Revista Presei Economice

Revista Presei Economice din RomâniaRevista Presei EconomiceRomânia03 iunie 2013

Revista Presei Economice din RomâniaCuprinsFonduri europene ....................................................................................................... 6APDRP a lansat un sistem de consiliere on-line pentru fermierii care vor fondurieuropene ................................................................................................................... 6Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a participat la Comitetul deMonitorizare a POS CCE ........................................................................................... 7Ministrul Fondurilor Europene vrea să impună, din iunie, un ritm record de evaluare aproiectelor POSDRU .................................................................................................. 8Rata de absorbţie a fondurilor europene a crescut cu 32% în acest an, respectiv cu103% faţă de aprilie 2012 ........................................................................................ 20România are 7 miliarde euro fonduri europene pentru Strategia de Dezvoltare Rurală2014-2020 ............................................................................................................... 21Investitii .................................................................................................................... 22CJ Alba investeşte 9 mil. lei în repararea drumurilor judeţene ................................. 22Primăria Satu Mare investeşte 1,3 mil. lei într-un sistem de supraveghere video ..... 23Companii ................................................................................................................... 24Anamaria Rotar a plecat de la Romtelecom după doar nouă luni şi a revenit la KIWIFinance .................................................................................................................... 24Doicescu de la Bog‟Art vrea să construiască în Rusia, Belarus şi Irak ..................... 24Un braşovean face 4.000 de euro lunar din servicii de ITP ...................................... 25Proiectul Focsani Plaza, in faliment, scos din nou la licitatie .................................... 26AdePlast continuă investiţiile şi inaugurează o fabrică de polistiren la Roman ......... 27Elisabetta Capannelli din Italia este noul director de ţară al BM pentru România, înlocul lui François Rantrua ........................................................................................ 28Dacia Sandero, pe locul 8 în topul celor mai vândute maşini din Franţa .................. 29

Revista Presei Economice din RomâniaFrancezii fac loc englezilor: Kingfisher a finalizat achiziţia Bricostore ...................... 31Euralis: În absenţa creditării, furnizorii fermierilor s-au transformat în bănci agricole 31De la 1 iunie, regimul microintreprinderilor a devenit optional la infiintare pentruanumite firme ........................................................................................................... 34Şeful Continental Automotive: Angajăm câte 1.000 de oameni pe an ca să facem faţăcererilor în creştere la export ................................................................................... 34MedLife ar putea renunţa la proiectul spitalului din Floreasca .................................. 35Salterra vrea afaceri de 0,5 mil. € dupa ce a inaugurat primul showroom cu salteledin Romania ............................................................................................................. 36Inainte de deshidere, mallul AFI Palace Ploieşti anunţă un grad de ocupare deaproape 90% ........................................................................................................... 38Agentia New Elite, campanie neconventionala de promovare a Romaniei ............... 40Bell Bucharest se transforma in Britanica Learning Centre ...................................... 40Bibiana Stanciulov: Exportul ar reprezenta o şansă de a trece pe profit pentruproducătorul magiunului de Topoloveni ................................................................... 42De ce nu vrea nimeni pompele româneşti nici cu discount de 30% .......................... 43Trenduri şi statistici .................................................................................................. 45Cum a ajuns Romania piata de desfacere internationala pentru legumele si fructelede import .................................................................................................................. 45Numarul muncitorilor romani din Belgia a crescut de patru ori fata de 2008 ............. 48În doar 15 judeţe s-au construit mai mult de 1.000 de locuinţe anul trecut ............... 49Aproximativ jumătate din produsele comercializate în România sunt falsuri ............ 51Românii au cumpărat mărci private de două miliarde de euro ................................. 52Euro testează pragul de 4,4 lei la cursul de schimb de luni dimineaţă ..................... 53Proprietarii cer mai putin pe apartamentele vechi pe care le scot la vanzare ........... 54Turism în România................................................................................................... 56

Revista Presei Economice din RomâniaStatul a dat băncilor business de 3,6 miliarde de euro prin „Prima casă“ ................. 59Topul fondurilor de investiţii deschise cu cele mai mari randamente ........................ 61Finanţe – Bănci ......................................................................................................... 62BNR a imprumutat doua banci cu 353,5 milioane lei, prin licitatia repo .................... 62CEC Bank lanseaza Creditul SRL-D 2013 pentru tinerii antreprenori ....................... 63ASF a declarat ilegale operaţiunile prin care 2.700 de acţionari Armatura au fostscoşi din companie .................................................................................................. 65Eurobank a înregistrat în primul trimestru un profit net de 4,3 milioane de euro înRomânia .................................................................................................................. 66Banca Transilvania se mută în sediu nou după o investiţie de 10 milioane de euro . 67Carpatica a recrutat doi directori adjuncţi de la RBS ................................................ 68Lucian Croitoru, BNR: Reglementarea trebuie să fie compatibilă cu natura umană . 68Profesorul Dinu, ASE: Banii ţinuţi la bancă îşi pierd din valoare ............................... 70De unde încasează asigurătorii cei mai mulţi bani ................................................... 73Generali România estimează o stagnare a afacerilor în acest an, la circa 432milioane lei ............................................................................................................... 74Ministrul Finanţelor: Sectorul bancar a influenţat scăderea încasărilor bugetare dinimpozitul pe profit ..................................................................................................... 75Metropolitan Life: Produsele de asigurare pentru copii, pe un trend ascendent ....... 76Bogdan Chiriţoiu: Sper ca în următoarele luni, cu Guvernul şi BNR, să găsim osoluţie să reducem substanţial comisioanele interbancare ....................................... 78Dobânzile overnight au crescut ................................................................................ 80Bursă ......................................................................................................................... 80Bursa revine pe plus, dar in piata "plictiseala este molipsitoare" .............................. 80BVB închide indecis ................................................................................................. 83

Revista Presei Economice din RomâniaEnergie ...................................................................................................................... 83Cristina Popescu, partener Eversheds Lina & Guia: „Amanarea platii certificatelorverzi va alunga o mare parte a investitorilor straini” ................................................. 83Firma KDF Energy a fost admisa pe Carbon Trade Exchange ................................. 85RAAN obţine derogare pentru plata datoriei de 1,3 milioane lei pentru care urma săse pună sechestru.................................................................................................... 87Constantin Niţă: Situaţia Complexului Energetic Oltenia este 'satisfăcătoare'.......... 90Ministrul Constantin Niţă: Prin POS au fost semnate contracte de 1,4 miliarde leipentru energia verde ................................................................................................ 92Opinii ......................................................................................................................... 94Presa ungară: Daimler evaluează costurile unei fabrici în România ......................... 94Cum comentează analistul telecom Nicolae Oacă articolul „Cinci întrebări despreconcurenţa în economia românească“ ..................................................................... 96„Decât cu banii la bancă, mai bine ridic un bloc“ ...................................................... 97Opinie Daniel Dăianu, prim-vicepreşedinte al ASF - Scandalul “indicilor”, sau când“se pierd pedalele” ................................................................................................... 98Seful Achizitiilor Publice spune, mai in gluma, mai in serios, ca a preluat functia dinprietenie pentru Ponta ............................................................................................ 101Noble Securities: leul - singura monedă din UE care rezistă în faţa dolarului american.............................................................................................................................. 106"Cea mai mare problemă a României în adoptarea unor decizii este apartenenţa laUE" ........................................................................................................................ 108Instituţii .................................................................................................................... 114Rezervele internaţionale - mai 2013 ....................................................................... 114Nicolăescu: Vrem să înfiinţăm patru centre de chirurgie cardiacă pediatrică .......... 115

Revista Presei Economice din RomâniaNicolăescu:E nevoie de 4 mld. euro pentru infrastructura sistemului sanitar. Unde i-om găsi, nu ştiu ...................................................................................................... 116Nica: România a făcut o prostie cu certificatele verzi şi a ajuns cea mainecompetitivă ţară din UE ...................................................................................... 117Nica: Poşta putea fi profitabilă dacă nu ar fi fost devalizată şi jumulită într-o manierăoribilă ..................................................................................................................... 120Ministrul Agriculturii: Micul românesc va fi declarat produs tradiţional .................... 126Constantin: Cerem UE o alocare suplimentara pentru programul de reconversiereplantarela vie ..................................................................................................... 127Chitoiu: Vom promova o OUG pentru impozitarea salariilor compensatorii in cazulCSA, CNVM, CSPP ............................................................................................... 128Finantele au atras 500 milioane lei prin obligatiuni cu scadenta in 2 ani, la unrandament de 4,66% .............................................................................................. 129Ponta:Vreau taxa "pe obraz gros" de 85% la salariile compensatorii de la fostelecomisii ASF ............................................................................................................ 130Romania are de platit 122,1 milioane euro catre FMI, in iunie ................................ 132Se pastreaza taxarea inversa in agricultura ........................................................... 133România şi Estonia vor organiza un forum de afaceri în luna octombrie ................ 135Ministrul delegat pentru IMM-uri a făcut o vizită în judeţul Cluj ............................... 136Ministrul Finanţelor: Guvernul speră să îndeplinească toate ţintele asumate faţă deFMI până la 20 iunie .............................................................................................. 137Fenechiu: Salariile şefilor de companii de stat cu contracte de management nu pot fimodificate; ordonanţa nu e retroactivă ................................................................... 139Ministrul Finanţelor: Misiunea FMI va veni în România în a doua jumătate a lui iulie.............................................................................................................................. 140

Revista Presei Economice din RomâniaFonduri EuropeneFonduri europeneAPDRP a lansat un sistem de consiliere on-line pentru fermierii carevor fonduri europeneAgentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) a lansat un sisteminteractiv de consiliere on-line a potentialilor beneficiari si a beneficiarilor privindaccesarea si derularea fondurilor europene acordate prin Programul National deDezvoltare Rurala (PNDR) 2007 – 2013. Beneficiarii au la dispozitie „Sistemul Expert”,pentru verificarea eligibilitatii investitiei propuse, in vederea accesarii fonduriloreuropene nerambursabile.Cei care doresc sa depuna un proiect de investitii pentru sesiunea din iunie 2013 aMasurii 121 – Modernizarea exploatatiilor agricole, dedicata fermelor de familie cudimensiuni intre 2 si 50 UDE, pot beneficia de suport on-line pe site-ul APDRP invederea identificarii facile a investitiilor eligibile si a conditiilor de accesare.„Sistemul Expert” presupune completarea unui chestionar on-line, in urma caruiabeneficiarii vor putea identifica masura de finantare din PNDR pe care o pot accesa,investitiile eligibile, documentele necesare intocmirii proiectului precum si o estimare apunctajului pe care l-ar putea obtine investitia propusa.Pe langa cei care vor sa depuna un proiect de investitii, in sesiunea din iunie a Masurii121, in acest moment, „Sistemul Expert” vine si in ajutorul celor care vor sa depunaproiecte de investitii prin Grupurile de Actiune Locala (GAL-uri).In scurt timp, tot pe pagina oficiala de internet a APDRP, vor fi disponibile alte douasisteme de consiliere on-line („Tutoriale” si „Simulari”) cu ajutorul carora potentialiibeneficiari sunt informati in mod interactiv despre modalitatea de intocmire a cererilorde finantare, a cererilor de plata si derularea proiectelor finantate prin PNDR.

Revista Presei Economice din RomâniaSistemele de consiliere on-line vor fi adaptate si pentru urmatoarea perioada deprogramare financiara 2014 – 2020.Suportul on-line oferit de APDRP este parte a proiectului P006/ 2012 „Informareapotentialilor beneficiari ai PNDR si dezvoltarea sistemului informatic de gestiune siinstruire a angajatilor”, Componenta 1 „Elaborarea sistemului expert si a tutorialelorpentru informarea potentialilor beneficiari ai PNDR prin intermediul portalului web”finantat prin Masura 511 - Asistenta Tehnica a PNDR.Fonduri structurale, http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=13115&t=StiriMinistrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a participat laComitetul de Monitorizare a POS CCEMinistrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a fost prezent, astăzi, 3 iunie a.c., lareuniunea Comitetului de Monitorizare a Programului Operaţional Sectorial CreştereaCompetitivităţii Economice (POS CCE). Acest program este în continuarepresuspendat, însă Ministerul Fondurilor Europene, împreună cu Autoritatea deManagement şi Organismele Intermediare POS CCE, implementează toate măsurilenecesare pentru reluarea plăţilor de către Comisia Europeană.“Estimăm că Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice vafi deblocat în cel mai scurt timp. În prezent, acest program ocupă penultimul loc înclasamentul celor şapte Programe Operaţionale din punct de vedere al ratei deabsorbţie - 6,77%, însă plăţile către beneficiari reprezintă peste 24% din alocarea UE”,a declarat Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.Până la data de 31 mai a.c., au fost încheiate 2.671 contracte de finanţare pentruutilizarea fondurilor europene alocate României prin intermediul POS CCE, în valoarede aproximativ 14 miliarde lei (3,24 miliarde euro). Din această sumă, fondurileeuropene reprezintă 8,26 miliarde lei (1,92 miliarde euro).

Revista Presei Economice din RomâniaFonduri UE, http://www.fonduri-ue.ro/comunicare/stiri/1548-comitetul-de-monitorizareposcceMinistrul Fondurilor Europene vrea să impună, din iunie, un ritmrecord de evaluare a proiectelor POSDRUMinistrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarat, într-un interviu acordatAGERPRES, că în luna iunie doreşte să impună un ritm rapid pentru evaluareaproiectelor care vor fi depuse în cadrul Programului Operaţional Sectorial DezvoltareaResurselor Umane, astfel încât până la finele lunii să poată fi semnate primelecontracte de finanţare.Ministrul vorbeşte despre posibilitatea ca, pe viitor, sectorul bancar să fie implicat înevaluarea, dar şi implementarea proiectelor, precum şi în transferul de fonduri cătrebeneficiari sau chiar către contractori. De asemenea, după ce a fost adoptată o decizieconform căreia beneficiarii POSDRU depun documente justificative în formatelectronic, se doreşte completarea aplicaţiei, astfel încât un beneficiar al programuluisă poate face singur introducerea datelor în sistem, la depunerea proiectului.El îşi menţine obiectivul privind absorbţia fondurilor UE pentru perioada 2011-2013până în 2015, chiar dacă va fi aplicată regula "n+3", adăugând că aceasta este totuşifoarte utilă pentru a evita riscul de pierdere automată a unor bani, care nu ar fi utilizaţi,urmare a acelor blocări, suspendări din trecut.Teodorovici afirmă că îşi menţine şi dezideratul atingerii unui prag de 50% al absorbţieifondurilor europene până la finele anului.AGERPRES: Aţi anunţat recent că Ministerul Fondurilor Europene (MFE) va trimiteComisiei Europene un pachet complet de propuneri cu o abordare mai simplă şi maieficientă a achiziţiilor publice, bazată pe modelul austriac. Ce presupune acest model?

Revista Presei Economice din RomâniaEugen Teodorovici: E vorba de două pachete de prevederi care se doresc a fi aduselegislaţiei actuale. Odată, modificări care ţin de noi, pe relaţia cu Comisia Europeană,modificări care se aduc la Ordonanţa de Urgenţă 34, iar aici trebuie să discutăm clarcu cei de la Comisia Europeană pentru a agrea orice fel de modificare. E vorba maimult de aspecte care ţin de creşterea pragurilor, subiecte de fond care sunt legate şide directiva europeană pe achiziţii publice.Un al doilea pachet este cel care se referă la chestiuni interne, ceea ce face Hotărâreade Guvern 925, norme de aplicare a Ordonanţei 34. Asta ţine de noi şi nu mai e nevoiesă consultăm CE. Să vă dau un exemplu, la care lucrăm acum. Sper, într-osăptămână, două maxim, să ajungă hotărârea de guvern pe masa Executivului. Şianume: ofertele, când vin, vin în pachet: financiar şi tehnic. Noi o să modificăm, astfelîncât să vină separat oferta tehnică, iar închis, separat, oferta financiară. De ce?Pentru că de fiecare dată când venea un ofertant cu un preţ foarte scăzut, evaluatorulse temea să îl dea afară, chiar dacă avea elemente în acest sens. Nu o făcea pentrucă-şi spunea: 'Aoleu, dacă vine cineva şi mă ia la întrebări, pentru că l-am dat afară peăsta care avea un preţ foarte mic şi spune că am risipit banii publici'. De multe oricâştiga un astfel de ofertant, care după aceea, după o lună-două, întrerupea proiectul,pentru că nu avea cum să îl continue cu banii pe care îi avea. În cazul acestor ofertefinanciare închise, evaluatorul face verificarea tehnică, iar pentru cei care se calificămai departe, în faza a doua, se cheamă toţi ofertanţii, se deschide oferta financiară şise face clasamentul financiar. Toată lumea a primit această modificare cu foarte marebucurie. Am discutat şi cu cei de la Comisie şi mai sunt chestiuni de ordin tehnic, darcare toate aduc o schimbare radicală.AGERPRES: României îi vor fi alocate 21 de miliarde de euro în cadrul Politicii deCoeziune 2014-2020. Recent aţi avut o întâlnire cu premierul Victor Ponta, ministrulFinanţelor, ministrul delegat pentru Buget şi ministrul Mediului, întrevedere în cadrul

Revista Presei Economice din Româniacăreia s-a discutat inclusiv despre felul în care vor fi împărţiţi aceşti bani pe sectoare.Puteţi să ne oferiţi detalii?Eugen Teodorovici: Nu o să intru acum în cifre. În această săptămână am aprobat înGuvern această alocare financiară pe domenii, dar nu neapărat pe sectoare. Estevorba de 11 obiective tematice pe care Comisia Europeană le-a prezentat la Bucureştianul trecut, pe 5 noiembrie, obiective tematice pe care România trebuie să vină săfinanţeze, să propună propriile sale priorităţi. Pe aceste obiective tematice am mers.Nu mai departe. S-au distribuit alocările financiare din suma de 21,8 miliarde de euro.La prima vedere pare o sumă imensă. Când stăm şi discutăm cât merge la fiecaredomeniu în parte, iese o sumă infimă şi niciun ministru nu va fi mulţumit, pentru că nusuntem mulţumiţi per ansamblu, ca ţară, de suma pe care am primit-o. Vom trimiteComisiei Europene, pe 31 mai, acordul de parteneriat, document în care va fi prinsă şiaceastă alocare financiară. Va fi publică toată documentaţia. Mai sunt mici discuţii, 'finetuning' pe anumite chestiuni minore, dar în mare parte s-a agreat. Pe 31 mai închidemdocumentul, îl trimitem Comisiei Europene şi de asemenea va fi pus pe site-ulministerului pentru consultare publică. Vom avea după aceea şi întâlniri la nivelnaţional pentru a aproba acest document într-un cadru formal. Este un proiect, pentrucă până în momentul în care Comisia aprobă noul regulament pe fonduri europene nuare cum să primească oficial acest document. Deci este unul informal. Nu am intrat pece anume vom finanţa, ci pe obiective tematice, pe care CE le-a indicat tuturor statelormembre. După care, fiecare stat în parte finanţează ceea ce crede că este maiimportant pentru el.AGERPRES: După ce trimiteţi acest draft CE, mai poate fi modificat? Pentru că auexistat voci care au reproşat că nu a existat consultare prealabilă?Eugen Teodorovici: Văd că se tot spune că nu există consultare. Între ministere, pepartea de administraţie, în mod clar a fost un proces de consultare reciprocă, au fost

Revista Presei Economice din Româniaîntâlniri ale acestui comitet interministerial, sunt grupuri tematice, unde sunt invitaţi toţipartenerii. Nu doar administraţia publică centrală sau locală. Toată lumea esteimplicată: ONG-uri, toţi partenerii posibili sunt implicaţi în aceste discuţii. Ce nu s-adiscutat încă este partea de alocări financiare, pentru că aici niciodată nu va fi opoveste cu sfârşit fericit, niciun domeniu nu va fi mulţumit de cât i s-a dat, pentru căfiecare se uită doar la domeniul pe care îl coordonează sau în care este implicat. Ceeace nu este corect. Am spus: ''Haideţi să nu privim sectorial, pentru că aşa nimeni nu vafi mulţumit''. Trebuie să privim ca un Guvern în ansamblul economiei, pentru căaceasta este abordarea corectă. Toţi spunem: să investim în sănătate, educaţie,cercetare, unde investeşte orice stat european dezvoltat. Dar după aceea, când venimacasă şi ne uităm la transport, spunem: ''Ştiţi, eu nu am suficienţi bani''. Corect. Pentrucă nu sunt suficienţi bani, aceştia sunt banii. E foarte greu la astfel de discuţii sămulţumeşti pe toată lumea.AGERPRES: La ce alte modificări se pot aştepta cei care vor dori să acceseze fondurieuropene în perioada de programare 2014-2020? Va exista o schimbare de viziune?Există posibilitatea de finanţare a unor proiecte care să vizeze mai multe sectoare?Eugen Teodorovici: Noi pe asta vrem să punem accent. Vor fi gata astfel de proiecte,să zicem singulare, pe care e uşor să le identifici: drumul de acolo până acolo. Suntobligaţii pe care le avem faţă de UE din momentul în care am aderat. La mediu,termenele vin deja în 2015-2018 pentru conformare privind apele uzate şi apă potabilă.Dacă nu facem acele investiţii, plătim amenzi. Dar, desigur, va trebui să insistăm foartemult pe o abordare integrată. De exemplu, vorbeam cu ministrul Sportului şi i-am spuscă pentru acest domeniu, chiar dacă nu avem o alocare directă mare, putem să avemtotuşi proiecte foarte multe sau un sprijin foarte mare. În ce sens? Dacă punem încondiţia de atribuire o cerinţă, de fapt nu e o condiţie restrictivă, este un element înplus: cine demonstrează că pe ofertă financiară a prins o sumă oarecare destinată

Revista Presei Economice din Româniaunor activităţi educaţionale sau de sport - să zicem într-un proiect de 50 de milioane deeuro, poate să pună 10.000 de euro pentru astfel de activităţi - sau care cooptează înproiectul său persoane cu dizabilităţi primeşte un punctaj în plus. În felul acesta am oacţiune care nu e clar conturată, dar pot să am un impact extraordinar. Se pot faceastfel de chestiuni foarte bine şi noi putem să maximizăm impactul acestor finanţări.Aceasta este cheia de fapt. Dacă finanţăm doar ca să finanţăm, nu duce la nimic util.Trebuie să pornim de la ideea, pun un leu, trebuie să câştig ceva înapoi. Nu eu,economia.AGERPRES: Aţi declarat recent că România trebuie să suporte corecţii financiare învaloare de aproape 700 de milioane de euro. Ce fel de nereguli au dus la aplicareaacestor corecţii? Din ce surse vor fi suportate?Eugen Teodorovici: România va trebui să suporte corecţii financiare, din cauza unorgreşeli din sistemul de management şi control pe fonduri europene, în perioada 2009-2012, în special pe partea de achiziţii publice. Adică, am avut structuri ale statuluiANRMAP, UCVAP şi alte entităţi, chiar şi CNSC, care fie au aprobat, fie au avizat, fieau emis decizii, după care Comisia a venit şi a acordat corecţii financiare, invocând ointerpretare greşită a legii pe achiziţii publice. Cum a fost, să spunem, un ordin alANRMAP, Ordinul 51, care prevedea că se pot reduce termenele de depunere aofertelor, iar Comisia a spus: ''Aceasta este o excepţie. Voi aţi făcut din ea o regulă''.Reduci un termen la o licitaţie când e ceva urgent, într-adevăr, cade - Doamnefereşte!- nu ştiu ce clădire şi trebuie urgent să o refaci. În rest, îmi pare rău... Şi pentruchestiunea aceasta, Comisia Europeană a acordat corecţii financiare. Neputând săverifice fiecare proiect în parte, unde s-a făcut o altfel de chestie, a fost considerată ogreşeală sistemică şi, de la cap la coadă, România a primit corecţii financiare.Suma aceasta (700 de milioane de euro - n.r.) este un cost pe care România trebuiesă îl plătească pentru faptul că a permis unor persoane nepregătite să ocupe funcţii

Revista Presei Economice din Româniacheie. Şi poate ar fi bine să învăţăm, ca ţară, pe viitor. Iar la un asemenea nivel, nici nuştii ce să faci. Ce să-i ceri? Ce să plătească? La 700 de milioane de euro, să iei totneamul pe o mie de ani, de acum încolo, poate. Aceasta este o sumă pe careRomânia nu o plăteşte într-un an. În momentul în care CE trimite o cerere derambursare, din ea trebuie să deducă corecţia financiară. Partea bună este că noiputem să evităm pierderea acestor bani, pentru că de aceste 700 de milioane, noitrebuie să trimitem alte proiecte. Nu trimitem alte proiecte, suma rămâne pierdută.Ideea pe care o tot promovez până ce văd că se şi aplică: aceste corecţii financiare nutrebuie să fie imputate beneficiarilor finali, decât acolo unde se fac vinovaţi denerespectarea prevederilor legale. În rest, acolo unde statul, prin aceste structuri decare v-am spus, a dat un aviz, a aprobat o documentaţie într-un mod eronat, nu am dece să îi imput unui beneficiar această culpă. Aceasta este abordarea logică. Lucrăm laun act normativ, avem ordonanţa de urgenţă în curs de finalizare. Sper să fie emisăîntr-o săptămână, maxim două. E un efort bugetar foarte mare şi în momentul în carenoi aprobăm un astfel de act normativ cu o sumă dată, în anul acela intrăm în deficit.Să găsim o cale de compromis: nici să nu omori beneficiarii finali, nici să nu omoribugetul de stat, ca să putem să dăm UE banii. Cert este că eu ţin foarte mult catreburile să fie foarte clare şi să fim fair faţă de beneficiari. Să asigurăm în timp unparteneriat foarte clar: noi ca stat suntem primii obligaţi, după care pot să cerbeneficiarului să-şi facă treaba. De aceea am insistat foarte mult pe acele anulări alepenalităţilor şi dobânzilor pe obligaţii fiscale, de aceea şi Ordonanţa 27, cu decontareape primării. O soluţie foarte bună, cu sprijinul vicepremierului Dragnea, un om careînţelege foarte bine aceste probleme. S-a lovit de ele, în calitate de beneficiar, capreşedinte de consiliu judeţean, şi sprijină aceste iniţiative ale ministerului nostru,pentru că altfel e foarte greu să lupţi pentru fiecare idee. Sunt măsuri care duc lanormalitate.

Revista Presei Economice din RomâniaAGERPRES: Când vor fi reluate plăţile pe cele două programe presuspendate, POSTransporturi şi POS Creşterea Competitivităţii Economice?Eugen Teodorovici: Iunie este termenul la care Comisia trebuie să primească dinpartea noastră evidenţele clare că lucrurile s-au îndreptat. La POS Transport s-a trimisCE documentaţia aferentă, la fel şi la POS CCE. S-a trimis pachetul pe baza căruiasperăm să se ia o decizie pozitivă. În luna iunie vom vedea exact care va fi decizia CE.Poate să fie o deblocare parţială, poate să fie deblocat POSCCE, dar cu excepţiaanumitor axe, pentru care mai e nevoie de timp. Oricum, ei au venit să auditezelucrurile acestea. Pe POS Transport sunt deja săptămâna asta la Bucureşti. Pe POSCCE probabil în luna iunie vor trimite, când vor fi disponibili. Sperăm să ia o deciziepozitivă, pentru că sunt şi bani blocaţi pe tema asta. În acest timp noi a trebuit săsuportăm la plată din bugetul de stat, nu am putut să cerem rambursarea acestorsume. De asemenea, e important mesajul pe care îl dăm beneficiarilor.AGERPRES: Este o certitudine aplicarea pentru România a regulii n+3?Eugen Teodorovici: Nu, pentru ca să fie o certitudine, trebuie să fie aprobată deConsiliu. Comisia Europeană a propus o astfel de soluţie, în urma deciziei de laConsiliul European din februarie. O soluţie care vizează România şi Slovacia: n+2 săfie extins la n+3, pentru 2011 şi 2012. Însă data limită rămâne aceeaşi: 2015. Nu neabatem de la această dată, care rămâne dată de finalizare, dar avem acest spaţiu, săspunem. E şi o măsură normală, din punctul nostru de vedere, al românilor, pentru căîn 2009-2011 au fost deficienţe, suspendări de programe şi măcar mai avem un an dezile să începem să recuperăm. Am deblocat POSDRU, POS Mediu, POR. Mai avemdouă programe de deblocat, după care să creştem viteza de implementare astfel încâtsă ajungem la un procent cât mai mare la final de 2015. Şi anul acesta e important. Încazul în care se va aplica această regulă pentru România, ajută foarte mult la evitareariscului de pierdere automată a unor fonduri, care eventual nu ar fi utilizate, urmare a

Revista Presei Economice din Româniaacelor blocări, suspendări din trecut. Este o parte bună care se va aplica, dar numaidupă ce Consiliul va decide acest lucru. Dar din punctul meu de vedere, am spusfoarte clar: nu vreau să ne lăsăm pe tânjeală. E ca şi cum nu aş aplica regula n+3. Eutrebuie să merg mai departe, cu toate ministerele, ca şi cum această regulă nu s-araplica. Pentru mine va fi acelaşi termen, acelaşi risc.AGERPRES: A existat o decizie conform căreia de la sfârşitul lunii aprilie beneficiariiPOSDRU să depună documente justificative în format electronic. Au început să aparăefectele acestei măsuri? Este posibil ca prevederea depunerii documentelor în formatelectronic să fie extinsă?Eugen Teodorovici: Legat de POSDRU, v-aş spune înainte că am promis că voi lansaîn mai-iunie toate noile call-uri. Vreau ca statul să termine cu tot ce înseamnăîntârziere, restanţă faţă de beneficiarii pe fonduri europene, fie că vorbim de evaluăride proiecte depuse din 2010, care nu au fost nici până în prezent evaluate, fie căvorbim de cereri de rambursare neverificate într-un timp rezonabil, fie că vorbim delansări de noi proiecte. Pe 31 mai, la ora 12,00, a fost termenul limită pentru a seaduce propuneri, modificări la ghidul general pe POSDRU şi la toate ghidurilespecifice. Vreau neapărat ca pe 1 iunie să văd pe site, publicate în mod oficial, ghidulgeneral şi toate call-urile. Adică, lansarea a tot ce înseamnă bani încă neangajaţi pePOSDRU: aproximativ 1,3 miliarde de euro.De pe 1 iunie vom lăsa zece zile la dispoziţia celor interesaţi, iar din a unsprezecea ziîncep depunerile de proiecte. Şi vreau ca ele să fie evaluate pe măsură ce se depun.Vreau să existe, până la final de iunie, chiar şi primele contracte de finanţare semnate.Va fi ceva fantastic, dacă se va întâmpla chestia asta, pentru că va fi pentru prima datăîn istoria României, dar chiar şi pentru Europa va fi foarte rapid. Adică la 1 iunie sălansezi şi la final de lună să ai contract de finanţare semnat. Cred că am fi unicat înEuropa.

Revista Presei Economice din RomâniaLa celelalte programe operaţionale, unde mai sunt bani, la fel. În iunie, poate cel târziuîn prima parte a lui iulie, dar eu vreau să forţez să fie totul în iunie. Lansându-le mairepede am şanse să vină până la final de an bani şi pentru acestea. De exemplu, dacăsemnez pe POSDRU contracte de finanţare de vreo 500 de milioane de euro, până lafinal de an tot aducem 200 de milioane euro documente la plată. Vreau să forţez, cabanii să intre cât mai repede în economie. Nu e uşor, dar nu e imposibil.Nu mai vreau să văd niciun document depus de beneficiar în afară de procesul verbalîn vederea deconturilor, la POSDRU. Veneau unii cu bibliorafturi, cu mii de paginipentru o cerere de rambursare, ceea ce este anormal. Mai mult, vreau să completămaplicaţia sistemului informatic, astfel încât un beneficiar pe POSDRU, în momentul încare a depus proiectul, să îşi facă introducerea datelor singur în sistem, ca după aceeatot ce e legat de acel proiect să fie deja la orice nivel uşor de vizualizat. Vreau săreducem foarte mult documentele care se aduc. Eu sunt împotriva aduceriidocumentelor în momentul în care se depune un proiect. Lasă-l pe om să aducăproiectul, iar o parte din documente, mai ales cele care costă bani, pentru traduceri, săfie aduse doar în momentul în care proiectul este aprobat.În ce priveşte decontările pentru primării am propus sistemul şi pentru privaţi. Ampropus acest lucru când a ieşit ordonanţa de urgenţă.AGERPRES: A existat la momentul respectiv şi o reacţie din partea ONG-urilor caresolicitau extinderea măsurii prin care primăriilor şi agenţiilor de dezvoltareintercomunitară le sunt decontate sumele pentru achitarea facturilor primite de lafurnizorii cu care dezvoltă proiecte din fonduri europene.Eugen Teodorovici: Mai bine decât le reprezint eu interesul, nu o face nimeni. Eu amdovada, actul care a fost emis către avizat. Propunerea era pentru toţi beneficiarii defonduri europene, dar a ieşit pentru primării şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară.E un prim pas. E un cal troian pe care l-am băgat deja în sistem. Am creat emulaţie în

Revista Presei Economice din Româniapiaţă, să vină alături de mine, în efortul de a schimba sistemul, pentru că eu singur nupot s-o fac. Această idee va fi completată cu acoperirea părţii private. Adică dacă unbeneficiar privat primeşte de la furnizorul său factura de echipament şi are 30 de zile laplată, eu fac un fond la bugetul din care plătesc în cele 30 de zile factura furnizorului,astfel încât să nu mai pun presiune pe beneficiarul privat.AGERPRES: De când s-ar putea aplica o astfel de măsură?Eugen Teodorovici: Dacă ar fi după mine, săptămâna viitoare ar fi pe masaGuvernului, dar trebuie să conving, să îi aduc pe cei din piaţă alături de mine şi petoată lumea.AGERPRES: Aţi anunţat că ministerul va angaja experţi care să evalueze proiecteledepuse în special în domeniul competitivităţii, dar şi să verifice cererile de rambursare.Câţi candidaţi s-au înscris? Ce speranţe aveţi legate de eficienţa pe care o vor însistem?Eugen Teodorovici: Procedura a fost una foarte scurtă. Eu susţin că a fost una dintrecele mai transparente proceduri pe care a putut să le facă România în ultimii ani. A fostfoarte simplă, greu de contestat între firme. Sper să semnez zilele acestea cu ei,maxim săptămâna viitoare, dată de la care le şi cer numărul de experţi pe care să îiaducă deja. Foarte curând intră în pâine. Practic o să le cer CV-ul şi va fi implicat înevaluare cineva de la MFE, dar şi cineva de la AM-ul la care trimit experţi. Noi, caminister, dacă treaba a fost făcută bine de acel expert, facem plata către expert. Ochestie simplă şi foarte utilă, pentru că vrem să terminăm de evaluat, cu ajutorulacestor experţi, acele mii de proiecte pe POSCCE care zac din 2010. Şi vreau săreduc foarte mult termenul la plată: vreau între momentul depunerii cererii derambursare şi momentul plăţii să treacă cel mult trei săptămâni.

Revista Presei Economice din RomâniaAGERPRES: Aţi declarat la un moment dat că doriţi o implicare a sectorului bancar,astfel încât acesta să preia anumite verificări pentru accelerarea finanţării. Aţi avutdiscuţii în acest sens?Eugen Teodorovici: Da, am avut discuţii cu ei, şi nu numai pentru evaluare, dar şiimplementare de proiecte. Adică ei să acţioneze chiar ca organism intermediar. Pentruproiecte mari sau un grup de proiecte similare, banca respectivă să facă managementde contract de proiecte. România a folosit asta în trecut, cu BCR dacă nu mă înşel. Nuam de ce să nu merg pe aceeaşi idee, atâta timp cât au fost lucrurile bine făcute.Aş mai vrea neapărat să implicăm o bancă sau un grup de bănci în tot ce înseamnăaceea funcţie pe care vreau s-o luăm de la Ministerul de Finanţe să o ducem însistemul bancar. Anume, transfer de fonduri către beneficiari. Astăzi banii circulă prinsistem, de la Ministerul de Finanţe pleacă la ministerul care are rol de AM, iar de acolomai departe la consiliul local sau la operatorul de apă. Banii au un circuit foarte lung.La fiecare punct din acesta: o persoană-două pentru avizat, documente care se facaiurea, timp pierdut. Dar banii trebuie să ajungă imediat la cel care desfăşoară aceaactivitate, aşa mi se pare normal şi logic, mai ales că o parte din bani se reîntorc dupăaceea la stat. Odată ce din sistem iese bunul de plată, acea bancă sau grup de băncicare vor prelua această funcţie de la Ministerul de Finanţe să transfere banii direct încontul beneficiarului. Astăzi Europa, să zic aşa, se opreşte la nivelul beneficiarului,adică cel dinaintea contractorului. Dar eu vreau să merg mai departe, la nivel decontractor. Adică firma care face drumul, are cont deschis la banca respectivă, a făcutdocumentele la plată, s-au făcut verificările, banca i-a trimis banii în cont, într-o zi saudouă maxim. Mai ales că România a folosit acest sistem în pre-aderare.AGERPRES: Aţi declarat de multe ori că vă menţineţi dezideratul atingerii unui prag de50% al absorbţiei fondurilor europene, în ciuda îndoielilor exprimate de mai multe

Revista Presei Economice din Româniapersoane. Victor Ponta a remarcat că una dintre calităţile dvs este acest optimism. Văsimţiţi uneori descurajat de dificultăţile cu care vă confruntaţi?Eugen Teodorovici: Oricine poate avea momente când simte că bateria, poate, nu maie aşa de încărcată. Strângi din dinţi şi, înainte! Prin faptul că faci parte dinadministraţie, ai o obligaţie în plus, dar ca cetăţean nu ai voie să accepţi ideea căpierzi. Trebuie să fie parte din compoziţia noastră acest lucru. Mai mult, ca oficial, nuam voie... chiar dacă nu ar fi posibil un astfel de procent (50% - n.r.). Eu cred foarteclar că pot să ating acest obiectiv. Cred cu tărie că se poate, pentru că sunt din '91 însistemul acesta. Am 22 de ani de administraţie publică, m-am ocupat de fondurieuropene, de la începutul lor în România. În România nu găsiţi pe fonduri europenemai vechi decât mine. Orice idee pe care am pus-o în practică, am venit cu ea chiar şiînaintea Poloniei. Ideile pe care le pun în aplicare în ultima perioadă - credeţi-mă,pentru că păstrez hârtiile - sunt propuse de mine în 2004, 2005. Idei pe care alţii le-auaplicat după trei-patru-cinci ani. Şi gustul amar credeţi-mă că există. Dar ca români, caoficiali, nu avem voie se ne îndoim de ceea ce putem să facem noi ca ţară. Sunt mulţicare se uită la trecut. Dacă un copil se naşte dintr-o familie nevoiaşă, nu are voie săaspire la o educaţie mai bună? E o abordare pe care încerc să o schimb. Am uitat săfim optimişti. Dar, cred cu tărie că acest lucru se poate întâmpla. Azi Bulgaria este la25-26% şi până la final de an vreau să trec măcar peste Bulgaria. Nu pot să accept căRomânia este pe locul pe care este.AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/199788-Ministrul-Fondurilor-Europene-vrea-sa-impuna-din-iunie-un-ritm-record-de-evaluare-aproiectelor-POSDRU-INTERVIU.html

Revista Presei Economice din RomâniaRata de absorbţie a fondurilor europene a crescut cu 32% în acest an,respectiv cu 103% faţă de aprilie 2012Rata de absorbţie a fondurilor europene a ajuns la sfârşitul lunii mai a.c. la 15,18%.Comparativ cu aprilie 2012, rata de absorbţie a crescut cu 103%. În acelaşi timp, sumatotală atrasă de România din fondurile structurale şi de coeziune a ajuns la peste 2,9miliarde de euro la sfârşitul lunii mai a.c., în creştere cu 32% faţă de valoareaînregistrată în decembrie 2012, respectiv cu 103% faţă de aprilie 2012.“Rata de absorbţie a fondurilor europene şi, implicit, valoarea fondurilor atrase deRomânia au crescut cu 32% în acest an faţă de sfârşitul anului trecut. Totodată, ratade absorbţie este în prezent dublă faţă cea înregistrată la sfârşitul lunii aprilie 2012,fapt care demonstrează că măsurile adoptate în aceasta perioadă de GuvernulRomâniei au avut impact. Ministerul Fondurilor Europene şi celelalte instituţii alestatului român implicate în utilizarea banilor europeni vor continua să implementezetoate măsurile necesare pentru a asigura accelerarea ratei de absorbţie a fondurilorUE“, a declarat Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.În ultimele zile din luna mai a.c., Comisia Europeană a rambursat României noi fonduriîn valoare de aproximativ 155 de milioane de euro. Suma menţionată a fost încasatăprin intermediul a trei programe: Programul Operaţional Sectorial Mediu – peste 116,4milioane de euro, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane –peste 37,7 milioane de euro, respectiv Programul Operaţional Asistenţă Tehnică –aproximativ 0,7 milioane de euro.Fonduri UE, http://www.fonduri-ue.ro/comunicare/stiri/1549-rata-de-absorbtie

Revista Presei Economice din RomâniaRomânia are 7 miliarde euro fonduri europene pentru Strategia deDezvoltare Rurală 2014-2020Director adjunct al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP),Nicolae Popa, spune că în viitorul exerciţiu financiar 2014-2020 România are ladispoziţie peste 7 miliarde de euro fonduri europene pentru Strategia Naţională deDezvoltare Rurală."Avem la dispoziţie pentru investiţii 7,1 miliarde de euro în programul viitor la care seadaugă cofinanţarea naţională 20 la sută, încă 1,4 miliarde de euro. Ne-am gândit sănu ne mai ducem spre 28 de măsuri cum am avut în precedentul program 2007-2013,asta ar înseamna o fragmentare ineficientă a sumelor care ne sunt puse la dispoziţie şine-am gândit la şapte măsuri unde să direcţionăm aceşti bani. În momentul de faţă negândim să acordăm sume importante pentru Măsura 3.22 - dezvoltarea satuluiromânesc, pentru Măsura 1.21 - dezvoltarea exploataţiilor agricole, pentru Măsura1.23 - procesarea produselor agricole, pentru Măsura 1.12 - instalarea tinerilor înmediul rural ca şefi de exploataţii, Măsura 3.13 - încurajarea activităţilor turistice,Măsura 3.12 - înfiinţarea IMM-urilor în mediul rural şi nu în ultimul rând ne vom axaatenţia foarte serioasă spre înfiinţarea şi consolidarea grupurilor de acţiune locală", adeclarat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă susţinută la Constanţa, directorul adjunctal APDRP.Nicolae Popa a menţionat că aceste aspecte nu au fost discutate deocamdată cureprezentanţii Uniunii Europene şi că negocierile vor începe în toamna acestui an."Primele discuţii le începem probabil după septembrie cu Uniunea Europeană. Vremsă continue negocierile şi în 2014 şi noi sperăm ca în septembrie 2014 să putemimplementa primele măsuri de finanţare din programul 2014-2020", a precizat Popa.

Revista Presei Economice din RomâniaEl a afirmat că ar putea exista şi subprograme care să încurajeze anumite zone, dândca exemplu zona montană, dar şi unele zone destinate viticulturii, legumiculturii saupentru creşterea vacilor de carne.Nicolae Popa a mai spus că Agenţia de Plăţi pentruDezvoltare Rurală şi Pescuit îşi doreşte să fie simplificate procedurile, dar şi caatitudinea reprezentanţilor APDRP să fie schimbată radical, să nu mai fie refractară şisă fie cu o mai mare deschidere către beneficiari."Dorim simplificarea procedurilor, a documentaţiilor proiectelor care trebuie depuse.Ne dorim la fiecare oficiu judeţean să înfiinţăm un fel de birouri unice unde sădinamizăm procedura de autorizare, vine fiecare reprezentant al instituţiei pentru atermina în câteva zile cu autorizaţiile şi să nu mai aştepte o lună, două sau chiar trei.Vrem să ne schimbăm comportamentul. Am cerut tuturor colegilor mei din teritoriu săşischimbe radical atitudinea, să nu mai fie refractară, să nu mai fie impulsivă, săconsidere beneficiarul un fel de prieten, un fel de colaborator, un fel de partener înaceastă operaţiune complexă a accesării de fonduri europene pentru că obiectivul estecomun să accesăm cât mai mulţi şi dacă se poate toţi banii veniţi de la UniuneaEuropeană", a explicat Nicolae Popa.Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/romania-are-7-miliarde-euro-fondurieuropene-pentru-strategia-de-dezvoltare-rurala-2014-2020-10916326InvestitiiInvestiţiiCJ Alba investeşte 9 mil. lei în repararea drumurilor judeţeneConsiliul Judeţean Alba a demarat o investiţie în valoare de 9,3 mil. lei (peste 2 mil.euro), susţinută din fonduri proprii, ce presupune realizarea unor lucrări de reparaţii peun nou tronson din drumul judeţean 107K, ce face legătura între comunele Galda deJos şi Mogoş. Segmentul pe care urmează să fie executate lucrări are o lungime deaproximativ 8 km, de la ieşirea din localitatea Poiana Galdei, până la tabăra şcolară

Revista Presei Economice din RomâniaRoica. Lucrările de reparaţii au fost demarate astăzi, urmând să fie finalizate până înluna aprilie 2014.„‟O porţiune din drum a mai fost asfaltată în urmă cu mulţi ani, aflându-se în prezentîntr-o stare proastă. Tronsonul ce se întinde până la ieşire din Poiana Galdei a fostdeja asfaltat de Consiliul Judeţean Alba, iar segmentul de dincolo de tabăra şcolarăRoica, care este în prezent pietruit, îl avem în vedere pentru viitor‟‟ a declarat IonDumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba.ZF, http://www.zf.ro/zf-transilvania/cj-alba-investeste-9-mil-lei-in-repararea-drumurilorjudetene-10921777Primăria Satu Mare investeşte 1,3 mil. lei într-un sistem desupraveghere videoPrimăria Satu Mare a demarat un proiect în valoare totală de peste 1,3 mil. lei(aproximativ 300.000 de euro), fără TVA, pentru realizarea unui sistem desupraveghere video a spaţiilor publice din municipiu. Până în prezent a fost publicatădocumentaţia de atribuire pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), criteriulde atribuirea fiind preţul cel mai scăzut. Termenul limită pentru depunerea oferteloreste 18 iulie.Proiectul presupune furnizarea de echipamente, softuri şi dotari, operaţiuni deinstalare, testare şi punere în funcţiune a sistemului de supraveghere, instruireapersonalului operativ, dar şi asigurarea suportului necesar pentru comunicaţie.Sistemul de supraveghere video a spaţiilor publice din municipiul Satu Mare va ficompus din 66 de camere video, amplasate în 36 de locaţii şi un centru desupraveghere care include o cameră de comandă şi control, cu 2 posturi permanente.ZF, http://www.zf.ro/zf-transilvania/primaria-satu-mare-investeste-1-3-mil-lei-intr-unsistem-de-supraveghere-video-10921725

Revista Presei Economice din RomâniaCompaniiCompaniiAnamaria Rotar a plecat de la Romtelecom după doar nouă luni şi arevenit la KIWI FinanceAnamaria Rotar, managerul care preluase în toamna anului trecut funcţia de directorcoordonator al vânzărilor regionale retail al Romtelecom - unul dintre cei mai marijucători de pe piaţa locală de comunicaţii - a plecat din companie după o perioadă denici un an de zile şi a revenit în cadrul brokerului de credite KIWI Finance, pentru carea mai lucrat în trecut peste trei ani de zile, potrivit datelor de pe piaţă şi informaţiilor depe reţeaua LinkedIn.Ea a revenit la KIWI Finance în funcţia de director de vânzări. Rotar îl înlocuieşte peGabriel Creţu, care fusese recrutat de Kiwi pe poziţia de director de vânzări în martieanul trecut. Creţu a lucrat anterior timp de şapte ani pentru ungurii de la OTP Bank,ocupând funcţia de director de reţea şi vânzări, iar între 2001 şi 2005 a fost directoradjunct în cadrul BCR. El a absolvit Academia de Studii Economice Bucureşti, iar înprezent este profesor asociat la Facultatea de Management din cadrul ASE.ZF, http://www.zf.ro/business-hi-tech/anamaria-rotar-a-plecat-de-la-romtelecom-dupadoar-noua-luni-si-a-revenit-la-kiwi-finance-10918839Doicescu de la Bog’Art vrea să construiască în Rusia, Belarus şi IrakCompania de construcţii Bog‟Art, controlată de omul de afaceri Raul Doicescu,prospectează o serie de pieţe externe, precum Rusia sau Belarus, pe care vrea săintre în acest an. „Pentru 2013 Bog‟Art are ca obiectiv intrarea pe pieţele externe,precum Rusia şi Belarus, dar şi în cele din Arabia Saudită, Irak, Libia, Maroc şi Algeria,ţări care în ultimul timp ne-au atras atenţia. Acestea sunt pieţe cu un mare potenţial deconstrucţii“, a explicat Sorin Greu, directorul general al Bog‟Art. Compania nu are în

Revista Presei Economice din Româniaprezent contracte în străinătate. Compania, care a construit unele dintre cele maiimportante proiecte de birouri din Bucureşti, printre care Charles de Gaulle Plaza sauCity Gate, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de circa 340 de milioane de lei (76de milioane de euro), în creştere cu aproape 5% faţă de anul anterior, în monedanaţională.Spre deosebire de alte mari firme locale de construcţii, care fac afaceri în special dincontractele încheiate cu statul, firma Bog‟Art a avut de-a lungul timpului în principalcontracte în mediul privat.ZF, http://www.zf.ro/zf-24/din-bucuresti-spre-est-doicescu-de-la-bog-art-vrea-saconstruiasca-in-rusia-belarus-si-irak-10918738Un braşovean face 4.000 de euro lunar din servicii de ITPExperienţa în domeniul auto şi dorinţa de a avea propriul business l-a îndemnat peOvidiu Codreanu, 34 de ani, din Braşov să îşi deschidă o staţie de inspecţie tehnicăperiodică (ITP), după ce a luat o finanţare nerambursabilă de 10.000 de euro de lastat. „Sunt de profesie inginer auto, am lucrat în domeniu şi aşa a venit ideeadeschiderii unei afaceri”, spune antreprenorul.În unitatea pe care o deţine în apropierea oraşului Braşov şi care are o suprafaţă de900 de metri pătraţi, Ovidiu Codreanu a investit aproximativ 30.000 de euro, sumă carea inclus amenajarea spaţiului şi echipamentele. În prezent, Simovi Cars SRL-D, firmadeţinută de braşovean, are şase angajaţi, însă antreprenorul spune că nuintenţionează să mai angajeze deocamdată.Activitatea staţiei ITP a început în luna aprilie a anului trecut, iar Codreanumenţionează că vânzările se situează lunar la 15.000-20.000 de lei ( 3.500- 4.800 deeuro). Aceasta înseamnă vânzări în jur de 30.000 de euro anul trecut, potrivit calculelorZF.

Revista Presei Economice din România„Vara vânzările merg mai bine, probabil pentru că toţi îşi fac reviziile în sezonul cald,iar în anul următor revizia expiră în aceeaşi perioadă”, mai spune el. În staţie intră înmedie 15-20 de maşini zilnic. „Vânzările merg, nu la fel ca în mediu urban, dar merg.Am înfiinţat staţia acolo pentru că nu am găsit spaţiu în altă parte”.Pentru perioada următoare antreprenorul aşteaptă ca vânzările să mai crească cu5.000-7.000 de lei lunar. Rulajul la sfârşitul anului al Simovi Cars ar putea depăşi60.000 de euro, potrivit calculelor ZF pe baza informaţiilor furnizate de antreprenor.„Afacerea este destul de profitabilă până acum”, mai spune el.ZF, http://www.zf.ro/zf-24/un-brasovean-face-4-000-de-euro-lunar-din-servicii-de-itp-10919646Proiectul Focsani Plaza, in faliment, scos din nou la licitatieProiectul centrului comercial Focsani Plaza, din apropierea parcului de retailPromenada, va fi scos joi din nou la licitatie publica cu strigare pentru un pret depornire usor redus, de 4,2 milioane de euro fara TVA, valorificarea activelor fiind facutaindividual. Lichidatorul judiciar, RVA Insolvency, a incercat si in luna ianuarie sa vandaproiectul, insa niciun investitor nu a fost interesat, in conditiile in care pretul de pornirea fost stabilit la acea data la 4,5 milioane de euro.Omnium Invest, firma detinuta de omul de afaceri israelian George Steinberg,intentiona in 2008 sa construiasca mall-ului din Focsani cu o suprafata de 31.000 demetri patrati, langa supermarketul Interex dezvoltat tot de Steinberg. El a imprumutatpentru dezvoltarea mall-ului 17 milioane de euro de la Banca Romaneasca si NationalBank of Greece. Investitia a fost inceputa, dar nu a mai fost finalizata, iar Interex ainchis si supermarketul de langa proiect. Astfel, la inceputul anului 2011 firma OmniumInvest, a intrat in faliment.

Revista Presei Economice din RomâniaRVA incearca sa obtinta pentru spatiul fostului supermarket Interex situat pe un terende 2,9 hectare 2,25 milioane de euro fara TVA, iar pe structura nefinalizata a malluluiFocsani Plaza si terenul de 2,2 hectare aferent acestuia 1,46 milioane de euro faraTVA.Lichidatorul vinde si mobilierulDe asemenea, lichidatorul vinde si un teren de aproape 8.000 de metri patrati cu unpret de pornire de 307.000 de euro plus TVA. Lichidatorii vor sa vanda si obiecte demobilier, acoperis sau lifturi si scari rulante. In anii de criza mai multe proiecte decentre comerciale au intrat in insolventa sau in faliment, dar pana in prezent au fostvalorificate doar Tiago Oradea, City Mall si Liberty Center din Bucuresti.Investitorii nu sunt prea interesati de proiectele din orasele de provincie, in prezentfiind scoase la vanzare un mall in Braila, in timp ce dezvoltatorul israelian GTCincearca sa vanda trei centre comerciale in Piatra Neamt, Suceava si Buzau, unde seconfrunta cu dificultati.Business24, http://www.business24.ro/imobiliare/proprietari/proiectul-focsani-plaza-infaliment-scos-din-nou-la-licitatie-1529587AdePlast continuă investiţiile şi inaugurează o fabrică de polistiren laRomanProducătorul de materiale de construcţii AdePlast, controla de omul de afaceri MarcelBărbuţ, a deschis o nouă fabrică de polistiren la Roman, în urma unei investiţii de 3,7milioane de euro. Capacitatea de producţie a noii fabrici se ridică la 700.000 de metricubi pe an, iar în cadrul unităţii vor lucra 49 de angajaţi. AdePlast are în prezent treiplatforme industriale în trei puncte strategice ale ţării - Oradea în nord-vest, Ploieşti însud şi Roman în nord-est.

Revista Presei Economice din România“După ce acum două săptămâni am finalizat platforma industrială de la Oradea, iatăcă, în timp record, am reuşit şi terminarea celei de-a doua platforme din portofoliulnostru industrial, formată dintr-o fabrică de adezivi şi una de polistiren. Investiţia totalăîn obiectivul de la Roman a fost de 16 milioane de euro”, a spus Bărbuţ. AdePlast, careproduce adezivi, vopsea şi polistiren, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de circa41,5 milioane de euro, în creştere cu circa un sfert faţă de anul anterior, iar pentru2013 şi-a propus un rulaj de circa 50 de milioane de euro.Bărbuţ anunţa recent că intenţionează să intre cu producţia pe piaţa ucraineană, undevrea să investească alături de alţi parteneri peste 16 milioane de euro în două fabricide mortare uscate, respectiv polistiren. Anunţul privind investiţiile în capacităţi deproducţie în Ucraina a venit la scurt timp după ce AdePlast a preluat operaţiunilebrandului german de vopsele Düfa, deţinut de grupul german Meffert.ZF, http://www.zf.ro/companii/adeplast-continua-investitiile-si-inaugureaza-o-fabricade-polistiren-la-roman-10919921Elisabetta Capannelli din Italia este noul director de ţară al BM pentruRomânia, în locul lui François RantruaBanca Mondială (BM) a desemnat un nou manager de ţară pentru România înpersoana Elisabettei Capannelli, care se va ocupa de la Bucureşti şi de atribuţiilefuncţiei de manager de ţară pentru Ungaria, se arată într-un comunicat al instituţieifinanciare internaţionale.Mandatul său a început la 7 mai. Anterior, directorul de ţară al BM pentru România şiUngaria a fost François Rantrua, cetăţean francez, numit în funcţie în anul 2010. Între2010 şi 2013 România a luat bani de la Banca Mondială (BM) în cadrul acordului de 20mld. euro încheiat în martie 2009 cu FMI, BM şi Comisia Europeană şi a încheiat unnou acord de finanţare de un miliard de euro pentru restructurarea ANAF.

Revista Presei Economice din RomâniaElisabetta Capannelli, de cetăţenie italiană, s-a alăturat echipei BM în 1998, caeconomist în cadrul departa-mentului de dezvoltare urbană din regiunea Asia de Est şiPacific.Ea a deţinut mai multe poziţii de-a lungul timpului, printre care cea de manager deprogram pentru Participarea Sectorului Privat la Infrastructură în regiunea OrientulMijlociu şi Africa de Nord şi lider de sector pentru departamentul DezvoltareSustenabilă în regiunea Europa şi Asia Centrală, se arată în comunicat.În perioada 2005-2008, Capannelli a lucrat la Comisia Euro-peană unde, printre altele,a răspuns de portofoliul internaţional al biroului comisarului european Joaquin Almunia,la acea dată comisar pentru afaceri economice şi monetare. Înainte de a lucra laBanca Mondială, Elisabetta Capannelli a lucrat la Manila, la Asian Development Bankpentru regiunile Asia de Sud, Asia de Est şi Pacific. Anterior, ea a mai lucrat în Italia caeconomist la Nomisma, ca partener la o firmă de consultanţă în economie şieconometrie, profesor şi cercetător.Capannelli deţine o diplomă în studii politice cu specializarea economie laUniversitatea Bologna şi un masterat în economia dezvoltării la Sussex University.ZF, http://www.zf.ro/zf-24/elisabetta-capannelli-din-italia-este-noul-director-de-tara-albm-pentru-romania-in-locul-lui-fran-ois-rantrua-10918578Dacia Sandero, pe locul 8 în topul celor mai vândute maşini din FranţaÎnmatriculările de autoturisme noi Dacia în Franţa au crescut cu numai 0,4% în mai, la6.832 unităţi, o încetinire puternică faţă de ritmul din lunile precedente, însă pentruprimele cinci luni înregistrează cel mai puternic avans, de 18,1%, la 37.179 unităţi.Piaţa autovehiculelor noi din Franţa a rămas pe scădere puternică, chiar dacă declinuls-a mai temperat faţă de începutul anului. Înmatriculările din Franţa au scăzut cu10,3% în mai, la 148.554 unităţi, în timp ce în primele cinci luni reculul a fost de 11,9%,

Revista Presei Economice din Româniala 840.185 unităţi, potrivit datelor anunţate, luni, de Comitetul Constructorilor Francezide Automobile. Cota de piaţă a Dacia a avansat în mai de la 4,11% anul trecut la4,6%. Dacia a consemnat un avans al vânzărilor de peste 19% în aprilie, după ocreştere de aproape 30% în martie.Înmatriculările grupului Renault, care deţine Dacia, au scăzut cu 16,5%, la 30.837unităţi în mai, în timp ce marca Renault a consemnat o scădere de 20,3%, la 24.005unităţi. Cota de piaţă a grupului se situează la 20,76%. În primele cinci luni, cota Daciape piaţa autovehiculelor noi a urcat de la 3,75% anul trecut la 5,02%.Grupul francez a înregistrat un declin de 9,2% în primele cinci luni, la 171.976 unităţi,în timp ce pentru marca Renault scăderea a fost de 14,7%, 134.797 unităţi. Cota depiaţă a producătorului auto francez s-a situat la 23,23%, în urcare uşoară de la 22,55%în aceeaşi perioadă anul trecut. Dacia Sandero a urcat pentru primele cinci luni pepoziţia a opta în topul celor mai bine vândute autoturisme din Franţa, după ce înianuarie-aprilie ocupa locul zece. Înmatriculările Sandero în Franţa s-au situat la cinciluni la 15.985 unităţi, reprezentând o cotă de piaţă de 2,2%.În top 100 se mai află şi Dacia Duster pe locul 15, cu 12.141 unităţi şi cotă de piaţă de1,6%, Dacia Lodgy pe 32, cu 5.475 unităţi şi cotă de piaţă de 0,7%, şi Dacia Dokker pe79, cu 2.626 unităţi şi cotă de piaţă de 0,4%. Pe segmentul autovehiculelor comercialeuşoare, înmatriculările Dacia au scăzut cu 34%, la 282 unităţi în mai şi cu 29,7% înprimele cinci luni, la 1.502 unităţi. Piaţa de profil din Franţa a scăzut cu 11,2% în mai,la 28.298 unităţi, iar în intervalul ianuarie-mai cu 9,3%, la unităţi 153.488 unităţi.Vânzările Dacia la nivel global au crescut anul trecut cu 4,8% faţă de 2011, la 359.822autovehicule, din care puţin peste 6% au fost comercializate în România, undecompania s-a menţinut totuşi lider, iar cele mai mari pieţe de desfacere au rămasFranţa (23,4%), Germania (13%), Algeria, Turcia şi Italia.

Revista Presei Economice din RomâniaFranţa a dominat în 2012 topul vânzărilor Dacia pe ţări, cu 84.522 unităţicomercializate, urmată de Germania, cu 46.590 unităţi şi de Algeria, cu 41.710vehicule. Topul vânzărilor externe este continuat de Turcia - 28.964 autovehicule, Italia- 26.832 şi Spania - 17.847.ZF, http://www.zf.ro/auto/dacia-sandero-pe-locul-8-in-topul-celor-mai-vandute-masinidin-franta-10920916Francezii fac loc englezilor: Kingfisher a finalizat achiziţia BricostoreGrupul britanic Kingfisher, cu afaceri anuale de circa 12 mld. euro, are undă verde laintrarea pe piaţa locală de bricolaj, după ce vineri a semnat contractul final (closingul)pentru preluarea reţelei cu 15 magazine Bricostore, au declarat pentru ZF surseapropiate tranzacţiei.Acordul final vine la circa o lună şi jumătate după anunţul celor două companii cuprivire la realizarea acestei tranzacţii, în urma căreia magazinele Bricostore vor fitransformate în Brico Depot, brandul sub care britanicii activează în Franţa.ZF, http://www.zf.ro/zf-24/francezii-fac-loc-englezilor-kingfisher-a-finalizat-achizitiabricostore-10918522Euralis: În absenţa creditării, furnizorii fermierilor s-au transformat înbănci agricoleFlorin Constantin, country manager pentru România şi Bulgaria al Euralis: „Am crescutde la 1 milion de euro vânzări în 2009 până la 5 milioane de euro anul trecut, iar pentruacest an estimăm încasări de 6-7 milioane de euro“Furnizorii de seminţe, îngrăşăminte şi pesticide au devenit „adevăratele bănci“ dinagricultură în con-diţiile în care aceste companii finanţează an de an afacerilefermierilor cu un total de 2 miliarde de euro, spune Florin Constantin, country manager

Revista Presei Economice din Româniapentru România şi Bulgaria al producătorului de seminţe agricole certificate Euralis.Practic, furnizorii ali-mentează fermele locale pe credit, iar banii sunt încasaţi larecoltă. „Pe şapte milioane de hectare în România se face cultură mare (cereale şiplante oleaginoase - n.red.), iar 80% din aceste suprafeţe sunt exploatate în sistemsemiextensiv cu o investiţie medie în inputuri (seminţe, îngrăşăminte, pesticide - n.red.)la hectar de 200-400 euro, ceea ce înseamnă investiţii de până la 2 miliarde deeuro/an. De aceşti bani, noi, furnizorii de inputuri, finanţăm agricultura“, explicăConstantin, 32 de ani, care conduce afacerile cu seminţe ale francezilor de la Euralisdin 2009.Expunerea băncilor şi a creditorilor nonbancari în agricultură a crescut cu până la200% faţă de acum trei ani, dar stocul de împrumuturi cumulate este de numai 3,3miliarde de euro, ceea ce înseamnă 6,5% din finanţările acordate companiilor la nivelde economie.În contextul în care băncile evită sectorul agricol, furnizorii de seminţe, îngrăşămintesau pesticide au acoperit locul liber din piaţă. Acum grosul vânzărilor de inputuri seface pe credit pentru că în lipsa unor venituri constante fermierii preferă să plăteascădupă recoltă. Riscurile acestei strategii s-au văzut anul trecut atunci când seceta amuşcat adânc din productivitatea agricul-torilor. „Anul trecut a fost unul greu, ne vomrecupera 99% din bani, dar cu întârziere“, explică Florin Constantin.Francezii de la Euralis nu se expun direct pe afacerile fermierilor, încasările companieifiind dependente de plăţile făcute de cei 50 de distribuitori care livrează în piaţăseminţele certificate.Estimează afaceri de 7 milioane de euroFrancezii de la Euralis mizează pe majorarea cu 40% a afacerilor pe care le fac pepiaţa locală, pe fondul unui an agricol mai bun. „Am crescut de la 1 milion de euro

Revista Presei Economice din Româniavânzări în 2009 până la 5 milioane de euro anul trecut, iar pentru acest an estimămîncasări de 6-7 milioane de euro“, explică Constantin.Ultimele date publice de la Ministerul Finanţelor, cele pe 2011, arată că în acel ancompania a avut în România afaceri de 1,2 milioane de euro. Explicaţia lui FlorinConstantin este că strategia grupului francez este să factureze aproape toate vânzăriledirect în conturile companiei-mamă.Deşi piaţa din România este una dintre cele mai atractive pentru vânzarea de seminţecertificate, Euralis nu s-a grăbit să pună până acum în teren o politică de investiţii înstaţii de condiţionare a seminţelor, aşa cum au făcut competitori precum Monsanto sauPioneer. Acum compania importă seminţele din Franţa, acolo unde fermierii dincooperativa agricolă ce deţine Euralis multiplică seminţele. Pe plan local Euralis,companie cu afaceri de 1,3 mld. euro şi 5.000 de angajaţi, are o staţie de cercetare înjudeţul Ialomiţa, în care a investit 0,5 milioane de euro.Compania franceză are acum în România 40 de angajaţi, dublu faţă de anul 2011.Afaceri similare în Bulgaria pe o piaţă cu două treimi mai micăŞeful Euralis mai spune că încasările din Bulgaria sunt similare cu cele din România,deşi piaţa agricolă bulgărească este mult mai mică. Afacerile mai mari vin şi pentru căaceastă piaţă agricolă nu este la fel de fragmentată precum cea locală.„Business-ul din Bulgaria este mult mai solid iar pe o piaţă de două ori mai mică facemaceeaşi cifră de afaceri. Ei au două avantaje, nu au distrus exploataţiile iar agriculturaeste mult mai coerentă, au pus bani de-o parte şi au investit în silozuri încă de laînceput“. Euralis concurează pe piaţa seminţelor certificate pentru agricultură cugrupuri multinaţionale precum Monsanto, Pioneer dar şi cu alte companii francezeprecum Caussade Semences sau Limagrain.ZF, http://www.zf.ro/companii/euralis-in-absenta-creditarii-furnizorii-fermierilor-s-autransformat-in-banci-agricole-10918399

Revista Presei Economice din RomâniaDe la 1 iunie, regimul microintreprinderilor a devenit optional lainfiintare pentru anumite firmeSocietatile comerciale cu un capital social de cel putin 25.000 de euro pot alege, lainfiintare, sa plateasca impozit pe profit sau impozit pe veniturile microintreprinderilor.Posibilitatea de optiune a fost introdusa in Codul fiscal printr-o lege publicata recent,noile prevederi aplicandu-se incepand cu 1 iunie.Legea nr. 168/2013, publicata in Monitorul Oficial nr. 310, din 29 mai 2013, dacontribuabililor care indeplinesc conditia de capital social posibilitatea sa opteze pentruunul din cele doua regimuri de impozitare. Actul normativ aproba OG nr. 8/2013,ordonanta care a modificat Codul fiscal la finalul lunii ianuarie.Va reamintim ca OG nr. 8/2013 a obligat toate firmele care realizeaza venituri sub65.000 de euro, inclusiv cele care se infiinteaza in cursul anului, indiferent de numarulde salariati, sa plateasca impozit pe veniturile microintreprinderilor incepand de la 1februarie 2013, chiar daca pana atunci ele erau platitoare de impozit pe profit. Practic,de la 1 februarie, nicio societate privata cu venituri sub plafonul amintit sau nouinfiintatanu mai putea plati 16% impozit pe profit, ci devenea obligata sa aplice regimulfiscal al microintreprinderilor, care presupune plata unui impozit de 3% pe veniturilerealizate.Business24,http://www.business24.ro/imm/lege-imm/de-la-1-iunie-regimulmicrointreprinderilor-a-devenit-optional-la-infiintare-pentru-anumite-firme-1529614Şeful Continental Automotive: Angajăm câte 1.000 de oameni pe an casă facem faţă cererilor în creştere la exportProducătorul de componente auto Continental Automotive România, cu afaceri de 270mil. euro în 2011, continuă investiţiile pe plan local şi urmează să creeze 1.000 de noilocuri de muncă. Grupul german a ajuns la aproximativ 11.000 de angajaţi în România.

Revista Presei Economice din România„Compania noastră se concentrează în principal pe pieţele externe, produsele fiinddestinate marii majorităţi a producătorilor de automobile din lume. Importante pentruconsolidarea şi dezvoltarea afacerilor noastre în Ro-mânia sunt infrastructuracalitativă, sistemul de educaţie şi stabilitatea sistemului fiscal, iar pentru stimulareanoilor investiţii, subvenţiile din partea statului român sunt determinante“, a subliniatChristian von Albrichsfeld, directorul general al Continental Automotive România şimanager pentru cercetare şi dezvoltare al companiei pe România.Continental Automotive România a avut în 2011 un număr mediu de apoape 3.500 deangajaţi.Noua uzină de la Ghimbav şi extinderea centrului de inginerie de la Timişoara vorconduce la crearea de locuri de muncă în cadrul Continental, consolidându-i poziţia caunul dintre cei mai importanţi jucători din industria auto locală, alături de Dacia şi Ford.„Anul trecut am angajat în jur de 1.000 de noi colegi şi această tendinţă se va păstra şianul acesta. Pentru Continental România, un candidat ideal nu este neapărat doar unpotenţial angajat care ştie foarte bine limbi străine şi care are cunoştinţe tehnice pestemedie. Viitorul angajat deţine abilităţi-cheie pentru businessul nostru, fiind capabil săofere un avantaj competitiv şi care, odată angajat, ar trebui să devină obiectul unorprograme de retenţie, dar şi de formare de succesori şi de transfer de competenţe“, amai spus Christian von Albrichsfeld. Două proiecte de investiţii în provincie în 2013ZF, http://www.zf.ro/companii/seful-continental-automotive-angajam-cate-1-000-deoameni-pe-an-ca-sa-facem-fata-cererilor-in-crestere-la-export-10912960MedLife ar putea renunţa la proiectul spitalului din FloreascaMihail Marcu, preşedintele MedLife: Spitalul Floreasca probabil că nu va fi finalizat dincauza modului de contractare (cu Casa de Asigurări de Sănătate – n.red.), deşi avemautorizaţia de construire

Revista Presei Economice din RomâniaOperatorul de servicii medicale private MedLife, controlat de familia Marcu, vadeschide anul acesta „cel puţin“ două hiperclinici în ţară urmândă să ajungă la 11unităţi, în urma unor investiţii de 3,5 mil. euro, însă ar putea renunţa la proiectulspitalului din zona Floreasca.„Spitalul Floreasca probabil că nu va fi finalizat din cauza modului de contractare (cuCasa de Asigurări de Sănătate – n.red.), deşi avem autorizaţia de construire“, a spusMihail Marcu, preşedintele MedLife. Compania a anunţat în 2011 că intenţionează sădeschidă un spital în zona Florească vizavi de Spitalul Floreasca de stat şi deEuroclinic (al Regina Maria), zonă considerată punctul „zero“ al serviciilor spitaliceşti.Spaţiul de 6.570 mp din zona Floreasca, promovat anterior de MedLife pentrudeschiderea spitalului, apare acum pe site-ul imobiliar al Romtelecom – proprietarulspaţiului - ca fiind de închiriat. Pagina de internet dedicată proprietăţilor imobiliare aleRomtelecom, unul dintre cei mai mari operatori de telecomunicaţii de pe piaţa locală, afost lansată în 2010 şi include proprietăţile companiei disponibile pentru închiriere sauvânzare. Reprezentanţii Romtelecom nu au făcut niciun comnetariu până la închidereaediţiei.ZF, http://www.zf.ro/companii/medlife-ar-putea-renunta-la-proiectul-spitalului-dinfloreasca-10910357Salterra vrea afaceri de 0,5 mil. € dupa ce a inaugurat primulshowroom cu saltele din RomaniaSalterra, companie specializata in produse dedicate somnului, a deschis primulshowroom din Romania, in urma unei investitii care s-a ridicat la 40.000 de euro.Evenimentul vine la numai doua luni dupa intrarea companiei pe piata de profil locala,prin intermediul site-ului Salterra.ro.

Revista Presei Economice din RomâniaShowroom-ul Salterra este amplasat in centrul Capitalei si are o suprafata totala de115 metri patrati. Colectia din magazin cuprinde 4 marci ale grupului Pikolin, lidereuropean in produse dedicate somnului. In plus, portofoliul contine marca Tempur si oserie de produse fabricate in Romania. In magazinul Salterra din centrul Capitalei suntdisponibile peste 300 de articole din toate gamele disponibile spre vanzare, de lasaltele, microsaltele, somiere si pana la pilote, perne, lenjerii de pat sau protectii desaltea.“Suntem convinsi ca magazinul din Bucuresti se va bucura de succes si ne gandimdeja la extinderea numarului de magazine. Urmatorul oras unde ne dorim sa existe unmagazin cu produsele Salterra este Brasov, iar acest obiectiv vrem sa-l indeplinim inanul urmator. Pe masura dezvoltarii afacerii pe plan local, toate orasele mari din tarapot reprezenta locatii viitoare pentru magazinele Salterra”, a declarat Marcela Moss,director general Salterra.Vanzarile ce vor fi inregistrate de showroom-ul Salterra din Bucuresti vor contribui larealizarea obiectivelor fixate de companie pentru primul an de functionare in Romania,de a obtine o valoare a cifrei de afaceri de 500.000 de euro si un volum de vanzari deaproximativ 4.500 de produse.Magazinul Salterra din Bucuresti se afla in cladirea America House din Piata Victoriei.Oferta Salterra este completata de produse business to business dedicate lanturilorhoteliere, pensiunilor si motelurilor.Principalul concurent pe piata de saltele din Romania este Dormeo.Wall Street: http://www.wall-street.ro/articol/Companii/149503/salterra-vrea-afaceri-de-0-5-mil-dupa-ce-a-inaugurat-primul-showroom-de-saltele-dinromania.html#ixzz2VAzpbsDN

Revista Presei Economice din RomâniaInainte de deshidere, mallul AFI Palace Ploieşti anunţă un grad deocupare de aproape 90%AFI Europe România a închiriat aproape 90% din AFI Palace Ploieşti, primul şisingurul mall modern aflat în construcţie în centrul oraşului Ploieşti, care se vadeschide pe 3 Octombrie 2013.Noile contracte de închiriere, care au fost semnate recent, includ Koton, renumitulbrand internaţional de modă, care a închiriat 1.000 metri pătraţi pe coridorul fashion.Koton se alătură unei lungi liste de branduri de modă, de divertisment, de petrecere atimpului liber si de servicii, care au semnat recent contracte de închiriere, precumSmyk, Vicina, Hello Kitty, Sabon, Cărtureşti, Jack and Jones, Braiconf, Leonardo,Kenvelo şi multe altele.Pe parcursul ultimelor zile, AFI a semnat, de asemenea, un acord de închiriere de2.200 metri pătraţi cu ,,Moving”, un lanţ de cluburi de fitness din România în plinăascensiune, cu locaţii în Otopeni, Bucureşti (se va deschide în curând), Iaşi, Cluj şi,acum, în Ploieşti.Ultimele închirieri se adaugă unei liste ample de chiriaşi, în care sunt incluşihipermarketul Cora, Flanco, H&M, New Look, Reserved, Musette, TimeOut, Collins,Nike, Aldo, Motivi, Otter, Lee Cooper, Il Passo, B&B, Jolidon, ID Sarrieri, MOA, KitchenShop. Mai mult decât atât, o serie de branduri exclusiviste se află la momentul actualîn stadiul negocierilor finale.Zona de restaurante este deja închiriată în totalitate unor branduri precum KFC,McDonald‟s, El Bacha Restaurant, Pizza Dominium, Thang Long Vietnamese food şialtele. ,,Atunci când construieşti mixul şi proporţia corectă de businessuri într-un mall,adică branduri de modă, de servicii, de petrecere a timpului liber şi de divertisment,concetrându-te, în acelaşi timp, numai asupra brandurilor de vârf, clienţii dispun de omai mare varietate de activităţi atunci când vizitează mallul, ceea ce le îmbunătăţeşte

Revista Presei Economice din Româniaexperienţa de cumpărare şi satisfacţia. Acest lucru este cu atât mai valabil în cazulmallurilor localizate în centrele oraşelor, cum este cazul AFI Palace Ploieşti”, a declaratDavid Hay, CEO AFI Europe România.Datorită succesului în închirierea mallului, AFI a înaintat cu lucrările la Faza a 2-a,concentrându-se pe extinderea chiriaşilor din zona entertainment şi pe atracţii. Faza a2-a va oferi 4.000 de metri pătraţi în plus pentru închiriere. O mare parte din spaţiu afost deja închiriat unor operatori internaţionali din industria de divertisment, precumCinema City, cel mai mare operator de cinema din România şi din întreaga EuropaCentrală şi de Est. Cinema City a semnat un acord pentru complexul său de cinema înspaţiul nou extins.Într-un alt centru de divertisment din cadrul AFI Palace Ploieşti, operatorulinternaţional Ice-Rink, prezent şi în AFI Palace Cotroceni, va deschide un patinoarspectaculos de 450 metri pătraţi, care va fi operaţional pe tot parcursul anului. CinemaulXD (cinema 6D), precum şi centrul Play Station au semnat, de asemenea, uncontract de închiriere şi vor fi localizate aproape de patinoar. Complexul Ice Rink,incluzând spaţiul de joacă al copiilor, va fi dat în funcţiune odată cu marea deshidere amallului.Combinaţia completă de distracţii va confirma AFI Palace Ploieşti ca principalul mall şicentru de cumpărături din Ploieşti. Conceptul unic pe care AFI Europe l-a folosit pentrua proiecta AFI Palace Ploiesti este unul generator de trafic, care va influenta in moddirect cresterea cifrei de afaceri a retailerilor.După încheiere (Faza 1 şi 2), AFI Palace Cotroceni va oferi o suprafaţă închiriabilătotală de 33.000 metri pătraţi.Income, http://incomemagazine.ro/articole/inainte-de-deshidere-mallul-afi-palaceploiesti-anunta-un-grad-de-ocupare-de-aproape-90

Revista Presei Economice din RomâniaAgentia New Elite, campanie neconventionala de promovare aRomanieiInteresati de ideea lui George Focsa de a strabate pe bicicleta timp de doua luni tarilenordice, creativii de la agentia New Elite au realizat o campanie de informare si atractiea brandurilor din aceste tari, catre Romania.Pornind din Stockholm, George Focsa vapedala spre cel mai nordic punct al Europei apoi va cobori prin Finlanda spre punctulde intoarcere totalizand 3.500 km.In tot acest timp, imbracamintea si cortul lui George vor fi inscriptionate cu mesajul „Bring your brand to Romania", precum si adresa site-ului agentiei. Prin acestacampanie agentia de branding New Elite isi propune sa ofere informatii referitoare laclimatul economic al tarii noastre.In plus, prin initiativa ciclistului roman, tarile nordice care nu ne cunosc suficient tara sicultura vor putea gasi informatii relevante despre Romania.Income,http://incomemagazine.ro/articole/agentia-new-elite-campanieneconventionala-de-promovare-a-romanieiBell Bucharest se transforma in Britanica Learning CentreBell Bucharest, unul dintre furnizorii de servicii lingvistice pentru companii nationale simultinationale, se transforma in Britanica Learning Centre din luna iunie a acestui an.Firma vizeaza extinderea si diversificarea serviciilor oferite, cresterea bazei de clienti,dar si afaceri de un milion de euro.Bell Bucharest s-a lansat pe piata de profil din Romania in anul 2005, iar in 2007 s-aafiliat la reteaua internationala de centre de limbi straine Bell Worldwide, cu sediul inMarea Britanie. Incepand cu luna iunie a acestui an, compania va functiona subnumele de Britanica Learning Centre. Decizia de schimbare a brandului a venit inmomentul in care partenerul companiei din Marea Britanie a decis sa se reorienteze

Revista Presei Economice din Româniacatre Asia si Orientul Mijlociu si sa isi inchida operatiunile din Europa. “Suntem mandrica am fost asociati cu scoala infiintata de Carmen si Gabriel Olariu. Parteneriatulnostru de cinci ani a fost extrem de fructuos si ne-am bucurat enorm sa vedem scoaladevenind din ce in ce mai puternica. Vointa sa de a oferi training lingvistic de inaltacalitate a dus la acordarea acreditarii EAQUALS in 2012. Suntem convinsi ca scoalava continua sa fie un centru de excelenta in activitatea sa independenta ca BritanicaLearning Centre”, a spus Bruce Milne, Bell Worldwide Programmes Manager.In momentul de fata, Britanica are un corp administrativ format din 15 persoane, unnumar de 36 de traineri in Bucuresti care predau catre mediul corporatist, 22 deprofesori care predau copiilor si peste 100 de colaboratori in tara. Centrul lingvisticplanuieste sa isi mareasca echipa in acest an, in concordanta cu planurile dedezvoltare pe care le are.De asemenea, compania estimeaza sa atinga o cifra deafaceri de un milion de euro in 2013. “Dupa cinci ani de colaborare cu partenerii dinMarea Britanie si folosind experienta acumulata in cei peste opt ani de existenta pepiata de servicii lingvistice din Romania, am decis sa construim un brand nationalputernic sub numele de Britanica Learning Centre”, a declarat Carmen Olariu, fondatoral companiei.Anual, Britanica pregateste peste 2.000 de cursanti adulti si copii, iar profesoriicentrului totalizeaza un numar de circa 200.000 de ore predate/cursant.Printre celemai solicitate servicii in cadrul companiei se numara cursurile de limba engleza pentrucompanii si copii, in proportie de 80%, dar si cele de limba germana. Dintre clientiiBritanica, jumatate sunt reprezentati de corporatii, iar jumatate de copii.“Un fenomeninteresant pe care l-am observat in Bucuresti este dat de ascensiunea limbii ruse si alimbii romane pentru straini, predata prin intermediul rusei. Acest lucru se explica prinfaptul ca avem companii din domeniul energetic prezente pe piata, cu capital rusescsau care provin din zona de influenta ruseasca”, a explicat Carmen Olariu.

Revista Presei Economice din RomâniaFinantistii, http://www.finantistii.ro/companii/bell-bucharest-se-transforma-in-britanicalearning-centre-78735Bibiana Stanciulov: Exportul ar reprezenta o şansă de a trece pe profitpentru producătorul magiunului de TopoloveniPosibilitatea de a exporta va permite companiei Sonimpex Topoloveni, producătorulmagiunului din această localitate, să treacă pe profit, a declarat luni director general alcompaniei, Bibiana Stanciulov.'Profitul este undeva sub pământ. Profit încă nu este pentru că să nu uităm că acoloam făcut o investiţie foarte mare care nu s-a amortizat încă....La primul export suntsigură că vom trece la un profit adevărat. Aceasta îmi şi doresc pentru că totuşi şi pânăla capăt este o afacere', a spus Bibiana Stanciulov.În prezent, compania are o cifră de afaceri de 1,3-1,5 milioane de euro anual, iarproducţia este de până în 200 de tone, incluzând magiun, zacuscă şi pasta de tomate,însă capacitatea fabricii ar fi de peste 500 de tone. Acesta a spus că nu se puneproblema materiei prime. 'Vin foarte mulţi şi ne oferă. Condiţia este ca prunii să nu fiestropiţi. Iar în toamnă vom avea primul an cu magiun în conversie ecologică, de laIancu Jianu luăm, din judeţul Olt. Va fi primul an în care va apărea magiun în conversieecologică', a spus Bibiana Stanciulov.Acesta a explicat că de când apare primul fruct proaspăt şi până în decembrie când sepoate realiza zacusca de ciuperci, fabrica ar putea să lucreze nonstop. La început,când compania producea doar magiunul, programul se rezuma la lunile august -septembrie. Sonimpex Topoloveni realizează în prezent 18 produse.Bibiana Stanciulov a precizat recent, într-un interviu pentru AGERPRES, că de la 1august va demara primele acţiuni de promovare în Elveţia în cadrul primului proiectaprobat României pentru pieţele Norvegia, Federaţia Rusă şi Elveţia, magiunul urmând

Revista Presei Economice din Româniasă fie "plimbat" în târguri, unde oamenii pot degusta, dar şi în magazine, cu mostre.Magiunul de Topoloveni va beneficia pe aceste pieţe şi de publicitate.De asemenea, magiunul de Topoloveni ar putea fi promovat în Dubai şi America deNord printr-un nou proiect european câştigat de societatea Sonimpex Topoloveni, încomun cu un consorţiu de producători din Grecia, valoarea atribuită promovăriiprodusului românesc fiind de circa 500.000 de euro.AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/200372-Bibiana-Stanciulov-Exportul-ar-reprezenta-o-sansa-de-a-trece-pe-profit-pentru-producatorulmagiunului-de-Topoloveni.htmlDe ce nu vrea nimeni pompele româneşti nici cu discount de 30%Fabrica de pompe Aversa nu s-a vândut nici la a patra licitaţie, deşi preţul a coborât cu30%. Mai există o şansă săptămâna viitoare, la un discount de 40%. Dacă tot nu seprezintă nimeni, procedurile se vor relua. Interesaţi ar fi doar dezvoltatorii imobiliari,însă statul vrea o companie care să continue producţia de pompe.Cea de-a patra licitaţie pentru vânzarea activelor fabricii de pompe Aversa, în faliment,s-a încheiat ca şi celelalte trei de până acum: cu un eşec. Nimeni nu s-a prezentat. Nicimăcar nu s-a cumpărat caietul de sarcini , după cum spune vicepreşedintele AVAS,proprietarul fabricii, Popa Stan. Preţul stabilit pentru această licitaţie a fost de puţin sub25 de milioane de euro, de unde acum o lună statul, prin AVAS, dorea 36 de milioanede euro. Preţurile sunt fără TVA.Săptămâna viitoare, miercuri, se va derula cea de-a cincea şi ultima licitaţie pentruactivele Aversa care va pleca de la preţul de 21,7 milioane de euro, un discount decirca 40% faţă de preţul de pornire. Un director al fabricii, sub protecţia anonimatului,este convins că va fi tot un eşec. „Aşteaptă să se ducă preţul şi mai jos ca să poatăspune că au pus mâna pe un chilipir. Cei care ar fi dispuşi să dea banii sunt

Revista Presei Economice din Româniadezvoltatorii imobiliari, care au o grămadă de bani, precum NEPI(fond sud-african deinvestiţii) sau firma de imobiliare a lui IKEA. Însă ei nu se califică condiţiilor din caietulde sarcini, pentru că nu doresc să menţină producţia de pompe la Aversa, ci doar săpună mâna pe teren. Industriaşii români nu au putere financiară, poate ar trebui să seasocieze mai mulţi între ei pentru a a putea oferta”, a precizat sursa citată. Potrivitdirectorului, marea temere în cadrul fabricii este că un grup imobiliar ar putea împingeîn faţă o companie străină mică cu obiect de activitate similar Aversa ca să câştigelicitaţia. „Pe metoda “iepurelui”. Doar terenul îi interesează”, arată sursa.Dintre grupurile industriale româneşti au mai existat discuţii cu General Turbo şiRomelectro, însă fără niciun rezultat concret.Dacă nici ultima licitaţie pentru Aversa nu va fi un succes, procedura se va relua. „Celmai probabil se va face un alt caiet de sarcini în care să se mai renunţe la anumiteclauze care pun pe fugă investitorii. Spre exemplu, ar putea să se specifice o plată înrate a sumei de adjudecare a licitaţiei. Nu se va renunţa, însă, la clauza care obligăadjudecatarul să păstreze obiectul de activitate pentru cel puţin trei ani”,a explicatdirectorul de la Aversa. Liciitaţiile sunt organizate de lichidatorul judiciar Rominsolv.În prezent, Aversa are închiriate hale, utilaje şi personal către Industrialexport, o firmădin grupul Romenergo care fabrică pompe pentru ecluzele de la Agigea şi Basarab depe Canalul Dunăre-Marea Neagră. În schimb, primeşte 10% din tot ceea ce vindecompania. Romenergo nu şi-a exprimat intenţia de a cumpăra Aversa.Fabrica de pompe bucureşteană este fabricantul a 98% din toate pompele existente înţară. Este şi unic furnizor pentru pompele de răcire de la Centrala Nucleară de laCernavodă.Principalul activ al fabricii este terenul în suprafaţă de aproape 10 hectaresituat în zona Obor, la 10 minute de Centrul Bucureştiului.Aversa a fost înfiinţată în 1882 de un neamţ stabilit în Romania care a înfiinţat un micatelier de forjă pe un teren situat în fostul ”Câmp al Moşilor” din ”Gura Oborului”.

Revista Presei Economice din RomâniaLa începutul celui de-al doilea război mondial fabrica este ocupată de armată şi îşischimbă profilul în fabricarea armamentului. Se produc piese pentru mitraliere,branduri, se toarnă corpuri de bombe, se execută bucătării mici de campanie.În anul 1945, Adunarea Generala a Acţionarilor hotărăşte ca vechea fabrică sa serepoziţioneze. Frecventele incendii care bantuie Bucurestiul în anii 1945-1946 seconstituie într-o oportunitate pentru acţionari, care sesizeaza nevoia din piaţă şi începfabricarea unor pompe de stins incendii.Până anul trecut, la declararea falimentului, Aversa era unul din cei mai importanţiproducători de pompe din centrul şi estul Europei.Economica, http://www.economica.net/de-ce-nu-vrea-nimeni-pompele-romanesti-nicicu-discount-30prc_53793.htmlTrenduri şi statisticiTrenduri şi statisticiCum a ajuns Romania piata de desfacere internationala pentrulegumele si fructele de importImporturile de legume au crescut ultimii ani cu 30%, in conditiile in care, agriculturaeste un domeniu "rasfatat" de autoritatile nationale, care primeste un sprijin substantialde la UE. Totusi, nici banii europeni, nici masurile nationale nu ne ajuta sa nedebarasam de legume si fructe din import si sa valorificam mai mult productianationala.Daca pentru anumite legume nivelul atat de ridicat al importurilor este explicat prinseceta din 2011 si productia foarte proasta raportata de fermierii romani, totusi la nivelgeneral situatia ramane alarmanta. Romania, importa, pe an ce trece mai multelegume, in timp ce, productia nationala fie ajunge la export (o mica parte), fie estevanduta la preturi foarte mici samsarilor agricoli.

Revista Presei Economice din RomâniaAnul trecut, Romania a importat legume si fructe in valoare de peste 542 de milioanede euro si a exportat fructe si legume in valoare de 167,5 milioane de euro.Principalele tari din care am importat legume au fost: Turcia, Egipt, China si Italia.In 2012, Romania a importat 431.424 tone de legume, fata de 330.481 tone cat aimportat in 2010. De cealalta parte, exporturile au scazut de la 88.759 tone in 2010 la63.150 de tone anul trecut. In ultimii doi ani, cel mai mult au crescut importurile decartofi. Daca in 2010, Romania vindea 64.000 de tone de cartofi din import, doi ani maitarziu in tara ajungeau 160.000 de tone de cartofi. Dar, am importat si masiv si altelegume: 33.000 tone de morcovi, peste 5.500 tone de castraveti sau 24.000 tone devarza. Insusi ministrul Agriculturii, Daniel Constantin recunoaste ca exista o serie deprobleme pe acest segment de piata. El spune ca Romania produce indeajuns demulte legume incat sa asigure consumul intern, insa produsele se pierd pe undevaintre productie si raft. Potrivit specialistilor contactati de Business24 cauzele care aucondus la cresterea alarmanta a importurilor sunt: TVA pe care il platesc romanii,evaziunea fiscala si lipsa unor depozite pentru fructe si legume.Taxa pe valoare adaugata la legume si fructe aduce in dezavantaj producatoriinationaliStelian Fuia, fost ministru al Agriculturii a explicat ca una dintre cauzele pentru careimporturile au crescut atat de mult in ultimii ani ar putea fi legata de plata TVA. Practic,romanii care vor sa vanda fructe si legume pe piata locala trebuie sa plateasca TVA de24%, in timp ce strainii care aduc produse nu au aceasta obligatie.Stelian Fuia, fost ministru al Agriculturii"In primul rand, vorbim de TVA foarte mare care se aplica produselor romanesti.Produsele din import nu au TVA. Daca vin din Polonia, de unde vin cele mai multedintre legumele de la noi, sau alte tari din UE sunt fara TVA. Dintr-o data produseleimportate sunt mai ieftine cu 24%", a declarat pentru Business24 Stelian Fuia.

Revista Presei Economice din RomâniaO alta problema sesizata de specialisti este lipsa depozitelor la nivel national pentrulegume si fructe. Laurentiu Baciu, presedinte LAPAR considera ca din aceasta cauzagasim cu greu produse romanesti in hipermarketuri.Nevoie de depozitare a produselor a fost "speculata" de turci, kurzi si arabi care aupreluat sutele de combinate de legume-fructe, fostele SFL-uri. In vremea comunismuluiaceste combinate functionau ca instrumente pentru sortarea si ambalarea produselorromanesti si plasarea lor pe piata nationala. In prezent, insa, aceste combinate suntutilizate pentru a pregati fructele si legumele aduse din import si care se vand inRomania.Evaziunea fiscala, cea mai mare "boala" pentru produsele nationaleAtat Funeriu, cat si Baciu subliniaza insa ca cea mai mare problema in sectorul defructe si legume este evaziunea fiscala. "A doua cauza ar fi aceea ca statul nu sprijinacu nimic producatorii autohtoni si lasa piata la voia intamplarii. Suntem invadati cuproduse din afara care nu de fiecare data vin cu acte 'ortodoxe'", a precizat LaurentiuBaciu.Solutiile pe care le propun specialistiiReducerea TVA la fructe si legume sau taxarea inversa - "O TVA mica la legume ingeneral, sau o taxare inversa cum s-a intamplat la cereale ar reduce si mai multevaziunea. Ar aduce si mai multi bani la buget si ar ajuta fermierii romani sa poata saconcureze pe piata locala", a spus Fuia.Construirea de depozite cu fonduri europene -Pentru a solutiona problema depozitarii, Laurentiu Baciu propune ca cea mai mareparte a fondurilor europene alocate acestor segmente sa fie orientate catre construireade depozite.Diminuarea importurilor prin impunerea unor conditii suplimentare - "A doua masuracare nu costa bani ar fi protectia exploatatiilor agricole romanesti. Trebuie sa impunemniste conditii pentru produsele pe care le importam. Se intampla de multe ori sa

Revista Presei Economice din Româniavindem in Romania deseurile Europei si noi sa nu putem vinde in afara nici un felproduse", a explicat Laurentiu Baciu, seful LAPAR.Busines24, http://www.business24.ro/macroeconomie/agricultura/cum-a-ajuns-romania-piata-de-desfacere-internationala-pentru-legumele-si-fructele-de-import-1529596Numarul muncitorilor romani din Belgia a crescut de patru ori fata de2008Numarul muncitorilor straini a crescut pana la aproape 400.000 in Belgia in ultimii patruani, iar cel al romanilor a inregistrat cea mai mare crestere procentuala, de 400%.Ziarul care apare la Bruxelles scrie in editia sa de sambata ca numarul muncitorilorstraini din Belgia, care era de 381.193 de persoane la inceputul anului, a cunoscut ocrestere de peste 70% in raport cu sfarsitul anului 2008, ceea ce reprezinta un boomspectaculos in patru ani, scrie luni publicatia La Capitale. Cea mai mare crestereprocentuala s-a inregistrat in randul cetatenilor din tarile din estul Europei, aceasta fiindde 400% in cazul muncitorul romani, urmati de cei din Ungaria (170%) si Polonia(110%).Cei mai multi muncitori straini din Belgia provin in continuare din Olanda, Polonia siGermania, chiar daca numarul muncitorilor germani a scazut cu 16% in perioada dereferinta. Criza pare sa provoace mari probleme si in sud, noteaza La Capitale, intrucatnumarul muncitorilor portughezi a crescut cu 90% in ultimii patru ani. 'Legiunea straina'reprezinta aproape 10% din populatia totala activa a Belgiei, de peste patru milioanede muncitori. Daca sunt luati in considerare si strainii naturalizati, proportia creste panala 13%, noteaza La Capitale. Majoritatea muncitorilor straini provin din statele UE, intimp ce lucratorii de pe alte continente reprezinta 2% din populatia activa.

Revista Presei Economice din RomâniaBusiness24, http://www.business24.ro/locuri-de-munca/job-in-belgia/numarulmuncitorilor-romani-din-belgia-a-crescut-de-patru-ori-fata-de-2008-1529582În doar 15 judeţe s-au construit mai mult de 1.000 de locuinţe anultrecutJudeţul Ilfov, care cuprinde localităţile din jurul Capitalei, a rămas în 2012 regiunea cucele mai multe case noi construite, în timp ce pe poziţia a doua a urcat Constanţa,judeţ care a depăşit anul trecut Clujul şi Suceava într-un top al construcţiei de locuinţe,o piaţă ce a scăzut în 2012 cu 3,1%, la 44.016 unităţi. Numărul locuinţelor noi finalizateanul trecut în România a continuat să scadă, confirmând trendul din ultimii ani, însădeclinul este cel mai redus de la începerea crizei, reiese din anuarul locuinţelorpublicat de Institutul Naţional de Statistică (INS).Constructorii au dat anul trecut în folosinţă 44.016 locuinţe noi, cu 3,1% mai puţin faţăde anul precedent. Ritmul de scădere a pieţei a fost încetinit pe fondul creşteriinumărului de locuinţe finalizate în unele judeţe, cum este Gorjul, cu un avans de125%, dar şi a proiectelor cu bani publici, care au revenit pe plus.„Începând de anul trecut s-a văzut mai multă mişcare pe piaţa imobiliară din regiune.Gorjul a înregistrat o creştere datorită locuinţelor sociale construite din bani publici,începute acum mai mulţi ani, dar care au fost finalizate în 2012. Primăriile din Târgu-Jiu şi Târgu-Cărbuneşti au construit cele mai multe locuinţe sociale“, afirmă DanielRaos, director interimar al Direcţiei de Arhitectură şi Urbanism din cadrul ConsiliuluiJudeţean Gorj.În ciuda creşterii de 125%, Gorjul rămâne un judeţ de jumătatea clasamentului în ceeace priveşte numărul de locuinţe finalizate, cu doar 696 de unităţi rezidenţiale finalizateîn 2012. Pe de altă parte, Covasna, Mehedinţi, Tulcea, Caraş-Severin şi Teleormanpot fi considerate zone „moarte“ în ceea ce priveşte construcţia de blocuri şi case, în

Revista Presei Economice din Româniacondiţiile în care în fiecare dintre aceste judeţe anul trecut nu au fost livrate mai multde 300 de locuinţe.Fondurile publice care au săltat anul trecut stocul de locuinţe finalizate în Gorj şi-aufăcut simţită prezenţa şi în Constanţa. Astfel, în judeţul „păstorit“ de NicuşorConstantinescu, preşedintele consiliului judeţean, şi Radu Mazăre, primarulConstanţei, în 2012, an electoral, au fost finalizate 1.081 de locuinţe din bani publici,de 10 ori mai mult decât în anul precedent. Primăria Constanţa a demarat anul trecutun program de construcţii de locuinţe sociale denumit Campusul Social Henri Coandă,cu aproape de 800 de locuinţe prevăzute, pentru care a alocat un buget de aproape 8milioane de euro.Per total, în Constanţa au fost finalizate anul trecut 3.349 de locuinţe, peste nivelul dinCluj şi Suceava, unde livrările de case au scăzut. De altfel, numărul locuinţelorfinalizate din fonduri publice a crescut în 2013 şi la nivel naţional cu peste 50%, pânăla 3.580 de unităţi, dar ponderea în totalul pieţei a rămas relativ scăzută, de doar 8,1%,arată datele INS.Ilfovul creŞte, BucureŞtiul scade. Cele mai multe locuinţe noi au fost construite şi anultrecut în judeţul Ilfov, practic în localităţile limitrofe Capitalei, unde au fost livrate 4.153de unităţi locative, în creştere cu 8,5% faţă de anul precedent. Pe de altă parte,numărul locuinţelor date în folosinţă în Bucureşti a scăzut anul trecut cu 16,5%, pânăla 1.637 de unităţi, astfel că nu se poate vorbi de o revenire a sectorului, ţinând cont căce s-a câştigat la periferie s-a pierdut în interiorul oraşului.La nivel naţional poate fi remarcată totuşi o oarecare revigorare a construcţiei deblocuri, ţinând cont că în imobile cu cel puţin trei etaje deasupra parterului au fostfinalizate anul trecut 9.595 de apartamente, în creştere cu 11,5% faţă de anulprecedent. Această creştere poate fi explicată însă mai degrabă prin investiţiile publice

Revista Presei Economice din Româniarealizate preponderent în blocuri decât printr-o revenire a apetitului pentru investiţii dinpartea dezvoltatorilor imobiliari.Cum aratà casele românilor. O caracteristică a locuinţelor din România pe care s-abazat într-o oarecare măsură şi boom-ul imobiliar din perioada 2005-2008 estedimensiunea redusă, în medie de sub 40 de metri pătraţi per unitate. Plecând de laacest indicator, dezvoltatorii au mizat pe dorinţa românilor de a se muta în case noi şispaţioase, forţând astfel suprafeţele apartamentelor cu două camere spre 70 de metripătraţi, respectiv spre 100 de metri pătraţi în cazul apartamentelor cu trei camere.ZF, http://www.zf.ro/companii/harta-locuintelor-noi-in-doar-15-judete-s-au-construitmai-mult-de-1-000-de-locuinte-anul-trecut-10916231Aproximativ jumătate din produsele comercializate în România suntfalsuriÎn primele 5 luni din 2013 aproximativ 4.000 de ceasuri falsificate au fost confiscate lavamă, ceea ce arată o creştere a încercărilor de fraudare, având în vedere că tot anultrecut aproximativ 8.000 de ceasuri falsificate au fost confiscate, a spus ieri FloricaMaria Păun, consilier superior la Autoritatea Naţională a Vămilor, în cadrulevenimentului organizat de Temporis.„Creşterea mare a confiscărilor de ceasuri de la an la an (în 2008 doar 600 au fostconfiscate - n.red.) este datorată intensificărilor controalelor vamale“ a spus Păun.În România procentul de falsuri, din totalul mărfurilor vândute este de circa 40%,potrivit unor surse din piaţă. Volumul scăzut al produselor de lux şi valoarea ridicată depiaţă face ca piaţa luxului să fie foarte atractivă pentru falsificatori. Produsele de lux,de exemplu ceasurile, intră în ţară de obicei prin colete, bagaj de mână sau de cală,curierat rapid, din Turcia sau China şi nu în cantităţi mari precum hainele sau ţigările,

Revista Presei Economice din Româniaconform spuselor lui Marian Tănase, de la Inspectoratul General al Poliţiei deFrontieră.„Ceasurile reprezintă 2-3% din produsele contrafăcute care încearcă să treacă vama“,a precizat Tănase. Printre ceasurile confiscate de Autoritatea Vamală se regăsescbranduri precum Bvlgari sau Police, dar şi Patek Philippe sau Rolex, modelul cel dinurmă descoperit fiind chiar construit din materiale precum aur şi diamante, dar era fals,nefiind realizat de elveţieni. Pedeapsa pentru trafic cu asemenea produse se ridică la 3ani de închisoare şi o amendă de 150 de mii de lei. Potrivit ultimului raport publicat decătre Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică, valoarea totală a produselorcontrafăcute care au traversat graniţele internaţionale este de peste 250 de miliarde dedolari. La nivel mondial, Milano este capitala falsurilor de lux, Florida este paradisulpieselor de avion false, Rusia este lider pe produse de software piratat, iar Paraguayface regulile pe piaţa tigărilor şi a produselor de tutun contrafăcute.ZF, http://www.zf.ro/evenimente/aproximativ-jumatate-din-produsele-comercializate-inromania-sunt-falsuri-10912811Românii au cumpărat mărci private de două miliarde de euroOdată cu expansiunea formatelor comerţului modern, mărcile private au crescutputernic, ajungând în 2012 la o cotă de piaţă de 12% în valoare pentru bunuri de largconsum la nivelul întregii ţări şi al tuturor formatelor de retail, potrivit datelor companieide cercetare de piaţă GFK. Astfel, la o piaţă de 16 mld. euro potrivit estimărilor ZF pebaza datelor din piaţă, vânzările de mărci private au fost de circa2 mld. euro. În cazul formatelor de tip discount, mărcile private acoperă aproximativjumătate din cheltuieli, în creştere cu 21 puncte procentuale faţă de anul precedent,potrivit GfK.

Revista Presei Economice din RomâniaPonderea mărcilor private în totalul produselor din magazinele Penny Market şi XXLMega Discount este de 20-25%, spune Daniel Gross. El nu oferă cifre privindponderea lor în totalul cifrei de afaceri. La polul opus, în cazul Lidl, principalul rival alPenny Market , ponderea mărcilor private în sortimentaţie este de 70-80%. Astfel,potrivit GfK, 9 din 10 gospodării au achiziţionat cel puţin un produs marcă privată dindiscounteri în decursul anului 2012.ZF, http://www.zf.ro/companii/romanii-au-cumparat-marci-private-de-doua-miliarde-deeuro-10915963Euro testează pragul de 4,4 lei la cursul de schimb de luni dimineaţăLa deschidere, euro a fost tranzacţionat la 4,3895 lei, fiind în imediata apropiere acotaţiilor de vineri din jurul orei 16:30, de 4,3890 - 4,3910 lei/euro. Ulterior, cursul ascăzut nesemnificativ, astfel că la scurt timp după ora 10:00, băncile cotau euro la4,3865 - 4,3880 lei, respectiv cu 0,25 - 0,3 bani sub închiderea de vineri."Aversiunea la risc la nivel global se resimte în continuare inclusiv pe piaţa locală, iardin acest motiv cursul a început să urce încă de săptămâna trecută. Volumele detranzacţionare pe piaţa locală sunt, însă, reduse în comparaţie cu cele dintr-o şedinţăobişnuită. Şi monedele statelor din regiune au deschis şedinţa depreciate, iar acum parsă se consolideze, în timp ce leul aproape că nu s-a mişcat", a afirmat un dealer.Dealerii spun că investitorii au început să fie mai prudenţi cu privire la plasamenteleîncă din urmă cu două săptămâni, când au fost prezentate date sub aşteptărileanaliştilor privind industria manufacturieră din China, care s-au adăugat îngrijorărilor căRezerva Federală ar putea restrânge programul de achiziţii de obligaţiuni menit săstimuleze economia.Cursul de referinţă publicat vineri de Banca Naţională a României (BNR) a crescut cu4,74 bani, la 4,3794 lei/euro, şi a atins cel mai ridicat nivel din ultimele aproape şapte

Revista Presei Economice din Româniasăptămâni. O rata de schimb mai mare a fost anunţată de banca centrală la 15 aprilie,când cursul a fost la 4,3806 lei/euro. Leul s-a depreciat vineri şi în raport cu dolarulamerican, rata de referinţă urcând cu 4 bani, de la 3,3337 lei/dolar la 3,3737 lei/dolar.În acelaşi timp, cursul de referinţă pentru francul elveţian a urcat la 3,5336 lei/franc,ajungând la cel mai ridicat nivel începând cu 2 mai.Ratele de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de Banca Naţională aRomâniei în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/francelveţian. Dobânzile afişate luni dimineaţă de băncile comerciale pentru plasamentelepe termen de o zi au urcat la 4% - 5% pe an, după ce vineri au crescut la 3,46% -3,96% pe an. Dobânzile continuă să fie sub rata dobânzii de politică monetară a BNR,de 5,25% pe an.ZF, http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/euro-testeaza-pragul-de-4-4-lei-la-cursul-deschimb-de-luni-dimineata-10919692Proprietarii cer mai putin pe apartamentele vechi pe care le scot lavanzarePreturile medii solicitate de proprietarii bucuresteni pe intreg segmentul apartamentelorvechi au scazut, in mai 2013, comparativ cu acelasi interval al anului 2012, pornind dela o variatie de minus 3% in cazul apartamentelor cu 2 camere si ajungand la minus7% in cazul garsonierelor si apartamentelor cu 3 si 4 camere, conform raportului lunarde monitorizare AnunturiParticulari.ro.Proprietarii apartamentelor cu doua camere au tinut cel mai mult la pret in ultimul an,avand in vedere ca aceste locuinte sunt cele care se incadreaza cel mai bine inprogramul guvernamental “Prima Casa”. In aceste conditii, raportul lunar demonitorizare AnunturiParticulari.ro a consemnat o scadere de doar 3% a pretuluimediu pentru apartamente cu 2 camere in ultimele 12 luni. In luna mai, pretul mediu a

Revista Presei Economice din Româniainregistrat chiar o crestere de 1%. Pretul mediu solicitat pentru o garsoniera a ajuns, inmai, la aproximativ 33.184 euro, fiind atins totodata si cel mai mic pret inregistrat peacest tip de unitati in 2013. Daca fata de luna aprilie 2013, pretentiile proprietarilor auscazut cu 0,5%, de la aproape 33.363 euro, raportat la un interval de 12 luni, variatiaeste de circa minus 2.400 euro. Potrivit calculelor realizate de AnunturiParticulari.ro,pretul mediu al unei locuinte cu 2 camere a crescut cu 1% in luna mai, atingandvaloarea de aproximativ 53.860 euro, fata de luna aprilie cand suma solicitata deproprietar era de 53.306 euro. In ultimele 12 luni, preturile au scazut, pe acestsegment, cu aproape 1.500 euro.In cazul apartamentelor cu 3 camere, preturile medii au fost ajustate doar cu 0,45% inultima luna, ajungand, insa, la o valoare de 72.644 euro, fata de 77.907 euro in mai2012. Proprietarii care vand locuinte cu 4 camere au facut ajustari de peste 4%,scazand pretul in medie cu aproape 4.000 de euro in ultima luna si cu peste 7.000 deeuro in ultimul an.Proprietarii bucuresteni au scos in piata, in luna mai, peste 2.740 de noi oferte deapartamente. Astfel, numarul ofertelor de vanzare nou aparute pe piata in mai au fostmai putine cu 138 decat in aprilie 2013. Oferta de garsoniere a ajuns la 517 unitati, intimp ce numarul de anunturi cu vanzarea unei locuinte cu doua camere a atinsnumarul de 1.146. In cazul ofertei de vanzare a locuintelor cu 3 camere, aceasta aajuns la 821 de unitati la sfasitul lunii mai 2013. Pe segmentul apartamentelor cu 4camere circa 264 de proprietari au facut publice intentiile lor de vanzare.Finantistii,http://www.finantistii.ro/apartamente/proprietarii-cer-mai-putin-peapartamentele-vechi-pe-care-le-scot-la-vanzare-78731

Revista Presei Economice din RomâniaTurism în RomâniaSosirile înregistrate în structurile de primire turistică, în aprilie 2013, au însumat535.700, în creştere cu 4% faţă de cele din aprilie 2012, potrivit datelor InstitutuluiNaţional de Statistică.Înnoptările au înregistrat, în aprilie 2013, comparativ cu luna corespunzătoare din anulprecedent, o scădere cu 5,3%, până la 1,030 milioane. Sosirile turiştilor români înstructurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat, în aprilie 2013,75,8% din numărul total de sosiri, în timp ce turiştii străini au reprezentat 24,2% dinnumărul total de sosiri, ponderi apropiate de cele din luna aprilie 2012.În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primare turistică, cea maimare pondere au deţinut-o cei din Europa (81,4% din total turişti străini), iar din aceştia85,2% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene. Sosirile în hoteluri deţin, în aprilie2013, o pondere de 75,1% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cufuncţiuni de cazare. Faţă de luna aprilie 2012, sosirile în hoteluri în luna aprilie 2013sunt în creştere cu 1,6%.Înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare aureprezentat, în aprilie 2013, 75,7% din numărul total de înnoptări, în timp ce înnoptărileturiştilor străini au reprezentat 24,3%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini înstructurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa(81,7% din total turişti străini), iar din aceştia 84,7% au fost din ţările aparţinând UniuniiEuropene.Durata medie a şederii în luna aprilie 2013 a fost de 1,9 zile atât la turiştii români, câtşi la turiştii străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna aprilie 2013 afost de 18,7% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 1,5% faţă de lunaaprilie 2012. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în luna aprilie 2013 s-auînregistrat la hoteluri (23,6%), moteluri (12,8%) şi la hosteluri (12,7%) .

Revista Presei Economice din RomâniaLa punctele de frontieră, au fost înregistrate, în aprilie 2013, 553.500 de sosiri alevizitatorilor străini în România, în scădere cu (-7,6%) faţă de aprilie 2012. Majoritateavizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa (94,0%).Turiști din UEDin statele Uniunii Europene s-au înregistrat 63,3% din totalul sosirilor vizitatorilorstrăini în România. Dintre statele Uniunii Europene cele mai multe sosiri s-auînregistrat din Ungaria (30,5%), Bulgaria (25,2%), Germania (9,8%), Italia (7,6%),Polonia (5,0%) şi Austria (4,1%).Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, aufost în aprilie 2013 de 867.900, în scădere cu (-8,0%), comparativ cu aprilie 2012.Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii români pentruplecările în străinătate, reprezentând 76,9% din numărul total de plecări.În perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2013, s-au înregistrat 1,891 milioane de sosiri înstructurile de primire turistică, în creştere cu 6,9% faţă de cele din perioada similară aanului trecut.Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare aureprezentat, în primele patru luni, 78,2% din numărul total de sosiri, în timp ce turiştiistrăini au reprezentat 21,8% din numărul total de sosiri, ponderi apropiate de cele dinperioada similară a lui 2012. În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurilede primare turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (82,3% din totalturişti străini), iar din aceştia 83,4% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.Sosirile în hoteluri deţin, în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2013, o pondere de 74,6%din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare. Faţă deperioada similară a lui 2012, sosirile în hoteluri în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2013sunt în creştere cu 3,4%. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în

Revista Presei Economice din Româniaprimele patru luni din 2013 au însumat 3,622 milioane, în creştere cu 2,7% faţă de celedin perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2012.Înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare aureprezentat, în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2013, 77,4% din totalul de înnoptări, întimp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 22,6%. În ceea ce priveşteînnoptările turiştilor străini în structurile de primare turistică, cea mai mare pondere audeţinut-o cei din Europa (82,8% din total turişti străini), iar din aceştia 81,7% au fost dinţările aparţinând Uniunii Europene.Durata medie a şederii în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2013 a fost de 1,9 zile laturiştii români, în timp ce la turiştii străini a fost de 2 zile. Indicele de utilizare netă alocurilor de cazare în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2013 a fost de 17,2% pe totalstructuri de cazare turistică, în scădere cu 0,8% faţă de perioada 1 ianuarie - 30 aprilie2012. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie2013 s-au înregistrat la hoteluri (21,1%) şi la hosteluri (12,8%) .Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost înperioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2013 de 1,975 milioane, în creştere cu 1,1% faţă deperioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2012. Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţărisituate în Europa (94,8%). Din statele Uniunii Europene s-au înregistrat 63,9% dintotalul sosirilor vizitatorilor străini în România. Dintre statele Uniunii Europene cele maimulte sosiri s-au înregistrat din Ungaria (32,8%), Bulgaria (24,5%), Germania (8,9%),Italia (7,5%), Polonia (4,8%) şi Austria (4,4%).Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, aufost, în perioada ianuarie-aprilie 2013, de 3,305 milioane, în creştere cu 2,4%,comparativ cu perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2012. Vizitatorii români au plecat înstrăinătate, în majoritate, 76,6%, cu mijloacele de transport rutierIncome, http://incomemagazine.ro/articole/turism-in-romania

Revista Presei Economice din RomâniaStatul a dat băncilor business de 3,6 miliarde de euro prin „Primacasă“Programul lansat în iunie 2009 este pe cale de epuizare, mai fiind disponibile 160milioane de euro pentru împrumuturi. Băncile au dat 92.000 de credite „Prima casă“dintr-un portofoliu total de 160.000 de împrumuturi pentru achiziţia de locuinţe.„Prima casă“, programul prin care s-au vândut 92.000 de credite ipotecare cu garanţiastatului, a adus băncilor un business de 3,6 miliarde de euro în ultimii patru ani,jumătate din această sumă fiind riscul asumat de stat, potrivit datelor Fondului deGarantare a Creditelor pentru IMM-uri, instituţia care gestionează garanţiile acordatede Guvern.Creditul ipotecar cu garanţia statului a fost singurul canal prin care băncile – controlateîn proporţie de 90% de străini - au finanţat economia în perioada de criză, tendinţafiind mai degrabă de reducere a expunerilor în contextul în care finanţarea ieftinăvenită din afara ţării în perioada de boom economic s-a oprit brusc.„Este adevărat că în lipsa garanţiilor de stat băncile rămân reticente să finanţezeeconomia. Acestea şi-au folosit plafoanele de garanţii, dar nu merg foarte multdincolo“, comentează analistul financiar Aurelian Dochia.Soldul creditelor acordate pentru achiziţia de locuinţe a urcat de la 5 miliarde de euroîn decembrie 2008 la 8,6 miliarde de euro la sfârşitul lunii aprilie 2013, creşterea fiindechivalentă cu volumul împrumuturilor „Prima casă“. Creditele garantate de stat auajuns astfel să reprezinte o treime din numărul total al împrumuturilor pentru achiziţiade locuinţe din portofoliile băncilor.Contactat ieri de ZF pentru comentarii pe marginea desfăşurării programului „Primacasă“, Aurel Şaramet, preşedintele Fondului de Garantare, nu a dorit să comenteze.Şaramet este anchetat împreună cu mai mulţi bancheri şi oameni de afaceri într-undosar privind presupuse fraude cu credite.

Revista Presei Economice din RomâniaChiar dacă astfel băncile au primit un balon de oxigen de la stat, acestea rămânreticente să finanţeze economia şi văd riscuri la fiecare pas. Astfel, creditul pentrufirme şi populaţie a scăzut în luna aprilie cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anuluitrecut, volumul total al finanţărilor acordate coborând sub pragul de 220 miliarde de lei(51 mld. euro), potrivit datelor BNR.„Băncile au venit după un moment în care au finanţat agresiv economia şi au fostblamate pentru că au pierdut controlul, iar acum văd riscurile cu alţi ochi şi sunt maiprudente. Cele mai lovite de lipsa finanţării sunt întreprinderile mici şi mijlocii, dar estede înţeles comportamentul băncilor pentru că IMM-urile înregistrează şi cele mai mariîntârzieri la plata creditelor“, mai spune Dochia.Băncile mai au în prezent la dispoziţie circa 160 milioane de euro pentru crediteipotecare garantate de stat, programul „Prima casă“ urmând să ajungă la final dupăepuizarea garanţiilor rămase în cazul în care guvernul nu aprobă un nou plafon.Plafonul de garanţii a fost suplimentat ultima dată în luna ianuarie, cu suma de 200 mil.euro.La un credit mediu de 40.000 de euro, rezultă că băncile mai au bani pentru circa4.000 de împrumuturi. De la începutul anului au fost vândute 11.000 de credite „Primacasă“, cu o valoare cumulată de 410 mil. euro. Luând în calcul un ritm mediu de 100de dosare aprobate pe zi, băncile ar putea epuiza garanţiile până la sfârşitul lunii iunie.Cererea pentru credite „Prima casă“ a fluctuat de la o lună la alta în ultima perioadă încondiţiile în care împrumuturile standard au ajuns la dobânzi similare şi în plus suntacordate mai uşor decât cele garantate de stat. Singurul avantaj al programului arămas avansul redus, de numai 5%, comparativ cu 15% la lei şi 25% la euro în cazulunui credit standard. Creditele „Prima casă“ se vând cu o marjă de dobândă de 4%peste Euribor şi 2,5% peste Robor la 3 luni. Mai mult de 95% din credite au fostacordate însă în euro. La un sold al creditelor de 3,6 mld. euro, rezultă că băncile

Revista Presei Economice din Româniaîncasează anual rate de circa 250 mil. euro de la cei 92.000 de clienţi care au luatcredite „Prima casă“. Având în vedere că toate contractele sunt la începutul perioadeide creditare, de 25-30 de ani în cele mai multe cazuri, circa trei sferturi din rată estedobânda plătită.Statul a efectuat până în prezent plăţi în contul a câteva zeci de credite ajunse în„default“. În caz de „default“, statul plăteşte băncii jumătate din credit, restul urmând săfie recuperaţi prin executare silită. Valoarea plăţilor efectuate până acum de stat estede ordinul a câteva sute de mii de euro.ZF, http://www.zf.ro/zf-24/statul-a-dat-bancilor-business-de-3-6-miliarde-de-euro-prinprima-casa-10918604Topul fondurilor de investiţii deschise cu cele mai mari randamenteFondul deschis de investiţii denominat în euro Audas Piscator, administrat desocietatea Atlas Asset Management, conduce clasamentul fondurilor deschise cu celemai mari randamente în perioada aprilie 2012 - aprilie 2013, cu un randament de35,4%. Fondul deschis de investiţii denominat în euro Audas Piscator, administrat desocietatea Atlas Asset Management, conduce clasamentul fondurilor deschise cu celemai mari randamente în perioada aprilie 2012 - aprilie 2013, cu un randament de35,4%.Potrivit raportului anual de administrare, la 31 decembrie 2012 fondul Audas Piscatoravea plasate activele de 480.000 lei în acţiuni (41%), instrumente derivate pe valute(33%) şi în depozite bancare (14%). Următoarele clasate în topul fondurilor deschisecu cele mai mari randamente sunt fondul BT Indes ATX, gestionat de divizia deadministrare a fondurilor de investiţii a Băncii Transilvania, BT Asset Management şifondul BCR Europa Avansat, administrat de Erste Asset Management.

Revista Presei Economice din RomâniaSocietatea de administrare Atlas Asset Management, controlată de Liviu Arnăutu, fostdealer-şef al Emporiki Bank, şi condusă din funcţia de preşedinte de Dragoş Balaci,fost dealer-şef la ABN Amro (în prezent RBS Bank), a urcat de asemenea pe primulloc şi în clasamentul celor mai performanţi administratori de fonduri închise după cefondul Hermes a încheiat luna aprilie cu un randament de 68,3% în intervalul cuprinsîntre 30 aprilie 2012 şi 30 aprilie 2013.ZF, http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/topul-fondurilor-de-investitii-deschise-cucele-mai-mari-randamente-10915936Finanţe - BănciFinanţe – BănciBNR a imprumutat doua banci cu 353,5 milioane lei, prin licitatia repoDoua banci comerciale au imprumutat 353,5 milioane lei (80,3 milioane euro) prinlicitatia repo saptamanala organizata de Banca Nationala a Romaniei (BNR), sumafiind cu putin sub cea acordata saptamana trecuta de banca centrala. La licitatia repoorganizata saptamana trecuta de BNR au participat patru banci, care au imprumutataproape 366 milioane lei.Prin licitatiile repo, BNR ofera lichiditate bancilor comerciale si preia in schimb titluri destat, la dobanda de politica monetara, de 5,25% pe an. Banii sunt imprumutati, deregula, pentru o saptamana. Dobanzile practicate luni de bancile comerciale pentrudepozitele atrase (ROBID) si plasate (ROBOR) in lei pe termen de o saptamana aucrescut usor la 3,89% - 4,39% pe an, dupa ce vineri au fost la 3,51% - 4,01% pe an.Incepand din luna martie, BNR nu a mai limitat imprumuturile acordate bancilorcomerciale prin licitatiile repo, iar sumele au variat intre 178,3 milioane lei si 7,33miliarde lei.In perioada octombrie 2012 - februarie 2013 banca centrala a limitat sumeleimprumutate prin licitatiile repo. Reluarea plafonarii a venit intr-un moment in care

Revista Presei Economice din Româniacursul urcase pe piata interbancara peste 4,59 lei/euro si se indrepta spre maximeleistorice. Sumele imprumutate de BNR in cadrul licitatiilor repo au variat in periodaoctombrie - febuarie intre 4 miliarde lei si 11 miliarde lei. In acelasi timp, sumelesolicitate de banci in cadrul licitatiilor repo au fost cuprinse intre 12,73 miliarde lei si unrecord de 38,49 miliarde lei.Volumele ridicate solicitate de banci nu au reflectat fidel nevoia de lichiditate aacestora, din cauza ca la licitatiile plafonate sumele sunt acordate pro-rata, in functiede un indice rezultat in urma impartirii umelor subscrise si a valorii prezentate debanca centrala. Astfel, atunci cand BNR anunta un plafon bancile liciteaza valori mairidicate pentru a se asigura ca primesc cat mai mult din suma vizata.Business24, http://www.business24.ro/bnr/stiri-bnr/bnr-a-imprumutat-doua-banci-cu-353-5-milioane-lei-prin-licitatia-repo-1529591CEC Bank lanseaza Creditul SRL-D 2013 pentru tinerii antreprenoriCEC Bank continua politica de sustinere a intreprinzatorilor tineri si lanseaza CreditulSRL-D 2013, in baza Conventiei si a actelor aditionale incheiate cu MinisterulEconomiei privind „Programul pentru stimularea infiintarii si dezvoltariimicrointreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri”, aferent anului bugetar 2013.CEC Bank va acorda credite in lei, din surse proprii, cu urmatoarea structura decosturi:• dobanda variabila compusa din ROBOR 6 luni + 3 p.p. (actualizata semestrial inprima zi lucratoare);• comision de analiza de 200 lei si comision de gestiune de 0,75% calculat la valoareacreditului si perceput la data efectuarii primei trageri din credit, iar ulterior anual,calculat ca procent din soldul creditului.

Revista Presei Economice din RomâniaCreditele ofera clientilor Bancii urmatoarele avantaje:- perioada de gratie de maximum 12 luni- garantii flexibile, prin acordarea unei garantii de catre stat, prin FNGCIMM, ce vaacoperi 80% din valoarea creditului- modalitati de rambursare a creditului adaptate in functie de situatia economicofinanciaraa clientului;- consultanta gratuita in ceea ce priveste pregatirea documentatiei de accesare acreditului.Clientii eligibili, conform art. 3 din OUG nr. 6/2011 pentru stimularea infiintarii sidezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri, sunt microintreprinderiledebutante, care trebuie sa indeplineasca conditiile de eligibilitate ale Bancii.Ministerul Economiei va selecta cele mai bune planuri de afaceri, care vor fi finantatepe baza urmatoarei scheme:1. Alocatie financiara nerambursabila - maximum 50% din valoarea cheltuieliloreligibile aferente planului de afaceri, dar nu mai mult de echivalentul in lei a 10.000euro/beneficiar;2. Aportul propriu reprezentand:• pentru beneficiarii care nu solicita credit bancar - o cota de minimum 50% dinvaloarea cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri, reprezentand aportul innumerar al beneficiarului;• pentru beneficiarii care solicita credit bancar - o cota de minimum 50% din valoareacheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri, reprezentand credit bancar si aport innumerar, acolo unde este cazul.“Prin acordarea acestor finantari, CEC Bank continua politica de sustinere a IMMurilorsi in special a tinerilor intreprinzatori, in vederea infiintarii si dezvoltarii demicrointreprinderi”, a declarat Radu Gratian Ghetea, Presedintele CEC Bank.

Revista Presei Economice din RomâniaIncome, http://incomemagazine.ro/articole/cec-bank-lanseaza-creditul-srl-d-2013-pentru-tinerii-antreprenoriASF a declarat ilegale operaţiunile prin care 2.700 de acţionariArmatura au fost scoşi din companieReprezentanţii Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) spun că Armătura Cluj,controlată de austriecii de la Herz Armaturen, a încălcat unele prevederi din legislaţiapieţei de capital atunci când a derulat operaţiuni de diminuare şi majorare ulterioară acapitalului social în urma cărora 2.700 de acţionari ai companiei au rămas fără nicioacţiune în cadrul societăţii, se arată într-un document publicat de Armătura pe Bursă.Reprezentanţii ASF spun printre altele că Armătura era obligată conform legii săîntocmească un prospect de emisiune în vederea derulării operaţiunii de majorare decapital cu numerar în valoare de 4 mil. lei pe care compania a derulat-o luna trecută.“Vă atenţionăm asupra faptului că operaţiunile de modificare a capitalului socialderulate până în prezent încalcă prevederile legale în viguare având ca efect pierdereacalităţii de acţionar pentru marea majoritate a acţionarilor Armătura Cluj. ASF urmeazăsă dispună toate măsurile necesare în vederea respectării cadrului legal aplicabil şiasigurării protecţiei drepturilor acţionarilor societăţii”, au precizat reprezentanţii ASF.Operaţiunile de diminuare a capitalului social la zero şi majorarea ulterioară au făcutca austriecii de la Herz Armaturen să-şi crească participaţia la Armătura de la 33% la58%, în timp ce 2.700 de acţionari, care deţineau circa 25% din companie, au rămasfără nicio acţiune şi nu au încasat niciun ban în urma deţinerilor pe care le aveau.ZF, http://www.zf.ro/zf-24/asf-a-declarat-ilegale-operatiunile-prin-care-2-700-deactionari-armatura-au-fost-scosi-din-companie-10918060

Revista Presei Economice din RomâniaEurobank a înregistrat în primul trimestru un profit net de 4,3 milioanede euro în RomâniaGrupul bancar elen Eurobank, proprietarul Bancpost, a înregistat în primul trimestru unprofit net de 4,3 milioane de euro în România, faţă de o pierdere de o pierdere de 10,3milioane de euro în aceeaşi perioadă a anului trecut.Rezultatul pozitiv vine în contextul reducerii semnificative a cheltuielilor operaţionale şial încetinirii acumulării de credite neperformante, cu o întârziere la plată mai mare de90 de zile, se arată într-un raport al grupului elen. Anul trecut, Eurobank a raportatpentru România pierderi de peste 35 milioane de euro, după un rezultat negativ de25,1 milioane de euro în 2011.Activele totale ale Eurobank în România au scăzut la 4,04 miliarde de euro la sfârşitulprimului trimestru, de la 4,09 miliarde de euro în decembrie şi 4,25 miliarde de euro înmartie anul trecut. Soldul creditelor a coborât uşor în intervalul analizat, la 2,9 miliardede euro, de la 2,95 miliarde de euro la sfârşitul anului trecut. În martie 2012, Eurobanksoldul creditelor totaliza 3,15 miliarde de euro în România.Depozitele au crescut de la 1,74 miliarde de euro în decembrie la 1,82 miliarde deeuro, nivel foarte apropiat de cel înregistrat la finele primului trimestru al anului trecut.Cheltuielile operaţionale au coborât cu aprope 15% în primul trimestru, de la 37,5milioane de euro în primele trei luni ale anului trecut la 32 milioane de euro. Reţeauade unităţi de retail în România a fost redusă în această perioadă de la 264 unităţi la239 unităţi.Ponderea creditelor neperformante a ajuns la 23,6%, faţă de 23,3% în decembrie şi20,4% în martie anul trecut. Eurobank a înregistrat în România în primul trimestru noicredite neperformante, cu durată de plată depăşită de peste 90 de zile, în valoare de15 milioane de euro, mai puţin de jumătate faţă de 32 milioane de euro în primele treiluni din 2012 şi 47 milioane de euro în trimestrul al patrulea al anului trecut, se arată în

Revista Presei Economice din Româniaraport. La nivel de grup, Eurobank a raportat un profit net de 375 milioane de euro, faţăde o pierdere de 236 milioane de euro în aceeaşi perioadă anul trecut. La nivelulEuropei de Est, provizioanele constituite de subsidiarele băncii au scăzut la cel mairedus nivel de la declanşarea crizei, se arată în raport. Divizia internaţională aEurobank, activă în mai multe ţări din regioune, a raportat profit de 12 milioane deeuro, cel mai mare din ultimele 6 trimestre.Eurobank controlează pe piaţa locală Bancpost, ERB Retail Services IFN, ERBLeasing IFN, Eurobank Finance, Eurobank Securities, Eurobank Property Services,Eliade Tower (55,94%), IMO Property Investments Bucureşti, IMO – II PropertyInvestments, EFG IT Shares Services, EFG Eurolife Asigurări Generale, EFG EurolifeAsigurări de Viaţă, Retail Development (55,94%) şi Seferco Development.ZF, http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/eurobank-a-inregistrat-in-primul-trimestru-unprofit-net-de-4-3-milioane-de-euro-in-romania-10917678Banca Transilvania se mută în sediu nou după o investiţie de 10milioane de euroBanca Transilvania a investit peste 10 mil. euro pentru construcţia unui sediu de birourişi a unui centru de date în parcul industrial Tetarom I din Cluj-Napoca, potrivitinformaţiilor transmise de instituţia de credit.În noua clădire de birouri, unde vor lucra 350 de angajaţi, va fi deschisă o agenţie BTpentru companiile care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Parcului Industrial TetaromI, penru angajaţii acestora şi ai băncii. Proiectul a fost finalizat într-un an şi jumătate,conform estimărilor băncii, lucrările fiind începute la sfârşitul anului 2011.Banca Transilvania, una dintre cele mai profitabile bănci în ultimii ani, este clasificatădin 2013 drept instituţie de credit cu capital privat majoritar străin în urma unor achiziţiifăcute pe bursă de nerezidenţi.

Revista Presei Economice din RomâniaZF, http://www.zf.ro/zf-24/banca-transilvania-se-muta-in-sediu-nou-dupa-o-investitiede-10-milioane-de-euro-10918659Carpatica a recrutat doi directori adjuncţi de la RBSBanca Comercială Carpatica a recrutat doi noi directori generali adjuncţi, pe CosminBucur pentru Divizia Comercială, şi pe Elena Bădeanu pentru Divizia IdentitateCorporatistă şi Resurse Umane, ambii venind de pe funcţii de conducere în RBS BankRomânia.Consiliul de Supraveghere a stabilit joi o nouă structură organizatorică a băncii, astfelcă în locul Diviziei Reţea Retail şi a Diviziei Corporate au fost înfiinţate DiviziaComercială şi Divizia Identitate Corporatistă şi Resurse Umane, potrivit unuicomunicat. Cei doi directori vor prelua atribuţiile după aprobarea prealabilă din parteaBNR. Carpatica a înregistrat în primul trimestru un profit net de 14,9 mil. lei, în creşterecu 75% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.ZF, http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/carpatica-a-recrutat-doi-directori-adjuncti-de-larbs-10918639Lucian Croitoru, BNR: Reglementarea trebuie să fie compatibilă cunatura umanăProiectul actual de întărire a reglementării financiare la nivel global trebuie verificat prinprisma compatibilităţii sale cu trăsăturile profunde ale omului, care nu se schimbă,relevante fiind capacitatea omului de a dori şi de a raţiona, incapacitatea sa de aprevedea viitorul şi spiritualitatea din care rezultă dorinţa omului de a fi respectat, scrieLucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, în cartea „Sfârşitul reglementării şiultimul reglementator“, lansată sâmbătă la salonul de carte Bookfest. Cartea fostpublicată la Editura Curtea Veche şi are 160 de pagini.

Revista Presei Economice din RomâniaDin dorinţa omului de a fi respectat rezultă că reglementarea este strict necesarăpentru a asigura transparenţa acţiunilor, reflectarea corectă a operaţiilor în sistemelede memorare ale societăţii şi combaterea fraudei, apreciază consilierul guvernatorului.O reglementare insuficientă sau una în exces încalcă libertatea de alegere aoamenilor, consideră Croitoru, care afirmă că în carte a adus argumente că pe termenlung întărirea reglementării de tipul „comandă şi control“, care se realizează în prezent,se va dovedi ineficientă. Lucian Croitoru, care are 56 de ani, a lucrat până acum întoată cariera sa numai în funcţii publice.Euforia şi panica sunt principalele forţe care determină ciclul financiar şi ciclul deafaceri, iar reglementarea nu le poate tempera decât dacă instituie controale severecare suprimă libertatea de alegere, inclusiv controlul fluxurilor de capital, aminteşteCroitoru.Prezent la lansare, Florian Neagu, şef serviciu la Direcţia Stabilitate Financiară înBNR, a arătat că la nivel mondial se constată o tendinţă de înăsprire a reglementărilor,iar din cartea lui Lucian Croitoru reiese că nu ar trebui să ne aşteptăm ca în urmareglementărilor să nu mai apară crize financiare, având în vedere că resorturile crizelorstau în comportamentul uman. Neagu a arătat că din perspectiva autorului cărţii nueste atât de important nivelul reglementării, ci tipul reglementării.În lumea financiară nu s-a respectat în ultimii ani principiul „cine greşeşte plăteşte“, iarcontribuabilii au achitat bună parte din factura erorilor din sectorul bancar. În acestecondiţii, tendinţa de înăsprire a reglementărilor antrenează costuri mai mari pentrubănci, dar banii ar urma să fie folosiţi atunci când vor apărea probleme astfel ca„nevinovaţii“ să plătească mai puţin în viitor, a mai spus Neagu.La lansarea de carte au mai vorbit Virgil Stoenescu (membru în consiliul deadministraţie al BNR), Marian Preda, decanul Facultăţii de Sociologie şi liderul Mişcării

Revista Presei Economice din RomâniaPopulare, formaţiune politică apropiată de preşedintele Traian Băsescu, şi AlexandruTaşnadi, profesor universitar la Academia de Studii Economice.ZF, http://www.zf.ro/eveniment/lucian-croitoru-bnr-reglementarea-trebuie-sa-fiecompatibila-cu-natura-umana-10918568Profesorul Dinu, ASE: Banii ţinuţi la bancă îşi pierd din valoareSistemul bancar din România nu-i încurajează pe români să-şi depună banii la bancă,în condiţiile în care un deponent nu câştigă nici măcar 1% pe an la depozitele în lei, aspus vineri, 31 mai, la VIDEO ZF LIVE, Eduard Dinu, profesor universitar de GestiuneaAfacerilor la ASE.VIDEO ZF LIVE este o emisiune TV care se transmite în fiecare zi pe site-ul zf.ro de la10.00 la 11.00 a.m. în cadrul căreia sunt invitaţi oameni de afaceri, manageri şispecialişti în economie pentru a discuta teme de actualitate în business.„Economisirea nu este încurajată în România sub nicio formă. Banii ţinuţi la bancă îşipierd din valoare. Nu ai de ce să ţii bani la bancă. Nu câştigi nici măcar 1% pe anpentru depozitele în lei“, a spus Eduard Dinu.Dobânda la depozitele noi ale populaţiei în lei este de 5,53%, în timp ce pentruîntreprinderi dobânda la depozitele noi în lei este de 4,73%, iar rata inflaţiei anualizate,aprilie 2013 faţă de aprilie 2012 este de 5,29%. Depozitele, indiferent că sunt alepopulaţiei sau ale firmelor, sunt astfel real negative, a explicat Eduard Dinu.„Sistemul bancar ar trebui să contribuie la relansarea economiei şi nu să aibă oatitudine pasivă, dar stabilă aşa cum e promovată la toate nivelurile“, a mai spusEduard Dinu.Ce a mai spus Eduard Dinu la VIDEO ZF Live:La sfârşitul primului trimestru din 2013, la depozite în sold în lei dobânda anuală estede 5,20% iar pentru depozite noi 5,53% la populaţie, în timp ce pentru firme 4,71%,

Revista Presei Economice din Româniarespectiv 4,73% la depozite noi. Dobânda activă, la credite în sold pentru persoanefizice este de 13,39% şi 12,59% pentru credite noi, iar pentru firme 9,90%, respectiv9,93, cifre nominale publicate de BNR. Rata inflaţiei anualizate, aprilie 2013 faţă deaprilie 2012 a fost de 5,29%.Depozitele, indiferent că sunt ale populaţiei sau că sunt ale firmelor, sunt realnegative. Economisirea nu este încurajată în România sub nicio formă. Banii ţinuţi labancă îşi pierd din valoare. Nu am luat în calcul şi comisionul de retragere caremăreşte minusul.La creditele şi depozitele în sold, spread-ul e mai mare, clientul e captiv. Puterea luide renegociere a creditelor sau depozitelor este foarte scăzută.Nu ai de ce să ţii bani la bancă. Nu câştigi nici măcar 1% pe an la depozitele în lei.Europa Centrală şi de Est este caracterizată prin diminuarea ratelor de creditare careau scăzut considerabil, nu doar în Ungaria, ci şi în Polonia şi Cehia, precum şidiminuarea spread-ului, în schimb nu a fost nicio modi-ficare semnificativă în Slovaciaşi România, potrivit raportului băncii naţionale a Ungariei „Tendinţe în creditare-mai2013“. Noi avem cel mai mare spread şi cea mai mare rată a dobânzii. Structuraconcurenţială a sistemului bancar influenţează cu siguranţă acest lucru.Băncile şi-au tăiat singure craca de sub picioare în anii de glorie 2006-2008 când auacordat credite cu buletinul pentru plasme pe tavan. Acum am ajuns în extremacealaltă, „suflăm şi în iaurt“, am înăsprit regulile de creditare.Ponderea creditelor neperformante a crescut. Acum băncile pun clientul să scrie frazeîntregi pe fiecare contract de creditare pentru a se proteja în instanţă.Declarativ suntem o economie de piaţă funcţională, rămâne să fim şi faptic.Economia reală, corporaţiile, merită a fi apreciate pentru că au reuşit să se descurceîn condiţiile în care finanţarea din partea băncilor s-a redus drastic. Soldul creditelornoi e în scădere.

Revista Presei Economice din RomâniaO companie trebuie să aibă un business atât de profitabil astfel încât rentabilitatea eisă fie mai mare decât rata dobânzii. Acest lucru e foarte greu posibil, costul credituluipe companii nonfinanciare fiind mare. Companiile preferă astfel să nu se îndatoreze.La creditele/depozitele în euro spread-ul este mult mai mic. Apare problema în ce neîmprumutăm. Reprezentanţii BNR spun să ne împrumutăm în moneda în carecâştigăm pentru a elimina riscul valutar. La acest diferenţial de dobândă excesiv demare, sfatul BNR îşi pierde din valoare.Dacă alegi să te împrumuţi în valută, te expui automat unui risc valutar. Exact acestlucru îl speculează băncile „Te scap de riscul valutar, dar îţi vând un produs mult maiscump“. Indicatorul perioadă medie de recuperare a creanţelor a crescut considerabil.Valoarea ridicată este specifică industriei farma unde s-a ajuns la o perioadă de 300de zile în medie, perioadă în care îşi recuperează creanţele, mai ales pe partea dedecontări cu spitalele.A devenit simptomatică prelungirea semnificativă a perioadei de recuperare acreanţelor, fapt pentru care în structura de creditare a companiilor a crescut foarte multponderea finanţării creditelor pe termen scurt. Companiile încearcă să-şi finanţezedecalajul nefavorabil de plată, taxe, impozite, salariii la 30, 60 cu 130, 150,180 de zile,perioadă când îşi recuperează creanţele.Mutaţiile structurare de creditare nu sunt favorabile. În mod normal ar trebui o creşterea ponderii creditelor de investiţii, care necesită o anumită strategie, anagajare depersonal, nu oxigen de azi pe mâine.Cum va evolua piaţa financiară în România?Ne îndreptăm spre o uniformizare, standardizare la nivelul Uniunii Europene, atât acondiţiilor de creditare, cât şi a costurilor. Va veni vremea în care frontierele încircuitele financiare la nivelul UE nu vor mai exista. Va veni vremea în care o companie

Revista Presei Economice din Româniasau o persoană fizică se va putea finanţa în Spania sau Franţa, iar acest lucra îi vatrezi bancherii români.ZF, http://www.zf.ro/eveniment/video-zf-live-profesorul-dinu-ase-banii-tinuti-la-bancaisi-pierd-din-valoare-10918563De unde încasează asigurătorii cei mai mulţi baniPoliţele de răspundere civilă auto (RCA) şi cele property sunt singurele clase mari deasigurări care au înregistrat subscrieri în creştere în primul trimestru, cu un avans de10% şi respectiv 4%. Veniturile din poliţe RCA au ajuns la 677 milioane de lei dupăprimele trei luni, respectiv 40% din totalul subscrierilor din asigurări generale.La polul opus se situează asigurările Casco şi poliţele de răspundere civilă generală,cu un minus de 7% şi respectiv 39%. Primele trei luni din acest an nu au fost de bunaugur pentru piaţa de asigurări, care a revenit pe minus, subscrierile pe segmentulasigurărilor generale cumulând 1,7 miliarde de lei. Scăderea a fost de 1,5% faţă deaceeaşi perioadă a anului trecut.Analiza subscrierilor pe clasele mari de asigurări arată că vânzările de poliţe derăspundere civilă generală au consemnat cel mai accentuat declin după ce în aniianteriori segmentul a avut cea mai bună dinamică a încasărilor din prime. Cu opondere a subscrierilor de peste 60% în total piaţă, poliţele auto domină în continuareindustria asigurărilor. Un segment pe care asigurătorii au raportat creşteri în perioadaianuarie-martie este cel al asigurărilor de incendiu şi calamităţi naturale, în bunămăsură poliţe de asigurare a locuinţelor.ZF, http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/de-unde-incaseaza-asiguratorii-cei-mai-multibani-10910183

Revista Presei Economice din RomâniaGenerali România estimează o stagnare a afacerilor în acest an, lacirca 432 milioane leiGenerali România estimează pentru acest an o stagnare a afacerilor la circa 432milioane lei cât a înregistrat în 2012, obiectivul companiei fiind îmbunătăţireaindicatorilor de performanţă, pentru a asigura o 'afacere sănătoasă' şi pe termen lung,a declarat pentru AGERPRES directorul general al companiei, Adrian Marin.'Pentru anul 2013 ne-am propus o stagnare a business-ului la nivelul anului trecut,însă, prioritară pentru noi rămâne îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă aicompaniei', a spus Adrian Marin, menţionând printre aceştia: plata rapidă a daunelor,profesionalizarea cât mai multor agenţi, astfel încât clientul să fie servisat cât mai bine,îmbunătăţirea ratei combinate, a ratei daunei şi un control eficient al expuneriicompaniei la riscurile catastrofale.Acesta a subliniat că se va pune accent pe îndeplinirea acestor indicatorii deperformanţă, care vor asigura 'o afacere sănătoasă şi pe termen lung'. Adrian Marin amai spus că politica Generali în Romania este orientată către dezvoltarea segmentuluide asigurări de viaţă, în special a asigurărilor de grup de tip employee benefits,asigurări generale corporate, asigurări Casco, asigurări de locuinţe şi asigurări decălătorie în străinătate.La finalul anului 2012, asigurările de viaţă reprezentau 19% din total portofoliu alcompaniei, asigurările generale corporate 20%, asigurările de locuinţe 13%, asigurărileCasco 27%, asigurările RCA 16%, asigurările de călătorie în străinătate 3%, iar restulde 2% alte tipuri de asigurări. Generali România a înregistrat în 2012 prime brutesubscrise de 432 milioane lei. Defalcat, afacerile pe segmentul de asigurări generaleau reprezentat 348 milioane lei, respectiv 84 milioane lei pe segmentul de asigurări deviaţă. Daunele brute plătite de companie anul trecut se ridicau la 293 milioane lei.

Revista Presei Economice din RomâniaGenerali România este numele noii companii rezultate din fuziunea Generali Asigurărişi Ardaf. Reprezentanţii Generali Grup în România şi-au anunţat pentru prima datăintenţia de a uni cele două companii deţinute de grup în februarie 2011. În prezent,Generali România ocupă poziţia a 8-a în clasamentul de asigurări generale şi locul 6 laasigurările de viaţă, conform datelor CSA, pentru anul 2012, şi are o cotă de piaţă de5%.AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/200133-Generali-Romania-estimeaza-o-stagnare-a-afacerilor-in-acest-an-la-circa-432-milioane-lei.htmlMinistrul Finanţelor: Sectorul bancar a influenţat scăderea încasărilorbugetare din impozitul pe profitSectorul bancar are influenţa cea mai mare în scăderea, în 2013, a încasărilor labugetul de stat din impozitul pe profit, a declarat ministrul Finanţelor Publice, DanielChiţoiu, într-un interviu acordat AGERPRES.'Nu avem încă datele finale la cinci luni, dar se menţine scăderea la încasările dinimpozitul pe profit. Influenţa cea mai mare la neîncasarea impozitului pe profit o aresectorul bancar, în sensul că impozitul pe profit plătit de sectorul bancar este foarteredus, pentru că sistemul bancar a beneficiat de anumite prevederi legislative astfelîncât să îşi introducă pe costuri creditele neperformante. Aceasta a avut un efectputernic în profiturile lor şi în impozitul pe care l-au plătit', a afirmat Daniel Chiţoiu.Oficialul MFP a apreciat că profiturile băncilor s-au redus pentru că acestea s-au limitatîn ultimii ani de zile să nu mai finanţeze economia, ci să aştepte şi să cumpere titluri destat şi să nu aibă niciun risc. 'Bineînţeles că profiturile obţinute sunt foarte mici dindiferenţa de dobândă, mai bine ar căuta soluţii să finanţeze economia, să câştige mai

Revista Presei Economice din Româniamult şi atunci şi profiturile lor vor fi mai mari şi impozitele plătite la stat la fel, mai mari',a mai spus ministrul Finanţelor.Conform datelor MFP pe primele patru luni din 2013, încasările din impozitul pe profitreprezintă 7,7% din veniturile totale ale bugetului de stat şi s-ai cifrat la 5,008 miliardelei, în scădere cu 179,3 milioane lei (minus 3,5%) faţă de aceeaşi perioadă a anuluitrecut.AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/200131-Ministrul-Finantelor-Sectorul-bancar-a-influentat-scaderea-incasarilor-bugetare-din-impozitul-peprofit.htmlMetropolitan Life: Produsele de asigurare pentru copii, pe un trendascendentProdusele de asigurare destinate copiilor se află pe un trend ascendent, atât din punctde vedere al valorii medii anuale a primelor brute subscrise, care a crescut, în cazulMetropolitan Life, cu 10% în 2012 raportat la 2011, cât şi din punct de vedere alnumărului total de poliţe încheiate, majoritatea acestora fiind contractate în primii cinciani de viaţă ai copiilor.Potrivit rezultatelor înregistrate de Metropolitan Life la finalulanului trecut, în portofoliul companiei, asigurările pentru copii reprezintă 10%,preferinţa părinţilor menţinându-se pentru poliţele tradiţionale, cu garanţii, circa 70%din poliţele încheiate fiind de acest tip."Pentru noi, părinţii, cel mai important este să le oferim copiilor protecţie financiară şisiguranţa unui start cât mai bun în viaţă. Metropolitan Life asigură împlinirea acesteidorinţe cu o gamă variată de opţiuni ce combină protecţia cu economisirea şicomponenta investiţională. Portofoliul flexibil, adaptat tuturor nevoilor de acest tip, aînregistrat o creştere de 10% a numărului poliţelor încheiate pe parcursul anului 2012",a declarat Theodor Alexandrescu, reprezentantul Metropolitan Life în România.

Revista Presei Economice din RomâniaClienţii companiei pot opta pentru poliţele individuale Junior, care oferă atât protecţiefinanciară pentru copil şi părinte, cât şi economisire pe termen lung şi posibilitatearealizării unor investiţii. De asemenea, părinţii pot ataşa acestor poliţe, la începutul saupe parcursul contractului, şi o serie de asigurări suplimentare cu beneficii variate.Metropolitan Life oferă şi posibilitatea includerii copiilor în asigurările suplimentareataşate altor tipuri de contracte de asigurare, care prevăd în principal beneficii despitalizare şi chirurgicale în caz de accident şi îmbolnăvire."La sfârşitul lui 2014, ne propunem ca asigurările dedicate copiilor să ajungă la opondere de 30% în portofoliul nostru. În realizarea acestui obiectiv, ne bazăm pelansări de noi produse de sănătate şi economisire garantată pentru copii, începând cua doua jumătate a lui 2013, programe de training specific pentru forţa noastră devânzări şi campanii dedicate promovării acestor produse. Dacă 2013 este pentruMetropolitan Life anul anuităţilor şi produselor de sănătate, în 2014 ne vom concentraeforturile în direcţia asigurării nevoii de protecţie financiară şi economisire pentrucopii", a adăugat Theodor Alexandrescu.Brandul Metropolitan Life se bazează pe istoria şi succesul grupului MetLife -Metropolitan Life Insurance Company - realizate de-a lungul celor 145 de ani în care acâştigat încrederea a peste 90 de milioane de clienţi. La origine, "metropola", de undeprovine numele grupului, era oraşul New York, acolo unde acesta a fost înfiinţat în anul1868. Astăzi, prin filialele şi companiile sale afiliate, MetLife deţine poziţii de conducereîn pieţe din Statele Unite, Japonia, America Latină, regiunea Asia Pacific, Europa şiOrientul Mijlociu. Alico Asigurări România, Alico Societate de Administrare a unui Fondde Pensii Administrat Privat şi Metropolitan Life Asigurări sunt companii afiliateMetLife, Inc. - un lider global în asigurări de viaţă.AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/200001-Metropolitan-Life-Produsele-de-asigurare-pentru-copii-pe-un-trend-ascendent.html

Revista Presei Economice din RomâniaBogdan Chiriţoiu: Sper ca în următoarele luni, cu Guvernul şi BNR, săgăsim o soluţie să reducem substanţial comisioanele interbancarePreşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat sâmbătă, la Antena3, că instituţia pe care o conduce, împreună cu Guvernul şi Banca Naţională, caută osoluţie pentru ca, în următoarele luni, comisioanele interbancare să fie redusesubstanţial."Sper că în următoarele luni, împreună cu Guvernul şi Banca Naţională, vom găsi osoluţie, consultând industria, băncile, să ajungem la o formulă în care să reducemsubstanţial aceste comisioane. Cred că este o zonă pe care o să ne concentrăm înurmătoarele luni ale anului acesta şi să arătăm rezultate. Eu sunt încurajat de ceea ceam făcut acum doi ani, când am reuşit destul de repede să eliminăm comisioanele larambursarea anticipată a creditelor. Cred că a fost un succes şi cred că avem şansesă imităm acest succes", a spus Chiriţoiu. Acesta a subliniat că, potrivit analizei făcutede Consiliul Concurenţei, România are printre cele mai mare comisioane la tranzacţiilecu cardul."Analiza noastră arată că România are, nu cele mai mari, dar printre cele mai maricomisioane la tranzacţiile cu cardul, comisioane interbancare, ce îşi plăteşte o bancăalteia. VISA a promis Comisiei Europene că va reduce comisioanele la 0,3%. ÎnRomânia comisionul este de 1%, adică la 100 de lei un leu rămâne la bănci. Nu e niciojustificare economică ca o tranzacţie internă în România să coste mai mult caprocesarea unei tranzacţii transfrontaliere. Deci, dacă VISA poate să trăiască cu 0,3%la tranzacţiile transfrontaliere, aşa cum a promis Bruxelles-ului, cred că şi în Româniapoate să se încadreze în costuri similare", a mai afirmat preşedintele ConsiliuluiConcurenţei.În România, comisionul interbancar în sistemele VISA şi MasterCard este de 1% şi,respectiv, 1,2%, în timp ce în ţări precum Belgia, Franţa, Italia Suedia, Olanda,

Revista Presei Economice din RomâniaUngaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depăşeşte 0,8% (pentrucardurile de debit cu chip). Declanşată de Consiliul Concurenţei în 2011, investigaţiasectorială pe piaţa serviciilor de plăţi bancare a urmărit patru direcţii principale: modulde determinare a comisioanelor interbancare pe piaţa cardurilor de plată; modul dedeterminare a nivelului comisioanelor şi taxelor plătite de comercianţi către bancaacceptantă (care deţine POS-ul aflat la comerciant) pentru serviciile prestate în cazultranzacţiilor cu carduri; profitabilitatea sectorului cardurilor de plată; gradul deconcentrare a pieţei serviciilor de plată cu carduri.În cadrul acestei investigaţii sectoriale au fost solicitate informaţii de la 28 băncimembre Visa/MasterCard, 22 agenţi economici cu obiect de activitate în diversedomenii (hipermarketuri, supermarketuri, agenţii de turism, restaurante), organizaţiileVisa Europe şi MasterCard.Comisioanele interbancare sunt plăţile realizate între băncile acceptante şi băncileemitente pentru tranzacţiile care presupun utilizarea cardurilor de plată. În cazultranzacţiilor la POS, comisionul interbancar este plătit de banca acceptantă (caredeţine POS-ul aflat la comerciant) către banca emitentă a cardului şi este suportat decătre comerciant şi, indirect, de către consumatori. În conformitate cu regulile Visa şiMasterCard, până în 2011, comisioanele interbancare erau stabilite de băncilemembre ale celor două organizaţii şi era de 1%.Analiza profitabilităţii efectuată de Consiliul Concurenţei arată că rata medie a profituluiînregistrată în activitatea de emitere de carduri, în perioada 2009-2011, a fost între62,1% şi 101,1%, pentru jumătate din băncile intervievate. Totodată, studiul relevă căveniturile încasate de băncile emitente din comisioanele interbancare reprezintă între8,1% şi 11,2% din totalul veniturilor din activitatea de emitere carduri.În condiţiile în care din veniturile totale au fost extrase veniturile din comisioaneleinterbancare, peste 50% dintre băncile intervievate au înregistrat o profitabilitate între

Revista Presei Economice din România49% şi 79%. Ca urmare, activitatea de emitere a cardurilor rămâne profitabilă, pentruun număr semnificativ de emitenţi, chiar şi în absenţa comisionului interbancar.Raportul realizat în urma investigaţiei sectoriale pe piaţa serviciilor de plăţi bancare dinRomânia este publicat pe site-ul instituţiei şi este supus dezbaterii publice timp de 30de zile.AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/200038-Bogdan-Chiritoiu-Sper-ca-in-urmatoarele-luni-cu-Guvernul-si-BNR-sa-gasim-o-solutie-sareducem-substantial-comisioanele-interbancare.htmlDobânzile overnight au crescutDobânzile pe termen foarte scurt au crescut, vineri, faţă de şedinţa detranzacţionare precedentă. Banca Naţională a României (BNR) a afişat, în prima partea zilei, un nivel mediu al dobânzii la depozitele atrase pentru o zi (ROBID) de 3,46% pean, faţă de 2,98% în şedinţa de joi, iar dobânda la depozitele overnight plasate(ROBOR) a ajuns la 3,96% pe an, de la 3,48% în şedinţa precedentă.Bursa, http://www.bursa.ro/banci-asigurari/piata-monetara-dobanzile-overnight-aucrescut-207479&articol=207479.htmlBursăBursăBursa revine pe plus, dar in piata "plictiseala este molipsitoare"Bursa de la Bucuresti a crescut cu 0,78%, dupa ce in precedentele trei sedinte ascazut cumulat cu 1,6%, iar tranzactiile actiunile Fondului Proprietatea (FP), Erste(EBS), Transgaz (TGN) si OMV Petrom (SNP) au asigurat trei sferturi din lichiditateade aproape 21 milioane lei, scrie Mediafax. Piata a deschis ziua in crestere usoaradupa trei sedinte consecutive de scadere, insa dupa primele 20 de minute de

Revista Presei Economice din Româniatranzactionare s-a intors pe rosu. Pana la mijlocul sedintei piata a oscilat usor, pentruca in a doua parte a zilei sa se stabilizeze pe crestere usoara.La inchiderea pietei principale, indicele general al Bursei, BET-C, era cu 0,78% pestenivelul de vineri. Evolutia indicelui a fost sustinuta in principal de cresterile inregistratede actiunile BRD (2,25%), Banca Transilvania (2,11%) si OMV Petrom (1,45%), titluricare au ponderi ridicate in calculul indicilor bursieri."Volumele mici si evolutia pozitiva a indicilor externi au determinat miscari neclare incazul unor actiuni. Investitorii actioneaza uneori timid, alteori fara rabdare, iar acestereactii duc la cresteri, urmate imediat de scaderi ale preturilor. Se apropie vara si,statistic vorbind, volumele scad in aceasta perioada. Ma astept ca tendinta sacontinue, iar in unele zile sa asistam la volume mai mari decat media lunara. Dinpacate, nu se intampla nimic spectaculos in economie, astfel ca si bursa reactioneazaprintr-o plictiseala molipsitoare", a declarat directorul de operatiuni al firmei de brokerajEstinvest, Marcel Murgoci.Investitorii au transferat in total actiuni de 20,8 milioane lei (4,7 milioane euro), valoarecu 44% sub rulajul sedintei precedente, de 37,1 milioane lei (8,4 milioane euro).Peste 76% din rulajul de luni a fost asigurat de actiunile Fondul Proprietatea (7,8milioane lei, din care un deal de 1,3 milioane lei), Erste (4,1 milioane lei), Transgaz(2,1 milioane lei, din care doua deal-uri de 1,5 milioane lei) si OMV Petrom (1,9milioane lei, din care un deal de un milion de lei). Titlurile Fondului Proprietatea auscazut cu 0,3%, la 0,654 lei, iar actiunile Erste au avansat cu 0,46%, la 109,5 lei."Nu cred ca SIF-urile vand actiuni Erste pe piata din Romania si, astfel, cred ca rulajultitlurilor bancii austriece nu are legatura cu SIF-urile. Inclin sa cred ca volumul maimare de actiuni tranzactionate este influentat de unii vanzatori care au decis sa isireduca sau chiar lichideze pachetele de titluri Erste din portofoliu", a afirmat brokerul.

Revista Presei Economice din RomâniaIndicele BET, al celor mai lichide zece actiuni, a incheiat ziua in urcare cu 0,98%, iarindicele BET-NG, al actiunilor companiilor din sectorul energetic, a avansat cu 0,3%.Indicele extins BET-XT a crescut cu 0,41%, iar indicele extins BET-BK, a scazutnesemnificativ, cu 0,07%. Indicele BET-XT reflecta evolutia primelor 25 de actiuniromanesti in functie de lichiditate, inclusiv SIF-urile si Fondul Proprietatea, iar BET-BKcuprinde cele mai lichide 25 de actiuni, inclusiv titlurile bancii austriece Erste, SIF-urilesi Fondul Proprietatea.La finalul sedintei, indicele BET-FI a fost cu 1,05% sub nivelul de vineri. BET-FIinclude actiunile celor cinci SIF-uri si titlurile Fondului Proprietatea. Titlurile a patrudintre SIF-uri au inregistrat scaderi intre 1,59% si 1,96%, iar titlurile SIF Muntenia austagnat. In acelasi timp, actiunile Fondului Proprietatea au coborat cu 0,3%.Murgoci crede ca in continuare investitorii vor viza cu precadere actiunile OMVPetrom, Fondul Proprietatea, Transgaz, precum si titlurile celor cinci SIF-uri.Pe piata Rasdaq, investitorii au transferat actiuni de 1,3 milioane lei, valoare de 4,5 oripeste rulajul de vineri, de 301.000 de lei. Peste doua treimi din lichiditatea de luni afost asigurata de operatiuni cu actiunile Armax Gaz (ARAX), de 925.000 de lei. Cel maimare pachet de titluri Armax Gaz a fost transferat la pretul de 0,061 lei, cu 1,5% pesteinchiderea de vineri. La finalul sedintei de luni, titlurile companiei erau cotate la 0,0609lei, pret in crestere cu 1,33%.La inchiderea pietei principale de la Bucuresti, bursele de la Frankfurt si Paris erau instagnare, iar piata de la Londra era in scadere cu 0,4%. Bursele din Europa Centrala side Est erau, in acelasi timp, in scadere cu pana la 1,7%. Marile piete europene aurevenit usor dupa ce la deschidere au fost pe scadere cu peste 1%, din cauzaspeculatiilor ca banca centrala a Statelor Unite ar putea reduce programul de preluarede obligatiuni din piata, si in urma scaderii unui indice al industriei prelucratoare dinChina.

Revista Presei Economice din RomâniaWall Street: http://www.wall-street.ro/articol/Piete-de-capital/149529/bursa-revine-peplus-dar-in-piata-plictiseala-este-molipsitoare.html#ixzz2VAz5btdfBVB închide indecisBursa de Valori Bucureşti (BVB) a închis şedinţa de tranzacţionare de astăzi indecis.Indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, a încheiat în creştere cu 0,98%, fiindcotat la 5.448,53 puncte. BET-FI, indicele celor cinci societăţi de investiţii financiareplus Fondul Proprietatea, s-a depreciat cu 1,05%, atingând valoarea de 25.167,84puncte, în timp ce BET-C, indicele compozit al pieţei, a fost cotat la 2.951,51 puncte,urcând cu 0,78% la finalul şedinţei.Bursa,http://www.bursa.ro/piata-de-capital/bvb-inchide-indecis-207557&articol=207557.htmlEnergieEnergieCristina Popescu, partener Eversheds Lina & Guia: „Amanarea platiicertificatelor verzi va alunga o mare parte a investitorilor straini”Proiectul de Ordonanta de Urgenta elaborat de Ministerul Economiei in luna apriliepropune amanarea, in perioada 1 iulie 2013 - 31 decembrie 2016, a acordarii unei partidin certificatele verzi catre investitorii in microhidrocentrale, centralele eoliene sicentralele fotovoltaice, pentru a putea controla cresterea pretuluielectricitatii.Recuperarea certificatelor verzi s-ar face incepand cu 1 ianuarie 2017pentru centralele hidroelectrice si solare si incepand cu 1 ianuarie 2018 pentrucentralele electrice eoliene.Cristina Popescu, partener in cadrul societatii de avocaturaEversheds Lina & Guia, este de parere ca masura va pune o frana puternicainvestitiilor in energia regenerabila. Pe de alta parte, un potential efect pozitiv ar fi„maturarea” pietei de proiectele speculative. Avocata estimeaza, insa, ca aproximativ

Revista Presei Economice din Româniajumatate dintre proiectele reale vor fi abandonate, in functie de stadiul de dezvoltare incare se afla.„Modificarea aceasta este o lovitura in general pentru toata partea de regenerabile, cuexceptia biomasei, unde nu au loc modificari, dar care necesita o tehnologie maicomplicata si implica mai mult efort atat in faza de proiectare, cat si pe durataoperationala a proiectelor. Estimez ca proiectele pe biomasa vor continua sa existe,insa acestea oricum reprezinta o proportie infima din toata energia regenerabila. In2017, va exista pe piata un mare surplus de certificate care se vor vinde ieftin, peprincipiul cererii si ofertei. Daca acum certificatele verzi se vand aproape de valoareamaxima a pragului superior de tranzactionare, asigurandu-se bancabilitateaproiectelor, prin propunerea Guvernului se ajunge in situatia in care investitorii suntefectiv privati partial de orice venituri aferente certificatelor verzi a caror tranzactionareeste suspendata pana in 2017, desi in acest interval totul este business as usual candvine vorba de rambursarea creditelor. Mai mult, in 2017 (daca nu va interveni o nouaprorogare a termenului), rata de recuperare a acestor certificate verzi va fi cu mult maimica decat daca acestea ar fi fost tranzactionate in structura curenta”, spune CristinaPopescu.Unii investitori si-au anuntat deja intentia de a renunta la proiectele de productie aenergiei din surse regenerabile, daca Guvernul va modifica legislatia in domeniu. Unexemplu in acest sens este E.ON Romania, din grupul german de utilitati E.ON, careare proiecte eoliene de 120 MW in regiunea Moldovei.In acest moment, Romania are unul dintre cele mai consistente sisteme de sprijin aproductiei de energie din surse regenerabile din Europa. Cu toate acestea, spuneCristina Popescu, „nu trebuie sa uitam ca, desi legislatia privind schema de sustinere afost adoptata in 2008, din cauza incapacitatii sistemului de a notifica in timp realComisiei Europene masura ca ajutor de stat, schema de sprijin a devenit efectiv

Revista Presei Economice din Româniaaplicabila de abia in luna august 2011, la trei ani de la adoptarea interna a legislatieirelevante, astfel incat nu s-a beneficiat de aceste stimulente in mod semnificativ sausubstantial pana acum. Autoritatile par insa sa realizeze brusc, in 2013, ca si-auasumat niste obligatii pe care nu le pot onora, si ca schema de sustinere este preageneroasa. O astfel de abordare, contextuala, nu face decat sa zdruncine incredereapotentialilor investitori in previzibilitatea legislatiei nationale”.Finantistii, http://www.finantistii.ro/energie/cristina-popescu-partener-eversheds-lina-guia-amanarea-platii-certificatelor-verzi-va-alunga-o-mare-parte-a-investitorilor-straini-78734Firma KDF Energy a fost admisa pe Carbon Trade ExchangeFirma KDF Energy a fost admisa pe Carbon Trade Exchange. Este primul producatorde energie din Europa de Est care poate tranzactiona pe acesta platformainternationalaKDF Energy, compania romaneasca lider in tranzactiile cu certificate de emisii degaze cu efect de sera pe piata din Romania, Bulgaria i Grecia, este primul producatorde energie din Europa de Est admis KDF Energy s-a alaturat, astfel, celor cateva sutede companii membre CTX din 28 de ari care cumpara i vand anual credite de carbon invaloare totala de aproximativ doua miliarde de dolari. „Speram ca iniiativa KDF Energyde a face demersurile necesare includerii pe platforma CTX va reprezenta un model deurmat i pentru alte companii est-europene de a sustine piata spot voluntara a creditelorde carbon”, declara Ben Stuart, Directorul de Strategie pe Carbon pentru CTX.Dobandirea statutului de membru al Carbon Trade Exchange se inscrie in strategiaKDF Energy de a oferi clienilor sai posibilitatea efectuarii de tranzactii cu produsefinanciare pe piata europeana printr-un acces direct i rapid pe cele mai mari platformeelectronice din lume. „Scopul nostru este acela de a fi lider in comercializarea

Revista Presei Economice din Româniacertificatelor de emisii de gaze cu efect de sera in Europa de Est, un renumitdezvoltator de proiecte care valorifica energia regenerabila, furnizor de electricitate,trader de energie si certificate verzi in Romania. Consideram Carbon Trade Exchangedrept un mijloc eficient de tranzacionare pentru diverse produse si instrumentefinanciare. Obiectivul CTX in ceea ce priveste noile piete emergente la nivel global sideterminarea sa in ceea ce priveste asigurarea unei piete spot complet electronice odiferentiaza de alti jucatori bursieri”, explica George Brailoiu, Director General alcompaniei KDF Energy.KDF Energy se afla, in prezent, in plin proces de dezvoltare a propriilor capacitati deproductie de electricitate din resurse regenerabile. Proiectele companiei includ treiparcuri eoliene in Limanu (Dobrogea): doua cu o putere totala instalata de 57 MW(“Wind Power”) i al treilea - de 24 MW (“Black Sea”). La acestea se adauga o centralaelectrica in cogenerare pe biomasa de 4,2 MW la Horezu (judeul Valcea). Dinseptembrie 2012, compania romaneasca investete in proiectul POS CCE „Valorificarearesurselor regenerabile de energie prin investiie in centrala electrica pe biomasa inoraul Horezu, Valcea”, cofinanat prin Fondul European de Dezvoltare Regionala, inbaza contractului de finanare incheiat cu Ministerul Economiei, Comerului i Mediului deAfaceri. Proiectul va fi implementat in localitatea Horezu pe o durata de 30 de luni.Finantistii, http://www.finantistii.ro/energie/firma-kdf-energy-a-fost-admisa-pe-carbontrade-exchange-este-primul-producator-de-energie-din-europa-de-est-care-poatetranzactiona-pe-acesta-platforma-internationala-78732

Revista Presei Economice din RomâniaRAAN obţine derogare pentru plata datoriei de 1,3 milioane lei pentrucare urma să se pună sechestruRegia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) a obţinut o derogare de două lunipentru plata datoriei de 1,3 milioane de lei, în contul căreia executorul venise, lunidimineaţă, să pună sechestru pe şase autoturisme şi două locomotive ale unităţii.RAAN obţine derogare pentru plata datoriei de 1,3 milioane lei pentru care urma să sepună sechestruDecizia a fost luată în urma discuţiilor purtate, luni, între executorul judecătoresc,avocaţi şi conducerea RAAN, transmite corespondentul MEDIAFAX."Vă informăm că la cererea unor creditori, reprezentaţi de avocatul Dragoş Dumitraşcu,în data de 3 iunie 2013, Biroul Executor Judecătoresc Cimpu Robert a instituit măsuraexcutării silite imobiliare - sechestrul asupra autoturismelor din parcul Regiei Autonomepentru Activităţi Nucleare şi a două locomotive ale sucursalei Romag Termo, în contulunei datorii de 1,3 milioane de lei, fără să fie pus sigiliu asupra lor. În urma discuţiilorpurtate de directorul general al RAAN, domnul Dan Andruşcă, cu reprezentantulcreditorilor şi cu executorul judecătoresc, Regia a obţinut o derogare de 60 de zile dinpartea creditorilor pentru efectuarea plăţii creanţei având drept de folosinţă asupraautoturismelor", se arată într-un comunicat de presă remis, luni după-amiază, deRAAN.De asemenea, sechestru imobiliar a fost pus şi pe sediul central al RAAN dinDrobeta Turnu Severin, dar şi pe alte imobile ale unităţii.Avocatul mai multor prestatori de servicii ai RAAN, Sorin Crudiu, a declarat, luni dupăamiază,că în urmă cu 30 de zile s-a pus sechestru pe sediul central al RAAN pentru odatorie de aproximativ 20.000.000 de lei, către transportatori de cărbune dar şiconstructori care au desfăşurat activităţi pentru RAAN."Societăţile pe care lereprezentăm noi au sedii atât în judeţul Mehedinţi, cât şi în afara judeţului, suntprestatorii care au liucrat la Regia de Apă Grea din Drobeta Turnu Severin. Sumele se

Revista Presei Economice din Româniaridică la aproximativ 200 de miliarde lei vechi. S-au demarat procedurile de executaresilită. Executăm silit imobilele aparţinând Regiei de Apă Grea, în speţă sediul şi câtevaimobile care se află pe teritoriul administrativ al municipiului. Clădirile sunt sechestrate,deja sunt intabulate în cartea funciară", a declarat Crudiu.Potrivit sursei citate anterior, imobilele pe care s-a pus sechestru ar putea fi scoase lavânzare după ce în instanţă se parcurg toate procedurile legale şi sunt rezolvate toatecontestaţiile, Crudiu estimând ca acestea să fie finalizate la sfârşitul anului 2013.Liderul de sindicat al platformei Romag Prod, Florin Rogobete, a declaratcorespondentului MEDIAFAX că au fost blocate conturile regiei, iar cei aproximativ2.700 de angajaţi ai platformelor RAAN nu şi-au primit salariile pentru luna aprilie, carear fi trebuit achitate în 25 mai."Pe data de 25 mai era ziua de salarizare, nu au fost plătite, dar a fost şi un Consiliu deAdministraţie extraordinar în care a fost schimbată conducerea RAAN, mai exactdomnul director general Preda cu un alt director venit de la Bucureşti, de la MinisterulEnergiei, domnul Dan Andruşcă. Şi am purtat o discuţie miercuri, când a fost numit înfuncţia de director, şi am zis să lăsăm un răgaz de o săptămână să analizeze situaţiaRAAN fiindcă sunt conturile blocate şi după o săptămână să discutăm cu dânsul să netransmită ce a putut rezolva în această privinţă", spune liderul de sindicat FlorinRogobete.Acesta mai spune că regia a ajuns în această situaţie din cauza conturilorblocate de furnizori, dar mai ales pentru faptul că Guvernul nu a achitat apa greaprodusă de la începutul anului pe platforma Romag Prod."La ora actuală, RAAN se confruntă cu o blocare a conturilor bancare din cauzaneplăţii furnizorilor şi din cauza faptului că până acum, la jumătatea anului, nu a fostîncasat niciun ban pentru apa grea produsă în sucursala Romag Prod. În bugetul destat a fost prevăzută o numită sumă, o cantitate de apă grea produsă şi până la oraactuală nu s-a deblocat niciun leu pentru apa grea produsă în unitatea noastră.

Revista Presei Economice din RomâniaConsider că RAAN este într-o situaţie critică pentru că încă de la începutul anului ampurtat discuţii cu domnul ministru având în vedere bugetul şi faptul că e stagnatăinvestiţia de la Cernavodă 3 şi 4. S-a redus capacitatea de producţie, deci s-a oprit unmodul şi a fost băgat în conservare, rămânând doar un modul în funcţiune. Dar cutoate că am funcţionat cu acest modul nu s-a încasat niciun leu pe apa grea", aadăugat Florin Rogobete.Miercuri, 29 mai, conducerea regiei a fost schimbată, în locul directorului general alRAAN Marius Preda fiind numit Dan Andruşcă, consilier al ministrului Constantin Niţă.Un executor judecătoresc împreună cu un avocat al unui furnizor de servicii al RegieiAutonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN) veniseră, luni dimineaţă, la sediul centralal instituţiei din Drobeta Turnu Severin, pentru a pune sechestru pe mai multe maşini,în contul unor datorii ale regiei.Potrivit unor surse din cadrul regiei, ar fi vorba despre şase autoturisme care aparţinRAAN şi care au fost scoase în spatele instituţiei pentru a fi ridicate în contul datoriei,la faţa locului fiind mai mulţi agenţi de pază, dar şi jandarmi care aşteaptă ca maşinilesă fie ridicate în siguranţă. De asemenea, conform surselor citate, luni, urma să fiep;us sechestru şi pe două locomotive ale regiei, în contul unei datorii totale de 1,3milioane de lei către diverşi furnizori.Premierul Victor Ponta declara, la sfârşitul luniimartie, că Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) din Drobeta TurnuSeverin este "una dintre cele mai dificile probleme moştenite din trecut", susţinând căîn prezent "grija" autorităţilor sunt angajaţii, care însă nu vor putea fi menţinuţi toţi.Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare din Drobeta Turnu Severin se află înprezent în proces de reorganizare, iar în ultimele luni s-a discutat despre închidereacombinatului de apă grea, Romag Prod, unde lucrează aproximativ 1.400 de oameni,în condiţiile în care nu s-au găsit investitori pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă,care să preia producţia de apă grea de pe platforma RAAN.

Revista Presei Economice din RomâniaMinistrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, declara că, după ce a analizatsituaţia, şi-a dat seama că la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare s-a făcut "unjaf de proporţii", acuzând conducerea regiei de "lipsă totală de management".Niţă şi-a argumentat declaraţia cu privire la managementul defectuos de la RAAN prinfaptul că structura de conducere, care are peste 200 de angajaţi, menţine contractepăguboase.Referitor la contractele păguboase, ministrul delegat pentru Energie a datca exemplu o licitaţie de construire a unei intalaţii de evacuare a zgurii şi cenuşii înşlam dens, pe platforma Romag Termo, lucrare care a fost câştigată şi începută în2009, de societatea Confort S.A., firmă deţinută de omul de afaceri Georgică Cornu, şial cărei preţ s-a dublat, deşi nu a fost terminată până în prezent.În scopul scăderii cheltuielilor la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare, ConstantinNiţă a mai spus că se va rezilia contractul de pază pe care unitatea îl are cu firmadeţinută de familia directorului Poliţiei Locale, Constantin Micşoniu, în valoare de unmilion de euro pe an, urmând ca de paza Regiei să se ocupe angajaţii Regiei.Economica, http://www.economica.net/raan-obtine-derogare-pentru-plata-datoriei-de-1-3-milioane-lei-pentru-care-urma-sa-se-puna-sechestru_54106.htmlConstantin Niţă: Situaţia Complexului Energetic Oltenia este'satisfăcătoare'Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, prezent luni la Târgu-Jiu, a declarat,în urma întâlnirii cu directoratul Complexului Energetic Oltenia (CEO) şi cu sindicatele,că situaţia complexului este una ''satisfăcătoare'' şi că va fi formată o comisie paritară,care timp de trei zile va analiza propunerile celor două părţi, urmând să fie aplicatădecizia care este cea mai bună din punct de vedere economic pentru complex.Comisia paritară va analiza atât propunerea administraţiei, referitoare la reducereasăptămânii de lucru la 4 zile, cât şi soluţia sindicatelor, de intrare a angajaţilor în şomaj

Revista Presei Economice din Româniatehnic. A fost negociată şi respectarea Contractului Colectiv de Muncă, iar ministrul adat asigurări că anul acesta nu vor fi disponibilizări în cadrul CEO."Am analizat situaţia economică a CEO, sigur că sunt unele probleme pe care va trebuisă le rezolvăm în viitor, ne-am înţeles ca din partea sindicatelor şi din parteadirectoratului să facem o comisie paritară care să analizeze toate problemele ridicatede sindicate, urmând ca în câteva zile această comisie să ne dea un rezultat. Cu acestrezultat directorul general va veni la Bucureşti şi vom stabili ce este de făcut încontinuare. Rămân în continuare deciziile luate de directorat, până vom avea rezultatulcomisiei, care va fi apoi supus Consiliului de Supraveghere. Nu se poate vorbi defalimentul CEO, măsurile care se vor lua nu vor conduce nicicum la faliment. Din punctde vedere economic, situaţia CEO este satisfăcătoare. CEO este pe profit, sigur, nueste un profit care l-am fi dorit. Producţia va fi vândută pe piaţă, CEO funcţioneazăacum cu şase grupuri, piaţa este cea care reglează consumul", a declarat ConstantinNiţă.Totodată, ministrul Energiei le-a sugerat sindicatelor şi conducerii CEO să seîntâlnească de mai multe ori, pentru a discuta problemele din cadrul companiei. "Dacănu se înţeleg, ne mai întâlnim până ne înţelegem. Ambele soluţii propuse atât desindicat cât şi directorat sunt corecte, vom vedea care este cea mai eficientă din punctde vedere economic", a spus Niţă.Preşedintele Federaţiei Naţionale Mine Energie (FNME), Marin Condescu, a declarat,luni, că protestele programate vor înceta, cel puţin până la primirea răspunsuluicomisiei paritare."Cel mai important lucru este că au început din nou negocierile. Celcare va încălca din nou regulile, se vor lua măsuri administrative. Soluţia propusă desindicate este cea în care societatea câştigă 25 %, cu 10 % mai mult decât soluţiapropusă de administraţie, iar salariaţii pierd pe jumătate, plus că nu mai pierd zilele de

Revista Presei Economice din Româniavechime în muncă şi la concediu de odihnă. Concluzia discuţiilor de azi estefavorabilă", a declarat Condescu.Managerul CEO, Laurenţiu Ciurel, a declarat că aşteaptă decizia comisiei paritare şi căse va încerca recuperarea zilelor libere, astfel încât salariile minerilor să nu fieafectate. "Se va forma o comisie paritară, care va analiza, va reanaliza şi dacă nu vomajunge la o înţelegere va fi iarăşi o mediere făcută de domnul ministru, dar până joi.Soluţiile au fost cele pe care le-am propus iniţial, astăzi mergem cu 6 grupuri, esteprima dată anul ăsta, în momentul când se va trece la un regim de exploatare maiintens şi va fi nevoie mai mare de energie, sunt absolut de acord ca zilele pierdute săfie recuperate şi plătite atunci. Programul de lucru va rămâne cel de 4 zile. Suntem peprofit de 10 milioane de euro în primele cinci luni ale anului", a precizat LaurenţiuCiurel.Economica, http://www.economica.net/constantin-nita-situatia-complexului-energeticoltenia-este-satisfacatoare_54060.htmlMinistrul Constantin Niţă: Prin POS au fost semnate contracte de 1,4miliarde lei pentru energia verdeMinistrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a anunţat luni, la Slatina, unde asemnat cu primarul municipiului, Minel Prina, un contract de finanţare pentru o centralăfotovoltaică, că până în prezent, prin Programul Operaţional Sectorial au fost semnatela nivel naţional 37 de contracte de finanţare pentru realizarea unor sisteme deproducere a energiei regenerabile, valoarea totală a acestora fiind de 1,4 miliarde lei.Valoarea investiţiei de la Slatina este de aproape 10 milioane de euro şi va asiguraenergia electrică pentru iluminatul public în municipiu.

Revista Presei Economice din România"Noi, prin POS am semnat până în prezent 37 de contracte în valoare de 1,4 miliardelei, o sumă substanţială, şi care va aduce un plus de energie în sistemul energeticnaţional", a spus ministrul.Acesta a subliniat, în context, faptul că guvernul susţine proiectele pentru energiaregenerabilă dar în acelaşi timp este nevoie de investiţii pentru ca energia regenerabilăprodusă să poată fi preluată în sistemul energetic naţional. "Sprijinul guvernului pentruenergia regenerabilă rămâne ferm, cu observaţia că trebuie creat un echilibru întreceea ce intră în sistem şi sistemul existent, în aşa fel încât să nu producem perturbaţiiîn sistemul energetic naţional. Neavând unităţi de echilibrare a sistemului, de multe ori,energia regenerabilă crează probleme. Şi noi dorim ca aceste probleme să nu maiexiste, în perspectivă fiind nevoie de investiţii masive în acest sens", a spus ministrulConstantin Niţă.Ministrul a mai spus că anul acesta va fi atinsă capacitatea maximă de energieregenerabilă pe care o poate prelua sistemul naţional de transport al energiei electrice."Energia regenerabilă crează probleme. Problema există pentru că, iată, noi aveminstalaţi undeva la 2.200 de MW anul trecut pe energie regenerabilă şi anul acesta semai aşteaptă încă o mie şi ceva de MW. Deci cumva, capacitatea de 3.000 -3.500 MWpe care o avem noi în vedere pentru energie regenerabilă se atinge anul acesta. Ce seva întâmpla în viitor? Nu va mai fi loc în reţea", a arătat Constantin NiţăAcesta a precizat că sistemul de transport nu este încă pregătit pentru a prelua energiace s-ar putea produce conform autorizaţiilor de racordare existente. Ministrul susţinecă este necesară o nouă abordare a problemei energiei, deoarece în prezent cândintră în sistem energia produsă de eoliene, pentru echilibrarea sistemului, se închidgrupuri de la termocentrale, operaţiune costisitoare. "Inexistenţa unei hidrocentrale depompaj, cum este cea de care toată lumea vorbeşte de vreo 10 ani, la Tarniţa, nupermite echilibrarea sistemului. Neavând cu ce să echilibrezi sistemul, cei de la

Revista Presei Economice din Româniadispeceratul Energetic Naţional trebuie, întotdeauna când bate vântul şi intră energiaeoliană, să oprească termocentralele. Pornirea şi oprirea unui grup la termocentralecostă foarte mulţi bani", a adăugat ministrul delegat pentru Energie. El a menţionat căabordarea problemei energiei este cu atât mai complexă cu cât în ultimii ani a scăzutconsumul de energie electrică iar România nu este conectată la o reţea de transportcare să permită exportul energiei electrice."Mai adăugaţi la asta şi reducerea consumului şi lipsa interconectărilor pe care ar fitrebuit să le avem cu ţările vecine. Asta ne crează un mare handicap, în sensul că deşiputem putem să producem energie electrică suficientă nu avem unde să o dăm, nuputem să o exportăm, iar în România consumul a scăzut foarte mult şi lucrul acestasigur că ne crează mari probleme şi în sistemul termo şi hidro. (...)Probabil că avemnevoie de 2-3 ani pentru a reuşi toate interconectările necesare cu vecinii noştri pentrua putea exporta", a conchis ministrul Constantin Niţă.AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/200479-Ministrul-Constantin-Nita-Prin-POS-au-fost-semnate-contracte-de-14-miliarde-leipentru-energia-verde.htmlOpiniiOpiniiPresa ungară: Daimler evaluează costurile unei fabrici în RomâniaGrupul Daimler, producătorul Mercedes, a făcut mai multe studii privind construcţia şicheltuielile cu logistica pe care le-ar presupune deschiderea unei fabrici de autoturismeîn România, după ce ar fi amânat dublarea capacităţii la uzina de la Kecskemét,Ungaria, scrie presa ungară, citând surse."Se pare ca la sediul central al companiei s-au facut şi studii referitoare la construcţia,respectiv cheltuielile cu logistica în România", a declarat o sursă pentru portalul ungarIndex. Decizia de a amâna cu unul sau mai mulţi ani extinderea fabricii din Ungaria ar

Revista Presei Economice din Româniafi fost determinată de politicile economice imprevizibile şi agresive faţă demultinaţionale ale gvernului de la Budapesta, condus de Viktor Orban. Un purtător decuvânt al Daimler a declarat cotidianului Portfolio că grupul german nu a luat niciodecizie privind capacitatea fabricii din Ungaria.Fabrica grupului german Daimler de la Kecskemét are în prezent o capacitate anualăde 150.000 de unităţi, scrie cotidianul Portfolio. Grupul produce la Kecskemét modelulMercedes-Benz B-Class, iar din ianuarie 2013 a început să fabrice şi noul CLAcompact Coupé cu patru uşi, prima serie de modele planificată a fi produsă exclusiv înUngaria, potrivit site-ului Daimler.Producătorul german a ales în 2008 Ungaria pentru noua fabrică Mercedez-Benz, încondiţiile în care pe lista posibilelor amplasamente din Europa de Est s-au aflat şiRomânia şi Polonia. Deşi grupul este mulţumit de fabrica profitabilă din Ungaria,acesta va amâna investiţia de la Kecskemét din cauza incertitudinilor privind politicileeconomice ale Ungariei, a declarat o sursă pentru portalul Index. Compania a analizatcosturile de construcţie şi logistice ale unui site de producţie în România, a spus sursacitată de Index.O altă sursă a declarat, tot pentru Index, că politica guvernului ungar nu are niciolegătură cu decizia amânării şi că aceasta ar fi fost determinată de situaţia dificilă aindustriei auto europene şi de declinul cererii. Daimler a negat informaţiile apărute înpresa ungară privind planurile legate de creşterea capacităţii fabricii de la Kecskemét."Negăm speculaţiile apărute în presă că extinderea fabricii Mercedes-Benz dinKecskemét a fost planificată pentru 2013 şi a fost acum amânată. Daimler a confirmatla inaugurarea fabricii în martie 2012 că există potenţial pentru o extindere laKecskemét. Totuşi, nu a fost luată nicio decizie în acest sens, astfel că nu există nici oamânare", a declarat un purtător de cuvânt al grupului german.

Revista Presei Economice din RomâniaConstrucţia noii linii de producţie a fabricii ar fi trebuit să înceapă în 2013, urmând caaceasta să devină operaţională în 2015, a scris presa ungară. Proiectul ar beneficiaprobabil şi de ajutor din partea guvernului de la Budapesta, notează Portfolio.Guvernul ungar, condus de premierul Viktor Orban, a introdus în ultimii ani o serie detaxe asupra companiilor din mai multe sectoare economice, pentru a consolidafinanţele statului. Industria auto nu a fost vizată, însă taxele, care au afectat inclusivcompanii germane active în alte domenii, şi retorica agresivă a executivului la adresamultinaţionalelor au afectat încrederea investitorilor străini în politicile economice aleBudapestei.Daimler a anunţat, la sfârşitul lunii aprilie, că va investi peste 300 milioane euro înRomânia pentru extinderea producţiei de cutii de viteze, destinate Mercedes-Benz, lasubsidiara locală Star Transmission din Sebeş, judeţul Alba.Star Transmission a fost înfiinţată în anul 2001 şi are 800 de angajaţi la capacităţile deproducţie din localităţile Cugir şi Sebeş (judeţul Alba), unde produc componente pentrumotoarele şi cutiile de viteze destinate Mercedes-Benz, atât pentru modele actuale câtşi pentru modele mai vechi, asigurând disponibilitatea pieselor de schimb.ZF, http://www.zf.ro/auto/presa-ungara-daimler-evalueaza-costurile-unei-fabrici-inromania-10921649Cum comentează analistul telecom Nicolae Oacă articolul „Cinciîntrebări despre concurenţa în economia românească“În legătură cu articolul „Cinci întrebări despre concurenţa în economia românească“,publicat în Ziarul Financiar de vineri, 31 mai 2013, analistul telecom Nicolae Oacă areurmătorul comentariu: „La punctul 2 („de ce percepi un tarif pentru un minut deconvorbire în reţea mai mic decât în afara reţelei“) răspunsul este simplu: tarifele determinare în reţelele mobile, mult prea mari (ANCOM ar trebui să intervină); dar şi grija

Revista Presei Economice din Româniaoperatorilor de a-i face "captivi" pe clienţi mărind tarifele spre alte reţele. Rezultat:peste trei sferturi din trafic se termină în reţeaua care l-a generat, iar românii plătescmai mult decât trebuie pentru telefonia mobilă. Situaţia îmi aduce aminte de SUA de laînceptului anilor '80, înainte de liberalizare, când americanii plăteau un miliard de dolarimai mult din cauza tarifelor monopolistului AT&T.La punctul 3 (de ce nu există magazine în care să fie prezentate telefoane mobile cuabonamentele aferente din toate reţelele telecom prezente în România) tot operatoriisunt cauza. Dealerii, cu care au avut relaţii, au fost obligaţi să vândă numai pentru unoperator. Aici Consiliul Concurenţei ar putea interveni. Aş mai adăuga: - de ce telefonulmobil pe care-l cumperi cu plata în rate în cadrul unui abonament pe x ani este codat?O casă pe care o cumperi cu plata în rate nu este „codată“ - o poţi folosi cum doreşti:poţi locui în ea, o poţi închiria sau chiar vinde.Pe când la un telefon mobil cumpărat în rate (cu contract care are anumite obligaţii)nu ai deplinătatea uzufructului - eşti obligat să-l foloseşti numai într-o reţea. - de cetarifele sunt denominate în euro, când moneda naţională este leul, românii find plătiţi înlei. Contabilitatea se ţine tot în lei. - de ce unii operatorii nu oferă contracte şi pe un an,nu numai pe doi ani?ZF, http://www.zf.ro/opinii/cum-comenteaza-analistul-telecom-nicolae-oaca-articolulcinci-intrebari-despre-concurenta-in-economia-romaneasca-10921525„Decât cu banii la bancă, mai bine ridic un bloc“Avocatul Daniel Voicu, fondator şi managing partner al firmei Voicu & Filipescu, a decissă investească din fonduri proprii 1,5 milioane de euro pentru construirea unui bloc cu10 apartamente în centrul Bucureştiului, în apropierea străzii Polonă, în condiţiile încare consideră că dobânzile oferite de bănci nu sunt atractive.

Revista Presei Economice din RomâniaVoicu avea terenul pentru realizarea acestui proiect de mai mulţi ani şi a considerat căeste un moment propice să înceapă lucrările datorită faptului că nivelul costurilor deconstrucţie este mai redus, iar „încrederea în piaţa imobiliară se redefineşte stabil, darsigur“. „Dobânzile sunt mici în prezent, astfel că, pe medie, nu cred că scoţi de labancă mai mult de 3% la euro pe an, şi aceştia impozabili. Am hotărât să construiescacest proiect deoarece costurile cu lucrările sunt mai mici în prezent, iar apartamenteleintenţionez să le închiriez. Din chirii m-aş mulţumi să scot un 6% pe an“, a declaratVoicu.ZF, http://www.zf.ro/companii/decat-cu-banii-la-banca-mai-bine-ridic-un-bloc-10918774Opinie Daniel Dăianu, prim-vicepreşedinte al ASF - Scandalul“indicilor”, sau când “se pierd pedalele”Economia de piaţă înseamnă şi alocarea resurselor (factorilor de producţie) în funcţiede raritatea lor, care este întâlnirea între cerere şi oferta de resurse. Procesul dealocare, de mişcare a resurselor, poate fi judecat pe termen apropiat, sau pe termenmai lung, cand tendinţe de durată îşi spun cuvântul. Dar, una peste alta, evoluţii petermen scurt (conjuncturale) şi de profunzime (pe termen lung) se văd în preţuri;acestea din urmă rezultă din şi ilustrează tranzacţii. Cu căt tranzacţiile sunt mai puţininfluenţate de anumiţi actori, adică cu cât ele cuprind un număr cât mai reprezentativde operatori din piaţă, cu atat ele sunt mai relevante pentru întalnirea dintre cerere şiofertă. Ce vreau să spun este că preţurile sunt cu atât mai edificatoare privind situaţiaeconomiei cu cat ele intră mai puţin sub incidenţa unor "market-makers" care încearcăsă extragă rente, să manipuleze.Criza financiară actuala a scos la iveală multe nereguli, asimetrii flagrante întrestimulente oferite de pieţe şi penalizări (care ar trebui să fie în natura funcţionăriipieţelor), subestimare de riscuri, confuzii de ordin conceptual precum echivalarea

Revista Presei Economice din Româniastabilităţii preţurilor cu stabilitatea financiară, abuzuri grosolane de poziţii dominante pepiaţă, etc –toate într-un regim lax de reglementare şi supraveghere. Şi la noi se discutădespre aceste fapte de când a izbucnit criza. Mai puţin însă a fost abordat un aspectcheie, care devine obsesiv atât pentru actorii din pieţe cât şi pentru bănci centrale,autoritaţi de reglementare şi spupraveghere în Europa, în SUA. Mă refer lastandarde/repere de bază, cu ajutorul cărora se fac tranzacţii financiare şi nu numai,activitatea economică în ansamblu. Scandalul iscat de manipularea Libor/Euribor (ratepe piaţa interbancara) a deschis o pagină nouă în examinarea cortegiului de fapte carelovesc în reputaţii organizaţionale şi în încrederea în pieţe. Nu cu mult timp în urmă, afost deschisă o investigaţie privind manipularea indicilor ce privesc piaţa unor produsede bază (ex: ţiţeiului).Drept este că fapte de manipulare a pieţelor fac parte din realitatea economică, că dintotdeauna firme mari au încercat să folosească poziţii dominante; abuzul de poziţiedominantă nu face parte din istoria recentă. De aceea s-a şi dezvoltat legislaţiaantittrust, în SUA, în Europa, în alte ţări ale lumii. Şi când a fost necesar s-a recurs laspargerea unor organizaţii foarte mari; cazuri faimoase sunt splitarea lui Standard Oilla începutul secolului XX, sau spargerea ATT (American Telegraph and Telephone)după al doilea razboi mondial. Ai spune că manipularea Libor de către băncile maricare ofereau date pentru stabilirea reperului (benchmark) intră într-o fenomenologienesurprinzătoare. Da şi nu! Este da, dacă avem în vedere că manipulări au existat şivor mai exista. Şi la noi Consiliul Concurenţei se luptă cu conivenţe periculoase. Nueste de acceptat dacă ne gândim la rolul fundamental pe care îl joacă unii indici, unelestandarde (ca repere) pentru imensa gamă de tranzacţii financiare şi comerciale. De laLibor (sau Euribor) porneşte aproape totul în cifrarea produselor financiare. Marele şiregretatul actor Fintesteanu în piesa Topaze spunea ceva de genul, "bazafundamentului"; cam aşa ceva, dacă se iartă incongruenţa semantică, ar fi asemenea

Revista Presei Economice din Româniarepere/standarde în măsurare, evaluare şi deci, pentru decizii/opţiuni ale firmelor,investitorilor.Avem în scandalurile legate de standarde/indici (benchmark), cu implicaţiile lor, temeasupra cărora este de gândit. Cum este posibil ca un proces de stabilire a unorstandarde atât de importante să fie manipulat atât de lung timp, cum de conducerilebăncilor respective au neglijat aşa ceva? Altă intrebare ar fi, în ce măsură a fostdenaturat procesul de formare a unor repere şi ce efecte au avut rentele extrasepentru alocarea resurselor? Şi aşa industria financiară este percepută ca fiindbeneficiara unor subvenţii implicite şi explicite prin prisma ajutorului acordat de guveneşi bănci centrale pentru a se evita un dezastru (prăbuşirea sistemului).Dincolo de răspunsuri la întrebări ca cele formulate survine o problemă operaţionalăimediată: cum să fie reformat procesul de stabilire a standardelor cheie astfel încât sărevină încrederea pe pieţe. Fiindcă, această încredere depinde de revelarea(formarea) indicilor pe bază de tranzacţii de piaţă (transactions based), în condiţiile încare procesul nu este manipulat. Adică pieţele să funcţioneze cât mai corect,transparent! Este nevoie deci de transparenţă, de raportări corecte, de respectarearegulilor intra-organizaţionale (reguli de conformare aplicate strict) şi cele care privescconduita pe pieţe.Criza a adus şi îngheţarea pieţelor, ceea ce înseamnă tranzacţii puţine, uneori deloc.Iar atunci când se face "mark to market", adică cotarea activelor la preţuri din piaţă,este posibil ca aceastea să deprecieze nemeritat numeroase active –din cauza lipseide lichidităţi (este problema "fair value"). De aceea intră în discuţie estimarea unorindici, mai ales că nu orice indice este un dat primar al pieţelor, chiar şi atunci cândexistă număr mare de tranzacţii.Morala din scandalul indicilor/standardelor cu care se lucrează este că pieţele trebuiesă fie protejate de abuzuri de poziţie dominantă, să se promoveze transparenţa şi

Revista Presei Economice din Româniaraportarea corectă, bunele practici. Iar aceste bune practici trebuie să fie promovatemai ales de organizaţii (firme) mari (care sunt şi market makers), dintre care unele augreşit adesea în conduita lor pe pieţe. Francezii, cand ceva important nu este înregulă, mai spun "ils ont perdu les pedales" (au pierdut pedalele). Într-un fel,recredibilizarea standardelor/indicilor ar fi o recuperare a pedalelor la bicicletasistemului bancar, a sistemului financiar în ansamblu.ZF, http://www.zf.ro/opinii/scandalul-indicilor-sau-cand-se-pierd-pedalele-10918080Seful Achizitiilor Publice spune, mai in gluma, mai in serios, ca apreluat functia din prietenie pentru PontaLa un an de la preluarea conducerii Autoritatii Nationale de Reglementare siMonitorizare a Achizitiilor Publice (ANRMAP), Lucian Vladescu vorbeste, intr-uninterviu acordat Business24, despre reorganizare institutionala si schimbari legislativemajore. De asemenea, Vladescu face marturisiri cu privire la motivele care l-audeterminat sa lase avocatura pentru un post de bugetar.Intrebat de ce a acceptat functia, demnitarul a raspuns amuzat: "Din prietenie pentruVictor Ponta", adaugand ca el si fostul sau coleg de serie la Facultatea de Drept n-aufost foarte apropiati inainte de a deveni colegi de partid."Fiecare om isi face niste calcule, iar eu nu sunt ipocrit", a completat Vladescu. "Aiposibilitatea, la un moment dat, sa accesezi mai usor anumite zone pe care altfel eramai dificil sa le accesezi. E vorba de business cand pleci din politica sau de un post laBruxelles".Aceste "avantaje" il costa insa pe fostul avocat al dezvoltatorului IMPACT aproapejumatate din veniturile pe care le inregistra din avocatura. Daca in 2011, cabinetul saude avocat a inregistrat venituri de 100.000 de euro (circa 8.300 de euro/luna), acum,Vladescu a declarat ca mai castiga aproape 4.000 de euro/luna.

Revista Presei Economice din RomâniaLucian Vladescu - luxul unui inalt functionar de a fi inglodat in datoriiIn cadrul interviului, Lucian Vladescu il contrazice pe ministrul Fondurilor Europene,Eugen Teodorovici, in privinta termenului de implementare a viitoarei directiveeuropene in domeniul achizitiilor publice. Daca Teodorovici oferea termen in toamna,Vladescu nu vede posibila modificarea legislatiei mai devreme de 2015.Achizitiile publice. Teodorovici da in bobi pentru directive europene, iar in tara tocambani pe ghiduri inutile"E problmea dumnealui si nu vreau sa comentez ce a spus dumnealui - e ministru, iareu am rang de secretar de stat. In timp ce ANRMAP este responsabil de domeniulachizitiilor, dumnealui e responsabil de partea de fonduri europene si uneori amimpresia ca lumea nu intelege ca exista o diferenta. Eu cred ca nu avem cum satranspunem directivele europene in septembrie, mai intai trebuie sa apara. Dinmomentul in care apar, avem nevoie de cel putin un an, nu e cazul nici sa ne grabim,nici sa facem ca in 2006, sa venim cu OUG. Daca e votata in septembrie, se vapublica pana la sfarsitul anului, deci mai devreme de 1 ianuarie 2015, nu cred ca oputem implementa", considera Vladescu.Care sunt paragrafele din directiva europeana care ingreuneaza legislatia nationala inmaterie de achizitii publice?Nu cred ca directiva in sine este problematica. Noi nu am vrut nicodata sa vedem cumfunctioneaza. Perceptia pe care o avem despre domeniul achizitiilor publice e gresita.Plecam de la ideea ca achizitiile publice trebuie sa reprezinte o frana in calea cheltuiriibanilor, dar UE spune ca directiva este data pentru a incuraja concurenta intreoperatorii economici si ca din aceasta competitie vor rezulta scaderi de cheltuieli.Am incercat sa modificam legislatia si sa introducem o lista cu acei operatorieconomici care fac tot timpul contestatii si care nici nu participa la procedura atuncicand au castigat ei respectiva contestatie. Comisia Europeana a refuzat, pentru ca,

Revista Presei Economice din Româniaastfel, se pune o pata pe o anumita companie si atat timp cat n-ai o hotararejudecatoreasca impotriva ei, nu poti sa aplici aceasta eticheta.DESPRE CONTRACTE CARE NASC SEMNE DE INTREBAREBusiness24 a obtinut, in cadrul interviului, si cateva clarificari in legatura cu "Ghidulpentru achizitii publice", un proiect ANRMAP care se deruleaza in pragul unormodificari legislative importante si care este coordonat de o persoana anchetata pentrucoruptie. Desi aceasta solicitare a fost formulata si in scris, prin invocarea legii544/2001 si inregistrata la ANRMAP, redactia nu a primit un raspuns in termenul legal.Autoritatea pentru Achizitii Publice plateste proiecte inutile, coordonate de "experti"anchetati de DNA"Nu exista nici in legislatia nationala, nici in directiva europeana, un text care sa nepermita sa excludem o astfel de persoana. Noi am incercat sa introducem anumitelimite si de fiecare data ne-am izbit de refuzul Comisiei Europene, care a spus catrebuie sa existe concurenta in aceasta activitate.Proiectul acesta pe care nu eu l-am initiat si nu eu l-am tinut la sertar un an de zile, nue neaparat desuet, pentru ca se refera si la chestiuni de bune practici, de sistem. Pepartea de fonduri structurale, regulamentul nu se va schimba", a raspuns sefulANRMAP.Daca oricum nu era proiectul dumneavoastra si recunoasteti ca, intr-o anumitamasura, este tardiv, de ce nu ati renuntat la proiectul acesta?Pentru ca toti oamenii di institutie au spus ca nu trebuie sa se renunte, mai ales ceiimplicati. Cand am venit, proiectul era deja demarat, se organizasera nisteevenimente, se platisera niste angajati din institutie. In plus, de ce sa opresti oricelucru pe care l-ai gasit in institutie?Nu putea sa realizeze chiar ANRMAP acest proiect?

Revista Presei Economice din RomâniaSunt multe anomalii pe care eu, la randul meu, le-am sesizat si nu doar pe acestproiect. ANRMAP mai are un proiect in derulare, in care persoanele care se ocupadoar de acele achizitii din fonduri europene, primesc un bonus salarial. Celelalte, desidesfasoaraa aceasi munca, sunt plaiti mai prostA doua chestiune: am ajuns noi la concluzia ca e mai bine sa externalizam. Nu maintrebati pe mine. Nu poate fi implementat in cadrul institutiei, ca nu ai capacitateanecesara de resurse umane.Un studiu pe care il avem in lucru, arata ca aproape 10% din procedurile de achizitiipublice din 2010 sunt nefinalizate, pentru ca nu a fost publicat anunt de atribuire inSEAP. Daca nu e publicat, indiferent ca discutam de o procedura cu publicitate saufara un anunt de particpate, ANRMAP nu poate sa intervina, ca n-am cum sa verific cea facut sau ce nu a facut o autoritate contractanta. Romania are cel mai inalt procentde atribuire de achizitii publice fara anunt de participare si nu doar in regim de urgenta.OBIECTIVELE LUI VLADESCUCe solutii aveti?Va spun ce am incercat sa fac. Am incercat sa vad care sunt autoritatile contractantecare nu si-au publicat anuntul de atribuire in mod legal. Verificam toate anunturilepublicate cu intarziere pentru a convinge autoritatile ca trebuie sa publice acesteanunturi. Nu avem capacitatea de a controla cat am dori, pentru ca sunt doar 18oameni la Directia de control. Verificarile le facem, de obicei, la solicitarile venite de laDNA, de la Curtea de Conturi...Am aflat ca autoritatea navala marina are 750 de angajati, cand noi nu mai avemniciun vapor, iar la achizitii publice avem 130 de oameni la 13.000 de autoritaticontractante.Cum planificati sa cresteti puterea administrativa?

Revista Presei Economice din RomâniaNu prin cresterea numarului de oameni, ci prin reorganizaea mai multor institutiiimplicate. Asa cum functioneaza, functioneaza prost, inclusiv pe partea de control.Incercam sa preluam din competentele altor autoritati si sa cedam din competentelenoastre. Noi ne trezim cu sesizari de la Curtea de Conturi, sa mergem in control. 'Paidaca tot te duci tu, verifica si gata'. De exemplu, partea de conflict de interes, amconvenit cu ANI sa se duca la ei, sa nu mai fie suprapuneri de competenta.Ce obiective v-ati propus in mandatul dumneavoastra?Principalul obiectiv e transparenta. Va aparea in cel mai scurt timp o noua hotarare deguvern, prin care se modifica legsilatia secundara, iar ANRMAP va fi obligata sapublice pe SEAP, planul anual al achizitiilor publice, dar si modificarile care vor fifacute de fiecare autoritate contractanta. In plus, odata cu anuntul de atribuire, vorparea si ceilalti ofertanti. Ideea e ca pana acum vedeai ofertant castigator dar nu stiaicu cine a intrat in competitie. Insa din ianuarie 2013, trebuie sa fie publicate si celelaltecompanii pe SEAP, in cinci zile de la deschiderea ofertelor.De asemenea, toate platile care vor fi facute in executarea contractului, vor fi puseobligatoriu in SEAP. Adica, atunci cand a fost atribuit un contract unei firme si s-a facuto plata, autoritatea trebuie sa publice pe SEAP.PRIETENIE DINCOLO DE BANIPana la urma, de ce ati lasat avocatura pentru o functie publica?Din prietenie pentru Victor Ponta (n.r. rade). Nu am fost coleg de grupa cu Victor, cidoar de serie. Nu pot sa spun ca am fost un apropiat al lui Victor Ponta. De cand amterminat facultatea, pana am intrat in politica, nu cred ca ne-am vazut de sase ori.Acum, castig de la ANRMAP 1.000 de euro, plus inca o mie si ceva din chirii, plus1.650 de euro de la Petrom. Fiecare om isi face niste calcule, iar eu nu sunt ipocrit.Exista si lucruri bune si lururi rele, atunci cand intri in viata publica. Lucrurile bune suntca poti sa o ai o alta perspectiva despre ce simteai ca se intampla cand nu erai parte a

Revista Presei Economice din Româniavietii publice. Ai posibilitatea, la un moment dat, sa accesezi mai usor anumite zone pecare altfel era mai dificil sa le accesezi. E vorba de business cand pleci din politica saude un post la Bruxelles. V-ar interesa? Nu stiu ce ma intereseaza in momentul acesta,vreau sa imi fac treaba cat pot de bine aici. Pe 14 mai 2012, la o saptamana dupa cese formase Guvernul Ponta, eram la Geneva, ca avocat. Nu-mi puneam problema capeste cateva zile, o sa fiu la ANRMAP.Business24, http://www.business24.ro/guvern/stiri-guvern/interviu-seful-achizitiilorpublice-spune-mai-in-gluma-mai-in-serios-ca-a-preluat-functia-din-prietenie-pentruponta-1529569Noble Securities: leul - singura monedă din UE care rezistă în faţadolarului americanPe anul în curs leul este deocamdată singura monedă din Uniunea Europeană care şiapăstrat valoarea în faţa dolarului american, înregistrând pe pieţele financiare ovariaţie nesemnificativă la finele lunii mai, comparativ cu începutul lui 2013, arată într-oanaliză Silviu Pojar, Sales Manager la Noble Securities- sucursala România."Chiar dacă luna trecută moneda naţională s-a depreciat în faţa dolarului american,avansul anterior a permis leului "să reziste" în faţa acestuia. În ceea ce priveşteevoluţia faţă de euro, leul a încheiat luna mai cu o scădere comparativ cu monedaunică, dar pe anul curent rămâne, deocamdată, moneda din UE cu cea mai mareapreciere faţă de euro. Creşterea economică a României de 0,5% în primul trimestrudin 2013 faţă de perioada precedentă, precum şi recomandarea Comisiei Europeneprivind abrogarea procedurii de deficit excesiv pentru ţara noastră au fost piloniiprincipali care au susţinut leul", a arătat Silviu Pojar, Sales Manager la NobleSecurities- sucursala România, membru al grupului financiar european Getin NobleBank Groups of Companies & Getin Holding.

Revista Presei Economice din RomâniaÎn mai, leul a scăzut cu circa 1,5% faţă de euro pe pieţele financiare, a doua maredepreciere după zlotul polonez, care a scăzut cu aproximativ 2,7%."Polonia înregistrează o rată anuală a inflaţiei în scădere (0,8% în aprilie faţă de anultrecut în aceeaşi perioadă), în contextul unei încetiniri economice, iar investitorii iau încalcul posibilitatea ca Banca Centrală a Poloniei să scadă încă o dată dobânda dereferinţă, fapt care desigur că dezavantajează zlotul", a precizat Silviu Pojar.Potrivit analizezi, lira sterlină şi coroana suedeză s-au depreciat, de asemenea, lunatrecută, înregistrând variaţii de sub 1% comparativ cu moneda unică. La polul opus, înmai s-a aflat forintul, care a crescut cu aproape 1% faţă de euro, în contextul unor"victorii" marcate de economia Ungariei, care a înregistrat o creştere (0,7%) în primultrimestru din acest an, iar pe de altă parte ţara a intrat pe lista Comisiei Europeneprivind abrogarea procedurii de deficit excesiv. Coroana cehă a marcat o variaţieredusă, înregistrând pe parcursul lunii trecute o apreciere nesemnificativă. Leulrămâne, după primele cinci luni ale anului curent, moneda din UE cu cea mai mareapreciere faţă de Euro, înregistrând o creştere de aproape 1,3%.În ceea ce priveşte evoluţiile faţă de dolarul american, Silviu Pojar susţine cămonedele din UE s-au depreciat luna trecută, inclusiv leul cu circa 2,7%. Pe primelecinci luni ale anului 2013 însă, moneda naţională rămâne singura din UE care şi-amenţinut valoarea comparativ cu USD, înregistrând o variaţie nesemnificativă lasfârşitul perioadei comparativ cu începutul acesteia; restul monedelor din UniuneaEuropeană au marcat scăderi importante (cuprinse între circa 1,5%-6,5%) faţă dedolarul american. De altfel, moneda americană a crescut în acest an faţă de cele maimulte monede, pe fondul rezultatelor majoritar încurajatoare înregistrate de economiaamericană."România este în prezent într-un "con de lumină favorabilă", iar leul a păstratîncrederea investitorilor. Desigur că, dacă BNR va reduce dobânda de referinţă, atunci

Revista Presei Economice din Româniao anumită volatilitate a leului va fi de aşteptat", a arătat Silviu Pojar. În 2012, grupulfinanciar european Getin Noble Bank Group of Companies & Getin Holding a făcutprimul pas în România, deschizând sucursala locală a firmei de brokeraj NobleSecurities.AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/200159-Noble-Securities-leul-singura-moneda-din-UE-care-rezista-in-fata-dolarului-american.html"Cea mai mare problemă a României în adoptarea unor decizii esteapartenenţa la UE""Ne-am dori să fie şi români care să-şi dezvolte afacerile în Turcia, pentru că şioamenii de afaceri români au dobândit capital serios şi trebuie să aducă valută în ţară",ne-a declarat domnul Tamer Atalay.* Interviu cu Tamer Atalay, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie România-TurciaPentru atragerea investitorilor străini, România are nevoie de proiecteatrăgătoare, este de părere Tamer Atalay, preşedintele Camerei de Comerţ şi IndustrieRomânia-Turcia. Domnia sa ne-a spus, în cadrul unui interviu, că birocraţia, sistemulde vize şi nivelul ridicat al impozitelor îi împiedică pe oamenii de afaceri străini să vinăîn ţara noastră.Tamer Atalay mai consideră că un impediment în adoptarea anumitor legi care arputea ajuta la intrarea de capital bănesc în România este faptul că suntem membri UE,astfel încât orice decizie trebuie aprobată de Comisia Europeană. În anumite situaţii,însă, pot fi obţinute avize speciale, opinează domnia sa.Reporter: În ce stadiu se află relaţiile dintre România şi Turcia?Tamer Atalay: Relaţiile dintre ţările noastre pot fi prezentate drept model în stateledin Balcani. Între România şi Turcia nu a existat vreun aspect care să constituie o

Revista Presei Economice din Româniaadevărată problemă. Când au mai fost mici neîn-ţelegeri, s-a ajuns imediat la uncompromis. Cel mai simplu exemplu este cel în care tirurile noastre cu legume şi fructeau aşteptat foarte mult la intrare în România, din cauză că au fost supuse unui controlîn laboratoarele de specialitate româneşti. Din această cauză, s-au deteriorat unelefructe şi au apărut nemulţumiri pe piaţa din România, însă Ministerul Agriculturii aintervenit şi a soluţionat problema. A mai fost o situaţie neplăcută în momentul în careRomânia dorea să exporte animale vii şi carne, iar pe lista cu statele din care Turciaimporta aceste produse ţara dumneavoastră nu se afla. A existat o discuţie întreRomânia şi Turcia în acest sens şi sper ca în perioada următoare să înceapă exportulde animale şi carne din România către Turcia.Reporter: Noi aducem din Turcia cu precădere fructe şi legume, textile, blănuri... Cecumpără turcii de la noi?Tamer Atalay: Noi cumpărăm din România produse agricole, produse animaliere,metale, produse chimice şi petrochimice, cherestea etc.Reporter: Care sunt cele mai importante companii cu capital turcesc din ţaranoastră?Tamer Atalay: În România sunt circa 13.000 de firme cu capital turcesc, iar cele maiimportante sunt "Kombassan", care are "Rulmenţi" Bârlad, "Arctic" Găeşti, a mai fostAzomureş, vândut unei firme din Elveţia, mall-ul din Vital, "Kanal D", "Garanti Bank" şialtele. Au început să se facă paşi pe zona medicală. Avem două centre cu specializarepe oftalmologie - "Europe Eye" - în care au fost investite câteva zeci de milioane deeuro.Reporter: Există şi investitori români pe piaţa turcă?Tamer Atalay: Ne-am dori să fie şi români care să-şi dezvolte afacerile în Turcia,pentru că şi oamenii de afaceri români au dobândit capital serios şi trebuie să aducă

Revista Presei Economice din Româniavalută în România. Ne place politica Guvernului, care, în ultima vreme, a avut delegaţiide lucru împreună cu oameni de afaceri.Reporter: Aţi amintit că partea turcă a început să investească în domeniul nostru desănătate. Ce părere aveţi despre sectorul sanitar din România?Tamer Atalay: Consider că trebuie să fie făcute reforme foarte serioase în acestdomeniu. Aveţi medici foarte buni, dar igiena lasă de dorit, tehnologiile sunt învechite,sunt spitale care nu dispun de secţiile de sănătate necesare.Vă dau exemplu una dintre problemele cu care ne-am confruntat noi: mediciiromâni nu ştiu să utilizeze tehnologia de la "Europe Eye", care este de ultimăgeneraţie. Am dorit să aducem un medic de la noi să-i instruiască pe medicii dinRomânia, după care poate chiar să înceapă turis-mul medical şi pacienţi din ţărilevecine, cum ar fi Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, să vină să se trateze în ţaradumneavoastră. Însă, nu am reuşit să obţinem aprobarea pentru acest lucru. Legislaţiadin domeniu nu ne-a permis să aducem un specialist în România, pentru că nu facemparte din UE. În aceste condiţii, mulţi pacienţi români merg la tratament în Turcia.Reporter: Având în vedere toate privatizările din energie pe care Guvernul nostru leare în vedere şi faptul că energia regenerabilă este un sector în plină dezvoltare la noi,cât de tentant este acest domeniu pentru investitorii turci?Tamer Atalay: Turcii au investiţii foarte mari în sectorul energiei, pe segmentelefotovoltaic, solar şi hidro (n.r. pe piaţa turcă), dar Turcia are încă nevoie să importeenergie, iar din România nu putem cumpăra, pentru că Bulgaria nu ne permite săfolosim infrastructura. În aceste condiţii, era un proiect de dezvoltare a unei liniielectrice pe sub Marea Neagră, care să lege România de Turcia, dar a rămas la nivelulde discuţii, nu s-a făcut nimic concret. Mediul privat din Turcia a făcut investiţii mari înenergie în Georgia, unde câteva firme turceşti construiesc baraje.

Revista Presei Economice din RomâniaDe asemenea, am început să investim şi pe solar şi eolian, în Turcia. România areun mare avantaj în acest domeniu, pentru că există un gol în domeniul energiei solare.Însă, tocmai când investitorii turci intenţionau să dezvolte afaceri pe acest segment înRomânia, a apărut proiectul de amânare a alocării unei părţi din certificatele verzi, faptcare i-a oprit pe oamenii de afaceri. Dacă România vrea, într-adevăr, să atragăinvestitori străini în acest domeniu, trebuie să facă puţin mai atractiv pachetul decertificate verzi, pentru că oamenii care doresc să realizeze astfel de investiţii, peaceastă bază îşi întocmesc studiile de fezabilitate.În orice caz, Turcia a ajuns o ţară importantă în domeniul tranzitului de gazenaturale şi petrol, în primul rând din Irakul de Nord către Marea Mediterană, apoi dinAzerbaidjan prin portul Adana, către Europa.Reporter: Care sunt obstacolele întâlnite de investitorii turci în ţara noastră?Tamer Atalay: Avem multe greutăţi cu birocraţia, care este mare în toate domeniile.Fiind membru al UE, România trebuie să se conformeze unor anumite reglementări,atât în ceea ce priveşte energia regenerabilă, dar şi în celelalte sectoare. Pentru aatrage investitorii străini, trebuie să existe legi flexibile şi încurajatoare.De asemenea, sistemul de vize este foarte greoi - vine omul de afaceri din afară,investeşte şi după aceea nu poate obţine viză. Înainte exista ARIS (n.r. AgenţiaRomână pentru Investitorii Străini), care se ocupa de acest lucru, dar acum s-adesfiinţat şi această agenţie. Cine se va ocupa de acest lucru şi cine va da vize? Nueste nimic clar.O problemă la fel de importantă este nivelul mare al impozitelor. Vom propuneGuvernului reducerea impozitului, care este foarte mare faţă de cel din ţările vecine.Oamenii de afaceri fac analiză între România şi Bulgaria şi, fiind mai mici impozitele înBulgaria, înfiinţează firme acolo. Întotdeauna am spus că avem de-a face cu

Revista Presei Economice din Româniaimpozitarea ridicată, că avem probleme cu vizele, că birocraţia este mare. Din păcate,aceste probleme îi fac pe oamenii de afaceri străini să meargă în alte ţări.Reporter: Autorităţile noastre au în vedere aprobarea Legii Parteneriatului PublicPrivat (PPP). Ce aşteaptă investitorii străini de la această lege?Tamer Atalay: Problema este că sistemul PPP în România se aplică în mod diferit,în funcţie de proiect. În Turcia, în sectorul autostrăzilor am făcut mii de km prin PPP.De asemenea, lângă Istanbul, a fost licitaţia pentru cel de-al treilea mare aeroport dinlume, care este tot un proiect tot prin PPP, şi statul va câştiga bani din aceastăinvestiţie. În perioada aceasta de criză globală, un investitor vine foarte greu să-şidezvolte afaceri aici, având în vedere, printre altele, şi garanţiile care se cer la licitaţii.Reporter: Ce acţiuni întreprinde CCIRT în vederea soluţionării acestor probleme?Tamer Atalay: Noi (n.r. CCIRT) am transmis o informare către Guvern în care i-amprezentat premierului Ponta care ar fi investitorii interesaţi să-şi dezvolte afaceri înRomânia. Este vorba despre oameni din ţările unde există gaz şi petrol - Azerbaidjan,Turkmenistan etc. Vom aduce oameni de afaceri de acolo, din acele zone cu potenţial,pentru a realiza Forumul de Afaceri Euro-Asia, în România. Investitorii din acele zoneau capital foarte mare, au şi sprijin politic şi caută ţări unde să-şi pună în aplicareproiecte. Am propus Executivului să facem o conferinţă, să invităm 500 de oameni deafaceri din acea zonă si să le prezentăm proiectele de investiţii din România - să leprezentăm sistemul energiei, infrastructura, agricultura, irigaţiile, domeniile unde suntgoluri şi unde se aşteaptă investitori.Reporter: Cum vedeţi acţiunile Guvernului român pentru atragerea de investiţiistrăine?Tamer Atalay: Apreciez eforturile făcute de Guvern în ultimul timp pentru a identificainvestitori. Cred că există o bună intenţie pentru depăşirea perioadei dificile prin caretrece România şi cred că dacă vor fi rezolvate cele câteva probleme menţionate se va

Revista Presei Economice din Româniareuşi atragerea investitorilor din ţările amintite, pentru că acolo sunt banii. Spaniolii,italienii etc. nu pot investi în România din cauza crizei, dar cei din Turkmenistan, dinAzerbaidjan, din Turcia pot veni, pentru că aceştia nu au fost afectaţi de criză.Reporter: Cum a reuşit Turcia să nu fie afectată de criză?Tamer Atalay: Turcia a urmat propriile decizii şi a găsit formule prin propriile forţepentru a aduce bani în ţară. Cel mai important exemplu în acest sens este următorul:în urmă cu circa doi ani, FMI a venit şi în Turcia, cum a venit şi în România, să ne deabani, cu aceeaşi reţetă, solicitându-ne să tăiem din pensii şi alte astfel de măsuri.Premierul nostru nu a fost de acord cu toate condiţiile impuse de Fond. În ziuaurmătoare au încetat discuţiile cu FMI şi membrii Guvernului au început să segândească de unde să aducă bani în ţară. Au ajuns la concluzia că există miliarde deeuro ai oamenilor de afaceri care nu sunt declaraţi. În aceste condiţii, a fost dată o legeîn privinţa proprietăţii, potrivit căreia oamenii de afaceri turci care-şi aduceau, în şaseluni, banii în Turcia, nu erau întrebaţi cum au făcut aceşti bani, dar erau obligaţi săplătească un impozit de 2% din sumele respective, după care banii erau legalizaţi. Întrosingură zi, din Iran a venit un tir plin cu dolari. Banii pe care urma să îi împrumutămde la FMI au intrat în Turcia în zece zile. În şase luni, a intrat în ţară de 20 de ori sumape care trebuia să o împrumutăm de la FMI. Au fost legalizate sumele, au începutinvestiţiile şi au fost create mii de locuri de muncă.Recent, în Turcia s-a anunţat din nou că cei care au bani produşi în alte state îi potaduce în ţară, dacă vor face investiţii aici (n.r. în Turcia), fără a mai plăti cei 2%. Dacănu doresc să investească, atunci va trebui să plătească cei 2% impozit.Săptămâna trecută, Turcia a plătit ultima rată pentru un vechi împrumut de la FMI,iar acum va fi încheiată o nouă înţelegere, prin care Turcia va da 5 miliarde euro FMIului.

Revista Presei Economice din RomâniaReporter: Credeţi că în România ar putea fi adoptată o astfel de lege, pentruaducerea în ţară a capitalului oamenilor de afaceri?Tamer Atalay: Cea mai mare problemă este că Româ-nia face parte din UE şi arenevoie de acordul de la Bruxelles pentru adoptarea unei astfel de legi.Pentru atragerea oamenilor de afaceri străini în România, aveţi nevoie de proiecteatrăgătoare. În anumite situaţii pot fi obţinute avize speciale. Grecia, care trece printr-osituaţie de criză accentuată, a spus că vrea să permită turiştilor străini să vină în toateinsulele greceşti fără viză şi a primit aprobarea CE. Astfel, anul trecut, sute de mii deturişti turci au fost în Grecia şi au lăsat acolo milioane de euro. În Spania, cinecumpără teren pentru locuinţe, primeşte automat viză. În Olanda, profesorilor,sportivilor şi oamenilor de afaceri li se dau imediat vize. În Turcia a fost aprobată olege potrivit căreia cine cumpără o locuinţă primeşte imediat şi viză. În România nueste aşa. Autorităţile române ar putea spune - < cine face investiţii în energie, înagricultură, în infrastructură de un milion de euro primeşte viză de şedere pe cinci ani >- şi sigur ar atrage investitori străini.Reporter: Mulţumesc!Bursa, http://www.bursa.ro/companii-afaceri/cea-mai-mare-problema-a-romaniei-inadoptarea-unor-decizii-este-apartenenta-la-ue-207462&articol=207462.htmlInstituţiiInstituţiiRezervele internaţionale - mai 2013La 31 mai 2013, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelulde 32.691 milioane euro, faţă de 32.411 milioane euro la 30 aprilie 2013.În cursul lunii au avut loc următoarele operaţiuni:

Revista Presei Economice din RomâniaIntrări de 1.617 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valutăconstituite de instituţiile de credit, alimentarea contului Comisiei Europene, alimentareaconturilor Ministerului Finanţelor Publice şi altele.Ieşiri de 1.337 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valutăconstituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publicedenominate în valută (inclusiv a şasea şi a şaptea rambursare de capital şi dobândădin împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional pentru care Banca Naţională aRomâniei a plătit circa 846 milioane echivalent euro iar Ministerul Finanţelor Publicecirca 172 milioane echivalent euro) şi altele.Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilorinternaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3.621 milioane euro.Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 mai 2013 au fost de36.312 milioane euro, faţă de 36.166 milioane euro la 30 aprilie 2013.Plăţile scadenteîn luna iunie 2013 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantatede Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 555 milioane euro.BNR, http://www.bnro.ro/page.aspx?prid=7776Nicolăescu: Vrem să înfiinţăm patru centre de chirurgie cardiacăpediatricăMinistrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a afirmat că MS pune la punct un program careprevede înfiinţarea a patru centre medicale specializate în chirurgie cardiacăpediatrică, în primă fază trei echipe de specialişti din ţară urmând să fie instruiţi înItalia, cu bani de la Guvern."Măcar pe domeniul copilului închegăm un program naţional care să aibă efectepentru salvarea de vieţi", a afirmat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă susţinută laPloieşti, Eugen Nicolăescu, citat de corespondentul MEDIAFAX.

Revista Presei Economice din RomâniaÎn acest context, ministrul Sănătăţii a precizat că ministerul pe care îl conduceintenţionează să înfiinţeze patru centre specializate în chirurgie cardiacă pediatrică,acestea urmând să funcţioneze la Târgu Mureş, Bucureşti, Iaşi şi Timişoara.Cele patru centre ar urma să fie finalizate în următorii trei ani, a precizat ministrul."În foarte scurt timp vom lansa o hotărâre de Guvern prin care să alocăm bani dinfondul de rezervă al Guvernului pentru pregătirea, într-o primă etapă, a trei echipe despecialişti, chirurgi, anestezişti, asistenţi, care să se formeze în Italia pentru chirurgiecardiacă pediatrică şi după aceea să vină România cu echipele din Italia să opereze",a spus Eugen Nicolăescu.ZF, http://www.zf.ro/companii/nicolaescu-vrem-sa-infiintam-patru-centre-de-chirurgiecardiaca-pediatrica-10916433Nicolăescu:E nevoie de 4 mld. euro pentru infrastructura sistemuluisanitar. Unde i-om găsi, nu ştiuMinistrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, spune că un calcul făcut de MS arată că enevoie de investiţii de patru miliarde de euro în infrastructura sistemului sanitar pentruca aceasta să ajungă la "un nivel de standard minimal, nu de lux", adăugând că nu ştiede unde ar putea fi alocaţi aceşti bani. Ministrul Sănătăţii, care a susţinut, sâmbătă, oconferinţă de presă la Ploieşti, a catalogat sistemul sanitar din România ca fiind"nemulţumitor" atât pentru pacienţi, cât şi pentru cadrele medicale, dar şi pentruministerul de resort, transmite corespondentul MEDIAFAX.În acest context, Nicolăescu a afirmat, răspunzând unei întrebări, că cea mai mareproblemă a sistemului sanitar românesc este finanţarea, urmată de problemainfrastructurii. "Am făcut un calcul. Dacă ar trebui să refacem toată infrastructura dinRomânia la un nivel de standard minimal, nu la lux sau la altceva, am avea nevoie de

Revista Presei Economice din Româniacirca patru miliarde de euro. Unde i-om găsi, nu ştiu să vă spun astăzi. Deci e oproblemă foarte complicată, a spus Eugen Nicolăescu.Acesta a adăugat că pe locul al treilea într-un top al problemelor din sistemul desănătate românesc se plasează mentalitatea personalului, despre care ministrul spunecă "săraca, este alterată de 70 de ani de compromisuri, de complicităţi, de asuprire dinpartea societăţii". Referindu-se la sistemul sanitar, Eugen Nicolăescu a mai afirmat: "Eatât de şubred încât îl ţinem cu mâinile să nu cadă, să nu se surpe".ZF, http://www.zf.ro/companii/nicolaescu-e-nevoie-de-4-mld-euro-pentru-infrastructurasistemului-sanitar-unde-i-om-gasi-nu-stiu-10916428Nica: România a făcut o prostie cu certificatele verzi şi a ajuns cea mainecompetitivă ţară din UERomânia este cea mai necompetitivă ţară din UE din cauza preţului la energia electricăşi a făcut "o prostie" atunci când a introdus certificatele verzi, care permit recuperareainvestiţiilor în energia regenerabilă în numai doi ani, potrivit ministrului pentruSocietatea Informaţională, Dan Nica."Proprietarul ArcelorMittal, Lakshmi Mittal, a venit şi ne-a spus un lucru pe care îlştiam: Europa este necompetitivă datorită preţului la energie, iar România, la actualulpreţ al energiei, este cea mai necompetitivă dintre toate ţările din UE. De ce? Dincauza şmecheriei cu certificatele verzi (...). România este singura ţară în care s-a făcuto asemenea prostie, să dai 160 euro pe megawatt când începe să bată vântul, dar înacelaşi timp se opresc toate termocentralele, ca să intre energia de la eoliene însistem. Şi astfel s-a ajuns la o recuperare a investiţiilor în numai doi ani", a afirmatministrul Dan Nica, la emisiunea "După 20 de ani", difuzată duminică de Pro TV.

Revista Presei Economice din RomâniaPremierul Ponta şi Lakshmi Mittal s-au întâlnit, la mijlocul lunii mai, la Palatul Victoria,şi au discutat propuneri de optimizare a costurilor de producţie la ArcelorMittal Galaţi,şeful grupului siderurgic declarând că aşteaptă să fie găsite soluţii sustenabile îndomeniul energiei. "Fostul Guvern Boc le-a introdus (certificatele verzi - n.r.). Dacăfiecare se uită în factura de energie electrică scrie acolo suma pe care o plăteştepentru certificate verzi", a spus Nica.Întrebat ce va oferi preşedintelui ArcelorMittal pentru a nu închide combinatul de laGalaţi, Nica a afirmat că vor fi adoptate măsurile stabilite de către Consiliul European.Premierul Victor Ponta a afirmat recent, după o reuniune a Consiliului European, căRomânia îşi va balansa politica de subvenţionare a energiei regenerabile astfel încâtcosturile să fie suportabile atât pentru industrie, cât şi pentru populaţie."Săptămâna viitoare vom avea primele mãsuri în privinţa certificatelor verzi, carearuncă în aer populaţia şi industria. În rubrica în care scrie certificate verzi sumatrebuie să fie mai mică. Eu vă spun acum că ori facem aceste lucruri ori, economic, numai putem vorbi nici de locuri de muncă, nici de orice altceva, închidem tot", a adăugatNica. Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, declarat miercuri, la conferinţa"Mediafax Talks about Energy", că proiectul de ordonanţă privind modificarea legii caresprijină energia regenerabilă va fi aprobat săptămâna viitoare, documentul având"puţine" modificări faţă de proiectul iniţial, acestea fiind în special legate defuncţionarea pieţei pentru certificate verzi.Potrivit proiectului de act normativ, în perioada 1 iulie 2013 - 31 decembrie 2016 va fiamânată acordarea unor certificate verzi producătorilor de energie din surseregenerabile, iar marii consumatori ar urma să cumpere certificate doar pentrujumătate din energia furnizată. Scutirea marilor consumatori de energie de la plata ajumătate din certificatele verzi ar putea fi considerată ajutor de stat, iar Guvernul arenevoie de aprobarea Comisiei Europene pentru acordarea acestei facilităţi.

Revista Presei Economice din România"Problema pe care o avem la acest proiect de ordonanţă este legată de măsurile desprijin pentru marii consumatori. Guvernul vrea să scutească marii consumatori decostul certificatelor verzi. Obiectivul este foarte legitim. Toţi în România am vrea cafirme precum ArcelorMittal, Alro sau alţi mari consumatori să se dezvolte la noi în ţară.Nu vrea nimeni să-i vadă plecând. (...) E legitim ca ei să aibă o energie cât mai ieftină.Toţi ne dorim treaba asta, dar metoda care a fost aleasă, deci o exceptare de la platacertificatelor verzi, credem noi că ridică probleme de ajutor de stat", a declarat joipreşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.El a arătat că au existat consultări cu Comisia Europeană (CE), care a cerutnotificarea acestei măsuri, ce nu va putea fi pusă în practică până când instituţiaeuropeană nu îşi va da acordul. Chiriţoiu a menţionat că niciun sta membru nu a primitaviz favorabil la o astfel de solicitare.Mari consumatori de energie, ca Alro Slatina sau ArcelorMittal, au criticat de mai multeori ajutorul acordat de stat producătorilor de energie regenerabilă, afirmând că acestsprijin contribuie la creşterea masivă a costurilor cu electricitatea.Energia produsă din surse regenerabile este sprijinită de Guvern prin schemacertificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumitnumăr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.Mai departe, producătorii vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţiprin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energiesă fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţiacertificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli. În prezent, energiaregenerabilă acoperă aproximativ 8% din consumul final. Investiţiile derulate înconstrucţia de unităţ de producţie a energiei verzi depăşesc 3 miliarde de euro, fiindrealizate în principal de companii private.

Revista Presei Economice din RomâniaZF, http://www.zf.ro/eveniment/nica-romania-a-facut-o-prostie-cu-certificatele-verzi-sia-ajuns-cea-mai-necompetitiva-tara-din-ue-10917348Nica: Poşta putea fi profitabilă dacă nu ar fi fost devalizată şi jumulităîntr-o manieră oribilăPoşta Română putea fi o companie profitabilă dacă nu ar fi fost "devalizată şi jumulităîntr-o manieră oribilă" prin încheierea mai multor contracte "păguboase şidefavorabile", a afirmat ministrul pentru Societatea Informaţională, Dan Nica, laemisiunea "După 20 de ani", difuzată duminică de ProTV."Când am plecat de la conducerea ministerului, în 2004, Poşta Română nu ştia ce săfacă cu banii. Dacă îmi aduc bine aminte, avea un profit care depăşea câteva zeci demilioane de euro, iar în casă făceau plasamente overnight, că nu ştiau ce să facă cubanii. La momentul când am preluat-o, în mai 2012, am primit scrisoare de la fostuldirector general că societatea intră în faliment pe 13 iunie 2012, dacă ţin bine minte. Şiam intrebat de ce intră societatea în faliment? Mi s-a răspuns că nu mai avem ce săfacem, că societatea primise o amendă de la Consiliul Concurenţei, de peste 100milioane de lei, care devenise exigibilă, că datoriile la bugetul de stat, bănci şi furnizoridepăşesc 600 milioane de lei", a spus Nica.El a menţionat că, în mai 2012, a organizat o conferinţă în care a explicat de ce PoştaRomână a ajuns în această situaţie."De-a lungul timpului, societatea a încheiat 50 de contracte defavorabile. Spreexemplu, Poşta a încheiat cu Blue Air un contract pentru transportul aerian alcorespondenţei de mai multe zeci milioane de euro, în condiţiile în care compania nuavea bani de benzină pentru propriul parc auto. Contractul a fost încheiat de unuldintre directorii generali care s-a perindat pe la conducerea societăţii în ultimii ani", aafirmat Nica.

Revista Presei Economice din RomâniaUn alt contract defavorabil, în valoare de câteva zeci de milioane de euro, a fostîncheiat de Poşta cu o firmă de pază şi valori. "Vorbim despre contracte păguboase dezeci şi zeci de milioane de euro. Tot ce v-am spus este înaintat către justiţie, DNA faceintensiv anchete. Vreau să vă dau un alt exemplu, care m-a şocat cel mai tare. O firmăfără niciun salariat s-a obligat prin 2010 sau prin 2011 să monteze POS-uri la toateunităţile Poştei, dar nu a pus niciunul. Poşta, directorul juridic al companiei, în loc sărezilieze contractul cu litera care trebuie, l-a reziliat cu altă literă. Instanţa a constatatcă rezilierea s-a făcut ilegal şi, în baza solicitării firmei respective, a hotărâtdespăgubiri de cinci milioane de euro", a spus Nica.El a adăugat că directorul juridic al Poştei a fost demis, iar dosarul a fost înaintat laDNA"Eu spun că există complicitate în astfel de cazuri. Se încearcă recuperareaprejudiciului, ancheta va stabili dacă a existat vreo legătură între directorul juridic alPoştei şi firma care trebuia să monteze POS-urile", a continuat Nica.Potrivit datelor Poştei, societatea care trebuia să monteze POS-urile se numeşteSmart Telecom Solutions SRL Bucureşti. Obiectul de activitate este "Alte activităţi deservicii suport pentru intreprinderi" şi este controlată de Emmanouil Sorillos, cetăţeangrec (90% din capital), potrivit datelor de la Registrul Comerţului.Cu un singur angajat în 2011, societatea a raportat afaceri de 4.465 lei şi pierderi de104.362 lei. Nica a arătat că Poşta putea fi o companie profitabilă dacă nu ar fi fost"jumulită într-o manieră oribilă"."Vă dau un exemplu. Acum 20 de ani Poşta avea pe segmentul de coletărie rapidă ocotă de 100%. Acum a ajuns la 2%. Cum s-a ajuns aici? Fostul director carerăspundea de această operaţiune avea şi el firmă privată. Factura pe firma lui,transporta cu maşinile Poştei coletele şi când şi-a făcut plinul el a plecat bine-mersi şicompania a ajuns la 2%. Acest dosar, precum şi celelalte, sunt în anchetă, dar nu pot

Revista Presei Economice din Româniasă vorbesc despre ele", a spus Nica. Potrivit ministrului, 95% dintre contractelepăguboase încheiate de Poşta Română au fost reziliate."Mai am 5% din contracte, care nu au clauze de reziliere. Spre exemplu, am uncontract cu servicii medicale la Ploieşti, încheiat de directorul general al Poştei carevenise de la fabrica de chiuvete, care a fost până mai 2012. Aceastã firmă, şi Curteade Conturi a confirmat acest lucru, primea bani pentru analize la cei 36.000 desalariaţi, dar ei nu făceau în fiecare lună analizele la toţi angajaţii. Contractul spune cãtrebuie să îi plătesc toată suma de bani indiferent dacă salariaţii Poştei făceau sau nuanalize. Bineînţeles că era ilegal. Problema este că nici acum n-am reuşit să îl reziliezpentru că nu are clauze de reziliere. Normal că nu mai facem plăţi", a afirmat Nica.Potrivit raportului Curţii de Control din 2010, Poşta Română a încheiat şi derulat, înperioada 2008 - 2010, două contracte de prestări servicii cu o valoare de 5,5 milioanede euro fără TVA, pe patru ani, respectiv cu o valoare de 5,8 milioane de euro fărăTVA, pe cinci ani, având ca obiect prestarea de servicii medicale.Tariful aferent acestor servicii a fost stabilit tip abonament, plata efectuându-se lanumărul mediu de salariaţi din luna respectivă şi nu la numărul persoanelor efectivinvestigate, contractele astfel încheiate fiind realizate în proporţie de 9,3% şi respectivde 3,5%, se spune în document."Procedându-se astfel, entitatea a efectuat plăţi în sumă estimata de 9.592.000 leireprezentând plăţi fără contraprestaţie. Prin adresa 101/3506/18.04.2011, PoştaRomână transmite către Alfa Medical Center SRL situaţia investigaţiilor obligatorii pecare compania trebuie să le asigure anual pentru toţi angajaţii săi, solicitândtransmiterea ofertei de preţ, valabilă în situaţia în care s-ar achita prestaţiile efectivepentru fiecare tip de investigaţie, renunţându-se la plata abonamentului lunar", se aratãîn raport.

Revista Presei Economice din RomâniaÎntrebat câţi salariaţi ai Poştei vor fi disponibilizaţi, Nica a afirmat că, potrivit normăriiactivităţii de la nivelul anului 2011, vreo 4.500 de angajaţi "sunt în plus". Compania aanunţat, vineri, că vor fi disponibilizaţi 3.650 de salariaţi, reprezentând 11,4% dinpersonal, cifra fiind stabilită în urma negocierilor privind aplicarea normării munciiderulate între conducerea Poştei şi sindicate.La întrebarea dacă i se pare corect salariul lunar de 6.000 de euro pe care îl primeştepreşedintele Poşei, Ion Smeeianu, în condiţiile în care companie este neprofitabilă şiperspectivele nefavorabile, ministrul pentru Societatea Informaţională a afirmat iniţialcă nu."Răspunsul este nu, dar dacă ne întrebăm care este situaţia Poştei la 12 luni de lapreluarea mandatului de către Smeeianu, perioadă în care el a reuşit să reducăpierderile companiei cu 90 milioane de lei, atunci răspunsul este da. El trebuie săatingă o serie de indicatori de performanţă, pe care dacă îi arăt o să cereţi să fieaplicaţi la toate companiile de stat din România. Dacă Smeeianu nu-i atinge, atunci îivom lua din salariu ", a arătat Nica. El a adăugat că Smeeianu are ca obiectiv pentruacest an să aducă Poşta pe profit operaţional.Poşta Română trebuia să fie privatizată în cursul acestui an, dar niciun investitor nu acumpărat caietul de sarcini până la expirarea termenului limită, 28 mai. Şeful Poştei,Ion Smeeianu, a afirmat că situaţia financiară negativă a companiei şi datoria calculatăde Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) au îndepărtat potenţialiiinvestitori."Când nu vine nimeni şi nu te întreabă nici cât costă caietul de sarcini înseamnă căproblema este în zona de datorii. Avem două categorii de datorii. Una la bugetul destat şi datoria la ANAF a picat foarte rău. A doua datorie este cheltuiala salarială.Probabil şi protestele salariaţilor Poştei, care au fost acum doua sau trei săptămâni, au

Revista Presei Economice din Româniacântărit enorm în decizia investitorilor de a se implica în procesul de privatizare", aspus Nica.El a afirmat că nu are nimc de reproşat consultantului procesului de privatizare,consorţiul format din KPMG Romania şi casa de avocatură Ţuca Zbârcea&Asociaţii."Datoriile fiscale la bugetul de stat nu le-a stabilit consultantul, le-a stabilit ANAF-ul,care au ajuns la 242 milioane de lei. Poşta are datorii totale de 690 milioane de lei,care sunt toate istorice. Dacă nu am fi luat măsurile din ultimul an, datoriile Poştei ar fifost mai mari cu 90 milioane de lei", a menţionat ministrul.Nica regretă că "nu a venit nimeni" la privatizarea Poştei, cu toate că a avut discuţii cumai mulţi investitori."Este prea mult să spui că este un eşec pentru că nu a venit nimeni la privatizareaPoştei. Chiar eu m-am întâlnit cu mai mulţi investitori, care mi-au declarat că suntinteresaţi să participe la privatizarea Poştei. Şi acţionarii SIF-urilor au aprobatparticiparea la acest proces", a spus ministrul, care a adăugat că, după ce ANAF acalculat datoria fiscală de 107 milioane de lei, a devenit foarte sceptic în privinţaacestui proces.Procesul de privatizare a Poştei a fost prelungit, perioadă în care societatea va firestructurată."Dacă întrerupem procesul de privatizare, atunci nu mai avem posibilitatea să facemconversia datoriilor în acţiuni. Mergem la Comisia Europeană, le spunem că am vrut săprivatizăm, dar că nu merge la acest nivel de îndatorare. (...) România poate să facăconversia datoriilor unei companii de stat în acţiuni doar în timpul procesului deprivatizare. Le mai spunem că facem şi restructurarea companiei, pentru că altfel nune aprobă conversia. Sunt foarte convins că vom primi aprobarea de la ComisiaEuropeană", a spus Nica.

Revista Presei Economice din RomâniaUlterior, datele privind situaţia financiară a Poştei în contextul privatizării vor firepublicate. Vom spune că Poşta nu mai are datorii la buget, că este o companierestructurată, ale cărei cheltuielile cu salariile şi-au redus pondere de la 80% la 60%-65% în total cheltuieli, că este extrem de puternică pe piaţă, că a câştigat toate marilecontracte în urma licitaţiilor la care a participat de când s-a deschis competiţia peaceastă piaţă, care este cumplit de grea şi uneori neloială. Toate aceste aspecte vorface din nou atractivă Poşta Română, aşa cum a fost în ochii multora", a adăugat Nica.Ministrul a afirmat că privatizarea a fost "urmărită şi de ghinioane"."Poşta belgiană, care era foarte interesată, nu a putut să participe la proces pentru căavea o înţelegere cu Comisia Europeană, cel puţin în acest an. Poşta italiană nu maiavea voie să facă investiţii în afara ţării şi au mai fost câteva chestiuni de acest gen.Eu am mizat foarte mult şi pe nişte investitori din afara spaţiului european, caredispuneau de resurse financiare, dar nu au mai venit", a spus ministrul.Întrebat de ce nu listează Poşta la bursă, Nica a afirmat că un astfel de proces obligăla vânzarea la preţul pieţei, situaţie care nu se plia pe obiectivele statului. "Pe mine măinteresa ca toţi banii cu care venea investitorul să intre în companie, să fie utilizaţipentru modernizare. Statul nu obţine nimic din această privatizare, nici măcar 50 debani. Statul nu a vrut să facă o afacere din această privatizare. Statul vrea ca baniiinvestitorului să fie utilizaţi pentru modernizare, pentru ca Poşta să poată să furnizezeservicii poştale de calitate, pentru a fi mândri de ea", a menţionat Nica.Guvernul va solicita Comisiei Europene acordul pentru transformarea în acţiuni adatoriilor istorice ale Poştei Române, iar datoria către ANAF, de 107 milioane lei, va fieşalonată, în baza unei ordonanţe de urgenţă avizate deja de Guvern.Acţionarii Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR) sunt Ministerul pentruSocietatea Informaţională - 75% şi Fondul Proprietatea - 25%. Cu afaceri de 1,26miliarde de lei în 2012, Poşta este cel mai mare operator local de profil şi are o reţea

Revista Presei Economice din Româniateritorială de 5.600 de unităţi poştale. Compania avea la sfârşitul anului 2012 datoriitotale de 568,2 milioane de lei, în creştere cu 2,9% faţă de 2011, potrivit datelor dinbilanţul Poştei remis MEDIAFAX.În ultimii patru ani, compania a acumulat pierderi de 530 milioane de lei. Poşta avea32.887 salariaţi la 31 decembrie 2012, faţă de număr mediu de 35.576 în 2008.ZF, http://www.zf.ro/eveniment/nica-posta-putea-fi-profitabila-daca-nu-ar-fi-fostdevalizata-si-jumulita-intr-o-maniera-oribila-10917338Ministrul Agriculturii: Micul românesc va fi declarat produs tradiţionalMicul este salvat, iar în decurs de trei luni va fi declarat produs tradiţional românesc, aafirmat luni ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, referindu-se la directiva europeanăpotrivit căreia de la 1 iunie producţia de mici ar fi urmat să fie interzisă. "Miculromânesc este salvat, ca să spun aşa. Nu este niciun fel de problemă. Cu ajutorulsectorului, care s-a mobilizat foarte bine, eu cred că a reuşit să facem un lucru foarteimportant", a spus ministrul.Asociaţia Română a Cărnii a cerut ca micii să fie consideraţi produs tradiţional dupăce, conform unei directive europene, de la 1 iunie se interzice folosirea în compoziţiaproduselor de carne procesată a unor aditivi alimentari care se folosesc şi laprepararea micilor."Sigur că mai sunt câteva zile până aşteptăm şi o decizie europeană în acest sens,dar de când a intrat în vigoare regulamentul european, micul românesc se produce încontinuare fără niciun fel de problemă", a spus Constantin. El a explicat că va exista înregulamentul european o excepţie pentru ingredientele care se regăsesc în miculromânesc. Ministrul a mai spus că asociaţiile din domeniu vor începe procesul deatestare a micului ca produs tradiţional românesc. "Acest proces va dura în jur de treiluni şi după aceea nu cred că va mai fi niciun fel de problemă", a afirmat ministrul.

Revista Presei Economice din RomâniaZF, http://www.zf.ro/eveniment/ministrul-agriculturii-micul-romanesc-va-fi-declaratprodus-traditional-10921272Constantin: Cerem UE o alocare suplimentara pentru programul dereconversie-replantare la vieRomania se afla in negocieri cu Comisia Europeana pentru suplimentarea cu 5-6milioane de euro pe an a fondurilor alocate sectorului de reconversie si replantare lavie, valoarea acestui program pe ultimii cinci ani fiind de 42 milioane de euro, adeclarat, luni, ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Daniel Constantin, dupadeschiderea celei de-a 36-a editii a Congresului Mondial al Viei si Vinului.Potrivit acestuia, Romania mai are multe de facut in sectorul vitivinicol, de aceea sedoreste prelungirea pana in 2018 a programului "Suport pentru sectorul vitivinicol", darsi o suplimentare a fondurilor europene alocate."Ne-am dezvoltat foarte bine podgoriile, cramele, acum suntem in faza de a incepe saexportam. Inca mai avem foarte multe lucruri de facut, de aceea eu am insistat saprelungim programul de reconversie-replantare la vie. Am avut cinci ani de zile 42 demilioane de euro, pe care i-am investit in reconversie-replantare la vie si avempromisiunea ca si in urmatorii ani, pana in 2018, vom avea aceeasi suma, daca nuchiar ceva mai mare. Chiar in aceste zile discutam la Comisia Europeana, la nivelulConsiliului UE, pentru a obtine o suplimentare fata ce cei 42 milioane de euro si avemtoate sansele sa obtinem lucrul acesta. O suplimentare cu 5 - 6 milioane de euro pe aninseamna foarte mult. Inseamna pe urmatorii cinci ani 25 - 30 de milioane de euro", aafirmat Constantin.Seful de la Agricultura a precizat ca in magazinele din tarile UE ajung foarte multevinuri romanesti, insa acum se inregistreaza o crestere a calitatii acestora, si nu acantitatii, asa cum era in anii '60.

Revista Presei Economice din România"In ultimii 15 ani, cred ca vinurile romanesti au crescut nu in cantitate, asa cum aveamin anii '69, ci in calitate, si lucrul acesta este recunoscut chiar in restaurante foartemari. Este un efort in primul rand al celor care au inceput sa investeasca in domeniudupa 1989, mai ales in apropierea anilor 2000. Au investit foarte mult in cramele dinRomania si nu ma refer la modul intensiv. Cu precadere cramele mai micute si-audezvoltat vinuri de calitate, chiar daca cantitativ nu sunt dezvoltati atat de mult. Dinpunct de vedere al calitatii, cred ca am facut un progres important. Astazi avem celputin 15 vinuri romanesti care fac fata oricarei competitii la nivel european", a spusacesta. In opinia ministrului, a inceput sa se actioneze din ce in ce mai mult in directiaexportului romanesc, existand programe pe care le finanteaza Ministerul Agriculturii siDezvoltari Rurale, in parteneriat cu Comisia Europeana, pentru promovarea vinurilorromanesti, in special pe pietele terte. Astfel, astazi avem vinuri promovate in Japonia,Thailanda, Elvetia, SUA."S-a iesit foarte mult pre zona de export, insa eu cred ca suntem intr-o faza incipenta",a subliniat Daniel Constantin. Congresul Mondial al Viei si Vinului se desfasoara laBucuresti in perioada 2-7 iunie. La eveniment participa circa 500 - 600 de reprezentantidin 55 de tari.Business24, http://www.business24.ro/macroeconomie/agricultura/constantin-ceremue-o-alocare-suplimentara-pentru-programul-de-reconversie-replantare-la-vie-1529604Chitoiu: Vom promova o OUG pentru impozitarea salariilorcompensatorii in cazul CSA, CNVM, CSPPVicepremierul Daniel Chitoiu a declarat luni, dupa intalnirea cu senatorii PSD, ca va fipromovata in prima sedinta de Guvern o Ordonanta de Urgenta pentru impozitareasalariilor compensatorii la cei care si-au intrerupt mandatul la Comisia deSupraveghere a Asigurarilor, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si Consiliul de

Revista Presei Economice din RomâniaSupraveghere a Pensiilor Private. "Vom promova un act normativ de rangul OUGpentru impozitarea salariilor compensatorii la cei care si-au intrerupt mandatul laComisia de Supraveghere a Asigurarilor, CNVM si Consiliul de Supraveghere aPensiilor Private", a spus Chitoiu.El a precizat ca impozitarea se va face la fel ca in cazul drepturilor litigioase - adica85%. "Se vor impozita la fel ca la impozitarea drepturilor litigioase 85%", a afirmatministrul Finantelor Publice. Premierul Victor Ponta a declarat, luni, ca salariilecompensatorii de la fostele institutii care acum se afla in componenta Autoritatii deSupraveghere Financiara (ASF) sunt inacceptabile, aratand ca a solicitat Ministeruluide Finante o solutie in acest caz si ca o decizie ar putea fi luata in sedinta de marti aGuvernului.Business24, http://www.business24.ro/autoritatea-de-supraveghere-financiara/pensiiprivate/chitoiu-vom-promova-o-oug-pentru-impozitarea-salariilor-compensatorii-incazul-csa-cnvm-cspp-1529622Finantele au atras 500 milioane lei prin obligatiuni cu scadenta in 2 ani,la un randament de 4,66%Ministerul Finantelor Public (MFP) a atras luni 500 milioane lei prin obligatiuni cu omaturitate reziduala de doi ani, respectiv in aprilie 2015, la un randament mediu de4,66%. Bancile au realizat subscrieri de 1,13 miliarde lei, iar valoarea indicativa alicitatiei a fost de 500 milioane lei.Randamentul mediu, de 4,66%, se plaseaza usor peste cotatiile din piata secundara,reflectand astfel climatul extern nefavorabil, combinat cu posibilul efect negativ alschimbarii conditiilor de lichiditate in piata locala, reiese dintr-o analiza ING Bank.Marti este programata o sesiune suplimentara de oferte necompetitive pentru aceastaemisiune, prin care Ministerul Finantelor vrea sa atraga inca 50 milioane lei. Finantele

Revista Presei Economice din Româniaau planificat pentru luna iunie doar licitatii de vanzare de obligatuini, fara certificate detrezorerie, in suma de 2,98 miliarde lei, in scadere cu aproape 800 de milioane de leifata de luna mai.Valoarea titlurilor care ajung la scadenta in luna iunie, de 1,3 miliarde de lei, este ceamai redusa din ultimii aproape doi. Valoarea medie lunara a titlurilor ajunse lamaturitate a fost in primele patru luni de 3,4 miliarde de lei. De la inceputul anului,Ministerul Finantelor Publice a imprumutat de pe piata interna 25,17 miliarde lei, lacare se adauga emisiuni in valuta, interne si externe, de 1,084 miliarde de euro si 1,5miliarde de dolari.Business24, http://www.business24.ro/bursa/obligatiuni/finantele-au-atras-500-milioane-lei-prin-obligatiuni-cu-scadenta-in-2-ani-la-un-randament-de-4-66-la-suta-1529606Ponta:Vreau taxa "pe obraz gros" de 85% la salariile compensatorii dela fostele comisii ASFPremierul Victor Ponta a declarat, luni, ca doreste taxarea cu 85% a salariilorcompensatorii pe care si le-au votat membrii fostelor comisii din care s-a infiintatAutoritatea de Supraveghere Financiara (ASF), aratand ca nu e vorba de o impozitare,ci de o "taxa pe obraz gros". "Mie mi se pare absolut inacceptabil sa iei 800.000 deEuro dupa ce ai luat 20-30.000 de Euro pe luna, intr-o institutie totusi publica. InAmerica s-au impozitat cu 90% bonusurile acelea de la bancile care au intrat infaliment. Cred ca ar trebui sa facem acelasi lucru si am cerut Ministerului de Finante sagasim o solutie", a spus Ponta."Nu e impozitare, e o taxa pe obraz gros", a adaugat premierul. El a precizat ca efoarte posibil ca o decizie in acest sens sa fie luata marti, in sedinta de Guvern. "O sadiscut cu domnul Rusanu sa vad cine a cerut acele asa-zise salarii compensatorii, pe

Revista Presei Economice din Româniacare tot ei si le-au dat - nu sunt prevazute in lege sau le-a dat cineva - si le-au dat ei, eisi le-au votat, iar acuma trebuie sa fie platite. Dupa ce ai lucrat la o institutie publica siai avut 30.000 de Euro salariu pe luna, sa mai iei 20 de salarii compensatorii, einacceptabil", a spus Ponta.Cat castiga sefii ASFAutoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) si-a inceput activitatea in data de 29aprilie, prin preluarea si reorganizarea tuturor atributiilor si prerogativelor fostei ComisiiNationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor(CSA) si Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).Cele trei foste comisii de supraveghere erau conduse de 19 comisari. Potrivitdeclaratiilor facute de premierul Ponta, fostul presedintele Daniel Tudor al CSA castiga188.000 lei pe luna (40.000 euro), Carmen Negoita, fostul presedinte al CNVM -80.000 lei pe luna (18.000 euro), iar Marian Sarbu, fostul sef al CSSPP , 14.000 euro.In prezent, Tudor ocupa functia de vicepresedinte pe asigurari la ASF, iar Sarbu estemembru neexecutiv la ASF. Luand in calcul aceste cifre, rezulta ca fostul presedinte alCNVM Carmen Negoita ar putea primi salarii compensatorii de peste 100.000 euro, intimp ce fostii comisari ai CSA vor lua peste 500.000 euro.Personalul ASF nu este platit de la bugetul de stat, iar autoritate se autofinanteaza."Sursele de autofinantare provin din veniturile proprii, obtinute in principal din coteaplicate asupra pe tranzactiilor pe piata de capital, din taxele de autorizare sifunctionare aplicate sau din amenzi aplicate societatilor autorizate, supravegheate sireglementate", se arata intr-un comunicat transmis joi de ASF.Salariile compensatorii achitate fostilor conducatori ai autoritatilor comasate in ASF,pana la 9 salarii in cazul CNVM sau pana la 19 salarii in cazul CSA, au fost platite decatre fostele institutii conform contractelor incheiate la inceputul mandatelor cuacestea. "Conducatorii fostelor autoritati, aprobati de Parlamentul Romaniei pentru a

Revista Presei Economice din Româniaface parte din conducerea executiva sau neexecutiva a ASF, nu vor primi salariicompensatorii in cazul in care mandatul lor va fi incheiat inainte de termenulcontractual", se mai spune in comunicatul ASF.ASF este condusa de Radu Rusanu, care primeste un salariu de 14.000 de euro peluna. Salariul prim-vicepresedintelui Daniel Daianu este de 95% din cel alpresedintelui, iar cei trei vicepresedinti au un salariu lunar de 90% din salariulpresedintelui. Cei 12 membri neexecutivi primesc fiecare cate 3.600 euro.Business24, http://www.business24.ro/autoritatea-de-supraveghere-financiara/stiriautoritatea-de-supraveghere-financiara/ponta-vreau-taxa-pe-obraz-gros-de-85-la-sutala-salariile-compensatorii-de-la-fostele-comisii-asf-1529590Romania are de platit 122,1 milioane euro catre FMI, in iunieRomania trebuie sa plateasca, in iunie, catre Fondul Monetar International (FMI) 122,1milioane euro, suma reprezentand rambursari rate de capital din imprumutul stand-bycontractat in 2009, potrivit datelor furnizate de Guvernul Romaniei.Suma trebuie platita in data de 23 iunie 2013.Romania trebuie sa efectueze, in acest an, plati in valoare totala de peste 1,164miliarde euro catre Fondul Monetar International (FMI), Uniunea Europeana si BIRD. Inprimele cinci luni din 2013, din suma totala datorata au fost achitate 428,5 milioaneeuro. Rambursarile sunt efectuate in contul pachetului financiar acordat Romaniei decreditorii internationali in anul 2009, care are o valoare totala de 19,95 miliarde deeuro. Varful de plata in cadrul acestui pachet este in anul 2015, cand autoritatiletrebuie sa ramburseze 1,826 miliarde de euro.Daniel Chitoiu, ministrul Finantelor Publice a declarat, intr-un interviu acordatAgerpres, ca Romania a indeplinit actiunile prioritare convenite cu Fondul MonetarInternational (FMI_, cu exceptia CFR Marfa, iar scrisoarea va intra in iunie in board-ul

Revista Presei Economice din Româniainstitutiei financiare internationale. O misiune FMI va veni in Romania in a douajumatate a lunii iulie.In anul 2009, Romania a parafat un imprumut stand-by pe 24 de luni, in valoare de12,95 miliarde de euro cu FMI, parte a unui pachet de sprijin de 19,95 miliarde acordatde FMI, UE si Banca Mondiala.Din acest aranjament cu FMI, Romania a tras saptedintre cele opt transe prevazute, in suma de 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9miliarde euro). In ceea ce priveste cea de-a 8-a transa, aceasta a fost considerata, lasolicitarea autoritatilor romane, ca fiind de tip preventiv si, in contextul evolutiilormacroeconomice favorabile, nu a fost trasa.In sedinta din 25 martie 2011, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobatincetarea mai devreme a acordului precedent si incheierea unui nou aranjament standbycu Romania, de tip preventiv, pentru o perioada de 24 luni, in suma de 3.090,6milioane DST (aproximativ 3,5 miliarde euro), reprezentand 300% din cota Romaniei laFMI.Business24, http://www.business24.ro/fmi/acord-fmi/romania-are-de-platit-122-1-milioane-euro-catre-fmi-in-iunie-1529578Se pastreaza taxarea inversa in agriculturaPremierul Victor Ponta a declarat, luni, ca Romania va putea avea in continuare taxareinversa in agricultura, el aratand ca, astfel, eforturile de combatere a evaziunii dinacest domeniu vor putea fi mentinute. "Vreau sa anunt faptul ca printr-o activitatesustinuta a reprezentantilor nostri in fata Comisiei Europene si a Consiliului, la Ecofin,vestea buna este ca vom putea sa avem in continuare taxare inversa in agricultura.Stiti ca expira perioada admisa. Asta inseamna ca eforturile de combatere a evaziuniiin agricultura putem sa le continuam", a spus Ponta, citat de Mediafax.

Revista Presei Economice din RomâniaIn urma cu trei saptamani, Parlamentul a aprobat prelungirea cu inca un an a taxariiinverse la cereale si a transmis legea la promulgare, desi CE a respins solicitareaRomaniei pentru extinderea regimului cu inca un an, autoritatile sperand ca va fiaprobata o directiva care sa permita exceptii fiscale temporare.Extinderea a fostefectuata prin modificarea unei ordonante de completare a Codului Fiscal, deputatiistabilind ca termenul de aplicare a taxarii inverse la cereale va expira la 31 mai 2014,nu la sfarsitul lunii mai a acestui an.Contactat de Mediafax, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a aratat atunci caoficialii Comisiei Europene (CE) au respins intr-adevar solicitarea Romaniei, dar ca lareuniunea ministrilor de Finante din statele membre UE (ECOFIN), la care a participatin aceasta saptamana, a fost pregatit terenul pentru ca la urmatoarea reuniune,programata pentru 20 iunie, sa fie introdus un "mecanism de reactie rapida" pentrucombaterea fraudei in materie de TVA, care sa permita statelor membre UE, inclusivRomaniei, sa extinda taxarea inversa, in cazuri justificate.El a explicat ca, dupaintroducerea acestui mecanism, fiecare stat membru UE va putea folosi metoda taxariiinverse in diferite sectoare, fara a abuza.Prin introducerea taxarii inverse la comertul cu cereale intre firme, taxa pe valoareaadaugata este aplicata la finalul lantului comercial, plata taxei fiind deplasata dinsarcina furnizorului in cea a beneficiarului. Ministerul Finantelor estima ca taxareainversa la cereale si plante tehnice va genera venituri bugetare suplimentare de 240milioane lei in 2011 si 410 milioane lei in 2012.In luna octombrie a anului trecut,Guvernul a cerut la Bruxelles ca termenul de aplicare a ataxarii inverse la cereale safie prelungit cu inca doi ani, pana in 2015, bazat pe faptul, conform unui documentprezentat atunci de Mediafax, ca Bulgaria si Ungaria au cerut la randul lor o astfel dederogare, iar un refuz pentru Romania ar genera discriminari.Aceasta urma sa fie adoua derogare de la sistemul fiscal normal, dupa ce, in iunie 2011, Guvernul a decis sa

Revista Presei Economice din Româniaaplice taxarea inversa la cereale si plante tehnice pentru o perioada de doi ani.Autoritatile au explicat atunci ca aceasta masura reprezinta una dintre cele maieficiente metode de combatere a evaziunii fiscale, prin eliminarea "firmelor fantoma"care nu platesc taxa pe valoarea adaugata.Comisia Europeana a respins insa cererea Guvernului, aratand ca procedura nu artrebui folosita sistematic pentru a compensa "o supraveghere inadecvata" de catreautoritati, conform unui document prezentat in luna martie.Finantistii, http://www.finantistii.ro/taxe-impozite/se-pastreaza-taxarea-inversa-inagricultura-78736România şi Estonia vor organiza un forum de afaceri în luna octombrieSecretarul de stat în Ministerul Economiei Manuel Donescu a efectuat vineri o vizită înEstonia, ocazie cu care a avut convorbiri cu Ahki Kuningas, omologul estonian dinMinisterul Economiei şi Comunicaţiilor, responsabil pentru activitatea de comerţexterior şi cooperare internaţională, informează un comunicat de presă al MinisteruluiEconomiei.Discuţiile s-au axat pe evoluţiile macroeconomice din România şi Estonia, în contextuldezvoltărilor internaţionale, au fost analizate stadiul şi perspectivele relaţiiloreconomice bilaterale, prin prisma iniţierii de noi acţiuni şi proiecte, atât în cele douăţări, cât şi pe terţe pieţe. Au fost identificate domenii de cooperare de interes comun şiau fost convenite activităţi menite să ducă la diversificarea şi impulsionareaschimburilor comerciale şi investiţionale reciproce, precum şi coordonarea în dosareprioritare pe agenda UE. Programul oficial a mai inclus şi participarea demnitaruluiromân la întrevederea pe care ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean a avut-o cuomologul estonian, Urmas Paet.

Revista Presei Economice din RomâniaDe asemenea, cele două părţi au convenit organizarea unui Forum de afaceriRomâno-Estonian, în cadrul componentei economice a preconizatei vizite în Româniaa preşedintelui Estoniei (care va avea loc în luna octombrie).În anul 2012, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Estonia a fostde 52,91 milioane euro, din care 40,33 milioane euro exporturi (locul 67 în totalulexporturilor româneşti, creştere cu 16,74% faţă de 2011) şi 12,58 milioane euroimporturi (locul 77, creştere cu 11,49% faţă de anul precedent). Ritmul mai mare decreştere a exporturilor comparativ cu cel al importurilor a determinat amplificareaexcedentului balanţei comerciale pe aceasta relaţie, ajungând la 27,75 milioane euro inanul 2012.În primele două luni din 2013, schimburile comerciale bilaterale au fost de 12,39milioane euro (creştere de 60,85% faţă de perioada corespondentă din 2012), din careexporturi româneşti 10,37 milioane euro (+64,96%) şi importuri din Estonia 2,02milioane euro (+42,64%). Este de remarcat că, în pofida dimensiunilor mici (1,4milioane locuitori), piaţa estoniană absoarbe cantităţi importante de mărfuri româneşti.La 30 aprilie 2013 erau înregistrate in Romania 49 societăţi cu capital estonian, locul94 în topul investitorilor străini, cu un capital total subscris de 735.000 de dolari SUA.AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/200139-Romania-si-Estonia-vor-organiza-un-forum-de-afaceri-in-luna-octombrie.htmlMinistrul delegat pentru IMM-uri a făcut o vizită în judeţul ClujMinistrul delegat pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism, Maria Grapini, a efectuatîn perioada 20-31 mai o vizită de lucru în judeţul Cluj, a anunţat, sâmbătă, MinisterulEconomiei.În cursul acestei vizite, ministrul Maria Grapini a participat vineri, 31 mai, laCâmpia Turzii, la inaugurarea hotelului La Camarasan din comuna Luna, a vizitat o

Revista Presei Economice din Româniafabrică de confecţii din zonă şi a avut o întâlnire cu prefectul judeţului Alba, GheorgheFeneser.Tot în cadrul vizitei în judeţul Cluj, ministrul Maria Grapini a vizitat, alături de primarulcomunei Valea Ierii, Duma Gabriel Alexandru, proiectul Ecoresort Muntele Mare şi aparticipat la o întâlnire cu reprezentanţii mediului de afaceri din zona Munţilor Apuseni.De asemenea, Maria Grapini a ţinut un discurs la conferinţa organizată la Cluj Napocade către Coaliţia Asociaţiilor Femeilor de Afaceri, iar seara, în cadrul evenimentului'Gala Excelentei la Feminin', organizat de CAFA, a primit premiul pentru rezultateremarcabile în întreaga cariera, premiul 'Excelenţa la feminin'.AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/200135-Ministrul-delegat-pentru-IMMuri-a-facut-o-vizita-in-judetul-Cluj.htmlMinistrul Finanţelor: Guvernul speră să îndeplinească toate ţinteleasumate faţă de FMI până la 20 iunieMinistrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a declarat luni că Guvernul nu are nicio problemăpână la acest moment privind îndeplinirea ţintelor asumate faţă de Fondul MonetarInternaţional şi speră că până la 20 iunie, data limită pentru privatizarea CFR Marfă, săaibă toate ţintele îndeplinite."Noi sperăm ca până pe data de 20 iunie să avem toate ţintele asumate îndeplinite. Dece spun 20 iunie? Pentru că atunci este data finală pentru privatizarea CFR Marfă şitrebuie să avem un rezultat", a afirmat Chiţoiu după ce a participat la o şedinţă agrupului parlamentar PSD din Senat.Întrebat de jurnalişti dacă există vreo problemă până în prezent pentru îndeplinireaţintelor asumate de Guvern, ministrul a arătat că nu există nicio problemă.În ceea ce priveşte un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional, Chiţoiu a spus cădiscuţia pe această temă va avea loc după intrarea scrisorii ân boardul FMI.

Revista Presei Economice din România"Un nou accord cu Fondul Monetar îl vom discuta, discuţiile vor pleca imediat după cescrisoarea va intra în boardul Fondului Monetar, după data de 20-25 iunie a acestuian", a explicat Chiţoiu.Consiliul Director al FMI va analiza pe 26 iunie dacă România a îndeplinit precondiţiilepentru finalizarea cu succes a acordului cu instituţia finaciară, iar în cazul unei evaluărinegative înţelegerea va expira de facto, au declarat pentru MEDIAFAX surseguvernamentale.Principalele precondiţii sunt achitarea arieratelor de către autorităţile locale şiprivatizarea CFR Marfă. Achitarea arieratelor de către autorităţile locale este unangajament asumate constant de România în negocierile cu FMI şi nerespectat defiecare dată.Premierul Victor Ponta a declarat în urmă cu două săptămâni că că problemaarieratelor nu este rezolvată, arătând însă că aceasta poate fi soluţionată până cândse reuneşte boardul FMI. Board-ul FMI a aprobat în martie extinderea cu trei luni, pânăîn luna iunie, a acordului cu România, astfel încât autorităţile de la Bucureşti să aibătimp să îndeplinească obiectivele asumate în relaţia cu instituţia financiară.Guvernul a anunţat că intenţionează să încheie un nou acord cu FMI în vara acestuian. România are în derulare un acord preventiv cu FMI şi UE de 5 miliarde euro,fonduri care sunt accesate doar în caz de necesitate. În luna ianuarie o misiunecomună a experţiilor internaţionali a negociat cu Guvernul mai multe măsuri de reformestructurale şi privatizări care ar urma să fie implementate pentru ca înţelegerea săpoată fi încheiată, cu o întârziere de trei luni faţă de programul iniţial.Mediafax, http://www.mediafax.ro/economic/ministrul-finantelor-guvernul-spera-saindeplineasca-toate-tintele-asumate-fata-de-fmi-pana-la-20-iunie-10921670

Revista Presei Economice din RomâniaFenechiu: Salariile şefilor de companii de stat cu contracte demanagement nu pot fi modificate; ordonanţa nu e retroactivăMinistrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a afirmat că salariile şefilor de companii destat care au deja contracte de management nu mai pot fi modificate, ordonanţa careplafonează salariile conducerii executive în aceste instituţii nefiind retroactivă."Sunt două chestiuni distincte: astăzi avem o ordonanţă de urgenţă care plafoneazăsalariile tuturor managerilor aleşi la şase salarii medii pe ramură. În ceea ce priveştesalariile celor care au deja contracte de management ele nu mai pot fi modificatepentru că ordonanţa nu e retroactivă. Dar dacă discutăm despre situaţia generală dinRomânia, despre nivelul de salarizare, într-adevăr ordonanţa este binevenită şi osusţin", a declarat Relu Fenechiu, care a participat la şedinţa grupului deputaţilorliberali la Palatul Parlamentului.El a precizat că salariul directorului CFR Marfă este un salariu corect în contextulperformanţei manageriale."Directorul de la CFR Marfă, pe care eu îl apreciez, mi-a adus un raport al activităţiisale care arată că de când este dumnealui director a câştigat contracte pentru CFRMarfă de peste 90 de milioane de lei. Patru ani în urmă toţi ceilalţi directori nu au reuşitla un loc să adune niciun leu venituri la CFR Marfă din contracte nou încheiate. Pentruun astfel de director eu consider că un salariu de 9.000 de euro este binevenit pentrucă răsplătim performanţa. În ordonanţa aprobată miercuri se vorbeşte de salarii fixe,dar se vorbeşte mai departe de venituri obţinute în baza unor criterii de performanţă.Iar dacă există aceste criterii cu siguranţă că managerii vor putea să obţină veniturimai mari", a mai spus Fenechiu. Întrebat dacă va răsplăti şi alţi directori dacă vorobţine performanţe, Fenchiu a spus: "În condiţiile respectării legii, da".

Revista Presei Economice din RomâniaAGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/200467-Fenechiu-Salariile-sefilor-de-companii-de-stat-cu-contracte-de-management-nu-pot-fimodificate-ordonanta-nu-e-retroactiva.htmlMinistrul Finanţelor: Misiunea FMI va veni în România în a douajumătate a lunii iulieRomânia a îndeplinit acţiunile prioritare convenite cu Fondul Monetar Internaţional/FMI, scrisoarea de intenţie va intra în iunie în Board-ul instituţiei financiareinternaţionale, iar o misiune a FMI va veni în România în a doua jumătate a lunii iulie, adeclarat ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, viceprim-ministru al GuvernuluiRomâniei.Oficialul MFP a vorbit, într-un interviu acordat AGERPRES, şi despre operaţionalizareanoii Direcţii Antifraudă şi restructurarea Fiscului, despre modificările legislaţiei fiscalede la 1 iulie, despre posibilitatea ca sistemul plăţii TVA la încasarea facturii să devinăopţional chiar din a doua jumătate a acestui an, precum şi despre situaţia arieratelor.AGERPRES: Când va deveni operaţională noua Direcţie Antifraudă, ce structură depersonal va avea, câţi comisari ai Gărzii Financiare vor intra în noua structură decontrol şi cum vor fi selectaţi?Daniel Chiţoiu: Una dintre priorităţile mandatului meu o reprezintă restructurareaAgenţiei Naţionale de Administrare Fiscală /ANAF/, având drept scop îmbunătăţireacolectării veniturilor statului şi reducerea semnificativă a evaziunii fiscale în România.Ştim foarte bine că cele două obiective sunt greu de îndeplinit, dar sunt obiectiveasumate de mine la preluarea mandatului de ministru al Finanţelor. România, înprezent, este pe unul dintre ultimele locuri în Europa din punct de vedere al gradului decolectare a veniturilor ca pondere în PIB. Acest lucru se poate ameliora prin măsuriadministrative şi legislative de îmbunătăţire a colectării şi reducere drastică a evaziunii.

Revista Presei Economice din RomâniaPrimele măsuri pe care le-am întreprins au fost de natură legislativă: modificareaCodului fiscal şi Codului de procedură fiscală în sensul transparentizării şi simplificăriiprocedurilor de declarare şi de plată a obligaţiilor fiscale către bugetul generalconsolidat. Ne interesează să avem o relaţie de parteneriat între contribuabil şiadministraţia fiscală, trebuie să eliminăm impresia că administraţia fiscală este unstăpân, iar contribuabilul trebuie să vină să se supună deciziilor luate de administraţiafiscală, uneori şi în mod abuziv. Dorim să avem o relaţie de parteneriat, în sensul de aveni în sprijinul contribuabilului, să-l îndrumăm, să-l asistăm ca să poată declara corectobligaţiile şi să le plătească. Pe de altă parte, avem şi economia subterană, economianeagră provenită din evaziunea şi frauda fiscală, cauzată atât de lacunele legislative,dar şi de modul de organizare şi funcţionare a administraţiei fiscale cu toate structurile,mai ales cele de control.De 23 de ani, în România toate guvernele şi-au asumat ca obiectiv reducerea evaziuniişi îmbunătăţirea colectării veniturilor, dar observăm că România nu a putut să aibă unnivel al colectării veniturilor mai mare de 33,7-33,8% din PIB, realizat în 2008. A oscilatde-a lungul anilor undeva între 29% şi 33,8% din PIB. Dacă ne raportăm la nivelulsarcinii fiscale din România, al tuturor impozitelor şi taxelor, România este pe unuldintre primele locuri din punct de vedere al sarcinii fiscale, al presiunii fiscale - laimpozit pe profit, pe venit, la TVA, la CAS-uri, care sunt printre cele mai ridicate dinEuropa, dar noi avem o problemă cu gradul de colectare. Avem o conformarevoluntară a contribuabililor, adică plata de bunăvoie la buget, nu prin executare silită,undeva la 78-80%. Cele mai performante ţări au un grad de conformare voluntară între95 şi 99,5%. Este vorba de ţările nordice - Finlanda, Danemarca.Reducerea evaziunii fiscale din România are două paliere de atac din partea MFP şiANAF: în primul rând o reorganizare administrativă a structurilor de control operativ, iarîn al doilea rând un pachet de măsuri legislative. Garda Financiară, Direcţia de Control

Revista Presei Economice din Româniaşi Supraveghere a Accizelor şi Operaţiunilor Vamale din cadrul ANV şi Direcţia deInvestigaţie Fiscală din cadrul ANAF se reorganizează, se restructurează şi se va creao singură structură de control operativ pe toate domeniile de activitate ANAF - fiscal,vamal, într-o singură structură, care se va numi Direcţia Naţională de AntifraudăFiscală, care va reuni competenţele în domeniul combaterii evaziunii fiscale şi se vaocupa numai de marile reţele de evaziune fiscală şi de domeniile cu grad ridicat de riscfiscal. Va fi o structură organizată la nivel naţional şi nivel regional, dar şi structurileregionale vor avea subordonare naţională, pentru a elimina cât mai mult influenţapoliticului în nominalizarea celor care lucrează în această structură.Cei care vor lucra în noua structură vor fi profesionişti selectaţi atât din rândul actualilorsalariaţi ai ANAF, dar ne interesează să aducem şi oameni noi, din afara sistemului,care, pe lângă testele privind experienţa profesională, vor trebui să treacă şi teste deintegritate.AGERPRES: Câţi angajaţi va avea Direcţia Naţională de Antifraudă Fiscală?Daniel Chiţoiu: Din evaluările făcute în momentul de faţă, noua structură va avea între1.500 şi 2.000 de persoane la nivel naţional şi regional. Acest număr de personal va fişi în funcţie de restructurarea-reorganizarea tuturor direcţiilor de finanţe publicejudeţene /DGFP/. În acelaşi timp, vom face şi restructurarea la nivel judeţean. ANAF asemnat luna trecută şi a fost aprobat în Board-ul Băncii Mondiale /BM/ un proiect dereformă a administraţiei fiscale şi beneficiem de un împrumut BM de 70 milioane deeuro. În paralel cu noua structură antifraudă se va face şi reorganizarea teritorială aANAF, prin DGFP judeţene, şi în funcţie de numărul de locuri disponibilizate dinaceastă reorganizare teritorială putem să alocăm numărul pentru noua structură deantifraudă.AGERPRES: Câţi comisari ai Gărzii Financiare vor intra în noua structură?

Revista Presei Economice din RomâniaDaniel Chiţoiu: De la Garda Financiară, cei care vor lucra în noua structură vor trebuisă treacă teste profesionale şi de integritate. Aproximativ jumătate ar putea să mailucreze în noua structură, aproximativ, mai luăm în calcul un plus/minus de 10-15%.Ceilalţi vor fi reorientaţi conform pregătirii profesionale pe posturile vacante în cazulcare acestea mai există în sistemul fiscal, iar restul vor fi disponibilizaţi, dar numărulcelor care vor pleca acasă definitiv va fi nesemnificativ. Pentru fiecare cred că se poategăsi un loc în cadrul administraţiei fiscale la nivel judeţean sau central. Ei nu trebuie sărămână neapărat în locul în care au lucrat, pot să lucreze şi în alte judeţe sau în altestructuri ale administraţiei fiscale, conform pregătirii profesionale.Procesul de reorganizare al ANAF va cuprinde şi direcţiile judeţene, în sensul că sevor crea structuri regionale care vor prelua toate structurile suport şi calitatea deordonator de credite. Vor fi create opt direcţii regionale.AGERPRES: În ce stadiu se află procesul de operaţionalizare a noii structuri?Daniel Chiţoiu: Actul normativ (ordonanţa de urgenţă - n.a.) îl avem elaborat, este înprocedura de avizare la ministere, cred că peste două săptămâni va fi aprobat înGuvern şi să-l implementăm începând cu semestrul II, cu 1 iulie 2013. De asemenea,toate celelalte componente ale DGFP-urilor vor fi unificate cu structurile administraţieifiscale municipale reşedinţă de judeţ şi din două structuri va rămâne o singurăstructură. Acum există DGFP şi administraţia fiscală municipală. Numărul funcţiilor deconducere se va reduce la jumătate, personalul din structurile suport se va reduce înproporţie de 60-70%. Locurile eliberate vor merge, în parte, spre noua structurăantifraudă, o parte din posturi se vor desfiinţa.AGERPRES: Când începeţi completarea structurii de personal al direcţiei antifraudă?Ce se întâmplă cu activităţile curente în acest timp? Când devine efectiv operaţionalănoua structură de control?

Revista Presei Economice din RomâniaDaniel Chiţoiu: Începem popularea acestei noi structuri cu 1 iulie 2013. Activităţile pecare le desfăşoară în prezent cele trei structuri comasate vor fi preluate temporar de ostructură ANAF să le poată urmări până la capăt, sunt lucrări în derulare, dosare înlucru de evaziune fiscală cu Parchetul, DNA, DIICOT, vor parcurge etapele, nu se vorînchide aceste dosare. Sper ca până la 1 septembrie să fie completată schema depersonal. În a doua etapă, noua structură va desfăşura şi activităţi de investigare şicercetare penală, pe domeniul evaziunii fiscale, atribuţii pe care în prezent le au cei dela Direcţia de Investigare a Infracţiunilor Economico-Financiare din cadrul PoliţieiRomâne.AGERPRES: La cât este estimată evaziunea fiscală în România, domnule ministru?Daniel Chiţoiu: Cifrele sunt diferite, sunt şi evaluări făcute intern şi evaluări făcute deorganizaţii internaţionale. Evaziunea fiscală oscilează între 4-5 şi 8-9 procente din PIB.Real nu putem să ştim, pentru că nu avem toate instrumentele necesare pentruevaluare, bazele de date şi aplicaţiile informatice pentru a da cifre mai exacte. Suntnişte estimări. Pe mine mă interesează ca începând din acest an şi până la finalulmandatului să reducem această evaziune fiscală şi veniturile să crească cu cel puţin0,5-1 procente din PIB pe an. Nu putem realiza totul dintr-odată, nu s-a realizat în 23de ani, dar cred că acest nivel de 0,5-1 procent din PIB anual este un obiectivrealizabil, Cei de la BM sunt mai pesimişti - în cinci ani ei văd o creştere a colectăriiveniturilor bugetare de 3 puncte procentuale, eu vreau un ritm mai mare, de 5-6 puncteprocentuale din PIB.AGERPRES: Ce domenii principale va viza noua structură?Daniel Chiţoiu: Domeniile cu grad ridicat de risc de evaziune fiscală sunt cele undeimpozitele şi taxele sunt foarte mari ca sarcină fiscală şi unde câştigul este foarte mare- cu preponderenţă în domeniul produselor accizabile - alcool, produse petroliere,tutun, de asemenea în domeniul produselor cerealiere. Aici avem o zonă foarte mare

Revista Presei Economice din Românianefiscalizată. Am încercat să fiscalizăm această zonă a cerealelor, la începutul anuluiam introdus impozitul pe veniturile obţinute din agricultură de persoanele fizice.Separat de măsurile administrative ANAF vom lua şi un pachet de măsuri legislative dereducere şi combatere a evaziunii fiscale, prin modificarea legii evaziunii şi fraudeifiscale, a legii societăţilor comerciale, legii insolvenţei, a Ordonanţei 15/1996 privindplăţile în numerar, cu rolul de a limita evaziunea fiscală.Modificările vizează verificări şi inspecţii fiscale şi în procedura insolvenţei pentru căştim că în ultimii ani societăţile comerciale, ca să nu-şi plătească obligaţiile faţă debuget şi faţă de creditori solicită insolvenţa voluntară şi în procedura insolvenţeivoluntare nu poţi să mai execuţi firma respectivă, care nu îşi mai plăteşte obligaţiilefaţă de buget şi faţă de terţi. Pe noi ne interesează ca şi în cazul acestei proceduri săgăsim mecanismele necesare ca societăţile să nu abuzeze de această prevedere ainsolvenţei voluntare.La plăţile în numerar dorim să reducem actualele plafoane la jumătate în sensul de aelimina tranzacţiile în numerar, mai ales în zonele unde ştim că se produce evaziuneafiscală.O altă măsură pe care mi-am dorit-o şi când am fost şef al ANAF este să modificămlegislaţia astfel încât să avem o recuperare a prejudiciului. În ultimii 23 de ani, toatestructurile ANAF, împreună cu poliţia economică, Parchetul General, DNA au întocmitdosare, au cercetat, dar sumele recuperate sunt nesemnificative faţă de valoareaprejudiciului. Pe noi ne interesează recuperarea operativă a prejudiciului. Am găsitînţelegere la ministrul Justiţiei să modificăm legislaţia penală şi în domeniul evaziuniifiscale să putem recupera operativ prejudiciul. Acesta a fost unul dintre motivele pentrucare a crescut evaziunea fiscală în România, pentru că nimeni nu păţit nimic, iar încazul celor care au fost condamnaţi nu s-a recuperat prejudiciul produs. Sunt şi

Revista Presei Economice din Româniapersoane care preferă să ia amendă penală sau chiar să facă puşcărie 1-2 ani şirămân cu banii.AGERPRES: Ce măsuri aveţi în vedere? Veţi fi mai înţelegători cu cei care plătescprejudiciul şi colaborează?Daniel Chiţoiu: Dacă cel care a produs prejudiciul colaborează sau plăteşte poate să ise reducă pedeapsa sau poate să i se acorde o facilitate dacă se recuperează operativprejudiciul. De exemplu, dacă a produs un prejudiciu prin neplata accizelor de unmiliard de lei şi îi mai calculez penalităţi de încă un miliard, îl pot scuti de 50% dinpenalităţi dacă plăteşte prejudiciul. Trebuie să precizez însă că sancţionarea fapteipenale va rămâne, nu va fi exonerat de sancţiunea penală, doar că poate fi mai uşoarăîn cazul în care colaborează şi plăteşte prejudiciul.Aş vrea să menţionez însă reorganizarea ANAF şi din perspectiva creării unei relaţii departeneriat cu contribuabilii, să perfecţionăm mecanismele de declarare şi de plată aobligaţiilor fiscale, să nu mai punem contribuabilii să stea cu orele în şir la cozi să îşidepună declaraţiile, să nu îi chemăm de 5-6 ori la administraţia fiscală cu diversedocumente şi să le cerem în mod repetat aceleaşi documente, să putem avea evidenţeclare care să corespundă cu evidenţele contabile ale contribuabililor. Trebuie dezvoltatsistemul informatic şi centralizat astfel încât să avem o relaţionare pe cale informativăşi cât mai puţin prin prezenţa fizică. Centralizarea bazelor de date va simplifica şiprocedurile de rambursare de TVA şi va facilita încadrarea în termene stabilite înCodul Fiscal. 80-90% din aparatul Inspecţiei Fiscale este arondat să facă verificări perambursări de TVA. Ei ar trebui să facă de fapt inspecţiile de fond, o dată la trei ani laIMM-uri, o dată la 5 ani la marii contribuabili.În sistemul informatic vom verifica, prin centralizarea bazelor de date, dacădocumentele sunt reale şi operaţiunile sunt reale, s-au înregistrat şi la furnizor şi labeneficiar sau s-a făcut exportul respectiv doar ca să poată beneficia de rambursare.

Revista Presei Economice din RomâniaAcest lucru se poate vedea şi din birou, pe sistem informatic. Acolo unde avemelemente, informaţii privind posibile solicitări de rambursare ilegală de TVA se va facecontrolul faptic.AGERPRES: De mica evaziune, poate nesemnificativă, dar cu impact psihologic, cinese va ocupa?Daniel Chiţoiu: Parte din aceşti inspectori nu se vor mai ocupa de rambursări de TVA,ci de IMM-uri şi mica evaziune fiscală.AGERPRES: Unde vor fi cele opt direcţii regionale ale ANAF?Daniel Chiţoiu: Nu am stabilit încă reşedinţele, dar, de principiu, se merge ca şireşedinţă a direcţiei regionale acolo unde există Curţi de Apel, pentru că actele decontrol sunt contestate la Curţi de Apel şi trebuie să respectăm şi actualele regiuni dedezvoltare.AGERPRES: Câte administraţii fiscale desfiinţaţi?Daniel Chiţoiu: În prezent avem 215 administraţii fiscale plus şase la nivelul sectoarelorBucureştiului, în total 221. În angajamentul cu FMI şi BM avem prevăzut ca începândcu 1 ianuarie 2015 să rămână o singură administraţie fiscală la nivelul judeţului, vordeveni 47. Acolo unde avem administraţii fiscale la nivelul oraşelor şi municipiilor carenu sunt reşedinţă de judeţ, locaţiile respective nu se desfiinţează, se desfiinţează ca şistructură organizatorică, se reduce numărul funcţiilor de conducere şi numărulactivităţilor, dar rămân ca servicii sau puncte de lucru. Nu ne interesează să fugim decontribuabil ci să rămânem aproape, mai ales pentru activităţi curente.AGERPRES: Ce modificări în materie de fiscalitate vor fi operate de la 1 iulie?Daniel Chiţoiu: România este încă sub un angajament cu instituţiile financiareinternaţionale. Avem un acord pe care dorim să îl încheiem cu succes în iunie, cândscrisoarea intră în Board-ul FMI.AGERPRES: Intră cu siguranţă în discuţia Board-ului FMI?

Revista Presei Economice din RomâniaDaniel Chiţoiu: Da, sunt optimist. Toate angajamentele asumate, toate ţintele asumate,sunt sigur că le îndeplinim. În a doua parte a anului ne dorim, în funcţie de cum mergecolectarea în acest prim semestru şi semnalele sunt pozitive, merg de la o lună la altamai bine, să introducem la 1 iulie o cotă redusă de TVA pentru pâine. Nouă ne expirataxarea inversă la produsele cerealiere, am solicitat CE prelungirea, acum douăsăptămâni în Parlament a fost prelungită taxarea inversă şi ne interesează ca aceastătaxă redusă să o introducem pe tot lanţul de panificaţie - cereale, făină, pâine. Mergemcu taxarea inversă până la moară şi de la moară încolo, pe lanţul de panificaţie, cu 9%până la vânzarea pâinii. Reducerea de la 24% la 9% a TVA pentru pâine are statisticun impact negativ, estimările sunt undeva la 250 milioane lei până la finalul anului.Evaziunea fiscală în acest domeniu este însă atât de mare încât, dacă o reduci,automat nu ai o pierdere de venituri la buget. Toată lumea mai spune că nimeni nu vareduce preţul la pâine dacă se reduce TVA. Bine, poate în prima fază nu se reducepreţul, dar în prezent nu există un mediu concurenţial în domeniul producţiei de pâinepentru că aceia care nu plătesc TVA şi fac evaziune sunt mult mai avantajaţi decât ceicare plătesc. În momentul când toată lumea plăteşte 9% se creează o piaţăconcurenţială şi cel care vrea să producă mai mult trebuie să reducă preţul. S-ar puteaca în primele 2-3 luni să nu scadă preţul, dar pe măsură ce va exista o piaţăconcurenţială preţul se va reduce. Cei 15% care rămân la nivelul firmelor vin, în parte,şi la buget - firmele se dezvoltă sau consumă şi plătesc alte impozite şi taxe.Cei de la FMI sunt mai rezervaţi şi realişti şi spun că bugetul trebuie să fie echilibrat. Einu au luat în considerare însă îmbunătăţirea colectării din reducerea evaziunii.Altă măsură est impozitul forfetar. Dorim să implementăm tot din semestrul II. Laînceputul anului am dorit să simplificăm impozitarea IMM-urilor pentru cei care au ocifră de afaceri sub 65.000 de euro şi conform directivei europene, implementate şi deRomânia, au opţiune a să nu se înregistreze ca plătitori de TVA. Neplătind TVA am

Revista Presei Economice din Româniaîncercat să le simplificăm şi plata impozitului pe profit şi să plătească 3% pe cifra deafaceri.Pe noi ne interesează ca în a doua parte a acestui an să facem o diferenţiere a acestuiimpozit forfetar pe câteva domenii de activitate unde considerăm că nu avem atâtapersonal să verificăm zi de zi, săptămână de săptămână, lună de lună, şi unde ştim căse produce acea mică evaziune fiscală: alimentaţie publică, domeniul hotelier, uneleprestări de servicii.Ne interesează un nivel al impozitului optim pentru ei, nu foarte mare, pentru că nu ni-lvor plăti, ci să poată şi IMM-urile să îl plătească şi noi să îl încasăm la timp.AGERPRES: Acel impozit de 3% pe veniturile microîntreprinderilor se va reduce la1,5% din semestrul II?Daniel Chiţoiu: Acel 3% s-ar putea ca pentru unele domenii de activitate - comerţ sauîn zona producţiei, unde rata profitului este mai mică - să îl reducem la un nivelsustenabil pentru operatorul economic, nu să-l ducem pe acesta în pierdere.AGERPRES: Modificaţi sistemul de plată a TVA la încasarea facturii?Daniel Chiţoiu: Există foarte multe scrisori din partea diferitelor categorii de comercianţisau contribuabili în care acest sistem TVA la încasare pentru unii a produs odistorsiune în ceea ce priveşte cashflow-ul, iar pe alţii i-a decapitalizat. Avem în vederesă modificăm această prevedere ţinând cont şi de faptul că în marea majoritate astatelor membre UE este opţională. Măsura a fost implementată cu gândul să venim însprijinul contribuabililor, să îi ajutăm, nu să le creăm greutăţi. Din păcate, pentru omare parte din ei am creat greutăţi, ori interesul nostru este de a nu menţine aceastăstare de lucruri, ci de a o îmbunătăţi. Cred că s-ar putea să luăm această măsură deîmbunătăţire când facem şi celelalte modificări legislative, deci începând cu partea adoua a anului.

Revista Presei Economice din RomâniaAGERPRES: Sunteţi optimist în privinţa încheierii acordului actual cu FMI. Vomrespecta ţinta de arierate convenită cu FMI în cazul primăriilor?Daniel Chiţoiu: La sfârşitul anului trecut aveam un stoc al arieratelor de 840 milioanelei. În cursul acestui an ne-am asumat cu FMI că vom reduce stocul de arierate pânăintră scrisoarea în Board, la 300 milioane lei. În primele trei luni din 2013 stocul dearierate a crescut pentru că erau obligaţii neachitate la termen care aveau 30-60 dezile întârziere şi când au acumulat 90 de zile au devenit arierate. Stocul a crescut la1,15 miliarde lei în ianuarie, apoi la 1,23-1,24 miliarde lei în februarie.Am prevăzut un plafon de 800 milioane lei de împrumuturi pentru autorităţile locale,pentru achitarea arieratelor. În prima fază am alocat 500 milioane lei, am suplimentatpână la 680 milioane lei, acum două săptămâni am ridicat acest plafon la 800 milioanelei. Săptămâna aceasta s-au mai acordat împrumuturi de încă 120 milioane lei.Săptămâna trecută am alocat din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia premierului70 milioane lei pentru achitarea arieratelor în domeniul sănătăţii, altele decât le aveaCasa de sănătate. Sperăm ca până săptămâna viitoare, până la mijlocul lunii iunie,când trebuie să dăm ultimele date către FMI, să fim cu stocul de arierate în jurul ţinteiasumate cu FMI. Obiectivul nostru a fost de a achita aceste arierate şi pentrudeblocarea economiei, a circuitelor financiare.AGERPRES: Sunteţi în program cu execuţia bugetară?Daniel Chiţoiu: Execuţia merge conform programului. Interesul a fost de a aloca câtmai multe resurse financiare pentru prefinanţare şi cofinanţare la proiectele din fondurieuropene. Am avut mari probleme de când am preluat mandatul pentru că au fostpresuspendate toate programele operaţionale sectoriale, iar banii de la UE au venit câtmai puţini. A trebuit să suplinim cu efort bugetar, cu prefinanţări. În primele 3 -4 luni amacordat împrumuturi din Trezorerie şi din Fondul de dezvoltare de 3,5 miliarde pentruplata în contul fondurilor europene.

Revista Presei Economice din RomâniaIndicatorii economici sunt îmbucurători în acest an. Noi am luat în considerare ocreştere economică estimată pesimist la 1,6%, vom depăşi acest nivel, ne ducem la2%, cred că şi producţia agricolă va avea un rol pozitiv în creşterea economică. Maimult, în alţi ani chiar dacă aveam creştere în zona agriculturii, nu aveam şi o creştereproporţională a veniturilor pe buget, dar anul acesta vom avea şi o contribuţie aagriculturii la creşterea veniturilor bugetare datorită reglementării impozitului peveniturile agricole datorat de persoanele fizice şi asociaţiile familiale, care va fi plătit înultima parte a anului, după ce îşi încasează subvenţia de la bugetul de stat.AGERPRES: Înseamnă că rectificarea bugetară din vară va fi una pozitivă?Daniel Chiţoiu: Rectificarea va avea mai multe componente, ţinem cont de evoluţiaeconomică a României, de evoluţia colectării, de modificările legislative, dar şi derealocări între ordonatorii principali de credite. Rectificarea bugetară va fi în a douaparte a lunii iulie, sper să fie pozitivă, cu creştere de venituri şi realocare pentruinvestiţii.AGERPRES: Ce ministere ar putea primi bani în plus la rectificarea bugetară?Daniel Chiţoiu: Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei. Toate ministerele au solicităride majorare a bugetelor iniţiale.AGERPRES: Încasările din impozitul pe profit sunt sub programul pe 2013. Ultimeledate arată aceeaşi situaţie?Daniel Chiţoiu: Se menţine scăderea la încasările din impozitul pe profit, influenţa ceamai mare la neîncasarea impozitului pe profit o are sectorul bancar, în sensul căimpozitul pe profit plătit de sectorul bancar este foarte redus, pentru că sistemul bancara beneficiat de anumite prevederi legislative astfel încât să îşi introducă pe costuricreditele neperformante. Aceasta a avut un efect puternic în profiturile lor şi înimpozitul pe care l-au plătit. Li s-au redus profiturile pentru că s-au limitat în ultimii anide zile să nu mai finanţeze economia, ci să aştepte şi să cumpere titluri de stat şi să nu

Revista Presei Economice din Româniaaibă niciun risc. Bineînţeles că profiturile obţinute sunt foarte mici din diferenţa dedobândă, mai bine ar căuta soluţii să finanţeze economia, să câştige mai mult şi atuncişi profiturile lor vor fi mai mari şi impozitele plătite la stat la fel, mai mari.AGERPRES: Când revine Misiunea FMI în România?Daniel Chiţoiu: După aprobarea scrisorii în Board, în iunie. Misiunea FMI va veni înRomânia în a doua parte a lunii iulie.AGERPRES: Ce economii se fac la buget din scăderea randamentelor titlurilor de stat?Daniel Chiţoiu: Categoric sunt efecte pozitive, dar costurile cu dobânzile la datoriapublică nu scad imediat, ci pe viitor, pe perioada acestor angajamente. Se pot estimasute de milioane de euro economii ca urmare a reducerii randamentelor laîmprumuturi, atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa externă. Reducerea randamentelor sedatorează creşterii credibilităţii României în faţa investitorilor români şi străini şiîmbunătăţirii indicatorilor macroeconomici.AGERPRES: Ce mai au autorităţile de făcut până la intrarea scrisorii în Board-ul FMI?Daniel Chiţoiu: Am îndeplinit acţiunile prioritare asumate cu FMI, cu excepţia CFRMarfă, care are deadline-ul (termenul final) pe 21 iunie. În jurul datei de 20 iunietrebuie să avem declarat câştigătorul la CFR Marfă, toate celelalte acţiuni - listareaTransgaz, arierate - le avem îndeplinite, reformele structurale, procedurile de listare laRomgaz, Nuclearelectrica, de vânzare a pachetului majoritar de 51% la Electrica, delistare a 15% prin majorare de capital la Oltenia. Suntem în calendarul asumat cuorganismele financiare internaţionale - au fost selectaţi consultanţii de privatizare,consultanţii juridici şi procesele sunt în derulare astfel încât să le îndeplinim în a douaparte a anului. Menţionez şi introducerea managementului profesionist la companii,există o efervescenţă în ultimul timp, au fost selectate firmele de recrutare profesionalăpentru selecţia Board-ului companiilor cu capital majoritar de stat, reducerea arieratelorcompaniilor de stat, tăierea contractelor oneroase cu clientela politică, alocarea

Revista Presei Economice din Româniasumelor pentru a acorda subvenţii consumatorilor vulnerabili, pentru creşterea preţuluila gaze.AGERPRES: Care va fi în continuare relaţia României cu FMI?Daniel Chiţoiu: Eu cred că în viitor România trebuie să aibă un acord de parteneriat cuinstituţiile financiare internaţionale, pentru credibilitatea pe pieţele financiare şi înrândul investitorilor. Cred că viitorul acord va fi tot unul preventiv, nu vom avea nevoiede bani de la FMI, ne împrumutăm pe piaţa liberă, în străinătate şi în România, la unnivel al randamentului foarte mic şi cel mai redus după 1990 încoace. Nu avem motivede îngrijorare, dacă mai încheiem un acord cu FMI nu este pentru că vom aveagreutăţi în viitor, ci ca o garanţie că reformele economice, mai ales cele structurale,merg înainte şi vor avea coerenţă.AGERPRES: Ce solicitări mai aveţi din partea mediului de afaceri?Daniel Chiţoiu: Legislaţia holding-ului şi reducerea CAS. Vrem să introducemprevederile holding-ului din punct de vedere al impozitului pe profit şi pe dividendeodată cu celelalte modificări de la 1 iulie 2013, dar cu aplicare din 2014. Sperăm săreducem de anul viitor CAS.AGERPRES: Între reducerea CAS şi a TVA din 2014, s-a optat pentru reducereaCAS?Daniel Chiţoiu: Nu s-a luat decizia politică. Avem două măsuri majore de reducere afiscalităţii, revenirea TVA şi reducerea CAS pentru angajator cu 5 puncte procentuale.Trebuie să vedem care are mai mare impact în economie, de stimulare economică, dereducere a evaziunii fiscale, dar şi de creştere economică. În funcţie de analizelefăcute, decizia politică va fi undeva în toamnă.AGERPRES: Reuşeşte statul să privatizeze Poşta Română?Daniel Chiţoiu: La Poşta Română investitorii nu au depus oferte poate şi speriaţi devaloarea foarte mare a arieratelor, mai ales că în ultimul timp ANAF a stabilit sume

Revista Presei Economice din Româniasuplimentare printr-un act de control. Acele sume vor putea fi însă eşalonate la plată,pentru că nu aveai altă soluţie decât să bagi compania în insolvenţă. Investitorii nu auavut timpul necesar să facă due dillingence, să vadă starea reală a companiei. Caatare, noi ne dorim să obţinem avizul CE de a converti în acţiuni sau de a ştergeanumite arierate, să o facem mult mai pretabilă privatizării.AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/200097-INTERVIU-Ministrul-Finantelor-Misiunea-FMI-va-veni-in-Romania-in-a-doua-jumatatea-lunii-iulie-.html