bursă ......................................................................................................................... 70
Royal Bank of Scotland a ajuns să deţină 5,2% din Fondul Proprietatea ......... 70
Dividendele la Proprietatea au ajuns să depindă de ieşirea Hidroelectrica din
insolvenţă ................................................................................................................ 71
CNVM a amânat AGA de la Sibex după ce SIF-urile au fost concertate .......... 73
Brokerii spun că bursa a ajuns la niveluri destul de înalte şi sunt justificate
anumite corecţii ........................................................................................................ 75
Bursa incepe saptamana in scadere ................................................................ 77
AIPC solicită ca doar CNVM să poată suspenda drepturile de vot ................... 78
Gheorghe Iaciu a solicitat AGA la SIF Muntenia .............................................. 79
La BVB vor putea fi efectuate tranzactii speciale de valori mai mici ................. 80
Preţul mediu al energiei electrice a scăzut cu aproape 26% ............................ 81
Preţul petrolului este în scădere, pe pieţele asiatice ........................................ 82
Licitaţii ....................................................................................................................... 82
ANAF alocă până la 16,6 milioane lei pentru servicii IT ................................... 82
Cea mai mare licitaţie telecom a adus statului 682 mil. euro, sub estimări. Cea
mai mare suma, platita de Vodafone - 228,5 mil. euro ............................................. 83
Energie ...................................................................................................................... 90
Lukoil, gata să cumpere proiectul parcului eolian din Tulcea ........................... 90
E. On investeşte 15 mil. lei în modernizarea reţelei de gaz din Cluj ................. 91
Complexul Energetic Oltenia, camp de lupta pentru directori noi si vechi ........ 91
Producatorul de caldura al Capitalei va vinde gaze naturale ............................ 92
Opinii ......................................................................................................................... 93
Agathon: Doar un asigurator mai ofera polite pentru agentiile de turism .......... 93
În urmă cu 20 de ani a răsărit cacealmaua financiară denumită Caritas. Acum
am ajuns la o cacealma politică, Dan Diaconescu Oltchim – Cristian Hostiuc .......... 96

Revista Presei Economice din România
OPINIE CRISTIAN HOSTIUC-Dan Diaconescu este cel mai bun produs al
guvernării Băsescu-Tăriceanu-Boc-Videanu-Berceanu-Vosganian .......................... 98
Piperea, UNPIR: La Oltchim urmează foarte rapid o insolvenţă ..................... 100
Cine câştigă din închiderea Oltchim ............................................................... 101
Ce spun analiştii despre cazul Oltchim .......................................................... 102
Oltchim şi un oraş întreg prinse între amatorism, management dezastruos al
unui stat şi un poker politic care îl propulsează pe Dan Diaconescu ...................... 106
Ionel Blanculescu: Sa nu fim naivi, Oltchim ramane mai departe un cosmar! 111
Ruşanu: Guvernul a greşit că nu a asigurat un capital de 40-50 milioane ca
Oltchimul să funcţioneze ........................................................................................ 113
Mircea Geoană: Privatizarea Oltchim este în stil Elodia ................................. 115
Cum văd angajaţii Oltchim preluarea combinatului de către Dan Diaconescu 117
Patronat: Băncile trebuie să înţeleagă nevoile clienţilor şi să nu se mai creadă
superioare acestora ............................................................................................... 118
Fermierii au propus MADR noi subvenţii pentru sectorul vegetal şi cel zootehnic
120
Ionel Blănculescu: Cred că e momentul să o mai virăm şi către Est, către Rusia,
China ..................................................................................................................... 120
ATFER: Ministerul Transporturilor ar trebui să rezolve unele disfuncţii ale
sistemului înainte de privatizarea CFR Marfă ......................................................... 122
Varujan Vosganian: Privatizarea Oltchim, aşa cum s-a derulat, este o farsă . 124
Mihai Ionescu (ANEIR) le recomandă exportatorilor să îşi facă planurile pe un
curs de 4,4 lei/euro ................................................................................................ 126
Radu Gheţea (ARB): Numai 21% dintre IMM-urile din România apelează la
credite .................................................................................................................... 126
Vasilescu (BNR): IMM-urile au pierdut vocaţia pentru lucrurile bine făcute .... 128

Revista Presei Economice din România
SORIN PÂSLARU-Nu mai bine arestăm hoţii decât să dăm industria şi
resursele la fier vechi sau la străini? ...................................................................... 129
Marius Dragne, Xella: Traversăm o perioadă dificilă, dar rămânem optimişti cu
privire la viitorul construcţiilor în România .............................................................. 133
Angajatorii sunt nemulţumiţi de noul contract colectiv de muncă ................... 136
Analiştii: BNR va menţine joi dobânda-cheie la 5,25% pe an de teama inflaţiei şi
a deprecierii leului .................................................................................................. 139
Instituţii .................................................................................................................... 141
AVAS recunoaşte: Societăţile comerciale din România au fost vândute la fier
vechi ...................................................................................................................... 141
Bordul FMI va discuta vineri situaţia acordului cu România, unde cele patru
condiţii au fost îndeplinite. Una dintre ele era şi privatizarea Oltchim ..................... 143
Vasile Cepoi: Problema CNAS e că decontează foarte puţin pentru foarte mulţi
144
România dă 600 de milioane de dolari pentru avioane F16 second hand ...... 144
Zgonea: Soluţia pentru Oltchim nu este neapărat Diaconescu ....................... 146
Liviu Pop susţine că există şi un plan B, dacă privatizarea Oltchim eşuează . 147
Premierul Victor Ponta spune că privatizarea Oltchim ar putea fi reluată anul
viitor 148
Daniel Chiţoiu:Din punct de vedere legal, licitaţia pentru privatizarea Oltchim a
fost absolut corectă ................................................................................................ 149
Chiţoiu: Răspund cu funcţia în cazul privatizării Oltchim dacă vina aparţine
Ministerului Economiei sau Guvernului .................................................................. 151
Eduard Hellvig: Turismul balnear este o nişă pe care România nu trebuie să o
rateze ..................................................................................................................... 152

Revista Presei Economice din România
Daniel Constantin: Avem în pregătire un proiect pentru a aduce produse
româneşti în hipermarketuri ................................................................................... 155
Ministrul Transporturilor a vizitat Turcia pentru dezvoltarea unor proiecte
bilaterale ................................................................................................................ 156
Guvernul propune FMI contracte colective de muncă mai lungi şi SPORURI MAI
MULTE PENTRU BUGETARI ................................................................................ 157
MDRT: Brandul de turism, promovat prin serviciile turistice din industrie, în locul
evenimentelor ........................................................................................................ 160
Accesul controlat la dosarul contribuabilului (documentar fiscal) ................... 161
INTERVIU CU MINISTRUL ECONOMIEI DANIEL CHIŢOIU: "Responsabilii
pentru situaţia actuală de la Oltchim vor fi traşi la răspundere" .............................. 164
Ministerul Muncii propune scutirea de impozitul pe profit pentru “intreprinderile
de insertie sociala”. Vezi ce spune noul proiect de lege privind economia sociala . 168

Revista Presei Economice din România
Fonduri Europene
Fonduri europene
Guvernul alocă 475 de milioane de lei pentru plăţi restante către
beneficiarii POSDRU
Guvernul a decis vineri alocarea a 375 de milioane de lei pentru plăţi restante către
beneficiarii POSDRU, bani care nu au mai fost livraţi de CE pe perioada evaluării
programului, plus 100 de milioane de lei contribuţia statului român.
Decizia a fost luată vineri în urma unei întrevederi între ministrul finanţelor, Florin
Georgescu, şi secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Europene, Răzvan Cotovelea.
În urma acestei întâlniri, Ministerul de Finanţe a anunţat că va aloca AM POSDRU
suma de 375 milioane lei pentru plăţi restante către beneficiarii programului de
finanţare în contul contribuţiei Uniunii Europene şi aproximativ 100 de milioane lei
pentru contribuţia statului roman. Această sumă va fi de ajuns pentru a acoperi
restanţele financiare acumulate prin neplata cererilor de rambursare aprobate.
Se estimează că plăţile pentru cererile de rambursare aprobate vor fi reluate începând
din a doua parte a săptămanii viitoare.
Coaliţia ONGuri pentru Fonduri Structurale şi 149 de beneficiari şi parteneri POSDRU
au transmis miercuri o scrisoare deschisă către autorităţi cu scopul de a trage un
semnal de alarma asupra consecinţelor nefaste pe care le are blocarea plăţii cererilor
de rambursare în cadrul POSDRU, solicitând reluarea plăţilor până la 30 septembrie şi
ajungerea la zi, până la 30 octombrie, cu restanţele către toate categoriile de
beneficiari şi parteneri.
Comisia Europeană a efectuat un audit pe PSODRU vizând intervalul 1 ianuarie 2007 -
aprilie 2012, pe baza căruia a stabilit că sistemul de management şi control a
funcţionat necorespunzător. Din acest motiv, s-a declanşat procedura de pre-

Revista Presei Economice din România
suspendare a programului şi s-a propus o corecţie definitivă de 25% pentru sumele
rambursate de la bugetul Uniunii Europene către bugetul naţional.
Miercuri, ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, a declarat că săptămâna
aceasta o nouă misiune de audit a Comisiei Europene s-a aflat în România şi în funcţie
de concluziile acesteia se poate evita suspendarea sau nu a programului POSDRU.
”Chiar acum, în aceste zile, începând de luni şi până astăzi (n.r. - miercuri) există o
misiune a Comisiei Europene, aşa-numita de 'fact finding', de identificare a faptelor, a
evoluţiilor la nivelul ţării în ceea ce priveşte POSDRU. Funcţie de rezultatele acestei
misiuni s-ar putea să putem evita suspendarea programului POSDRU, care ar fi
planificată pentru 6 octombrie. Rămâne de văzut. Există anumite şanse să se evite,
dar nu este foarte clar momentul în care până la urmă întreaga procedură de
presuspendare va fi ridicată”, a precizat Orban, întrebat când se vor putea trimite din
nou cereri de rambursare la Bruxelles.
Epoch times, http://epochtimes-romania.com/news/guvernul-aloca-475-de-milioane-delei-pentru-plati-restante-catre-beneficiarii-posdru---168644
Leonard Orban: Plăţile CE pe POSDRU ar putea fi reluate în
decembrie
Leonard Orban, ministrul afacerilor europene, a declarat vineri, la TVR 1, că plăţile pe
POSDRU ar putea fi reluate în decembrie.Leonard Orban a mai precizat că există
”nişte semnale pozitive” privind reluarea plăţilor pe POSDRU.
”S-ar putea ca, până la urmă, să evităm suspendarea programului. Doar atât că,
probabil, toţi paşii pe care va trebui să-i facem va trebui să-i facem cât mai repede şi
undeva, poate, la începutul sau în cursul lunii decembrie am putea să venim cu o veste
foarte bună - reluarea plăţilor. Deci s-au făcut nişte demersuri, dar foarte multe lucruri
au fost întreprinse în ultima vreme. Sigur că unii beneficiari sunt nemulţumiţi, dar

Revista Presei Economice din România
trebuie să înţeleagă că regulile jocului s-au schimbat, sunt mult mai dure şi, din păcate,
ele au fost relaxate şi au fost relaxate, deşi nu ar fi trebuit să fie făcut lucrul ăsta”, a
afirmat Leonard Orban.
Ministrul MAEur a explicat că ”vor fi verificate fiecare dintre proiectele implementate
până în momentul de faţă”, iar ”cei care au greşit vor trebui să dea banii înapoi”. El a
ţinut să-i asigure pe cei care au procedat corect că nu vor avea de suferit. ”Temerea
multor beneficiari din programul POSDRU că vom aplica pentru toţi procentul de 25%
nu este întemeiat”, a spus Orban.
Comisia Europeană a efectuat un audit pe PSODRU vizând intervalul 1 ianuarie 2007 -
aprilie 2012, pe baza căruia a stabilit că sistemul de management şi control a
funcţionat necorespunzător. Din acest motiv, s-a declanşat procedura de presuspendare
a programului şi s-a propus o corecţie definitivă de 25% pentru sumele
rambursate de la bugetul Uniunii Europene către bugetul naţional.
Epoch Times, http://epochtimes-romania.com/news/leonard-orban-platile-ce-peposdru-ar-putea-fi-reluate-in-decembrie---168645
AOAR cere Guvernului o analiză a efectelor privind blocarea
decontarii celor 5 programe operaţionale
Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România cere Guvernului o analiză financiară cu
privire la efectele economice pe care le implică blocarea de către Comisia Europeană
a decontărilor pe cele cinci programe operaţionale, precizând că suspendarea
acestora va afecta grav întreaga economie românească.
Potrivit Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), miza economică a
deblocării derulării proiectelor cu cofinanţare europeană este vitală pentru economia
României în anii 2012 şi 2013. AOAR menţionează că, în momentul de faţă, există
soluţii comerciale şi legale de adoptarea unor măsuri de corective legale, dar care

Revista Presei Economice din România
necesită timp şi clarificări, solicitând ca acestea să fie făcute în paralel cu continuarea
lucrărilor începute.
"AOAR consideră firească respectarea normelor şi regulamentelor CE, dar nu poate
trece cu vederea consecinţele economice majore pe care le suportă mediul de afaceri
românesc şi pe cale de consecinţă întreaga economie cu afectarea gravă a bugetului
de stat (impozite şi taxe pe salarii, TVA, s.a.), ca urmare a oprii intempestive a derulării
tuturor proiectelor aflate în execuţie", se arată în comunicatul transmis luni de către
Asociaţie.
Astfel, AOAR atenţionează că sistarea lucrărilor, retragerea utilajelor şi a forţei de
munca vor avea consecinţe economice ce ar trebui luate în consideraţie de oficialii CE.
"ONG-urile, patronatele şi sindicatele (implicate în derularea unor proiecte finanţate din
POS DRU - n.r.) nu pot asigura finanţarea activităţilor pe durate de peste un an, în
aşteptarea iluzorie a deblocării rambursărilor. Ministerul Afacerilor Europene trebuie sa
decidă, alături de Guvern, care sunt proiectele ce trebuie definitiv suspendate
asigurând deblocarea celorlate. (...) AOAR cere Guvernului, Ministerului Afacerilor
Europene să acţioneze cu fermitate în interior, prin punerea în practică a corecţiilor
necesare, dar să promoveze o poziţie mai profesionistă şi mai fermă în negocierile cu
funcţionarii CE", sunt de părere reprezentanţii AOAR.
Comisia Europeană a efectuat un audit pe PSO DRU vizând intervalul 1 ianuarie 2007
- aprilie 2012, pe baza căruia a stabilit că sistemul de management şi control a
funcţionat necorespunzător. Din acest motiv, s-a declanşat procedura de presuspendare
a programului şi s-a propus o corecţie definitivă de 25% pentru sumele
rambursate de la bugetul Uniunii Europene către bugetul naţional.
Guvernul a decis vineri alocarea a 375 de milioane de lei pentru plăţi restante către
beneficiarii POS DRU, bani care nu au mai fost livraţi de CE pe perioada evaluării
programului, plus 100 de milioane de lei contribuţia statului român. Ministrul afacerilor

Revista Presei Economice din România
europene, Leonard Orban, a declarat vineri, la TVR 1, că plăţile pe POSDRU ar putea
fi reluate în decembrie.
Epoch Times, http://epochtimes-romania.com/news/aoar-cere-guvernului-o-analiza-aefectelor-privind-blocarea-decontarii-celor-5-programe-operationale---168779
CJ Timiş a finalizat reabilitarea unui drum judeţean, proiect
european de 43 mil. lei
Consiliul Judeţean Timiş a finalizat lucrările de reabilitare ale drumului judeţean DJ
682, între limitajudeţului Arad-Periam-Saravale-Sânnicolau Mare, pe o lungime totală
de 24 km.
Lucrările de reabilitare au fost finanţate printr-un proiect european în valoare totală de
43,3 mil. lei (circa 10 mil. euro), din care aproape 35,9 mil. lei (8,5 mil. euro) reprezintă
finanţarea nerambursabilă.Lucrările au constant în amenajarea intersecţiilor cu
drumurile judeţene, comunale şi laterale, execuţia de podeţe şi accesul la proprietaţi,
reabilitarea trotuarelor, amenajarea trecerilor la nivel cu calea ferată, amenajarea
staţiilor pentru autobuz în localitaţile de pe traseul drumului reabilitat, lucrări de
semnalizare rutieră şi marcaje, realizarea unui sistem de colectare ape pluviale.
ZF, http://www.zf.ro/companii/cj-timis-a-finalizat-reabilitarea-unui-drum-judeteanproiect-european-de-43-mil-lei-10111174
CJ Maramureş promovează turismul în defileul Lăpuşului cu 1 mil.
lei
Consiliul Judeţean Maramureş derulează un proiect european în valoare de aproape 1
mil. lei (220.000 de euro), din care circa 686.000 de lei (150.000 de euro) reprezintă
valoarea eligibilă nerambursabilă, în vederea promovării potenţialului turistic al
defileului Lăpuşului.

Revista Presei Economice din România
Proiectului ''Natură, tradiţie, aventură- promovarea turismului în defileul Lăpuşului", a
obţinut finanţare prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa Prioritară 5 -
''Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul de Intervenţie 5.3 -
''Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii
atractivităţii României ca destinaţie turistică", Operaţiunea: Dezvoltarea şi consolidarea
turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice şi a activităţilor de
marketing specific.
În cadrul acestui proiect, CJ Maramureş organizează la Constanţa, în perioada 20-26
septembrie 2012, o expoziţie de fotografie, unde vor fi expuse un set de 80 de
fotografii ce surprind instantanee din acest areal geografic.
ZF, http://www.zf.ro/companii/cj-maramures-promoveaza-turismul-in-defileul-lapusuluicu-1-mil-lei-10111119
Tunul de 1,8 milioane € de la ADRNV blochează fondurile
europene pentru Ardeal
Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest şi Institutul Regional pentru Educaţie,
Cercetare şi Transfer Tehnologic (IRECTT) sunt într-o situaţie financiară dezastruoasă,
cauzată în special de tunul de 1,8 milioane de euro dat de fosta contabilă a celor două
instituţii. Surse implicate în activitatea ADR Nord-Vest au declarat că în momentul de
faţă, singura variantă posibilă ar fi intrarea în insolvenţă a IRECTT. Aceleaşi surse
spun că şi ADR Nord-Vest este practic în incapacitate de plată.
Dificultăţile prin care trece Agenţia afectează în mod direct capacitatea ei de a se
implica în noi proiecte de investiţii, dar e posibil să afecteze şi proiectele aflate în
derulare, multe din ele din judeţul Cluj.
Potrivit aceloraşi surse, în încercarea de a ieşi din situaţia financiară delicată, ADR le
cere consiliilor judeţene pe care le are arondate să-şi majoreze aportul financiar, lucru

Revista Presei Economice din România
care ar urma să fie dezbătut în proxima şedinţă a Consiliului de dezvoltare regională.
În cazul în care membrii ADR Nord Vest n-ar fi de acord cu majorarea contribuţiei lor
financiare - lucru foarte probabil de altfel -, o posibilă altă variantă ar fi plata anticipată
a cotizaţiilor lor. Reprezentanţii ADR Nord-Vest n-au dorit să comenteze în nici un fel
informaţiile şi nici să facă declaraţii despre situaţia financiară a instituţiei.
Nici preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, n-a dorit să comenteze
situaţia, motivând că în acest moment nu dispune de suficiente informaţii şi că n-ar
vrea să greşească.
Tunul care pune pe butuci ADR Nord-Vest şi IRECTT
Problemele ADR Nord-Vest au apărut după ce fosta contabilă a instituţiei şi a IRECTT,
Cosmina Druţă, a fost reţinută de DNA, luna trecută, fiind acuzată că în complicitate cu
soţul ei a falsificat ordine de plată în valoare de 1,8 milioane de euro. Banii respectivi
ar fi fost transferaţi în contul unei firme ale sale.
„Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj
efectuează cercetări penale faţă de inculpata Druţă Cosmina, contabil la Agenţia de
Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest şi la SC Institutul Regional pentru Cercetare
educaţie şi Transfer Tehnologic (IRCETT), asociat şi administrator la SC Vangher SRL,
în sarcina căreia s-au reţinut infracţiunile de înşelăciune, spălare de bani, fals în
înscrisuri sub semnătură privată, fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, toate în
formă continuată. Din Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de
procurori a rezultat următoarea stare de fapt: Inculpata Druţă Cosmina a profitat de
calitatea de angajată a ADR Nord -Vest şi S.C. IRCETT S.A., cu drept de a depune
instrumente de plată la bancă şi trezorerie, de a ridica extrase de cont şi de a completa
ordine de plată, astfel încât, în perioada ianuarie-2011- iulie 2012, cu complicitatea
soţului său, Naica Vasile, a falsificat ordine de plată în baza cărora suma totală de
7.667,212,88 lei (1,8 milioane euro) a fost transferată din contul celor doua instituţii la

Revista Presei Economice din România
care inculpata era contabil în contul S.C. Vangher SRL, societate la care inculpata era
asociat si administrator; Inculpata Druţă Cosmina a falsificat ordinele de plata atât prin
inserarea de menţiuni care nu aveau la bază existenţa unor raporturi de natură
contractuală, cât şi prin falsificarea semnăturii unor persoane cu funcţii de conducere
din cadrul ADR Nord Vest sau S.C. IRCETT S.A. Totodată, pentru a masca
modalitatea frauduloasă în care banii au fost transferaţi în contul S.C. Vangher SRL,
inculpata Druţă Cosmina a falsificat, în perioada în cauză, toate extrasele de cont, de
la bancă şi de la trezorerie, pe care le-a depus în contabilitatea ADR Nord -Vest şi S.C.
IRCETT S.A. Pentru a ascunde originea ilicită a transferurilor de bani în contul S.C.
Vangher SRL., inculpata Druţă Cosmina şi învinuitul Naica Vasile, în calitate de
administratori ai S.C. Vangher SRL. au emis facturi care reflectau operaţiuni
comerciale fictive pentru fiecare transfer în contul S.C. Vangher SRL., operaţiuni pe
care le-au înregistrat în contabilitatea acestei societăţi comerciale”, preciza, pe 3
august, DNA.
Ce este IRECTT
Creat pe modelul propus de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso
pentru viitorul Institut European pentru Tehnologie (EIT), care a devenit operaţional în
2008, Institutul Regional pentru Educaţie, Cercetare şi Transfer Tehnologic
(I.R.E.C.T.T.) îşi propune să valorifice activităţile din domeniul Educaţiei - Cercetării –
Dezvoltării – Inovării, prin angrenarea de resurse umane competente în “triunghiul
cunoaşterii”, având la bază conceptul economiei bazate pe cunoaştere. Iniţiativa de
înfiinţare a I.R.E.C.T.T. poate fi considerată primul proiect pilot al Strategiei Regionale
pentru Inovare a Transilvaniei de Nord – REGIS NW, al cărei obiectiv principal este
creşterea atractivităţii şi a competitivităţii regiunii Nord-Vest, prin realizarea unui sistem
suport pentru inovare la nivel regional şi prin promovarea unei culturi a inovării.
Organizat sub formă de societate pe acţiuni, Institutul şi-a propus să devină puntea de

Revista Presei Economice din România
legătură între autorităţile publice, mediul academic şi de cercetare şi mediul de afaceri,
o entitate pilon în dezvoltarea sustenabilă şi echilibrată a Regiunii Transilvania de
Nord. Obiectivul principal al acestui Institut este valorificarea la maxim a avantajelor
competitive de care dispune regiunea şi promovarea acesteia printre cele mai de
succes regiuni din Europa. Membrii fondatori sunt: Judeţul Cluj, Judeţul Maramureş,
Judeţul Sălaj, Judeţul Bistriţa-Năsăud, Judeţul Satu Mare, Municipiul Satu Mare,
Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca,
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Universitatea de
Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, Universitatea de Artă şi Design
Cluj-Napoca, Universitatea din Oradea, Universitatea de Nord Baia Mare, ARIES -
Filiala Transilvania şi Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest.
Mures city, http://mures.citynews.ro/economic/tunul-de-18-milioane-de-euro-de-laadrnv-blocheaza-fondurile-europene-pentru-adreal-1220340
Ministerul Muncii refuza sa transmita informatii despre
remedierea deficientelor POSDRU
In ciuda faptului că beneficiarii POSDRU întâmpină probleme severe din cauza
întreruperii plăţilor de către Comisia Europeană, că România va ajunge la un blocaj
financiar deosebit de grav dacă statul nu va rambursa de urgenţă peste 200 milioane
de euro pe proiectele POSDRU si că dacă acest program va fi sistat, peste 1.650.000
de persoane care au urmat cursuri de formare şi pregătire riscă să nu mai poată obţine
calificările profesionale necesare pentru încadrarea imediată pe piaţa muncii, institutiile
statului ofera raspunsuri halucinante atunci cand li se cere transparenta. Este cazul in
primul rand al Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, cel care care lucreaza
in mod direct, gestionand proiectele POSDRU. Mai mult, atunci cand i se cer

Revista Presei Economice din România
raspunsuri concrete si documentate, ministerul in cauza mai ca nu spune direct ca
documentele referitoare la blocajul urias ar fi… secrete de stat!
Concret, avand in vedere dimensiunile problemei si pentru a se edifica asupra a ceea
ce ar avea de facut in continuare ca reprezentant al societatii civile, Academia de
Advocacy a cerut Ministerelor Muncii Familiei si Protectiei Sociale si celui al Afacerilor
Europene precum si Secretariatului General al Guvernului ca, potrivit legii 544/2001 a
liberului acces la informatiile de interes public, sa fie transmise urmatoarele informatii: *
Memorandumul privind masurile de remediere a implementarii Programului
Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane * Planul de actiune elaborat
pentru remedierea acestor deficiente * Raportul de progres ce urmeaza a fi inaintat
Comisiei Europene * Modalitatea de calcul a corectiei de 25% ce va fi aplicata “asupra
cheltuielilor proiectelor care deja au fost platite, rambursate pana la aceasta ora”.
Cererea a fost transmisa pe data de 7 septembrie. La data de 17 septembrie, culmea,
incadrandu-se in termenul legal prevazut de legea de zece zile, Ministerul Muncii ofera
un raspuns halucinant: “Nu va putem transmite aceste documente in copie intrucat au
caracter special si nu pot fi transmise altor entitati”.
In traducere libera, ministerul Muncii dupa ce ca ascunde constatarile CE, refuza sa
transmita “altei entitati”, respectiv unei entitati beneficiare, chiar si planul de masuri pe
care l-a elaborat pentru remedierea deficientelor constatate! Ba chiar si planul de
actiune pentru remedierea situatiei, plan ce oricum ar fi trebuit discutat la modul direct
cu beneficiarii – cei care s-au confruntat cu problemele concrete in implementarea
proiectelor gestionate de ei. Cat despre modalitatea de calcul a corectiei pe care o vor
suporta toti beneficiarii, ce sa mai vorbim!
Ce raspunsuri au transmis celelalte institutii carora li s-a cerut transparenta? SGG a
pasat o zi mai tarziu, in raspunsul sau, problema catre MMFPS spunand ca e datoria
acelei institutii sa raspunda, dar pozitia acestuia din urma o stim deja. Ministerul

Revista Presei Economice din România
Afacerilor Europene, ceva mai “diplomat”, anunta si el dupa o alta zi ca are nevoie
de… 30 de zile pentru a putea transmite informatiile solicitate.
Problema este ca la nivelul Comisiei Europene se va lua o decizie pana pe data de 6
octombrie, iar beneficiarii directi - si alte entitati au pus asemenea intrebari fara insa a
li se raspunde - nu stiu nici pana in acest moment care sunt informatiile principale
legate de posibilitatea directa ca aproape doua milioane de cetateni romani sa fie lasati
sa suporte consecintele directe, informatii pe care iata, se dovedeste ca ministerul
Muncii le ascunde de ochii opiniei publice deoarece ar avea… “caracter special”!
SAR, http://www.romaniacurata.ro/ltfont-colorblackgtltigtcaracterul-speciallt-igt-al-unordocumente-inv-3326.htm
Investitii
Investiţii
România, „în cărţi“ pentru o investiţie majoră
Un grup australian care activează pe piaţa uleiurilor pentru motor vrea să deschidă o
fabrică de 100 de milioane de dolari în regiune.
Bulgaria şi România concurează pentru o investiţie majoră de circa 100 milioane de
dolari. Este vorba pentru construirea unei fabrici foarte moderne unde vor fi produse
diferite sortimente de uleiuri de motor. Investitorul este compania australiană
"Quantum Petroleum". Produsele acestei companii sunt livrate în Bulgaria de trei ani,
iar în acest moment reţeaua de distribuţie se extinde spre România şi Macedonia,
existând un interes şi din partea Franţei şi Elveţiei.
„Quantum Petroleum" are deja o fabrică în Malaezia, iar în 2013 sau în 2014 vrea să
construiască încă două, în Bulgaria sau România şi în Thailanda, afirmă Pavel
Paunov, reprezentant al brandului pentru Bulgaria, citat de Agerpres. Se pare, însă, că
Bulgaria are un avantaj faţă de România, pentru că, potrivit site-ului companiei,
"Quantum Petroleum" are planuri pentru investiţii în ţări precum SUA, Spania, Belgia,

Revista Presei Economice din România
Dubai, China, India, Thailanda şi Bulgaria, România nefiind menţionată în această
listă.
Adevarul,http://www.adevarul.ro/financiar/Romania-in_carti-
_pentru_o_investitie_majora_0_779322222.html
Companii
Companii
Eurocopter România a lansat primul elicopter Puma Mk2
modernizat
Eurocopter România a lansat primul elicopter Puma Mk2 modernizat la fabrica de
lângă Braşov, aeronavă aparţinând Ministerului Apărării din Marea Britanie, care are o
valoare de peste zece milioane de euro, a declarat, vineri, Neculai Bancea,
administrator al companiei şi director general al IAR.
Prin lansarea acestui elicopter, Eurocopter a marcat aniversarea a 10 de activitate,
perioadă în care a devenit lider mondial în furnizarea de servicii de mentenanţă, revizii
şi reparaţii capitale pentru elicoptere. Unul dintre proiectele principale ale Eurocopter
România este reprezentat de noua colaborare cu Ministerul Apărării din Marea Britanie
care constă în modernizarea a 20 de elicoptere Eurocopter Puma. Prin dotările
suplimentare majore la nivel de securitate şi de performanţă operaţională acestea vor fi
aduse la versiunea Puma Mk2. Modernizarea elicopterelor va include dotarea cu
motoare Makila 1A1 'torboshaft', adăugarea de carlingi de tip 'glass cockpit' ce
încorporează sisteme de avionică de ultimă oră şi un sistem de ultimă generaţie de
control al zborului. De asemenea, vor mai fi adăugate un sistem securizat de
comunicaţii, noi sisteme de protecţie antirachetă şi de protecţie balistică pentru
pasageri şi pentru echipaj.
Contractul de colaborare cu Ministerul Apărării din Marea Britanie prevede
modernizarea unui număr de 24 de elicoptere Puma, 20 dintre acestea urmând să fie

Revista Presei Economice din România
modernizate de Eurocopter România. Primul din această serie de elicoptere
modernizate de fabrica de lângă Braşov a realizat săptămâna trecută cel dintâi zbor, în
prezent aeronava realizând zborurile de testare care vor dura câteva săptămâni, până
la momentul livrării oficiale. 'Sunt 12 elicoptere, toate începute în diferite faze. Până la
sfârşitul anului urmează ca alte şase elicoptere să fie finalizate. Deja s-a dat drumul la
o producţie în serie. În final vor fi 20 de elicoptere. Ele vor fi folosite, într-o primă fază
în Afganistan. Este un elicopter scump, peste 10 milioane de euro', a declarat Bancea.
Pe lângă activităţile de distribuţie de elicoptere noi către clienţi din România şi din ţările
învecinate, Eurocopter România şi-a dezvoltat semnificativ şi segmentul de servicii de
mentenanţă, revizii şi reparaţii capitale pentru elicoptere. Proiectele realizate pentru
export reprezintă în prezent 80% din acest segment. Compania a înregistrat în 2011 o
cifră de afaceri de aproximativ 26 milioane de euro.
"Am ales România pentru că ştiam că aici găsim competenţe bune. În total avem 190
angajaţi şi cred că vom mai creşte în scurt timp. Cu regularitate trimitem oameni din
România în Germania pentru a învăţa despre noile tipuri de elicoptere", a spus Jean-
Loius Mascle, directorul general al Eurocopter România. Peste 120 de modele diferite
de elicoptere, incluzând elicoptere Puma, Super Puma, Dauphin şi elicoptere EC 135,
au fost modernizate la fabrica de 4.500 de mp de lângă Braşov, Eurocopter România
livrând, de asemenea, şi peste 25 de elicoptere noi şi la mâna a doua.
În 2011, Eurocopter România a semnat un contract cu Ministerul Sănătăţii pentru
livrarea a 6 elicoptere EC 135 pentru realizarea de misiuni medicale de urgenţă, două
dintre acestea fiind deja predate către serviciul SMURD.
Eurocopter România este subsidiară a Eurocopter SAS şi a fost înfiinţată oficial în
2002. Situată la Braşov, compania a dezvoltat activităţi legate de pieţele civile,
parapublice şi militare. Eurocopter România promovează şi vinde întreaga gamă de
elicoptere noi de tip Eurocopter în România şi ţările limitrofe şi oferă suport tehnic

Revista Presei Economice din România
clienţilor săi. Eurocopter România este, de asemenea, centrul industrial cheie în cadrul
Grupului Eurocopter pentru a efectua lucrări de revizie/ reparaţie şi modernizare a
elicopterelor Puma şi Super Puma pe piaţa mondială. De la crearea subsidiarei, peste
120 de elicoptere din întreaga lume au fost recondiţionate în cadrul societăţii.
Înfiinţat în 1992, Grupul franco-germano-spaniol Eurocopter este o divizie a EADS,
lider mondial în industria aerospaţială, de apărare şi servicii adiacente. Eurocopter
Group are 20.000 de angajaţi. În 2011, Eurocopter şi-a confirmat poziţia de lider
mondial în industria producătoare de elicoptere pe piaţa civilă şi parapublică, cu o cifră
de afaceri de 5,4 miliarde de euro, 457 de comenzi noi pentru elicoptere, precum şi o
cotă de piaţă de 43% în sectoarele civil şi parapublic.
Per ansamblu, produsele Grupului însumează 33% din valoarea totală a flotei
mondiale de elicoptere. Prezenţa sa puternică la nivel mondial este asigurată de filiale
din 21 de ţări. Eurocopter are, de asemenea, o reţea puternică de distribuitori, agenţi
de vânzare certificaţi şi centre de mentenanţă. În prezent, se află în funcţiune mai mult
de 11.300 de elicoptere Eurocopter, iar compania are peste 2.900 de clienţi în mai mult
de 149 de ţări. Eurocopter oferă cea mai largă gamă de elicoptere civile şi militare din
lume şi şi-a asumat ca angajament clar la nivel de business implicarea în menţinerea
securităţii.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/148504-
Eurocopter-Romania-a-lansat-primul-elicopter-Puma-Mk2-modernizat.html
Dacia este cel mai mediatizat brand auto în România
Piaţa auto a fost prezentă în media românească (TV, presă scrisă şi mediu online) în
prima jumătate a anului 2012 cu peste 165.000 de referiri ale brandurilor de maşini
româneşti şi străine, cele mai vizibile fiind Dacia, Ford, Renault, BMW şi Mercedes,
potrivit unui studiu realizat de Mediafax Monitorizare

Revista Presei Economice din România
Deşi televiziunile au un impact semnificativ, cele mai puţine referiri - 3.462 - au fost la
canalele TV monitorizate, care ocupă ultimul loc în topul mediilor care au făcut referire
în ştiri sau emisiuni la piaţa brandurilor auto.
Televiziunea cu cele mai multe menţiuni despre piaţa auto este Digi 24, deşi această
televiziune de ştiri s-a lansat în data de 1 martie 2012, după începerea studiului
Mediafax Monitorizare. Astfel, Digi 24 a avut 577 de menţiuni despre brandurile auto,
urmată de o altă televiziune de ştiri, Realitatea TV, cu 522 şi televiziunea generalistă
ProTV cu 422 de menţiuni. Un număr de 1.922 din referiri au fost înregistrate pe
canalele de ştiri, reprezentând 55% din totalul monitorizat pe TV. Cele mai mediatizate
branduri în TV au fost: Dacia (634 referiri), Ford (359 referiri), Renault (272) şi
Mercedes (192).
În presa scrisă, cele mai multe referiri le-au avut brandurile Ford – 986, Renault – 968
şi Dacia – 926, dintr-un total de aproximativ 12.500. În ceea ce priveşte tipul
publicaţiilor, cele de specialitate au generat 47.5% din apariţiile în produsele presei
scrise. Autobild se află în topul publicaţiilor scrise, cu un număr de 1467 de referiri la
brandurile auto monitorizate, urmat de Auto Moto şi Sport (cu 945 referiri) şi cotidianul
Ziarul Financiar (718 referiri).
Un alt indicator urmărit a fost cel al favorabilităţii faţă de brandurile monitorizate. Astfel,
cumulând apariţiile din presa scrisă şi TV, primele 10 branduri care au înregistrat cele
mai multe referiri înregistrează o pondere semnificativ favorabilă în totalul menţiunilor -
peste 65%.
Dacia, cele mai multe referiri nefavorabile
Totuşi, Dacia înregistrează cea mai mare pondere a referirilor nefavorabile – 15%.
Nivelul ridicat al acestui indicator poate fi explicat de volumul mare de apariţii îm
diverse contexte care atrage după sine şi un număr mai mare de critici şi de corelaţia

Revista Presei Economice din România
cu brand românesc versus străin. O altă posibilă explicaţie este mediatizarea pe care a
avut-o întreruperea temporară a activităţii uzinei la sfârşitul lunii iunie.
Mult mai bogat în apariţii, mediul online ocupă primul loc în topul canalelor de
comunicare în care brandurile auto au fost subiect al articolelor de pe site-uri sau din
mesajele tweet-uite. Site-urile înregistrează ponderea cea mai mare în totalul referirilor
înregistrate, cu un număr de circa 111.000, urmate de mesajele pe twitter cu 31.000 de
referinţe şi bloguri cu 8.500. Datorită volumului mare de informaţii de care dispun,
agregatoarele de ştiri sunt pe primele trei locuri în topul site-urilor care au generat cele
mai multe referiri la brandurile auto – ziarelive.ro – circa 9.000 apariţii, stirea.net – circa
7,300 apariţii, presaonline.com – circa 4.200 apariţii. Primul site specializat -
4tunnig.ro - apare abia pe locul 6 în acest top, cu circa 2.400 apariţii. Site-urile
specializate nu depăşesc 7% din totalul volumului de apariţii ale brandurilor auto în
online, cele mai bine plasate fiind 4tunning.ro, automarket.ro şi promotor.ro.
Cel mai mare număr de apariţiii într-un blog s-au înregistrat în autoevolution.com, blog
optimizat pentru română, engleză şi spaniolă, fiind monitorizate peste 1.400 de referiri
în primul semestru al lui 2012.
Dacia, BMW şi Ford sunt brandurile care au avut cele mai multe apariţii în zona de
online cu 16.700, 15.900 şi 11.100 de apariţii, cu menţiunea că ordinea se schimbă
doar în segmentul bloguri, unde top 3 este BMW, Dacia şi Ford.
Comparând ponderile apariţiilor diferitelor branduri în media clasică (presă scrisă şi
TV) cu mediul on-line, constatăm că Dacia, BMW, Ferrari, Nissan şi Lamborghini au o
pondere semnificativ mai mare în totalul volumului mediatizărilor din online vs media
clasică, ceea ce duce la confirmarea unei afinităţi mai mari a informaţiilor din online
pentru brandurile de mai sus.
De la teste cu automobile care tocmai au ieşit pe piaţă, imagini-spion ale noilor
generaţii de maşini, comunicate de presă, relatări de la Saloanele Auto aşteptate de

Revista Presei Economice din România
pasionaţi şi până la analize economice sau ofertele de preţ, piaţa auto a înregistrat o
vizibilitate ridicată (în special în online) prin ştiri şi articole care au modificat percepţia
publicului despre brandurile auto.
Studiul a fost efectuat în perioada 1 ianuarie - 30 Iunie 2012 din peste 44.000 de
surse, din care 154 titluri de presă scrisă, 1.080 site-uri, 26.457 bloguri, 14 canale de
televiziune şi 16.525 de conturi de twitter.
Adevarul,
http://www.adevarul.ro/financiar/media/Daciacel_mai_mediatizat_brand_auto_in_Romania_0_779922128.html
Tarom va avea un management privat. Selecţia începe luni
Ministerul Transporturilor va începe luni interviurile pentru selectarea membrilor
Consiliului de Administraţie şi a directorului general la Tarom, pe baza listelor furnizate
de consultanţi, şi aşteaptă din partea noilor manageri o strategie pentru vânzarea a
20% din acţiunile companiei.
"Pentru Consiliul de Administraţie interviurile încep luni, iar cele pentru directorul
general vineri, urmând ca selecţia să se încheie în săptămâna următoare", a declarat
vineri seara ministrul Transporturilor, Ovidiu Silaghi, potrivit Mediafax.
"Dorim ca până la sfârşitul anului să privatizăm 20% din Tarom (...) Ne bazăm pe
capacitatea magerilor privaţi de a veni cu o strategie", a afirmat Silaghi.
Interviurile pentru selectarea managementului privat la celelalte companii din
subordinea ministerului vor fi derulate în săptămânile viitoare după încheierea
procedurilor în cazul Tarom, a mai spus ministrul Transporturilor.
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) a mandatat, la finalul lunii iulie,
asocierea PwC-D&B David şi Baias-George Butunoiu să recruteze managementul
superior, respectiv directorii generali şi membrii CA, pentru companiile aflate sub
autoritatea instituţiei cu o cifră de afaceri mai mare de 7,3 milioane euro.

Revista Presei Economice din România
Recrutarea managementului superior vizează companiile CFR SA (CFR
Infrastructură), CFR Călători, Tarom, CNADNR, Metrorex, Aeroporturi Bucureşti,
Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Administraţia Canalelor Navigabile,
Aeroportul Internaţional Timişoara "Traian Vuia" şi Telecomunicaţii CFR.
Adevarul, http://www.adevarul.ro/financiar/Tarom_va_avea_un_management_privat-
_Selectia_incepe_luni_0_778122475.html
Dan Diaconescu NU a semnat contractul pentru cumpărarea
Oltchim, acuzând inadvertenţe în document
Dan Diaconescu a spus, înainte să intre în Ministerul Economiei, că este pregătit să
semneze contractul, dar că şi guvernanţii trebuie să fie pregătiţi. El a adăugat că din
oferta sa, care a fost făcută publică de mass-media, reiese clar că deţine banii
necesari.
UPDATE 14.35 Realizatorul TV Dan Diaconescu a declarat luni că îl somează pe
premierul Victor Ponta să semneze contractul de privatizare a Oltchim, să îi dea
acţiunile şi să nu mai folosească "şiretlicul de a veni cu un contract cu puncte-puncte,
spaţii goale şi fără paragrafe, fără anexe".
UPDATE 13.50 Premierul Victor Ponta a declarat că Dan Diaconescu nu are banii
necesari pentru Oltchim şi că şi-ar fi dorit să fie eliminat de la licitaţie, însă acest lucru
nu s-a întâmplat. CITEŞTE declaraţiile lui Victor Ponta AICI!
UPDATE 13.00 Negocierile privind semnarea contractului de privatizare al Oltchim au
fost sistate temporar.
UPDATE 12.30 Preşedintele PDL, Vasile Blaga, este de părere că „jocul" lui Dan
Diaconescu a fost de a câştiga electoral din ceea ce se întâmplă la Oltchim, dar crede
că „va pierde". CITESTE AICI: Blaga, despre Oltchim: Jocul lui Diaconescu a fost de a
avea câştig electoral, dar cred că va pierde

Revista Presei Economice din România
UPDATE 12.24 Ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, a declarat, luni, că Dan
Diaconescu nu a înregistrat datorii la stat pe numele său şi are "cazier judiciar alb", iar
contractul pentru privatizarea Oltchim Râmnicu-Vâlcea (OLT) se poate modifica, dar
nu în mod fundamental. CITEŞTE AICI: Ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu: Cazierul
judiciar al lui Dan Diaconescu este alb
UPDATE 11. 55 Dan Diaconescu a ieşit de la Ministerul Economiei arătând că nu a
semnat contractul pentru că acesta are peste o sută de inadvertenţe şi neclarităţi.
"Lipsesc paragrafe, lipsesc anexe, lipsesc tot felul de certificate", a spus el,
completând că avocaţii săi l-au avertizat că există nicio siguranţă în privinţa acestui
contract.
"Nu am putut semna acest contract, întrucât lipsesc clauze, prevederi şi anexe, iar tot
contractul este diferit faţă de cel pe care l-am agreat când am participat la privatizarea
Oltchim", a declarat el.
Câştigătorul licitaţiei pentru Oltchim a adăugat că avocaţii săi au rămas în sediul
Ministerului Economiei pentru lămurirea situaţiei şi că după ce acest contract va fi
încheiat el va vinde acţiunile pe care le-a cumpărat de la stat către cetăţeni "probabil,
la preţul de pe bursă".
Diaconescu a completat că vrea să facă un acord cu sindicatele pentru plata salariilor.
După plecarea de la Ministerul Economiei, Dan Diaconescu a mers la DNA, unde e
acuzat într-un dosar de şantaj. CITEŞTE AICI: Dan Diaconescu va fi judecat din nou,
luni, pentru şantaj
UPDATE 11.43 Ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, a declarat că există
un plan de rezervă pentru cazul în care nu va fi semnat contractul de privatizare a
Oltchim, un plan de rezervă, "o centură de siguranţă pentru eventualitatea unui eşec".
UPDATE 10.18 Dan Diaconescu a spus, după ce a pătrus în sediul Ministerului, că şiar
dori să semneze contractul chiar astăzi, însă nu crede că este posibil, întrucât

Revista Presei Economice din România
acesta are câteva mii de pagini şi trebuie citit de avocaţi. El a adăugat că guvernanţii s-
ar putea retrage de la negocieri. El a spus că există şi nişte clauze legate de Consiliul
Concurenţei, care trebuie studiate.
"Vreau să semnez astăzi contractul, dacă şi Guvernul vrea", a spus Diaconescu.
El a remarcat că el vrea să participe şi la privatizarea TAROM şi CFR Marfă, însă
guvernanţii încearcă să îi blocheze accesul, prin punerea unei clauze privind interdicţia
către persoanelor fizice de a participa.
Dan Diaconescu a mai adăugat că "este pentru prima dată când câştigă cel care nu a
dat şpagă". De asemenea, el a spus că în parcarea de la Ministerul Economiei "nu mai
aveau loc maşinile serviciilor secrete care îl urmăreau".
Cu câteva minute înaintea lui Diaconescu, la Ministerul Economiei ajunsese şi Remus
Vulpescu, şeful OPSPI, care a spus că, în contract, au fost puse "toate condiţiile
legale", adăugând că, la o societate listată la bursă, oricine poate să cumpere acţiuni,
chiar şi o persoană fizică.
Vulpescu a spus că prima condiţie pe care Dan Diaconescu trebuie să o îndeplinească
este aceea de a face plata. Întrebat dacă noul proprietar ar putea să dea oameni afară
sau să vândă combinatul la fier vechi, Vulpescu a spus "În niciun caz".
Adevarul,
http://www.adevarul.ro/financiar/Dan_Diaconescu_a_ajuns_la_Ministerul_Economieiunde_trebuie_sa_semneze_contractul_pentru_Oltchim_0_779922085.html
CONTROL LA OLTCHIM: DNA, Fiscul şi Corpul de Control al
premierului fac verificări
O echipă mixtă, alcătuită din inspectori ai Fiscului şi din membri ai corpului de control
al primului-ministru, verifică operaţiunile financiare derulate în ultimii ani de către

Revista Presei Economice din România
combinatul Oltchim Râmnicu-Vâlcea, în contextul în care fostul director Constantin
Roibu este acuzat de fraude.
Inspectorii ANAF şi cei ai corpului de control al Guvernului verifică modul în care fostul
director Constantin Roibu a derulat operaţiunile financiare ale combinatului. Este vorba
de contracte încheiate între Oltchim şi alte companii, suspectate că ar fi căpuşat
combinatul, potrivit ziaruldevalcea.ro.
Procurorii au ridicat mai multe documente pentru a verifica contractele încheiate cu
mai mulţi demnitari.
REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/control-la-oltchim-dna-fiscul-si-corpul-decontrol-al-premierului-fac-verificari_1014888.html#ixzz27OJBFFLi
Fondatorul Best Computers aduce brandul de lux Roberto Cavalli
Robert Coman, unul dintre fondatorii distribuitorului şi retailerului IT Best Computers,
îşi încearcă pentru a doua oară norocul pe piaţa de lux din România cu un magazin
monobrand Roberto Cavalli, ce urmează a fi deschis pe final de an, potrivit surselor din
piaţă.
Antreprenorul a deschis în această primăvară şi un magazin monobrand Valentino,
amplasat în galeria comercială de lux The Grand din cadrul hotelului de cinci stele JW
Marriott. În aceeaşi galerie va fi deschis şi magazinul de 150 de metri pătraţi Roberto
Cavalli, care urmează a fi inaugurat la finalul lunii noiembrie sau la începutul lunii
decembrie. Investiţia se va ridica, potrivit estimărilor ZF, la câteva sute de mii de euro.
Galeria The Grand a devenit în ultima perioadă una dintre destinaţiile preferate ale
brandurilor de lux, reunind la parterul hotelului JW Marriott branduri precum Louis
Vuitton, Escada, Alfred Dunhill şi Ermanno Scervino. Cele mai multe branduri de lux
intrate pe piaţa locală au ales să se poziţioneze la parterul unui hotel de cinci stele
pentru a beneficia de turiştii care se cazează aici.

Revista Presei Economice din România
ZF, http://www.zf.ro/companii/fondatorul-best-computers-aduce-brandul-de-lux-robertocavalli-10111601
A&D Pharma: creştem cu 10% anul acesta, la afaceri de 800 mil.
euro, uşor peste piaţă
A&D Pharma, cea mai mare companie farmaceutică din România, va înregistra anul
acesta o cifră de afaceri de 800 de milioane de euro, în creştere cu 10% faţă de 2011,
a declarat luni Robert Popescu, directorul executiv al firmei.
"Suntem uşor peste creşterea pieţei", a precizat oficialul, referindu-se la prognoza de
creştere de 8-9%avansată pentru sector.
Popescu susţine că A&D Pharma este cea mai mare companie din sistemul românesc
de sănătate, cu circa 4.000 de angajaţi.
In 2010, Robert Popescu a fost ales Presedinte al Asociatiei Distribuitorilor si
Retailerilor Farmaceutici din Romania (ADRFR), organizatie care apara interesele
profesionale a peste 60% din piata de distributie si retail farmaceutic.
ZF, http://www.zf.ro/eveniment/a-d-pharma-crestem-cu-10-anul-acesta-la-afaceri-de-
800-mil-euro-usor-peste-piata-10113899
Storience, rebranding pentru Shakespeare School
Agenția de branding Storience a realizat rebranding-ul pentru centrul de învățare a
limbii engleze Shakespeare School care a marcat prin acest proces 10 ani de la
înființare.
„Am simțit nevoia unui rebranding pentru că imaginea veche nu ne mai reprezenta”, a
afirmat Adriana Alionte, directorul fondator al Shakespeare School, adăugând că în
zece ani compania a crescut de la 200 la 1.400 de elevi, în cele trei centre din
București.

Revista Presei Economice din România
Noua identitate vizuală folosește două elemente prezente în vechea identitate de
brand, respectiv scutul și trandafirul englezesc, un simbol heraldic care vorbește de
„englishness”. Trandafirul englezesc este deja prezent în ornamentele interioare ale
sediului central și în curțile centrelor, iar culoarea aleasă pentru noua identitate a școlii
amintește de culoarea clădirii primului centru deschis de Shakespeare School.
Prin noul slogan, „Engleza cu caracter”, Shakespeare School vorbește despre valorile
umane pe care elevii săi le deprind de la profesori alături de limba engleză. „Vechiul
slogan, „Limba engleză altfel”, nu spunea concret prin ce se diferențiază Shakespeare
School. 'Altfel' poate fi interpretat în multe sensuri, inclusiv în sens negativ”, a afirmat
Ștefan Liuțe, strategy director Storience.
Agenția de branding Storience a fost fondată la 1 iulie 2012 de soții Adriana și Ștefan
Liuțe şi are în prezent 12 clienți din domenii precum sănătate, servicii profesionale,
materiale de construcții, FMCG, comerț online, ospitalitate și non-profit.
Income, http://www.incomemagazine.ro/articol_83821/storience-rebranding-pentrushakespeare-school.html
DB Schenker isi dubleaza suprafata ocupata in Phoenix Logistics
Center din Bucuresti
Operatorul international de transport si logistica, DB Schenker a inchiriat o a doua
unitate de 5.200 mp in Phoenix Logistics Center, ocupand in prezent 10.400 mp -
jumatate din capacitatea totala a depozitului., au anuntat oficialii Jones Lang LaSalle,
compania care a intermediat tranzactia.
JLL este agentul exclusiv de inchiriere pentru centrul logistic si se ocupa si de property
management-ul cladirii.
Phoenix Logistics Center are o capacitate de 22.000 de metri patrati. Jumatate din
suprafata este inchiriata de DB Schenker, restul fiind libera.

Revista Presei Economice din România
In 2011, Jones Lang LaSalle a atins o cota de de piata de 44% pe zona de spatii
logistice, fiind lider de piata cu 8 tranzactii incheiate si 80.000 mp din totalul de
173.000 mp tranzactionati pe parcursul anului, semnand contracte cu companii
multinationale precum Hochtief, Heineken, Honeywell, TORO, P&G, Nestle si
Automotive Wiring Systems.
Wall Street, http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/137581/db-schenker-isidubleaza-suprafata-ocupata-in-phoenix-logistics-center-din-bucuresti.html
Radcom a inchiriat 2.000 mp de birouri in apropiere de Barbu
Vacarescu
Radcom, unul dintre cei mai importanti furnizori de telecomunicatii din Romania, si-a
mutat biroul in cladirea Multigalaxy Business Center II din zona de Nord a Capitalei, in
apropiere de Barbu Vacarescu.
Colliers International Romania a oferit servicii de consultanta imobiliara integrate –
inchiriere birouri, industrial si proiectare arhitecturala pentru Radcom.
In cadrul tranzactiei, compania a a inchiriat un spatiu de birouri de circa 2.100 mp in
cadrul Multigalaxy Business Center II si un depozit de 1.000 mp situat pe centura
Capitalei.
Astfel, Radcom a decis sa isi mute operatiunile la etajele 5 si 6 ale cladirii de birouri
Multigalaxy Business Center II. Echipa care a coordonat procesele de relocare din
partea Colliers International este formata din Oana Sirbu (leasing si management de
proiect), Viorel Opait (leasing) si Andrei Voica (arhitect si consultant tehnic).
Relocarea reafirma rolul pe care companiile din industria IT il detin in evolutia pietei de
birouri. Potrivit raportului de piata “2012 Mid-Year Research and Forecast Report”
publicat recent de catre Colliers in Romania, segmentul IT a fost principalul motor al

Revista Presei Economice din România
pietei in primul semestru din 2012, consemnand mai mult de jumatate din cererea
totala de spatii de birouri (65.000 mp).
Wall Street, http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/137597/radcom-a-inchiriatpeste-2-000-mp-in-apropiere-de-barbu-vacarescu.html
Zitec recrutează 20 de specialiști IT pentru un partener american
Zitec, unul dintre principalii producători locali de aplicaţii online, a încheiat un
parteneriat cu UMT Consulting Group, cu sediul în New York, Statele Unite, lider
mondial în domeniul soluțiilor și serviciilor pentru managementul proiectelor, care oferă
produse software și servicii de consultanță. În urma acestui parteneriat , Zitec va
recruta și va pregăti pentru UMT 20 de specialiști în următorii doi ani.
UMT Consulting Group este cel mai mare partener de implementare Microsoft Project
Server, instrument pentru managementul proiectelor - prezentare, funcționalități,
capabilități pentru bugete și costuri și rapoarte noi - din zona Americii de Nord.
În perioada 2000 – 2005, UMT a avut o divizie și la București, condusă de Cătălin
Olteanu. Produsul pentru managementul portofoliului de proiecte dezvoltat de echipa
din România la acea vreme a fost achiziționat, la începutul lui 2006, de Microsoft, iar
divizia românească a UMT a fost preluată de gigantul IT. După achiziție, produsul a
fost distribuit sub denumirea de Microsoft Project Portfolio Server.
În urmă cu patru ani, UMT a reintrat pe piața locală, cu o divizie de software la Cluj-
Napoca. Linia de produse dezvoltată pe platforma Microsoft EPM a început cu UMT
Project Financial Server 2010, care a evoluat mai târziu în UMT Project Essentials.
Pentru a-și extinde activitatea în România, UMT a încheiat de curând un parteneriat cu
Zitec.

Revista Presei Economice din România
„Creșterea operațiunilor UMT ne-a făcut să ne extindem și în București, însă vom
continua să dezvoltăm și filiala noastră de la Cluj-Napoca”, a declarat Cătălin Olteanu,
Chief Product & Technology Officer al UMT.
Prin acest parteneriat, producătorul local de aplicații online își face debutul și în
utilizarea tehnologiilor de dezvoltare software Microsoft, diversificându-și astfel
portofoliul de soluții și servicii furnizate.
“Împreună cu echipa de management UMT am stabilit un parteneriat de lungă durată,
care să contribuie la dezvoltarea competențelor noastre pe tehnologii Microsoft și să
acopere nevoile de creștere a echipei de dezvoltatori UMT în România. Inițial, vom
recruta cinci specialiști în tehnologiile .NET și SharePoint, urmând ca în doi ani să
ajungem la circa 20 de experți dedicați proiectelor UMT”, a declarat Alexandru
Lăpușan (foto), CEO & Founding Partner Zitec.
Recent, Zitec a obținut competența Independent Software Vendor (ISV) acordată de
Microsoft pentru dezvoltarea de aplicații software folosind tehnologiile sale.
Zitec este specializată în dezvoltarea de produse şi aplicaţii online complexe, cu peste
60% din venituri provenite din proiecte externe, dezvoltate în SUA; Canada, Marea
Britanie, Germania, Italia sau Danemarca.
Income, http://www.incomemagazine.ro/articol_83806/locuri-de-munca-zitecrecruteaza-20-de-specialiti-it-pentru-un-partener-american.html
Vezi cine a câştigat contul de PR al PayPoint România
Agenția de relații publice The Practice a câştigat contul de PR al PayPoint România,
principalul operator de plăți în numerar și încărcare electronică prin puncte de retail, în
urma unei licitații desfășurate în luna august.
Astfel, The Practice gestionează de la începutul lunii septembrie contul de PR al
PayPoint România.

Revista Presei Economice din România
În cadrul acestui parteneriat , agenţia va asigura companiei consultanță strategică
pentru comunicare, dezvoltare și implementare de acțiuni ce vizează informarea presei
și gestionarea relației cu jurnaliștii.
PayPoint și-a început activitatea în Marea Britanie în 1996 şi are în prezent operațiuni
în Marea Britanie, Irlanda, România, Franța, SUA și Canada, la nivelul Grupului fiind
procesate anual peste 650 milioane de tranzacţii, pentru peste 6.000 de clienţi.
În România, PayPoint a lansat oficial serviciul de plată a facturilor în numerar sub
brand propriu în 2008 și are în momentul de faţă încheiate contracte cu 46 de parteneri
importanţi din domenii variate; serviciile sale sunt disponibile în peste 6.800 de locații
la nivel național, punctele de plată fiind distribuite uniform în toate județele, cu o
prezență masivă și în mediul rural.
Income, http://www.incomemagazine.ro/articol_83811/vezi-cine-a-castigat-contul-depr-al-paypoint-romania.html
Peste 90% din investiţiile "Electromagnetica" - direcţionate către
producţia de energie
* Interviu cu Eugen Scheuşan, directorul general al "Electromagnetica"
Reporter: Întrucât una dintre cele mai noi componente ale societăţii
"Electromagnetica" pe partea de producţie este reprezentată de corpurile de iluminat
cu LED-uri, în primul rând vă rog să-mi spuneţi ce a stat la baza dezvoltării acestei
laturi?
Eugen Scheuşan: "Electromag­netica" este implicată în domeniul energetic, atât în
producerea şi furnizarea de electricitate, cât şi în fabricarea de echipamente şi
componente care au legătură cu energia electrică, toate aceste direcţii de activitate
urmărind utilizarea eficientă a electricităţii. În domeniul corpurilor de iluminat cu LEDuri,
am început acum vreo doi ani şi ceva, cu cercetări proprii şi un colectiv redus. În

Revista Presei Economice din România
circa cinci-şase luni au început să apară primele produse. Omologările au fost făcute
toate la instituţia autorizată din România să elibereze certificatele de electrosecuritate,
respectiv ICPE, iar pentru partea de măsurători de lumină ne-am creat propriul
laborator metrologic, deoarece nu există în ţară unul satisfăcător.
Reporter: Ce tipuri de astfel de corpuri de iluminat produceţi?
Eugen Scheuşan: În principiu, LED-urile sunt de două feluri - cele cu radiaţii directe
(colorate) şi cele albe, care constau tot dintr-un LED, acoperit cu un luminofor. Pe baza
acestei tehnologii, am început să producem corpuri de iluminat pentru spaţiile de
birouri, după care am trecut la corpuri de exterior, industriale, pentru spaţiile
comerciale şi becuri pentru utilizarea în gospodării.
Reporter: Cum sunt primite în piaţă aceste produse, relativ noi pentru societatea
dumneavoastră?
Eugen Scheuşan: Până în prezent, în domeniul iluminării, noi am vândut doar în
domeniul privat, nu şi în cel public. Cei care sunt foarte clar preocupaţi de reducerea
facturii de electricitate cumpără astfel de corpuri de iluminat. Eu nu am auzit să existe
vreun program de management energetic în sectorul public.
Reporter: Care este valoarea vânzărilor pe segmentul corpurilor de iluminat?
Eugen Scheuşan: În primul an comercial, care a fost anul trecut, am realizat o cifră
de afaceri pe acest segment de 1,35 milioane de euro. În acest an intenţionăm să
avem vânzări de trei milioane de euro şi până acum suntem în grafic, probabil chiar
vom depăşi această cifră, pe care ne propunem să o dublăm pentru câteva cicluri
anuale. Planul nostru este să ajungem la o cifră de afaceri cu mult mai mare de zece
milioane de euro, în câţiva ani de zile.
Reporter: Cât din cifra de afaceri a companiei provine din vânzarea acestor
produse?

Revista Presei Economice din România
Eugen Scheuşan: "Electromag­netica" are o cifră de afaceri de circa 100 de
milioane de euro pe an. Din acest total, 20% înseamnă producţie şi 80% - furnizare de
energie electrică, unde se învârt sume foarte mari de bani, cu profitabilitate de circa 1-
2%. În primele şase luni din acest an, 20,1% din cifra de afaceri realizată pe partea de
producţie a provenit din vânzarea corpurilor de iluminat cu LED.
Reporter: Cât de eficiente sunt becurile cu LED?
Eugen Scheuşan: Becurile cu LED consumă cam de zece ori mai puţină energie
decât cele termice şi cam de două ori mai puţină decât cele economice (cu descărcare
în gaz). Totodată, timpul mediu de funcţionare în cazul sistemelor termice este de
1.000 de ore. Becurile economice rezistă, în cel mai bun caz, 4.000-5.000 de ore, dacă
sunt lăsate aprinse. La sistemele cu LED, discutăm de circa 50.000 de ore de bună
funcţionare şi nu contează de câte ori acestea sunt stinse sau aprinse. Costul acestora
din urmă este de la de două ori şi până la de opt ori mai mare faţă de cel al lămpilor cu
neon, în funcţie de com­plexitatea produsului cu LED-uri.
Reporter: Cât de ecologice sunt becurile economice şi cât de ecologice sunt cele cu
LED?
Eugen Scheuşan: Becurile termice au fost scoase de pe piaţă din cauză că nu erau
eficiente energetic. Eu cred că urmează cele fluores­cente, din cauza conţinutului de
mercur. În mod normal, dacă era după mine, eu aş fi interzis întâi sis­temele de
iluminat pe bază de mercur. La aceste becuri economice există pericolul spargerii
tubului de sticlă şi al eliminării mercurului sub formă de vapori chiar în casele
oamenilor. Mai degrabă ar trebui folosite becurile termice cu halogen, care au mai
rămas pe piaţă. Cât priveşte sis­temele cu LED, ele sunt 100% ecologice. Cu
certitudine sistemele de iluminat se vor schimba dramatic. Cu vremea vor ajunge să fie
încorporate în case încă din momentul construcţiei.
Reporter: Pentru fabricarea acestui tip de becuri importaţi materie primă?

Revista Presei Economice din România
Eugen Scheuşan: Importăm LED-urile. În proporţie de 99%, LED-urile din întreaga
lume sunt fabricate în China, aşa că soluţia este clară.
Reporter: Exportaţi corpuri de iluminat cu LED?
Eugen Scheuşan: Am avut două exporturi modeste, în Italia şi în Germania. Ne
gândim foarte serios, însă, să ne extindem la export şi suntem în discuţii cu câteva
firme din Italia, în acest sens.
Reporter: Cum ne situăm faţă de restul Europei, în materie de sis­teme de iluminat?
Eugen Scheuşan: În materie de LED-uri, piaţa noastră este perfect compatibilă cu
piaţa europeană. Avem nevoie, însă, de crearea, încă din copilărie, a culturii eficienţei
energetice. Trebuie să ştim că energia electrică nu este o resursă infinită. Mă aştept ca
statul, mai devreme sau mai târziu, să facă ceea ce se numeşte o politică energetică.
Nişte paşi a făcut, prin programul de izolare termică, certificatul energetic etc., dar mai
sunt încă mulţi paşi de realizat, mai ales pe partea de educaţie în utilizarea eficientă a
energiei.
Reporter: Trecând la producţia de energie regenerabilă, o altă componentă a
companiei pe care o reprezentanţi, ce părere aveţi despre modul în care evoluează la
noi acest sector?
Eugen Scheuşan: Părerea mea este că toate formele de producere a energiei vor
coexista, pentru că oamenii nu îşi vor înfrâna apetitul energetic. Referitor la investiţiile
în producţia de energie din surse regenerabile, acestea sunt profitabile numai în
contextul existenţei unor scheme de sprijin precum alocarea de certificate verzi, din
cauză că momentul şi cantitatea producţiei efectiv realizată depinde de condiţiile
meteorologice şi hidrologice.
Reporter: "Electromagnetica" produce energie hidro, în microhidrocentrale. Cât la
sută din potenţialul nostru hidro este exploatat în acest sens?
Eugen Scheuşan: Din potenţialul hidroenergetic al ţării, 69% este amenajat.

Revista Presei Economice din România
Reporter: Cât aţi investit în partea de producere a energiei hidro?
Eugen Scheuşan: În 2006 am achiziţionat de la "Hidroelectrica", prin licitaţie
publică, zece microhidrocentrale. Imediat s-a trecut la un amplu program de
modernizare şi retehnologizare a microhidrocentralelor existente, program estimat să
fie finalizat în primul semestru al anului viitor. În vederea utilizării optime a potenţialului
hidroenergetic din bazinul hidrografic al râului Brodina, în paralel am trecut la
construcţia a două noi microhidrocentrale, ultima fiind pusă în funcţiune în anul 2011.
În orice caz, achiziţia microhidrocentralelor ne-a costat 5,7 milioa­ne de euro, iar
întreaga investiţie se ridică, până acum, la aproape 21,4 milioane de euro, integral din
surse proprii. Ultima centrală, Brodina 2, a fost realizată, în proporţie de 40%, din
fonduri europene, beneficiind de o finanţare UE de 1,4 milioane de euro.
Reporter: Cea mai mare parte din investiţii este direcţionată către segmentul de
energie regenerabilă?
Eugen Scheuşan: Categoric. În ultimii vreo şase ani, peste 90% din investiţii au
mers în acest sector.
Reporter: În prima jumătate din acest an aţi realizat doar în jur de 7% din totalul
investiţional bugetat pentru 2012. Care este explicaţia?
Eugen Scheuşan: În zona montană pot fi făcute lucrări începând de pe la sfârşitul
lui martie, chiar aprilie, după dezghet, când, însă, este apă din belşug. De aceea,
lucrăm doar după ce debitele scad. Conform strategiei societăţii din ultimii ani, în
vederea obţinerii de certificate verzi, ponderea majoră a investiţiilor a fost orientată
către producţia de energie electrică din surse regenerabile, res­pectiv în centrale
hidroelectrice de mică putere. Astfel, şi în acest an, în primul semestru am finalizat
lucrările la microhidrocentrala Sadău, proiect demarat în 2011 şi pus în func­ţiune în
iunie 2012, centrala având o putere instalată de 518 kW. În cea de-a doua parte a
anului, au fost demarate lucrările la alte două microhidrocentrale, "Putna" şi "Bilca 2",

Revista Presei Economice din România
proiecte ce vor fi finalizate în prima jumătate a anului 2013. Pe lângă aceste două
proiecte, mai avem programată, de asemenea pentru acest semestru, şi automatizarea
hidroagregatelor din cadrul altor trei microhidrocentrale: "Bilca 3", "Bilca 1" şi "Tibeni",
lucrările urmând să fie finalizate anul viitor. Toate proiectele menţionate se referă la
microhidrocentrale existente.
Reporter: Veţi continua să inves­tiţi în energia regenerabilă?
Eugen Scheuşan: Ne propunem în permanenţă să ne dezvoltăm pe acest segment.
Ca perspectivă, putem spune că suntem în faza de analiză a unor proiecte de
dezvoltare de noi microhidrocentrale, urmând ca în cel mai scurt timp să decidem
asupra fezabilităţii şi lansării aces­tora în proiectare. În zona Sucevei mai sunt câteva
sit-uri care pot fi exploatate. Însă, la noi, este deficit de proiectanţi şi de constructori,
care nu sunt unii şi aceiaşi cu cei din zona construcţiilor rezidenţiale sau industriale.
Reporter: Care este opinia dumneavoastră despre cadrul legislativ ce stabileşte
sistemul de promovare a producerii energiei din surse regenerabile?
Eugen Scheuşan: Fiind vorba de investiţii costisitoare şi pe termen lung, nu putem
spune decât că ne-am dori unul cât mai stabil, având în vedere faptul că Legea
220/2008 a suferit deja modificări şi completări prin OUG nr. 88/2011 şi, ulterior,
aceasta a fost aprobată, modificată şi completată prin Legea nr. 134/2012.
Reporter: Dacă cea mai mare parte din investiţii este alocată energiei din surse
regenerabile, şi cea mai mare parte din cifra de afaceri provine din acest sector?
Eugen Scheu­şan: Nu. Ponderea producţiei de energie în structura cifrei de afaceri
aferentă producţiei societăţii a fost de 16,4%, în primul semestru. În semestrul al
doilea, estimăm o scădere a acestei ponderi, din cauza secetei.
Reporter: În prima parte a anului, "Electromagnetica" a constituit un provizion,
pentru achitarea diferenţei de preţ pentru energia electrică hidro. Puteţi să-mi detaliaţi
acest aspect?

Revista Presei Economice din România
Eugen Scheuşan: Noi ştiam că anul acesta ne vom confrunta cu o creştere
semnificativă a preţului la energia electrică şi din această cauză am creat provizionul.
Valoarea provizionului constituit în primul semes­tru a fost de 12,7 milioane lei şi a
însemnat diferenţa de preţ pentru energia achiziţionată de la "Hidroelectrica" în primele
şase luni.
Reporter: Aţi renegociat contractul pe care îl aveţi cu "Hidroelectrica". Puteţi să-mi
spuneţi care sunt noii termeni contractuali?
Eugen Scheuşan: Contractul cu "Hidroelectrica" a fost semnat în 2004 şi se va
termina în 2014. Nu a fost niciodată prelungit, dar a avut acte adiţionale de
renegociere în fiecare an, în sensul actualizării preţului. Renegocierea din acest an nu
a fost nimic deosebit, iar acum, până la sfârşitul anului, vom plăti 198,6 lei/MWh, plus
TVA. În această perioadă, cantităţile de energie orare sunt reduse, deoarece este în
vigoare forţa majoră.
Reporter: Ce alte noutăţi a avut, anul acesta, pe piaţă, "Electromag­netica"?
Eugen Scheuşan: Noi avem o contribuţie importantă în fabricarea de produse şi
echipamente pentru dis­tribuţia şi măsurarea energiei electrice, iar locul de frunte îl
ocupă sistemul de telegestiune si măsură a energiei electrice la abonaţii casnici, un
sistem modern care îmbină contorizarea cu telecomunicaţiile, astfel încât contoarele
de abonat pot fi citite de la distanţă, fiind posibilă facturarea automată a consumului şi
analiza calitativă a energiei furnizate. Pe partea sistemului de telegestiune, sunt noutăţi
aproape în fiecare lună, dar sunt produse software. Noutăţile principale apar în
domeniul sistemelor de iluminare, unde aproape fiecare mare client beneficiază de
sisteme de iluminat personalizate, care satis­fac milimetric necesităţile fiecăruia de
iluminare şi consum.
Reporter: Ce cifră de afaceri v-aţi propus pentru acest an?

Revista Presei Economice din România
Eugen Scheuşan: Rezultatele semestriale indică o creştere a profitului net cu
11,16%. Nu am putut evita, însă, o scădere a cifrei de afaceri totale cu 13,4% faţă de
semestrul întâi 2011, din cauza efectului nefast pe care seceta l-a avut asupra pieţei
de energie electrică si, implicit, asupra activităţii noastre de furnizare de energie
electrică. Sincer vorbind, ne-am aşteptat la o perioadă dificilă şi am adoptat, la
începutul anului, un buget prudent construit pe o reducere cu 25% a cifrei de afaceri şi
o înjumătăţire a profitului. În mod evident, rezultatul financiar semestrial a depăşit
previziunile bugetare, fapt datorat creşterii cu 354% a producţiei de sisteme de iluminat
cu LED şi cu 133% a veniturilor din producţia de energie electrică (inclusiv din
certificate verzi).
Reporter: Cât din totalul producţiei vindeţi în alte ţări?
Eugen Scheuşan: Din totalul producţiei exportăm peste 25%, în spaţiul
intracomunitar. Am crescut la export constant şi creştem în continuare.
Reporter: Ce cote de piaţă aveţi?
Eugen Scheuşan: În domeniul lămpilor cu LED suntem pe locul întâi, pe contorizare
şi telegestiune pentru reţelele de joasă tensiune probabil că avem o cotă egală cu
AEM Timişoara.
Reporter: Cum aţi trecut prin recesiune şi ce intenţionaţi să faceţi pentru a depăşi
situaţia de criză economică în care încă ne aflăm?
Eugen Scheuşan: Eu n-o mai consider criză, este un nou mod de viaţă şi cred că
multă vreme de acum încolo vom trăi cam în acest mod. Noi ne propunem în
continuare să fim inovativi. O cota de 10% din personalul societăţii (560 de angajaţi)
este implicată în activitatea de cercetare-dezvoltare. Punem un accent deosebit pe
calitatea resurselor umane, pentru dezvoltarea de produse noi şi creşterea eficienţei
operaţionale, astfel încât să putem satisface cerinţele celor mai exigenţi clienţi interni
sau externi. De pildă, avem o ramură de export care produce pentru ABB Italia sau

Revista Presei Economice din România
pentru concernul "Magna", într-o secţie în mare măsură robotizată. Ne menţinem
orientarea principală către domeniul energetic, pe toate direcţiile. Ca furnizor de
electricitate, am dezvoltat propriul sistem de operare, informatizat. La toţi marii noştri
consumatori de electricitate avem instalate sisteme de telegestiune cu supraveghere
continuă, astfel încât beneficiarii să se abată cât mai puţin de la prognoza de consum
contractată. Vom continua să investim în microhidrocentrale noi şi în dezvoltarea
sistemelor de iluminat cu LED.
Mai intenţionăm să reinvestim pe partea de producţie. În domeniul sis­temelor
electronice, chiar în acest an dorim să cumpărăm o linie nouă de plantare componente
SMD şi în matriţerie, unde fabricăm aproape exclusiv pentru export matriţe pentru
injecţia de mase plastice. Vrem să cumpărăm câteva maşini noi.
Reporter: În ultimii ani a fost nevoie să faceţi disponibilizări?
Eugen Scheuşan: De-a lungul ultimilor 7-8 ani nu am mai făcut dis­ponibilizări.
Perioada dură de res­tructurare pentru noi a fost reprezentată de anii "90, când am
redus personalul de la circa 6.200 de oameni până pe la vreo 800 de angajaţi. A fost o
restructrurare masivă, şi spaţiile şi producţia şi utilajele au fost modificate din temelii,
altfel nu am fi putut rezista pe piaţă. Spaţiile excedentare au fost amenajate şi
închiriate, luând naştere "Electromagnetica Business Park".
Reporter: V-aţi împrumutat la bănci, de când a început criza?
Eugen Scheuşan: Avem o anumită filozofie a creditării, după ce am trăit, în anii "90,
o experienţă extrem de dureroasă cu privire la creditare. De prin "94-'95 am devenit
extrem de precauţi în acest domeniu şi acum avem trei linii de creditare, din care o zi,
două, trei pe lună tragem nişte bani pentru a nu umbla la depozitele noastre. Accesăm
banii pentru câteva zile şi, ulterior, îi achităm. Nu am luat credite pentru investiţii, pe
care le realizăm din surse proprii de finanţare.

Revista Presei Economice din România
Reporter: Având în vedere că sunteţi o societate listată la Bursă, în final vă rog sămi
spuneţi ce părere aveţi de piaţa noastră de capital?
Eugen Scheuşan: Statul român ar trebui să înceapă o politică de stimulare a
capitalizării companiilor, astfel încât economia românească să-şi diversifice sursele de
finanţare, ceea ce, la un moment dat, probabil, se va întâmpla. Până atunci,
"Electromagnetica" încearcă să fie un emitent cât mai atractiv pentru inves­titori. În
general, pe bursă este acum un joc preponderent speculativ. În acelaşi timp, dacă
aducem prea multe reglementări, rămânem fără piaţă de capital.
Reporter: Mulţumesc!
Bursa, http://www.bursa.ro/investitii-personale/in-ultimii-sase-ani-peste-90-procentedin-investitiile-electromagnetica-directionate-catre-produc...&articol=183648.html
11.000 de IMM-uri vor beneficia de garantii de peste 3 miliarde de
lei
Garantiile acordate in 2012 pentru IMM-uri vor depasi trei miliarde de lei, a declarat la
Sinaia, George Pana, director in cadrul Fondului National de Garantare a Creditelor
pentru IMM-uri, la o conferinta organizata de Finmedia.
In 2011, FNGCIMM a acordat IMM-urilor garantii de 2,1 miliarde de lei, in 2010 - 1,85
miliarde, in 2009 - 1,6, iar in 2008, inainte de declansarea crizei, numai 600 milioane
lei.Reprezentantul Fondului a afirmat ca in acest an peste 11.000 de IMM-uri vor
beneficia de garantii fata de 9.700 in 2011, 8.000 in 2010, 6.000 in 2009 si 1.500 in
2008.
Cel mai important avantaj al unei garantii acordate de Fond este ca poate fi executata
de banca in maximum trei luni. De asemenea, garantia nu se depreciaza.
Finantistii, http://www.finantistii.ro/economie/11-000-de-imm-uri-vor-beneficia-degarantii-de-peste-3-miliarde-de-lei-75074

Revista Presei Economice din România
Ruşii de la TISE rămân interesaţi de Oltchim
Compania rusă TISE rămâne interesată de Oltchim Râmnicu Vâlcea (OLT), deşi s-a
retras în ultimul moment din licitaţia pentru preluarea combinatului, şi ar putea asigura
funcţionarea Oltchim în viitor, a declarat, luni, premierul Victor Ponta.
"A existat o mare companie din Rusia, compania TISE. Acesta s-a retras în ultmiul
moment - avem scrisoarea de la ei - probabil nedorind să intre în acest joc şi politic
declanşat de domnul Diaconescu (Dan Diaconescu, câştigătorul licitaţiei, n.r.). Dar
această companie, în scrisoarea pe care ne-a adresat-o, ne-a spus foarte clar că în
acest moment nu mai vrea să participe, dar rămâne interesată", a spus Ponta.
El a precizat că TISE poate asiga funcţionarea Oltchim în viitor.
"Nu sunt multe companii care pot să facă lucrul ăsta. Aici vorbim de sute de milioane
de euro care trebuie investiţi pentru că avem acordul cu OMV, de vânzare către viitorul
acţionar al Oltchimului, de vânzare a Arpechimului, însă şi acolo e vorba de foarte
mulţi bani. Deci e vorba de o operaţiune foarte serioasă", a spus Ponta.
Producătorul rus de energie electrică TISE (Technologies, Investments, Services,
Energy), cu capital majoritar de stat, a fost înfiinţat la Moscova în 2003, având ca
acţionari companiile Tehnopromexport, Zarubejneft si Zarubejneftegaz, ultima
subsidiară a Gazprom.
TISE a depus în aprilie o ofertă neangajantă pentru participarea la privatizarea
Oltchim, alături de PCC SE (Germania), Pegamont Ploieşti şi Aisa Invest din Cluj, dar
nu s-a mai prezentat la licitaţie.
Licitaţia pentru preluarea a 54,8% din acţiunile Oltchim a fost câştigată de Dan
Diaconescu, acesta oferind 203 milioane de lei, cel mai mare preţ, pentru titlurile
deţinute de stat.
Contractul dintre OPSPI şi Dan Diaconescu privind privatizarea Oltchim nu a fost însă
semnat, Diaconescu afirmând că din acord lipsesc clauze, prevederi şi anexe şi că

Revista Presei Economice din România
Trenduri şi statistici
Trenduri şi statistici
documentul avansat de OPSPI este diferit faţă de forma contractului anunţată o dată
cu caietul de sarcini.
Ponta a anunţat luni că privatizarea Oltchim va fi reluată anul viitor, el spunând că,
după ce se va constata că aşa-zisul câştigător nu a avut nici bani, nici intenţia de a
deveni acţionar majoritar, statul va aproba un plan de măsuri pentru combinat.
Economica,
http://www.economica.net/rusii-de-la-tise-raman-interesati-deoltchim_34475.html
Consumul de gaze naturale a totalizat 85,411 milioane MWh, în
primele 7 luni din 2012
Consumul de gaze naturale în România a totalizat 85,411 milioane MWh în primele
şapte luni din 2012, în scădere cu 4,28% faţă de cel din perioada similară a anului
trecut, care s-a ridicat la 89,228 milioane MWh, conform datelor centralizate de
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei.
Producţia internă de gaze naturale ce intră în consum a reprezentat în iulie 80,36% din
totalul surselor, primii doi producători (Romgaz şi Petrom) acoperind 94,77% din
această sursă.
Importul ce a intrat în consum a reprezentat diferenţa, respectiv 19,64%. Primii trei
importatori - furnizori interni - au realizat împreună 55,29%.
Preţul gazelor naturale din import a fost, în iulie 2012, de 450 dolari/1.000 mc (157,3
lei/MWh), în creştere faţă de cel din luna anterioară, de 426 dolari/1.000 mc (142,77
lei/MWh).
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/148733-
Consumul-de-gaze-naturale-a-totalizat-85411-milioane-MWh-in-primele-7-luni-din-
2012.html

Revista Presei Economice din România
Prognoze: scad chiriile pe termen scurt
Factorii economici si sociali duc pe termen scurt la o usoara scadere a chiriilor spatiilor
comerciale si de birouri, care in ultimul an au dat dovada de stabilitate, iar in unele
cazuri chiar de mici cresteri.
“Prognozele interne ale JLL corelate cu factorii economici si sociali de tara au
evidentiat ca pe termen scurt, ne putem astepta la o slaba scadere a chiriilor, cu o
revenire pe crestere in cea de-a 2-a parte a anului 2013. Acest trend se aplica in
general tuturor segmentelor de piata”, au spus pentru Wall-Street.ro, reprezentantii
companiei Jones Lang LaSalle.
Estimarea vine in contextul in care pana acum, anul acesta, chiriile au fost stabile sau
chiar au crescut usor in unele zone.
Chiriile efective au avut o evolutie pozitiva in 2012, in special in zonele centrale, unde
gradele de ocupare sunt de peste 90%, spune Madalina Cojocaru, directoarea
departamentului de office al DTZ Echinox. “La nivelului chiriei efective s-a inregistrat o
usoara crestere, mai ales in zonele centrale unde cladirile sunt ocupate in proportie de
peste 90%, insa chiria contractuala nu a inregistrat cresteri notabile”.
Pana acum in 2012 s-a observat o stabilizare a nivelului chiriilor si pe spatii
comerciale.
"Stocul de spatii comerciale disponibile nu s-a diminuat. Dupa ce in a doua jumatate a
anului trecut am observat o usoara crestere a chiriilor in proiectele dominante de retail,
in 2012 nivelul chiriilor s-a stabilizat in conditiile in care aceste proiecte au un grad de
neocupare foarte scazut. De asemenea, in cazul centrelor comerciale secundare,
nivelul chiriilor a fost constant, si observam o usoara scadere a gradului de
neocupare", a spus Razvan Sin, directorul departamentului de retail al DTZ.
Pe segmentul spatiilor comerciale, chiria prime din primul semestru al anului a ramas
la nivelul din T3 2011, si anume 70 euro/mp/luna pentru spatiile comerciale stradale si

Revista Presei Economice din România
50 euro/mp/luna pentru spatii situate in centrele comerciale, potrivit datelor CBRE
Romania.
Chiria prime pe segmentul birouri a ramas stabila la valoarea de 19,5 euro/mp/luna in
S1 2012, iar chiria de baza s-a mentinut neschimbata. In zonele centrale, chiriile de
baza s-au situat intre 16 - 18 euro/mp/luna, iar in zonele periferice, pentru cele mai
bune proiecte, valorile sunt cuprinse intre 11 - 16 euro/mp/luna. Chiriile nete sunt mai
reduse cu 10% - 20%, spun consultantii CBRE Romania.
Dezvoltatorii continua sa ofere facilitati
Proprietarii au continuat sa ofere pachete de stimulare chiriasilor, cu deja clasicele luni
gratuite de chirie sau contributii la amenajare.
Daca in cazul spatiilor de birouri facilitatile, in general, consta in luni libere de plata a
chiriei si/sau contributii financiare pentru amenjarea spatiului, pentru spatiile de retail
proprietarii pot oferi stabilirea chiriei ca procent din cifra de afaceri a retailerului,
contributii financiare pentru amenajarea spatiului sau o chirie in trepte (mai mica la
inceputul perioadei contractuale, dar care creste catre finalul acesteia), spun
consultantii JLL.
In cazul spatiilor industriale se acorda facilitati similare cu cele practicate pentru
spatiile de birouri.In plus, unele parcuri industriale din anumite regiuni ale Romaniei, s-
au calificat si au obtinut titlul de parc industrial, ceea ce presupune ca, pentru o
perioada limitata de timp (in functie de prevederile legislatiei), proprietarii si implicit
chiriasii respectivelor parcuri sunt exonerati de la plata taxelor de proprietate, care pot
ajunge la 1%-1,5% din valoarea evaluata a respectivelor cladiri si terenuri.
Wall Street, http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/137530/scad-chiriile.html

Revista Presei Economice din România
Câţi PENSIONARI DE LUX există în România. Câţi români au
pensii de peste 5.000 de lei
La finele anului trecut peste 420 de persoane primeau pensii mai mari de 5.000 de lei,
scrie Econtext.Direcţiile de statistică nu precizează ce profesii au avut persoanele care
primesc astfel de pensii, dar cele mai mari salarii sunt, în general, la nivelul de vârf al
sistemului judiciar.
Ceea ce ar însemna că şi pensionarii ar putea proveni din acelaşi sector.În plus, după
cum spuneam, numărul pensionarilor de lux a urcat în ultimii ani. Astfel, în 2009, erau
315 persoane care primeau pensii de peste 5.000 de lei, pentru ca anul următor, în
2010, numărul acestora să ajungă la 362 de persoane. Şi la 428 în 2011!
La polul opus, 1.436 de bătrâni primesc pensii de maxim 40 de lei. Mai departe, puţin
peste zece mii de pensionari au pensii de maxim 1.000 de lei (1 milion de lei vechi).
REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/cati-pensionari-de-lux-exista-in-romaniacati-romani-au-pensii-de-peste-5-000-de-lei_1014853.html#ixzz27OBdnBhV
Crăciun, Cegedim: Piaţa farma va creşte cu 6% anul viitor
Piaţa farma din România a crescut în precedentul deceniu cu o rată medie de 10-12%,
în timp ce în ultimul deceniu a urcat cu o rată medie de 7,5%, însă diferenţa dintre
cerere şi ofertă se reduce, a declarat Petru Crăciun, directorul general al Cegedim
România, cea mai mare firmă de cercetare de piaţă din domeniul farmaceutic.
"Piaţa s-a dezvoltat de-a lungul timpului, nu mai este aşa mare diferenţă intre ofertă şi
nevoie. O prognoză de creştere pe cinci ani cu 7,5% nu ar fi hazardată", a spu
CRăciun. "Anul viitor, creşterea va fi de 6%", a precizat directorul Cegedim.
ZF, http://www.zf.ro/companii/craciun-cegedim-piata-farma-va-creste-cu-6-anul-viitor-
10113100

Revista Presei Economice din România
Americanii cumpara cereale din Romania la preturi fara precedent
Cerealele romanesti certificate ecologic sunt la mare cautare in aceste zile in Statele
Unite ale Americii, unde se desfasoara unul din cele mai mari targuri de agricultura
ecologica de pe continentul american - Biofach Baltimore.
Preturile pe care le ofera americanii depasesc cele mai mari asteptari ale femierilor
romani, potrivit lui Marian Cioceanu, presedintele Asociatiei Operatorilor din Agricultura
Ecologica - "Bio Romania", citat de Evenimentul Zilei.
"Fermierii romani au fost asaltati, inca din prima zi a expozitiei, de catre mari companii
de import cereale, de asociatii ale crescatorilor de animale din SUA si Canada, cu
solicitari de cumparare cereale certificate ecologic. Cantitatile cerute sunt enorme,
imposibil de acoperit de agricultura ecologica romaneasca, iar preturile oferite au
depasit cele mai optimiste asteptari ale fermierilor romani prezenti la targ", a declarat
Cioceanu.
Acesta este de parere ca Ministerul Agriculturii trebuie sa solicite Uniunii Europene
posibilitatea de a oferi sprijin financiar fermierilor mijlocii si mari aflati in perioada de
conversie, respectiv pentru minimum doi ani in care se face trecerea de la agricultura
conventionala la cea ecologica.
Ziare.com, http://www.ziare.com/economie/agricultura/americanii-cumpara-cereale-dinromania-la-preturi-fara-precedent-1191721
CURSUL leu/euro CREŞTE pentru a cincea sesiune consecutiv
Moneda naţională a rămas pe depreciere uşoară în prima parte a zilei, astfel că
referinţă a urcat pentru a cincea sesiune consecutiv, cu 0,51 bani, la 4,5176 lei/euro,
un nou maxim din ultimele şase săptămâni, informează Mediafax.
În sesiunea precedentă, cursul a fost de 4,5125 lei/euro. O rata de schimb superioară
celei de luni, de 4,5186 lei/euro, a fost anunţată de banca centrală la 14 august.

Revista Presei Economice din România
Pentru moneda americană, referinţa BNR a urcat cu 3,35 bani, de la 3,4642 lei/dolar la
3,4977 lei/dolar. În acelaşi timp, referinţa pentru francul elveţian a crescut de la 3,7270
lei/franc la 3,7363 lei/franc.
Cursul de schimb a atins un maxim de 4,52 lei/euro în prima parte a şedinţei
interbancare de luni, într-o piaţă apatică şi cu volume foarte reduse de tranzacţionare.
În jurul orei 13:00, euro era cotat la 4,5175 - 4,5190 lei.
Dobânzile afişate luni dimineaţă de bănci pentru depozitele cu scadenţa la o zi au
urcat la 4,79% - 5,29% pe an, revenind aproape de rata dobânzii de politică monetară
anunţată de BNR, de 5,25% pe an. Dobânzile au crescut întrucât luni este prima zi
dintr-o nouă perioadă în care băncile trebuie să constituie rezervele minime obligatorii
cerute de banca centrală. Vineri, în ultima zi a precedentei perioade de rezervă,
dobânzile practicate de bănci au scăzut la 1,13% - 1,63% pe an, pe fondul unui surplus
de lichiditate.
Totodată, randamentele pentru depozitele cu scadenţa la o zi se plasau la 4,83 -
5,33%.
Gandul, http://www.gandul.info/financiar/cursul-leu-euro-creste-pentru-a-cinceasesiune-consecutiv-10114063
Numărul procedurilor de insolvenţă deschise în 2012 ar putea
depăşi nivelul din 2011.
Uniunea Naţională a Practi­cienilor în Insolvenţă (UNPIR) a înregistrat în pe­rioada
ianuarie-august 2012 peste 15.000 de proceduri de insolvenţă noi, din care peste
jumătate au fost solicitate de debitori. Iar până la sfârşitul anului este posibil să se mai
deschidă cel puţin 8.000 de proceduri de insolvenţă, multe fiind dosare fără bunuri care
să poată fi valorificate, potrivit lui Arin Stănescu, preşedintele uniunii.

Revista Presei Economice din România
Începând cu 2007 numărul insolvenţelor a crescut în fiecare an. Criza ultimilor trei ani
a "dărâmat" numeroase malluri, proiecte de locuinţe şi reţele de magazine, dar şi zeci
de fabrici din domeniul alimentar, industrial sau al construcţiilor, care sunt în prezent
scoase la vânzare de firmele de insolvenţă sau băncil la valori ce pot atinge zeci de
milioane de euro.
Din totalul de 15.280 de proceduri deschise până la sfârşitul lunii august, un număr de
8.251 au fost solicitate de debitori. Pe parcursul lui 2011, insolvenţa a fost solicitată de
circa 11.400 de debitori şi 9.300 creditori.
"Urmează lunile în care se depun multe cereri: septembrie, octombrie şi noiembrie,
până la jumătatea lui decembrie. Dacă se va menţine ritmul de 2.000 şi peste 2.000
(proceduri deschise în fiecare lună - n.red.), atunci ar urma să se depună circa 8.000
de dosare noi. Faţă de anul trecut o să avem cu până la 15%-20% mai multe dosare
de insolvenţă", a declarat Arin Stănescu într-o conferinţă de presă organizată cu
ocazia congresului UNPIR.
Din suma totală de 112 miliarde lei din toate dosarele de insolvenţă deschise în
prezent, aşa-numita "masă credală", UNPIR anticipează că va recupera în 2012
aproximativ 1%, la fel ca şi anul trecut. Înainte de criza economică, în perioada 2006-
2008, suma aferentă dosarelor de insolvenţă avea o valoare de aproximativ 50 mld. lei,
însă aceasta a trecut de 100 mld. lei după venirea crizei.
Creanţe irecuperabile
Procentul de 1% recuperat în fiecare an din totalul masei credale poate fi explicat,
potrivit celor doi lideri ai UNPIR, prin faptul că procedura de insolvenţă este de obicei o
ultimă soluţie, în care compania care cere sau care e împinsă în insolvenţă datorează
sume foarte mari de bani şi nu mai are active de valorificat.
"Se ajunge la procedura insolvenţei, de cele mai multe ori, când nu se poate recupera
nimic din sumele respective, adică şi dosarele cu datorii către bugetul de stat, dar şi

Revista Presei Economice din România
dosarele cu datorii către bănci, sunt dosare care nu au nicio consistenţă, pentru că au
o masă credală mare şi nu au bunuri", a declarat Gheorghe Piperea, primvice­preşedintele
UNPIR.
Principala explicaţie pentru procentul foarte mic de sume recuperate este faptul că
există o majoritate "covârşitoare" (peste 70%) de dosare de insolvenţă în care nu
există active de valorificat.
Un alt motiv este redresarea lentă a economiei, care nu permite valorificarea bunurilor:
nu există piaţă care să ofere puncte de reper, creditorii se opun preţurilor propuse la
valorificare, iar investitorii nu arată interes, potrivit lui Stănescu. "Am ajuns să avem
dosare mari în care avem zeci de licitaţii. La Rulmentul au fost 27 de licitaţii. La
Republica am avut 50-60 de licitaţii", a adăugat Piperea.
Precedentul Hidroelectrica
În valoarea masei credale de 112 miliarde lei nu au fost incluse datoriile celui mai mare
producător de energie electrică din România, Hidroelectrica.
Gigantul a intrat în insolvenţă pe data de 20 iunie, însă cele 900 de milioane de euro
datorate de Hidroelectrica apar în tabelul creanţelor pe 10 septembrie. Statistica
UNPIR se referă la perioada încheiată la sfârşitul lui august.
"În ultimul an au apărut nişte surprize. Nimeni nu îşi imagina în data de 15 iunie 2012
că întreprinderi de gen Hidroelectrica, care reprezintă peste 30% din energia
României, pot intra în insolvenţă. Aceste companii sunt nu numai companii foarte mari,
cu multe datorii, cu multe potenţiale scandaluri, dar sunt şi companii publice, despre
care s-a ştiut foarte multă vreme că orice este posibil ca să se evite insolvenţa. Iată
însă că anul acesta nu a putut să mai fie evitată", a mai spus Piperea, adăugând că
vor mai urma astfel de "surprize".
Datoriile Hidroelectrica pot fi negociate, potrivit lui Stănescu, însă procedura nu se va
termina anul acesta.

Revista Presei Economice din România
"Nu cred că se va ajunge la vânzare de active, dar va fi complicat. Eu cred că se va
ajunge la o stabilizare a situaţiei, dar nu imediat. Un singur lucru e foarte clar: că nu se
va termina procedura pocnind din degete. Procedura va mai dura mult timp şi anul
viitor", a declarat Stănescu.
Grupurile internaţionale de servicii imobiliare, scoase de pe piaţa evaluărilor
Grupurile internaţionale de consultanţă imobiliară din România nu mai pot face evaluări
autorizate dacă nu înfiinţează firme noi, în care mai mult de jumătate din acţionari sau
asociaţi sunt evaluatori autorizaţi, care deţin majoritatea acţiunilor sau părţilor sociale.
De asemenea, consiliul de administraţie al acestor firme trebuie să fie ales în
majoritate dintre acţionarii sau asociaţii evaluatori autorizaţi.
Prevederile se regăsesc într-o ordonanţă aprobată anul trecut şi care a intrat în vigoare
în luna iunie a acestui an. Ordonanţa prevede, de asemenea, înfiinţarea unei noi
asociaţii profesionale, denumită Uniunea Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din
România (ANEVAR), din care însă firmele cu acţionariat majoritar format din persoane
juridice nu pot face parte. În aceste condiţii firmele de consultanţă imobiliară din
România deţinute de grupuri internaţionale, care nu au astfel de vehicule, nu pot face
evaluări autorizate începând din luna iunie. În această situaţie se află majoritatea
firmelor mari de consultanţă imobiliară de pe piaţa locală, respectiv Colliers, CBRE,
Jones Lang LaSalle, BNP Paribas Real Estate, Cushman & Wakefield sau The
Advisers Knight Frank. Singura firmă de consultanţă imobiliară care îndeplineşte
condiţiile impuse de ordonanţă şi a reuşit să-şi înfiinţeze o nouă entitate prin care să
exercite această activitate este DTZ Echinox. Cristina Cuncea
ZF, http://www.zf.ro/eveniment/numarul-procedurilor-de-insolventa-deschise-in-2012-
ar-putea-depasi-nivelul-din-2011-majoritatea-sumelor-datorate-sunt-irecuperabile-
10111529

Revista Presei Economice din România
STUDIU: 40 la sută dintre români ar apela la un card de credit,
pentru bani suplimentari
Un procent de 40 la sută dintre români ar apela la un card de credit, pentru a avea
bani în plus faţă de venituri, în principal pentru plata impozitelor, iar 25 la sută plătesc
cu cardul cumpărăturile uzuale, arată un sondaj realizat de Finzoom, în colaborare cu
Cetelem IFN, furnizor de credite de consum.
Potrivit sondajului, de la declanşarea recesiunii, 40 la sută dintre români au suferit o
diminuare a veniturilor, iar 21 la sută au înregistrat pierderi de peste 40 la sută din
sumele câştigate anterior recesiunii.
Sondajul arată, de asemenea, că 54 la sută dintre cei intervievaţi au redus cheltuielile,
22 la sută au început să-şi organizeze bugetul personal, 15 la sută au început să
economisească, iar 15 la sută au spus că se tem să contracteze un credit.
Reprezentanţii Cetelem au reamintit importanţa ghidului ABCard, lansat cu scopul de a
ajuta clienţii să înţeleagă ce înseamnă folosirea unui card de credit, cum pot utiliza
cardul de credit MasterCard
"Vrem să facem clienţii să înţeleagă că printr-un credit nu se face un cadou. Încercăm
să educăm clientul ca el însuşi să înţeleagă ce înseamnă un credit, dacă are putere de
rambursare, ce înseamnă un nou credit pe lângă cele pe care le mai are", a arătat
Miruna Senciuc, director comercial Cetelem, care a prezentat conceptul societăţii
pentru educarea financiară a populaţiei, într-o conferinţă de presă.
Capital, http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/studiu-40-la-suta-dintre-romani-arapela-la-un-card-de-credit-172054.html

Revista Presei Economice din România
Imobiliare in Bucuresti: Tranzactii blocate de asteptari nerealiste
in privinta pretului
Piata imobiliara actuala se caracterizeaza prin diferente semnificative intre asteptarile
financiare ale vanzatorilor si cele ale cumparatorilor.
Aceste diferente se estompeaza insa pe masura ce o proprietate ramane mai mult timp
in piata, conform unui studiu al portalului imobiliare.ro.
Pe segmentul locuintelor cu doua camere construite intre 1978 si 2000, cel mai bine
conectati la asteptarile cumparatorilor sunt proprietarii din zona Gorjului - Apusului.
In aceasta zona, pretul mediu pentru ofertele iesite din piata in ultimele trei luni a fost
de 53.000 de euro, iar valoarea medie de listare a unitatilor locative disponibile inca
spre vanzare la inceputul lui septembrie era foarte apropiata, respectiv 53.750 de euro.
In aceasta zona, ofertele scoase de pe portal in ultimele trei luni au consemnat o
scadere de 5%, in timp ce anunturile active la inceputul lui septembrie inregistrasera o
ieftinire de 2%.
Pe locul al doilea se situeaza zona Unirii, unde pretul mediu cerut pentru ofertele
active la inceputul lunii septembrie era de 114.900 de euro. Diferenta fata de ofertele
retrase din piata in ultimele trei luni - la un nivel de 110.000 de euro - este, in acest
caz, de aproximativ 4%.
In ultimele trei luni, locuintele din Unirii au inregistrat o ajustare medie de pret de 7%
pana a ajunge la un nivel interesant pentru cumparatori, in vreme ce unitatile
disponibile inca spre vanzare consemnasera un declin de doar 3%.
In cartierul Iancului s-a inregistrat cea mai mare diferenta intre preturile oferite de
proprietari si cele la care se asteapta cumparatorii. Valoarea medie de listare pentru
apartamentele cu doua camere a fost de 63.000 de euro la inceputul lunii septembrie.

Revista Presei Economice din România
Pretul mediu cerut pentru ofertele din aceasta categorie in ultimele trei luni arata ca
persoanele interesate de achizitii cauta imobile la un pret cu circa 6% mai mic,
respectiv 58.900 de euro.
Preturile imobilelor de trei camere si asteptarile cumparatorilor
Pe segmentul locuintelor cu trei camere, situatia sta invers. Proprietarii din zona
Iancului sunt cel mai bine conectati la asteptarile cumparatorilor. Aici, apartamentele
disponibile pe piata la inceputul lui septembrie aveau un pret mediu cerut chiar mai mic
decat valoarea de listare a ofertelor retrase din piata in ultimele trei luni - 70.500 de
euro, fata de 72.000 de euro.
In zona Unirii, locuintele cu trei camere disponibile spre vanzare la inceputul lunii
aveau un pret mediu cerut de 138.000 de euro, fata de nivelul de 134.000 de euro la
care au iesit din piata oferte similare in perioada de vara, ceea ce echivaleaza cu o
diferenta de aproape 3%. Daca ofertele retrase au inregistrat scaderi de pret de 6% de
la momentul listarii, cele care sunt inca valabile au consemnat deja un declin de 9%.
Business24, http://www.business24.ro/imobiliare/preturi-apartamente/imobiliare-inbucuresti-tranzactii-blocate-de-asteptari-nerealiste-in-privinta-pretului-1519285
Finanţe - Bănci
Finanţe – Bănci
CEC Bank introduce comisionul lunar de administrare la contul
curent
CEC Bank introduce, de la 1 octombrie, comisionul lunar de administrare a contului
curent pentru persoane fizice, în valoare de 2,5 lei, informează banca de economii pe
pagina sa de Internet.Banca va percepe un singur comision, indiferent de numărul de
conturi curente ale unui deponent.

Revista Presei Economice din România
În cazul în care clienţii nu au un cont curent în lei, comisionul va fi perceput echivalent
în valuta contului, utilizându-se ratele de schimb ale BNR valabile în ziua încasării
comisionului, precizează CEC Bank.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/148472-CEC-
Bank-introduce-comisionul-lunar-de-administrare-la-contul-curent.html
EximBank finanțează noua fabrică a Romcab de la Acățari
EximBank a asigurat finanțarea pentru noua fabrică a Romcab - unul dintre cei mai
mari producători din România de cabluri şi conductori electrici, inaugurată la finele
săptămânii trecute în localitatea Acățari, județul Mureș, în cadrul unui proiect cofinanțat
prin Fondul European de Dezvoltare Regională.
”Istoricul parteneriatului pe care EximBank îl are cu Romcab nu este unul foarte lung -
colaborăm efectiv din 2011, dar pot spune că este unul foarte solid. Pentru noi,
proiectului de la Acățari, are o semnificație aparte pentru că ne-a permis să susținem o
companie care a demonstrat capacitatea de a genera idei cu efect atât la nivelul
activității sale, cât și pe orizontală prin crearea de noi locuri de muncă și stimularea
activității altor companii aflate pe lanțul economic. Prin acordarea unui mix de produse
în valoare de circa 200 de milioane de lei, am reușit să contribuim nu numai la
dezvoltarea companiei și a zonei, ci și la atragerea de fonduri europene. Încercăm să
avem în portofoliu cât mai multe parteneriate de acest gen care să genereze o relație
de tip win-win cu mediul de afaceri și cred că am făcut progrese semnificative în acest
sens”, a spus Ionuț Costea, președintele EximBank la inaugurarea unității de
producție.
Romcab este unul dintre cei mai mari producători de cabluri și conductori electrici din
România, mai mult de 40% din producție fiind direcționată la export. Istoria Romcab
începe în urmă cu 15 ani, dar experienţa pe care o are în spate a fost acumulată timp

Revista Presei Economice din România
de mai bine de 50 de ani. Societatea, aşa cum o ştim astăzi, s-a născut din divizarea
Electromureş şi privatizarea care a avut loc în 1999.
EximBank este o instituţie specializată al cărei portofoliu de produse, axat pe cele trei
direcţii de acţiune - finanţare, garantare şi asigurare, permite băncii să susţină
activitatea şi dezvoltarea exportatorilor, a IMM-urilor şi a companiilor ce derulează
proiecte în domenii prioritare pentru dezvoltarea economiei, în special a celor ce
contribuie la absorbţia de fonduri europene.
Banca a înregistrat o creștere a expunerii față de clienții nebancari cu circa 700 de
milioane de euro în condițiile dificile ale crizei și a obținut un profit de peste 455
milioane de lei. Strategia EximBank pentru următorii patru ani vizează dezvoltarea
rețelei teritoriale și dublarea numărului de clienți, astfel încât instituția financiară să
mențină tendința de creștere accentuată pe care a urmat-o în ultimii trei ani.
REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/eximbank-finan-eaza-noua-fabrica-aromcab-de-la-aca-ari_1014914.html#ixzz27OBp4PBj
Volksbank: Numai 15% din fondurile structurale de la UE sunt
destinate IMM-urilor
Numai 15% din fondurile structurale şi de coeziune alocate României de Uniunea
Europeană /UE/în exerciţiul financiar 2007-2013 au fost destinate celor 400.000 de
IMM-uri, a declarat sâmbătă, la Sinaia, Anca Bălaşu, Head of Corporate Product
Volksbank România, la o conferinţă organizată de FinMedia.Peste 85% din aceste
fonduri au fost alocate în programe destinate administraţiei locale şi centrale şi
companiilor de stat, a precizat Bălaşu, care a adăugat că această repartizare este una
din cauzele pentru care miturile fondurilor europene pentru România au fost dărâmate
de realitate.

Revista Presei Economice din România
Ea a arătat că aşteptările iniţiale erau ca injecţia de fonduri europene să ducă la o
creştere a PIB-ului României de peste 25% în 2020 faţă de 2007, în timp ce realitatea
arată o scădere economică de 11,7% în perioada 2007-2012, cu o creştere economică
estimată la 0,9% în 2012.
Fondurile pentru IMM-uri din alocarea UE sunt de 3,072 miliarde euro, iar dacă se iau
în calcul şi fondurile pentru agricultură se ajunge la 8,761 miliarde euro sau o pondere
de 29% din totalul de 36,956 miliarde euro în perioada 2007-2013. Pe programele
operaţionale, IMM-urile au o pondere de 28% la POS pentru creşterea competitivităţii
economice, 24% la POS pentru dezvoltarea resurselor umane, 28% la Regio şi 0 % la
POS Transport şi POS Mediu.
Reprezentanta Volksbank România a menţionat ca deficienţe la gestionarea
programelor cu fonduri europene timpul de răspuns al organismelor intermediare /OI/
de peste un an la peste 12.000 de proiecte, măsuri blocate, cum au fost cele vizând
modernizări de mediu la marile companii industriale, programe blocate din cauza
neregulilor la achiziţiile publice, deficienţe sistemice la procesul de selecţie. Banca
recomandă IMM-urilor care accesează fonduri europene să dispună de fonduri
suficiente pentru cofinanţare (până la 40%), pentru acoperirea cheltuielilor până la
rambursare (circa şase luni), să aibă în vedere termene mai lungi pentru derularea
achiziţiilor şi să ia în considerare termene de 6-12 luni pentru semnarea contractelor.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/148573-
Volksbank-Numai-15-din-fondurile-structurale-de-la-UE-sunt-destinate-IMMurilor.html
Beneficiile plătite de ING Asigurări de Viaţă au crescut cu 39% în
primul semestru, la 41 mil. lei
ING Asigurări de Viaţă a plătit clienţilor în primul semestru beneficii pentru evenimente
asigurate şi contracte ajunse la maturitate de aproape 41 milioane lei, cu 39% mai mult

Revista Presei Economice din România
faţă de aceeaşi perioadă din 2011, a declarat pentru NewsIn directorul financiar al
companiei, Adrian Lupescu.
În primul semestru din 2011, ING Asigurări de Viaţă plătise beneficii pentru evenimente
asigurate şi contracte ajunse la maturitate de aproximativ 29,3 milioane lei.
Totodată, valoarea beneficiilor plătite de ING Asigurări de Viaţă în primul semestru din
2012 pentru decese a fost de aproximativ 4,38 milioane lei (comparativ cu 4,55
milioane lei în aceeaşi perioadă din 2011) şi respectiv 3,84 milioane lei pentru clauze
de sănătate (faţă de 3 milioane lei în primul semestru din 2011).
"În totalul beneficiilor plătite clienţilor de ING în primul semestru din 2012 pentru
evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate, beneficiile pentru maturităţi au
înregistrat o creştere de 44% faţă de aceeaşi perioadă din 2011 - în condiţiile în care
portofoliul de asigurări încheiat în urmă cu 15 ani, atunci când ING a fost prima
companie internaţională ce a intrat pe piaţa
asigurărilor de viaţă din România, începe să se maturizeze", a menţionat Adrian
Lupescu.
Acesta susţine că, în acelaşi timp, sumele plătite clienţilor ING pentru evenimente
asigurate au crescut în primul semestru din 2012 cu aproape 27% faţă de primele şase
luni ale anului trecut, o contribuţie importantă având-o majorarea sumelor oferite
beneficiarilor pentru clauze de sănătate.
ING Asigurări de Viaţă a obţinut în primul semestru din acest an un profit brut de 6,85
milioane lei, în scădere cu 55% faţă de aceeaşi perioadă din 2011.
Epoch Times, http://epochtimes-romania.com/news/beneficiile-platite-de-ing-asiguraride-viata-au-crescut-cu-39-in-primul-semestru-la-41-mil-lei---168704

Revista Presei Economice din România
BCR: Tranzacţiile prin telefon făcute de microîntreprinderi au
depăşit 50 mil lei în primele opt luni
Clienţii BCR din categoria microîntreprinderilor au efectuat, în primele opt luni,
tranzacţii prin intermediul serviciului Alo 24 Banking BCR în valoare de peste 50
milioane lei, a anunţat luni banca."Serviciul Alo 24 Banking BCR înregistrează în
continuare o creştere în utilizare în rândul clienţilor de tip microîntreprinderi, volumul
tranzacţionat fiind de două ori mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a
anului trecut. Microîntreprinderile pot efectua prin telefon o gamă largă de operaţiuni
care să îi susţină în afaceri. Astfel, clienţii beneficiază de confort şi fac economie de
timp efectuând operaţiuni bancare în timp real, fără a fi necesară deplasarea la bancă",
a declarat Bogdan Marin, director executiv Canale Retail, BCR.
Potrivit băncii, valoarea medie a unei tranzacţii efectuate prin telefon de către clienţii
microîntreprinderi este de 7.000 lei, cu diferenţe semnificative între mediile de
tranzacţionare în lei faţă de valută, aceasta ajungând până la 26.000 lei în cazul
tranzacţiilor interbancare în valută.Serviciul Alo 24 Banking BCR permite clienţilor BCR
efectuarea de operaţiuni bancare şi obţinerea de informaţii personalizate despre
conturile proprii prin telefon, beneficiind de suportul unui consilier Contact Center.
Banca Comercială Română (BCR), membră a Erste Group, este cel mai important
grup financiar din România, incluzând operaţiunile de bancă universală (retail,
corporate & investment banking, trezorerie şi pieţe de capital), precum şi societăţile de
profil de pe piaţa leasingului, managementului activelor, pensiilor private, a băncilor de
locuinţe şi a serviciilor bancare prin telefonul mobil.
Epoch Times, http://epochtimes-romania.com/news/bcr-tranzactiile-prin-telefon-facutede-microintreprinderi-au-depasit-50-mil-lei-in-primele-opt-luni---168762

Revista Presei Economice din România
Jose Reino da Costa îşi începe mandatul de director general al
Millennium Bank România
Jose Reino da Costa îşi începe mandatul de director general al Millennium Bank
România în urma aprobării primite de la Banca Naţională a României (BNR), a anunţat
duminică banca.
Noul director general a fost numit de Consiliul de Administraţie al Millennium Bank
România pentru a-l înlocui pe Jose Toscano, după şase ani în care acesta din urmă a
exercitat această funcţie.
”De-a lungul mandatului său de director general, Jose Toscano a contribuit la
înfiinţarea de la zero şi lansarea Millennium Bank, în octombrie 2007, la extinderea
reţelei teritoriale şi apoi la stabilizarea business-ului, într-un context economic foarte
dificil”, se arată în comunicatul băncii.
Jose Reino da Costa, 48 de ani, are o vastă experienţă internaţională în domeniul
financiar, acumulată de-a lungul celor aproape 14 ani de când lucrează în grupul
Millennium bcp. Înainte de a veni în România, a lucrat în medii economice variate, cum
ar fi cel din Portugalia, Macao şi Angola. În ultimii patru ani a fost directorul general al
Millennium Bank în Angola, unde a contribuit la dezvoltarea băncii pe piaţa angoleză.
Principalul obiectiv al lui Jose Reino da Costa este să continue strategia de dezvoltare
a Millennium Bank România. Banca are acum 65 de sucursale şi aproape 700 de
angajaţi.
Epoch Times, http://epochtimes-romania.com/news/jose-reino-da-costa-isi-incepemandatul-de-director-general-al-millennium-bank-romania---168703

Revista Presei Economice din România
SocGen vrea profit mai mare de la BRD pana in 2014, desi in T2 a
intrat pe pierdere
Societe Generale vrea sa majoreze pana la sfarsitul anului viitor profitul generat in
Romania si Rusia, pentru a demonstra ca operatiunile internationale reprezinta un
avantaj comparativ cu zona euro, a declarat pentru Financial Times presedintele
director general al bancii franceze, Frederic Oudea.
Oudea a vorbit intr-un interviu pentru Financial Times despre performantele si
potentialul operatiunilor bancare internationale.
"Pentru mine, obiectivul cheie este ca, la sfarsitul anului 2013 (...) sa aratam ca
segmentul de retail international livreaza crestere si mai multa profitabilitate decat
astazi, si ca este un avantaj fata de mai multa expunere pe zona euro", a afirmat seful
SocGen, al doilea mare grup financiar francez, care detine in Romania BRD.
Oudea a aratat ca in Romania banca nu are probleme de competitivitate, dar cea mai
mare provocare a bancii franceze o reprezinta reducerea costului provizioanelor de
risc pentru credite neperformante.
In Rusia, subsidiara Rosbank are de suferit din cauza concurentei dure cu bancile
locale mai mari, precum Sberbank, VTB sau Gazprombank. Societe Generale vrea sasi
extinda activitatea din zona corporate pe piata rusa, pentru a-si creste profitul
operational, a aratat CEO-ul grupului francez.
SocGen considera ca operatiunile bancare internatioanle sunt unul dintre principalele
motoare de crestere ale grupului, datorita potentialului ridicat de crestere rapida a
pietelor din Europa de Est, Rusia si Africa.
Divizia internationala a grupului are insa performante sub potential: in ultimii doi ani,
aceste operatiuni au generat 20% din veniturile totale ale grupului, insa numai 13-14%
din profit, noteaza FT.

Revista Presei Economice din România
In primele sase luni ale acestui an, operatiunile bancare internationale au inregistrat o
pierdere de 186 milioane euro, din cauza amortizarii fondului comercial din Rusia si de
la compania americana de administrare a activelor TCW, vanduta reent, precum si din
cauza provizioanelor pentru credite neperformante constituite in Romania.
Oudea a mai precizat ca banca franceza a realizat 70% din planul de dezintermediere,
care vizeaza reducerea activelor riscante si consolidarea capitalurilor.
Seful Societe Generale a adaugat ca nu vede niciun motiv pentru a accelera planul
asumat de grup, care prevede atingerea unei rate de adecvare a capitalului de rang 1
de 9 - 9,5% pana la finele anului viitor, nivel cerut de regulamentele Basel III.
BRD - Groupe Societe Generale a realizat in primul semestru un profit net de 39,4
milioane lei, fata de 282 milioane lei in perioada corespunzatoare a anului trecut, dupa
ce a inregistrat in trimestrul al doilea pierderi de 43,6 milioane lei, din cauza veniturilor
mai mici si a unui cost ridicat al riscului, de 714 milioane lei, a anuntat BRD la sfarsitul
lunii iulie, in raportul la sase luni.
BRD este a doua mare banca din Romania, cu active de 47,79 miliarde lei la jumatatea
acestui an.
Wall Street, http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/137589/socgen-vrea-profitmai-mare-de-la-brd-pana-in-2014-desi-in-t2-a-intrat-pe-pierdere.html
Trei noi emisiuni de certificate ale Erste Bank sunt tranzactionate
la BVB
Trei noi emisiuni de certificate ale Erste Bank sunt disponibile, incepand de luni, la
tranzactionare la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), in cadrul Sectorului Produse
Structurate - Categoria Certificate. Limitele de variatie utilizate pentru tranzactionarea
certificatelor turbo emise de Erste Group Bank AG sunt de +/- 75%.

Revista Presei Economice din România
In prima sedinta de tranzactionare a noii emisiuni, pretul de referinta va fi stabilit in
conformitate cu notificarea Bancii Comerciale Romane, in calitate de furnizor de
lichiditate.Saptamana trecuta, BVB a inceput tranzactionarea a 19 emisiuni de
certificate turbo emise de Erste Group Bank AG.
Business24, http://www.business24.ro/erste-bank/produse/trei-noi-emisiuni-decertificate-ale-erste-bank-sunt-tranzactionate-la-bvb-1519268
Carpatica ofera angajatilor bugetari un pachet de cont curent,
card si internet banking, cu reduceri si marja 0 la credite
Din dorinţa de a răspunde cât mai prompt nevoilor financiare ale consumatorilor,
Banca Comercială Carpatica a lansat Pachetul CONTe pentru BUGETARI, o soluţie
confortabilă care, pe lângă nenumăratele reduceri incluse, aduce şi premii atractive,
anunta banca intr-un comunicat.
Pachetul conţine un cont curent în lei, un card de debit la alegere (Maestro Partener
sau Visa Electron) şi serviciul de internet banking BCC e-Smart. Avantajele acestui
pachet sunt multiple:
- comision 0 de administrare a pachetului;
- 0 taxe de utilizare a ATM-urilor sau a POS-urilor băncii;
- reducere a dobânzii standard cu 1 punct procentual şi comision de administrare 0 în
primul an pentru creditele acordate pe card;
- reducere de 0,4 puncte procentuale la dobânda standard şi perioadă de graţie la
plata principalului pentru prima rata a unui credit cu garanţii reale în lei achiziţionat
împreună cu acest pachet.
« Am lansat acest pachet de beneficii pentru a veni in sprijinul clientilor cu veniturile
afectate de criza financiara si le oferim reduceri importante de pret fata de
achizitionarea separata a produselor si serviciilor incluse. In cadrul acestei campanii

Revista Presei Economice din România
avem si o tombola cu 42 de premii « BCC te apreciaza si te premiaza » ce constau in
marja 0 la creditele pentru care au fost depuse cereri in perioada 17 septembrie – 16
noiembrie 2012, alaturi de solicitarea pentru un astfel de pachet. Marja 0 se acorda
pentru maxim 10 ani din perioada totala a creditului si pentru o suma de maxim 30.000
lei din valoarea totala a imprumutului si aduce clientului un avantaj major, de scutire de
la plata dobanzii intregi (de tipul ROBOR la 6 luni + marja bancii – care este 0 in acest
caz).» afirma Razvan Vlasceanu, Director Directia Marketing, Dezvoltare si
Monitorizare Produse Persoane Fizice in cadrul Bancii Comerciale Carpatica.
Bancherul, http://www.bancherul.ro/carpatica-ofera-angajatilor-bugetari-un-pachet-decont-curent,-card-si-internet-banking,-cu-reduceri-si-marja-0-la-credite--9894
BNR a împrumutat luni nouă bănci cu 12 miliarde lei
Banca Naţională a României (BNR) a împrumutat luni nouă bănci cu suma de 12,08
miliarde lei (2,6 miliarde de euro) prin operaţiuni repo, peste valoarea solicitată
săptămâna trecută, de 8,89 miliarde lei.
Prin licitaţiile repo BNR oferă lichiditate băncilor comerciale şi preia în schimb titluri de
stat, la dobânda de politică monetară, de 5,25% pe an. Sumele sunt împrumutate pe o
perioadă de o săptămână.
Săptămâna trecută 7 bănci au atras 8,89 miliarde lei.
În luna august, banca centrală a limitat sumele disponibile la şase, cinci şi patru
miliarde de lei, iar un efect negativ al plafonărilor a fost creşterea randamentelor la
titlurile de stat.
Astfel, Finanţele au respins în august trei din cele cinci licitaţii pentru vânzare de titluri
de stat, considerând că randamentul cerut de acestea este prea mare. Drept urmare,
Trezoreria a împrumutat în august 1,4 miliarde lei, puţin peste jumătate din suma
vizată, de 2,5 miliarde lei.

Revista Presei Economice din România
Reluarea injecţiilor de lichiditate în septembrie a determinat scăderea randamentelor,
iar Ministerul Finanţelor a atras 4,54 miliarde lei, peste nivelul planificat, de 3,3 miliarde
lei.
Dobânzile afişate luni de bănci pentru depozitele plasate (ROBID) şi atrase (ROBOR)
cu scadenţa la o săptămână se plasau la 4,83 - 5,33% pe an.
Economica, http://www.economica.net/bnr-a-imprumutat-luni-noua-banci-cu-12-
miliarde-lei_34455.html
Bancile mai au 600 de milioane de euro pentru Prima Casa 4
Bancile mai au la dispozitie garantii de peste 300 milioane euro pentru programul
Prima Casa 4 si mai pot acorda credite de peste 600 milioane euro pana la sfarsitul
anului 2012, a declarat, la Sinaia, George Pana, director in cadrul Fondului National de
Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, la colocviile Pietei Financiare „Florin Petria”
organizate de Finmedia.Bancile care nu au consumat garantiile acordate prin
programul Prima Casa 4 au la dispozitie 120 milioane euro, iar bancile care au
terminat alocarile beneficiaza de o suplimentare de 200 milioane euro.CEC a primit in
urma cu o luna 11,5 milioane euro, BRD va primi 60 milioane euro, BCR 45 milioane
euro, urmand ca UniCredit si Raiffeisen sa primeasca si ele alocari suplimentare.
In urma informatiilor aparute in presa conform carora banii pentru Prima Casa 4 sunt
pe terminate, numarul dosarelor depuse zilnic a ajuns la 300, dar in ultima perioada a
revenit la un ritm normal de 80-100 solicitari/zi, a precizat Pana.Programul Prima Casa
a inceput in 2009, iar pana acum au fost acordate 72.500 de credite. Bancile au
transmis 109 cereri de plata a garantiilor, iar dintre acestea au fost executate 71 de
ipoteci, restul fiind respinse de Fond.
Finantistii, http://www.finantistii.ro/banci/bancile-mai-au-600-de-milioane-euro-pentruprima-casa-4-75080

Revista Presei Economice din România
Contragaranţii de peste două miliarde lei acordate de FRC, în cei
doi ani şi jumătate de activitate
Fondul Român de Contragarantare (FRC) a acordat, în cei doi şi jumătate de activitate,
circa 12.600 de contragaranţii, în valoare de 2,086 miliarde lei, din care o sumă de 650
milioane de lei aferentă primului semestru al anului în curs.
În primele şase luni, Fondul a acordat 3.037 de contragaranţii, în valoare de 650
milioane lei, iar pe întreg anul trecut a avut 7.773 de contragaranţii, însumând 1,063
miliarde lei.
Numărul şi volumul contragaranţiilor acordate în luna iunie a acestui an reprezintă
nivelurile maxime istorice de la începutul activităţii, iar pe primul semestru creşterea
volumului a fost de 40%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor
Fondului, prezentate luni într-o conferinţă de presă.
Fondul a susţinut astfel în primul semestru finanţări de 1,879 miliarde lei (420 milioane
euro), iar la nivelul anului trecut finanţările susţinute s-au ridicat la 3,443 miliarde lei
(796 milioane euro).
Prin contragaranţiile furnizate, Fondul de Contragarantare a susţinut în primele şase
luni circa 8.000 de IMM-uri şi 144.000 locuri de muncă, în timp ce anul trecut numărul
IMM-urilor susţinute a fost de puţin peste 7.000.
Pe tipuri de finanţări, 69% din volumul contragaranţiilor au fost pentru capital circulant,
iar 31% pentru investiţii.
Dacă în 2010 în portofoliul Fondului existau 78 de contragaranţii pentru cofinanţările
din fonduri europene, reprezentând 9% din volumul contragaranţiilor acordate (373
milioane lei), anul trecut numărul acestora a crescut la 436, respectiv 13% din volumul
total.
În primul semestru al acestui an au fost 262 contragaranţii pentru cofinanţările din
fonduri europene, reprezentând 14% din volumul acordat în această perioadă. Acestea

Revista Presei Economice din România
au înregistrat o creştere 77% din punct de vedere numeric şi 62% din punct de vedere
valoric faţă de perioada ianuarie-iunie 2011.
Microîntreprinderile cumulează circa jumătate din numărul contragaranţiilor acordate,
în timp ce întreprinderile mici reprezintă 38%, iar întreprinderile mijlocii au 10%. În
funcţie de volumul contragaranţiilor, microîntreprinderile reprezintă 31%, întreprinderile
mici 44%, iar întreprinderile mijlocii 25%.
Pe domenii de activitate, în funcţie de volumele acordate, comerţul cumulează 40% din
totalul contragaranţiilor, construcţiile 16%, industria 24%, serviciile 18%, iar agricultura
2%.
FRC are ca obiect unic de activitate contragarantarea garanţiilor acordate de fondurile
de garantare pentru creditele şi alte instrumente de finanţare contractate de
întreprinderile mici şi mijlocii de la instituţiile de credit şi instituţii financiare nebancare.
Acţionarii Fondului sunt Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (68%)
şi Fundatia Post-Privatizare (32%).
Economica, http://www.economica.net/contragarantii-de-peste-doua-miliarde-leiacordate-de-frc-in-cei-doi-ani-si-jumatate-de-activitate_34474.html
Mugur Isarescu prezideaza, la BNR, Adunarea Generala a Clubului
de la Roma
În perioada 30 septembrie - 2 octombrie a.c., Banca Naţională a României şi Asociaţia
Română pentru Clubul de la Roma (ARCoR) organizează la Bucureşti Adunarea
Generală a Clubului de la Roma – 2012, anunta BNR intr-un comunicat.
Manifestarea va fi prezidată de domnul Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale
a României, Preşedinte al ARCoR.
Luni, 1 octombrie, ora 15:30, la sediul Băncii Naţionale a României, va fi susţinută o
conferinţă de presă ce va fi prezidată de domnul Mugur Isărescu.

Revista Presei Economice din România
În data de 2 octombrie va fi organizată conferinţa internaţională cu tema “The Power of
the Mind” în cadrul căreia va fi marcată cea de-a 40-a aniversare a primului raport al
Clubului de la Roma, intitulat “Limits to Growth”, raport care a iniţiat o dezbatere
despre umanitate şi natură ce este continuată şi astăzi.
În cadrul conferinţei vor fi prezentate, de către autorii lor, următoarele rapoarte:
- "Limits to Growth" de Dennis Meadows;
- "2052 - a Global Forecast for the Next Forty Years" de Jorgen Randers;
- "Bankrupting Nature" de Anders Wijkman;
- "Factor Five" de Ernst Ulrich von Weizsäcker;
- "No Limits to Learning" de Mircea Maliţa.
Domnul Mugur Isărescu, Preşedintele ARCoR, va prezenta perspectivele sistemului
bancar internaţional.
Dl. Ionel Haiduc, preşedinte al Academiei Române, dl. academician Mircea Maliţa, şi
dl. Richard Ernst, laureat al premiului Nobel, vor discuta despre rolul învăţării şi
educaţiei pentru viitorul nostru, domenii pe care, în mod tradiţional, Asociaţia Română
a Clubului de la Roma a pus un accent deosebit.
Participarea la lucrările Conferinţă se va face pe bază de invitaţie.
Bancherul, http://www.bancherul.ro/mugur-isarescu-prezideaza,-la-bnr,-adunareagenerala-a-clubului-de-la-roma--9897
Bursă
Bursă
Royal Bank of Scotland a ajuns să deţină 5,2% din Fondul
Proprietatea
Banca britanică Royal Bank of Scotland (RBS) a fost raportată pe bursă cu un pachet
de acţiuni ale Fondului Proprietatea (FP) de 5,2% după ce a cumpărat zilele trecute
175 mil. de titluri ale fondului în schimbul sumei de 94,5 mil. lei (21 mil. euro).

Revista Presei Economice din România
Vânzătorul este firma britanică de administrare de active City of London care şi-a
diminuat participaţia la 4,3 % din capitalul Fondului Proprietatea.
Cel mai probabil acţiunile sunt deţinute de RBS în contul unor clienţi ca bancă custode
sau pachetul de acţiuni achiziţionat va fi utilizat de bancă ca activ suport pentru
emiterea unor instrumente de tip warrent, care sunt distribuite mai departe clienţilor.
De altfel City of London mai deţinea după aceste tranzacţii un pachet de 5,4% din
acţiunile Fondului Proprietatea sub formă de instrumente de tip warrent, similar cu cel
deţinut de RBS, astfel că deţinerea firmei britanice de admistrare a activelor în FP
totalizează circa 9,69% din acţiuni.
ZF, http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/royal-bank-of-scotland-a-ajuns-sa-detina-5-
2-din-fondul-proprietatea-10113809
Dividendele la Proprietatea au ajuns să depindă de ieşirea
Hidroelectrica din insolvenţă
Franklin Templeton, managerul activelor Fondului Proprietatea (FP), ia în calcul mai
multe opţiuni de utilizare a profitului câştigat în acest an dacă nu va reuşi să obţină o
"dispensă" de la Ministerul Justiţiei pentru a putea distribui banii către acţionari sub
formă de dividende. Una dintre opţiuni este răscumpărarea de acţiuni.
Procedura de plată a dividendelor din profitul pe acest an este blocată de insolvenţ a
Hidroelectrica care a scăzut averea fondului sub valoarea capitalului subscris. Fondul
a încheiat primele opt luni din acest an cu un profit de 574 de milioane de. lei şi trebuie
ca anul viitor să distribuie spre acţionari dividende reprezentând circa 90% din profit.
Potrivit legii, fondul nu poate distribui dividende dacă valoarea activului net este mai
mică decât capitalul social subscris la 31 decembrie sau dacă aceasta ar deveni mai
mică decât capitalul social după ce distribuirea dividendelor este aprobată de acţionari.
Prin intrarea în insolvenţă a producătorului de energie Hidroelectrica, companie la care

Revista Presei Economice din România
FP este acţionar cu 20% din capital, activul fondului a scăzut cu 3,28 miliarde de lei
până la 12,67 miliarde de lei, comparabil cu o valoare a capitalului social subscris de
13,778 miliarde de lei.
"Purtăm discuţii la Ministerul Justiţiei astfel încât să obţinem o interpretare favorabilă a
legii şi să putem distribui dividendele aferente anului în curs. În cel mai rău caz, dacă
profitul pe 2012 nu poate fi distribuit, am putea folosi lichidităţile pentru a răscumpăra
acţiuni", a declarat Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea.
Administratorul speră ca Hidroelectrica să iasă din insolvenţă până la finalul anului,
situaţie care ar face posibilă distribuirea de dividende.
Fondul a mai avut distribuţia dividendelor blocată în 2009 din cauza diferenţ elor dintre
capitalul social şi cel subscris. La mijloc au fost dividende de 1,1 miliarde de lei din
profiturile pe 2008 şi 2009. Impasul a fost rezolvat în 2010 printr-o ordonanţă de
urgenţă a Guvernului prin care s-a stabilit reducerea valorii capitalului social cu 500
milioane de lei, de la 14,24 miliarde de lei la 13,75 miliarde de lei.
Prin răscumpărarea de acţiuni de pe bursă, administratorul speră să crească preţul
acţiunilor şi să reducă din discountul de tranzacţionare.
În cazul fondurilor închise listate, aşa cum este Fondul Proprietatea, diferenţ a dintre
activul net uni tar şi preţul acţiunii de pe bursă este principalul reper de evaluare. În pre
zent, discountul de tranzacţionare este de 43%, rezultat din tr-o valoare unitară a
activului net de 0,9449 şi un preţ al acţiunii FP pe bursă de 0,541 lei. Faţă de anul
trecut, discountul de tran zacţionare s-a redus de la 60% până la 45%, în principal ca
urmare a reducerii activului net după insolvenţa Hidroelectrica şi creşterii preţului
acţiunii ca urmare a achiziţiilor făcute de cel mai mare acţionar, fondul american Elliott.
În ultimul an acţiunile fondului au atras investiţii de 700 de milioane de euro în principal
din partea fondurilor străine.

Revista Presei Economice din România
Administratorul a mai derulat un program de răscumpărări anul trecut, în valoare de
120 milioane de lei, însă efectele acestuia asupra preţului au fost anihilate de
turbulenţele de pe pieţele financiare şi de vânzările masive de acţiuni făcute de foştii
proprietari şi speculatori care au cumpărat drepturile succesorale.
Pentru acest an administratorul a primit acordul de la acţionari în aprilie să mai
răscumpere până la 7,9% din acţiuni, pentru care ar trebui să cheltuiască până la 500
milioane de lei. Cu toate acestea, administratorul nu poate să înceapă răscumpărările
din cauza că procedura este blocată în instanţă de Ioana Sfîrîială care a contestat
toate deciziile luate în AGA din aprilie.
"Al doilea program de răscumpărări este în prezent blocat în instanţă de un acţionar
minoritar. Putem începe să facem răscumpărările din momentul în care avem o decizie
favorabilă din partea tribunalului. Suntem pregătiţi să începem: avem lichidităţile
necesare, am selectat două case de brokeraj prin intermediul cărora vom realiza
operaţiunile", a mai spus Konieczny.
ZF, http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/dividendele-la-proprietatea-au-ajuns-sadepinda-de-iesirea-hidroelectrica-din-insolventa-10106247
CNVM a amânat AGA de la Sibex după ce SIF-urile au fost
concertate
CNVM a amânat AGA de la Sibex, în care urma să se discute revocarea Consiliului de
Administraţie, şi a so­licitat clarificări după ce admi­nistratorii bursei au anunţat vineri la
ora 23:53 că au decis să limiteze drepturile de vot ale SIF-urilor, întru­cât acestea
acţio­nează concertat.
Cele cinci SIF-uri deţineau la finalul primului semestru aproape 16% din acţiunile
Sibex, cele mai mari pachete fiind controlate de SIF Moldova (aproape 5%), SIF
Muntenia (4,95%) şi SIF Transilvania (4,69%). Potrivit unor surse din piaţa de capital,

Revista Presei Economice din România
SIF-urile s-ar fi coalizat să schimbe Consiliul de Administraţie al Sibex, fiind
nemulţumite de activitatea administratorilor.
Consiliul de Administraţie al Sibex a transmis vineri noaptea CNVM un fax prin care
anunţa că cele cinci SIF-uri şi SSIF Broker acţionează concertat şi că le vor fi limitate
drepturile la vot în AGA.
Limitarea drepturilor de vot pentru SIF-uri vine la patru zile după ce CNVM a obligat
luni mai mulţi acţionari ai Sibex să îşi reducă parti­cipaţia la pragul legal de 5% din
acţiuni. Primul grup este format în jurul firmei de brokeraj WBS România, din al cărei
acţionariat şi a conducere a ieşit Cristian Sima pentru a prelua funcţiile de preşedinte
CA şi director general al Sibex. Grupul deţine concertat 16% din acţiuni. O dispunere
similară a fost dată şi pentru omul de afaceri Radu Dimofte şi Andrei Mihai Bejenaru,
care deţin împreună 8,25% din titluri.
Astfel, AGA de la Sibex a fost amânată până la soluţionarea tuturor contestaţiilor şi a
sesizărilor primite de CNVM pentru această adunare, inclusiv unele privind
ordonanţele prin care mai multor acţionari li s-a impus să îşi reducă participaţiile la 5%,
în condiţiile în care depăşiseră pragul legal de deţinere.
Totodată, CNVM a dispus Consiliului de Administraţie al Sibex să transmită în termen
de două zile documentele în baza cărora a fost declarată acţiunea concertată dintre
cele cinci SIF-uri şi SSIF Broker, pentru a stabili dacă a fost un abuz al
administratorilor.
Pentru Consiliul de Administraţie şi-au depus candidatura 11 persoane, printre care
patru actuali admi­nis­tratori, precum şi fondatorul gru­pului imobiliar Avrig 35
Alexander Hergan şi avocatul Gabriel Biriş.
ZF, http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/cnvm-a-amanat-aga-de-la-sibex-dupa-cesif-urile-au-fost-concertate-10111373

Revista Presei Economice din România
Brokerii spun că bursa a ajuns la niveluri destul de înalte şi sunt
justificate anumite corecţii
Unii brokeri sunt de părere că bursa are nevoie de o perioadă în care să-şi "tragă
sufletul" după apre­cierile din ultima perioadă, astfel că anumite corecţii, precum cele
care s-au resimţit la nivelul celor mai multe acţiuni de pe piaţă în a doua parte a
săptămânii trecute, sunt binevenite.
"Piaţa a ajuns la niveluri destul de înalte şi este normal ca interesul să fie diminuat şi
chiar să apară corecţii. În continuare există interes pentru acţiuni precum OMV Petrom
şi Fondul Proprietatea, dar o perioadă de respiro aduce o sustenabilitate acestui trend
de creştere. În continuare nu vedem investitorii să revină brusc şi cu entuziasm către
piaţă, dar cred că situaţia se va schimba în următoarele 3-6 luni, având în vedere că se
vor reaşeza portofoliile pentru perioada divi­den­delor", a declarat Gabriel Necula, şeful
departa­mentului de tranzacţionare la Alpha Finance.
În această săptămână ar putea fi reintroduse la tranzacţionare acţiunile Oltchim
Râmnicu Vâlcea (OLT), care face obiectul unui proces de privatizare aflat în plină
desfăşurare. Acţiunile combinatului chimic au fost foarte volatile în ultimele luni.
Titlurile Oltchim au fos suspendate joi de la tranzacţionare ca urmare a publicării
anunţurilor de licitaţie pentru creanţele statului la combinat şi pachetul de acţiuni
majoritar al Oltchim.
Bursa de la Bucureşti a scăzut vineri cu 0,15% într-o piaţă în care cei mai mulţi
investitori au continuat să absenteze de la tranzacţionare şi unde lichiditatea a fost
salvată din nou de un deal cu 1,26% din titlurile Fondului Proprietatea (FP).
Piaţa a fluctuat foarte uşor în ultima săptămână, variaţiile înregistrate de majoritatea
indicilor fiind mai mici de 1%. Indicele general al Bursei, BET-C, a scăzut în această
săptămână cu 1,6%. Raportat la nivelul de la finalul lunii august, indicele este încă pe
plus, cu 0,3%, iar faţă de anul trecut este în creştere cu 3%.

Revista Presei Economice din România
Indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, a scăzut în această săptămână cu
1,34%, diminuându-şi ascensiunea din luna septembrie la 2%. Raportat la nivelul de la
finalul anului trecut, indicele este în urcare cu 13,2%.
La închiderea pieţei principale, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în
scădere cu 0,12%, indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor
Fondului Proprietatea, a încheiat în creştere cu 0,45%.
După ce în primele două săptămâni din luna septembrie volumele de tranzacţionare au
revenit pe creştere, la începutul acestei săptămâni rulajele au scăzut vizibil, iar
interesul investitorilor a fost axat doar pe câteva acţiuni. Lichiditatea totală a fost
salvată în ultimele trei şedinţe de pachete importante de acţiuni Fondul Proprietatea.
În şedinţa de vineri investitorii au realizat operaţiuni de 105,6 milioane lei (23,4
milioane euro), valoare cu puţin peste rulajul de joi, de 101,2 milioane lei (22,5
milioane euro). Lichi­ditatea a fost susţinută în proporţie de 88% de un deal cu 1,26%
din titlurile FP, de 93,6 milioane lei (20,7 milioane euro).
Pe piaţa principală, acţiunile Fondului Pro­prietatea au înregistrat un rulaj de 2,5
milioane lei, iar preţul a stagnat la 0,54 lei. Compania de administrare a investiţiilor City
of London, al doilea mare acţionar al Fondului Proprietatea, a anunţat vineri că a
vândut o parte din acţiuni la FP şi a cumpărat warranturi cu activ suport pe un număr
similar de titluri ale Fondului. La finalul operaţiunii, participaţia sa a rămas
neschimbată, respectiv la 9,43% din toate acţiunile Fondului Proprietatea. City of
London are 4,18% acţiuni propriu-zise şi warranturi emise de RBS pentru încă 5,25%
din toate acţiunile Fondului Proprietatea.
Participaţia City of London reprezintă, totodată, 9,69% din capitalul social subscris şi
vărsat al Fondului Proprietatea (4,29% prin acţiuni propriu-zise şi 5,4% prin warranturi).

Revista Presei Economice din România
În ultima oră a fost transferat un pachet de titluri reprezentând 8,7% din acţiunile
produ­cătorului de băuturi alcoolice Prodvinalco (VAC) pentru 3 milioane lei. Titlurile au
fost cedate la preţul de 2,03 lei, cu aproape 50% peste cotaţia precedentă.
Pe piaţa Rasdaq, investitorii au transferat acţiuni de 277.000 de lei, valoare peste
rulajul de joi, de 156.000 de lei.
La finalul şedinţei de la Bucureşti, marile pieţe europene evoluau incert. Piaţa de la
Londra era în scădere cu 0,1%, în timp ce bursele de la Paris şi Frankfurt avansau cu
0,7% şi, respectiv, cu 1%. Bursele au debutat pe verde, avansul fiind susţinut de un
articol din cotidianul Financial Times potrivit căruia autorităţile Uniunii Europene
lucrează cu Spania la un nou plan de susţinere a guvernului de la Madrid.
ZF, http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/brokerii-spun-ca-bursa-a-ajuns-la-niveluridestul-de-inalte-si-sunt-justificate-anumite-corectii-10111371
Bursa incepe saptamana in scadere
Bursa de la Bucuresti a stagnat la deschiderea sedintei de luni, intr-o piata apatica si in
care au fost realizate tranzactii cu actiuni emise de doar 20 din cele 80 de companii
listate pe primele trei categorii si la sectiunea titlurilor internationale, scrie Mediafax.
Majoritatea indicilor au inregistrat variatii nesemnificative. Dupa primele 20 de minute
indicele BET-NG, al actiunilor companiilor din sectorul energetic, consemna o variatie
mai vizibila, fiind in scadere cu numai 0,17%.
In primele minute, putinii investitori prezenti la tranzactionare au realizat operatiuni de
322.000 de lei (71.000 de euro), valoare cu 12% peste rulajul de la debutul sesiunii de
vineri, de 288.000 lei (64.000 de euro).
Actiunile Fondului Proprietatea (FP) au continuat sa fie cele mai lichide din piata, cu
operatiuni de 92.000 de lei, iar pretul a stagnat la 0,54 lei.

Revista Presei Economice din România
Bursele vest-europene au deschis in scadere cu pana la 0,7%, pe fondul reaprinderii
temerilor investitorilor cu privire la situatia Greciei. Der Spiegel a scris ca Grecia
trebuie sa taie din cheltuieli si sa creasca veniturile pentru a acoperi o gaura in buget
de 20 miliarde euro, actiuni esentiale pentru respectarea angajamentelor fata de
creditorii externi, suma fiind aproape dubla fata de estimarea initiala, de 11,5 miliarde
euro.
Totodata, o intrevedere din acest week-end dintre cancelarul german Angela Merkel si
presedintele francez Francois Hollande a readus in prim plan neintelegerile dintre
Germania si Franta, cei doi lideri exprimand puncte de vedere contradictorii privind
termenele din planul de introducere a supraveghetorului bancar unic la nivelul zonei
euro.
Wall Street, http://www.wall-street.ro/articol/Piete-de-capital/137579/bursa-incepesaptamana-in-scadere.html
AIPC solicită ca doar CNVM să poată suspenda drepturile de vot
Asociaţia Investitorilor pe Piaţa de Capital solicită Comisiei Naţionale a Valorilor
Mobiliare să aprobe Proiectul de Instrucţiune astfel încât numai C.N.V.M. să aibă
competenţă de a dispune suspendarea drepturilor de vot, anunţă AIPC într-un
comunicat de presă.
Solictarea vine ca urmare a amânării şedinţei de la Sibiu şi reprezentanţii AIPC
susţin că această instrucţiune ar trebui să vizeze nu numai S.I.F.-urile ci şi operatorii
de piaţă. "Toate documentele care au stat la baza adoptării hotărârii din data de 21
septembrie privind suspendarea drepturilor de vot ale acţionarilor, considerăm că, în
lipsa urgentării adoptării proiectului de instrucţiune pentru aplicarea prevederilor art.
286 din Legea 297/2004 se creează un precedent periculos atât din partea C.N.V.M.
care, cu mai puţin de 24 de ore înainte, decide amânarea desfăşurării unei A.G.A.,

Revista Presei Economice din România
precum şi din partea consiliilor de administraţie ale societăţilor reglementate de
C.N.V.M. care, cu o zi înainte de desfasurarea A.G.A., decid să suspende drepturile de
vot ale unor acţionari.
După cum am mai menţionat şi în alte adrese anterioare, considerăm că eliminarea
pragului de 5% în cazul S.I.F.-urilor, dar şi în cazul operatorilor de piaţă, ar duce la o
mai buna funcţionare a pieţei de capital din România, facând-o mai atractiva pentru
investitori", transmit reprezentanţii AIPC într-un comunicat de presă.
Bursa, http://www.bursa.ro/piata-de-capital/aipc-solicita-ca-doar-cnvm-sa-poatasuspenda-drepturile-de-vot-183724&articol=183724.html
Gheorghe Iaciu a solicitat AGA la SIF Muntenia
Gheorghe Iaciu ne-a declarat că a luat decizia să solicite convocarea AGA pentru că
SAI Muntenia contestă noul CRA şi hotărârile acestuia.
Gheorghe Iaciu a solicitat SAI Muntenia Invest, administratorul SIF4 Muntenia,
convocarea "de îndată" a Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor (AGOA) în
vederea revocării sale ca administrator, se arată într-un comunicat remis Bursei de
Valori Bucureşti (BVB). Pe ordinea de zi se mai regăsesc informarea de către Consiliul
Reprezentanţilor Acţionarilor (CRA) SIF4 asupra constatărilor sale în privinţa
administrării efectuate de către SAI Muntenia Invest la SIF4, discutarea şi aprobarea
declanşării acţiunii în răs­pundere contra SAI Muntenia Invest pentru prejudiciile
cauzate SIF Muntenia, în urma adminis­trării efectuate, precum şi discutarea şi
încheierea unui nou contract de administrare.
Gheorghe Iaciu ne-a declarat că a luat decizia să solicite convocarea AGA pentru
că SAI Muntenia contestă noul CRA şi hotărârile acestuia. "Domniile lor invocă
exis­tenţa unor acţionari care doresc vechiul CRA, astfel că am decis că este mai bine
să ne întâlnim şi să vedem exact care este situaţia", ne-a precizat domnia sa.

Revista Presei Economice din România
Reprezentanţii SAI Muntenia nu doresc exis­tenţa unui nou consiliu al reprezentanţilor,
din cauză că acesta le-ar controla activitatea, afirmă acţionarul. Gheorghe Iaciu
reclamă faptul că SIF Muntenia nu are, în portofoliu, nicio companie profitabilă, multe
dintre acestea având credite ale căror scadenţe se apropie.
Gheorghe Iaciu deţinea, la 20 septembrie, 38.851.826 acţiuni SIF4, echivalentul a
5% din capitalul social al acesteia, ceea ce înseamnă că, potrivit legii, SAI Muntenia
Invest, din poziţia de administrator al societăţii, trebuie să convoace AGOA în cel mult
30 de zile de la data solicitării sale.
După ce SAI Muntenia Invest nu a convocat acţionarii pentru rezilierea contractului
de administrare SIF Muntenia, conform cererii CRA, aceasta a transmis că urmează să
organizeze ea însăşi, cu scopul să-şi prezinte, în detaliu, concluziile referitoare la
activitatea administratorului. SAI Muntenia a replicat însă că această convocare nu ar fi
una legală, din cauză că nu sunt întrunite "cerinţele minimale şi esenţiale impuse de
lege". SAI Muntenia Invest a precizat că hotărârea CRA reprezintă un abuz în ceea
ce priveşte relaţia cu adminis­tratorul SIF4 şi o încălcare a drepturilor şi intereselor
investitorilor, intenţia Consiliului fiind de a dezinforma cu privire la situaţia juridică reală
a contractului de administrare al SIF Muntenia.
Bursa, http://www.bursa.ro/piata-de-capital/gheorghe-iaciu-a-solicitat-aga-la-sifmuntenia-183639&articol=183639.html
La BVB vor putea fi efectuate tranzactii speciale de valori mai mici
Bursa de Valori Bucuresti (BVB) va putea inregistra tranzactii speciale de valori mai
mici pentru majoritatea actiunilor listate, dupa introducerea, incepand de luni, a noilor
valori minime aplicabile pietei Deal, segmentul pietei utilizat pentru aceste tranzactii
speciale.

Revista Presei Economice din România
Bursa a modificat valorile minime pentru tranzactii speciale cu actiuni si alte
instrumente financiare de pe piata reglementata la vedere si cu valori mobiliare
tranzactionate pe sistemul ATS, admise la tranzactionare pe o piata reglementata din
Uniunea Europeana.
Modificarile, reprezentand o aliniere la reglementarile europene, prevad valori minime
ale ordinelor de dimensiuni mari in functie de valoarea medie zilnica a tranzactiilor, pe
mai multe transe, incepand de la o valoare minima a ordinului de 50.000 de euro
pentru o valoare medie zilnica a tranzactiilor sub 500.000 de euro, si ajungand la o
valoare minima de 500.000 de euro pentru o valoare medie zilnica de peste 50
milioane de euro.
Piata Deal a BVB este utilizata pentru tranzactionarea unor volume mari de actiuni, iar
pachetele de actiuni sunt negociate intre cumparator si vanzator.In acest an, rulajul
zilnic la BVB este scazut comparativ cu alti ani, lichiditatea fiind amplificata insa in
unele sesiuni de tranzactiile speciale. Saptamana trecuta, tranzactiile speciale cu
actiuni Fondul Proprietatea au urcat lichiditatea saptamanala a bursei cu 87%.
Business24, http://www.business24.ro/bursa/tranzactii-bursiere/la-bvb-vor-putea-fiefectuate-tranzactii-speciale-de-valori-mai-mici-1519303
Preţul mediu al energiei electrice a scăzut cu aproape 26%
Preţul mediu al energiei electrice tranzacţionate pentru sâmbătă, pe Piaţa pentru
Ziua Următoare (PZU), administrată de OPCOM, a fost 207,04 lei/MWh (echivalentul a
45,92 euro/MWh). Astfel, a fost înregistrată o scădere de 25,94% faţă de preţul mediu
aferent zilei de vineri (279,58 lei/MWh).
Bursa, http://www.bursa.ro/autentificare/piata-pentru-ziua-urmatoare-pretul-mediu-al-
energiei-electrice-a-scazut-cu-aproape-26-procente-
18...&s=autentificare&s_a=materii_prime&a_articol=183604.html

Revista Presei Economice din România
Preţul petrolului este în scădere, pe pieţele asiatice
Preţul petrolului este în scădere astăzi, pe bursele asiatice, ca urmare a
preocupărilor legate de criza datoriilor din zona euro şi încetinirea creşterii economice
în China, relatează sursele de presă. Preţul unui baril de petrol "light sweet crude" cu
livrare în luna noiembrie a pierdut 1,01 dolari ajungând la 91,88 dolari.
Preţul petrolului Brent din Marea Nordului s-a ieftinit cu 94 de cenţi până la 110,48
dolari.
Bursa, http://www.bursa.ro/materii-prime/pretul-petrolului-este-in-scadere-pe-pieteleasiatice-183658&articol=183658.html
Licitaţii
Licitaţii
ANAF alocă până la 16,6 milioane lei pentru servicii IT
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) alocă între 14,9 milioane lei şi 16,6
milioane lei, fără TVA, pentru servicii de actualizare tehnologică a sistemului informatic
de administrare a creanţelor fiscale, potrivit unui anunţ publicat pe e-licitaţie.ro.
Compania care va câştiga licitaţia va asigura servicii IT, respectiv consultanţă,
dezvoltare de software, internet şi asistenţă, precum şi servicii de formare în
informatică.
Finanţarea se va face de la bugetul de stat, iar durata contractului este de 28 luni de la
data atribuirii. Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare
este 25 octombrie 2012, ora 11: 00.
Candidaţii selectaţi în etapa a doua vor depune garanţie de participare în cuantum de
300.000 lei. Ofertanţii trebuie să facă dovada, printre altele, că au realizat o cifră de
afaceri medie globală pe ultimii trei ani de cel puţin 15,75 milioane lei sau proporţional
de la înfiinţare.

Revista Presei Economice din România
Epoch Times, http://epochtimes-romania.com/news/anaf-aloca-pana-la-16-6-milioanelei-pentru-servicii-it---168706
Cea mai mare licitaţie telecom a adus statului 682 mil. euro, sub
estimări. Cea mai mare suma, platita de Vodafone - 228,5 mil. euro
Statul român va încasa o sumă totală de 682,136 mil. euro din cea mai mare licitaţie
de spectru radio organizată până în prezent, a declarat într-o conferinţă de presă
Cătălin Marinescu, preşedintele Autorităţii de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM),
instituţia care a organizat întregul proces.
Suma este sub plafonul minim estimat, de 726 mil. euro, care ar fi fost încasat dacă se
vindeau toate blocurile de frecvenţă. ANCOM nu a vandut însă toate blocurile.
Cea mai mare sumă va fi plătită de Vodafone România.
Potrivit datelor ANCOM situaţia plăţilor pe care le vor face operatorii este următoarea:
► Orange - 227.135.002 euro
► Vodafone - 228.520.034 euro
► Cosmote - 179.880.000 euro
► RCS&RDS - 40.000.000 euro
► 2K Telecom - 6.601.000 euro
O parte din spectrul achiziţionat vizează furnizarea de servicii telecom 4G (generaţia a
patra). Calculată după costul de pornire al licenţelor, valoarea licitaţiei se ridica la
726,8 milioane de euro.
În urma licitaţiei, Cosmote România şi-a adjudecat un bloc în banda de 800 MHz, două
blocuri în banda de 900 MHz, 5 blocuri în banda de 1.800 MHz şi 2 blocuri în banda de
2.600 MHz, valabile pentru perioada 2014 - 2029. Astfel, operatorul şi-a reînnoit
drepturile de utilizare asupra portofoliului de spectru deţinut în prezent, majorându-l
totodată cu 58%.

Revista Presei Economice din România
Orange România a obţinut două blocuri în banda de 800 MHz, două blocuri în banda
de 900 MHz, 4 blocuri în banda de 1.800 MHz şi 4 blocuri în banda de 2.600 MHz,
valabile pentru perioada 2014 - 2029.
De asemenea, Orange România a câştigat şi licenţe pe termen scurt în banda de 900
MHz - 5 blocuri, respectiv în banda de 1.800 MHz - 3 blocuri, valabile pentru perioada
1 ianuarie 2013 - 5 aprilie 2014.
Operatorul va beneficia de licenţe pentru un portofoliu de resurse de spectru cu 84%
mai mare decât în prezent.
RCS&RDS şi-a adjudecat un bloc în banda de 900 MHz, valabil pentru perioada 2014 -
2029. Odată cu intrarea în banda de 900 MHz, RCS&RDS şi-a majorat portofoliul de
spectru cu 29%.
Vodafone România a câştigat două blocuri în banda de 800 MHz, două blocuri în
banda de 900 MHz, 6 blocuri în banda de 1.800 MHz şi un bloc de 15 MHz în banda
de 2.600 MHz, valabile pentru perioada 2014 - 2029.
De asemenea, operatorul a câştigat şi licenţe pe termen scurt în banda de 900 MHz - 5
blocuri, respectiv 3 blocuri în banda de 1.800 MHz, valabile pentru perioada 1 ianuarie
2013 - 5 aprilie 2014.
Vodafone Romania va beneficia de licenţe pentru un portofoliu de resurse de spectru
cu 78% mai mare decât în prezent.
Compania 2K Telecom a câştigat două blocuri de 15 MHz în banda de 2.600 MHz,
valabile pentru perioada 2014 - 2029.
Taxele de licenţă urmează a fi achitate eşalonat, în funcţie de blocurile de frecvenţe
aferente, până la data de 30 noiembrie 2012, respectiv 30 iunie 2013, cu excepţia
licenţelor valabile până în banda de 900 MHz, respectiv 26 milioane de euro/bloc până
la 30 noiembrie 2012, potrivit ANCOM.

Revista Presei Economice din România
"Comunicaţiile mobile din România intră într-o nouă eră, odată cu această licitaţie:
resursele de spectru la dispoziţia operatorilor cresc cu 77% şi permit introducerea
tehnologiei 4G, distribuţia benzii de 900 MHz devenind totodată mai eficientă. Pentru
operatori, rezultatele licitaţiei deschid oportunităţi suplimentare de afaceri şi inovaţie,
asigură securitatea investiţiilor şi o eficienţă excepţională în utilizarea spectrului.
Pentru utilizatori, licitaţia aduce acces la patru reţele naţionale, cu acoperire mai bună,
viteze mai mari de transfer al datelor, în general servicii mai multe, mai bune şi la
preţuri competitive, în contextul unei concurenţe sănătoase. Pentru toate aceste
motive pot spune că, la aniversarea de 10 ani a autorităţii de reglementare în
comunicaţii, încheiem cu real succes şi prima licitaţie care permite 4G din Europa
Centrală şi de Est", a declarat preşedintele ANCOM, Cătălin Marinescu, într-o
conferinţă de presă.
El a spus că trei dintre operatorii câştigători, Cosmote România, RCS&RDS şi 2K
Telecom, şi-au asumat obligaţia găzduirii MVNO, dar şi că, în premieră în România,
operatorii a căror acoperire cu propria reţea de acces radio atinge 30% din populaţie
pot beneficia de roaming naţional pentru o perioadă de cel puţin trei ani.
Operatorul mobil virtual (MVNO) este acel operator care nu deţine licenţă de utilizare a
frecvenţelor radio, ori întreaga infrastructură proprie de reţea, contractând acorduri cu
operatorii deţinători de reţele de comunicaţii mobile, pentru a le cumpăra spre exemplu
la nivelul pieţei de gros minute de trafic, în scopul furnizării de servicii de comunicaţii
sub propria marca comercială.
De asemenea, preşedintele ANCOM a arătat că în urma licitaţiei, 676 localităţi rurale,
în prezent nedeservite de reţele de comunicaţii mobile în bandă largă, urmează a
beneficia cu prioritate de acoperire cu reţele HSPA, HSPA+ sau LTE.

Revista Presei Economice din România
"Anticipez ca în 2013 operatorii vor lansa comercial servicii 4G în mediul urban şi în
2014 în mediul rural, dar, în acelaşi timp, au posibilitatea să vină pe piaţă cu astfel de
servicii până la finele acestui an", a spus Marinescu.
În urma licitaţiei, blocuri de frecvenţă însumând 90 MHz nu au fost vândute.
"Aşa s-a întâmplat şi în cazul altor licitaţii similare care au avut loc în alte state din
Europa", a mai spus Marinescu.
Ofertele celor cinci operatori au fost depuse în 14 august, iar şase zile mai târziu au
fost validate de comisia de specialitate a instituţiei.
Licitaţia propriu-zisă pentru spectru a început la 10 septembrie, când au avut loc două
runde primare, la finalul cărora ANCOM a anunţat că procesul va continua a doua zi cu
noi runde, în condiţiile în care cererea a depăşit oferta în cel puţin una dintre categorii.
A doua zi, autoritatea de reglementare în telecom a anunţat că va organiza la 14
septembrie o rundă suplimentară pentru frecvenţele rămase neadjudecate, după ce
marţi, în a doua zi de runde primare, cererea nu a mai depăşit oferta în niciuna dintre
benzile scoase la licitaţie.
Procesul de licitaţie a continuat şi luni, 17 septembrie, cu a doua rundă suplimentară
pentru alocarea frecvenţelor rămase neadjudecate.
Rundele primare şi cele suplimentare, desfăşurate în intervalul 10-17 septembrie, au
permis determinarea numărului de blocuri generice pe care ofertanţii câştigători le-au
câştigat în fiecare categorie, precum şi preţurile de bază ale blocurilor de frecvenţe
respective, dar nu şi frecvenţele specifice care vor fi alocate ofertanţilor câştigători.
După încheierea celei de-a doua runnde suplimentare, ANCOM a anunţat că a stabilit
câştigătorii, spectrul adjudecat de fiecare, precum şi sumele pe care le vor achita, fără
să nominalizeze însă operatorii.

Revista Presei Economice din România
De asemenea, autoritatea de reglementare a stabilit că licitaţia va continua cu rundele
de alocare a frecvenţelor, în număr de şapte, programate pentru vineri, 21septembrie,
şi luni, 24 septembrie.
În rundele de alocare s-a stabilit poziţia fiecărui bloc de frecvenţă câştigat de operatori
în benzile de 800, 900, 1.800 şi 2.600 MHz.
ANCOM a scos la licitaţie drepturile de utilizare a frecvenţelor în benzile de 800, 900,
1.800 şi 2.600 MHz pentru furnizarea de servicii de comunicaţii mobile - voce şi date -
pe o perioadă de 15 ani.
În cadrul procedurii, operatorii au putut licita pentru două tipuri de licenţe: pe termen
lung (15 ani, valabile până în aprilie 2029) şi pe termen scurt (1 an şi trei luni, valabile
până în aprilie 2014).
Pentru licenţele pe termen lung, ANCOM a scos la licitaţie 42 de blocuri pereche de
câte 5 MHz, dintre care 6 sunt în banda de 800 MHz, 7 în banda de 900 MHz, 15 în
banda de 1.800 MHz şi 14 în banda de 2.600 MHz, precum şi 3 blocuri nepereche de
câte 15 MHz în banda de 2.600 MHz.
Aceste licenţe se vor acorda cu începere de la 6 aprilie 2014. Pentru licenţiere pe
termen scurt, ANCOM scoate la licitaţie 10 blocuri pereche de 2,5 MHz în banda de
900 MHz şi 6 blocuri pereche de 5 MHz în banda de 1.800 MHz, resurse care sunt în
marea lor majoritate folosite în prezent de Orange şi Vodafone.
Preţul de pornire pentru fiecare bloc din cele patru benzi a fost stabilit prin hotărâre de
Guvern. Astfel, fiecare bloc alocat pe 15 ani din banda de 800 MHz va avea un preţ
minim de 35 de milioane de euro, cele din banda de 900 MHz de 40 de milioane de
euro, respectiv 10 milioane de euro per bloc în banda de 1.800 MHz şi 4 milioane per
bloc pereche şi 3 milioane pe bloc nepereche în banda de 2.600 MHz.
Pentru blocurile care vor fi alocate pe perioade de 15 luni, valorile au fost stabilite la
1,7 milioane de euro în banda de 900 MHz şi 800.000 euro în banda de 1.800 MHz.

Revista Presei Economice din România
Benzile de frecvenţe cuprinse între 880 şi 960 MHz sunt utilizate de Cosmote, Orange
şi Vodafone pentru furnizarea de servicii de telecomunicaţii de generaţia a doua (2G)
prin tehnologia GSM.
Primele două licenţe 2G au fost câştigate la finele anului 1996 de companiile care
funcţionează în prezent sub denumirile Vodafone România (fost Mobifon) şi Orange
România (fost Mobil Rom) şi au expirat la 31 decembrie 2011. Fiecare din cei doi
operatori a achitat 75 milioane de dolari (în două tranşe) pentru utilizarea licenţei în
ultimii 15 ani.
La finele anului 2011, Guvernul a decis să prelungească perioada de valabilitate a
licenţelor 2G cu un an, până la 31 decembrie 2012. Taxa de prelungire a licenţelor a
fost de 6,4 milioane de euro pentru fiecare operator.
A treia licenţă 2G este operată de Cosmote România (fost Cosmorom) şi expiră la 5
aprilie 2014. Operatorul a achitat 53 milioane de dolari (în două tranşe) pentru
utilizarea licenţei.
Cei trei operatori furnizează servicii 2G şi în benzile de frecvenţe cuprinse între 1.710
şi 1.840 MHz.
Vodafone şi Orange mai deţin drepturi de utilizare a frecvenţelor şi în banda de
frecvenţe de 2.100 MHz pentru furnizarea de servicii de comunicaţii mobile de
generaţia a treia (3G) prin intermediul tehnologiei UMTS.
Cele două licenţe 3G au fost acordate în anul 2005, prin procedură de selecţie
comparativă şi au o valabilitate de 15 ani. Taxa de licenţă s-a ridicat la 35 milioane de
dolari, pentru fiecare operator.
Celelalte două licenţe 3G în banda de frecvenţe de 2.100 MHz au fost acordate la
începutul anului 2007, pentru o perioadă de 15 ani, tot în urma unei proceduri de
selecţie comparative, operatorilor RCS&RDS şi Telemobil.

Revista Presei Economice din România
Controlat de grupul France Telecom, Orange România este liderul pieţei locale de
telefonie mobilă, cu 10,05 milioane de clienţi la 30 iunie, iar Vodafone România este
parte a grupului britanic de telecomunicaţii mobile Vodafone şi ocupă poziţia a doua în
clasament, cu 7,79 milioane de utilizatori.
Anul trecut, afacerile Orange România au scãzut cu 4,3%, la 3,98 miliarde de lei, iar
profitul net a coborât cu 13,7%, la 805,6 milioane de lei.
În cazul Vodafone România, cifra de afaceri a scăzut cu 2,3%, la 3,39 miliarde de lei,
în timp ce profitul net a urcat cu 0,2%, la 487,7 milioane delei.
Al treilea jucător de profil este Cosmote România, o divizie a grupului elen Cosmote,
controlat de OTE (Grecia).
Grupul Cosmote controlează în România şi Telemobil.
Cu 6,4 milioane de clienţi la 30 iunie, Cosmote România a consemnat afaceri de 1,94
miliarde de lei în 2011, în urcare cu 8,9% faţă de nul precedent, în schimb ce profitul
net a coborât cu 78,3%, la 30,8 milioane de lei.
Controlată indirect de către omul de afaceri Zoltan Teszari, RCS&RDS deţine o
infrastructură de telecomunicaţii pe suport de fibră optică şi acoperă cu servicii de
cablu TV, internet, telefonie fixă şi mobilă peste 200 oraşe.
Anul trecut, afacerile RCS&RDS au urcat cu 15,3%, la 2,03 miliarde de lei şi a trecut
pe plus, cu un câştig net de 12,5 milioane de lei, de la pierderi de 70,3 milioane de lei
în rumă cu un an.
Înfiinţată în anul 2000, 2K Telecom şi-a început activitatea în domeniul telecom ca
furnizor de bucle locale şi acces la Internet.
Operatorul a devenit membru al grupului Asesoft în 2005.
Afacerile 2K Telecom au însumat 59,9 milioane de lei în 2011, de la 46,4 milioane de
lei în urmă cu un an.

Revista Presei Economice din România
Energie
Energie
Societatea este controlată de Alexandru Ghiţă - 67,12% (fratele omului de afaceri
Sebastian Ghiţă), Vasile Domente - 8,05% (unchiul lui Sebastian Ghiţă) şi Vasile Radu
- 24,83%.
Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM)
este instituţia care protejează interesele utilizatorilor de comunicaţii din România.
Potrivit datelor raportate ANCOM de furnizori, piaţa de comunicaţii a înregistrat în anul
2011 valoarea de 3,5 miliarde euro (14,8 miliarde lei, scădere cu 3% în moneda
naţională).
ZF, http://www.zf.ro/business-hi-tech/cea-mai-mare-licitatie-telecom-a-adus-statului-
682-mil-euro-sub-estimari-cea-mai-mare-suma-platita-de-vodafone-228-5-mil-euro-
10113407
Lukoil, gata să cumpere proiectul parcului eolian din Tulcea
LUKErg Renew, un consorţiu format de Lukoil şi italienii de la ERG SpA ar putea
cumpăra proiectul fermei eoliene de 84 de MW din România, se arată pe site-ul Băncii
Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvolatare, scrie Bloomberg.Proiectul din judeţul
Tulcea poate fi achiziţionat în luna octombrie, potrivit BERD. Această bancă ar putea
finanţa proiectul printr-un împrumut oferit consorţiului ruso-italian.
Costul proiectului este de 130 de milioane de euro, potrivit estimărilor Ziarului
Financiar.
Cotidianul, http://www.cotidianul.ro/lukoil-gata-sa-cumpere-proiectul-parcului-eoliandin-tulcea-195042/

Revista Presei Economice din România
E. On investeşte 15 mil. lei în modernizarea reţelei de gaz din Cluj
Compania E. On Gaz Distribuţie derulează o investiţie în valoare totală de aproximativ
15 mil. lei (circa 3 mil. euro) în vederea înlocuirii a peste 13 km de conducte de gaze şi
branşamente din judeţul Cluj. Până în prezent, E. On a finalizat lucrările pentru
înlocuirea tronsonului din reţeaua de distribuţie a gazelor naturale de pe strada Eroilor,
localitatea Floreşti, judeţul Cluj.
Compania spune că pentru cuplarea tronsonului recent modernizat la sistemul de
distribuţie, E.On va întrerupe alimentarea cu gaze naturale în cursul zilei de miercuri în
localităţile Gilău, Luna de Sus şi parţial în localitatea Floreşti, din judeţul Cluj.
ZF, http://www.zf.ro/zf-transilvania/e-on-investeste-15-mil-lei-in-modernizarea-reteleide-gaz-din-cluj-10114102
Complexul Energetic Oltenia, camp de lupta pentru directori noi si
vechi
Nou infiintata companie Complexul Energetic Oltenia reprezinta o miza puternica
pentru partidele politice astfel fiecare formatiune incearca sa-si impinga oamenii in
conducere. Oamenii respectivi nu sunt altii decat fosti directori de la complexele
energetice din Oltenia, care au fuzionat.
PSD doreste sa-l inscauneze la sefia CEO pe Laurentiu Ciurel, fostul director general
al Complexului Energetic Rovinari. Acesta urmeaza sa-l inlocuiasca pe Constantin
Balasoiu, un apropiat la PDL. Liderul PSD Gorj, Ion Calinou, sustine ca Balasoiu a
politizat unitatea si ca a taraganat mutarea sediului CEO la Targu Jiu. "Domnul
Balasoiu a taraganat, l-a interesat un sediu cat mai aproape de Craiova (Turceni, n.r.),
chiar cu bataie spre Bucuresti. Parerea mea este ca Balasoiu nu trebuia nominalizat
cand s-a facut CEO. Cum sa il pui director cand el conducea unitatea Isalnita, cu cele

Revista Presei Economice din România
mai mare datorii la SNLO?", a spus Calinoiu. Balasoiu a fost promovat la sefia CEO
din calitatea de fost director al Complexului Energetic Craiova.
Inlocuitorul lui Balasoiu ar trebui sa fie Ciurel, vicepresedinte PSD Gorj, spune
Calinoiu. "S-a vehiculat numele domnului Ciurel, nu de acum. Numele lui Ciurel a fost
vehiculat inainte de a fi USL la guvernare, cand PDL a realizat printr-o consultanta
promovarea de manageri. A fost selectat Ciurel, dar cand a fost la votul Consiliului de
Supraveghere nu l-au mai votat ca nu avea culoare pedelista. Eu il vad pe Ciurel
director", a adaugat Calinoiu.
Complexul Energetic Oltenia a fost infiintat de curand prin fuzionarea celor mai mari
termocentrale din tara, Craiova, Turceni, Rovinari, si Societatea Nationala a Lignitului
Oltenia.
Income, http://www.incomemagazine.ro/articol_83796/complexul-energetic-olteniacamp-de-lupta-pentru-directori-noi-si-vechi.html
Producatorul de caldura al Capitalei va vinde gaze naturale
Electrocentrale Bucuresti, companie ce produce energia termica pentru Bucuresti, a
primit licenta de furnizare de gaze naturale din partea Autoritatii Nationale de
Reglementare in domeniul Energiei (ANRE).
Licenta a fost acordata in data de 19 septembrie in cadrul Comitetului de
Reglementare din cadrul ANRE, potrivit unui comunicat al autoritatii. Electrocentrale
Bucuresti este detinuta de Ministerul Economiei. Compania livreaza caldura
Bucurestiului si Constantei, fiind cel mai mare producator de energie termica din tara.
Centralele sale functioneaza in cea mai mare parte pe gaze naturale.
Income, http://www.incomemagazine.ro/articol_83793/producatorul-de-caldura-alcapitalei-va-vinde-gaze-naturale.html

Revista Presei Economice din România
Opinii
Opinii
Agathon: Doar un asigurator mai ofera polite pentru agentiile de
turism
Restrângerea numărului de asiguratori care oferă poliţele de asigurare impuse de lege
ameninţă agenţiile de turism. În luna septembrie 2011 existau 5 asiguratori care
ofereau astfel de poliţe, iar în septembrie 2012 numărul lor s-a restrâns la unul singur,
spune Dan Matei Agathon, presedintele Federatiei Patronatelor din Turism si Servicii
(FPTS).
"Cu un singur jucător pe piaţă, regulile eliberării unei astfel de poliţe pentru agenţiile de
turism s-au schimbat dramatic, atât din punct de vedere financiar , cât şi din punct de
vedere al documentelor ce trebuie depuse. Pentru o companie nouă din turism apare
obstacolul aproape imposibil de depăşit: asigurarea obligatorie în caz de insolvenţă.
Aici, orice companie nouă trebuie să depună mai multe documente decât la înfiinţarea
firmei sau decât la dosarul pentru deschiderea unei agenţii", explica Agathon.
Pentru a deţine o agenţie de turism, pe lângă o listă de documente necesare, fiecare
companie trebuie să fie asigurată în caz de insolvenţă. Aceasta asigurare, obligatorie
conform legislaţiei, este utilă turistului, acesta fiind protejat de poliţa de asigurare a
agenţiei în cazul în
care aceasta intră in insolvenţă. Astfel turistul poate recupera total sau parţial sumele
achitate de către el operatorului în turism, sau, în cazul în care turistul se află în altă
ţară şi operatorul intră în insolvenţă pe timpul cazării, turistul este repatriat folosindu-se
poliţa de asigurare.
Cadrul legal este unul potrivit, orice agenţie de turism având tot interesul să fie
asigurată în caz de insolvenţă pentru a-şi feri clienţii de neplăceri. Starea de insolvenţă
a unei companii nu duce obligatoriu la falimentul acesteia, putând apărea din diverse

Revista Presei Economice din România
motive, inclusiv din cauza falimentului unui tur operator din străinatate sau a unui hotel
cu care agenţia a avut contract şi a achitat în avans cazarea turiştilor. În cazul în care
nu există destule fonduri pentru returnarea sumelor achitate de către turişti, singura
şansă de returnare este exact apelarea la insolvenţă şi recuperarea prin asigurare,
urmând ca, în conformitate cu legea, respectiva companie să îşi poată redresa
activitatea în termenul stabilit legal.
"Dacă avem legi care obligă firmele din turism să obţină anumite documente, de ce
sunt aceste documente aproape imposibil de obţinut? Fără posibilitatea de a-şi obţine
asigurarea în caz de insolvenţă, agenţiile de turism sunt condamnate la dispariţie dupa
ce au încercat în toţi aceşti ani de criză să reziste în economia românească", atrage
atentia Dan Matei Agathon.
El adauga ca cel mai mare risc rămâne cel pe care îl vor suferi clienţii agenţiilor şi
care, în caz de insolvenţă, vor rămâne descoperiţi oriunde s-ar afla în lume , iar
compania nu le mai poate asigura nici întoarcerea acasă, cu atât mai puţin continuarea
vacanţei pentru care au plătit. Această lovitură dată agenţiilor va afecta şi turismul în
general, agenţiile fiind cele care investesc sume importante în tot ceea ce înseamnă
promovare.
Pe termen scurt este posibil să asistăm la o situaţie extrem de periculoasă, şi anume
aceea în care agenţiile mici să nu mai poată să îşi achiziţioneze astfel de asigurări,
expunerea turiştilor la riscuri devenind foarte mare. Pe de alta parte, orice control din
partea MDRT pe aceasta temă poate duce la retragerea licenţei pentru un procent
îngrijorător de agenţii de turism. Acest fenomen va apărea însă nu din vina agenţilor
economici, ci datorită refuzului categoric al asiguratorilor de a elibera asigurările
necesare conform legislaţiei în vigoare.
Pe termen mediu, este posibil să asistăm la dispariţia majorităţii agenţiilor mici şi
mijlocii, agenţii care aduc în prezent venituri la bugetul de stat. În acelaşi timp, agenţiile

Revista Presei Economice din România
mari şi o parte dintre cele medii vor căuta soluţii legale pentru a opera în domeniu în
România, însă fără a mai
fi sub jurisdicţia românească, deschizând companii în alte state europene sau
companii off-shore.
"Acest lucru ar fi o lovitură pentru bugetul de stat şi pentru turismul românesc în
general. Aşa cum poliţele RCA sunt obligatorii, la fel şi cele ale agenţiilor de turism
sunt obligatorii, scuza ieftină a riscului financiar invocată de către asiguratori nefiind
bazată pe adevăr", precizeaza presedintele FPTS.
Acesta mentioneaza ca dacă analizăm numărul enorm de mare al poliţelor RCA
folosite în accidentele rutiere vom observa că expunerea financiară a agenţiilor de
turism nu depăşeste riscul poliţelor RCA. În acelaşi timp, cea mai scumpă poliţă pentru
tur operatori are valoarea unei acoperiri de 50.000 dolaro, în timp ce poliţele RCA
ajung să asigure sume de peste un milion de euro. În mod evident, riscul poliţelor RCA
este împărţit de un număr mare de asiguratori, în timp ce în prezent a mai rămas o
singură companie ce oferă asigurări agenţiilor de turism, ceea ce duce imediat la
costuri exagerate.
"Există riscul ca, mergând pe această direcţie, să rămânem fără asiguratori pentru
agenţiile de turism din România. Această situaţie nemaiîntâlnită trebuie analizată de
către ministerul de resort care, împreună cu reprezentanţii operatorilor din turism, dar
şi cu cei ai companiilor de asigurări, trebuie să identifice o soluţie de deblocare
imediată a problemei", conchide Agathon.
Income, http://www.incomemagazine.ro/articol_83809/agathon-doar-un-asigurator-maiofera-polite-pentru-agentiile-de-turism.html

Revista Presei Economice din România
În urmă cu 20 de ani a răsărit cacealmaua financiară denumită
Caritas. Acum am ajuns la o cacealma politică, Dan Diaconescu
Oltchim – Cristian Hostiuc
Vă mai amintiţi de Caritas, jocul piramidal de la începutul anilor 90, vândut în franciză
în România de Ioan Stoica? La un moment dat era şi el televizat. Era o reţetă de
îmbogăţire democratică, adresată şi poporului. Cine vroia să vină cu banii era bine
primit, iar în trei luni câştiga de opt ori. Era o cacealma financiară, dar sute de mii de
oameni au crezut în ea.
A venit SAFI şi apoi fratele lui mai mare FNI. Nu îţi mai făceai banii de opt ori, dar tot
câştigai de patru ori peste randamentele din piaţă. Toţi îşi puneau banii, dar nimeni nuşi
punea problema cum poate FNI, Vlas, Vântu, Popa să producă mai mulţi bani decât
media pieţei. Noi prin Safi, FNI, Bancorex am fost deschizători de drumuri pe piaţa
financiară la ceea ce mai târziu s-a numit în America produsele suprime. Cei care
investeau, câştigau din veniturile viitoare care s-ar fi realizat. Ideea la astfel de
operaţiuni este să bagi banii primul şi să găseşti cumpărător. Este doar o chestiune de
timp, de luni, de ani până când totul crapă. Cei care pierd sunt ultimi care intră în joc.
Am avut şi BIR (Banca Internaţională a Religiilor), BRS (Banca Română de Scont),
Parcul lui Dracula de care nimeni nu mai ştie nimic dar care tot strânsese printr-o
subscripţie publică vreo 10 milioane de dolari. Am avut ceva linişte între 2003 şi 2005
până când a venit explozia creditării, a consumului şi cea imobiliară. Luai astăzi terenul
cu 20 de euro pe metru pătrat, şi în două luni îl dădeai cu 60. Cei de aici puneau 20 de
euro ai lor, 40 de la bancă şi îl vindeau mai departe cu 100. Cei de aici puneau 10 euro
ai lor şi 90 de la bancă şi vindeau un proiect imobiliar cu grădiniţe, piscină, magazine,
fântâni arteziene.Totul în mijlocul unui câmp plin de bălării. Ziceai că România este
Monte Carlo, aşa se arunca cu banii, ofertele şi promisiunile privind un viitor locativ ca

Revista Presei Economice din România
în filme. Până când totul a crăpat. Oamenii au pierdut banii din avans, banca şi-a luat
adio de la mai toţi banii, iar dezvoltatorii şi-au scos o parte din bani din lucrări şi din
servicii de consultanţă.
Criza a mai tăiat din vise şi din bani. Toamna lui 2012 a adus Oltchimul şi Dan
Diaconescu în Direct. De ce să mai cumpere străinii activele românilor când poate să
cumpere poporul? Iar reprezentantul poporului este Dan Diaconescu. Dacă
predecesorii lui au venit au vândut o cacealma financiară care a golit multe buzunare şi
le-a umplut pe altele, el o vinde pe cea politică respectiv posibilitatea ca poporul să
preia Oltchimul, să îl repună pe picioare şi să îi readucă pe oameni la muncă. De la
Oltchim se trece la Tarom, la CFR Marfă, şi de aici nu mai este decât un pas către
BCR, Petrom, BRD, Dacia, unităţile aflate acum în mâinile străinilor şi nu ale poporului.
Iar pentru a se întâmpla acest lucru nu trebuie decât un simplu vot la alegerile din
toamnă. Ce să mai creadă oamenii? Dintr-o dată şi cei 20.000 de euro promişi parcă
prind viaţă.
În condiţiile în care cei care au fost la putere în ultimii zece ani, indiferent de partid şiau
bătut joc de resurse, au tăiat salarii, au făcut datorii, şi au rămas la putere într-un fel
sau altul, oamenii cred acum în Dan Diaconescu şi îşi pun speranţele că va plăti cele
203 milioane de lei pentru acţiuni, va negocia cu creditorii şi apoi va aduce peste 100
de milioane de euro capital de lucru prin care să repornească Oltchimul dar şi
Arpechimul. Că aşa a promis. Din partea Guvernului Ponta, prin vocea Ministrului
Economiei, Daniel Chiţoiu nu aud decât că ar mai fi ceva investitori interesaţi, serioşi,
TISE din Rusia, parcă Gazprom şi-ar mai fi manifestat interesul, dar dacă procesul de
privatizare s-ar relua ar fi mai mulţi. Acum a venit şi varianta administrării speciale prin
care oamenii, dacă s-ar închide combinatul, ar lua salarii compensatorii. Peste 3.000
de oameni plus un oraş întreg sunt plimbaţi acum de la un canal de televiziune la altul,
de la un personaj la altul care mai de care mai "aflat în treabă".

Revista Presei Economice din România
Din păcate oamenii cred acum mai mult în Dan Diaconescu decât în propriul stat,
reprezentat de Guvern şi preşedinte pentru că ei nu le-au arătat că sunt serioşi şi
competenţi, ci dimpotrivă.
Aşa cum, nu numai cei care şi-au băgat banii la Caritas, FNI, imobiliare au pierdut
până la urmă, ci toată România, toată această cacealma politică de la Oltchim se va
înscrie în dreptul României, ca un mod de a face afaceri serioase. Am trecut de la
cacealmaua financiară la cacealmaua politică în direct. Mai urmează cacealmaua
administrării statului.
ZF, http://www.zf.ro/opinii/in-urma-cu-20-de-ani-a-rasarit-cacealmaua-financiaradenumita-caritas-acum-am-ajuns-la-o-cacealma-politica-dan-diaconescu-oltchim-sanu-ajungem-si-la-o-cacealma-a-statului-10111323
OPINIE CRISTIAN HOSTIUC-Dan Diaconescu este cel mai bun
produs al guvernării Băsescu-Tăriceanu-Boc-Videanu-Berceanu-
Vosganian
Dan Diaconescu, un "self-made in Romania" a transformat privatizarea Oltchim în
continuarea telenovelei Elodia. Mai lipsea ca la licitaţie să participe Gigi Becali, Monica
Tatoiu, Bahmuţeanca şi Prigoană în consorţiu, Bianca Drăguşanu şi Irinel, că Moni e
peste hotare.
Dincolo de râs şi savoarea circului televizat, ceea ce s-a întâmplat la Oltchim, o
companie cu mii de angajaţi în spate, de care depinde un oraş întreg - Râmnicu
Vâlcea, arată modul de administrare a guvernului şi a tuturor autorităţilor a unui proces
care ar fi trebuit să readucă funcţionarea celui mai mare combinat din România la
afaceri de 3 miliarde de lei pe an.
Premierul Ponta a luat în braţe o bombă lăsată moştenire de guvernele anterioare,
Tăriceanu, Boc, Ungureanu. Din opoziţie, toate lucrurile se rezolvau din declaraţii.

Revista Presei Economice din România
Când a venit la putere, situaţia s-a schimbat şi a trebuit să găsească soluţii pe care să
le pună în practică. A găsit un şef la OPSPI, gestionarul participaţiilor statului, şi a
mers cu capul înainte, având deasupra securea FMI.
În loc să discute cu investitori serioşi, guvernul Ponta s-a trezit cu Dan Diaconescu în
direct la privatizarea Oltchim. În condiţiile în care tot procesul era televizat, cu circul de
rigoare, cu mii de salariaţi la porţile combinatului, ce investitor serios s-ar mai fi
apropiat de licitaţie?
După 22 de ani şi cel puţin patru etape de privatizare, Dan Diaconescu a ajuns
salvatorul României, a procesului de privatizare şi, de ce nu, a funcţionării economiei
capitaliste.
Ce argumente ai avea într-o discuţie când ai promova acum idealurile capitaliste în
România şi când cineva te-ar întreba care este omul de afaceri cel mai reprezentativ?
Mai pot fi acum Ţiriac, Copos sau Popoviciu exponenţii capitalismului în ochii
poporului? Ei sunt ciocoii din business. Au pierdut pariul cu tranziţia. Dan Diaconescu
este omul bun, care are grijă de popor, poate să le rezolve problemele şi să le dea de
lucru. Mai poate acum cineva să-l contrazică, având în vedere că el a fost singurul
care s-a bătut pentru Oltchim? El deja îşi numără câştigurile în votanţii de la alegerile
din decembrie. Dan Diaconescu este cel mai bun produs pe care l-au lăsat moştenire
cei care au condus România din 2004 încoace, Băsescu,Tăriceanu,Boc, Vlădescu,
Vosganian, Videanu, Berceanu, Udrea şi toţi cei care au fost în fruntea instituţiilor.
Au administrat atât de bine economia şi resursele încât Oltchim a ajuns să se
privatizeze când totul e pârjolit în jur, de nu vine nimeni.
Constantin Roibu a fost împăratul Oltchimului în toate guvernările şi nimeni nu l-a
întrebat de sănătate. Era de-al lor, de-al sistemului. Dar sistemul este mâncat de sus
până jos, asta-i problema. Nu că unul sau altul este tâlhar, corupt, prost administrator.

Revista Presei Economice din România
Dacă sistemul de guvernare, indiferent de culoarea partidului, ar fi fost altfel, toţi aceşti
oameni ar fi fost ejectaţi. Dar nu este.
Culmea tupeului este declaraţia fostului ministru al Economiei Adriean Videanu, care
de data asta, din băncile opoziţiei a declarat că propune stoparea actualului proces de
privatizare de la Oltchim, care "este mostra de incompetenţă a actualui Guvern", şi
demararea imediată a procedurilor pentru alte variante de privatizare. Trei ani a stat
PDL-ul la guvernare şi nu a făcut nimic cu Oltchim, ca să arate că sunt mai competenţi
decât Ponta, Vulpescu sau Dan Diaconescu. Mii de oameni şi un oraş întreg depind de
guvern în cazul acestor combinate chimice sau siderurgice făcute pe vremea lui
Ceauşescu. Cum poţi să-i mai spui cuiva că ceea ce a făcut Ceauşescu a fost prost,
că i-a lăsat pe oameni fără lumină, căldură şi mâncare când nu ai demonstrat că poţi
să faci mai mult decât a făcut el?
Pentru generaţiile mai tinere, Dan Diaconescu, Gigi Becali, Silviu Prigoană, Cristi
Borcea sunt capitaliştii reprezentativi ai României. Nimeni nu ştie care sunt afacerile lor
şi de unde le vin banii, bodyguarzii şi interlopii sunt tovarăşii lor, salariile neplătite sunt
la ordinea zilei, miile de euro se aruncă ca la nuntă iar gura lor bate totul în jur.
ZF, http://www.zf.ro/opinii/dan-diaconescu-este-cel-mai-bun-produs-al-guvernariibasescu-tariceanu-boc-videanu-berceanu-vosganian-etc-e-marfa-de-export-made-inromania-10108547
Piperea, UNPIR: La Oltchim urmează foarte rapid o insolvenţă
Oltchim, companie care a ajuns pe mâinile omului de afaceri Dan Diaconescu, în urma
licitaţiei de ieri, ar putea intra în insolvenţă "foarte rapid", consideră Gheorghe Piperea,
primvicepreşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România
(UNPIR).

Revista Presei Economice din România
"Circul de la Oltchim ne spune foarte clar, cel puţin în opinia mea, că acolo urmează
foarte rapid o insolvenţă, întrucât s-a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni de către
un investitor care n-a adus decât o scrisoare de confort, nu una de garanţie", a
declarat Gheorghe Piperea în cadrul congresului UNPIR.
Motivul pentru care combinatul chimic ar putea intra în insolvenţă este faptul că
datoriile pe care Oltchim le are la furnizorul de energie Electrica nu au fost cumpărate
de nimeni.
"Creanţa cea mai importantă şi cea mai dură, însă, creanţa Electrica, care este şi o
creanţă garantată, n-a fost cumpărată de nimeni. De aici concluzia că oricând, în orice
moment, se poate face această mutare. Poate că Electrica va cere insolvenţa, sau
poate că cineva va cumpăra această creanţă de la Electrica şi va cere insolvenţa, şi
aşa mai departe", a adăugat Piperea.
Creanţa Electrica asupra Oltchim are o valoare de aproximativ 150 de milioane euro.
ZF, http://www.zf.ro/companii/piperea-unpir-la-oltchim-urmeaza-foarte-rapid-oinsolventa-10109788
Cine câştigă din închiderea Oltchim
PCC Rokita:Grupul german PCC deţine un combinat chimic în Polonia la Rokita care
produce polioli, fiind în competiţie directă cu Oltchim pe acest segment de piaţă.
Oltchim are circa 4,7% din piaţa de polioli din UE. Mulţi consideră că prin participarea
la privatizarea Oltchim PCC urmărea închiderea combinatului şi eliminarea
concurenţei.
Borsodchem:Compania ungară Borsodchem este cel mai mare producător de PVC din
Europa, iar Oltchim era pe locul al doilea până în 2008. Închiderea producţiei de PVC
de la Oltchim a determinat creşterea preţului pe pieţele din regiune. Pe piaţa de PVC,
Oltchim se mai luptă cu producători din Ucraina, cu polonezii de la Anwil, controlaţi de

Revista Presei Economice din România
PKN Orlen, cu slovacii de la Novaky şi cu polonezii de la Dwory (Synthos). Închiderea
Oltchim lasă un gol pe pieţele din România, Bulgaria, Turcia, Grecia, care nu dispun
de producători de PVC proprii.
Chimcomplex:Compania controlată de Ştefan Vuza este printre concurenţii Oltchim pe
piaţa de sodă caustică. Pe această piaţă, Oltchim se mai luptă în regiune cu
Borsodchem şi cu Anwil.
ZF, http://www.zf.ro/analiza/cine-castiga-din-inchiderea-oltchim-10111652
Ce spun analiştii despre cazul Oltchim
Valentin Petrescu, preşedinte al Patronatului Producătorilor de Tâmplărie
Termoizolantă (PPTT)
Orice producţie românească e binevenită, oricât de mică ar fi aceasta, dar din păcate,
cel puţin în cazul producătorilor de profiluri din PVC pentru uşi şi ferestre, nu întrevăd
un efect pozitiv major în eventualitatea reluării producţiei de PVC la Oltchim. Nefiind
foarte multe companii care să producă pe plan local profiluri de acest tip, stoparea
producţiei de PVC la Oltchim nu a afectat foarte mult această piaţă.
Preţurile profilelor din PVC produse local nu vor fi influenţate de o eventuală reluare a
producţiei la Oltchim, pentru că deja preţurile au atins un nivel foarte scăzut, odată cu
criza, şi nu mai au de unde să scadă.
(Piaţa de tâmplărie termoizolantă s-a ridicat anul trecut la circa 600 de milioane de
euro, din care circa 30% este reprezentată de piaţa de profile din PVC, potrivit
estimărilor PPTT. În prezent, singurii producători mari de pe piaţa de profile din PVC
din România sunt Gealan şi Teraplast.)
Gheorghe Piperea, avocat

Revista Presei Economice din România
Circul de la Oltchim ne spune foarte clar, cel puţin în opinia mea, că acolo urmează
foarte rapid o insolvenţă, întrucât s-a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni de către
un investitor care n-a adus decât o scrisoare de confort, nu una de garanţie.
Creanţa cea mai importantă şi cea mai dură, însă, creanţa Electrica, care este şi o
creanţă garantată, n-a fost cumpărată de nimeni. De aici concluzia că oricând, în orice
moment, se poate face această mutare. Poate că Electrica va cere insolvenţa sau
poate că cineva va cumpăra această creanţă de la Electrica şi va cere insolvenţa şi
aşa mai departe.
Creanţa AVAS e contestabilă. Să ştiţi că există o problemă cu această creanţă. Acum
două săptămâni într-o AGA s-a votat împotriva conversiei acestei creanţe în acţiuni,
dar s-a votat pentru majorarea acestei creanţe cu penalităţi, majorare care a făcut ca o
creanţă de aproximativ 135 milioane dolari să fie transformată într-o creanţă de 250
milioane euro în momentul de faţă. Creanţele acestea sunt nişte creanţe un pic mai
ciudate ca naştere şi ca existenţă. Ele sunt nişte creanţe vechi, de prin 1999, pe care
le-avea la un moment dat spre recuperare AVAB, instituţia anterioară AVAS-ului. (...)
Creanţa a fost majorată cu nişte CAS-uri. Nu a putut să fie recuperată, s-a încercat
prin 2003 o conversie a acestor creanţe în acţiuni, a fost anulată conversia prin 2007 şi
aşa a rămas, n-a mai putut să mai fie reglementată. Cineva într-o procedură de
insolvenţă ar putea să "umble" la acestă creanţă contestând-o, supunând-o unei
verificări. N-a verificat-o nimeni până acum. Ea figurează, ca atare, în contabilitate şi
atât, dar asta nu înseamnă că este valabilă.
Arin Stănescu, şeful RVA Insolvency
Oricine dacă ar fi câştigat trebuia să rezolve şi problema creanţelor. (...) Problema nu e
numai că e vorba de cele două creanţe ale Electrica şi ale AVAS. Trebuie să ştiţi că
sunt şi alte datorii către diverşi furnizori, care sunt datorii nu de mii, ci de zeci de

Revista Presei Economice din România
milioane. Trebuie să fie foarte clar că aceşti creditori nu vor începe să aplaude după ce
cineva va privatiza, ci vor veni şi vor întreba: pe noi cum şi când ne plătiţi?
Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România
Investitori mai mari nu au venit pentru că situaţia de la Oltchim este foarte complicată
şi există o problemă în sectorul producţiei de PVC. Povestea cu Arpechim este
halucintantă. Există o logică economică care la noi este transformată într-o economie
planificată. Vorbim despre integrarea unor lanţuri de producţie, dar nimeni nu întreabă
care sunt costurile de punere în funcţiune, cât de rentabilă este această afacere şi în
cât timp se pot recupera banii. Este clar că atât timp cât OMV nu şi-a asumat Arpechim
ca o activitate rentabilă, ceva nu este în ordine acolo.
Închiderea activităţii Oltchim ne afecta la un moment dat şi ajunsesem din disperare de
cauză să importăm materie primă din Taiwan. Acum suntem în faza de relocare a
producţiei şi avem activitatea oprită.
(Florin Pogonaru este acţionarul principal al Prodplast Bucureşti, companie care
produce mase plastice şi obiecte de uz casnic din PVC.)
Ionel Blănculescu, analist economic şi secretar executiv al Consiliului Consultativ
pentru Mediul de Afaceri
Statul este vânzătorul şi poate să facă ce doreşte. De exemplu, s-a anunţat de curând
că pentru privatizarea CFR Marfă sunt necesare condiţii de precalificare, care implică
condiţii tehnice cum ar fi să ai experienţă în domeniu de 20 de ani, să ai o anumită
cifră de afaceri şi aşa mai departe. Bineînţeles că ar fi trebuit să fie astfel de condiţii în
procesul de privatizare al Oltchim. La această licitaţie nici nu au existat condiţii tehnice,
ceea ce a fost o greşeală imensă. S-a executat un ordin al FMI de azi pe mâine. În
aceste domenii speciale, cum este sectorul chimic, de obicei condiţiile tehnice au o
pondere de circa 70%, iar ofertei financiare i se acordă o pondere de 30% pentru că

Revista Presei Economice din România
această fabrică are o importanţă în economia românească. Ponderea este foarte
importantă şi este folosită la departajarea câştigătorului.
Nu poate o persoană fizică să restructureze un combinat. Mittal a venit cu o anumită
rezonanţă la activitatea Sidex când a preluat combinatul.
Ideea este că această privatizare este imposibilă şi se va închide cu un eşec. Două
dintre cele 3 licitaţii s-au încheiat cu eşec şi cea de-a treia va avea aceeaşi soartă
pentru că nu s-a respectat logica economică. Nici măcar la ofertă nu s-au pus condiţii.
De exemplu, OPSPI a spus că nu-l interesează că societăţile la care Dan Diaconescu
este acţionar au probleme pentru că oferta se face pe persoană fizică, ceea ce este o
greşeală.
Tot procesul a fost viciat şi va conduce la eşec. Preţul nu va fi plătit, categoric.
O ofertă de 45 milioane de euro, în condiţiile în care trebuie să plăteşti datorii de 700
milioane de euro este o sumă de bani aruncată într-o gaură neagră. Aţi intra în
privatizarea Oltchim ştiind că grevează acea datorie de 705 milioane de euro şi că a
doua zi veţi putea da faliment. Oricând un creditor poate să ceară insolvenţa Oltchim
după privatizare, iar acţionarul este ultimul îndestulat. Nu există vreun om de afaceri
normal care să accepte acest lucru.
Vom ajunge să reluăm privatizarea Oltchim pe calea logică.
În calitatea mea de secretar executiv al Consiliului Consultativ pentru Mediul de Afaceri
voi trimite premierului României o formulă de privatizare a Oltchim care să permită ca
nume mari din domeniu să se prezinte la licitaţie.
Există un caz în care Comisia Europeană poate acorda un ajutor de stat legal. În
anunţul de privatizare ar trebui să se comunice faptul că statul anulează cele două
creanţe ale sale în valoare de 400 milioane de euro din cele 705 milioane euro, cât
sunt datoriile Oltchim, cu condiţia ca investorul care va prelua combinatul să
investească aceşti 400 milioane de euro în Oltchim pe parcursul a 5-7 ani. Statul

Revista Presei Economice din România
atunci poate să solicite Comisiei Europene aprobarea pentru ajutorul de stat şi să
existe această condiţie suspensivă ca ajutorul să nu fie acordat dacă nu se varsă
ultimul euro din aceste investiţii.
Cred că mai degrabă TISE este interesată de Oltchim. Motivul este că este o afacere
cu un potenţial mare pentru că are mai multe linii de afacere şi aproape tot ce ne
înconjoară este creat pe baza produselor realizate de Oltchim. Petrochimia este o
afacere foarte profitabilă dacă ştii să o gestionezi, mărturie fiind situaţia combinatului
analog al Oltchim din Ungaria, BorsodChem.
ZF, http://www.zf.ro/analiza/ce-spun-analistii-despre-cazul-oltchim-10111655
Oltchim şi un oraş întreg prinse între amatorism, management
dezastruos al unui stat şi un poker politic care îl propulsează pe
Dan Diaconescu
Ceea ce ar fi trebuit să fie o privatizare responsabilă, unde în joc este soarta celui mai
mare combinat chimic din România, cu 3.300 de angajaţi şi cu un oraş în spate care
trăiesc de pe urma lui, se va transforma pur şi simplu într-o cacealma dacă Dan
Diaconescu, vedeta TV şi câştigătorul licitaţiei, nu va semna contractul sau nu va veni
cu banii. Modalitatea în care s-a realizat această privatizare lasă un gust amar în
lumea afacerilor, atât din România, cât şi din străinătate.
Experienţa şi bonitatea participan­ţi­lor nu au fost criterii pentru parti­ci­parea la
licitaţie, permiţând prac­tic unei persoane fizice cu datorii şi dosare penale să liciteze şi
în final să fie declarat câştigător. Exact ca la privatizarea Cupru Min din luna martie,
licitaţia a fost câşti­ga­tă de cineva fără experienţă şi care la mo­men­tul câştigării nu
avea bani, ei urmând să fie strânşi ulterior. În privatizarea Oltchim, în joc nu este
numai combinatul, care până acum încă nu a fost "tăiat la fier vechi", ca multe altele, ci

Revista Presei Economice din România
şi cre­di­bilitatea unui întreg stat de a putea derula licitaţii în condiţii profesioniste.
Exact ca la Cupru Min, un­de întregul proces este blocat în justiţie, având în vedere
disputa dintre firma câştigătoare şi Mi­nisterul Economiei, statul riscă şi acum să fie
târât ani de zile în justiţie, iar în tot acest timp situaţia combinatului să se degradeze,
pieţele lui de desfacere a produselor să fie cucerite de com­pe­titori, iar mii de oameni
să fie în stradă, având în vedere că în Vâlcea nu sunt alte oportunităţi de muncă.
Dan Diaconescu, proprietarul postului de te­le­viziune OTV, a câştigat vineri licitaţia
pentru pri­vatizarea Oltchim Râmnicu Vâlcea (OLT), cel mai mare combinat chimic din
România, pro­miţând că-i va plăti statului 203 mil. lei (45 mil. euro) pentru pachetul de
54% din acţiuni.
Toată lumea se întreabă acum dacă omul de televiziune, care a dat lovitura în urmă cu
cinci ani cu cazul Elodia şi se prezintă ca viitorul pre­şe­dinte al României, va avea şi
banii pentru a plăti acţiunile. Cifrele oficiale arată că Diaco­nes­cu este acţionar în trei
companii care au datorii de 2,3 milioane de euro la bugetul statului, iar tele­viziunea
sa, OTV, este în plin proces de insol­venţă, având datorii de 6,5 milioane de euro,
din­tre care 600.000 de euro către stat. Mai mult, Dan Diaconescu este cercetat de
procurori pentru spă­lare de bani şi evaziune fiscală şi a fost trimis în judecată pentru
şantaj.
Dan Diaconescu, care spune că este gata să investească 2 miliarde de lei în Oltchim,
dar când este întrebat de unde ia banii spune că-i va strânge ba de la popor, "câte 10
euro de la fiecare român, ca la Ateneu", ba de la investitori misterioşi din străinătate.
De câţi bani are nevoie Dan Diaconescu pentru Oltchim
Pe de altă parte, premierul Victor Ponta, ca­re s-a trezit cu un câştigător neaşteptat la
Olt­chim, ameninţă că "dacă ne-a înşelat cineva că a zis că are 203 milioane de lei de
plătit şi după ace­ea încă câteva sute de milioane pentru investiţii, va răspunde în faţa

Revista Presei Economice din România
legii". Guvernul mai suspină în­că după ruşii de la Gazprom, pe care i-au aşteptat până
în ultimul moment ca soluţie salvatoare la Oltchim.
Modul în care s-a desfăşurat procesul de pri­va­tizare de la Oltchim arată încă o dată
incom­pe­tenţa guvernanţilor în gestionarea pri­vatizărilor şi afectează credibilitatea şi
imaginea României în relaţia cu investitorii străini.
Faptul că cei care au pregătit privatizarea nu au impus condiţii preliminare pentru a tria
candidaţii a făcut posibil ca Dan Diaconescu să participe la acest proces ca persoană
fizică, fără ca statul să aibă vreo garanţie că el va putea plăti acţiunile şi că va avea
capacitatea financiară şi managerială pentru a reporni combinatul şi pentru a redresa
compania. Tocmai pentru că a putut să participe oricine, marii investitori străini,
inclusiv Gazprom, care îşi declarase interesul pentru Oltchim în primăvară, s-au ferit să
vină cu oferte, iar privatizarea s-a transformat într-un circ televizat.
Deşi reprezentanţii statului au spus mereu că la Oltchim miza nu o reprezintă preţul pe
care-l va încasa statul, ci repornirea combinatului şi salvarea celor 3.300 de locuri de
muncă, ei nu s-au asigurat nicio clipă că cei care vor prelua compania au şi
capacitatea să o salveze. De funcţionarea Oltchim nu depind doar cei 3.300 de
angajaţi ai combinatului, ci şi angajaţii firmelor care lucrează cu Oltchim, precum CET
Govora, salina Ocnele Mari şi ai altor furnizori de materie primă şi servicii, Oltchim
susţinând economia întregului judeţ Vâlcea şi având o contribuţie semnificativă şi în
Argeş, unde este situată platforma Arpechim.
Viitorul proprietar al Oltchim va prelua datorii de peste 700 mil. euro şi va avea nevoie
de minimum 50 mil. euro pentru a reporni produc­ţia, care a fost oprită la mijlocul lunii
august din cauză că compania nu a mai avut bani pentru plata salariilor şi pentru
materie primă. Pentru redresarea Oltchim sunt necesare însă investiţii de sute de
milioane de euro pe care viitorul proprietar va trebui să le susţină. Compania trebuie să
repornească pro­duc­ţia de PVC pentru a redeveni profitabilă, iar pentru asta are

Revista Presei Economice din România
nevoie de rafinăria Arpechim sau de altă sursă de materie primă. Când Petrom a oprit
la finalul lui 2008 alimentarea cu etilenă a Oltchim, afacerile combinatului au scăzut
aproa­pe la jumătate, iar pierderile au crescut masiv. În ultimii cinci ani şi jumătate
compania a acumulat pierderi de circa 300 mil. euro şi din cauză că a avut dificultăţi în
aprovizionare şi a funcţionat la capacitate redusă.
"Cel care a câştigat licitaţia să se prezinte în maxim zece zile cu banii pentru acţiuni.
Este vor­ba despre 200 de milioane (de lei - n.r.) şi după ace­ea este vorba despre
celelalte datorii şi despre in­vestiţii. Eu vreau să atrag atenţia că oricine a venit, a
participat la licitaţie şi nu are aceşti bani suportă rigorile legii şi mai ales pune în pericol
locurile de muncă pentru mii de oameni", a declarat premierul Victor Ponta.
Cine va plăti însă "cu capul, cu viaţa şi cu tot" dacă banii nu vor veni, iar statul va
rămâne cu Oltchim în braţe? Actualii guvernanţi i-au cerut în aprilie capul premierului
Mihai Răzvan Ungureanu pentru că a acceptat la privatizarea Cupru Min un investitor
necunoscut, care nu avea bani, nici un istoric în domeniu pentru pre­lua­­rea
companiei.
Modul în care a fost organizată licitaţia pen­tru Oltchim a generat de asemenea
numeroase con­fuzii. Iniţial, OPSPI anunţase că datoriile Oltchim faţă de AVAS vor fi
convertite în ac­ţiuni, apoi s-a răzgândit şi a scos la vânzare, pe lângă acţiunile
Oltchim, şi două creanţe, una deţinută de AVAS, în valoare de 250 mil. euro, şi una
faţă de Electrica, în valoare de 150 mil. euro. OPSPI şi-a justificat decizia prin faptul că
investitorul care va prelua acţiunile, nu şi creanţele, va avea mari dificultăţi şi va risca
să-i fie cerută insolvenţa Oltchim.
Pe de altă parte, tranzacţia s-a complicat foar­te mult, iar investitorii mari s-au ferit să
par­ti­cipe sau au cerut mai mult timp pentru a-şi face temele. Astfel, s-a ajuns ca unii
investitori să depună ofertă doar pentru acţiuni, iar alţii să liciteze şi pentru creanţe.
Nemţii de la PCC au oferit 40,2 mil. lei (8,9 mil. euro) pentru acţiuni şi pentru creanţe,

Revista Presei Economice din România
în timp ce Chimcomplex Borzeşti, compania lui Ştefan Vuza, a licitat 221 mil. lei (49
mil. euro) pentru acţiuni şi pentru creanţa Electrica, însă nu şi pentru creanţa AVAS.
Dan Diaconescu a licitat doar pentru acţiunile Oltchim, astfel că va prelua compania cu
datorii de 705 mil. euro de care va trebui să se ocupe singur. Analiştii susţin că
privatizarea nu se va finaliza în aceste condiţii.
"Preţul plătit de Diaconescu este foarte mare pentru că a plătit 45 de milioane peste
datoriile de 705 milioane de euro, deci în total a plătit de fapt 750 milioane de euro.
Acest preţ este imposibil şi nu va putea fi plă­tit, mo­tiv pentru care nu este cre­dibil.
Par­ticiparea lui Diaconescu la licitaţie are numai logică politică, nu şi eco­no­mi­că. El
nu are de pierdut din aceas­­tă afa­cere decât garanţia de partici­pare de 125.000 de
euro. Nu există niciun fel de clauză pe­nală sau infracţiune de care să se fa­­că vinovat
un câştigător la licitaţie pentru că nu se poate do­ve­di că participarea la licitaţie a fost
o în­şelă­ciu­ne", spune Ionel Blănculescu, secretarul ge­neral al Consiliului
Consultativ pentru Mediul de Afaceri.
El spune că pentru a se evita această situaţie garanţia de participare trebuie să fie cât
mai mare şi la licitaţie să vină participanţi serioşi. "Valoarea redusă a garanţiei de
participare a fost şi principala cauză pentru problemele care au apărut la privatizarea
Cupru Min şi procesul a fost blocat."
ZF, http://www.zf.ro/analiza/oltchim-si-un-oras-intreg-prinse-intre-amatorismmanagement-dezastruos-al-unui-stat-si-un-poker-politic-care-il-propulseaza-pe-dandiaconescu-lipsesc-insa-banii-si-viitorul-unui-combinat-10111635

Revista Presei Economice din România
Ionel Blanculescu: Sa nu fim naivi, Oltchim ramane mai departe
un cosmar!
Sunt intrebat obsesiv de ce sunt intr-atat de categoric in sustinerile mele, cand afirm ca
privatizarea Oltchim se va inchide, fara plata pretului, constituind mai departe un
cosmar pentru autoritatile statului.
Ma bazez pe o analiza pe cale de logica. Fara sa intru in amanunte tehnice, pentru o
buna intelegere, as face o paralela: inchipuiti-va ca un transport agabaritic, pe un
trailer, cu o inaltime de 10 m, trebuie sa treaca, in drumul lui, peste cateva zile, printrun
tunel cu o inaltime de 7 m.
Chiar daca unii nu reusesc sa realizeze astazi imposibilitatea trecerii, cu oarece
viziune si informatii despre drum si tunel, iti poti da seama ca acest lucru nu se va
petrece, transportul urmand sa fie blocat la intrarea in tunel si probabil sa faca si cale
intoarsa, pentru o noua revenire, in conditii de pregatire corespunzatoare.
Asa si cu pretul de 45 milioane de euro ofertat pentru actiunile Oltchim. Cum putem
crede ca cineva poate achita o astfel de suma, foarte mare in acceptiunea mea, numai
si numai pentru a se pune intr-o situatie extrem de periculoasa si in fapt imposibila si
anume de a plati pentru a prelua sarcina unei datorii gigant de 705 milioane de euro,
care la prima cerere de intrare a combinatului in insolventa aspira respectiva suma de
45 milioane de euro, ca si cum nu ar fi fost.
Dupa cum se stie, cele 45 milioane de euro reprezinta pretul ofertat pentru actiuni, iar
actionarul unei companii este ultima persoana, in ordinea legala, care se indestuleaza
in procedura de insolventa, adica nu se mai alege cu nimic.
A achita cele 45 de milioane de euro, in conditiile date, semnifica a incerca sa patrunzi
in tunelul cu inaltime de 7 m cu transportul agabaritic cu inaltimea de 10 m. Adica
imposibil!

Revista Presei Economice din România
Odata inchisa procedura de privatizare, probabil intr-un interval de 10 zile, se va putea
trece la o abordare inteligenta a procesului, pentru care exista mai multe modalitati,
intre care administrarea judiciara, pe model Hidroelectrica, despre care am mai vorbit
si o alta, extrem de interesanta si cu rata mare de reusita.
Am sa prezint in cele ce urmeaza cea de-a doua optiune.
Din totalul datoriilor Oltchim de 705 milioane de euro, astazi, pentru ca acestea cresc
cam cu 200 mii euro pe zi, 400 de milioane apartin statului, prin AVAS si Electrica.
Exista o formula de anulare a acestor datorii, sub forma ajutorului de stat legal,
aprobabil de catre Comisia Europeana, conditionat de investitii, de aceeasi valoare,
400 milioane euro, efectuate intr-un termen rezonabil, 5 la 7 ani, realizate de compania
strategica, interesata in Oltchim.
Oricum, o astfel de mare companie are un program de investitii intr-o astfel de achizitie
de tip petrochimic, ceea ce nu deranjeaza gandirea de privatizare.
Mai raman sa fie preluate celelalte 305 milioane de euro, datorii la banci si furnizori. In
schimbul preluarii acestora, ceea ce reprezinta de fapt un pret platit, investitorul preia
activele Oltchim, evaluate la 600 de milioane euro, cu valoare de piata net actualizata
cam tot de 300 milioane de euro. Adica altfel spus, preiei o sarcina de 300 de milioane
de euro, sub forma datoriilor, insa primesti la schimb active valorand pe piata 300 de
milioane de euro.
Per total, afacerea merita si orice investitor de talie mondiala compatibil cu aceasta, la
care exista interes, cum ar fi TISE, din Federatia Rusa, se poate implica. Face sens,
potrivit unei expresii preferata mie.
Ce trebuie retinut: pentru succesul operatiunii este nevoie de 5 la 7 luni, 2 luni pentru
obtinerea aprobarii de la UE, in regim de urgenta, pentru anularea datoriilor la stat ale
Oltchim, conditionata de investitii de aceeasi valoare, si 5 luni pentru timpul necesar

Revista Presei Economice din România
dupa publicarea anuntului de vanzare in presa financiara internationala, pentru
pregatire si participare din partea unei mari companii.
Exista in business o cutuma, o companie mare, care se respecta, nu poate participa la
o achizitie importanta de azi pe maine, fiind nevoie de minimum 5 luni pentru aceasta,
dupa publicarea anuntului de vanzare/privatizare, mai ales in alta tara decat cea de
origine. Ratiunile sunt lesne de inteles pentru cei cu o cultura medie de business.
In perioada de 7 luni, Oltchim ar putea fi introdusa in procedura de administrare
speciala, cu operationalizarea centrelor existente de profit, concomitent cu somaj
partial tehnic si alte forme pentru mentinerea si protejarea fortei de munca, pana la
momentul preluarii in proprietate privata a combinatului.
Asa ca, printr-o abordare inteligenta si determinata, putem face ca intr-un an de zile,
Soarele sa rasara si pe strada Oltchimului.
Ziare.com,
http://www.ziare.com/oltchim/privatizare/invitatii-ziare-com-ionelblanculescu-sa-nu-fim-naivi-oltchim-ramane-mai-departe-un-cosmar-1191781
Ruşanu: Guvernul a greşit că nu a asigurat un capital de 40-50
milioane ca Oltchimul să funcţioneze
Vicepreşedintele PNL, Dan Radu Ruşanu, a declarat luni la RFI că greşeala
Guvernului prin Ministerul de Finanţe este că nu a asigurat un capital de lucru de 40-50
de milioane, ca Oltchimul să mai funcţioneze încă cinci-şase luni de zile, timp în care
se putea asigura un investitor puternic.
În opinia lui Ruşanu, Dan Diaconescu, cel care a câştigat licitaţia pentru privatizarea
Oltchim Râmnicu Vâlcea, nu va deveni proprietar la combinat. "Nu cred că domnul Dan
Diaconescu va fi proprietar la Oltchim până la urmă şi nu cred că va putea să-şi asume
această responsabilitate", spune vicepreşedintele PNL.

Revista Presei Economice din România
Dan Radu Ruşanu e de părere că "privatizarea Oltchimului nu poate fi realizată decât
cu un investitor foarte puternic, care să-şi permită să achiziţioneze şi rafinăria de la
Piteşti şi Arpechimul, pentru că altfel materiile prime nu pot să ajungă la Oltchim".
Întrebat de ce crede că nu a venit o astfel de ofertă, Ruşanu a răspuns: "Pentru că nu
poate să vină o astfel de ofertă în trei luni de zile! Aici au fost anumite greşeli. O
greşeală este poate a Guvernului, prin Ministerul de Finanţe şi altă greşeală este a
sindicatelor".
"Greşeala Guvernului prin Ministerul de Finanţe este că nu a asigurat un capital de
lucru de 40-50 de milioane, ca Oltchimul să mai funcţioneze încă cinci-şase luni de
zile, timp în care se putea asigura un investitor puternic. Asta e prima greşeală, mare
greşeală! A doua greşeală este a sindicatelor şi a oamenilor de acolo, care în clipa în
care au trecut la proteste sindicale, orice investitor serios se sperie de acest lucru şi
fuge", consideră senatorul PNL.
"Aceste două greşeli coroborate au făcut ca singurele oferte să fie PCC, care au de
gând, evident, s-o desfiinţeze sau s-o închidă, s-o conserve sau în cel mai rău caz s-o
taie, pentru a-şi proteja investiţia din Polonia, care este similară cu aceasta şi ar
rămâne singurul actor pe piaţă. Al doilea este domnul Vuza, care nu ştiu câtă forţă
financiară are ca să poată să asigure finanţarea acestui colos. A treia este domnul Dan
Diaconescu, care este şi câştigătorul fără voia dânsului, cred că nu-şi dorea foarte mult
să câştige. Şi atunci din cei trei aşa-zişi licitatori, nici unul nu este viabil", consideră
liderul liberal.
Dan Radu Ruşanu mai spune că "probabil, domnul Dan Diaconescu nu a crezut că va
câştiga licitaţia şi atunci ar fi fost fericit. Câştigând licitaţia, are o mare problemă. A
jucat la cacealma şi a pierdut, probabil!".

Revista Presei Economice din România
"Aş ura succes, dacă se poate spune aşa, celor de la Oltchim şi domnului Dan
Diaconescu, deşi eu personal nu cred că va reuşi vreodată să finanţeze combinatul
Oltchim!", conchide vicepreşedintele PNL.
Epoch Times, http://epochtimes-romania.com/news/rusanu-guvernul-a-gresit-ca-nu-aasigurat-un-capital-de-40-50-milioane-ca-oltchimul-sa-functioneze---168768
Mircea Geoană: Privatizarea Oltchim este în stil Elodia
Privatizarea Oltchim este în stil Elodia, acuză senatorul Mircea Geoană, care
consideră că cei de la OPSPI au avut o abordare "periculoasă de contabili cu ochelari
de cal", preocupaţi să scape statul cât mai facil de o problemă oarecare.
"Nu am cum să fiu de acord cu bâlbâielile OPSPI legate de privatizare. Nu poţi
niciodată trata privatizarea Oltchim ca pe o geambaşie de cai. Procesul de privatizare
a Oltchim a fost plin de greşeli şi, ca într-o problemă de matematică, rezultatul nu avea
cum să fie decât greşit. D-l Vulpescu nu a intuit decât prea târziu dimensiunea
problemelor de la Oltchim şi a lipsit cu desăvârşirea o abordare a privatizării menită să
ofere perspective atât unor investitori serioşi, cât şi zecilor de mii de familii care depind
de acest loc de muncă. (...) Este prea mult exotism în privatizarea Oltchim, prea multe
întrebări şi prea puţine răspunsuri. Este o privatizare în stil Elodia, iar ceea ce pare că
va dispărea este şansa unui loc de muncă pentru mii de vâlceni. Nu cred că trebuie să
permitem aceasta. Nu este suficient să tragem la răspundere pe cei vinovaţi de
insuccesul privatizării, dacă acesta va avea loc; ceea ce trebuia şi trebuie făcut era şi
este să ne asigurăm că tot procesul privatizării decurge ireproşabil şi aduce investitori
serioşi la masă", a scris pe blog preşedintele Comisiei de politică externă din Senat.
Mircea Geoană crede că PDL a adus combinatul în starea gravă de astăzi. "Problema
Oltchim nu s-a născut astăzi sau ieri. Cu migală, guvernările succesive ale PDL au tot
băgat această problemă sub preş. Niciodată situaţia la Oltchim n-ar fi ajuns atât de

Revista Presei Economice din România
dramatică dacă Ministerul Economiei al d-lui Videanu şi al epigonilor săi democratliberali
ar fi avut curajul să trateze direct subiectul, să propună o abordare, să caute să
facă o strategie de privatizare atunci când situaţia era calmă, nu când nu mai era nimic
de făcut. În locul unei operaţii grele care să pună pe picioare pacientul, PDL a preferat
la Oltchim să ofere cu generozitate calmante şi somnifere.PDL a făcut deci Oltchim
primul şi cel mai semnificativ brânci într-o aventură de tip Dan Diaconescu", mai spune
fostul şef al PSD.
Cu toate acestea, Geoană nu poate fi de acord "cu bâlbăielile OPSPI legate de
privatizare". "Nu poţi niciodată trata privatizarea Oltchim ca pe o geambaşie de cai.
Procesul de privatizare a Oltchim a fost plin de greşeli şi, ca într-o problemă de
matematică, rezultatul nu avea cum să fie decât greşit. D-l Vulpescu nu a intuit decât
prea târziu dimensiunea problemelor de la Oltchim şi a lipsit cu desăvârşirea o
abordare a privatizării menită să ofere perspective atât unor investitori serioşi, cât şi
zecilor de mii de familii care depind de acest loc de muncă. Oltchim a fost tratată mai
degrabă ca pe un subiect de limitare a pierderilor statului, când se putea foarte bine
gândi o abordare care să dea o şansă Oltchim să producă în continuare taxe
consistente şi locuri de muncă pentru România", crede senatorul.
"E greu, dar nu este prea târziu să punem întrebările corecte în cazul privatizării
Oltchim şi să venim cu o strategie corectă de privatizare. Cred că licitaţia de vineri
trebuie imediat anulată dacă acel care a câştigat nu dispune de capitalul de lucru de
250 milioane de euro şi de un plan care să garanteze păstrarea locurilor de muncă şi
revenirea pe profit a companiei. Cei de la OPSPI trebuie să scape de abordarea
periculoasă de contabili cu ochelari de cal, de tipul celor din guvernarea Boc", mai
notează Mircea Geoană adăugând că lupta pentru locurile de muncă de la Oltchim
este una fundamentală.

Revista Presei Economice din România
"Sunt sigur că oameni pot munci mai mult, pot accepta reduceri temporare, dacă se li
se pune în faţă un plan care să le arate că fabrica va rămâne acolo, că ceea ce fac ei e
valoros şi că vor continua să facă ceea ce au învăţat. Oltchim nu e doar o fabrică, e o
comunitate frumoasă, o comunitate responsabilă pentru zeci de mii de destine, dar şi
pentru una dintre cele mai frumoase poveşti sportive din România ultimilor ani. Nu ştiu
în câte sporturi România se poate mândri ani de an cu semifinale sau finale de Liga
Campionilor. Echipa de handbal de la Oltchim trebuie păstrată şi încurajată, ca fiecare
loc de muncă de aici", conchide fostul şef al PSD.
Epoch Times, http://epochtimes-romania.com/news/mircea-geoana-privatizareaoltchim-este-in-stil-elodia---168705
Cum văd angajaţii Oltchim preluarea combinatului de către Dan
Diaconescu
Salariaţii Oltchim au păreri diferite în privinţa preluării de către Dan Diaconescu a
combinatului, unii fiind pesimişti, iar alţii încrezători şi spun că aşteaptă "mai multe
fapte de la noul patron" şi că vor să vadă cu ce idei va veni acesta, adăugând că, în
caz contrar vor continua protestele.
"Deocamdată aşteptăm mai multe fapte şi aşteptăm să se livreze banii pentru
Oltchim, pentru repornirea instalaţiilor. Asta ne interesează cel mai mult. Ne mai
interesează să ajungem şi cu salariile cât mai aproape de eliminarea restantelor, să
vedem toţi banii. Sperăm să fie ceva serios cu domnul Dan Diaconescu şi să nu ne
amăgească. Vom fi cu el şi îi urăm succes, dar să nu ne amăgească. Dacă nu se va
rezolva situaţia, ne vom gândi ce vom face. Noi am intrat în greva foamei pentru
locurile de muncă şi putem să reintrăm oricând. Pentru noi a fost o surpriză, dar cred
că nici dânsul nu a crezut, dar dacă a intrat în horă, în jocul ăsta, trebuie să joace. Noi

Revista Presei Economice din România
credem că va demonstra că poate şi îl aşteptăm cu încredere", a declarat un salariat al
Oltchim.
Un alt angajat a declarat că-l aşteaptă cu încredere pe Dan Diaconescu pentru a
constata ce idei are noul patron şi spune că "dacă vine cu idei bune" angajaţii vor sta
"liniştiţi", iar dacă nu, vor continua protestele.
"Ce-aş putea să mai spun? Decât că aş fi mulţumit că ar păstra locurile de muncă şi ar
debloca repede banii pentru pornirea instalaţiilor în Oltchim. Oamenii nu au bani, sunt
disperaţi de două săptămâni. Am primit restul de lichidare pe iulie, dar avem bani de
primit pe august şi septembrie. Să vedem cu ce idei bune vine noul patron. Dacă vine
cu idei bune stăm liniştiţi, dacă nu continuăm protestele", a declarat un alt salariat al
Oltchim.
Alt angajat al Oltchim Râmnicu Vâlcea spune că venirea lui Dan Diaconescu este un
câştig pentru combinat şi pentru întreg judeţul Vâlcea.
"Sigur are forţă financiară, altfel nu s-ar fi antrenat la aşa ceva. Suntem foarte
mulţumiţi că a venit domnul Dan Diaconescu, suntem foarte mulţumiţi pentru întreaga
societate şi pentru întregul judeţ Vâlcea" , a declarat alt salariat al Oltchim.
Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/cum-vad-angajatii-oltchim-preluareacombinatului-de-catre-dan-diaconescu-10111388
Patronat: Băncile trebuie să înţeleagă nevoile clienţilor şi să nu se
mai creadă superioare acestora
Antreprenorii vor să găsească la bancă un specialist care să vină cu soluţii de produs
la probleme şi necesităţi specifice, aşa cum face un doctor, iar instituţiile de credit
trebuie să renunţe la atitudinea de superioritate, potrivit lui Adrian Izvoranu, şeful unei
confederaţii patronale, potrivit Mediafax.

Revista Presei Economice din România
Antreprenorii, bancă, confederaţii patronale, doctor, instituţii de credit atitudinea de
superioritate, necesităţi specifice, probleme, şef, soluţii, specialist
"Ar trebui să am bancherul meu, ca şi cum m-aş duce la doctor, să-i spun ce am
nevoie şi să-mi ofere o soluţie de produs", a declarat luni, într-o conferinţă de presă la
BNR, Adrian Izvoranu, directorul Confederaţiei Patronale a Industriei, Serviciilor şi
Comerţului din România.
El a spus că nu înţelege de ce România nu are un sistem bancar precum cel predat la
şcoală, împărţit în bănci comerciale, bănci de investiţii şi bănci de economii.
"Nu pot să mă duc la banca comercială şi să găsesc înţelegerea pentru investiţia pe
care vreau să o fac", a apreciat Izvoranu.
El a arătat că băncile trebuie să înţeleagă că este necesar să-şi schimbe atitudinea,
dacă doresc să aibă o relaţie de parteneriat cu antreprenorii, pentru că în caz contrar
frmele găsesc alternative la sistemul "greoi" al băncilor.
"Nu vă puteţi închipui ce dimensiuni are trocul în România", a spus Izvoranu.
El şi-a exprimat nemulţumirea privind atitudinea de superioritate a băncilor faţă de
antreprenori."Băncile nu reprezintă mediul, noi reprezentăm mediul, pentru că
antreprenorii îşi asumă riscuri, antreprenorii produc banii pe care îi gestionează
băncile", a spus Izvoranu.
Totodată, referindu-se la sistemul internaţional de reglementări Basel, aplicat băncilor,
reprezentantul organizaţiei patronale a arătat că băncile sunt protejate prin acest
program, fiind astfel favorizate comparativ cu antreprenorii."Aş vrea şi eu un Basel la
mine la firmă, care să mă protejeze de rău-platnici. De ce eu n-am un sistem de
protecţie ca băncile?", s-a întrebat Izvoranu.
REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/patronat-bancile-trebuie-sa-inteleaganevoile-clientilor-si-sa-nu-se-mai-creada-superioareacestora_1014947.html#ixzz27OCkCXHg

Revista Presei Economice din România
Fermierii au propus MADR noi subvenţii pentru sectorul vegetal şi
cel zootehnic
Reprezentanţii Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), ai
Holstein.Ro şi Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România ( FCBR) au propus
vineri, la o întâlnire cu conducerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, un nou
nivel pentru ajutoarele de stat (subvenţii) aferente anului agricol 2012.
Conform unui comunicat al LAPAR, remis AGERPRES, având în vedere situaţia critică
existentă în sectorul agricol, situaţie recunoscută şi de către conducerea,
reprezentanţii fermierilor au propus pentru sectorul vegetal subvenţii de 220 euro/ha cu
un avans de 80% şi pentru sectorul zootehnic de 611 lei/ cap bovină, cu un avans de
90%.
Conducerea MADR a luat la cunoştinţă şi a promis că va veni cu un răspuns până pe
data de 28 septembrie 2012.
La întâlnire, din partea MADR au participat ministrul Daniel Constantin şi secretarii de
stat Daniel Botănoiu şi Achim Irimescu, iar din partea fermierilor Laurenţiu Baciupreşedinte
LAPAR, împreună cu Consiliul Director, Costel Caras, preşedinte
Holstein.Ro şi Claudiu Franc- Presedinte FCBR.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/148522-
Fermierii-au-propus-MADR-noi-subventii-pentru-sectorul-vegetal-si-cel-zootehnic.html
Ionel Blănculescu: Cred că e momentul să o mai virăm şi către
Est, către Rusia, China
România ar trebui să îşi îndrepte atenţia în ceea ce priveşte relaţiile economice şi către
ţări din Est, precum Rusia şi China, a declarat, sâmbătă, secretarul Consiliului
Consultativ pentru mediul de afaceri, Ionel Blănculescu, prezent la Slatina, la
aniversarea a 30 de ani de la înfiinţarea fabricii de ţevi TMK-Artrom.

Revista Presei Economice din România
"Trebuie să înţelegeţi că a o vira numai spre Vest nu este direcţia întocmai de folosit
pentru România. Cred că e momentul să o mai virăm şi către Est, către Rusia, China,
către alte state care au fost prietene", a declarat Blănculescu, apreciind că
restructurarea şi privatizarea Fabricii de Ţevi Artrom din Slatina a fost una de succes,
ca şi cea a Combinatului de la Reşiţa, preluat tot de către grupul TMK, la fel ca şi
Artrom Slatina.
Blănculescu a remarcat că, în condiţiile în care alte fabrici din domeniul metalurgiei se
relochează, cele ale grupului TMK din România se dezvoltă şi înregistrează profit,
aduc valoare adăugată României, TMK Artrom fiind o bijuterie a economiei româneşti.
Prezent la evenimentul de la Slatina, europarlamentarul liberal Norica Nicolai a
subliniat la rândul său că România ar trebui să se gândească la un parteneriat
economic aprofundat cu Rusia, în contextul în care "performanţa capitalului rus în
România este vizibilă".
La evenimentul de la Slatina au fost prezenţi premierul Victor Ponta, ambasadorul
Federaţiei Ruse la Bucureşti la Bucureşti, Oleg Sergheevici Malginov, precum şi
ministrul economiei Daniel Chiţoiu şi ministrul delegat pentru Mediul de Afaceri, Mihai
Voicu.
Fabrica de ţevi de oţel de la Slatina a fost înfiinţată în 1982 ca întreprindere de stat. În
1991 a fost transformată în societate pe acţiuni cu capital de stat, pentru ca în 1999 să
fie transformată în companie cu capital mixt public-privat. În 2001 a fost preluată de
Sinara Handel Gmbh (redenumită TMK Europe). Artrom devine parte integrantă a
grupului TMK în 2006 şi denumirea sa a fost schimbată în TMK-Artrom.
În prezent capacitatea uzinei din Slatina este 200.000 de tone anual, datorită unor
programe de investiţii şi modernizări începute în 2002. Grupul TMK deţine o uzină şi la
Reşiţa, aceasta fiind un furnizor de materie primă pentru fabrica din Slatina. Volumul

Revista Presei Economice din România
total al investiţiilor tehnologice şi de mediu la fabricile TMK din Slatina şi de la Reşiţa
este estimat de reprezentanţii companiei la peste 140 de milioane de dolari.
Complexul industrial TMK-Artrom/TMK-Reşiţa are aproximativ 2.000 de angajaţi (1.200
la Slatina şi 800 la Reşiţa) iar salariul mediu brut este de 3.700 de lei. TMK-Artrom
exportă aproximativ 85% din produsele sale în ţări membre ale Uniunii Europene şi în
SUA şi Canada, iar TMK-Reşiţa exportă circa 45% din producţie în Orientului Apropiat
şi ţări din UE. Fabricile TMK de la Slatina şi Reşiţa au înregistrat profit în 2011, dar şi
anul acesta. În 2012, cifra de afaceri a TMK-Artrom Slatina a fost de 105,7 milioane de
euro, iar profitul brut de 7,7 milioane de euro. TMK-Reşiţa a înregistrat în 2012 o cifră
de afaceri de aproximativ 106 milioane de euro şi un profit brut de 6,5 milioane de
euro. Grupul TMK este printre primii trei lideri mondiali în domeniul producţiei de ţevi.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/148569-Ionel-
Blanculescu-Cred-ca-e-momentul-sa-o-mai-viram-si-catre-Est-catre-Rusia-China.html
ATFER: Ministerul Transporturilor ar trebui să rezolve unele
disfuncţii ale sistemului înainte de privatizarea CFR Marfă
Rezolvarea de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a disfuncţiilor sistemului
de transport care sunt în contradicţie cu liberalizarea pieţei este obligatorie înainte de
privatizarea CFR Marfă, susţine Asociaţia Transportatorilor Feroviari din România
/ATFER/, organizaţie ce reprezintă aproximativ 95% din piaţa de transport feroviar de
marfă.
În acest mod ar fi eliminată posibilitatea ulterioară de concurenţă discriminatorie în
piaţa de transport şi de transformare a unui monopol de stat actual într-un monopol
privat, în viitor.
Potrivit ATFER, disfuncţiile sistemului de transport au rezultat din procesul de
restructurare a sistemului feroviar din România, rămase nerezolvate în decursul

Revista Presei Economice din România
timpului, şi sunt în contradicţie cu reglementările în domeniu ale UE privind
liberalizarea pieţelor de transport feroviar si cu noţiunea de acces nediscriminatoriu la
facilităţile infrastructurii feroviare.
Astfel, CFR Marfă deţine în proprietate majoritatea terminalelor de containere, blocând
în acest fel accesul altor operatori. Aceste terminale trebuie trecute în proprietatea
CFR SA (Infrastructura) pentru a putea fi accesate de toată lumea sau prin caietul de
sarcini să se prevadă obligaţia ca viitorul cumpărător să permită accesul, contra cost,
tuturor operatorilor la un tarif avizat de Consiliul de Supraveghere Feroviar.
CFR Marfă deţine în proprietate toate depourile de locomotive ce deservesc
transportul de marfă şi la această dată, printr-o dispoziţie administrativă interzice
accesul altor operatori de transport la aceste facilităţi ale infrastructurii.
De asemenea, CFR Marfă deţine în proprietate toate podurile basculă amplasate pe
infrastructura publică, blocând la această dată accesul altor utilizatori. În plus,
respectarea sarcinii maxime pe osie este un atribut al CFR SA, fiind un element de
maxima importanţă în siguranţa circulaţiei, care în această situaţie nu poate fi
respectat.
Mai mult, CFR Marfă beneficiază de înlesniri speciale din partea AFER - Autoritatea
Feroviară Română, privind obţinerea Certificatelor de Siguranţă pe Infrastructura
României, care trebuie aliniate la cerinţele legale aplicate tuturor operatorilor de
transport, şi este singurul membru al Acordului privind traficul internaţional PGV cu
fostele ţări comuniste din cadrul URSS. Pentru a deveni membri şi alţi operatori de
transport, MTI trebuie să desemneze, după consultarea părţilor interesate ,,partea
împuternicită' care să efectueze deconturile privind utilizarea vagoanelor. ATFER a
facut aceasta solicitare de doi ani.

Revista Presei Economice din România
ATFER atrage atenţia că de la intenţia lăudabilă a privatizării CFR Marfă pâna la forma
şi procedura aleasă este o distanţă foarte mare, care va crea prejudicii însemnate, atât
statului român, cât şi operatorilor privaţi din piaţa de transport.
Potrivit ATFER, procedura de privatizare, precum şi Hotarârea de Guvern privind
privatizarea nu au fost supuse consultării patronatului din domeniu, ultima procedură
de privatizare publicată pentru datoriile istorice ale CFR Marfă către bugetul statului şi
cele către CFR SA (Infrastructura) este inechitabilă faţă de ceilalţi operatori de
transport care, în decursul timpului, au fost penalizaţi pentru astfel de datorii.
De asemenea, această procedură favorizează, prin efectul licitaţiei şi al negocierii,
diminuarea acestor datorii.
CFR Marfă deţine cca. 50% din piaţa de transport feroviar de marfă din România (30
de milioane de tone marfă transportată), care are mijloace fixe în valoare de circa 1,5
miliarde de euro şi aproximativ 11.000 de salariaţi.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/148639-ATFER-
Ministerul-Transporturilor-ar-trebui-sa-rezolve-unele-disfunctii-ale-sistemului-inaintede-privatizarea-CFR-Marfa.html
Varujan Vosganian: Privatizarea Oltchim, aşa cum s-a derulat,
este o farsă
Privatizarea Oltchim, aşa cum s-a derulat, este o farsă; e cea mai tristă dovadă că
România nu are o politică industrială şi că singurul mod în care înţelegem
competitivitatea nu este dimensiunea ei economică, ci dimensiunea ei electorală, scrie,
în ultima postare pe blogul personal, senatorul liberal Varujan Vosganian, preşedinte al
Comisiei economice, industrii şi servicii din Camera superioară a Parlamentului.
"Am înţeles că, privatizându-se, Oltchim a trecut din proprietatea poporului în
proprietatea poporului. Ce fel de privatizare o mai fi şi asta, mi-e greu să înţeleg. (...)

Revista Presei Economice din România
Cum să privatizezi un combinat ca Oltchim cuiva care nu are nicio expertiză în
domeniu şi doar ameninţă cu investitori misterioşi? Şi care susţine că va achita zecile
de milioane de euro cu un fel de taxă pe telespectator? Cine poate crede că vreun
investitor serios se asociază cu un proprietar care anunţă deja că va da acţiunile
salariaţilor?", scrie Varujan Vosganian.
În opinia sa, "cu siguranţă că salariaţii nu vor înghiţi gluma asta şi vor continua să-şi
ceară drepturile salariale".
"Până la urmă, obligaţiile combinatului vor rămâne tot în sarcina Guvernului, în timp ce
Dan Diaconescu va inventa tot felul de motive imaginare pentru a nu plăti banii şi
pentru a se juca de-a telenovela până la alegeri. (...) Dacă mergi la alimentara, fiecare
cârnat are preţul lui. (...) Oltchim nu este, însă, un cârnat. Nu poţi să-l dai oricui, numai
pentru că zice că are bani să-l cumpere. Viitorul proprietar trebuie să aibă şi bani să
plătească datoriile, să aibă priceperea să retehnologizeze combinatul, să dispună de o
cotă de piaţă ca să poată vinde produsele, să aibă prestigiu pentru a atrage şi alte
resurse financiare, prin bursă, de pildă", susţine Varujan Vosganian, fost ministru al
Economiei.
Dan Diaconescu a fost declarat, vineri, adjudecatar al licitaţiei cu ofertă în plic pentru
achiziţionarea a 54,8% din capitalul social al Oltchim Râmnicu Vâlcea. Oferta depusă
de Dan Diaconescu a înregistrat punctajul maxim, 100 de puncte, oferta fiind în
valoare de 203.149.054,08 lei.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/148629-Varujan-
Vosganian-Privatizarea-Oltchim-asa-cum-sa-derulateste-o-farsa.html

Revista Presei Economice din România
Mihai Ionescu (ANEIR) le recomandă exportatorilor să îşi facă
planurile pe un curs de 4,4 lei/euro
Mihai Ionescu, secretar general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor
din România (ANEIR), le recomandă exportatorilor să îşi facă planurile de afaceri pe
un curs de 4,4 lei/euro, iar importatorilor pe 4,2 lei/euro.
'Dacă înainte, în anii anteriori intrării în Uniunea Europeană noi strigam în faţa BNR
'Isărescu nu uita, banca asta nu-i a ta' cerând demisia lui şi a Consiliului de
Administraţie, iată că ne-a apropiat comunicarea, explicând şi noi mai bine interesul,
înţelegând şi noi mai bine ce poate să facă banca. Astăzi o spun cu bucurie că banca
este principalul nostru aliat, al exportatorilor, şi vrem să credem că va fi în continuare',
a mai spus oficialul ANEIR. Potrivit acestuia, principala susţinere a exportatorilor a fost
stabilitatea cursului de schimb în intervalul 4,1 lei/euro - 4,3 lei/euro discutat cu Banca
Naţională, agreat şi susţinut de BNR.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/148804-Mihai-
Ionescu-ANEIR-le-recomanda-exportatorilor-sa-isi-faca-planurile-pe-un-curs-de-44-
leieuro.html
Radu Gheţea (ARB): Numai 21% dintre IMM-urile din România
apelează la credite
Numai 21% dintre întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-urile) din România apelează, la
ora actuală, la credite bancare, restul firmelor preferând să utilizeze în procesul de
desfăşurare a activităţii resurse proprii sau alte tipuri de resurse, a declarat luni Radu
Gheţea, preşedintele CEC Bank şi al Asociaţiei Române a Băncilor, la a V-a ediţie a
Conferinţei Naţionale dedicate finanţării IMM-urilor.
"Din păcate, în acest moment, numai 21% dintre întreprinderile mici şi mijlocii (IMMurile)
din România apelează la credite bancare, restul firmelor axându-se pe utilizarea

Revista Presei Economice din România
resurselor proprii sau a altor tipuri de resurse. În perioada actuală, patronii preferă să
acţioneze decât să caute soluţii, iar aici intervine rolul băncilor şi al fondurilor de
garantare şi de contragarantare, pentru a încuraja micii întreprinzători să apeleze la
credite bancare. Pentru a beneficia de aceste credite, patronii trebuie să înţeleagă că
bilanţul contabil trebuie să conţină date relevante, deşi de multe ori ei preferă să
prezinte un bilanţ gol, în mare parte din cauza fiscalizării excesive din România", a
afirmat Radu Gheţea.
Acesta a subliniat, totodată, că Asociaţia Română a Băncilor speră că Acordul Basel III
să nu se implementeze în forma actuală, deoarece în acest mod IMM-urile vor avea
şanse reduse de obţinere a unei creditări.
"Dacă Acordul de capital Basel III va fi implementat în forma actuală, atunci numai
băncile foarte mari vor mai putea credita IMM-urile, în condiţiile în care de creditarea
întreprinderilor mici şi mijlocii se ocupă în general băncile locale, cu dimensiuni reduse.
Atât România, cât şi alte ţări europene, au trimis deja scrisori la Bruxelles, pentru a
evita implementarea Acordului Basel III în forma actuală. În ceea ce priveşte Acordul
de capital Basel II, se preconizează o modificare a Regulamentului privind creditarea
în valută a IMM-urilor. În opinia noastră, acest nou regulament va aduce IMM-urile în
aceeaşi situaţie în care se află deja persoanele fizice, adică accesarea unor credite în
valută va putea fi posibilă doar în condiţiile în care solicitantul respectiv dispune de
resurse în valută. Ca urmare, aşteptăm să vedem care va fi propunerea Băncii
Naţionale a României cu privire la prevederile acestui acord, Asociaţia Română a
Băncilor insistând pe faptul că noul regulament trebuie să fie flexibil, şi să permită unei
societăţi comerciale sau unei IMM să-şi modifice statusul în funcţie de cash-flow-ul de
care dispune la un moment dat", a mai spus Radu Gheţea.

Revista Presei Economice din România
Preşedintele ARB a mai afirmat, totodată, că în ultima perioadă a luat amploare foarte
mult fenomenul creditelor neperformante, atât la nivelul persoanelor fizice, cât şi al
celor juridice.
"Fenomenul creditelor neperformante a luat amploare în ultima perioadă, în special din
cauza lipsei unei educaţii financiare la nivelul micilor întreprinzători. La IMM-uri,
procentul creditelor neperformante este de 20%, faţă de numai 4% la nivelul marilor
corporaţii. Aici intervine şi rolul presei, care trebuie să prezinte pe larg problemele cu
care se confruntă IMM-urile", a precizat Gheţea, care s-a declarat optimist cu privire la
revenirea, din punct de vedere economic, a României în perioada următoare.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/148754-Radu-
Ghetea-ARB-Numai-21-dintre-IMMurile-din-Romania-apeleaza-la-credite.html
Vasilescu (BNR): IMM-urile au pierdut vocaţia pentru lucrurile
bine făcute
Întreprinderile mici şi mijlocii au pierdut vocaţia pentru lucrurile bine făcute, a declarat,
luni, într-o conferinţă de presă, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii
Naţionale a României (BNR).
"Astăzi este dominantă în cele mai multe IMM-uri ideea că "merge şi aşa". "Merge şi
aşa", noi, un popor înzestrat să fim pe locul 26 în Uniunea Europeană. (...) Dacă nu
avem alternativă, şi nu avem, trebuie să ne desfăşurăm activitatea într-un mediu ostil,
trebuie să învăţăm cum se poate învinge acest mediu ostil. Sunt trei cuvinte cheie care
trebuie să ne traseze drumul spre viitor: corecţie, recuperare şi competiţie. Corecţie
pentru că trebuie să corectăm ce-am greşit şi sunt mari şi multe greşeli. Recuperare ca
să vedem ce am pierdut. Competiţie pentru că nu se poate altfel în lumea în care
trăim. Parcă nici noi românii nu avem aşa un chef de competiţie", a explicat oficialul
BNR.

Revista Presei Economice din România
El a mai afirmat că a citit undeva că un IMM mic cu cinci oameni, în lumea de astăzi,
trebuie să lucreze ca o mare companie multinaţională, în acelaşi stil.
"Nu există altă soluţie, dar trebuie să lucreze ca o mare companie internaţională.
Undeva la Tokio în apropierea hotelului naţional, în centru, cu o foarte mare
concurenţă în jur am văzut un mic restaurant unde se preparau stridii. Era un băiat de
23 de ani care spunea că acolo la el se mănâncă cele mai bune stridii din lume. Nu
ştiu dacă era aşa, dar erau foarte bune. Şi el pleca dimineaţa cu condiţia ca ce face el
să nu facă nimeni în lume. Există o singură soluţie, lângă competiţie să adăugăm
educaţie. Iată că am pierdut şi această valoare. Dar nu suntem singuri, au pierdut-o şi
americanii", a mai spus Vasilescu.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/148738-
Vasilescu-BNR-IMMurile-au-pierdut-vocatia-pentru-lucrurile-bine-facute.html
SORIN PÂSLARU-Nu mai bine arestăm hoţii decât să dăm
industria şi resursele la fier vechi sau la străini?
"Păi ştiţi cine decide aici, ce credeţi, ministrul? Primul om pe care l-am primit aici în
cabinet a fost dl. Roibu de la Oltchim, care mi-a prezentat un document, numai să-l
semnez. Spre uimirea mea, documentul avea deja antetul ministerului şi celelalte
semnături, numai a ministrului lipsea", spunea unul dintre recenţii miniştri ai economiei
la o săptămână după instalare într-o discuţie cu Ziarul Financiar.
Era atât de puternic acest domn Constantin Roibu, încât este greu să crezi că nu a
avut de-a lungul anilor susţinerea tuturor celor care au condus această ţară. Inclusiv un
sprijin discret dinspre zona financiar-bancară, că altfel nu ar fi putut băncile să accepte
finanţările Oltchim la asemenea rezultate financiare. De ce? Poate pentru că mai
reprezenta pe undeva o ultimă redută a petrochimiei româneşti, care ar fi trebuit
menţinută. Şi la extremă, dacă omul se pricepea, mai bine îl făceau ministru şi gata,

Revista Presei Economice din România
dacă tot el era cel care decidea. Pentru că aşa, toţi aceşti miniştri nu au fost decât
nişte paiaţe.
Povestea Oltchim devenise atât de încâlcită de-a lungul anilor, că nu mai era
considerată ofertantă din punct de vedere jurnalistic. De câte ori era anunţată la
şedinţa de sumar - la Oltchim majorarea de capital a fost iarăşi anulată în instanţă, la
Oltchim PCC cere anularea AGA - nu mai prindea prima pagină. Era ca un "conflict
îngheţat" din Transnistria sau Azerbaidjan, o rană de nevindecat pe care fiecare
ministru nou instalat o lua ca atare şi mergea mai departe cu ea.
Cineva însă de-a lungul acestor ani a semnat. Ziarul Financiar a prezentat lista celor
peste 30 de membri ai Consiliului de Administraţie al Oltchim care au avut mandat din
partea statului român să accepte ceea ce administratorul companiei i-a oferit: un bilanţ
"găurit", cu pierderi de zeci de milioane de euro în fiecare an.
Cine îi va chema pe aceşti oameni să explice cum de au închis ochii la ceea ce s-a
întâmplat la Râmnicu Vâlcea în aceşti ani?
Pe de altă parte, cum de ne-am trezit acum cu această poveste halucinantă a licitaţiei
în direct şi a declarării drept câştigător a omului de televiziune Dan Diaconescu?
Este probabil că suntem aici şi pentru că după 22 de ani de reforme şi privatizări,
există întrebări uriaşe ale oamenilor care se uită în jur şi spun - bun, dar noi de ce
mergem înapoi? De ce nu mai există întreprinderi în oraşul meu? De ce trebuie să
plece tinerii din ţară să muncească ca hamali, chelneri sau îngrijitori de bătrâni în
lumea largă 12 ore pe zi?
Adică bun, privatizăm, lichidăm găurile negre, facem ce spuneţi voi, Banca Mondială,
FMI, Comisia Europeană, dar răsare ceva în loc? Unde sunt investitorii şi slujbele?
Pe acest fond a venit implicarea lui Dan Diaconescu, iar dacă va scoate de undeva şi
banii, ne ducem direct în science-fiction.

Revista Presei Economice din România
Structural vorbind însă, Oltchim-ul este simptomul cel mai vizibil al spargerii cu orice
preţ a companiilor şi instituţiilor de stat la presiunea FMI şi a Băncii Mondiale. Franţa,
Austria şi Germania au toate companiile de căi ferate integrate, companii din energie
integrate. Noi am spart totul: căi ferate, energie, petrochimie.
Pentru că Oltchim este legată ombilical, la propriu, printr-o ţeavă prin care este adusă
etilenă (o substanţă obţinută din benzină) de la Arpechim Piteşti la Râmnicu Vâlcea,
unde se fabrică policlorură de vinil (PVC) cu ajutorul apei şi a sării. Că de asta s-a
făcut Oltchim la Râmnicu Vâlcea, că are sarea pentru 100 de ani (Ocnele Mari) şi apa
(râul Olt) aproape.
Dar totul de aici pleacă - iluzia că dacă spargem şi apar conturile de profit şi pierdere
pe fiecare "unitate", iată, companiile de stat vor fi mai eficiente. Cum să devină, când
orice analist spune că lanţul petrochimic, de la extracţia petrolului brut până la
tâmplăria din PVC, are valoare doar integrat?
PKN Orlen, gigantul petrolier controlat de statul polonez cu 27% din acţiuni, are sub
control acest lanţ. Orice cioban din Făgăraş ştie că dacă îşi vinde brânza în Piaţa
Amzei şi nu laptele la gura stânei face bănuţii, KazMunaiGaz a ţinut să aibă desfacere
de benzină la gurile Europei, la Constanţa şi nu să vândă ţiţei brut acasă în Kazahstan.
Are banii cine are lanţul sub stăpânire şi captează banii de la clientul final, cu toată
valoarea adăugată vărsată în conturile sale şi nu lăsată cadou procesatorilor.
Oare de ce nu se întreabă nimeni: cum de Austria, Elveţia şi Belgia sunt cei mai mari
producători de ciocolată din lume, că doar nu cresc arborii de cacao în Alpi? Rămâne
cumva cea mai mare valoare din acest lanţ, de la sămânţa arborelului de cafea până la
ciocolata din staniol, la fermierii din Coasta de Fildeş sau Ghana, unde sacii cu boabe
de cacao sunt încărcaţi cu braţele în bărci şi trimişi în Europa? Nu. Cea mai mare
valoare este în conturile întreprinderilor din Zürich şi Viena.

Revista Presei Economice din România
Industrializarea, procesul de "înnobilare" este cel care aduce valoare, nu vânzarea din
căruţă a sacilor de cafea, a petrolului din puţ, a viţelului din staul sau a grâului din
hambar.
România are petrol. Pentru că rafinarea nu are marjă suficientă, după cum se afirmă,
înseamnă să închidem rafinăriile? Serios? Când toată lupta dintre ţările bogate şi cele
sărace este cum să ajungi să faci şi tu maşini, nu să vinzi un tren de portocale să-ţi
cumperi un BMW, noi am descoperit că aceasta este calea spre dezvoltare: să
închidem capacităţile industriale?
Nu mai bine arestăm hoţii decât să dăm industria şi resursele la fier vechi sau la
străini, în cel mai bun caz?
Cum de a avut România ingineri în stare să CONSTRUIASCÂ o lume, o industrie, iar
acum nu are doi avocaţi în stare să o VÅNDÂ? Vine acest absolvent de facultate
particulară, Remus Vulpescu, să arate lumii ce proces transparent de licitaţie a făcut
garantând cu faptul că arată fundul gol al plicurilor unde erau nişte hârtii cuprinzând
ofertele?
Nu se puteau pune condiţii tehnice de participare la licitaţie - experienţă relevantă în
sectorul petrochimic de 10, 20 de ani, un anumit nivel al cifrei de afaceri şi condiţii
financiare, cu garanţii de zeci de milioane de euro necesare?
Că în felul cum arată acum privatizarea Oltchim, guvernul parcă ar fi spus: vrei FMI
privatizare? Ia privatizare cu Dan Diaconescu. Care, la rândul său, poate spune şi el:
Sunteţi voi în stare să faceţi ceva pentru ţara asta? (Adică să menţineţi Oltchim în
viaţă, că nemţii de la PCC vor să îl închidă, cel puţin parţial.) Că dacă nu, fac eu. Şi
pun şi banii. Acesta este mesajul.
În toată această tevatură se vede şi lipsa unui patronat puternic. În Franţa, Germania,
Italia, nu se putea pune problema supravieţurii unui astfel de combinat chimic, care în
zilele bune a ajuns şi la afaceri de 600 de milioane de euro, fără ca la masă la

Revista Presei Economice din România
Ministerul Economiei să nu se aşeze marii industriaşi privaţi să găsească o soluţie. Cei
care sunt în România, să fie chemaţi la negocieri, având ca obiectiv dezvoltarea. Cum
or fi ei, cu tot cu acuzaţii şi procese cu tot. Capitalul românesc se naşte în chinuri, din
bube, mucegaiuri şi noroi. Nu ai cum altfel, că nu avea nimeni în 1990 bani de
combinate chimice. Între timp s-au mai strâns ceva bănuţi prin portofele, care ar trebui
puşi la treabă, ca să câştige toată lumea, să nu stea tot prin băncile elveţiene.
ZF, http://www.zf.ro/opinii/nu-mai-bine-arestam-hotii-decat-sa-dam-industria-siresursele-la-fier-vechi-sau-la-straini-10111610
Marius Dragne, Xella: Traversăm o perioadă dificilă, dar rămânem
optimişti cu privire la viitorul construcţiilor în România
Marius Dragne, directorul comercial al Xella Ro: Marile provocări pe care le-am avut în
ultimii ani sunt legate de cererea scăzută de materiale de construcţii, focusul pe preţ în
detrimentul calităţii, creşterile de preţ la materii prime şi energie, nivelul extrem de
scăzut al creditărilor.
Cu o investiţie de 32 mil. euro finalizată în 2010 într-o fabrică de BCA care produce la
două treimi din capacitate, nemţii de la Xella au doar varianta creşterii: volumele
vândute în acest an ar trebui să fie mai mari cu circa 7-10%, pe o piaţă care în cel mai
optimist scenariu va stagna anul acesta. Revista Business Construct a încercat să afle
de la Marius Dragne, directorul comercial al Xella Ro, ce strategie are grupul german
pentru a depăşi ritmul de creştere al pieţei.
Xella Ro, divizia locală a grupului german producător de beton celular autoclavizat
(BCA) Xella, care activează pe piaţa locală prin brandul Ytong, a vândut anul trecut
circa 200.000 de metri cubi de BCA şi şi-a bugetat pentru anul acesta o creştere a
volumului livrat de circa 7-10%.

Revista Presei Economice din România
"Un trend pozitiv observăm în ponderea vânzărilor de produse Ytong către segmentul
de case multifamiliale. Sigur, volumul nu poate fi comparat cu perioada de boom, însă
mergem în direcţia cea bună", afirmă Marius Dragne, directorul comercial al Xella Ro,
pentru revista Business Construct. Deşi începutul anului a fost unul dificil pentru
industria în care activează compania, ulterior piaţa s-a deblocat datorită reluării unor
proiecte.
"Începutul de an 2012 a fost unul foarte dificil, în primul rând ca urmare a condiţiilor
meteo nefavorabile, care s-au adăugat peste sezonalitatea construcţiilor şi recesiunea
economică. Astfel, la început de an multe dintre proiectele care se aflau în fază de
execuţie au fost oprite în principal din cauza vremii nefavorabile", spune Dragne.
Ulterior, pe măsură ce vremea s-a îndreptat, proiectele existente au fost reluate şi, mai
important, au început să apară proiecte noi, fapt ce a reprezentat o adevărată gură de
oxigen pentru întreaga industrie. "Pe lângă acestea rămân totuşi marile provocări pe
care le avem în ultimii ani legate de cererea scăzută de materiale de construcţii,
focusul pe preţ în detrimentul calităţii, creşterile de preţ la materii prime şi energie,
nivelul extrem de scăzut al creditărilor", afirmă Dragne.
Reprezentantul Xella adaugă că războiul preţurilor continuă în sectorul în care
compania activează, în condiţiile în care există diferenţe mari între oferta existentă pe
piaţă şi cererea de materiale de zidărie, iar mulţi consumatori intră în capacana
"preţului cel mai mic", fără a ţine seama de calitatea produselor. "Indiferent de nevoile
pe care consumatorul român le are, este important să se aibă în vedere eficienţa
construcţiei, durabilitatea şi performanţa energetică a acesteia", explică Dragne.
Fabrică în plină criză
Xella Ro a inaugurat în urmă cu doi ani o fabrică cu o capacitate de producţie de 350-
400.000 de metri cubi de BCA pe an la Păuleşti, judeţul Prahova, în urma unei investiţii
de circa 32 de milioane de euro. Anul trecut fabrica a lucrat la o capacitate de 60-65%.

Revista Presei Economice din România
Deşi unitatea de producţie din Prahova realizează BCA în special pentru piaţa locală,
compania realizează şi exporturi către Republica Moldova, circa 5-7% din producţia de
anul acesta urmând să meargă către această ţară.
De ce au ales nemţii de la Xella să ridice de la zero o fabrică în România tocmai în
plină recesiune, când cea mai mare parte a investiţiilor, fie în construcţii, fie în alte
domenii, au fost stopate?
"Şi acum, ca şi atunci, credem în potenţialul pieţei şi în nevoia consumatorului român
de a avea acces la produse moderne şi eficiente energetic. Suntem conştienţi că
traversăm o perioadă dificilă, dar rămânem optimişti cu privire la viitorul construcţiilor în
România", afirmă reprezentantul companiei germane.
Cu toate acestea, Dragne consideră că cel puţin până acum semnalele cu privire la
evoluţia con­strucţiilor de case sau de proiecte rezidenţiale sunt de cele mai multe ori
contradictorii şi nu întotdeauna pozitive.
"Estimările noastre, bazate pe dezvoltarea de până acum şi pornind de la datele
oficiale pe care le avem de la Institutul Naţional de Statistică ne arată că piaţa este
încă la un nivel scăzut", spune Dragne.
Primele şapte luni ale acestui an au adus o scădere de circa 3% a numărului de
autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, arată datele de la Statistică. "În
primul semestru din 2012 au fost finalizate aproximativ 16.000 de locuinţe, în scădere
cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, oamenii sunt încă rezervaţi (în
a începe noi construcţii - n.red.)".
Chiar şi aşa, pe un ton optimist, repre­zentantul Xella consideră că, per ansamblu, anul
2012 va aduce o stabilizare a pieţei construcţiilor, cu condiţia ca derapajele
eco­nomice să fie evitate.
În ciuda faptului că piaţa construcţiilor nu va mai avea parte de scăderi puternice,
Dragne avertizează că în următoarea perioadă ar putea apărea o nouă provocare în

Revista Presei Economice din România
acest sector, în contextul în care cel puţin preţurile mate­rialelor de zidărie ar urma să
înregistreze o creştere, pe fondul unor costuri mai mari cu materiile prime şi energia.
Compania nu a oferit informaţii detaliate privind evoluţia cifrei de afaceri în primele
şase luni ale acestui an, însă Dragne spune că Xella Ro a înregistrat un avans
comparativ cu aceeaşi perioadă a anului. "Cel mai probabil vom termina 2012 cu un
avans faţă de anul 2011", afirmă Dragne.Compania a înregistrat anul trecut o cifră de
afaceri de circa 31 de milioane de lei (circa 7,3 milioane de euro), potrivit datelor de la
Ministerul Finanţelor, iar în prima parte a anului estima că va consemna o creştere de
5-10% a vânzărilor în valoare în 2012 comparativ cu anul precedent.
Piaţă de 1,9 mil. metri cubi
Piaţa de BCA s-a ridicat anul trecut la circa 1,9 milioane de metri cubi, potrivit
estimărilor anterioare ale Xella, iar în cel mai optimist scenariu va stagna anul acesta
la un nivel similar celui din 2011.
Pe plan local, BCA-ul deţine o pondere de circa 50% din totalul pieţei de zidările, iar
reprezentantul Xella spune că această cotă ar putea creşte în anii următori.În ultimii
ani, ponderea BCA şi a cărămizii în piaţa de zidărie a fluctuat permanent, cele două
produse împărţindu-şi prima poziţie în topul preferinţelor constructorilor. În mare însă,
valoarea celor două este aproape egală.
ZF, http://www.zf.ro/companii/marius-dragne-xella-traversam-o-perioada-dificila-darramanem-optimisti-cu-privire-la-viitorul-constructiilor-in-romania-10111233
Angajatorii sunt nemulţumiţi de noul contract colectiv de muncă
Angajatorii ar putea fi nevoiţi să semneze noi contracte colective de muncă pe o
perioadă maximă dublă, de 48 de luni, iar acestea vor putea fi schimbate ori de câte ori
societatea sau sindicatul vor dori să renegocieze anumite clauze, în cazul în care va fi
aplicat noul proiect al Codului de Dialog Social.

Revista Presei Economice din România
Guvernul a transmis proiectul Codului de Dialog Social la Fondului Monetar
Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială, aşteptând ca în perioada
următoare să primească undă verde pentru aplicare.
Prelungirea contractului colectiv de muncă în funcţie de nevoile părţilor implicate
(companii şi sindicate) sau abrogarea deciziei prin care în contracte nu puteau fi
incluse alte drepturi în bani şi în natură decât cele din legea în vigoare sunt câteva
dintre propunerile trimise de mai multe confederaţii patronale şi sindicale, pe care
ministrul delegat pentru dialog social Liviu Pop le-a transmis celor trei instituţii
financiare pentru avizare.
Ce spun oamenii din HR despre o posibilă modificare a Codului de Dialog Social?
Specialiştii în recrutare spun că cei mai mulţi dintre angajatori sunt nemulţumiţi de
propunerile înaintate de Guvern şi că se tem ca salariaţii să nu abuzeze de
flexibilizarea normelor de semnare a contractului de muncă colectiv.
"Am reuşit să stau de vorbă cu câţiva directori de resurse umane referitor la acest
subiect şi pot spune că cei mai mulţi dintre ei sunt nemulţumiţi de propunerile
vehiculate. Sigur, acestea sunt sociale, nimic de zis, însă sunt puţin exagerate, sunt
mai mari decât la momentul în care companiile au făcut investiţii pe piaţa locală, iar
angajatorii se tem că s-ar putea confrunta cu abuzuri ale salariaţilor", spune Florin
Godean, country manager al grupului cu activităţi în sectorul resurselor umane Adecco
România.
De aceeaşi părere este şi Oana Datki, country manager al Consulteam, reprezentantul
pe piaţa locală al Mercer, care spune că formularea "ori de câte ori este nevoie" în
ceea ce priveşte posibilitatea de prelungire a contractului de muncă colectiv este foarte
permisivă şi poate cauza atât pierderi mari de timp pentru angajatori, cât şi reduceri de
personal sau chiar eliminarea unor bonusuri.

Revista Presei Economice din România
"Angajatorii se vor confrunta cu o mare problemă - foarte multe renegocieri de contract
care duc la pierderi mari de timp şi chiar până la reduceri de personal. Aceste
contracte au o durată, presupun multă documentare şi documentaţie, dar şi alocarea
unei resurse importante de timp. Dacă această prelungire a contractului se va putea
face în orice moment decide societatea sau sindicatul, se poate ajunge la un abuz, de
ambele părţi, precizează Datki. Potrivit ei, chiar dacă angajatorul s-ar putea confrunta
cu mai multe probleme, schimbarea Codului de Dialog Social poate cauza dificultăţi
chiar şi angajaţilor.
"Chiar dacă angajatorul se va vedea nevoit să îşi ia ochii puţin de la business, să
întrerupă activitatea pentru a negocia sau prelungi un astfel de contract şi angajaţii pot
fi afectaţi de această schimbare. Dacă business-ul întâmpină dificultăţi financiare,
compania ar putea la rândul ei să se prevaleze de anumite responsabilităţi pentru a
încerca o renegociere sau o nouă prelungire a contractului", explică Oanta Datki.
În ceea ce priveşte eliminarea legii care spune că în contractele colective de muncă
pentru bigetari nu pot fi incluse alte drepturi în bani şi în natură decât cele din legea în
vigoare pentru categoria de personal respectivă, recruterii spun că această propunere
s-ar putea răsfrânge tot asupra celor care lucrează în astfel instituţiile de stat.
"Fie că este vorba despre sectorul privat, fie că vorbim despre cel bugetar, în
momentul în care compania nu va mai putea face faţă unei situaţii economice dificile,
dar va fi obligată prin contract să ofere sporuri, ea va trebui să le acopere din altă parte
dacă nu se pot face cheltuieli în plus. Automat, asta poate însemna privarea salariaţilor
de anumite bonusuri sau chiar o reducere a numărului de angajaţi. În final, tot salariaţii
vor avea de suferit de pe urma eventualelor disfuncţionalităţi ale acestor propuneri",
adaugă Datki.
Care ar putea fi schimbările majore ale Codului de Dialog Social

Revista Presei Economice din România
Posibilitatea încheierii contractului colectiv de muncă pe o perioadă determinată de
minim 12 luni şi nu mai mare de 48 de luni.
Părţile implicate (societate şi sindicat) pot prelungi contractul ori de câte ori este
necesar.
Prelungirea se va putea face pe o perioadă cel puţin egală cu durata iniţială a
contractului.
Abrogarea prevederii care stipulează că în sectorul bugetar nu pot fi negociate sau
incluse clauze referitoare la drepturi în bani şi în natură, altele decât cele prevăzute de
legislaţia în vigoare pentru categoria respectivă de personal.
Cum arată legea în prezent
Un contract colectiv de muncă se poate încheia pe o perioadă determinată de minim
12 luni şi nu mai mare de 24 de luni.Părţile implicate (societatea în cauză şi
sindicatele) pot prelungi contractul o singură dată.Prelungirea contractului se poate
face numai pentru o perioadă de cel mult 12 luni.În sectorul bugetar nu pot fi negociate
sau incluse clauze referitoare la drepturi în bani şi în natură, altele decât cele
prevăzute de legislaţia în vigoare pentru categoria respectivă de personal.
ZF, http://www.zf.ro/eveniment/angajatorii-sunt-nemultumiti-de-noul-contract-colectivde-munca-10111533
Analiştii: BNR va menţine joi dobânda-cheie la 5,25% pe an de
teama inflaţiei şi a deprecierii leului
Majoritatea analiştilor apreciază că BNR va menţine dobânda-cheie la 5,25% în
şedinţa de politică monetară de joi, având în vedere perspectivele de creştere a
inflaţiei în următoarele luni şi posibilele presiuni de depreciere ale leului în condiţiile
mediului politic instabil din România.

Revista Presei Economice din România
În luna august banca centrală a păstrat pentru a treia şedinţă de politică monetară la
rând dobânda-cheie la nivelul de 5,25% pe an, ieşirile de capital străin şi presiunile de
depreciere exercitate asupra leului cântărind greu în această decizie. Suprapunerea
unor evenimente globale cu ten­siunile politice in­terne a accentuat ieşi­rile de capital.
"În condiţiile unor fluxuri de fonduri nega­tive şi a unui peisaj politic incert este puţin
probabil ca Banca Na­ţională să schimbe di­rec­ţia politicii. Creş­terea economică sub
potenţial şi şocurile de preţuri pe partea de ofertă sunt argumente împotriva majorării
ratei dobânzii, în timp ce presiunile de depre­ciere şi depăşirea ţintei de inflaţie vor
îm­piedica reducerile. În ciuda ratărilor repetate ale ţintelor de inflaţie, BNR va menţine,
probabil, dobânda de politică monetară la 5,25% cel puţin până la sfârşitul anului
2013", se arată în cel mai recent raport trimestrial pe regiune al UniCredit.
Şi analiştii de la Raiffeisen Bank consideră că BNR va menţine dobânda-cheie la
5,25%.BNR a oprit în luna mai ciclul de relaxarea a politicii monetare început în
toamna anului trecut. În această pe­rioadă dobânda-cheie a fost redusă cu un punct
procentual.
Scăderea in­flaţiei la sub 2% în primăvară i-a permis băncii centrale să reducă
dobânda de po­litică monetară şi să injecteze lichiditate pe piaţă, în condiţiile în care
se aştepta ca la finalul acestui an rata inflaţiei să se menţină în intervalul ţintit ca
ur­mare a menţinerii con­sumului la un nivel redus.
Acum cei mai mulţi analişti cred că inflaţia va ieşi din intervalul ţintit de BNR pentru
2012, de 2-4%.Creşterea preţurilor produselor alimentare din cauza anului agricol
foarte slab şi ajustările preţurilor administrate la gaze şi energie, precum şi scumpirea
carburanţilor după creşterea cotaţiei petrolului la nivel internaţional, sunt principalii
factori care vor pune o presiune puternică asupra inflaţiei.

Revista Presei Economice din România
Analiştii de la Société Générale cred că BNR ar putea să menţină joi dobânda-cheie
nemodificată, dar consi­deră că este posibilă o relaxare în cursul acestui an sau la
începutul anului viitor.
Totuşi, ei aduc în discuţie riscul politic care s-a accentuat în mai multe ţări, devenind
un element important de care trebuie să se ţină seama. "În România, perspectivele pe
termen scurt rămân «întunecate» înain­tea alegerilor".
BNR ar urma să menţină joi şi ratele rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei şi
valută ale instituţiilor de credit, la nivelul de 15% şi, res­pectiv, 20%, în opinia
analiştilor. Banca Naţională s-a arătat îngri­jo­rată de re­ducerea expunerii locale a
băn­cilor din zona euro, fenomen care s-a accentuat în lunile de vară.
"Confruntată cu depre­cie­rea monedei naţionale şi dezin­ter­medierea din sectorul
bancar, BNR va ezita să reducă rezer­vele mi­nime obli­ga­torii de la nivelurile
actuale", con­sideră analiştii UniCredit.
ZF, http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/analistii-bnr-va-mentine-joi-dobanda-cheie-la-5-
25-pe-an-de-teama-inflatiei-si-a-deprecierii-leului-10111546
Instituţii
Instituţii
AVAS recunoaşte: Societăţile comerciale din România au fost
vândute la fier vechi
Preşedintele AVAS, Marius Obreja, afirmă că multe societăţi comerciale din România
au fost transformate în fier vechi, în ultimii ani, ţinând cont de numărul mare de
insolvenţe urmate de falimente, unele cazuri fiind în cercetare la DNA, în atenţia
Corpului de control sau a autorităţilor fiscale.
Prezent, vineri, într-o conferinţă de presă la Prefectura Arad, preşedintele AVAS,
Marius Obreja, a declarat că în ultimii trei ani rata intrării în insolvenţă a crescut de
patru ori.

Revista Presei Economice din România
"Dacă până în 2009 rata era de 20 la sută, după acest an a crescut spre 80 sau 85 la
sută. Acum sunt în procedură de insolvenţă 11.000 de dosare. Rata revenirii în
activitate este apropiată de zero, nu ştiu dacă avem un exemplu de societate intrată în
insolvenţă cu reîntoarcere în stare de funcţiune", a spus Obreja, citat de Mediafax.
El a adăugat că "planurile de reorganizare au fost nereuşite şi făcute pe perioade
foarte scurte de timp".Obreja a precizat că din portofoliul de 700 de societăţi al AVAS,
jumătate sunt în proceduri de insolvenţă.
"S-a vândut foarte mult fier vechi în ultimii ani", a spus Obreja, care, în urma
întrebărilor puse de jurnalişti pe acest subiect, a lăsat să se înţeleagă că din punctul
său de vedere multe societăţi au fost lichidate cu scopul de a fi valorificate la fier vechi.
"Se poate observa din acest ritm al intrărilor în procedură de insolvenţă şi apoi imediat
în faliment şi lichidare, că multe societăţi comerciale au fost transformate în fier vechi.
Ar fi interesant să vedem care a fost cantitatea în tone a fierului vechi exportat din
România, e o analiză foarte interesantă dacă cineva ar putea să o facă", a spus
Obreja.
Falimente suspecte
Preşedintele AVAS a declarat că au fost identificate şi cazuri de falimente suspecte,
care sunt în atenţia procurorilor sau a Corpului de control, "dar informaţiile sunt folosite
în interiorul Guvernului".
"Deja în scurta noastră experienţă de conducere la AVAS avem sesizări ale DNA şi
înaintate Corpului de control al primului ministru şi către organele fiscale. Unul dintre
cazurile care este pentru noi didactic şi care o să ocupe loc şi în media este Fortus
Iaşi, unde AVAS vrea să oprească alunecarea spre lichidare", a mai spus Marius
Obreja.
El a declarat că AVAS speră să reuşească să izoleze "partea de bussines, partea din
Fortus care poate trăi şi care are portofoliu de comenzi".

Revista Presei Economice din România
Marius Obreja s-a aflat la Arad pentru a vizita câteva fabrici şi pentru o întâlnire cu
oameni de afaceri locali, cărora le-a prezentat "oportunităţile din portofoliul AVAS".
Adevarul,
http://www.adevarul.ro/financiar/AVAS_recunoaste-
_Societatile_comerciale_din_Romania_au_fost_vandute_la_fier_vechi_0_778122413.
html
Bordul FMI va discuta vineri situaţia acordului cu România, unde
cele patru condiţii au fost îndeplinite. Una dintre ele era şi
privatizarea Oltchim
România împrumută de pe piaţa externă încă 750 mil. euro ca să refacă rezerva cerută
de FMI. Plata primei tranşe din împrumutul de la FMI a dus rezerva BNR sub 31
miliarde de euro.Rezervele valutare ale BNR scad în august la 30,95 mld. euro, după
plata primei rate către FMI
Bordul Fondului Financiar Internaţional va lua în discuţie vineri noapte, pe 28
septembrie, situaţia îndeplinirii unor condiţii din acordul cu FMI. Conform unor surse de
pe piaţa financiară, pentru evaluarea de la finalul lunii septembrie, condiţiile au fost
îndeplinite: lansarea prospectului pentur vânzarea unui pachet de acţiuni la Transgaz,
nivelul arieratelor bugetelor locale, majorarea preţului la gaze şi lansarea licitaţiei la
Oltchim.Pentru această evaluare din septembrie nu sunt probleme, iar bordul va
aproba eliberarea unei noi tranşe din împrumutul de 4 miliarde de euro. Tranşele din
acest împrumut sunt la dispoziţia României, dar Guvernul a menţionat că nu doreşte
să le tragă.
Privatizarea Oltchim va suscita discuţii în acestă săptămână având în vedere rezultatul
ei cu vedeta de televiziune Dan Diaconescu în post de câştigător.
Luni dimineaţă, el trebuie să semneze contractul de privatizare, iar peste o săptămână
să vireze cei 203 milioane de euro promişi în licitaţie.

Revista Presei Economice din România
Având în vedere rezultatul şi circul mediatic sunt anumite discuţii dacă Guvernul Ponta
trebuia să se grăbească cu licitaţia având în vedere că interpretarea condiţiei din
acordul cu FMI implica doar lansarea ei, nu şi impunerea unui termen privind
semnarea contractului.
ZF, http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/bordul-fmi-va-discuta-vineri-situatia-acordului-curomania-unde-cele-patru-conditii-au-fost-indeplinite-una-dintre-ele-era-si-privatizareaoltchim-10111351
Vasile Cepoi: Problema CNAS e că decontează foarte puţin pentru
foarte mulţi
Sistemul de asigurări de sănătate din România decontează foarte puţin pentru foarte
mulţi, a declarat luni ministrul Sănătăţii, Vasile Cepoi, la conferinţa ZF Pharma Summit
12.
"Casa Naţională de Asigurări de Sănătate decontează medicamente sub 10 lei în
valoare de 1,7 miliarde de lei", a spus Cepoi.
"Problema este să putem acoperi serviciile care costă foarte mult şi să nu avem liste
de aşteptare acolo. Peste 99% dintre cetăţeni nu au posibilitatea să achite aceste
servicii care costă sute de milioane de lei", a precizat ministrul Sănătăţii.
ZF, http://www.zf.ro/eveniment/vasile-cepoi-problema-cnas-e-ca-deconteaza-foarteputin-pentru-foarte-multi-10113354
România dă 600 de milioane de dolari pentru avioane F16 second
hand
România ar putea plăti în jur de 600 de milioane de dolari, în cinci ani, pentru 12
avioane de tip F-16 achiziţionate la mâna a doua din Portugalia, iar prima tranşă pe

Revista Presei Economice din România
care statul român ar trebui să o plătească anul viitor ofertanţilor este de 70 de milioane
de dolari, a afirmat ministrul Apărării Naţionale, Corneliu Dobriţoiu.
"Realităţile economice şi realităţile pieţei la ora actuală ce oferă posibilitatea unei
achiziţii de 12 aparate în serviciu în situaţia în care decizia politică rămâne ferm
orientată pentru aparatul de generaţia a V-a. Dacă dorim un aparat de generaţia a IV-a
nou rămâne să vedem de unde găsim surse de finanţare. Oferta portugheză se
cifrează în jur de 600 de milioane de dolari într-un orizont de timp de cinci ani de zile,
deci nu se dau toţi banii odată, aceasta este un alt avantaj. Graficul de preţ prezentat
de partea portugheză, grafic pe care noi l-am luat serios în calcul, ar estima o primă
transă de 70 de milioane de dolari, anul viitor. Avioanele ar urma să fie livrate după
terminarea procesului de instruire al piloţilor, începând cu 2016", a explicat Corneliu
Dobriţoiu menţionând că în proiecţia de buget pentru anul următor au fost evidenţiate
sumele necesare pentru plata primei tranşe.
Ministrul a precizat că cele 12 avioane F-16 au 3.500 de ore de zbor şi mai au o
rezervă de 4.000-4.500 de ore de zbor, ceea ce înseamnă 200 de ore de zbor pe
avion, suficient cât să ne asigure resursele necesare pentru următorii 20 de ani.
Consilierul prezidenţial pe probleme de securitate, Iulian Fota, a arătat că România are
nevoie de avioanele de tip F16, la mâna a doua, care ar putea fi achiziţionate din
Portugalia, în condiţiile în care ţara noastră nu îşi poate permite să cumpere avioane
noi. Totodată, a spus Fota, varianta ca statul român să rămână fără aparate de zbor
"nu este una catastrofală" însă ar trebui să apelăm la alte ţări care să ne ofere servicii
contra cost.
"Varianta cea mai proastă este să rămânem fără avioane. Nu e o variantă catastrofală,
se pot găsi soluţii. De exemplu, alte ţări, şi deja modelul a fost uzitat şi folosit în ţările
baltice, prin intermediul Alianţei, să fie rugate sau solicitate să ne facă poliţia spaţiului
aerian. E o formulă care la limită poate fi folosită. Dar, după părerea mea, este cea mai

Revista Presei Economice din România
proastă - aceea ca România să rămână fără acest tip de avioane şi obligaţiile noastre
să fie asumate prin intermediul altora, plătind bineînţeles acel serviciu. Varianta cea
mai bună ar fi să avem suficienţi bani încât să putem să luăm cele mai noi, cele mai
moderne avioane şi bineînţeles în condiţii financiare rezonabile. Dar orice evaluare am
face şi oricât ne-am învârti în jurul acestei chestiuni, cifrele şi sumele care rezultă de
aici sunt copleşitoare. (...) Între cele două variante trebuie să găsim o formulă care să
fie convenabilă în primul rând din punctul de vedere al Ministerului Apărării, pentru că
sunt nişte considerente tehnice de care trebuie să ţinem cont, să ţinem cont de
dificultăţile economice şi bugetare, de această nevoie de echilibru şi să vedem dacă,
ţinând cont de aceste constrângeri, putem în final totuşi să găsim o soluţie pentru ca
într-un orizont de timp rezonabil, Forţele Aeriene să aibă aceste avioane", a completat
Iulian Fota
REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/romania-da-600-de-milioane-de-dolaripentru-avioane-f16-second-hand_1014545.html#ixzz27ON7ly00
Zgonea: Soluţia pentru Oltchim nu este neapărat Diaconescu
Soluţia pentru Oltchim nu este neapărat Dan Diaconescu, ci un investitor care să se
achite rapid de o serie de sarcini extrem de clare, a declarat astăzi Valeriu Zgonea,
preşedintele Camerei Deputaţilor.
El a adăugat că, timp de trei ani, guvernarea PDL nu a făcut nimic pentru situaţia
Oltchim, preferând să căpuşeze compania de stat, care a ajuns la datorii de 700 de
milioane de euro.
"Guvernarea USL a abordat cu seriozitate problemele de la Oltchim şi a încercat în
doar patru luni şi în interiorul acordului negociat de PDL cu FMI să găsească cea mai
bună rezolvare a situaţiei găsite. Aceasta nu se numeşte neapărat Dan Diaconescu, ci
un investitor privat care să se achite rapid de o serie de sarcini extrem de clare: să

Revista Presei Economice din România
platească salariile angajaţilor şi să menţin locurile de muncă", afirmă preşedintele
Camerei Deputaţilor într-un comunicat.
"Deşi a trecut prin cel mai transparent proces de privatizare derulat din 1990 până în
prezent, soarta Oltchim continuă să fie afectată de dezastrul creat de guvernarea PDL.
În trei ani de guvernare, în care au controlat tot, democrat-liberalii nu au făcut nimic
pentru remedierea situaţiei de la Oltchim", a mai spus Zgonea.
Adevarul,
http://www.adevarul.ro/financiar/Zgonea-
_Solutia_pentru_Oltchim_nu_este_neaparat_Diaconescu_0_778722243.html
Liviu Pop susţine că există şi un plan B, dacă privatizarea Oltchim
eşuează
Ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, a declarat că există un plan de
rezervă pentru cazul în care nu va fi semnat contractul de privatizare a Oltchim, un
plan de rezervă, "o centură de siguranţă pentru eventualitatea unui eşec".
"Nu vreau să fiu pesimist, vreau în primul rând să fiu optimist şi să avem astăzi semnat
contractul. Într-adevăr, avem 10 zile la dispoziţie pentru semnarea contractului, sper ca
domnul Diaconescu să nu întindă acest timp şi să transforme într-un fel de "Elodie"
semnarea contractului. Dacă nu se va semna acest contract, avem un plan de rezervă.
În acelaşi timp, prin memorandum, săptămâna trecută, guvernul României a asigurat
ajutorul de urgenţă pentru angajaţi, cei care au sub salariul minim pe economie. Au
început anchetele sociale. Avem deci un tampon, o centură de siguranţă pentru
eventualitatea unui eşec", a spus Pop, luni, la Realitatea TV.
Potrivit acestuia, "angajaţii sunt optimişti, sunt conştienţi că repornirea combinatului le
asigură locurile de muncă. De aceea, se aşteaptă cu nerăbdare ca domnul Dan
Diaconescu să semneze contractul şi să înceapă activitatea la nivelul combinatului. Ei
îşi doresc un investitor care să menţină locurile de muncă".

Revista Presei Economice din România
Adevarul,http://www.adevarul.ro/financiar/Liviu_Pop_sustine_ca_exista_si_un_plan_Bdaca_privatizarea_Oltchim_esueaza_0_779922123.html
Premierul Victor Ponta spune că privatizarea Oltchim ar putea fi
reluată anul viitor
Privatizarea Oltchim ar putea fi reluată la jumătatea anului viitor, a declarat luni
premierul Victor Ponta, preşedintele PSD, la finalul şedinţei Biroului Permanent
Naţional al partidului.
El a afirmat că "salvatorul Oltchim", Dan Diaconescu, nu are banii necesari şi "îi are în
spate pe democrat-liberali, care intenţionează să-şi acopere astfel furturile".
Întrebat dacă se va relua privatizarea Oltchim anul viitor, premierul a răspuns afirmativ.
"Da. Nu poate să rămână statul acţionar, a fost acţionar în aceşti 20 de ani şi uitaţi-vă
la ce s-a ajuns. În mod clar, e nevoie de un partener strategic puternic", a subliniat
premierul.
Potrivit acestuia, a existat o mare companie rusă care şi-a exprimat intenţia de a
participa la privatizarea Oltchim, dar care s-a retras în ultimul moment, "când a văzut
circul politic al lui Dan Diaconescu".
Ponta a arătat că este vorba despre compania TISE, care ar putea să participe din nou
la o licitaţie pentru combinat. "A existat o mare companie din Rusia - TISE. Aceasta s-a
retras în ultimul moment, avem scrisoarea. Probabil, nedorind să intre în acest joc
politic declanşat de dl Diaconescu. În scrisoare ne-au spus foarte clar că în acest
moment nu mai vrea să participe, dar rămâne interesată. E una dintre marile companii
ale lumii şi care vrea să asigure funcţionalitatea Oltchim. (...) Avem acordul cu OMV de
vânzare a Arpechim către viitorul acţionar al Oltchim, dar şi acolo e vorba de foarte
mulţi bani. Deci e vorba de o operaţiune foarte serioasă", a precizat Victor Ponta.

Revista Presei Economice din România
Şeful Executivului a dat asigurări că Guvernul va controla situaţia de la combinat şi va
lua măsurile necesare atât pentru repornirea acestuia, cât şi pentru salvarea locurilor
de muncă şi relansarea acestuia. El a anunţat în context că se va întâlni cu ministrul
Economiei în cursul zilei de luni pentru a discuta situaţia de la Oltchim.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/148818-
Premierul-Victor-Ponta-spune-ca-privatizarea-Oltchim-ar-putea-fi-reluata-anulviitor.html
Daniel Chiţoiu:Din punct de vedere legal, licitaţia pentru
privatizarea Oltchim a fost absolut corectă
Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Daniel Chiţoiu, a declarat luni
că licitaţia pentru privatizarea combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea este corectă,
întreg procesul de privatizare fiind conceput de unul dintre cei mai mari consultanţi -
PricewaterhouseCoopers.
"Din punct de vedere legal, este o licitaţie absolut corectă. Tot procesul de privatizare a
fost conceput de un consultant de privatizare care se numără printre cele mai mari
companii din domeniu - PricewaterhouseCoopers, în colaborare cu OPSPI (Oficiul
Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie - n.r). Nu avem nicio vină dacă nu se va
încheia acest contract. (...) Sper că domnul Diaconescu va veni şi va plăti preţul pe
acţiuni şi îşi va respecta angajamentul din oferta de cumpărare în care spune că are
echipe de specialişti români şi străini care vor asigura managementul societăţii", a
afirmat Chiţoiu, la şedinţa Biroului Politic Central al PNL.
Întrebat dacă datoriile către stat putea exclude un participant la licitaţie, Chiţoiu a
confirmat, precizând că în cazul lui Dan Diaconescu certificatul de obligaţii fiscale
figurează cu zero, iar cazierul judiciar este alb.

Revista Presei Economice din România
Acesta a menţionat că statul analizează posibilitatea acordării unui împrumut de
salvare a Oltchim, pe o perioadă de şase luni, în cazul în care Dan Diaconescu,
adjudecatarul pachetului majoritar, virează suma de 45 milioane de euro la finalizarea
negocierilor.
"Ministerul Economiei şi OPSPI, acţionarul majoritar la Oltchim, au întreprins în
ultimele două luni demersuri pentru un credit de 40 milioane de euro pentru a se
asigura capitalul de lucru pentru Oltchim şi plata salariilor restante. Am reuşit să
aducem plata salariilor restante la 1,5 luni, de la 3 luni. Existau două soluţii pe termen
lung: fie un împrumut de la bănci comerciale pe şase luni, cu garanţia statului, dar
această garanţie nu a putut fi acordată după discuţii cu Ministerul Finanţelor. O altă
soluţie este acordarea unui împrumut de salvare pe această perioadă şi am purtat
discuţii în acest sens la Consiliul Concurenţei, însă domnul Dan Diaconescu a spus că
va veni cu banii la semnarea contractului în termen de zece zile şi cu celelalte sume pe
care le-a propus în ofertă şi atunci nu mai este cazul ca statul să acorde acest
împrumut", a spus Daniel Chiţoiu.
Ministrul Economiei a adăugat că se pot negocia anumiţi termeni din contract, "dar nu
în mod fundamental". El a afirmat că este important ca în zece zile contractul de
vânzare-cumpărare în cazul Oltchim să fie încheiat.
"Problema nu este dacă vor ajunge astăzi banii cum a promis Dan Diaconescu,
important este ca în termen de zece zile contractul de vânzare-cumpărare să se
încheie şi conform ofertei dânsului la data semnării acestui contract să se vireze cei 45
de milioane de euro", a susţinut Daniel Chiţoiu. Potrivit ministrului, în cazul în care
contractul pentru privatizarea Oltchim nu va fi încheiat nu va fi afectat angajamentul cu
FMI.

Revista Presei Economice din România
Chiţoiu a precizat că Dan Diaconescu şi-a asumat mai multe angajamente decât cele
prevăzute în contract şi a arătat că acesta a oferit mai muţi bani. "Foarte mulţi bani,
mult mai mulţi decât în ofertă", a punctat el.
Dan Diaconescu a declarat că nu a putut semna luni dimineaţă contractul de preluare
a pachetului majoritar de acţiuni la Oltchim susţinând că statul nu a pregătit contractul
de privatizare şi lipsesc o serie de clauze, paragrafe, anexe.
"În weekend-ul acesta, numai colegii mei avocaţi şi consultanţi au lucrat pentru
clauzele din contract. Acestui contract îi lipsesc clauze, anexe, paragrafe. În afară de o
ştampilă adăugată pe vechiul contract nu există nicio diferenţă. Nu au trecut nici măcar
numele cumpărătorului. Sunt 100 şi ceva de inadvertenţe descoperite", a spus Dan
Diaconescu, subliniind că lipseşte avizul de la Consiliul Concurenţei.
Conform legii, Dan Diaconescu are la dispoziţie zece zile pentru semnarea contractului
de privatizare.
Şi reprezentanţii sindicaliştilor de la Oltchim sunt prezenţi luni la MECMA, aceştia
solicitând respectarea contractului colectiv de muncă şi aplicarea prevederilor lui.
Dan Diaconescu a fost declarat vineri adjudecatar al licitaţiei cu ofertă în plic pentru
achiziţionarea a 54,8% din capitalul social al Oltchim Râmnicu Vâlcea.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/148774-Daniel-
ChitoiuDin-punct-de-vedere-legal-licitatia-pentru-privatizarea-Oltchim-a-fost-absolutcorecta.html
Chiţoiu: Răspund cu funcţia în cazul privatizării Oltchim dacă vina
aparţine Ministerului Economiei sau Guvernului
Ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, a afirmat luni că va răspunde cu funcţia dacă vina
pentru lipsa unui succes în cazul privatizării Oltchim aparţine Ministerul Economiei sau
Guvernului.

Revista Presei Economice din România
"Răspund cu funcţia dacă este din vina noastră, a Ministerului Economiei sau a
Guvernului", a declarat Chiţoiu, înainte de şedinţa Biroului Politic Central al PNL.
El a spus că nu consideră că este vinovat pentru modul în care s-a desfăşurat procesul
licitaţiei.
"În modul cum s-a desfăşurat şi cum a fost construit contractul de vânzare-cumpărare
şi întreg procesul de privatizare nu este o vină. Tot procesul de privatizare a fost
coordonat de firma PWC", a subliniat ministrul.
Chiţoiu şi-a exprimat speranţa că nu se va ajunge la lichidarea Oltchim şi a exclus
posibilitatea ca în spatele lui Dan Diaconescu să se afle Gazprom.
"Eu sper că nu se va ajunge la acel moment (n.r. - lichidare) şi sper că dl Dan
Diaconescu va veni şi va plăti preţul pe acţiuni şi îşi va onora toate angajamentele
legale din oferta de cumpărare", a spus Chiţoiu.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/148772-Chitoiu-
Raspund-cu-functia-in-cazul-privatizarii-Oltchim-daca-vina-apartine-Ministerului-
Economiei-sau-Guvernului.html
Eduard Hellvig: Turismul balnear este o nişă pe care România nu
trebuie să o rateze
Turismul balnear este o nişă pe care România nu trebuie să o rateze şi una dintre
priorităţile strategice pentru 2013 va consta în investiţii în infrastructura specifică,
pentru a ajuta dezvoltarea acestui domeniu, a declarat, luni, ministrul Dezvoltării
Regionale şi Turismului, Eduard Hellvig, la deschiderea conferinţei internaţionale
privind turismul de sănătate.
"Din punctul meu de vedere, turismul balnear, turismul medical este o nişă pe care
România nu trebuie să o rateze. Este adevărat, la nivel de infrastructură lucrurile nu
stau aşa cum ne-am dori, din aceste considerente am spus că una dintre priorităţile

Revista Presei Economice din România
strategice pe care trebuie să le avem în următoarea perioadă este să corelăm ceea ce
există ca potenţial natural în România cu investiţiile în infrastructura specifică. Ca
atare, una dintre priorităţile strategice pentru 2013 va fi şi investiţii în ceea ce
înseamnă infrastructură, pentru a ajuta dezvoltarea domeniului turismului medical şi a
turismului balnear", a precizat ministrul.
Potrivit datelor statistice, a subliniat acesta, România are un potenţial enorm în zona
de turism balnear, iar pe acest considerent nu este suficientă o abordare strict
sistemică, din perspectiva ministerului, ci este necesară o colaborare instituţională cu
patronatele şi industria de profil.
"Sunt convins de colaborarea între MDRT şi Ministerul Sănătăţii, dacă vom face politici
coerente între ceea ce înseamnă dezvoltarea infrastructurii, profilul medicilor necesar
şi pregătirea acestora la un standard - pentru că nu ajunge să fii competitiv în piaţa
naţională. Este un produs pe care vrem să-l exploatăm, în sensul că aşteptăm să vină
turişti străini. Avantajul acestui tip de turism este că cei care vin la relaxare nu vin
singuri, vin însoţiţi de familie. Aceştia au capacitatea, dacă sunt mulţumiţi de servicii,
să promoveze turismul balnear în ţările de provenienţă şi, ca atare, acest mecanism de
dezvoltare a unui marketing eficient şi a finanţării infrastructurii în zona balneară arată
că România are potenţial mare şi este obligaţia noastră să valorificăm acest potenţial",
a arătat Hellvig.
Şeful de la MDRT a subliniat că scopul nu este de a ocupa un procent din piaţa de
turism din România, ci important este să existe un procent dintr-un business, dintr-un
domeniu turistic care să aducă o contribuţie cât mai mare în PIB.
"Obiectivul nostru nu este de a ocupa o cotă de piaţă, ci de a fi competitivi şi cred că
România are obligaţia de a fi perfectă în ceea ce face. Suntem într-o piaţă globalizată,
într-o piaţă care nu ne permite să fim jucători de mâna a doua. În orice domeniu

Revista Presei Economice din România
trebuie să fim performanţi şi, ca atare, nu ne permitem să facem lucrurile la jumătate
de măsură", a spus el.
El a admis că, dacă într-un timp, în România exista un turism balnear dezvoltat, în
urma campaniilor anti-aging şi a promovării tratamentelor Anei Aslan, acum acest
domeniu a scăzut foarte mult, sub potenţialul existent, în special din cauza diminuării
investiţiilor în infrastructura specifică.
Însă, în opinia ministrului Dezvoltării, pentru România acest domeniu de activitate
trebuie să rămână unul strategic, pentru ca există o tradiţie şi recunoaştere
internaţională.
"Ca în orice alt domeniu, în turism, când ai recunoaştere internaţională, când brandul
de ţară într-un anumit domeniu este cunoscut foarte bine, este şi mai uşor de
promovat, pentru că au garanţia cei care vin că, într-adevăr, acolo este performanţă în
ceea ce se face", a subliniat acesta.
Raportat la ţările învecinate, cum ar fi Ungaria, Eduard Hellvig a fost de acord că
aceasta a investit foarte mult în zona de turism balnear, însă a subliniat existenţa
resurselor din România, care sunt 'extraordinare'.
"Eu cred că nu trebuie să ne raportăm la ceilalţi. Eu cred că trebuie să ne raportăm la
ceea ce avem noi ca potenţial. Colegii din Ungaria au investit mult în zona de turism
balnear, dar asta nu înseamnă că noi nu avem un potenţial mult mai mare, pentru că
resursele noastre naturale nu pot fi comparate. Infrastructura existentă astăzi în
România, chiar dacă este căzută, este extraordinar de mare şi, ca atare, o singură
dezvoltare sau o strategie coerentă în infrastructura de turism balnear ar putea să ne
aducă în câţiva ani pe poziţia de lider în ceea ce înseamnă turismul balnear. Resursele
naturale care sunt astăzi în România la dispoziţie sunt extraordinare, trebuie doar să le
utilizăm", a conchis ministrul Dezvoltării.

Revista Presei Economice din România
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/148761-Eduard-
Hellvig-Turismul-balnear-este-o-nisa-pe-care-Romania-nu-trebuie-sa-o-rateze.html
Daniel Constantin: Avem în pregătire un proiect pentru a aduce
produse româneşti în hipermarketuri
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, îşi propune să încurajeze consumul de legume
româneşti şi, în acest sens, MADR pregăteşte un pachet legislativ care să prevadă
aprovizionarea cu produse autohtone a hipermarketurilor.
"Cred că ar trebui să încurajăm consumul de legume româneşti. Noi, la Ministerul
Agriculturii, vrem să încurajăm consumul de legume româneşti şi avem în pregătire un
proiect, un pachet legislativ, care să introducă în hipermarketurile din România colţuri
de produse româneşti. În scurt timp sper să fie vizibil şi românii să vadă acest lucru.
Săptămâna viitoare vom vorbi cu reprezentanţii hipermarketurilor şi sper în cel mai
scurt timp să se agreeze cu dânşii acest demers şi să punem în practică acest proiect",
a afirmat Daniel Constantin, cu ocazia startului dat la prepararea unei salate uriaşe de
20 de tone, care va avea în compoziţie în majoritate produse autohtone, scopul fiind
intrarea în Cartea Recordurilor.
Ministrul a arătat, în context, că România are produse care să satisfacă piaţa
românească şi a insistat că trebuie încurajat consumul produselor româneşti.
Referitor la preţuri, Daniel Constantin a spus că acestea sunt date de piaţă,
completând că "într-o economie de piaţă funcţională cum este în România nu sunt
multe instrumente la îndemână".
"Ceea ce se poate face am făcut deja, am compensat în acest an anumite pierderi
înregistrate de fermieri şi vom compensa în continuare în limita bugetului, dar sigur
trebuie să revenim la un sistem care să aibă o irigare constantă. Avem sere şi solarii
care asigură totuşi o producţie constantă pe piaţă", a susţinut Daniel Constantin.

Revista Presei Economice din România
Ministrul Agriculturii a precizat că şi-ar dori ca în viitor să se organizeze şi concursuri
pentru cele mai gustoase salate de legume şi fructe din lume.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/148633-Daniel-
Constantin-Avem-in-pregatire-un-proiect-pentru-a-aduce-produse-romanesti-inhipermarketuri.html
Ministrul Transporturilor a vizitat Turcia pentru dezvoltarea unor
proiecte bilaterale
Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Ovidiu Silaghi, alături de secretarul de stat,
Valentin Preda, au efectuat o vizită oficială în Republica Turcia pentru dezvoltarea
unor proiecte bilaterale.
Vizita a avut loc în perioada 19-20 septembrie, la invitaţia ministrului turc al
Transporturilor, Navigaţiei şi Comunicaţiilor, Binali Yildirim.
În cadrul întâlnirii de la Ankara, oficialii celor două state au discutat aspecte importante
ale cooperării bilaterale privind transportul fluvial şi maritim, transportul şi infrastructura
rutieră, infrastructura feroviară, precum şi transportul aerian.
Un punct de maxim interes l-a reprezentat suplimentarea autorizaţiilor de 'terţă ţară'
necesare operatorilor de transport marfă din România. În acest sens, partea turcă a
făcut promisiuni că va analiza şi va găsi modalităţi de creştere a contingentului de
autorizaţii necesare transportatorilor români.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/148510-Ministrul-
Transporturilor-a-vizitat-Turcia-pentru-dezvoltarea-unor-proiecte-bilaterale.html

Revista Presei Economice din România
Guvernul propune FMI contracte colective de muncă mai lungi şi
SPORURI MAI MULTE PENTRU BUGETARI
Guvernul a propus FMI dublarea limitei maxime de valabilitate a unui contract colectiv
de muncă, posibilitatea prelungirii acestui contract de mai multe ori decât o singură
dată şi eliminarea interdicţiei ca în contracte să fie incluse alte drepturi în bani şi natură
decât cele din legea în vigoare.
În acelaşi timp, conform propunerilor Guvernului către Fondul Monetar Internaţional
(FMI), Comisia Europeană şi Banca Mondială obţinute de MEDIAFAX, prelungirea
contractului colectiv de muncă nu va mai fi limitată la cel mult 12 luni, extinderea
urmând să fie posibilă de câte ori părţile, respectiv societatea şi sindicatele, convin
asupra acestui lucru şi pe o durată cel mult egală cu durata iniţială a contractului.
Propunerile modifică forma actuală a Codului de Dialog Social şi au fost primite din
partea mai multor organizaţii sindicale şi patronale.
În primăvara anului trecut, Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament pentru
Codul de Dialog Social, anunţând la acea dată că astfel contractul colectiv de muncă la
nivel naţional îşi încetează existenţa, iar salarii mai mari decât salariul minim garantat
în plată aprobat de Guvern vor putea fi negociate doar la nivel de unitate, liderii
sindicali naţionali pierzând astfel "obiectul muncii" legat de semnarea contractului
colectiv la nivel naţional.
Guvernul, condus atunci de Emil Boc (PDL), arăta că este nevoie de o lege a
dialogului social "de dreapta", după modificarea Codului Muncii.
Noul Executiv USL a transmis însă FMI o serie de propuneri de modificare a Codului
de Dialog Social, care flexibilizează regulile de încheiere a contractului colectiv de
muncă.

Revista Presei Economice din România
Astfel, conform propunerii, contractul colectiv de muncă va fi încheiat pe o perioadă
determinată, care nu poate fi mai mică de 12 luni şi mai mare de 48 luni, iar părţile pot
hotărî prelungirea aplicării contractului pe o durată cel mult egală cu durata iniţială.
Legislaţia actuală stabileşte că un contract colectiv de muncă se încheie pe o perioadă
determinată, care nu poate fi mai mică de 12 luni şi mai mare de 24 luni, iar părţile pot
hotărî prelungirea aplicării o singură dată, cu cel mult 12 luni.
Contactat de MEDIAFAX, preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din
România, Iacob Baciu, a declarat că intenţia legată de termenele privind încheiarea
contractelor colective de muncă este ca negocierile pentru acest tip de contract să
înceapă din luna noiembrie, cu circa trei luni înainte de expirare, iar documentul să fie
parafat în ianuarie-februarie, pentru a include toate datele fiscale aferente unui an
calendaristic. Practica de până acum arată că de cele mai multe ori contractele
colective de muncă se aprobă în perioada verii.
El a arătat de asemenea că aceste contracte ar urma să fie prelungite ori de câte ori
este necesar, nu o singură dată ca în prezent, decizia negocierii fiind la aprecierea
celor două părţi, respectiv societate-sindicate, şi în funcţie de situaţia economicofinanciară
a unităţii, cu impact direct inclusiv asupra nivelului de salarizare al
angajaţilor.
În documentul aflat în posesia MEDIAFAX se propune şi abrogarea prevederii actuale
care stabileşte că prin contractele/acordurile colective de muncă încheiate în sectorul
bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi în bani şi în
natură, altele decât cele prevăzute de legislaţia în vigoare pentru categoria respectivă
de personal. Este abrogată şi regula conform căreia drepturile salariale din sectorul
bugetar se stabilesc prin lege în limite precise, care nu pot constitui obiect al
negocierilor şi nu pot fi modificate prin contracte colective de muncă. În aceste condiţii,

Revista Presei Economice din România
în contractele colective de muncă va fi posibil să fie introduse, de exemplu, şi alte
sporuri salariale, care exced restricţiile legale actuale.
Prin legea salarizării unitare în sectorul bugetar, adoptată în 2009, sporurile nu pot
depăşi 30 la sută din salariul de bază.
În scrisoarea transmisă instituţiilor financiare internaţionale de către ministrul delegat
pentru Dialog Social, Liviu Pop, se arată că propunerile au fost primite de la o parte
dintre partenerii sociali reprezentativi la nivel naţional, pe baza criticilor formulate de
experţii Organizaţiei Internaţionale a Muncii, şi urmăresc "restabilirea echilibrului între
drepturile şi obligaţiile partenerilor sociali".
"Prezentul act normativ, în speţă Legea 62/2011 privind dialogul social, a dus la
crearea unui dezechilibru între drepturile şi obligaţiile partenerilor sociali, dezechilibru
care a determinat o creştere a tensiunii în raporturile dintre cele două părţi, însoţită de
o tendinţă marcată de acutizare a conflictelor. Amintim cazul sectorului educaţie, unde
cadrul legislativ actual nu permite încheierea unui contract colectiv de muncă, şi cazul
spitalelor unde nu se pot constitui grupurile de unităţi în vederea demarării negocierilor
colective; evoluţia reprezentativităţii confederaţiilor sindicale şi patronale - de la apariţia
Legii 62/2011, 4 dintre cele 13 confederaţii patronale şi-au pierdut reprezentativitatea
în timp ce confederaţiile sindicale şi-au menţinut-o; scăderea drastică a numărului de
contracte colective de munca încheiate la nivel de unitate şi neîncheierea niciunui
contract colectiv de muncă la nivel de ramură, blocarea activităţii Consiliului Economic
şi Social, refuzul fundamentat al Băncii Naţionale a României de a face parte din
Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social", se arată în scrisoare.
Guvernul aşteaptă avizul instituţiilor financiare internaţionale înainte de a aproba
aceste modificări.
Gandul, http://www.gandul.info/financiar/guvernul-propune-fmi-contracte-colective-demunca-mai-lungi-si-sporuri-mai-multe-pentru-bugetari-10110606

Revista Presei Economice din România
MDRT: Brandul de turism, promovat prin serviciile turistice din
industrie, în locul evenimentelor
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) a decis modificarea modului de
promovare a brandului naţional de turism, prin trecerea de la promovarea axată pe
eveniment la una bazată pe serviciile turistice prestate de industria de profil.
Una dintre primele modificări se referă la promovarea, sub umbrela brandului de turism
al României, a campaniilor de oferte speciale propuse de operatorii din turism, arată
instituţia, într-un comunicat.
Decizia a fost agreată în Consiliul Consultativ din Turism, iar prima campanie care ar
putea beneficia de noul mod de promovare a brandului este "Vacanţă în ţara mea".
Alte programe propuse a fi promovate în cadrul acestui pachet sunt "O săptămână de
refacere", "Decada Balneară", "Hai la băi - wellness medical", "Litoralul pentru toţi" sau
"O săptămână la munte", potrivit sursei citate.
"Este o schimbare de abordare necesară, dacă vrem să eficientizăm cheltuirea acestor
bani pentru promovarea turistică a României. Filosofia promovării brandului trebuie
îndreptată către sprijinirea operatorilor de servicii turistice care activează pe piaţa de
profil. Practic, prin acestă abordare mizăm pe impactul direct în industria turismului, nu
pe cel indirect, ca până acum, manifestat prin susţinerea unor evenimente", a declarat,
în comunicat, Eduard Hellvig, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului.
Schimbarea de abordare în domeniul turismului vizează şi adoptarea unor modificări în
legislaţia care reglementează promovarea brandului.
"Este vorba, de exemplu, de promovarea brandului prin intermediul taberelor şcolare,
al sportivilor olimpici, prin intermediul elevilor şi studenţilor participanţi la olimpiadele
şcolare naţionale şi internaţionale. De asemenea, se are în vedere promovarea
brandului direct prin touroperatori şi operatori hotelieri. Aceştia ar putea beneficia de

Revista Presei Economice din România
bugete de la minister, din fondurile europene alocate României pentru promovarea
brandului, în funcţie de numărul de turişti străini atraşi", se spune în comunicat.
Propunerile au fost formulate de asociaţiile reprezentative ale industriei de profil, mai
arată instituţia.
Gandul, http://www.gandul.info/financiar/mdrt-brandul-de-turism-promovat-prinserviciile-turistice-din-industrie-in-locul-evenimentelor-10108408
Accesul controlat la dosarul contribuabilului (documentar fiscal)
În documentarul de mai jos, ANAF prezintă principalele etape care trebuie parcurse de
contribuabili în vederea accesării aplicaţiei „Dosar fiscal” pusă la dispoziţie pe
websiteul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).
Cerinţe pentru sistemul de operare
Serviciul Acces controlat la dosarul contribuabilului funcţionează pe calculatoare cu
sistem de operare Windows. Programul de Internet (ex. Internet Explorer) trebuie să
aibă prima opţiune limba engleză. În caz contrar, trebuie parcurşi următorii paşi: din
meniul Tools se alege Internet Options, se tastează butonul Languages şi se alege
English (United States).
Accesarea aplicaţiei
Aplicaţia este disponibilă utilizatorilor care posedă certificat digital calificat.
După autentificarea pe portalul ANAF prin funcţia Logare, va apărea pagina cu spaţiul
privat al contribuabilului, de unde se accesează aplicaţia din meniul Dosar fiscal. În
continuare, pentru lansarea aplicaţiei se dă click pe textul Dosar fiscal.
Pe ecran se va afişa meniul principal care conţine patru submeniuri de lucru astfel:
- Date identificare;
- Vector fiscal;
- Situaţie sintetică;

Revista Presei Economice din România
- submeniuri pentru fiecare Declaraţie în parte.
În mod automat, aplicaţia afişează un câmp de editare, referitor la codul fiscal pentru
care se doreşte afişarea informaţiilor.
Pentru completarea câmpului Cod fiscal, se procedează la alegerea unui CUI, din lista
ataşată certificatului digital cu care s-a făcut autentificarea.
Prin tastarea butonului Go, se lansează căutarea datelor pentru codul fiscal furnizat. În
absenţa acestei alegeri, utilizatorul va vizualiza meniurile însă acestea nu vor avea
conţinut.
Navigarea între meniuri este posibilă prin deplasarea mouse-ului şi alegerea opţiunii
dorite.
Meniuri de lucru
Date identificare
Se prezintă principalele date de identificare ale contribuabilului, sub formă de secţiuni,
astfel:
Secţiunea de date comune
În prima parte a secţiunii se prezintă codul de identificare fiscală selectat şi denumirea,
iar în cea de a doua parte se prezintă domiciliul fiscal, sediul social, organul fiscal
competent, grupa de contribuabili din care face parte, starea acestuia, ultima declaraţie
de înregistrare/menţiuni, cu includerea numărului şi datei declaraţiei, data atribuirii
codului de identificare fiscală, starea acestuia în ceea ce priveste înregistrarea ca
plătitor de TVA şi tipul sediului.
Secţiunea de date specifice
Categoriile pentru care se prezintă informaţii de identificare specifice sunt: agenţi
economici, persoane fizice, instituţii publice, nerezidenţi.
Vector fiscal

Revista Presei Economice din România
Secţiunea cuprinde informaţii legate de vectorul fiscal asociat contribuabilului pentru
fiecare impozit/taxă/contribuţie, datele de început şi sfârsit (dacă este cazul) şi
periodicitatea declarării acestora.
Declaraţii
Secţiunea cuprinde informaţii legate despre declaraţiile depuse, grupate după tipul
declaraţiei. Prezentarea se face sub formă tabelară în ordinea descrescătoare a anilor
de raportare, iar în cadrul anilor, gruparea se face pe luna de raportare. În cazul în
care în declaraţie, perioada de raportare este înlocuită cu T1…T4 sau S1, S2, (T =
Trimestru/S = semestru), tabelul conţine perioada de raportare ca atare, numărul de
înregistrare şi data, obtinute de la organul fiscal competent. Ataşat fiecărei secţiunii de
declaraţii, există filtre pe baza cărora se poate selecta o declaraţie în vederea generării
şi vizualizării copiei acesteia
Important! Pentru completarea datei de înregistrare este disponibil un calendar cu
ajutorul căruia se alege data de înregistrare în formatul corect. După introducerea
elementelor de filtrare şi tastare a butonului Go, se generează copia declaraţiei
selectate.
Soluţia pune la dispoziţie două butoane:
- View pentru generarea declaraţiei în format .pdf în browser;
- Export pentru exportul declaraţiei în format .pdf şi salvare externă.
Situaţie sintetică
Secţiunea cuprinde informaţii referitoare la obligaţiile de plată restante, sumele totale
grupate pe ani şi luni. Dându-se click pe suma aleasă, se afişează informaţii detailate
despre natura sumelor care compun creanţa şi data la care se raportează, precum şi
data la care informaţiile au fost actualizate. În continuare se detaliază informaţii despre
documentele în baza cărora suma este cuprinsă în creanţe.

Revista Presei Economice din România
Financiarul, http://www.financiarul.ro/2012/09/24/accesul-controlat-la-dosarulcontribuabilului-documentar-fiscal/
INTERVIU CU MINISTRUL ECONOMIEI DANIEL CHIŢOIU:
"Responsabilii pentru situaţia actuală de la Oltchim vor fi traşi la
răspundere"
Daniel Chiţoiu, ministrul Economiei, este încrezător că privatizarea Oltchim nu va
eşua. Domnia sa ne-a declarat, într-un interviu, că Ministerul Economiei are, pentru
Oltchim, un adjudecatar, care a îndeplinit absolut toate condiţiile de participare şi a
oferit o sumă mult peste aşteptări. Minis­trul Economiei a subliniat că toţi cei
res­ponsabili pentru situaţia în care a ajuns Oltchim vor fi traşi la răspundere. Domnia
sa ne-a explicat că Oltchim nu va primi niciun ban din privatizare, pentru că Dan
Diaconescu s-a angajat să aducă sume mari pentru asigurarea capitalului de lucru.
Ministrul Chiţoiu ne-a mai spus că PCC a condiţionat conversia creanţelor AVAS,
cerând ca aceasta să aibă loc în intervalul de timp cuprins între data desemnării
adjudecatarului şi data încheierii tranzacţiei.
* PCC a condiţionat conversia creanţelor AVAS
* Oltchim nu va primi niciun ban din privatizare
Reporter: Domnule ministru, care este data limită pentru virarea banilor de către
cumpărătorul pachetului majoritar de acţiuni deţinut de stat la Oltchim? Dacă Dan
Diaconescu nu vine cu banii în timpul necesar, care sunt consecinţele din toate
punctele de vedere? Va fi reluat procesul de privatizare sau OPSPI va negocia cu
următorul calificat?
Daniel Chiţoiu: Conform ofertei de cumpărare, banii trebuie viraţi la data semnării
contractului, iar conform caietului de sarcini acest contract se semnează în zece zile
de la data desemnării adjudecatarului.

Revista Presei Economice din România
În cazul în care adjudecatarul nu plăteşte banii, vorbim de consecinţe de natură
penală. Vorbim de inducerea în eroare a comisiei de privatizare, de înşelăciune.
La Oltchim există o componentă socială extrem de importantă. Nimeni nu se poate
juca cu aşa ceva, cu speranţele salariaţilor, cu destinele a zeci de mii de oameni.
Dacă se va întâmpla aşa ceva, procesul va fi reluat. Dar, daţi-mi voie să vă spun
că, în acest moment, noi nu ne gândim la aşa ceva. Avem un adjudecatar care a
îndeplinit absolut toa­te condiţiile de participare, a oferit o sumă mult mai mare decât
ne aşteptam şi s-a angajat să aducă în Oltchim sume mari pentru asigurarea
capitalului de lucru.
Reporter: Ce se va întâmpla cu cele două creanţe nevândute? Exis­tă vreo
posibilitate ca AVAS/Electrica să solicite plata de urgenţă şi, implicit, Oltchim să intre în
insolvenţă?
Daniel Chiţoiu: Da, posibilitatea există, însă nu credem că este în interesul nimănui.
Interesul statului este acela de a-şi recupera creanţele la valoarea nominală. În plus,
până acum, în urma discuţiilor nu s-a pus această problemă.
Reporter: Legat de procedura de privatizare şi de conversia creanţelor, care au fost
acele condiţii cerute de PCC, care au determinat soluţia actuală de privatizare a
Oltchim?
Daniel Chiţoiu: Înainte de toate, daţi-mi voie să vă spun că, în vederea derulării
aces­tui proces de privatizare, care conform angajamentelor cu FMI avea termen în
luna aprilie, în luna decembrie a anului 2011 a fost selectată, de Guvernul Boc, o firmă
de consultanţă recunoscută la nivel internaţional - PricewaterhouseCoopers. Această
companie a oferit consultanţa în elaborarea strategiei de privatizare precum şi în
realizarea întregii documentaţii care a stat la baza procedurii de privatizare.
PCC a condiţionat conversia creanţelor cerând ca aceasta să aibă loc în intervalul
de timp cuprins între data desemnării adjudecatarului şi data încheierii tranzacţiei.

Revista Presei Economice din România
Acest lucru a condus la ideea că PCC urma să fie desemnat câştigător şi, mai mult
decât atât, ar fi devenit proprietar fără să dea un singur leu pe creanţe, achiziţionând
doar pachetul de acţiuni. Nu puteam accepta aşa ceva. Aşa cum nici PCC nu a
acceptat ca această conversie să se facă fără acea condiţie. Astfel că, în 10 august,
PCC a trimis o scrisoare prin care anunţa că va vota împotriva conversiei în cadrul
AGEA din 10 septembrie, iar pentru realizarea conversiei este nevoie de votul
acţionarilor care să deţină împreună două treimi din capitatul social al combinatului
(n.r. statul este proprietar pe doar 54,8% din acţiunile Oltchim).
Reporter: Va fi tras la răspundere fostul director general al Oltchim pentru
managementul dezastruos de la combinat?
Daniel Chiţoiu: Toţi cei responsabili pentru situaţia în care a ajuns Oltchim vor fi
traşi la răspundere. Nu doar unul. Am demarat deja, împreună cu Ministerul Finanţelor,
controale la Oltchim, în urma cărora vom lua toate măsurile care se impun.
Reporter: Dacă privatizarea eşuează din diverse motive care nu ţin de Ministerul
Economiei, FMI v-a sugerat să demaraţi procedura de faliment/insolvenţă?
Daniel Chiţoiu: V-am mai spus: nu avem motive să ne gândim la eşuarea
privatizării. Dar, ca să vă răspund la întrebare, dacă eşuează vom renegocia.
Reporter: Împrumutul pe care Guvernul intenţionează să-l acorde Oltchim din banii
cumpărătorului este sau nu ajutor de stat, care trebuie notificat Comisiei Europene?
Care este motivul pentru care Ministerul Economiei propune Guvernului o astfel de
măsură?
Daniel Chiţoiu: Împrumutul de care s-a vorbit reprezintă un ajutor de salvgardare,
acordat doar pe o perioadă de şase luni, la dobânda pieţei, care trebuie doar notificat
Comisiei Europene, fără să fie nevoie de acceptul acesteia. După şase luni, societatea
returnează banii. Aşadar, nu se poate pune problema unui ajutor de stat.

Revista Presei Economice din România
La această măsură s-a lucrat deja de ceva timp, dinainte de momentul vânzării
acţiunilor. Documentaţia era în lucru, la momentul licitaţiei, rolul acestei măsuri fiind
acela de a asigura banii pentru repornirea activităţii şi plata salariilor.
În acest moment însă, când avem un adjudecatar în persoana lui Dan Diaconescu,
un adjudecatar care prin oferta depusă s-a angajat să aducă sume foarte mari pentru
asigurarea capitalului de lucru, nu mai putem vorbi de niciun împrumut.
Reporter: Având în vedere acest show mediatic creat de Dan Diacones­cu, credeţi
că va mai participa vreun investitor străin la celelalte privatizări?
Daniel Chiţoiu: Investitorii străini nu se uită la aşa ceva. Ei sunt interesaţi de
chestiuni economice, de datele financiare ale societăţii, se uită la modul în care statul
român îşi îndeplineşte toate obligaţiile, la cât de corect se desfăşoară licitaţiile.
Reporter: Există suspiciuni că Dan Diaconescu face jocurile preşedintelui Traian
Băsescu prin această privatizare. Cum comentaţi?
Daniel Chiţoiu: Noi nu avem nicio suspiciune. Prin urmare, nu am ce să comentez.
Reporter: Premierul Victor Ponta a spus că veţi răspunde cu capul pentru această
privatizare. Mai mult, l-aţi informat pe Victor Ponta că există 12 investitori interesaţi de
Oltchim. Vă veţi da demisia, dacă privatizarea eşuează?
Daniel Chiţoiu: Faptul că au fost mai mulţi potenţiali investitori care au cumpărat
caietele de sarcini decât participanţi finali la licitaţie nu ţine de Ministerul Economiei
sau de ministru. Haideţi să aşteptăm şi să vedem.
Reporter: Potrivit legislaţiei europene, autorităţile nu pot impune niciun fel de
condiţii post-privatizare cumpărătorului. Mai bine spus, cumpărătorul, dacă achită
suma, poate să facă orice cu achiziţia. Ce modalităţi are în vedere statul român pentru
a se apăra împotriva unor astfel de acţiuni, având în vedere că atât la Râmnicu Vâlcea,
cât şi la Arpechim există o bombă socială?

Revista Presei Economice din România
Daniel Chiţoiu: Din momentul în care am intrat în Uniunea Europeană, avem
obligaţia să respectăm legislaţia europeană. Iar această legislaţie spune foarte clar că
nu poţi împiedica pe nimeni să participe la o licitaţie atât timp cât îndeplineşte toate
condiţiile şi nici nu poţi pune condiţii.
Reporter: Vă mulţumesc!
Bursa, http://www.bursa.ro/piata-de-capital/interviu-cu-ministrul-economiei-danielchitoiu-responsabilii-pentru-situatia-actuala-de-la-oltchi...&articol=183635.html
Ministerul Muncii propune scutirea de impozitul pe profit pentru
“intreprinderile de insertie sociala”. Vezi ce spune noul proiect de
lege privind economia sociala
Ministerul Muncii propune scutirea de impozitul pe profit pentru “intreprinderile de
insertie sociala”. Vezi ce spune noul proiect de lege privind economia sociala
Intreprinzatorii care investesc in obiective de interes social si isi deruleaza afacerile in
concordanta cu principiile responsabilitatii sociale, echitatii si transparentei ar putea
beneficia de o scutire de impozit pe profit si de o serie de facilitati din partea
autoritatilor locale.
Ministerul Muncii si Protectiei sociale supus vineri dezbaterii publice proiectul de lege
privind economia sociala, care propune un model alternativ de afaceri, bazat
convergenta dintre interesele membrilor si interesul general.
Proiectul propune doua categorii noi de intreprinderi, si anume cele sociale si cele de
insertie sociala. Sub aspectul facilitatilor si a beneficiilor, cea de a doua categorie este
avantajata.
Intreprinderile sociale sunt persoane juridice de drept privat, care desfasoara activitati
economice, precum si organizatiile neguvernamentale ori alte forme de asociere
prevazute de lege care respecta principiile economiei sociale. Conform proiectului,

Revista Presei Economice din România
acestea vor beneficia mai mult de un sprijin de ordin general, cum ar fi includerea in
strategiile judetene si locale de dezvoltare a unor masuri de sustinere a acestora,
participarea la activitati de economie sociala in parteneriat etc.
In ceea ce priveste intreprinderile de insertie sociala, daca se adopta proiectul, acestea
ar putea beneficiaza de scutire de plata a impozitului pe profit, cu conditia ca cel putin
75% din fondul obtinut prin scutire sa fie reinvestit pentru restructurare sau pentru
achizitionarea de echipamente tehnologice, masini, utilaje, instalatii de lucru si/sau
amenajarea locurilor de munca.
Conditiile pentru ca o societate sa fie recunoscuta drept intreprindere de insertie
sociala sunt:
a) permanent, cel putin 30 % din personalul angajat sa apartina unor categorii de
persoane din grupul vulnerabil;
b) reinvestirea a minim 50% din valoarea profitului pentru dezvoltarea intreprinderii
sociale;
c) incadrarea activitatilor desfasurate de intreprinderea de insertie sociala in obiectivele
planului judetean de dezvoltare
Pe langa scutirea de plata impozitului pe profit, intreprinderile de insertie sociala ar
putea beneficia de urmatoarele facilitati din partea autoritatilor administratiei publice
locale:
a) darea in folosinta gratuita a unor imobile aflate in domeniul public al
unitatilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, in scopul desfasurarii activitatilor
pentru care i-a fost acordata marca sociala;
b) sprijin in promovarea produselor realizate si serviciilor prestate in comunitate,
precum si in identificarea unor piete de desfacere a acestora;
c) sprijin in promovarea turismului si activitatilor conexe acestuia prin valorificarea
patrimoniului istoric si cultural local;

Revista Presei Economice din România
d) acordarea de microcredite;
e) alte drepturi acordate de autoritatile administratiei publice locale.
Finantistii, http://www.finantistii.ro/legislatie/ministerul-muncii-propune-scutirea-deimpozitul-pe-profit-pentru-intreprinderile-de-insertie-sociala-vezi-ce-spune-noul-proiectde-lege-privind-economia-sociala-75076