Revista Presei Economice 10 iunie
Revista Presei Economice 10 iunie
Revista Presei Economice 10 iunie
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
REVISTA PRESEI ECONOMICE<br />
România<br />
<strong>10</strong> <strong>iunie</strong> 2013
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Cuprins<br />
Fonduri europene ....................................................................................................... 7<br />
Întâlniri la nivel înalt, la Bruxelles, ale ministrului Teodorovici .................................... 7<br />
Noi proiecte de biodiversitate finantate din fonduri europene ..................................... 7<br />
ONG-urile din domeniul protectiei mediului sunt invitate sa faca parte din Comitetul<br />
de Monitorizare pentru Mecanismul Financiar SEE .................................................... 9<br />
Beneficiarii PNDR pot derula achizitiile private direct pe pagina de internet a APDRP<br />
................................................................................................................................ <strong>10</strong><br />
Corecții financiare de 12 milioane de euro în PNDR, la cinci miliarde plătite, în<br />
perioada 2007-2013 ................................................................................................. 11<br />
Proiect european de 20 mil. lei pentru promovarea bisericilor de lemn din<br />
Transilvania de Nord ................................................................................................ 12<br />
Investitii ..................................................................................................................... 13<br />
Primăria Sfântu Gheorghe investeşte 25 mil. lei în realizarea unui parc industrial ... 13<br />
Austriecii de la Greiner investesc 2 mil. euro în modernizarea şi automatizarea<br />
producției ................................................................................................................. 14<br />
Investitorii germani i-au reclamat lui Ponta facturile neplătite ................................... 14<br />
Companii ................................................................................................................... 15<br />
Cum poate obține un start-up o finanțare de până la 40.000 de euro de la Deutsche<br />
Telekom ................................................................................................................... 15<br />
Ce jucători îşi împart piața de transport marfă pe calea ferată, estimată la circa 500<br />
de milioane de euro? ............................................................................................... 17<br />
Incubatoarele de afaceri, un model de business care-i ține în piață pe micii<br />
antreprenori ............................................................................................................. 18
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
CEO ArcelorMittal Galați: noi exportăm două treimi din producție, pentru că suntem<br />
prea mari ca amprentă industrială pentru România .................................................. 19<br />
Cum să faci cu un produs de 1 leu afaceri de 6 milioane de euro pe an .................. 21<br />
Data limită de depunere a ofertele pentru privatizarea Poştei Române a fost<br />
prelungită ................................................................................................................. 22<br />
Bosch angajează 600 de oameni la Cluj şi Blaj ........................................................ 24<br />
Polisano investeşte 12 mil. € într-o secție de medicamente ..................................... 24<br />
La Ariceştii Rahtivani a apărut o fabrică de 130 mil. euro cu 300 de locuri de muncă<br />
................................................................................................................................ 25<br />
Companie românească în topul celor mai performante <strong>10</strong> companii europene la<br />
European Business Awards ..................................................................................... 26<br />
Agricover a luat un credit de 15 milioane de euro pentru a-şi susține afacerea de<br />
finanțări agricole ...................................................................................................... 28<br />
Participația ONT Carpați la JW Marriott Bucureşti scoasă la vânzare. Hotelul evaluat<br />
la 63 mil.euro. .......................................................................................................... 29<br />
Proprietara francizelor Gerard Darel şi Lancel: „Încercăm să-i convingem pe români<br />
să renunțe la obişnuitul shopping la Paris“ ............................................................... 29<br />
Ce companii şi-au schimbat şeful în acest an .......................................................... 30<br />
Subway accelereaza in cursa fast-food. Urmatoarea "oprire" - Gara de Nord .......... 34<br />
Kingfisher se extinde in Romania. Urmatoarea pe lista de achizitii: bauMax ............ 37<br />
Istoria celor mai vechi <strong>10</strong> producători de medicamente ........................................... 38<br />
Companiile din industria mobilei ar avea nevoie de 4.000 de absolvenți anual. Acum<br />
sunt doar 1.300 ........................................................................................................ 44<br />
Americanii de la Lufkin sunt gata sa deschida fabrica de 130 mil. € din judetul<br />
Prahova ................................................................................................................... 45<br />
Dacia Plant vrea circa 7 mil. euro din vanzarea de suplimente alimentare ............... 46
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Holcim a investit 350.000€ pentru extinderea si retehnologizarea Laboratorului<br />
Regional Progresu ................................................................................................... 48<br />
Tanarul care a lansat afacerea de croitorie de lux Tudor Personal Tailor se extinde la<br />
Monaco si Londra .................................................................................................... 49<br />
BetBrain Software a inchiriat 1.300 de mp in Centrul de afaceri Nouveau detinut de<br />
Tiriac ........................................................................................................................ 52<br />
Parchetul va ancheta Omnilogic pentru proiectul e-Romania 2 ................................ 54<br />
Lorand Balint este noul managing director al agentiei de creatie Leo Burnett&Target<br />
................................................................................................................................ 55<br />
CFR Marfă preia datoria CFR către ANAF de 127,41 milioane de lei ....................... 56<br />
Conducere nouă la Local American Working Group ................................................ 58<br />
Firma Vectra Service, patronată de omul de afaceri Marcel Butuza, intră în<br />
insolvență. ............................................................................................................... 59<br />
De ce vrea Lufthansa sa se retraga de pe aeroportul din Cluj .................................. 59<br />
BelRom îşi bagă în insolvență încă un mall, cel de la Focşani ................................. 60<br />
Trenduri şi statistici .................................................................................................. 62<br />
Laptele cu arome bate bauturile carbonatate: consumul se va tripla in 3 ani ........... 62<br />
Românii au băut anul trecut mai multă bere decât apă minerală .............................. 64<br />
Cursul BNR de luni a scăzut după ce vineri cotația euro a atins maximul începând cu<br />
octombrie 2012 ........................................................................................................ 64<br />
Deficitul comercial a scăzut în primele patru luni la 1,67 miliarde euro..................... 65<br />
Astăzi demarează programul „Rabla“....................................................................... 66<br />
Peste <strong>10</strong>0 ha din Bucureşti sunt blocate de proiectele a <strong>10</strong> malluri. Care ar putea fi<br />
totuşi construite? ...................................................................................................... 68<br />
Şantierele de autostrăzi din vestul României au strâns întârzieri de 4 ani. Cine este<br />
responsabil? ............................................................................................................ 69
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Clădiri de birouri de trei ori mai scumpe în Bucureşti față de provincie .................... 70<br />
Bijutierii acuză ANPC că a promovat falsuri şi că vrea monopol de stat în acest<br />
domeniu ................................................................................................................... 71<br />
INS: Volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 8,8%, în aprilie ........................... 74<br />
Finanțe – Bănci ......................................................................................................... 75<br />
Groupama aduce sef pe IMM-uri un manager cu 14 experienta in asigurari ............ 75<br />
Eximbank ajunge la o retea de 15 agentii ................................................................ 76<br />
Valentin Ionescu intra in echipa de consilieri a prim-vicepresedintelui ASF ............. 77<br />
Lazea (BNR): Cota unica, un mare minus din punct de vedere macroeconomic ...... 77<br />
Catalin Cretu, Visa: Pentru cardurile contactless inca lucram la masa critica ........... 79<br />
Dobânzile overnight au crescut ................................................................................ 81<br />
Afacerile BCR pe segmentul de factoring au crescut cu 45% .................................. 81<br />
Cate credite noi acorda bancile: desi soldul scade continuu, volumul de noi<br />
imprumuturi se mentine la jumatate fata de nivelul de dinaintea crizei ..................... 83<br />
CEC Bank şi-a majorat capitalul cu 32,5 milioane lei, prin capitalizarea profitului din<br />
2012......................................................................................................................... 84<br />
Deprecierea cu 5% a leului pune presiune pe prețuri şi pe rate ............................... 85<br />
Allianz-Tiriac isi va reduce activele imobiliare pentru randamente investitionale<br />
maxime .................................................................................................................... 86<br />
Bursă ......................................................................................................................... 87<br />
Statul nu gaseste brokeri pentru listarea Aeroportului din Timisoara ........................ 87<br />
Bursa este mai mică decât pare: o treime din tranzacțiile de anul acesta s-au făcut<br />
pe piața „deals“, adică în afara pieței ....................................................................... 89<br />
Investitorii aşteaptă creşteri susținute pe extern ca să reintre la cumpărare ............ 89<br />
Cele mai puternice companii din România listate la bursă ....................................... 91
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Energie ...................................................................................................................... 94<br />
A fost publicată ordonanța care modifică schema de sprijin pentru energie verde.<br />
Care sunt noile prevederi? ....................................................................................... 94<br />
Legea Energiei, publicata fara prevederea care proteja marii consumatori .............. 96<br />
Verbund: Nu mai putem să dăm jos turbinele făcute, dar am putea renunța la<br />
proiecte noi de circa <strong>10</strong>0 mil. € ................................................................................ 97<br />
Hidroelectrica are un nou consiliu de supraveghere ................................................. 98<br />
Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, a participat la reuniunea Consiliului<br />
Energiei ................................................................................................................... 99<br />
Importurile de gaze au scăzut cu 34,7% în primele patru luni din 2013 .................. <strong>10</strong>1<br />
Opinii ....................................................................................................................... <strong>10</strong>1<br />
Tânărul care trebuia să revoluționeze angajările de la stat, o dezamăgire: spune că<br />
este prins în birocrația de la cabinetul premierului Ponta ....................................... <strong>10</strong>1<br />
Ponta, la Berlin cu mâna goală: niciun industriaş român în delegație ..................... <strong>10</strong>4<br />
Opinie Cristian Hostiuc - Pentru guvernul Ponta luna de miere financiară a cursului şi<br />
dobânzilor a luat sfârşit .......................................................................................... <strong>10</strong>7<br />
Ce trebuie să facă România pentru a-şi îmbunătăți ratingul la agenția de evaluare<br />
financiară Standard & Poor’s ................................................................................. 1<strong>10</strong><br />
MANAGEMENTUL PRIVAT - "O bună guvernare a companiilor de stat ar fi putut<br />
face austeritatea mai uşoară" ................................................................................. 112<br />
MANAGEMENTUL PRIVAT -"Punem capăt unei perioade de management<br />
intenționat defectuos, în companii de stat" ............................................................. 121<br />
Fondul Proprietatea: "Avem un act normativ modern, încălcat în mod constant" ... 131<br />
Lucian Croitoru consideră că România are nevoie de un nou program cu FMI ...... 134<br />
Lazea: Cota unică a fost un mare minus din punct de vedere macroeconomic ...... 135
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Instituții .................................................................................................................... 137<br />
PARTENERIAT PUBLIC‐PRIVAT PENTRUTINERIIANTREPRENORI .................. 137<br />
Finantele au atras 300 milioane lei prin obligatiuni cu scadenta la trei ani, la<br />
randament in crestere ............................................................................................ 139<br />
Autostrada Sebeş - Turda ar putea fi gata până în 2016 ........................................ 139<br />
Ponta la Berlin: am decis să păstrăm cota unică şi o vom menține în mandatul de<br />
patru ani ................................................................................................................. 141<br />
Vosganian: Voi analiza situația de la ArcelorMital Galați care nu livrează tablă de<br />
caroserie pentru Dacia. Îi voi chema pentru explicații ............................................ 142<br />
Varujan Vosganian: Exporturile merg bine si producția industrială are o evoluție bună<br />
dar încasările la buget nu sunt la nivelul aşteptat pentru că nu există „sânge în<br />
economie” .............................................................................................................. 143<br />
Ministrul economiei Varujan Vosganian: În Germania întreprinderile se finanțează cu<br />
1% dobândă. În România creditele sunt mult mai scumpe ..................................... 144<br />
Varujan Vosganian: Nu sunt mulțumit de finanțarea de către bănci a industriei.<br />
Urmăriți aici înregistrarea emisiunii de luni, <strong>10</strong> <strong>iunie</strong> .............................................. 144<br />
Grapini despre impozitul forfetar: Este o masura buna pentru cei corecti ............... 145<br />
Ministrul Turismului: Frunza românescă nu şi-a atins scopul. Dracula ar putea avea<br />
mai mult succes la străini ....................................................................................... 146<br />
Directorul FMI, Christine Lagarde, şi-a programat o vizită la Bucureşti .................. 147
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Fonduri Europene<br />
Fonduri europene<br />
Întâlniri la nivel înalt, la Bruxelles, ale ministrului Teodorovici<br />
Ministrul fondurilor europene se întâlnește luni, <strong>10</strong> <strong>iunie</strong>, la Bruxelles, cu mai mulți<br />
oficiali de marcă din cadrul Comisiei Europene, pentru a discuta despre stadiul<br />
absorbției în intervalul 2007-2013, dar și despre următoarea perioada de programare<br />
(2014-2020). Astfel, pe agenda ministrului Teodorovici se află întrevederi cu Francisco<br />
Merchan Cantos, director audit DG Employment, cu Panayotis Stamatopoulos, șeful<br />
Unității DG Internal Market și Services și cu Walter Deffaa, director general DG<br />
REGIO.<br />
În cadrul vizitei de lucru de la Bruxelles, ministrul fondurilor europene va prezenta și<br />
analiza situația mai multor programe finanțate din bani europeni, printre care<br />
Programul Operațional Sectorial Transport (POST), Programul Operațional<br />
Dezvoltarea Capacității Administrative (PODCA) și Programul Operațional Sectorial<br />
Creșterea Competitivității <strong>Economice</strong> (POSCCE). Totodată va discuta și despre<br />
respectarea condiționalităților ex-ante impuse de către Comisia Europeană, despre<br />
noul sistem de management și control pentru perioada 2014-2020, dar și despre<br />
prioritățile financiare ale României în raport cu Uniunea Europeană.<br />
Fonduri UE, http://www.fonduri-ue.ro/comunicare/stiri/1573-intalniri-la-nivel-inalt<br />
Noi proiecte de biodiversitate finantate din fonduri europene<br />
Cu prilejul Comitetului de Monitorizare pentru Programul Operational Sectorial „Mediu”<br />
(POS Mediu), desfasurat la Constanta, in data de 6 <strong>iunie</strong>, doamna ministru Rovana<br />
Plumb a semnat Contractele de Finantare pentru 8 proiecte din domeniul<br />
managementului ariilor naturale protejate. Valoarea totala insumata a acestor proiecte<br />
se ridica la 89.033.118 lei.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Beneficiarii proiectelor sunt administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii („Plan de<br />
management integrat pentru zona Deltei Dunarii”), Asociatia Danubiu Tulcea<br />
(„Conservarea ariei strict protejate Padurea Letea”), Eurolevel Constanta<br />
(„Managementul capitalului natural in Marea Neagra”), Asociatia Eco-Durabil Bucuresti<br />
(„Managementul conservativ si participativ in situl Natura 2000 Soveja”), Agentia<br />
pentru Protectia Mediului Vrancea („Imbunatatirea managementului Siturilor de interes<br />
Comunitar Cenaru si Reghiu Scruntaru”), Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea<br />
(„Elaborarea planului de management pentru Bestepe-Mahmudia si pentru rezervatia<br />
naturala Dealurile Bestepe”) si Consiliul Judetean Buzau (cu 2 proiecte – „Protectia si<br />
promovarea biodiversitatii sitului Siriu” si „Protectia si promovarea biodiversitatii sitului<br />
Penteleu”).<br />
Proiectele isi propun realizarea de planuri de management, imprejmuirea ariei<br />
naturale protejate „Padurea Letea” cu gard de protectie, in vederea stoparii pasunatului<br />
realizat de cai semisalbaticiti, dar si de alte animale domestice lasate libere, precum si<br />
cresterea capacitatii institutionale de gestionare a incendiilor in Padurea Letea,<br />
elaborarea de studii specifice, imbunatatirea gradului de constientizare publica privind<br />
importanta conservarii biodiversitatii, realizarea unei infrastructuri de vizitare care va<br />
contribui la realizarea dezvoltarii durabile, asigurarea monitorizarii si conservarii<br />
biodiversitatii in ariile protejate. Acestea fac parte din cele 66 de proiecte aprobate in<br />
cadrul ultimei sesiuni de cereri de proiecte lansate de Autoritatea de Management<br />
POS Mediu anul trecut.<br />
Fonduri structurale, http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=13159&t=Stiri
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
ONG-urile din domeniul protectiei mediului sunt invitate sa faca parte<br />
din Comitetul de Monitorizare pentru Mecanismul Financiar SEE<br />
In calitate de partener european, Norvegia si tarile din Aria Europeana de Liber Schimb<br />
(AELS) joaca un rol important in dezvoltarea economica si sociala in Europa. De<br />
aceea, la momentul extinderii UE cu <strong>10</strong> noi state membre in 2004, au fost infiintate<br />
Granturile SEE si cele Norvegiene.<br />
In perioada 2004-2009, 1,3 miliarde euro au fost puse la dispozitie pentru finantare de<br />
proiecte din 12 state beneficiare din Europa Centrala si de Est, plus Spania, Portugalia<br />
si Grecia. Intre 2007-2009 Romania a beneficiat de aproape <strong>10</strong>0 milioane de euro prin<br />
Granturile SEE si Norvegiene. Aceasta perioada de finantare s-a incheiat si a fost<br />
deschisa o noua perioada de finantare in 2009.<br />
Granturile SEE (Mecanismul Financiar SEE) reprezinta o schema de finantare care<br />
include contributii din toate tarile AELS: Norvegia, Islanda si Liechtenstein. Aceste<br />
fonduri nerambursabile au rolul de a reduce disparitatile economice si sociale dintre<br />
tarile europene si de a intari cooperarea dintre Norvegia, Islanda, Liechenstein si<br />
Romania in numeroase domenii.<br />
Directia SEE din cadrul Ministerului Fondurilor Europene a fost desemnata sa<br />
coordoneze si sa raspunda la nivel national de implementarea Mecansimului Financiar<br />
SEE 2009-2014. Pentru urmarirea si sprijinirea implementarii Mecanismului Finanicar<br />
s-a constituit un Comitet de monitorizare compus din reprezentanti ai ministerelor si<br />
autoritatilor relevante, ai societatii civile si partenerilor sociali. In acest context, Directia<br />
SEE a demarat procedura de stabilire a acestui comitet, in conformitate cu principiul<br />
parteneriatului, prin Ordinul de Ministru nr.650/2012 fiind nominalizate institutiile<br />
membre inclusiv un ONG cu activitate in domeniul protectiei mediului.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Organizatiile interesate sunt invitate sa transmita scrisorile de intentie privind<br />
participarea ca membru in Comitetul de monitorizare pana la data de 20 <strong>iunie</strong> 2013.<br />
Fonduri structurale, http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=13158&t=Stiri<br />
Beneficiarii PNDR pot derula achizitiile private direct pe pagina de<br />
internet a APDRP<br />
Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) pune la dispozitia<br />
beneficiarilor de fonduri europene pe pagina de internet a institutiei o sectiune speciala<br />
in care se pot publica online invitatiile de participare si anunturile de atribuire pentru<br />
licitatiile organizate in cadrul proiectelor finantate prin PNDR.<br />
„Fondurile nerambursabile se acorda beneficiarilor privati care incheie contracte de<br />
achizitie de lucrari, bunuri sau servicii, doar daca obiectul contractului de achizitii<br />
corespunde cu parametrii de performanta si productivitate prevazuti in documentatia<br />
tehnica si financiara a proiectului. De asemenea, sunt o serie de conditii foarte clar<br />
mentionate, inclusiv pe pagina noastra de internet in sectiunea nou creata, care au<br />
rolul de a asigura, egalitatea de sanse, dar si transparenta necesara si fireasca unui<br />
proces de achizitii derulat cu fonduri europene.” a declarat George Turtoi, Directorul<br />
General al APDRP.<br />
Noua sectiune, denumita „Achizitii beneficiari privati PNDR”, ofera informatii si<br />
documente necesare pentru achizitiile de servicii, bunuri sau lucrari realizate de catre<br />
beneficiarii privati ai fondurilor europene nerambursabile acordate prin Programul<br />
National de Dezvoltare Rurala (PNDR). Beneficiarii privati trebuie sa respecte cerintele<br />
APDRP stabilite prin „Instructiunile privind achizitiile publice pentru beneficiarii PNDR"<br />
(din Manualul de proceduri pentru achizitiile publice a proiectelor PNDR) si vor aplica<br />
procedurile de licitatie prin cerere de oferta, licitatie deschisa etc. in functie de pragurile<br />
valorice impuse de legislatia nationala.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Contractele mai mari de 15.000 euro (valoarea fara TVA), trebuie adjudecate prin<br />
procedura de selectie de oferte, cu conditia publicarii pe site-ul www.apdrp.ro a<br />
invitatiei de participare si a dosarului cererii de oferte si a primirii de catre beneficiarul<br />
privat a cel putin 3 oferte conforme din punct de vedere tehnic si financiar. Contractele<br />
mai mici de 15.000 euro (valoarea fara TVA), pot fi adjudecate folosind procedura cu o<br />
singura oferta sau, daca beneficiarul doreste sa asigure o transparenta mai mare,<br />
poate aplica procedura de selectie de oferte, mentionata mai sus.Beneficiarii nu au<br />
voie sa divizeze achizitiile de acelasi tip a caror valoare depaseste 15.000 euro fara<br />
TVA in contracte mai mici, pentru a evita procedura de selectie de oferte.<br />
Fonduri structurale, http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=13161&t=Stiri<br />
Corecții financiare de 12 milioane de euro în PNDR, la cinci miliarde<br />
plătite, în perioada 2007-2013<br />
Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) a primit corecții financiare de 12<br />
milioane de euro la cinci miliarde de euro plătiți din 2007 şi până în prezent, directorul<br />
general al APDRP solicitându-le beneficiarilor acestui program să fie "corecți" şi să nu<br />
mai încerce să facă "anumite nereguli". Din 2007 şi până în prezent, proiectele pe<br />
fonduri europene destinate dezvoltării mediului rural şi derulate prin Programul<br />
Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) au primit corecții financiare de 12 milioane de<br />
euro, a afirmat directorul general al Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală şi<br />
Pescuit (APDRP), George Turtoi, prezent, vineri, la Câmpina, în județul Prahova, unde<br />
a avut loc caravana "PNDR vine în satul tău".<br />
În acest context, directorul APDRP a susținut că în cadrul proiectelor sunt descoperite<br />
numeroase nereguli făcute cu ştiință sau cu neştiință şi a făcut un apel la beneficiari să<br />
fie "corecți, deschişi, fără să mai încerce să facă anumite nereguli". "Descoperim<br />
continuu nereguli în cadrul proiectelor, ori din neştiință, ori din rea-voință. Nu le
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
descoperim numai noi, le descoperă şi Comisia Europeană. Dacă România nu ia<br />
măsuri, riscă corecții financiare. Până în prezent, programul nostru a avut cele mai mici<br />
corecții financiare de-a lungul timpului. Din 2007 până în prezent, am avut în total doar<br />
12 milioane de euro corecții financiare la cinci miliarde de euro plătiți. Deci e ceva pe<br />
care niciun stat membru nu a reuşit să obțină. Dar şi beneficiarii trebuie să fie pur şi<br />
simplu corecți, deschişi, fără să mai încerce să facă anumite nereguli ori cu neştiință,<br />
ori cu bună ştiință", le-a spus directorul APDRP celor prezenți la discuții.<br />
Mediafax, http://www.mediafax.ro/economic/corectii-financiare-de-12-milioane-de-euroin-pndr-la-cinci-miliarde-platite-in-perioada-2007-2013-<strong>10</strong>940739<br />
Proiect european de 20 mil. lei pentru promovarea bisericilor de lemn<br />
din Transilvania de Nord<br />
Consiliul Județean Maramureş a demarat un proiect european în valoare de peste 20<br />
mil. lei (4,6 mil. euro), finanțat prin Programul Operațional Regional 2007-2013, pentru<br />
valorificarea patrimoniului bisericilor de lemn din Transilvania de Nord, prin includerea<br />
acestora într-un circuit turistic cultural şi religios. În prezent proiectul ‘’Circuitul<br />
bisericilor de lemn din Transilvania de Nord” este în faza de licitație, iar în perioada<br />
următoare va fi desemnat câştigătorul şi se va semna contractul de execuție a<br />
lucrărilor, conform reprezentanților CJ Maramureş.<br />
Obiectul contractului este punerea în valoare a bisericilor de lemn din localitățile<br />
Bârsana, Bogdan Vodă, Botiza, Budeşti, Călineşti, Copalnic-Mănăştur (sat Cărpiniş),<br />
Deseşti, Ieud, Ocna Şugatag (Sat Şugatag), Poienile Izei, Remetea Chioarului,<br />
Rozavlea, Săcălăşeni, Şişeşti şi Plopiş, prin facilitarea accesului spre aceste<br />
monumente, reabilitarea structurii rutiere din proximitatea lor, amenajarea unor parcări,<br />
dar şi a 16 puncte de informare turistică. Totodată, proiectul presupune reabilitarea<br />
împrejmuirilor monumentelor şi realizarea iluminatului arhitectural.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
ZF, http://www.zf.ro/zf-transilvania/proiect-european-de-20-mil-lei-pentru-promovareabisericilor-de-lemn-din-transilvania-de-nord-<strong>10</strong>951169<br />
Investitii<br />
Investiții<br />
Primăria Sfântu Gheorghe investeşte 25 mil. lei în realizarea unui parc<br />
industrial<br />
Primăria Sfântu Gheorghe, județul Covasna, derulează un proiect european în<br />
valoare totală de aproximativ 25 mil. lei (5,5 mil. euro) pentru realizarea unui parc<br />
industrial cu o suprafață totală de aproape 17 hectare. Până în prezent, în cadrul<br />
acestui proiect a fost demarată licitația publică pentru lucrările de execuție, urmând ca<br />
anunțarea rezultatelor să aibă loc în data de 13 <strong>iunie</strong>.<br />
Proiectul presupune demolarea vechilor clădiri existente pe terenul de la Câmpul<br />
Frumos, localitate situată la 2 km de municipiul Sfântu Gheorghe, planificarea şi<br />
reamenajarea spațiilor, precum şi lucrări de construire a infrastructurii. Investiția<br />
prevede construirea a două clădiri, aripa administrativă a parcului industrial, care<br />
practic va servi la funcționarea acestuia, respectiv o clădire unde vor funcționa ateliere<br />
de teatru şi vor fi pregătite decorurile pentru spectacole, potrivit primăriei din Sfântu<br />
Gheorghe. Conform unor informații anterioare ale Agenției pentru Dezvoltare<br />
Regională (ADR) Centru, în viitorul parc industrial din localitatea Câmpul Frumos îşi<br />
vor putea desfăşura activitatea 12 societăți comerciale, acestea putând oferi până la<br />
450 de locuri de muncă.<br />
ZF, http://www.zf.ro/zf-24/primaria-sfantu-gheorghe-investeste-25-mil-lei-in-realizareaunui-parc-industrial-<strong>10</strong>951767
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Austriecii de la Greiner investesc 2 mil. euro în modernizarea şi<br />
automatizarea producției<br />
Producătorul de ambalaje Greiner, controlat de acționari austrieci, şi-a bugetat pentru<br />
acest an investiții în valoare de peste 2 mil. euro pentru modernizarea şi automatizarea<br />
procesului de producție, respectiv pentru eficientizarea costurilor. Austriecii<br />
intenționează implementarea în România a tuturor tehnologiilor pentru producția<br />
ambalajelor, de care grupul Greiner dispune la nivel european (linii de injecție şi<br />
asamblare repere industriale, tehnologia de decorare K3-combinație de carton cu<br />
plastic). Anul trecut, Greiner a investit încă 1,5 mil. euro în linii de producție pentru<br />
ambalaje, linii de etichetare prin injecție şi în reorganizări de flux tehnologic.<br />
ZF, http://www.zf.ro/companii/austriecii-de-la-greiner-investesc-2-mil-euro-inmodernizarea-si-automatizarea-productiei-<strong>10</strong>9516<strong>10</strong><br />
Investitorii germani i-au reclamat lui Ponta facturile neplătite<br />
Investitorii germani i-au reclamat premierului Victor Ponta lipsa autostrăzilor din<br />
România, nivelul ridicat al birocrației din administrație şi plata târzie a facturii aferente<br />
lucrărilor executate şi a TVA, spunând că firmele germane trebuie încă să primească<br />
<strong>10</strong>0 milioane euro de la statul român, relatează Mediafax.Reclamațiile i-au fost<br />
transmise premierului Ponta, aflat la Berlin, într-o conferință pe teme economice.<br />
"Returnarea TVA este o problemă majoră, deoarece atunci când lucrezi şi nu eşti plătit<br />
pentru asta, este o veste foarte proastă. Toată lumea care lucrează se aşteaptă să<br />
primească salariul la sfârşitul lunii, iar dacă primeşti salariul după cinci luni, atunci<br />
înseamnă că angajatorul tău nu este unul bun. Din păcate, acum, statul român nu are<br />
reputația unui bun angajator sau a unui bun partener contractual, iar asta afectează<br />
dramatic imaginea", i-a spus lui Ponta unul dintre oamenii de afaceri germani prezenți<br />
la conferință.Aceştia au arătat însă că există şi o "jumătate de veste bună", deoarece
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
datoriile statului român față de firmele germane se ridicau anul trecut la 250 milioane<br />
euro, mai puțin decât în acest an.<br />
Premierul Victor Ponta a răspuns că ştie de această problemă şi a precizat că în<br />
bugetul pe acest an au fost asigurate 800 milioane euro pentru datoriile istorice din<br />
sistemul de sănătate şi că au fost plătite şi companiile de construcții, ceea ce a lăsat<br />
statul "cu buzunarele goale" pentru acest an, dar că intenția este să se ajungă la un<br />
"moment zero", când toate datoriile vor fi plătite.El a adăugat că Guvernul a cerut şi<br />
autorităților locale îşi plătească datoriile şi a amintit de noua ordonanță adoptată de<br />
Executiv privind insolvența primăriilor care nu îşi achită facturile.<br />
Cotidianul, http://www.cotidianul.ro/investitorii-germani-i-au-reclamat-lui-ponta-facturileneplatite-215501/<br />
Companii<br />
Companii<br />
Cum poate obține un start-up o finanțare de până la 40.000 de euro de<br />
la Deutsche Telekom<br />
Start-up-urile din România care au idei de lansare a unui produs sau serviciu legat de<br />
piața de telecomunicații, media digitală sau internet pot aplica pentru o finanțare de<br />
până la 40.000 de euro la biroul din Cracovia (Polonia) al hub:raum, un „incubator“ de<br />
afaceri noi finanțat de gigantul german Deutsche Telekom, care este acționarul indirect<br />
al Cosmote România şi Romtelecom.<br />
„Start-up-urile din România pot aplica pentru a obține finanțare pe pagina web a<br />
incubatorului. Finanțarea poate fi de până la 30.000-40.000 de euro“, a declarat într-o<br />
întâlnire cu media la Varşovia Jakub Probola, unul dintre managerii care răspund de<br />
acest proiect. „Angajații companiei nu sunt obligați să vină în Polonia, pot funcționa din<br />
România, unde le putem oferi suport. Pe de altă parte, incubatorul le permite start-upurilor<br />
să vină aici, să aibă acces la suport şi la resursele Deutsche Telekom.“
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Prin această inițiativă vrem să atragem în cadrul grupului mai multe produse şi servicii<br />
inovatoare create în Europa de Est, a spus şi Claudia Nemat, membru în boardul<br />
Deutsche Telekom (DT), care răspunde de segmentul de tehnologie şi afacerile<br />
gigantului german din Europa.<br />
Cum sunt mai exact metodele prin care start-up-urile pot fi susținute de Deutsche<br />
Telekom? „Prin finanțare, acces la expertiză prin mentorat, acces la facilități de test şi<br />
resurse ale Deutsche Telekom şi spațiu pentru funcționarea biroului. Finanțarea poate<br />
fi oferită timp de şase până la 12 luni, în funcție de proiect. Experții noştri le pot oferi<br />
asistență în rafinarea ideilor şi a planului de business“, a adăugat Probola.<br />
Start-up-urile ar trebui să aplice dacă au idei legate de industria de telecom<br />
(tehnologii, aplicații, servicii etc.), media digitală (conținut, distribuție şi reclame) sau<br />
internet (plăți, comerț electronic şi servicii online).<br />
Hub:raum a fost fondat de Deutsche Telekom în 2012 în Berlin, iar în luna aprilie a<br />
acestui an a fost deschis şi biroul din Cracovia. „La dezvoltarea proiectului a participat<br />
şi românul Cosmin Ochişor, project manager innovation and new business<br />
development, din cadrul Romtelecom“, potrivit lui Probola. Potrivit datelor de pe<br />
rețeaua LinkedIn, Ochişor lucrează din 2009 pentru Romtelecom, iar anterior a fost<br />
angajat la Henkel, Sensiblu, Mercury Research şi Ipsos.<br />
În prima lună de funcționare biroul din Varşovia a primit o duzină de aplicații, a spus<br />
Probola, fără a oferi detalii. „Ne uităm la proiecte care să aibă sinergii cu activitatea<br />
unui operator telecom. Pot fi idei legate de IPTV, comanda de taxiuri, case conectate.“<br />
Ce primeşte Deutsche Telekom în schimbul asistenței şi finanțării oferite start-upurilor?<br />
Acțiuni la companie, spune Jakub Probola, însă grupul este deschis la mai<br />
multe modele de lucru. „Nu ne concentrăm pe a face bani cu acest proiect. Putem să<br />
încheiem un parteneriat, să ne gândim la un model de partajare a veniturilor. Teoretic,<br />
orice model este posibil.“
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Grupul german va începe să organizeze evenimente în regiune pentru a face<br />
cunoscut incubatorul din Varşovia, a adăugat Probola. DT controlează în România,<br />
prin intermediul grecilor de la OTE, Cosmote - numărul trei pe piața de telefonie mobilă<br />
- şi Romtelecom - numărul doi pe TV şi net fix şi numărul unu pe telefonie fixă. Cele<br />
două companii au împreună un rulaj anual de peste un miliard de euro.<br />
ZF, http://www.zf.ro/business-hi-tech/cum-poate-obtine-un-start-up-o-finantare-depana-la-40-000-de-euro-de-la-deutsche-telekom-<strong>10</strong>922853<br />
Ce jucători îşi împart piața de transport marfă pe calea ferată, estimată<br />
la circa 500 de milioane de euro?<br />
Toate trenurile de marfă ale transportatorilor privați de pe piața românească au parcurs<br />
în primul trimestru din acest an 2,6 milioane kilometri, față de 2,4 milioane de kilometri<br />
parcurşi de trenurile CFR Marfă, scoasă la vânzare în acest an, potrivit datelor de la<br />
Asociația Transportatorilor Feroviari din România (AFTER).<br />
După indicatorul tren/kilometru (număr de kilometri parcurşi de un tren), CFR Marfă<br />
are o cotă de 48,4% din piață, față de 51,6% la cât au ajuns operatorii privați. Înainte<br />
de liberalizarea acestei piețe, prin 2001, CFR Marfă deținea <strong>10</strong>0% din această piață.<br />
Competiția din piață, dar şi lipsa unei strategii eficiente de dezvoltare au condus<br />
compania de stat, cu 39.000 de vagoane şi 900 de locomotive, la pierderi de 22 de<br />
milioane de euro şi o cifră de afaceri de 261 de milioane de euro în 2011. În România,<br />
piața de transport marfă pe calea ferată este de circa 50 de milioane de tone de marfă<br />
iar ca valoare se ridică la circa 500 mil. euro, potrivit datelor din piață.<br />
„CFR Marfă a pierdut jumătate din piață în fața companiilor private după liberalizarea<br />
pieței. În prezent sunt 22 de transportatori privați de marfă pe calea ferată, şase dintre<br />
ei fiind mai importanți“, a declarat George Buruiană, preşedintele AFTER.<br />
Cum îşi împart piața firmele private de transport marfă pe calea ferată?
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Grup Feroviar Român (GFR), parte a grupului Grampet (deținut de Gruia Stoica), este<br />
cea mai mare firmă privată de transport marfă din România după cifra de afaceri şi<br />
cota de piața. În primul trimestru din acest an compania a avut o cotă de piață de<br />
22,3%, față de 27,2% anul trecut şi 23,3% în 20<strong>10</strong>, potrivit datelor AFTER.<br />
În 2011 compania a avut afaceri de 761 mil. lei (176 mil. euro) şi un profit de 28,9 mil.<br />
lei la 2.386 angajați, potrivit datelor de la Ministerul de Finanțe. În mai bine de zece<br />
ani, Gruia Stoica, unul dintre cei mai discreți oameni de afaceri, a dezvoltat pas cu pas<br />
un business profitabil din operațiuni de transport marfă în România, Ungaria, Serbia şi<br />
Bulgaria.<br />
ZF, http://www.zf.ro/eveniment/ce-jucatori-isi-impart-piata-de-transport-marfa-pe-caleaferata-estimata-la-circa-500-de-milioane-de-euro-<strong>10</strong>927124<br />
Incubatoarele de afaceri, un model de business care-i ține în piață pe<br />
micii antreprenori<br />
Tot mai mulți mici antreprenori au încercat în ultimii ani să îşi dezvolte afacerile intrând<br />
în aşa-numitele incubatoare de afaceri, structuri create pentru a sprijini afacerile aflate<br />
la început de activitate, văzute ca o soluție de salvare a afacerilor, mai ales în perioade<br />
de criză.<br />
Unul dintre antreprenorii care au beneficiat de avantajele „incubării“ este Gabriel<br />
Iorga, proprietarul companiei Royal Tech Int din Constanța, care în urmă cu doi ani a<br />
fost inclusă în proiectul de incubAT, derulat de Guvern prin intermediul Agenției pentru<br />
Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii<br />
(AIPPIMM).<br />
„Aveam compania înființată de puțin timp atunci când am primit sprijin financiar prin<br />
acest program, iar suma de aproximativ 20.000 de lei a fost utilizată pentru achiziția de<br />
echipamente (laptopuri, sistem de videoconferințe etc.). Dacă inițial serviciile oferite
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
erau de training, în prezent ne concentrăm pe dezvoltarea de software“, a spus Gabriel<br />
Iorga, care conduce un business cu afaceri de 200.000 de lei anul trecut. Şi Mariana<br />
Roşca, care gestionează un business cu acelaşi nume, a încercat să îşi dezvolte<br />
afacerea în domeniul producției de articole croşetate sau al accesoriilor decorative din<br />
localitatea Vidrasău (jud. Mureş) cu ajutorul incubatorului. Ea spune că obținerea unei<br />
astfel de finanțări este o „gură de aer“ pentru meşterii populari.<br />
ZF, http://www.zf.ro/companii/incubatoarele-de-afaceri-un-model-de-business-care-itine-in-piata-pe-micii-antreprenori-<strong>10</strong>927198<br />
CEO ArcelorMittal Galați: noi exportăm două treimi din producție,<br />
pentru că suntem prea mari ca amprentă industrială pentru România<br />
Lakshmi Mittal a venit în România şi pentru a transmite un mesaj factorilor de decizie<br />
politică despre ceea ce doreşte Europa în legătură cu viitorul său industrial, a declarat,<br />
sâmbătă, Bruno Ribo, directorul general al ArcelorMittal Galați, în cadrul unei întâlniri<br />
cu jurnaliştii. Întrebat dacă pentru iminenta majorare a prețului gazelor pentru<br />
consumatorii industriali va fi nevoie de o nouă vizită a lui Lakshmi Mittal, directorul de<br />
la Galați a spus că nu doar industria oțelului este afectată de aceste decizii şi că multe<br />
ramuri devin necompetitive din cauza unor decizii care creează dezechilibre, transmite<br />
corespondentul MEDIAFAX.<br />
'ArcelorMittal Galați îşi desfăşoară activitățile în România, suntem parte a economiei şi<br />
industriei româneşti. Însă prețurile la gaze şi la energia electrică nu sunt doar o<br />
problemă a ArcelorMittal, ci a industriei grele, acea parte a industriei care este mare<br />
consumatoare de energie. Nu doar industria oțelului este în această situație, ci şi cea a<br />
cimentului, a aluminiului, a sticlei etc", a declarat Ribo.<br />
Acesta a vorbit despre concurența cu unitățile similare din Rusia, spunând că industria<br />
din Europa şi implicit din România are de suferit de pe urma faptului că ruşii
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
beneficiază de energie şi materii prime mult mai ieftine, dar împart aceeaşi piață cu<br />
europenii. "Toți suntem într-o lume competitivă şi ne confruntăm cu dificultăți care sunt<br />
legate cu decizii luate în trecut şi care acum creează dezechilibre atât în ce priveşte<br />
prețul la energia electrică, cât şi la gaze. Noi nu putem transfera pe mai departe aceste<br />
creşteri către clienți. Vă pot împărtăşi o cifră: noi exportăm două treimi din producție,<br />
pentru că suntem prea mari ca amprentă industrială pentru România şi piețele noastre<br />
de export sunt în bazinul Mării Negre. În această zonă avem concurenți din Rusia,<br />
unde prețurile gazelor naturale sunt la o treime din cât se plăteşte în Europa. La<br />
electricitate, colegii noştri din Rusia plătesc jumătate din prețul pe care îl plătim noi<br />
acum. Cum ne putem lupta cu ei? Nu vorbesc aici doar de avantajele legate de<br />
energie, ei au şi avantajul materiilor prime, unii dintre ei au şi surse proprii de materii<br />
prime", a susținut directorul general al Arcelor Mittal.<br />
Ribo a declarat şi că vizita lui Lakshmi Mittal la Bucureşti şi întâlnirea acestuia cu<br />
premierul şi preşedintele țării nu a avut doar rolul de reprezentare a companiei pe care<br />
acesta o patronează, ci şi acela de a transmite un mesaj în privința viitorului industriei<br />
din întreaga Europă. "Atunci când domnul Mittal a venit în România nu a venit doar ca<br />
preşedinte al ArcelorMittal, ci şi pentru a da un mesaj factorilor de decizie politică cu<br />
ceea ce doreşte Europa în legătură cu viitorul său industrial, ce doreşte România în<br />
privința viitorului industriei sale. Citeam undeva că prețul energiei în Europa a crescut<br />
în ultimii ani cu peste 30 la sută, în vreme ce în SUA a scăzut foarte mult. Cum poți fi<br />
competitiv? Toate aceste alte industrii sunt în concurență cu altele care nu au<br />
certificate verzi şi care au acces la gaze naturale la tarife mai mici. Sistemul de subsidii<br />
aşa cum a fost proiectat în România este mult mai favorabil decât toate celelalte<br />
susteme din țările europene. Am avertizat asupra acestei situații cu foarte multe luni în<br />
urmă. Suntem mulțumiți şi salutăm acest pas care merge în direcția bună şi care<br />
reechilibrează. Nu suntem împotriva suportului pentru tehnologiile verzi de fabricare a
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
energiei, dar credem că acest lucru poate fi făcut fără a afecta industriile", a susținut<br />
directorul combinatului siderurgic de la Galați.<br />
La mijlocul lunii mai, omul de afaceri Lakshmi Mittal, preşedintele gigantului<br />
ArcelorMittal, lider mondial în producția de oțel, a avut o întâlnire cu preşedintele<br />
Traian Băsescu şi cu premierul Victor Ponta. Discuțiile dintre omul de afaceri şi<br />
reprezentanții statului au vizat dificultățile pe care combinatul siderurgic de la Galați le<br />
întâpină în legătură cu costurile energiei necesare pentru producția de oțel, cost care<br />
creşte din cauza certificatelor verzi pentru energia regenerabilă.<br />
ZF, http://www.zf.ro/companii/ceo-arcelormittal-galati-noi-exportam-doua-treimi-din-<br />
productie-pentru-ca-suntem-prea-mari-ca-amprenta-industriala-pentru-romania-<br />
<strong>10</strong>942892<br />
Cum să faci cu un produs de 1 leu afaceri de 6 milioane de euro pe an<br />
Kandia Dulce, cel mai mare producător local de ciocolată, a vândut anul trecut 28,5<br />
milioane de batoane Rom în valoare totală de peste şase milioane de euro, potrivit<br />
calculelor ZF pe baza datelor furnizate de Gabriela Munteanu, directorul de marketing<br />
al companiei. La un preț mediu de un leu pentru un baton de ciocolată Rom, calculele<br />
ZF arată că vânzările Rom au depăşit anul trecut şase milioane de euro şi au<br />
reprezentat aproximativ 22% din cifra de afaceri a companiei. Puține produse mai<br />
există în România care mai costă un leu. O pâine de 300 de grame costă un leu.<br />
Batonul Rom cu ciocolată de un leu are 30 de grame, deci un kilogram costă 33 de lei.<br />
„Rom, Măgura, Kandia şi Primola reprezintă aproximativ 60% din cifra totală de afaceri<br />
a companiei“, a declarat pentru ZF Gabriela Munteanu, directorul de marketing al<br />
producătorul care a înregistrat în 2011 afaceri de 123 mil. lei (29 mil. euro).<br />
ZF, http://www.zf.ro/companii/cum-sa-faci-cu-un-produs-de-un-leu-afaceri-de-6-<br />
milioane-de-euro-pe-an-<strong>10</strong>918766
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Data limită de depunere a ofertele pentru privatizarea Poştei Române a<br />
fost prelungită<br />
Ofertele preliminare şi neangajante pentru privatizarea Poştei Române vor fi depuse<br />
până la 30 <strong>iunie</strong> 2014, după ce la termenul anterior, care a expirat pe data de 28 mai,<br />
caietul de sarcini nu a fost cumpãrat de niciun investitor, a anunțat Ministerul pentru<br />
Societatea Informațională . "Ministerul pentru Societatea Informațională (MSI) anunță<br />
că data limită de depunere a documentelor de participare şi a ofertelor preliminare şi<br />
neangajante pentru procesul de privatizare a Companiei Naționale Poşta Română<br />
(CNPR), stabilită la data de 28 mai 2013, ora 12:00, se prelungeşte până la data de 30<br />
<strong>iunie</strong> 2014, ora 12.00", se aratã într-un anunț al ministerului.<br />
Potrivit unui act normativ adoptat recent de Guvern, orice companie de stat va putea fi<br />
privatizată în termen de până la doi ani. În baza noii scheme adoptate de Executiv,<br />
care a modificat legislația privatizării societăților comerciale, Poşta Română poate fi<br />
astfel vândută, cel mai târziu până în octombrie 2015. CNPR trebuia să fie privatizată<br />
în cursul acestui an, dar niciun investitor nu a cumpărat caietul de sarcini până la<br />
expirarea termenului limită, 28 mai.<br />
Şeful Poştei, Ion Smeeianu, a afirmat că situația financiară negativă a companiei şi<br />
datoria calculată de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) au îndepărtat<br />
potențialii investitori.<br />
La finele lunii mai, datoriile totale ale Poştei însumau 650 milioane de lei. Prin<br />
prelungirea termenului de privatizare, aşa cum s-a stabilit de către Guvern, Poşta<br />
Română va trece printr-un proces de restructurare, care prevede disponibilizări de<br />
personal şi transformarea în acțiuni a datoriilor istorice.<br />
Numărul celor care fi disponibilizați se va ridica la 3.650 de salariați, respectiv 11,4%<br />
din personalul Poştei, conform unui anunț al companiei. Potrivit anunțului MSI, dosarul<br />
de privatizare poate fi achiziționat în schimbul sumei de 50.000 euro de la sediul MSI
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
pe baza cererii scrise prealabile a investitorilor interesați. "Cererea scrisă privind<br />
achiziționarea dosarului de prezentare va fi comunicată în prealabil cu cel puțin două<br />
zile lucrătoare prin scrisoare recomandată sau personal prin depunere la sediul MSI<br />
sau prin fax", se mai spune în anunț.<br />
Pentru participarea la procesul de selecție, investitorii interesați vor depune la sediul<br />
MSI până la 30 <strong>iunie</strong> 2014, printre altele, şi o garanție de participare de 9.480.866 lei<br />
"Data şi locul deschiderii documentelor de participare, inclusiv documentele ce atestă<br />
îndeplinirea criteriilor de precalificare va fi 30 <strong>iunie</strong> 2014, ora 14:00, la sediul MSI", se<br />
mai spune în anunț.<br />
Celelalte elemente ale anunțului de privatizare, publicat în perioada 25-27 februarie şi<br />
modificat în 27 martie, rămân neschimbate. Astfel, viitorii investitori interesați să<br />
participe la privatizarea Poştei Române trebuie dovedescă că dețin resurse financiare<br />
din surse proprii sau împrumutate pentru un aport de capital în numerar de minim 150<br />
milioane de euro. De asemenea, la procesul de privatizare pot participa doar persoane<br />
juridice, individual sau în consorțiu, care îndeplinesc mai multe criterii de precalificare.<br />
"Astfel, vor fi admişi la procesul de privatizare numai investitorii care nu au participat<br />
cu oferte trucate şi/sau neserioase într-un proces de privatizare, şi/sau nu au retras<br />
sau revocat oferta declarată câştigătoare într-un proces de privatizare, şi/sau nu au<br />
refuzat să încheie contractul de privatizare", potrivit MSI. Acționarii CNPR sunt MSI -<br />
75% şi Fondul Proprietatea - 25%. Cu afaceri de 1,26 miliarde de lei în 2012, Poşta<br />
este cel mai mare operator local de profil şi are o rețea teritorială de 5.600 de unități.<br />
Compania avea la sfârşitul anului 2012 datorii totale de 568,2 milioane de lei, în<br />
creştere cu 2,9% față de 2011, potrivit datelor din bilanțul Poştei remis MEDIAFAX.<br />
În ultimii patru ani, compania a acumulat pierderi de 530 milioane de lei, cu toate că a<br />
bugetat profit în fiecare an. Poşta avea 32.887 salariați la 31 decembrie 2012, față de<br />
număr mediu de 35.576 în 2008.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
ZF, http://www.zf.ro/companii/data-limita-de-depunere-a-ofertele-pentru-privatizareapostei-romane-a-fost-prelungita-<strong>10</strong>942673<br />
Bosch angajează 600 de oameni la Cluj şi Blaj<br />
Bosch, unul dintre cei mai mari producători de compo-nente auto de pe piața locală, a<br />
demarat oficial producția de senzori de turație pentru sistemul de control al şasiului<br />
automobilelor la noua uzină de la Blaj în care grupul german a investit 50 mil. euro şi<br />
unde vor fi create 300 de noi locuri de muncă. Noua fabrică are o suprafață de 21.000<br />
mp, iar investiția de 50 mil. euro se adaugă celei de 70 mil. euro în extinderea fabricii<br />
de la Cluj. La Blaj Bosch mai deține două unități de producție unde lucrează circa 570<br />
de salariați.<br />
Compania germană urmează să deschidă şi la Cluj o nouă fabrică pentru producția şi<br />
dezvoltarea de unități electronice de comandă pentru maşini în cadrul căreia vor fi<br />
create alte 300 de locuri de muncă. Cumulat cu cele 300 de posturi de la Blaj, în cele<br />
două oraşe Bosch va angaja în 2013 600 de oameni la fabricile sale. Investiția de la<br />
Blaj este prima inaugurată pe piața locală după ce Daimler a anunțat că va investi la<br />
Sebeş 300 mil. euro prin divizia sa Star Transmission în producția de cutii de viteze.<br />
ZF, http://www.zf.ro/companii/bosch-angajeaza-600-de-oameni-la-cluj-si-blaj-<br />
<strong>10</strong>946274<br />
Polisano investeşte 12 mil. € într-o secție de medicamente<br />
Distribuitorul de medicamente Polisano, deținut de omul de afaceri Ilie Vonica,<br />
investeşte 53 mil. lei (12 mil. euro) într-o secție de producție a medicamentelor folosite<br />
în tratamentul cancerului. Potrivit informațiilor existente pe site-ul Ministerului<br />
Economiei, o sumă de 17 mil. lei (3,8 mil. euro) reprezintă fonduri europene accesate<br />
pentru acest proiect. Contactată de ZF, Coca Caşcaval, directorul general al Polisano,
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
a spus că este un proiect nou. „Va fi gata la finalul anului 2014“, a mai spus Coca<br />
Caşcaval. Polisano este unul dintre cei mai mari distribuitori farma locali, care anul<br />
trecut a înregistrat o cifră de afaceri de 1,31 mld. lei (294 mil. euro).<br />
Aceasta nu este prima investiție în producția de medicamente a omului de afaceri<br />
sibian, care a mai dezvoltat şi fabrica Polipharma tot în Sibiu. Polipharma Industries a<br />
înregistrat în 2011, ultimul an pentru care există informații publice disponibile, o cifră<br />
de afaceri de 7,15 mil. lei (1,7 mil. euro), conform datelor de pe site-ul Ministerului de<br />
Finanțe. Medic ginecolog de profesie, Vonica a început în urmă cu 18 ani afacerile în<br />
domeniul farmaceutic şi poate fi considerat unul dintre cei mai puternici antreprenori<br />
din farma.<br />
ZF, http://www.zf.ro/zf-24/polisano-investeste-12-mil-intr-o-sectie-de-medicamente-<br />
<strong>10</strong>946190<br />
La Ariceştii Rahtivani a apărut o fabrică de 130 mil. euro cu 300 de<br />
locuri de muncă<br />
Grupul texan Lufkin, care a făcut recent obiectul unei tranzacții de 3,3 mld. dolari cu<br />
General Electric, a finalizat o investiție de 130 de milioane de euro la Ariceştii<br />
Rahtivani, Ploieşti, aici urmând să fie fabricat utilaj petrolier, destinat în mare măsură<br />
exportului.<br />
Texanii, specializați în producția de echipamente pentru industria de petrol şi gaze,<br />
au început această investiție în 20<strong>10</strong>, o treime din valoarea proiectului reprezentând un<br />
ajutor acordat din partea statului român. Potrivit celor mai recente informații<br />
disponibiile, fabrica va genera 300 de locuri de muncă şi ar putea ajunge la afaceri de<br />
70-80 de milioane de dolari.<br />
Printre factorii care au înclinat balanța spre România s-au numărat accesul facil la<br />
materiile prime, rutele favorabile de transport, dar mai ales forța de muncă pregătită.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
România este prima țară din lume unde a fost înregistrată o producție de petrol în<br />
urmă cu mai bine de 150 de ani, Ploieştiul fiind recunoscut ca un centru tradițional al<br />
industriei petroliere. Mai mult, recentele dezvoltări din Marea Neagră, precum şi<br />
începerea explorărilor în domeniul gazelor de şist le oferă furnizorilor de echipamente<br />
perspective bune de dezvoltare pe plan local.<br />
ZF, http://www.zf.ro/zf-24/la-aricestii-rahtivani-a-aparut-o-fabrica-de-130-mil-euro-cu-<br />
300-de-locuri-de-munca-cine-sunt-investitorii-<strong>10</strong>950202<br />
Companie românească în topul celor mai performante <strong>10</strong> companii<br />
europene la European Business Awards<br />
SIVECO Romania a fost premiată pentru excelența în exportul de produse şi servicii<br />
software în cadrul festivității organizate săptămâna trecută de European Business<br />
Awards la Istanbul, informează un comunicat al companiei remis, luni, agenției<br />
MEDIAFAX.<br />
Ceremonia de gală a acestei prestigioase competiții a beneficiat de prezența<br />
ministrului turc al Integrării Europene, a comisarului european pentru Comerț, a<br />
reprezentanților guvernamentali de la Ankara, a consilierilor premierului turc şi a foarte<br />
mulți oameni de afaceri europeni. Patronul oficial al European Business Awards este<br />
din 2013 comisarul european pentru comerț Karel De Gucht.<br />
Competiția European Business Awards are ca scop identificarea celor mai<br />
performante companii europene, selectate pe baza a trei criterii: inovația, excelența şi<br />
sustenabilitatea în afaceri. Un juriu compus din lideri de afaceri, reprezentanți ai<br />
mediului academic şi jurnalişti a selectat în finala competiției, pe baza acestor criterii,<br />
cele mai performante şi reprezentative <strong>10</strong> organizații din toată Europa.<br />
"Intrarea firmei noastre în topul întocmit de jurați European Business Awards este un<br />
motiv de bucurie pentru toată echipa noastră. Este cert că facem parte din elita
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
companiilor europene şi acest lucru se bazează pe expertiza dobândită în 21 de ani de<br />
proiecte mari, pe excelență în management şi pe o echipă care face lucruri de calitate.<br />
Ne pregătim să demarăm noi proiecte în Asia Centrală şi Regiunea Caspică, în țări din<br />
Comunitatea Statelor Independente (CIS), în țări din nordul Africii, precum şi pentru<br />
organizații din structura Comisiei Europene. Peste tot oferim tehnologii inovative,<br />
produse de calitate, exportăm inteligență românească", a declarat, după finalul<br />
ceremoniei, Florian Ciolacu, vicepreşedinte Vânzări Internaționale Siveco Romania,<br />
citat în comunicat. Din 15.000 de companii înscrise în ediția 2013 a competiției au fost<br />
selectate <strong>10</strong>0 care au fost distinse cu titlul Ruban d’Honneur, datorită realizărilor<br />
excepționale obținute în afaceri, dinamicii evoluției lor şi aplicării standardelor etice şi<br />
de calitate. În marea finală de la Istanbul au intrat doar <strong>10</strong> companii.<br />
Siveco Romania a obținut în acest an cel de-al treilea premiu Ruban d’Honneur, oferit<br />
de European Business Awards, după ce a primit şi titlul de Campion Național - singura<br />
firmă românească câştigătoare la categoria "Business-uri cu cifră de afaceri între 25 şi<br />
150 milioane euro".<br />
Expertiza companiei în derularea de proiecte cu acoperire națională a fost construită<br />
în 21 de ani de o echipă de specialişti de excepție, se mai arată în comunicat,<br />
precizându-se că soluțiile Siveco Romania contribuie la reducerea decalajelor digitale<br />
şi îmbunătățeşte activitatea multor instituții publice precum Ministerul Agriculturii,<br />
Ministerul Educației Naționale, Ministerul Sănătății, Ministerul pentru Societatea<br />
Informațională, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale şi Persoanelor Vârstnice,<br />
Ministerul de Finanțe. Siveci Romania dezvoltă proiecte cu impact social deosebit,<br />
precum cele pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Agenția de Plăți şi<br />
Intervenții pentru Agricultură, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit,<br />
Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă, Autoritatea Națională Vamală, Biroul<br />
de Credit, Inspectoratul General al Poliției Române, potrivit comunicatului.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
ZF, http://www.zf.ro/companii/companie-romaneasca-in-topul-celor-mai-performante-<br />
<strong>10</strong>-companii-europene-la-european-business-awards-<strong>10</strong>951670<br />
Agricover a luat un credit de 15 milioane de euro pentru a-şi susține<br />
afacerea de finanțări agricole<br />
Agricover, grup de agribusiness cu afaceri de 218 milioane de euro anul trecut, a luat<br />
un credit de 15 milioane de euro de la Black Sea Trade and Development Bank, bancă<br />
cu prezență în Europa de Sud-Est. Traderul urmează să folosească fondurile pentru a<br />
susține divizia de creditare, dar şi pentru expansiunea geografică şi pe verticală a<br />
companiei. “Noul împrumut obținut de la Black Sea Trade and Development Bank va<br />
permite grupului Agricover să-şi continue strategia de dezvoltare regională şi să-şi<br />
diversifice soluțiile de finanțare a fermierilor români”, se arată într-un anunț al<br />
Agricover.<br />
În urmă cu o lună grupul de agricubinss a mai luat un credit de 15,5 milioane de euro<br />
de la Eximbank pentru a-şi aisugra resursele necesare pentru divizia de creditare<br />
Agricover Credit IFN. Agricover Credit IFN a avut anul trecut un portofoliu de credite<br />
agricole de 413 mil. lei (92 mil. euro), cu 38% mai mult decât în 2011, iar pentru acest<br />
an compania şi-a bugetat să aibă o creştere a plasamentelor de 33%, potrivit<br />
informațiilor anterioare. Divizia de creditare a Agricover este condusă de Robert<br />
Rekkers.<br />
ZF, http://www.zf.ro/companii/agricover-a-luat-un-credit-de-15-milioane-de-europentru-a-si-sustine-afacerea-de-finantari-agricole-<strong>10</strong>948152
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Participația ONT Carpați la JW Marriott Bucureşti scoasă la vânzare.<br />
Hotelul evaluat la 63 mil.euro.<br />
VF Insolvență, lichidatorul judiciar al firmei ONT Carpați, intrată în faliment, a scos la<br />
vânzare participația de 35% deținută de companie la Societatea Companiilor Hoteliere<br />
Grand, proprietarul hotelului de cinci stele JW Marriott din Bucureşti.<br />
“Licitațiile vor fi ținute în data de <strong>10</strong> <strong>iunie</strong>, ora 15.30, în data de 12.06.2013, ora 15.30<br />
şi 14.06.2013, ora 11.00. Prețul de pornire pentru activul 1 (Hotel New Montana din<br />
Sinaia) este de 12,1 milioane de euro, respectiv de 22,2 milioane de euro pentru<br />
activul doi (creanța şi participația de 35% deținută la Societatea Companiilor Hoteliere<br />
Grand)”, potrivit anunțului postat pe site-ul lichidtaorului judiciar. Hotelul JW Marriott,<br />
care face parte din lanțul american Marriott International, este controlat de Societatea<br />
Companiilor Hoteliere Grand, la care deține pachetul majoritar de acțiuni compania<br />
austriacă Bau Holding Strabag.<br />
ZF, http://www.zf.ro/zf-24/participatia-ont-carpati-la-jw-marriott-bucuresti-scoasa-lavanzare-hotelul-evaluat-la-63-mil-euro-<strong>10</strong>948067<br />
Proprietara francizelor Gerard Darel şi Lancel: „Încercăm să-i<br />
convingem pe români să renunțe la obişnuitul shopping la Paris“<br />
Brandurile de lux Hermes, Prada, Chanel sau D&G, care nu au venit încă direct în<br />
România, ar putea deschide primele magazine monobrand pe Calea Victoriei până în<br />
2016, potrivit estimărilor Georgianei Palaz, cea care a adus în România branduri de lux<br />
ca Lancel sau Gerard Darel.<br />
„În următorii 2-4 ani vor veni toate marile branduri franțuzeşti sau italiene care acum<br />
nu sunt prezente din cauza lipsei de spații adecvate, pe Calea Victoriei, singura zonă<br />
căutată de aceste branduri. Sunt multe proiecte în discuție pentru spații comerciale de<br />
lux şi parcări subterane pe Calea Victoriei. Astfel, sperăm că în maximum cinci ani
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
aceasta să devină o obişnuită arteră a luxului similară celorlalte capitale europene“,<br />
spune Palaz.<br />
Antreprenoarea deține două magazine pe Calea Victoriei. Gerard Darrel, magazinul<br />
de haine şi accesorii a fost deschis în Bucureşti urmă cu 3 ani şi este printre cele<br />
câteva afaceri care au reuşit să-şi crească vânzările în vreme de criză, în timp ce multe<br />
alte magazine s-au închis.<br />
ZF, http://www.zf.ro/companii/proprietara-francizelor-gerard-darel-si-lancel-incercamsa-i-convingem-pe-romani-sa-renunte-la-obisnuitul-shopping-la-paris-<strong>10</strong>918190<br />
Ce companii şi-au schimbat şeful în acest an<br />
Cel puțin 35 de executivi de top şi-au început în prima jumătate a acestui an<br />
mandatul la conducerea unor companii cu afaceri de peste două miliarde de euro sau<br />
în cadrul unor instituții financiare care gestionează active şi subscrieri în valoare de<br />
peste şapte miliarde de euro, potrivit datelor centralizate de ZF.<br />
Banca Transilvania, cea de-a treia bancă locală, şi-a găsit CEO după un an de<br />
căutari, fuziunea Cosmote cu Romtelecom a dus la o nouă numire de şef al<br />
operațiunilor locale ale gigantului telecom în persoana lui Nikolai Beckers, iar o<br />
predare de ştafetă importantă a avut loc şi în cadrul JTI, numărul doi pe piața de<br />
țigarete – acestea sunt cele mai importante trei schimbări la nivel de top management<br />
de la începutul anului, judecând după valoarea busi-nessurilor gestionate de executivii<br />
proaspăt numiți în funcții (de peste un miliard de euro anual).<br />
Analiza ZF mai arată că multinaționalele nu au renunțat la practica de a numi expați<br />
în locul expaților, care în general să provină din țara în care compania are sediul<br />
central: aproape 60% din managerii care au preluat conducerea unei companii din<br />
România în prima jumătate a anului sunt străini. Cele mai recente anunțuri de preluări<br />
de mandate au venit din industria auto : începând cu luna <strong>iunie</strong>, Boris Billich va
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
conduce compania Mercedes-Benz România cu afaceri anuale de 180 mil. euro, în<br />
timp ce la conducerea locală a BMW Group a fost numit Alexander Milanov, un<br />
manager care va gestiona un business de peste <strong>10</strong>0 de milioane de euro în România.<br />
Mutări surprinzătoare în IT<br />
Cele mai mult schimbări de CEO, director general sau country manager în primele<br />
luni ale acestui an au fost făcute în industria IT, în domeniul bunurilor de larg consum<br />
sau în sectorul financiar (bănci şi asigurări). În industria IT, cele mai neaşteptate<br />
schimbări au venit de la giganții americani Microsoft şi IBM. În cazul Microsoft, în luna<br />
aprilie a fost făcut anunțul că executivul grec Kostas Loukas - un manager care a lucrat<br />
pentru Coca-Cola şi Procter & Gamble înainte de a fi recrutat, acum opt ani, de<br />
subsidiara elenă a Microsoft - a devenit noul CEO al filialei locale a producătorului<br />
american de software. Înainte de a veni în România, Loukas ocupa, din ianuarie 2012,<br />
funcția de director general al Microsoft Cipru şi Malta. Schimbarea de CEO de la<br />
Microsoft România a avut loc după ce fostul şef, Ronald Binkofski, a preluat la<br />
începutul acestui an conducerea operațiunilor din Polonia a producătorului american<br />
de software. CEO-ul din Polonia a plecat mai devreme cu un an de zile înainte de a fi<br />
planificat, motiv pentru care Binkofski i-a luat locul. Astfel, şi Microsoft România a<br />
rămas fără CEO cu un an mai devreme decât era de aşteptat, fără a avea un candidat<br />
intern român pregătit să preia această funcție, potrivit unor declarații făcute de Vlad<br />
Bog, directorul HR al Microsoft România. El spunea că există şi candidați interni<br />
puternici pentru funcția de CEO, însă aceştia nu sunt încă pregătiți pentru acest job. O<br />
mişcare neaşteptată a făcut şi IBM, care a hotărât să desființeze posturile de country<br />
general manager din România şi de pe alte piețe precum Bulgaria sau Croația. Astfel,<br />
cea mai înaltă funcție deținută în prezent în cadrul companiei de pe plan local este<br />
aceea de country sales director, ocupată din luna aprilie de către Valeriu Nistor, fost<br />
director general al Xerox România şi Austria.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Multe schimbări în electroIT<br />
Mutări la cel mai înalt nivel au avut loc şi în companii importante din industria locală de<br />
electroIT: la conducerea producătorului Philips, Robin van Rozen a venit să îl<br />
înlocuiască după nici doi ani pe macedoneanul Gorian Lalchevski. În industrie - atât în<br />
retail, cât şi în producție - şi-au mai schimbat managerul Indesit, Gorenje, Flanco şi<br />
Domo în ultimul an. Executivii care ajung în poziții de top management în cadrul unor<br />
companii multinaționale au de regulă mai mulți ani de experiență în cadrul grupului.<br />
Un exemplu în acest sens este chiar Marius Mihăilescu, numit la conducerea<br />
operațiunilor din România ale producătorului de electrocasnice Indesit. El a preluat<br />
funcția de country manager după ce anterior a lucrat tot în cadrul companiei pe poziția<br />
de director de vânzări.<br />
Românul lucrează pentru producătorul de electrocasnice de mai bine de un deceniu,<br />
din 2003. Înainte de a se angaja în cadrul companiei a lucrat pentru un alt jucător din<br />
industrie, Philips, în poziția de manager al diviziei de retail electro-IT.<br />
Şi companiile mari de stat au avut parte de modificări semnificative la nivel de top<br />
management ca urmare a implementării proiectului de introducere a managementului<br />
privat la stat. Loteria Română, de exemplu, un business anual de peste 170 de<br />
milioane de euro, l-a adus la conducere pe Adrian Mişu Manolache, un tânăr executiv<br />
recrutat de la BCR, cea mai mare bancă locală.<br />
Plecări importante din FMCG<br />
De departe însă cea mai surprinzătoare plecare în 2013 a fost cea a lui Mihai<br />
Georgescu de la conducerea Wrigley România după un mandat ce depăşeşte două<br />
decenii. El este unul dintre cei mai longevivi manageri români de multinațională de pe<br />
piața locală. În medie mandatul unui manager, fie el român sau străin, este de 4-5 ani,<br />
iar criza a mai redus această perioadă cu 1-2 ani. Excepție de la această regulă fac<br />
managerii care au fost sau continuă să se afle în acționariatul companiei respective. În
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
prezent, Georgescu este antreprenor într-o companie care importă şi distribuie în<br />
special dulciuri, produse din tutun şi accesorii pentru acestea.<br />
O altă plecare a fost cea a lui Mihuț Crăciun, care a fost schimbat de la conducerea<br />
Kandia Dulce, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața locală a ciocolatei, după<br />
circa doi ani. Românul a fost înlocuit la şefia producătorului de ciocolată controlat de<br />
familia austriacă Meinl de un expat, Gerald Neumair, care deține şi funcția de<br />
preşedinte al consiliului de administrație. Schimbarea a venit în contextul în care la<br />
finalul anului trecut Kandia Dulce, un business de aproape 29 de milioane de euro în<br />
2011, şi-a consolidat poziția de cel mai mare producător local de ciocolată prin<br />
cumpărarea rivalului mai mic Heidi Chocolat, deținut de elvețienii de la Läderach.<br />
Aceasta nu a fost însă singura tranzacție în care Kandia Dulce a fost implicată în ultimii<br />
ani, în condițiile în care la sfârşitul anului 2011 a cumpărat şi businessul local Supreme<br />
Chocolate, producătorul ciocolatei Primola. În cazul acesteia din urmă Mihuț Crăciun a<br />
fost cel care a integrat operațiunile celor două companii, el aflându-se la conducerea<br />
Kandia în acea perioadă.<br />
Executivii românii din străinătate, promovați<br />
Managerii români deveniți „expațiâ pe alte piețe au continuat să fie promovați,<br />
rezultatele lor reuşind să îi convingă pe acționari să le dea roluri cât mai importante la<br />
nivel global. Călin Drăgan a devenit anul acesta cel mai puternic expat român, după ce<br />
patru îmbuteliatori Coca-Cola din Japonia au aprobat fuzionarea operațiunilor lor<br />
formând o entitate cu afaceri cumulate de <strong>10</strong> miliarde de dolari peste care românul a<br />
devenit şef. Promovarea sa a venit după doar un an de mandat în funcția de director<br />
de operațiuni - corporate officer and executive director of operations & business<br />
transformation - în cadrul sistemului Coca-Cola din Japonia. Înainte de a pleca în<br />
Japonia, Drăgan a fost, în perioada 2005-2009, director general al Coca-Cola HBC<br />
România, o poziție ocupată anterior numai de străini.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Un al român care a avut parte de un pas important în carieră este Marius Meleşteu,<br />
directorul general al companiei producătoare de cafea Strauss Balkans care, a fost<br />
numit în funcția de general manager al Strauss Europa Centrală şi de Sud, continuând<br />
să conducă şi afacerile de pe plan local. El a preluat operațiunile grupului israelian în<br />
cele două țări în care Strauss are fabrici de producție a cafelei, adică în România şi<br />
Serbia, şi în cele de export (Bulgaria, Moldova, Muntenegru, Bosnia Herțegovina,<br />
Albania şi Macedonia). Cele două fabrici ale Strauss din zonă au o capacitate de<br />
30.000 de tone pe an şi aproximativ 500 de angajați, potrivit informațiilor oferite de<br />
companie. Meleşteu îi raportează direct lui Todd Morgan, CEO al Strauss Coffee BV.<br />
ZF, http://www.zf.ro/profesii/vremea-predarilor-de-stafeta-ce-companii-si-au-schimbatseful-in-acest-an-<strong>10</strong>945933<br />
Subway accelereaza in cursa fast-food. Urmatoarea "oprire" - Gara de<br />
Nord<br />
Americanii de la Subway, care detin cel mai extins lant de restaurante din lume, cu<br />
peste 38.000 de unitati la nivel mondial, continua sa se extinda pe piata locala, si<br />
investesc intr-un nou restaurant la Gara de Nord, in locul Gregory's. Reprezentantii<br />
francizei Subway mentioneaza ca anul acesta ar putea fi deschise alte doua unitati, in<br />
Cluj si Constanta.<br />
Subway a intrat pe piata locala la inceputul lunii aprilie 2012, cand a deschis prima<br />
unitate in apropiere de Piata Victoriei din Capitala. Dupa mai mult de un an, Subway a<br />
ajuns la 14 restaurante in Romania si se bate cu McDonalds, KFC si Spring Time,<br />
principalii jucatori care activeaza pe piata fast food, estimata la 500 de milioane de<br />
euro. Rumen Radev, development agent in cadrul Subway Restaurant, a confirmat,<br />
pentru Business24 deschiderea restaurantului de la Gara de Nord pana pe data de <strong>10</strong><br />
iulie si spune ca investitia necesara se ridica la 160.000 de euro.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Unul dintre liderii mondiali pe piata media, francizat Subway<br />
LS Travel Retail, subsidiara din Romania a Lagardere Services, lider mondial in Travel<br />
Retail si distributia presei, este cel care va opera, in sistem franciza, restaurantul<br />
Subway din Gara de Nord. LS Travel Retail opereaza pe plan local, printre altele,<br />
magazinele specializate pe distributia presei Inmedio, unitatile Relay, (amplasate in<br />
principalele aeroporturi internationale), Le Cafe Inmedio (cafeteria adaptat policlinicilor,<br />
spitalelor sii centrelor de afaceri), Voyage Cafe si So Coffee (cafenele ce pot fi intalnite<br />
in zone de tranzit precum marile aeroporturi ale Romaniei).<br />
Anul trecut, compania LS Travel Retail a inregistrat o cifra de afaceri de aproximativ<br />
64 de milioane de euro, in crestere cu 16% fata de 2011.<br />
Subway se va extinde in Cluj si Constanta<br />
Rumen Radev adauga ca Subway intentioneaza sa deschida noi unitati in Bucuresti si<br />
in tara. Noile locatii ar putea fi Cluj si Constanta, potrivit lui Andrei Trifan, proprietarul<br />
restaurantului Subway din Cluj, deschis anul trecut in Iulius Mall.<br />
"Investitia in restaurantul Subway a fost mai mica de <strong>10</strong>0.000 de euro, fara TVA, si ne<br />
asteptam sa amortizam investitia in cel mult trei ani. Speram ca anul acesta sa mai<br />
deschidem un nou restaurant, tot in Cluj", precizeaza Andrei Trifan.<br />
Tanarul antreprenor din Cluj mentioneaza ca taxa de franciza este de 7.500 de euro,<br />
platita o singura data, redeventa fiind de 8% din cifra de afaceri. In ceea ce priveste<br />
costul utilajelor si al echipamentelor, Andrei Trifan spune ca acestea ajung la cel mult<br />
35.000 de euro, in functie de locatie.<br />
"Locatia este importanta, dar mai important este francizatul. Profitabilitatea tine in<br />
mare masura de implicare si devotamentul francizatului. Acesta trebuie sa fie proactiv<br />
si sa vina tot timpul in intampinarea clientului cu o servire impecabila", mai spune<br />
proprietarul Subway din Cluj. Unul dintre avantajele pe care le are un francizat Subway<br />
este ca poate obtine discounturi foarte mari, care pot ajunge pana la 50%. Reteaua
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Subway este una foarte transparenta si nu accepta decat producatori si furnizor<br />
autorizati.<br />
Concurenta Subway pe piata fast food<br />
McDonald's ramane liderul pietei de restaurante de tip fast food din Romania si a avut,<br />
in 2011, o cifra de afaceri de peste <strong>10</strong>0 de milioane de euro, in crestere usoara fata de<br />
anul precedent, cand inregistrase o cifra de afaceri de 99,5 milioane de euro.<br />
Afacerile KFC, lant de restaurante fast-food operate de grupul YUM!, care mai<br />
opereaza, pe piata locala si brandurile Pizza Hut, Pizza Hut Delivery, Paul, Hard Rock<br />
Cafe si Cinnabon, au stagnat in 2011, dar au inregistrat o crestere de 15% in primele<br />
trei luni ale acestui an.<br />
Lantul de restaurante KFC este operat in sistem de franciza, licenta pentru Romania<br />
fiind acordata in 1997 companiei US Food Network. Pe plan local, KFC are 49 de<br />
restaurante, ultimul deschis fiind restaurantul din Baia Mare, deschis in luna martie a<br />
acestui an. Reprezentantii KFC Romania estimeaza ca cifra de afaceri a restaurantului<br />
in primul an se va ridica la 700.000 de euro, conform unui comunicat al companiei.<br />
Springtime este un alt concurent pentru Subway, pe piata locala. Lantul de restaurante<br />
numara 23 de restaurante permanente si unul deschis doar in perioada estivala.<br />
Cifra de afaceri a fost in stagnare anul trecut, dar au fost facute eforturi pentru a se<br />
mentione la nivelul in 2011, spunea Maissam Mrad, managing directorul retelei de<br />
restaurante de tip fast- food Springtime. In 2011 compania Spring Prod Com care<br />
administreaza restaurantele a obtinut afaceri de aproximativ 11,6 milioane de euro.<br />
Business24, http://www.business24.ro/companii/investitii/subway-accelereaza-incursa-fast-food-pe-piata-locala-urmatoarea-oprire-gara-de-nord-1529941
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Kingfisher se extinde in Romania. Urmatoarea pe lista de achizitii:<br />
bauMax<br />
Grupul britanic Kingfisher, cel mai mare lant european de bricolaj, ar fi interesat sa<br />
cumpere si lantul de magazine Baumax. Contactat telefonic de Business24,<br />
specialistul in relatii publice al lantului de magazine bauMax, Julia Besnea, nu a stiut<br />
care este pozitia oficiala bauMax despre eventuala tranzactie. Retailerul britanic de<br />
bricolaj Kingfisher, care a preluat in luna aprilie reteaua Bricostore, retailerul local cu<br />
afaceri de 131 milioane de euro anul trecut, in urma unei investitii de 75 de milioane de<br />
euro, cauta in continuare achizitii la nivel international si ar putea cumpara magazine<br />
din Romania si Turcia ale lantului austriac bauMax, a declarat seful companiei, Ian<br />
Cheshire.<br />
Compania cauta oportunitati de achizitii, a declarat Cheshire, intr-un interviu pentru<br />
Bloomberg, notand ca pe piata europeana evolutia indica iesirea unor jucatori sau<br />
consolidare in urmatorii ani. "Ar putea sa apara oportunitati si pentru cumpararea in<br />
Turcia si Romania de magazine detinute de retailerul austriac de bricoloaj bauMax, a<br />
declarat seful Kingfisher".<br />
Contactat telefonic de Business24, reprezenantul bauMax nu a vrut sa confirme<br />
informatiile, cerand, in schimb, sa afle unde a aparut stirea. Mai mult, PR-ul bauMax<br />
sustine ca nu poate da informatii si nu poate spune care este pozitia oficiala a<br />
companiei pe care o reprezinta, daca nu I se precizeaza sursa informatiei.<br />
Discutii cu peretii la bauMax<br />
Reporter: Am vazut o stire si sunt zvonuri pe piata potrivit careia Kingfisher, cel care a<br />
cumparat Bricostore, ar fi interesat sa cumpere si bauMax. Voiam sa stiu daca acest<br />
lucru este adevarat.<br />
PR Baumax Nu stiu unde ati vazut aceasta stire.<br />
Rep: Deci este doar un zvon?
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
PR: Nu, v-am intrebat de unde stiti.<br />
Rep: Potrivit unei surse, al carei nume nu il pot dezvalui.<br />
PR: Atunci cum doriti sa aflati ceva daca nu imi spuneti tot?<br />
Rep: Eu v-am spus informatia pe care voiam sa o confirmati oficial.<br />
PR: Nu cred ca asa merg lucrurile, sa aflati pozitia Baumax spunand doar pe jumatate<br />
lucrurile.<br />
Rep: Pai nu pot sa va dezvalui sursa.<br />
PR: Atunci nici eu nu pot sa dau mai multe informatii daca nu am toate informatiile ca<br />
sa spun mai departe.<br />
Rep: Am inteles. Deci nu stiti sau nu vreti sa imi spuneti.<br />
PR: Exact.<br />
Rep: Am inteles, bine, multumesc!<br />
PR: La revedere!<br />
Business24, http://www.business24.ro/companii/investitii/kingfisher-se-extinde-inromania-urmatoarea-pe-lista-baumax-1529928<br />
Istoria celor mai vechi <strong>10</strong> producători de medicamente<br />
22 de fabrici din România au rezistat testului timpului şi încearcă să se impună acum<br />
pe o piață ce se îndreaptă spre 3 miliarde de euro şi care este dominată de giganții<br />
internaționali. Cele mai vechi două fabrici, Terapia şi Biofarm, au în spate o istorie de<br />
92 de ani, cea de-a doua trecând chiar printr-o naționalizare. Mare parte din unitățile<br />
de producție a pastilelor sunt deținute de grupuri internaționale, un singur producător,<br />
Antibiotice Iaşi, fiind controlat de stat prin Ministerul Sănătății.<br />
Istoria celor mai vechi <strong>10</strong> producători de medicamente<br />
Terapia – 92 de ani<br />
- A fost înființată în 1921 la Cluj-Napoca ca un mic laborator.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
- În intervalul 1960-1991 este deținută de stat şi începe să producă pentru piața<br />
internă şi pentru export substanțe active.<br />
- În 1991 este înregistrată ca o companie comercială care produce şi vinde produce<br />
farmaceutice de uz uman şi veterinar.<br />
- În 1996 este privatizată şi acțiunile sunt controlate de investitori individuali şi<br />
instituționali.<br />
- Între 1997 şi 2002 este listată la BVB.<br />
- În 2003 este achiziționată de un consoțiu condus de fondul de investiții Advent<br />
Internațional.<br />
- În 2004 este delistată de la BVB.<br />
- În 2006, Ranbaxy cumpără 96,7% din acțiunile companiei.<br />
n În 2008, Ranbaxy este achiziționată de către japonezii de la Daiichi-Sankyo.<br />
- Anul trecut Terapia a înregistrat o cifră de afaceri de <strong>10</strong>6 mil. euro (potrivit datelor<br />
din raportul anual al Ranbaxy, acționarul companiei clujene).<br />
Biofarm – 92 de ani<br />
- În 1921 este fondată compania; până în 1936 se pun bazele unității actuale prin<br />
fuzionarea mai multor firme producătoare de medicamente.<br />
- În 1936, firma Gedeon-Richter din Timişoara se uneşte cu alte laboratoare existente<br />
şi cu alți acționari în cadrul Societății Române pe Acțiuni şi începe producția în strada<br />
Logofăt Taut (Bucureşti) şi pe platforma din bd. Iancu de Hunedoara.<br />
- În 1948, cele două unități sunt naționalizate devenind întreprinderi de stat.<br />
- În 1956 se înființează o nouă secție în Str. Tineretului pentru a produce pentru prima<br />
dată în țară extracte din plante, tincturi, substanțe pure, produse de uz veterinar, care<br />
în 1957 ia denumirea de Fabrica de Medicamente Galenica.<br />
- În 1969 are loc lansarea brandului Biofarm, în 1997 este privatizată compania, iar în<br />
2005 este listată la Bursa de Valori Bucureşti.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
- Biofarm estimează pentru acest an vânzări în creştere cu aproape <strong>10</strong>%, la 115,1<br />
milioane lei (26,2 milioane euro).<br />
Antibiotice – 58 de ani<br />
- A fost construită la Iaşi între 1953 şi 1955, numele inițial fiind Fabrica Chimică nr. 2;<br />
a fost prima fabrică din sud-estul Europei care a produs Penicilina (substanța activă).<br />
- În 1959 începe producția de Streptomicină (substanță activă) şi primele forme de<br />
produse finite; în acelaşi an, îşi schimbă numele în Fabrica de Antibiotice.<br />
- În anii ’80, fabrica exportă 50% din producția realizată. sunt înregistrate 44 de<br />
brevete din domeniul farmaceutic.<br />
- În 1990 devine societate pe acțiuni şi preia patrimoniul fostei Întreprinderi de<br />
Antibiotice Iaşi; treptat producția se orientează către medicamente în formă finită.<br />
- În 1997, acțiunile Antibiotice sunt listate la Categoria I a Bursei de Valori de la<br />
Bucureşti.<br />
- În 2002, Nistatina (substanță activă) devine cel mai important produs la export, iar<br />
Antibiotice devine al doilea producător mondial de Nistatină.<br />
- Anul trecut, veniturile totale ale companiei s-au situat la 327,4 milioane lei (73,4<br />
milioane euro), cu 5,4% mai mari față de nivelul consemnat în anul anterior.<br />
Zentiva – 51 de ani<br />
- În 1962 a fost înființată Uzina de Medicamente Bucureşti, care realiza sinteză de<br />
diferite substanțe active, primele produse fiind Vitamina C şi Piramidonul.<br />
- În 1967 începe producția de subtanțe injectabile apărând primele două secții: fiole şi<br />
tablete.<br />
- În 1974 sunt introduse noi forme farmaceutice, iar în 1980 portofoliul număra peste<br />
600 de produse, fiind cel mai mare producător din România.<br />
- În 1990, Uzina de Medicamente Bucureşti îşi schimbă numele în Sicomed (Sinteză,<br />
Condiționare Medicamente), iar în 2000 este privatizată.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
- În intervalul 2000 - 2005 fabrica a fost reconstruită aproape de la zero, iar în 2005<br />
este achiziționată de cehii de la Zentiva.<br />
- Ulterior, în 2009, Zentiva este preluată de Sanofi, iar astăzi se numără printre cele<br />
113 locuri din lume în care gigantul francez produce medicamente.<br />
- Compania prognozează că-şi va majora vânzările cu 15% în acest an, astfel că<br />
acestea ar urma să depăşească pentru prima dată pragul de 300 mil. lei (68 mil. euro).<br />
Sintofarm – 40 de ani<br />
- Întreprinderea de Medicamente şi Corolanți Sintofarm s-a constituit în anul 1973 pe<br />
profilul Fabricii Chimice Sintofarm, care a luat ființă la 1 octombrie 1969 prin<br />
comasarea a patru întreprinderi: Fabrica de Medicamente Sintofarm, Uzina Chimică<br />
Getica, Fabrica Reactivul şi Fabrica Sin, sub denumirea de Fabrica Chimică Sintofarm.<br />
- În 1975 față de 1971 producția se dublează.<br />
- Între 1981 şi 1985 s-a început producția a 33 de produse noi printre care Piracetam,<br />
Xilina, Clofibrat.<br />
- Între 1986 şi 1990 se introduc alte produse noi.<br />
- În 1999 se renunță la partea de sinteză din motive ecologice; în acelaşi an devine<br />
societate cu capital majoritar privat.<br />
- În <strong>iunie</strong> 2007 a fost recertificată GMP (Good Manufacturing Practice, autorizare<br />
necesară tuturor producătorilor din industria farma).<br />
Gedeon Richter România – 28 de ani<br />
- În 1985 a fost înființată fabrica de medicamente Armedica. Producția propriu-zisă a<br />
început în 1989.<br />
- În 1998 firma a fost preluată de către Gedeon Richter Plc. din Ungaria, care începe<br />
investiții în reconstrucție şi noi echipamente.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
- În 2001, compania ia numele acționarului majoritar, în acelaşi an fiind certificată<br />
GMP (Good Manufacturing Practice, autorizare necesară tuturor producătorilor din<br />
industria farma).<br />
- Din 2005, încep exporturile în state precum Ungaria, Rusia, Moldova şi țările<br />
membre ale U.E.<br />
- În 2006 şi 2007 face două achiziții în distribuția de medicamente (Dita Import Export<br />
şi PharmaFarm), iar ulterior îşi construieşte în o rețea de farmacii tot prin preluări.<br />
- Vânzările Gedeon Richter în România au crescut cu 1,4% anul trecut, până la 131,4<br />
milioane de euro.<br />
Europharm<br />
- A fost fondată de către omul de afaceri Mihai Miron la începutul anilor ’90, iar primele<br />
produse au fost Ampicilina, Oxacilina, Eritromicina.<br />
- În 1993 a ajuns la primul milion de euro.<br />
- Miron vinde Europham la începutul anilor 2000 (tranzacția este finalizată în 2003)<br />
către gigantul britanic care astăzi se numeşte GlaxoSmithKline (GSK).<br />
- GSK a finalizat în 2002 o investiție de 12,9 milioane dolari pentru construcția unei<br />
fabrici noi de medicamente la Braşov şi pentru a moderniza utilajele existente.<br />
- O altă decizie importantă luată în acel an a fost închiderea fabricii Europharm de la<br />
Ploieşti şi mutarea unei părți a angajaților pe noua linie de producție de la Braşov.<br />
- Astăzi fabrica Europharm de la Braşov este unul dintre cei mai mari producători de<br />
medicamente din România, cu o cifră de afaceri de aproape <strong>10</strong>0 mil. euro în 2011;<br />
aproximativ jumătate din producția (în volum) de la Braşov merge la export în 80 de<br />
țări.<br />
Actavis – 22 de ani
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
- Producătorul a fost înființat în 1991 de către un întreprinzător local (medicul Dan<br />
Stoicescu) în urma privatizării Departamentului de Cercetare şi Dezvoltare al<br />
Institutului Oncologic din Bucureşti sub numele de Sindan.<br />
- În intervalul 1997 – 2000 s-a concentrat pe producția genericelor oncologice şi<br />
constituirea unei puternice rețele de distribuție.<br />
- În 2000 – 2004 începe distribuirea genericelor oncologice pe piețele externe, primele<br />
vânzări fiind înregistrate în Polonia, Slovacia şi Bulgaria.<br />
- În 2004, producătorul este integrat în grupul Actavis.<br />
- În 2012, gigantul american Watson a cumpărat Actavis, într-o tranzacție<br />
internațională.<br />
- Actavis are peste 370 de angajați în România, din care 190 în cadrul unității de<br />
producție.<br />
Labormed – 22 de ani<br />
- În 1991 au fost puse bazele producătorului de către un grup de medici şi farmacişti<br />
români.<br />
- În 1992, compania avea 8 angajați şi lansează un portofoliu de 7 produse, iar în<br />
1996, Labormed începe primele exporturi către Republica Moldova.<br />
- În 2000, rețeaua de distribuție a fost extinsă la 8 depozite în Bucureşti, Craiova, Cluj-<br />
Napoca, Timişoara, Braşov, Bacău, Iaşi şi Galați.<br />
- În 2003, Labormed atinge o cifră de afaceri de <strong>10</strong> mil. euro, cu un portofoliu de 55 de<br />
produse.<br />
- În 2004, producătorul urcă pe locul doi la nivelul pieței medicamentelor<br />
cardiovasculare şi pe locul 5 în topul firmelor farmaceutice româneşti.<br />
- În 2007, se finalizează construcția unei noi unități de producție şi se extinde<br />
portofoliul la 80 de medicamente.<br />
- În 2008 este preluat de către fondul de investiții Advent International.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
- La finalul anului 2012, grupul Alvogen cumpără producătorul român.<br />
Sandoz<br />
- Primele informații publice despre fabrica de la Târgu-Mureş sunt disponibile din anul<br />
2000, când Mioara Şipos, fondatorul şi cel mai important acționar al fabricii de<br />
medicamente PharmaTech Târgu-Mureş, a vândut compania; tranzacția a fost de circa<br />
<strong>10</strong> mil. dolari.<br />
- În 2002, Lek a fost preluată de Novartis, unul dintre giganții farma mondiali, iar<br />
fabrica ajunge astfel în cadrul diviziei de generice Sandoz; la acel moment, Sandoz<br />
România a fost formată din Lek România (care importa medicamentele produse de<br />
grupul sloven), Lek PharmaTech (care deține două fabrici la Târgu-Mureş) şi<br />
reprezentanța Sandoz (fosta Biochemie).<br />
- În prezent, Sandoz este unul dintre cei mai mari exportatori farma de pe piața locală.<br />
ZF, http://www.zf.ro/companii/istoria-celor-mai-vechi-<strong>10</strong>-producatori-de-medicamente-<br />
cele-mai-vechi-doua-fabrici-terapia-si-biofarm-au-in-spate-o-istorie-de-92-de-ani-<br />
<strong>10</strong>945699<br />
Companiile din industria mobilei ar avea nevoie de 4.000 de absolvenți<br />
anual. Acum sunt doar 1.300<br />
Companiile din industria mobilei au angajat 4.700 de oameni anul trecut, însă pe piață<br />
se simte o lipsă acută a specialiştilor, astfel încât firmele trebuie să investească în<br />
pregătirea celor pe care îi recrutează, arată datele Asociației Producătorilor de Mobilă<br />
din Ro-mânia (APMR). În învățământul profesional din domeniul fabricării produselor<br />
din lemn sunt înscrişi în clasa a zecea 1.300 de elevi.<br />
„Numărul de 1.300 este total nesatisfăcător. Ar fi nevoie de cel puțin 4.000 pe an“, a<br />
spus Aurica Sereny, preşedintele APMR. Venitul mediu net în industria mobilei trece<br />
puțin de 1.000 de lei.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Cine angajează<br />
Printre companiile din industria mobilei care au anunțat că în 2013 continuă<br />
recrutările se numără Rus Savitar (care în retail operează magazinele Casa Rusu) şi<br />
Lemet. Producătorul Rus Savitar din Timişoara, deținut de familia Rusu, va angaja<br />
aproximativ 400 de oameni anul acesta, odată cu finalizarea unui proiect de extindere<br />
de 6 milioane de euro început în 2012. Rus Savitar continuă să-şi mărească numărul<br />
de personal după ce şi în 2012 a avut nevoie de aproximativ <strong>10</strong>0 de oameni tot pentru<br />
extindere.<br />
În mai, producătorul Lemet din Câmpina a anunțat că de la începutul anului angajase<br />
43 de persoane, ajungând în acest fel la o echipă de 513 oameni. În 2012, Lemet a<br />
recrutat 86 de persoane. Lemet se numără printre marii producători de mobilă din țară,<br />
afacerea fiind deținută de Alexandru Rizea.<br />
ZF, http://www.zf.ro/companii/companiile-din-industria-mobilei-ar-avea-nevoie-de-4-<br />
000-de-absolventi-anual-acum-sunt-doar-1-300-<strong>10</strong>927195<br />
Americanii de la Lufkin sunt gata sa deschida fabrica de 130 mil. € din<br />
judetul Prahova<br />
Compania americana Lufkin Industries, unul dintre cei mai importanti producatori de<br />
utilaje petroliere, va inaugura la jumatatea acestei luni fabrica din Aricestii Rahtivani -<br />
judetul Prahova, investitie a carei valoare se ridica la 130 de milioane de euro.<br />
In viitoarea facilitate de productie vor lucra circa 300 de angajati si se va produce in<br />
special utilaj petrolier. Furnizorul american de echipamente si servicii pentru industria<br />
de petrol si gaze Lufkin Industries a inceput constructia fabricii in octombrie 20<strong>10</strong>.<br />
Unitatea va fi localizata pe un teren de 33 de hectare din cadrul parcului industrial<br />
Ploiesti West Park, pe care se estimeaza ca americanii au platit circa sapte milioane<br />
de euro, chiar daca suma tranzactiei nu a fost facuta publica.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Parcul industrial in care se desfasoara investitia Lufkin este dezvoltat de Petrica<br />
Usurelu si de grupul belgian Alinso.Guvernul Romaniei, prin Ministerul Finantelor<br />
Publice, a acceptat sa asigure pentru Lufkin stimulente pentru dezvoltare si asistenta<br />
financiara de aproape 30% din costul facilitatii.<br />
La inceputul lunii aprilie a acestui an, grupul american a fost preluat de catre General<br />
Electric (GE), in urma unei tranzactii care s-a ridicat la 3,3 miliarde de dolari. Cu sediul<br />
in Texas, Lufkin are 4.500 de angajati in 40 de tari. In Romania compania detine o<br />
fabrica de echipamente pentru industria petroliera extractiva la Ploiesti, investitie<br />
finalizata in 2012.<br />
Lufkin a inregistrat anul trecut venituri de 1,28 miliarde de dolari, in urcare cun 37% de<br />
la 932 milioane de dolari in anul anterior. Profitul net al companiei a crescut in 2012 cu<br />
24%, de la 65,9 milioane de dolari la 81,8 milioane de dolari.<br />
Wall Street: http://www.wall-street.ro/articol/Companii/149833/americanii-de-la-lufkininaugureaza-in-aceasta-luna-fabrica-de-130-mil-din-judetulprahova.html#ixzz2VpTqFA84<br />
Dacia Plant vrea circa 7 mil. euro din vanzarea de suplimente<br />
alimentare<br />
Producatorul de suplimente alimentare Dacia Plant si-a bugetat in acest an o crestere<br />
de 26% a afacerilor, pana la 6,8 mil. euro, potrivit Cosminei Oprea, director general al<br />
companiei.<br />
Dacia Plant a afisat anul trecut o cifra de afaceri de 24 mil. lei (5,4 mil. euro). Fabrica<br />
de la Bod, judetul Brasov, produce lunar 80.000 de cutii de ceaiuri, 140.000 de<br />
flacoane de comprimate si peste 160.000 de tincturi si siropuri. Un procent de 3-4% din<br />
productie este destinat exporturilor in tari precum Ungaria, Spania, Republica Moldova<br />
sau Nigeria.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
“Exporturile au o pondere mica in afacere din cauza legislatiei diferite, este un proces<br />
anevoios pentru suplimente alimentare. In plus, plantele sunt cunoscute in tara datorita<br />
denumirii in limba romana, care se schimba odata ce este tradusa in alte limbi”, spune<br />
Cosmina Oprea (foto). Produsele Dacia Plant sunt distribuite in prezent in 4.000 de<br />
magazine naturiste si lanturile de farmacii Catena, Dona, Belladona si Gedeon Richter.<br />
Aproximativ 20% din afaceri este sustinut de sectorul farma.<br />
Dacia Plant cultiva 25 de hectare cu plante medicinale, dintre care 5 hectare sunt<br />
detinute de companie.<br />
Pana in prezent valoarea investitiilor se ridica la 3 mil. euro. Compania a inceput sa<br />
cultive pe o suprafata de un hectar rosii, vinete, morcovi, patrunjel si telina,<br />
comercializand pana acum 20.000 de rasaduri.<br />
Printre planurile Dacia Plant se numara si productia de sucuri fara conservanti sau a<br />
dulceturilor fara zahar, proiecte pentru care compania a alocat un buget de circa<br />
<strong>10</strong>0.000 de euro. Afacerea Dacia Plant a fost infiintata in anul 2002 de catre Calin<br />
Ianta si Radu Ionescu, fosti colegi de facultate, care au imprumutat de la parinti <strong>10</strong>0 de<br />
euro pentru a investi in plante medicinale. Patru ani mai tarziu, cei doi antreprenori<br />
cumparau terenuri pentru culturi proprii, iar in 20<strong>10</strong> deschideau, langa Brasov, fabrica<br />
de la Bod, in care lucreaza in prezent 150 de angajati.<br />
Compania de cercetare PMR estimeaza ca piata suplimentelor alimentare din<br />
Romania va reveni anul acesta la un avans de 30%, ceea ce inseamna un consum de<br />
peste 8 euro/cap de locuitor/an.<br />
Wall Street: http://www.wall-street.ro/articol/Companii/149807/dacia-plant-vrea-circa-7-<br />
mil-euro-din-vanzarea-de-suplimente-alimentare.html#ixzz2VpTujKni
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Holcim a investit 350.000€ pentru extinderea si retehnologizarea<br />
Laboratorului Regional Progresu<br />
Holcim Romania, unul dintre cei mai importanti producatori de ciment, betoane si<br />
agregate, anunta extinderea serviciilor Laboratorului Regional Progresu, situat langa<br />
Bucuresti. Laboratorul este operat de Centrul Tehnic, care ofera servicii de consultanta<br />
si suport tehnic de ultima generatie pentru toate aplicatiile din domeniul constructiilor.<br />
Pentru a extinde serviciile laboratorului Progresu, compania Holcim Romania a investit<br />
in ultimele sase luni peste 350.000 de euro. Acesta a fost construit initial in anul 2005,<br />
dar in ultimele luni ale acestui an a beneficiat de imbunatatiri tehnologice. Centrul<br />
Tehnic dispune de laboratoare mobile, prin care poate oferi asistenta tehnica chiar la<br />
locul de punere in opera, prin verificari ale calitatii betonului proaspat sau ale betonului<br />
intarit din elementele structurale ale unei constructii, precum si ale straturilor gata<br />
executate din componenta structurilor rutiere.<br />
Laboratorul Progresu este cel de-al doilea centru regional deschis de Holcim<br />
Romania, dupa cel de la Turda, care ofera servicii similare cu cel din Bucuresti pentru<br />
zona de nordvest a tarii. Investitiile in modernizarea celor doua laboratoare se ridica la<br />
peste 600.000 de euro in ultimii doi ani.<br />
„Ne propunem ca centrul din Bucuresti sa ofere servicii pentru toate tipurile de lucrari<br />
de constructii si infrastructura care se vor deschide in perioada urmatoare”, a declarat<br />
Rossen Papazov, director de marketing si vanzari Holcim Romania.<br />
Personalul Holcim din cadrul laboratorului urmareste calitatea structurilor din beton<br />
simplu si beton armat, prin incercari distructive sau nedistructive, precum metoda<br />
ultrasonica de impuls, cea de duritate superficiala si cea combinata, determina pozitia<br />
si orientarea armaturii, grosimea stratului de acoperire cu beton si monitorizeaza<br />
evolutia rezistentelor betonului in situ, cu echipamente speciale.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Pe segmentul lucrarilor de infrastructura, laboratorul Holcim are posibilitatea de a<br />
realiza toate verificarile care sunt necesare pentru efectuarea lucrarilor de imbunatatire<br />
si stabilizare a tuturor tipurilor de pamant (coezive si necoezive) si pentru a evalua<br />
calitatea lucrarilor executate. Holcim a investit in Romania pana in prezent peste 700<br />
de milioane de euro in implementarea celor mai bune tehnologii disponibile in unitatile<br />
de productie pe care le detine. In 2013, Holcim Romania va investi 18 milioane de euro<br />
in lucrari de intretinere, eficientizarea productiei si reducerea consumului de energie.<br />
Holcim (Romania) S.A. detine 2 fabrici de ciment in Campulung si Alesd, o statie de<br />
macinare si un terminal de ciment la Turda, 15 statii ecologice de betoane, 3 statii de<br />
agregate, 2 statii de lianti speciali si un terminal de ciment in Bucuresti. Holcim<br />
(Romania) S.A. are aproximativ 1.000 angajati. Pentru mai multe informatii, va rugam<br />
sa vizitati websiteul companiei la www.holcim.ro<br />
Holcim este unul dintre cei mai importanti furnizori de ciment si agregate (nisip si<br />
pietris), betoane si asfalt, dar si servicii aferente acestor domenii de activitate. Grupul<br />
detine participatii minoritare si majoritare in circa 70 de tari, pe toate continentele.<br />
Principalii concurenti ai Holcim pe piata locala sunt Carpatcement (parte a grupului<br />
german Heidelbergcement) si filiala locala a grupului francez LaFarge.<br />
Wall Street: http://www.wall-street.ro/articol/Companii/1498<strong>10</strong>/holcim-a-investit-350-<br />
000-pentru-extinderea-laboratorului-regional-progresu.html#ixzz2VpTxNKcU<br />
Tanarul care a lansat afacerea de croitorie de lux Tudor Personal<br />
Tailor se extinde la Monaco si Londra<br />
Tudor Personal Tailor, un business romanesc de un milion euro specializat in servicii<br />
de croitorie personalizata pentru barbati, se extinde, dupa trei ani de existenta, pe<br />
piata internationala, prin deschiderea unui magazin la Monaco la sfarsitul acestui an,<br />
iar pentru 2014 vizeaza City of London.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Apartamente de vacanta pe litoralul bulgaresc, 2 camere, 44.200 EUR + TVA. Firma a<br />
fost infiintata la sfarsitul anului 2009 de Marius Dan, pe atunci in varsta de 26 de ani,<br />
impreuna cu doi asociati. Ulterior, unul dintre asociati s-a retras din firma.<br />
"Au trecut trei ani, am confirmat, am atins o mie si ceva de clienti, oameni care revin.<br />
Spre sfarsitul anului, cel tarziu la inceputul anului viitor, vom deschide la Monaco.<br />
Avem un partener local care practic ne asigura intrarea pe piata si spatiul, si noi venim<br />
cu brandul, produsul si evident cu know-how-ul. Visul oricarui croitor este sa fie la<br />
Londra, si sigur in primavara anului viitor vom deschide un boutique chiar in City of<br />
London (centrul financiar al capitalei britanice - n.r.)", a declarat, potrivit Mediafax,<br />
Marius Dan (foto), cofondator si managing partner al firmei.<br />
Tudor Personal Tailor este membra a Camerelor de Comert Romano-Britanica si<br />
Romano-Franceza, ceea ce i-a ajutat in planurile de extindere. "Impreuna cu Camera<br />
de Comert Romano-Britanica am gasit un partener local serios si vom deschide un<br />
boutique chiar in City of London, ceva mic de circa 40 metri patrati, deoarece chiriile<br />
sunt foarte mari", mai spune Dan.<br />
Investitia in magazinul din Monaco este estimata in jurul valorii de <strong>10</strong>0.000-120.000<br />
euro, inclusiv fondul de marfa, dublu fata de suma alocata pentru un showroom in<br />
Romania, de 40.000 - 60.000 euro. "Investitiile pe care le-am facut sunt din fonduri<br />
proprii, nu avem credite la banca. Este un business in care marjele de la finalul anului<br />
iti permit dezvoltarea", potrivit fondatorului Tudor Personal Tailor.<br />
“Croitoria se reinventeaza”<br />
Productia pentru magazinele care vor fi deschise in strainatate va fi realizata tot in<br />
Romania, firma colaborand cu doua fabrici locale. Materialele folosite sunt importate in<br />
principal din Italia. "Masurile se iau in magazin. Lucram dupa sistemul «made to<br />
measure», adica se iau masuri, se face tiparul online intr-un software, dar costumul<br />
este cusut intr-o fabrica. Avem doua fabrici din Romania cu care lucram. Croitoria se
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
reinventeaza. Croitoria pe care o facem noi acum este semiindustriala, nu mai este<br />
cea de vremuri cu trei-patru probe inainte. Croitorii nostri doar iau masurile si creeaza<br />
tiparul. Ca sa onorezi 200-250 de comenzi lunar este foarte greu sa lucrezi intr-un<br />
atelier", explica Dan.<br />
In prezent, Tudor Personal Tailor detine trei magazine, doua in Bucuresti (in zona<br />
Unirii si in Hotelul Hilton) si unul la Cluj Napoca. "Orase interesante sunt si Constanta<br />
si Iasi. Vectorii pe care ii urmarim in alegerea sunt numarul de cafenele, numarul de<br />
masini pretentioase si cum este centrul orasului, daca este haotic sau daca este cat de<br />
cat organizat. Daca este un centru haotic, este foarte greu sa deschizi un business<br />
premium", arata fondatorul firmei.<br />
Cum se nasc ideile de afaceri<br />
El povesteste ca ideea afacerii a venit de la un prieten, care a fost implicat la inceput in<br />
business si care avea o afacere similara la Londra.<br />
"Inainte am lucrat in turism. Am fost ghid, asa am ajuns la Londra si am vazut acest<br />
model de business. Nu a fost o decizie bazata pe un plan de afaceri. Am inceput intrun<br />
apartament langa mall-ul din Vitan. Am facut afacerea mai mult dintr-o dorinta de a-<br />
mi confirma mie ca se poate, dupa care a venit echipa, brandingul", spune Dan.<br />
Primul croitor angajat, cu o vechime de cativa zeci de ani in domeniu, i-a fost<br />
recomandat de prietenul unui prieten, iar primii clienti i-a avut sunand la numerele din<br />
agenda.<br />
"Primul showroom l-am deschis la opt luni de la infiintare, in zona Unirii. In Hilton am<br />
deschis in toamna lui 2012, iar la Cluj am deschis in iarna. Am tinut cheltuielile sub<br />
control, sa nu cream active toxice, ci premisele pentru investitii", a mai aratat Dan.<br />
Astfel, in trei ani de activitate, in plina criza financiara, Tudor Personal Tailor a vandut<br />
peste 2.000 de costume si a ajuns de la afaceri de 500.000-600.000 lei in 20<strong>10</strong> la<br />
peste 3 milioane lei anul trecut. Pentru acest an, firma prevede obtinerea unei cifre de
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
afaceri de aproximativ 6 milioane lei. "Marja de profit este undeva intre 8-15%, sunt<br />
inferioare unui sistem de productie industriala sau retailului clasic. Costurile la noi sunt<br />
produsul, resursa umana, care daca este buna, nu este ieftina si nu in ultimul rand<br />
spatiul. Spatiile noastre sunt premium", mai spune Dan.<br />
Potrivit acestuia, pretul mediu este de 800-1.000 de euro pentru un costum.<br />
"Am avut costume vandute la preturi ce depasesc 1.000 euro, depinde si de tesaturi.<br />
Un costum din gama premium de tesaturi ar putea sa ajunga si la 2.000 de euro. Eu<br />
prefer sa-i dau clientului repetitiv, ca un abonament, si sa se mai intoarca si peste trei<br />
ani", a aratat Dan.<br />
Materialele folosite sunt importate in special din Italia, iar tiparele sunt o parte<br />
cumparate, o parte modificate dupa nevoile si masurile clientului. Rata de succes este<br />
de 96 - 98%, potrivit fondatorului firmei. Tudor Personal Tailor a inceput si productia de<br />
pantofi la comanda, in colaborare cu un producator din Brasov.<br />
In ceea ce priveste competitorii, acestia sunt in principal retailerii din malluri si marcile<br />
internationale. Potrivit datelor de la Registrul Comertului, Marius Dan detine 55% din<br />
actiuni, iar Alin Copindeanu restul de 45%.<br />
Wall Street: http://www.wall-street.ro/articol/Companii/149818/businessul-de-croitorietudor-personal-tailor-la-monaco-si-in-city-of-london.html#ixzz2VpU0MzZB<br />
BetBrain Software a inchiriat 1.300 de mp in Centrul de afaceri<br />
Nouveau detinut de Tiriac<br />
BetBrain Software, companie specializata in servicii IT, s-a relocat in Centrul de afaceri<br />
Nouveau din zona Lipscani, detinut de catre omul de afaceri Ion Tiriac, unde a inchiriat<br />
o suprafata totala 1.300 mp, ptrivit Realtime, compania de consultanta imobiliara care<br />
a intermediat tranzactia.BetBrain Software are aproximativ <strong>10</strong>0 de angajati, urmand ca<br />
in urmatorul an sa se extinda cu inca 30 de angajati. In acest context, compania a
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
optat ca noua locatie sa fie in centrul orasului, la km 0. Chiar daca suprafata inchirata<br />
este mai mare decat necesarul actual, BetBrain a adoptat o strategie pe termen lung,<br />
asigurandu-si astfel spatiul necesar pentru urmatorii 2-3 ani.<br />
Spatiul ocupat de BetBrain Software se afla pe fostul spatiu inchiriat de retailerul Cora,<br />
compania care asigura servicii IT achizitionand inca 450mp ca parte a strategiei de<br />
dezvoltare pentru urmatorii trei ani. Centrul de afaceri Nouveau este acum ocupat<br />
integral, avand chiriasi precum Unicredit Tiriac Bank (financiar), Banca Transilvania<br />
(financiar), Telmap (software), EuroWeb (provider Internet firme B2B), AEGEF<br />
(constructii) sau Optaros (comert electronic).<br />
Centru de afaceri a fost livrat in martie 2002, acopera o suprafata de 7.058 mp<br />
construiti, din care 5.366 mp utili si dispune de subsol, parter si 5 etaje superioare.<br />
Tiriac Imobiliare este dezvoltator in domeniul de real estate si al constructiilor si face<br />
parte din grupul Tiriac Holdings Ltd. Principale investitii ale Grupului sunt concentrate<br />
in domeniile financiar-bancar, comert cu autovehicule, proprietati imobiliare si servicii<br />
de transport aerian. Tiriac Imobiliare si-a inceput activitatea in anul 1994, odata cu<br />
infiintarea Fergus Construct International, prima firma imobiliara a grupului Tiriac<br />
Holdings.<br />
Printre proiectele companiei se numara Centrul Tiriac din soseaua Nordului, Centrul<br />
Nouveau, Centrul Vama Postei din Calea Giulesti, magazinele Praktiker din Brasov si<br />
Targu Mures si showroom-urile auto Mitsubishi din Calea Giulesti, Land Rover-Jaguar,<br />
Daimler Chrysler si Ford Brasov.<br />
Wall Street: http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/149805/betbrain-software-ainchiriat-1-300-de-mp-in-centrul-de-afaceri-nouveau-detinut-detiriac.html#ixzz2VpUA2Xyk
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Parchetul va ancheta Omnilogic pentru proiectul e-Romania 2<br />
Guvernul va sesiza Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru<br />
cercetarea unor posibile fapte de natura penala in cheltuirea de catre Ministerul<br />
Comunicatiilor, in perioada 20<strong>10</strong>-2011, a banilor alocati din Fondul de rezerva<br />
bugetara pentru portalul de informatii "e-Romania 2".<br />
Proiectul, componenta a "Programului national e-Romania" , a avut ca obiectiv<br />
principal dezvoltarea unui portal cu informatii despre toate localitatile din Romania.<br />
Inspectorii Corpului de control al primului-ministru au idenificat nereguli in organizarea<br />
licitatiei pentru atribuirea contractului si cheltuirea fondurilor, scrie Mediafax.<br />
Din Fondul de rezerva bugetara au fost alocate 11,9 milioane lei acestui proiect,<br />
valoarea totala a contractului fiind de 49,9 milioane lei cu TVA. Conform constatarilor,<br />
atributiile de coordonare au fost delegate secretarului general al Ministerului<br />
Comunicatiilor, care nu a aprobat insa caietul de sarcini. Valoarea estimata a<br />
cotractului a fost determinata netemeinic, fara precizarea unitatilor de masura si a<br />
cantitatilor de servicii contractate, iar ofertei depuse de firma Omnilogic i-au fost<br />
acordate puncte nejustificat.<br />
Omnilogic a fost infiintata in 1992 si este unul dintre cei mai mari distribuitori IT&C de<br />
pe piata romaneasca, cu afaceri de 234,35 milioane de lei in 2011, potrivit datelor<br />
Ministerului Finantelor. Asociatii firmei sunt GT Holding GmbH Austria - 50% si Camps<br />
Bay Invest AG (Liechtenstein) - 50%.<br />
Inspectorii sustin ca din verificarile efectuate au rezultat indicii privind falisificarea unui<br />
document referitor la desfasurarea procedurii de atribuire si inlocuirea unei file din<br />
oferta declarata câstigatoare, legata de un numar de inregistrare fals pentru o nota<br />
justificativa care trebuia intocmita inainte de transmiterea anuntului de participare spre<br />
publicare in SEAP si fila din oferta privind serviciile de mentenanta, nesemnata de<br />
ofertant si fara antet.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Wall Street: http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/149771/guvernul-<br />
sesizeaza-iccj-pentru-nereguli-in-cheltuirea-banilor-la-e-romania-<br />
2.html#ixzz2VpUU5nvK<br />
Lorand Balint este noul managing director al agentiei de creatie Leo<br />
Burnett&Target<br />
Lorand Balint, un specialist cu 13 ani de experienta in publicitate si comunicare, este<br />
din luna mai managing director al agentiei de publicitate Leo Burnett & Target, parte a<br />
Leo Burnett, al doilea grup de comunicare de pe piata locala. El o inlocuieste astfel pe<br />
Roxana Dumitru care a plecat de la conducerea agentiei in toamna anului trecut si<br />
care intre timp a fondat Designers for Kids, un magazin online pentru copii.<br />
Balint va avea ca obiectiv dezvoltarea strategiei de crestere a agentiei si consolidarea<br />
businessului pe noi trenduri de comunicare.<br />
Practic, managerul se va concentra pe zona de new business, pe cresterea agentiei<br />
pe noi segmente de comunicare (atat pe plan creativ, cat si strategic) si pe<br />
coordonarea departamentelor agentiei si consolidarea relatiei cu clientii actuali.<br />
“Impreuna cu echipa, provocarea principala este sa continuam sa ne reinventam, sa<br />
raspundem noilor realitati ale pietei si nevoilor clientilor nostri” a declarat Lorand Balint.<br />
Lorand Balint si-a inceput cariera in publicitate in anul 2000 in cadrul agentiei BBDO<br />
ca strategic planner, iar din 2002 s-a alaturat Leo Burnett. In cadrul grupului fondat de<br />
fratii Ioana si pozitia de manager regional pentru comunicare in zona Balcanilor,<br />
manager de comunicare pentru zona Europei, manager de comunicare global,<br />
manager de comunicare pentru zona Africa sub-sahariana, director de comunicare la<br />
nivel de grup pentru zona Balcanilor, manager de comunicare de brand, director de<br />
comunicare global si director pentru digital. De-a lungul carierei, a colaborat cu clienti<br />
precum P&G si Elite si s-a implicat in proiecte internationale precum programul de
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
voluntariat pentru ONG-ul Iko Poran din Rio de Janeiro. Pana acum, a vizitat peste 40<br />
de tari.<br />
A absolvit Facultatea de Marketing din cadrul Academiei de Studii <strong>Economice</strong> si are un<br />
masterul in publicitate la Universitatea din Bucuresti. A studiat in cadrul mai multor<br />
universitati precum Universiteit Antwerpen, Institute of Leadership & Management UK,<br />
Universite de Montreal - HEC Montreal. Balint este profesor asociat la MBA-ul<br />
Romano-Canadian si partener al Platypus Group, o organizatie din domeniul educatiei.<br />
Leo Burnett&Target este agentia de creatie a Leo Burnett Romania, al doilea grup de<br />
comunicare din Romania, cu afaceri de de 61,2 milioane de euro in 2011. Grupul Leo<br />
Burnet este format din zece agentii: Leo Burnett & Target (creatie), Starcom Mediavest<br />
Group (media), 23 communication ideas (creatie), The Practice (relatii publice), Ileo<br />
(digital), Digital Star (digital), The Geeks (digital) si 2Parale (digital), 8team (digital),<br />
Breeze Mobile (digital).<br />
Portofoliul de clienti al celor zece companii insumeaza peste <strong>10</strong>0 de clienti locali si<br />
internationali. Grupul este condus de Ioana (CEO) si Stefan Iordache (COO), cei doi<br />
frati punand bazele acestuia in 1994 prin infiintarea agentiei Target Advertising (in<br />
prezent Leo Burnett&Target), care in 1996 s-a afiliat la reteaua Leo Burnett.<br />
Wall Street: http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/149815/lorand-balint-estenoul-managing-director-al-agentiei-de-creatie-leo-burnett-target.html#ixzz2VpUcjWEF<br />
CFR Marfă preia datoria CFR către ANAF de 127,41 milioane de lei<br />
CFR Marfă va prelua datoria de 127,41 milioane de lei pe care CFR SA o are de<br />
achitat către ANAF, iar datoriile totale ale CFR Marfă către bugetul statului, de peste<br />
1,5 miliarde de lei, vor fi transformate în acțiuni, conform proiectului de ordonanță de<br />
urgență privind reglementarea unor măsuri financiare fiscale publicată luni pe site-ul<br />
Ministerului Transporturilor. În aceste condiții, se va stinge parțial, cu suma respectivă,
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
datoria pe care CFR Marfă o are de achitat către CFR, iar ANAF îşi va încasa creanța<br />
de la CFR Marfă.<br />
Totodată, proiectul de act normativ prevede stingerea, prin conversie în acțiuni, a<br />
creanțelor principale şi accesoriilor aferente, inclusiv accesoriile aferente celor stinse<br />
cu întârziere, cuvenite bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale şi bugetelor<br />
fondurilor speciale, reprezentând impozite, taxe, contribuții şi alte venituri bugetare,<br />
precum şi orice alte creanțe administrate de ANAF, individualizate în titluri de creanță<br />
emise până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, datorate de<br />
CFR Marfă la această dată şi neachitate la data eliberării certificatului de atestare<br />
fiscală.<br />
Conversia creanțelor cuprinse în certificatul de atestare fiscală se face la valoarea<br />
nominală a acțiunilor, potrivit proiectului de ordonanță. Sumele încasate în cazul<br />
vânzării acțiunilor Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă "CFR Marfă" se<br />
virează la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetele fondurilor speciale şi la<br />
fondul de risc până la concurența sumelor stinse, actualizate cu indicele prețurilor de<br />
consum.<br />
Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, declara, la începutul lunii mai, că autoritățile<br />
române au acordurile de principiu din partea instituțiilor financiare internaționale şi a<br />
Comisiei Europene pentru ştergerea datoriilor CFR Marfă către statul român, a căror<br />
valoare este în jur de 1,5 miliarde de lei, mult mai mare decât cea a activelor societății.<br />
Şeful de la Transporturi a explicat că, după anularea datoriilor, va putea fi ridicat<br />
sechestrul asigurator al ANAF pus pe activele CFR Marfă, iar apoi o parte din acestea<br />
vor fi trecute la CFR. Din cauza veniturilor insuficiente obținute din activitatea de<br />
transport feroviar de marfă, CFR Marfă a înregistrat, la 31 decembrie 2012, o pierdere<br />
cumulată pentru perioada 2008 - 2012 în valoare de 1,55 miliarde de lei, iar pentru<br />
perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2013 pierderea înregistrată este de 89,522 milioane de
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
lei. Acumularea acestor datorii a avut loc, potrivit expunerii de motive din proiectul de<br />
ordonanță, din cauză că, începând cu trimestrul IV 2008, societatea a resimțit efectele<br />
crizei economico-financiare mondiale care a afectat România, pierzând <strong>10</strong>% din<br />
prestație şi terminând anul cu o pierdere brută de 169,4 milioane de lei. În anul 2009,<br />
prestația şi veniturile au scăzut abrupt cu circa 40% față de anul 2008, în condițiile<br />
declinului pieței de transport de marfă.<br />
Income, http://incomemagazine.ro/articole/cfr-marfa-preia-datoria-cfr-catre-anaf-de-<br />
127-41-milioane-de-lei<br />
Conducere nouă la Local American Working Group<br />
Local American Working Group (LAWG), filiala din România a organizației<br />
Pharmaceutical Research and Manufacturers of America (PhRMA), l-a numit pe<br />
Gregory Reeder, country manager Pfizer România, în funcția de președinte, începând<br />
cu luna mai 2013.<br />
Conducerea actuală a LAWG include, de asemenea, pozițiile de Vice Președinte,<br />
Almin Adzovic - Country Manager MSD și pe cea de Secretar General, Mihai<br />
Diamandopol – Country Manager Abbott Products. Reeder are peste 16 ani de<br />
experiență în marile companii farmaceutice și în activități dedicate îmbunătățirii stării<br />
de sănătate a consumatorilor, pe mai multe piețe internaționale.<br />
Local American Working Group (LAWG) a fost înființată în 20<strong>10</strong> de către companiile<br />
farmaceutice americane prezente în România, lidere în cercetare și biotehnologie, care<br />
își dedică activitatea descoperirii de noi medicamente, inovative. Asociația cuprinde <strong>10</strong><br />
companii farmaceutice multinaționale prezente pe piața românească Abbott, Amgen,<br />
AstraZeneca, Bristol Myers Squibb, Eli Lilly, GlaxoSmithKline, Johnson & Johnson,<br />
Merck Sharp & Dohme, Novartis și Pfizer.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Income, http://incomemagazine.ro/articole/conducere-noua-la-local-american-workinggroup<br />
Firma Vectra Service, patronată de omul de afaceri Marcel Butuza,<br />
intră în insolvență.<br />
Insolvența nu a fost solicitată de vreun creditor, ci chiar de către Butuza. Problemele<br />
financiare se pare că sunt date de faptul că firma are datorii foarte mari la bugetul de<br />
stat, care chiar dacă au fost eșalonate, nu pot fi acoperite, scriu jurnalistii de la<br />
Newsbv.ro. Din acest motiv, pentru a nu fi executată silit, Butuza a solicitat intrarea în<br />
insolvență, astfel blocându-se orice tentativă de recuperare a datoriilor de către stat.<br />
Marcel Butuza a devenit miliardar după ce a încheiat mai multe contracte de asfaltare<br />
cu Primaria Braşov. Cu sprijinul primarului Braşovului, George Scripcaru, omul de<br />
afaceri s-a abonat la contracte cu statul.<br />
Firma lui Marcel Butuza a efectuat mai multe lucrări mari de infrastructură, printre care<br />
centura ocolitoare a Timişoarei şi centura ocolitoare a municipiului Sibiu și parțial,<br />
centura Brașovului. De asemenea, Vectra a lucrat la un tronson de pe DN1, între<br />
Sinaia și Comarnic. Averea omului de afaceri Marcel Butuză este estimată la 130<br />
milioane de euro.<br />
Income, http://incomemagazine.ro/articole/regele-asfaltului-din-brasov-isi-baga-firmain-insolventa<br />
De ce vrea Lufthansa sa se retraga de pe aeroportul din Cluj<br />
Compania Lufthansa a amenintat ca se retrage de pe aeroportul din Cluj Napoca<br />
pentru « că actuala pistă nu mai îndeplineşte condițiile de siguranță ». Problemele<br />
legate de expropieri ce au aparut la aeroport ar putea aduce nerespectarea termenului<br />
de finalizare - 15 octombrie. Vicepremierul Liviu Dragnea a fost prezent, la sfarsitul
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
saptamanii, la Cluj pentru o intalnire cu reprezentantii autoritatilor locale pentru a<br />
debloca situatia de la Aeroportul din Cluj Napoca. Dragnea a subliniat că pista trebuie<br />
finalizată la termenul convenit deoarece, în caz contrar, aeroportul clujean ar avea o<br />
problemă. „Compania Lufthansa a acuzat deja că actuala pistă nu mai îndeplineşte<br />
condițiile de siguranță motiv pentru care se va retrage de pe aeroportul clujean. Acesta<br />
are o importanță strategică şi vrem informații corecte, în aşa fel încât să nu existe<br />
probleme. Eu sunt foarte riguros. Ce sancțiuni să aplic. Trebuie deblocată situația", a<br />
adăugat vicepremierul.<br />
Vicepreşedintele Consiliului Judetean Cluj, Ioan Oleleu, a explicat vicepremierului că<br />
procedura de expropriere este una complexă, de durată, motiv pentru care acesta este<br />
aplicată etapizat de Consiliul Județean. "Vom încerca să obținem săptămâna<br />
următoare acorduri scrise de la proprietari ca să se poată intra pe terenurile lor, iar<br />
apoi să continuăm procedurile şi oamenii să-şi primească banii. Există bani pentru<br />
suprafețele din zona de siguranță a pistei, 5,9 milioane de lei", a explicat Oleleu,<br />
potrivit Ziua de Cluj.<br />
Income, http://incomemagazine.ro/articole/de-ce-vrea-lufthansa-sa-se-retraga-de-peaeroportul-din-cluj<br />
BelRom îşi bagă în insolvență încă un mall, cel de la Focşani<br />
În ultimii ani, mai multe firme au cerut insolvența Bel Rom Şapte, prin care a fost<br />
construit parcul de retail de la Focşani de către belgienii de la BelRom, însă tribunalul<br />
a respins aceste acțiuni în instanță. Acum, firma îşi cere propria insolvență, potrivit<br />
datelor de la Tribunalul Bucureşti, cerere depusă pe data de 7 <strong>iunie</strong>. Datele de la<br />
Ministerul Fianțelor arată că Bel Rom Şapte a înregistrat în 2011 o cifră de afaceri de<br />
4,23 milioane de euro, o pierdere netă de 699.000 de euro şi acumulase datorii de 42<br />
de milioane de euro.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Anunțul vine la o lună de când BelRom cerea intrarea în insolvență a proiectului<br />
Electroputere Parc din Craiova. Focşani Retail Park a fost deschis în septembrie 2008<br />
şi are o suprafață construită de 51.588 mp, 1.252 de locuri de parcare, iar printre<br />
chiriaşi se numără Carrefour, Media Galaxy şi Bricostore. Investiția în proiect a fost de<br />
60 de milioane de euro.<br />
Tranzacție tratată în 2009, mall în insolvență în 2013<br />
Fondul de investiții sud-african NEPI a refuzat în 2009 preluarea parcului comercial din<br />
Focşani, dar şi a celui din Bacău. Tranzacția ratată de belgieni pentru cele două centre<br />
comerciale se ridica la <strong>10</strong>0 de milioane de euro. Înainte de asta, belgienii vânduseră<br />
către NEPI parcul comercial din Brăila pentru 63 de milioane de euro în 2009, an în<br />
care Armonia Brăila îşi închidea porțile.Bel Rom a mai vândut două parcuri comerciale<br />
dezvoltate în România, la Sibiu (către Argo Real Estate) şi la Tîrgu-Mureş (către grupul<br />
francez Natixis), pentru 170 de milioane de euro şi unul la Brăila pentru 63 milioane de<br />
euro.<br />
Bel Rom, lovită de insolvențe din toate părțile<br />
O altă firmă deținută de belgieni, prin care a fost cumpărat terenul fostei platforme<br />
Helitube se află în insolvență.K&S Electric Power Point SA, firma prin care a fost<br />
dezvoltat mallul Electroputere Parc din Craiova, şi-a cerut propria insolvență la<br />
Tribunalul din Brăila, pe 8 mai. Cererea de intrare în insolvență chiar din partea<br />
dezvoltatorului are ca scop protejarea de o decizie de executare silită formulată de<br />
antreprenorul general al proiectului, NM Construct.<br />
Pe 7 martie 2012, NM Construct cerea şi insolvența firmelor prin care au fost construite<br />
proiectele de la Botoşani şi Drobeta Turnu Severin, însă instanța a respins cererea<br />
constructorului în acest an.În primăvara acestui an, NEPI anunța că a înaintat o<br />
scrisoare de ofertă neangajantă către Bel Rom Zece pentru achizitionarea Severin<br />
Shopping Center şi a unui lot de teren învecinat de aproximativ 2,3 hectare în Drobeta
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Turnu Severin. Belrom a acceptat oferta NEPI care este condiționată de redactarea<br />
documentelor de tranzacție, rezultatele procesului de due diligence şi alte aprobări.<br />
Pe <strong>10</strong> mai 2012, SCA Voicu şi Filipescu cerea insolvența Bel Rom Patru, firma prin<br />
care a fost dezvoltat parcul comercial din Bacău. Instanța a respins cererea avocaților.<br />
Economica,<br />
http://www.economica.net/belrom-isi-baga-al-doilea-mall-ininsolventa_54594.html<br />
Trenduri şi statistici<br />
Trenduri şi statistici<br />
Laptele cu arome bate bauturile carbonatate: consumul se va tripla in<br />
3 ani<br />
Rata de crestere a consumului de lapte cu arome este prevazuta sa creasca mai mult<br />
de triplu fata de cea a bauturilor racoritoare carbonatate, in 2012-2015, potrivit<br />
raportului Tetra Pak “Indexul Lactatelor”.<br />
In aceasta perioada, este previzionata o crestere a bauturilor racoritoare carbonatate<br />
de 1,3%, comparativ cu un estimat de 4,1% pentru laptele cu arome. La nivel global<br />
consumul de lapte cu arome va creste intre 2012 si 2015 si va fi mai mult decat dublul<br />
consumului de lapte simplu. Laptele cu arome, al doilea cel mai consumat produs<br />
lactat lichid dupa laptele simplu, este estimat sa aiba o rata anuala compusa de<br />
crestere de 4,1% intre 2012 si 2015, crescand de la 17 miliarde de litri la 19,2 miliarde<br />
de litri<br />
Laptele simplu este estimat sa creasca cu 1,7% in aceeasi perioada de timp, de la<br />
208,5 miliarde de litri in 2012 la 219,5 miliarde de litri in 2015. Totalul cererii de<br />
produse lactate lichide este preconizat sa creasca cu 2,4% din 280,3 miliarde de litri la<br />
301,3 miliarde de litri in aceasta perioada, conform studiului Tetra Pak. “Avand in<br />
vedere faptul ca laptele simplu devine din ce in ce mai mult un bun de larg consum,<br />
laptele cu arome ofera companiilor de lactate oportunitatea de a oferi un plus de
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
valoare nu numai consumatorilor, dar si propriilor cifre de vanzari”, a declarat Dennis<br />
Jönsson, presedinte si director executiv al Tetra Pak Group.<br />
Sapte tari din topul <strong>10</strong> mondial al pietelor pentru laptele cu arome sunt tari in curs de<br />
dezvoltare, conform studiului Tetra Pak. China este cea mai mare din lume, urmata de<br />
Statele Unite ale Americii si India. Cresterea cererii pentru laptele cu arome din<br />
perioada 2009-2012 a fost in principal condusa de patru tari in curs de dezvoltare:<br />
Brazilia, China, India si Indonezia.<br />
In timp ce tarile in curs de dezvoltare ocupa 66% din consumul laptelui cu arome in<br />
2012, acesta este preconizat sa creasca la 69% pana in 2015. China, Asia de Sud,<br />
Sud-Estul Asiei reprezinta mai mult de jumatate din consumul global de laptele cu<br />
arome. De fapt, doar sase tari din Asia (China, India, Indonezia, Malaezia, Filipine si<br />
Thailanda) consuma 47% din productia globala de lapte cu arome, conform studiului<br />
Tetra Pak.<br />
In ceea ce priveste Romania, laptele cu arome are o pondere mica, reprezentand<br />
aproximativ 1% din piata laptelui simplu ambalat la nivelul anului 2012. Aceasta se<br />
datoreaza si consumului mic de lapte simplu per capita, care situeaza Romania pe<br />
ultimele locuri din Europa, cu o medie de 12 litri de persoana, de aproximativ 5 ori mai<br />
putin decat tari precum Croatia sau Slovenia, conform studiului Euromonitor.<br />
Cutiile de carton au devenit principalul tip de ambalaj pentru laptele cu arome. Astfel,<br />
in 2012, 62% din laptele cu arome “de baut” a fost ambalat in cutii de carton, pornind<br />
de la 57% in 2009. Se asteapta ca ambalajele de carton sa reprezinte 64% in 2015, cu<br />
portii care sa atinga 81% din consumul laptelui cu arome “de baut”.<br />
Wall Street: http://www.wall-street.ro/articol/Companii/149793/laptele-cu-arome-batebauturile-carbonatate-consumul-se-va-tripla-in-3-ani.html#ixzz2VpUnTHaP
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Românii au băut anul trecut mai multă bere decât apă minerală<br />
Consumul de bere a fost anul trecut de 90 litri per capita, mai mult comparativ cu cel<br />
de apă minerală îmbuteliată, care nu trece de 52 de litri per capita, arată datele ZF.<br />
Asemănarea între cele două piețe constă în faptul că pe ambele consumul este<br />
acoperit de producția internă, importurile nedepăşind 2% din volumele de bere,<br />
respectiv de apă minerale consumate. Totodată, nici la exporturi nu stăm foarte bine,<br />
brandurile româneşti neputând să ajungă cunoscute pe piețele internaționale la fel ca<br />
berile Heineken sau Becks şi apele minerale Evian şi San Pellegrino.<br />
Şi valoarea celor două piețe diferă, dacă vânzările totale de apă minerală ajung anual<br />
la 300-350 milioane de euro, cele de bere sunt de şase ori mai mari şi au fost anul<br />
trecut de 1,8 miliarde euro, potrivit datelor furnizate de Asociația Berarii României.<br />
ZF, http://www.zf.ro/companii/romanii-au-baut-anul-trecut-mai-multa-bere-decat-apaminerala-<strong>10</strong>939155<br />
Cursul BNR de luni a scăzut după ce vineri cotația euro a atins<br />
maximul începând cu octombrie 2012<br />
Cursul BNR de luni:Euro 4,5224<br />
Dolar american 3,4191<br />
Cursul de schimb a revenit aproape de 4,52 lei/euro spre jumătatea zilei, astfel că<br />
Banca Națională a României (BNR) a pubicat o referință în scădere cu 3,11 bani, la<br />
4,5224 lei/euro, după ce vineri cotația euro a atins maximul începând cu octombrie<br />
2012.<br />
În sesiunea precedentă, cursul a fost de 4,5535 lei/euro, cel mai ridicat nivel<br />
începând cu 26 octombrie 2012. Pentru dolarul american, cursul de referință a coborât<br />
la 3,4191 lei/dolar. În sesiunea de vineri, rata de schimb s-a plasat la 3,4402 lei/dolar,<br />
cel mai înalt nivel începând din 4 aprilie.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
În acelaşi timp, cursul de referință pentru francul elvețian a scăzut la 3,6508 lei/franc,<br />
după ce vineri a fost de 3,7052 lei/franc. Cursul de vineri a reprezentat maximul<br />
începând cu 20 decembrie. Ratele de schimb leu/dolar şi leu/franc elvețian sunt<br />
calculate de Banca Națională a României în funcție de paritatea leu/euro şi ratele de<br />
schimb euro/dolar şi euro/franc elvețian.<br />
La deschiderea şedinței interbancare, euro a fost cotat la 4,5250 - 4,5260 lei, uşor<br />
peste nivelul de vineri seară, când operațiunile s-au realizat la 4,5200 - 4,5220 lei/euro.<br />
Leul a încercat să se aprecize uşor, rata de schimb coborând pentru scurt timp la<br />
4,5190 - 4,5220 lei/euro. Ulterior, cotațiile au revenit pe creştere, iar în prima parte a<br />
zilei a atins un maxim de 4,5350 lei/euro. Spre jumătatea şedinței, cotațiile s-au întors<br />
aproape de 4,52 lei/euro.<br />
Moneda națională s-a depreciat semnificativ vineri, când rat de schimb a atins un<br />
maxim de 4,5820 lei/euro. Cursul a revenit pe scădere spre finalul zilei, unii dealeri<br />
considerând că BNR a intervenit indirect pentru apărarea leului. Dobânzile afişate luni<br />
dimineață de băncile comerciale pentru plasamentele pe termen de o zi se situează la<br />
3,91 - 4,41% pe an., iar randamentele pentru plasamentele cu pe termen de o<br />
săptămână au avansat la 4,38% - 4,88% pe an, de la 3,48% - 3,98% joi.<br />
ZF, http://www.zf.ro/curs-bnr/cursul-bnr-de-luni-a-scazut-dupa-ce-vineri-cotatia-euro-aatins-maximul-incepand-cu-octombrie-2012-<strong>10</strong>948727<br />
Deficitul comercial a scăzut în primele patru luni la 1,67 miliarde euro<br />
Deficitul comercial a scăzut în primele patru luni, față de aceeaşi perioadă a anului<br />
trecut, cu 4,2 miliarde lei (971,3 milioane euro), la 7,31 miliarde lei (1,67 miliarde euro),<br />
exporturile având un ritm de creştere mai mare decât cel al importurilor, potrivit datelor<br />
anunțate luni de INS. Exporturile FOB au totalizat 68,79 miliarde lei (15,66 miliarde<br />
euro), iar importurile CIF au fost de 76,11 miliarde lei (17,33 miliarde euro).
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
"Comparativ cu perioada 1.I-30.IV 2012, exporturile au crescut cu 8,1% la valori<br />
exprimate în lei (7,2% la valori exprimate in euro), iar importurile au crescut cu 1,3% la<br />
valori exprimate în lei (0,5% la valori exprimate in euro)", se arată înttr-un comunicat al<br />
Institutului Național de Statistică (INS). Valoarea schimburilor intracomunitare de<br />
bunuri în perioada analizată a fost de 48,57 miliarde lei (11,08 miliarde euro) la<br />
expedieri şi de 58,53 miliarde lei (13,35 miliarde euro) la introduceri, reprezentând<br />
70,7% din total exporturi şi 77% din total importuri.<br />
Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri a atins 20,22 miliarde lei (4,58<br />
miliarde euro) la exporturi şi de 17,58 miliade lei (3,98 miliarde euro) la importuri,<br />
reprezentând 29,3% din total exporturi şi 23% din total importuri. În luna aprilie<br />
exporturile FOB au însumat 17,94 miliarde lei (4,08 miliarde euro), iar importurile CIF<br />
20,55 miliarde lei (4,68 miliarde euro).<br />
Comparativ cu aprilie 2012, exporturile au crescut cu 15,9% la valori exprimate în lei<br />
(15,5% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 5,3% la valori<br />
exprimate în lei (5% în euro). Față de martie exporturile au urcat cu 2,1% la valori<br />
exprimate in lei (2% în euro), iar importurile cu 2,5% atât la valori exprimate în lei cât şi<br />
la valori exprimate în euro. Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) a fost astfel în<br />
aprilie de 2,61 miliarde lei (599,4 milioane euro), mai mic cu 1,42 miliarde lei (323,7<br />
milioane euro) decât cel înregistrat în aprilie 2012.<br />
ZF, http://www.zf.ro/companii/deficitul-comercial-a-scazut-in-primele-patru-luni-la-1-67-<br />
miliarde-euro-<strong>10</strong>947430<br />
Astăzi demarează programul „Rabla“<br />
Peste 330 de centre Remat la nivel național pot primi începând cu această săptămână<br />
spre casare automobile în cadrul programului „Rabla“ din acest an, potrivit datelor<br />
Administrației Fondului pentru Mediu, care a demarat şi procedura de distribuire a
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
tichetelor. Repartizarea tichetelor valorice nu va fi egală în fiecare județ. În Ghidul de<br />
finanțare a programului de stimulare a înnoirii parcului auto național este prevăzut că<br />
în prima etapă vor fi distribuite maximum 25% din numărul total de tichete, în funcție<br />
de numă-rul maşinilor mai vechi de <strong>10</strong> ani din parcurile auto județene, conform<br />
statisticilor realizate de Direcția Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a<br />
Vehiculelor. De asemenea, distribuirea acestora se face în mod egal între punctele de<br />
lucru aparținând colectorilor validați din județul respectiv.<br />
Pe de altă parte, AFM nu a publicat până la sfârşitul săptămânii trecute lista finală a<br />
dealerilor auto acceptați în cadrul programului din acest an. Printre cei respinşi şi aflați<br />
în procedura de contestații fiind companii precum Porsche Inter Auto, divizia de retail a<br />
Porsche Holding pe piața locală, care prin cele patru centre din Capitală şi cel de la<br />
Timişoara comercializează mărcile VW, Skoda, Seat, Audi, Porsche, Lamborghini şi<br />
Bentley, dar şi dealerul Dacia Auto Cobălcescu, Colina Motors – dealer Ford şi<br />
Hyundai din Capitală sau RMB Casa Auto Timişoara (Ford, Hyundai, Mitsubishi,<br />
Mercedes-Benz) şi parte din rețeaua Țiriac Auto.<br />
În acest an se va utiliza un singur tichet valoric pentru achiziționarea unui autovehicul<br />
nou, față de trei tichete câte se utilizau în anii anteriori, iar valoarea acestuia este de<br />
6.500 de lei, față de 3.800 lei cât valora în 2012. Cumularea eco-tichetului cu tichetul<br />
Rabla este posibilă în cazul achiziționării unui autovehicul electric.<br />
Pentru stimularea achiziționării autovehiculelor cât mai prietenoase cu mediul se<br />
oferă posibilitatea acordării, pe lângă prima de casare, a unui eco-bonus în valoare de<br />
500 de lei la achiziționarea unui autovehicul nou încadrat în norma de poluare Euro 6;<br />
achiziționarea unui autovehicul nou, al cărui motor generează o cantitate de emisii ce<br />
CO2 mai mică de <strong>10</strong>0g/km; achiziționarea unui autovehicul nou, cu sistem de<br />
propulsie hibrid.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
La achiziționarea unui autovehicul de acest tip, se poate acorda, pe lângă prima de<br />
casare, o reducere în cuantum de maximum 1.000 lei, rezultată prin cumulul a cel mult<br />
două eco-bonusuri. Termenul în care proprietarul unui autovehicul obține certificatele<br />
de distrugere, de radiere şi tichetul va fi de maxim <strong>10</strong> zile. în termen de cel mult 45 de<br />
zile, cei care doresc să-şi achiziționeze un autovehicul şi dețin un tichet valoric, îl pot<br />
depune la producătorul/dealerul auto acceptat în program, fără a depăşi termenul de<br />
20 noiembrie 2013.<br />
Termenul de valabilitate a notei de înscriere pentru achiziționarea unui autovehicul<br />
nou de la un producător/dealer validat este de cel mult 90 de zile lucrătoare de la<br />
emitere, fără a se depăşi însă data de 20 noiembrie 2013.<br />
ZF, http://www.zf.ro/zf-24/astazi-demareaza-programul-rabla-<strong>10</strong>946057<br />
Peste <strong>10</strong>0 ha din Bucureşti sunt blocate de proiectele a <strong>10</strong> malluri.<br />
Care ar putea fi totuşi construite?<br />
Investitorii străini au plătit în ultimii şase-şapte ani peste 400 mil. euro pe terenuri<br />
pentru dezvoltarea a zece noi centre comerciale în Capitală, dar în prezent piața nu<br />
poate absorbi toate aceste investiții. Bucureştiul are în prezent peste 15 malluri şi<br />
parcuri comerciale în majoritatea cartierelor importante ale oraşului, dar în perioada<br />
2006-2007 planurile investitorilor erau mult mai ambițioase: peste 400 mil. euro au<br />
plătit jucătorii străini din imobiliare pentru <strong>10</strong>0 de hectare de teren pe care ar trebui<br />
realizate noi centre comerciale, dar puține au şanse de reuşită, potrivit unei analize a<br />
ZF.<br />
O serie de proiecte par deja a fi „îngropate“: proiectul din Colentina pe care belgienii<br />
de la BelRom doreau să îl dezvolte pe platforma Helitube a intrat în insolvență, în timp<br />
ce israelienii de la GTC au anunțat recent că terenul pe care doreau să ridice mallul<br />
Galleria din Pipera a devenit neconstruibil după ce a fost încadrat ca zonă verde.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Totodată, prin amploarea investiției necesare şi proximitatea față de mallul AFI Palace<br />
Cotroceni, şi proiectul Dâmbovița Center de la Casa Radio (Eroilor) este blocat pentru<br />
viitorul apropiat şi nici cipriotul Panico Panayi nu are în prezent toate ingredientele să<br />
dezvolte mallul Colosseum din Chitila, unde deține un teren de 60 de hectare pe care a<br />
realizat deocamdată magazine pentru Carrefour şi Leroy Merlin.<br />
ZF, http://www.zf.ro/zf-24/peste-<strong>10</strong>0-ha-din-bucuresti-sunt-blocate-de-proiectele-a-<strong>10</strong>-<br />
malluri-care-ar-putea-fi-totusi-construite-<strong>10</strong>945831<br />
Şantierele de autostrăzi din vestul României au strâns întârzieri de 4<br />
ani. Cine este responsabil?<br />
Cei aproape 160 de kilometri de autostrăzi aflați în construcție pe Coridorul IV<br />
paneuropean vor acumula întârzieri totale de 46 de luni, adică aproape 4 ani, în<br />
contextul în care termenul inițial de finalizare, prima ju-mătate a acestui an, a fost<br />
prelungit, până în vară sau chiar în iarnă, arată o analiză a ZF.<br />
Multe dintre tronsoanele de autostrăzi care se află în prezent în construcție pe<br />
Coridorul IV paneuropean, între Nădlac şi Sibiu, aveau ca termen de finalizare luna<br />
aprilie a acestui an, însă data la care vor fi deschise circulației a fost decalată cu cel<br />
puțin câteva luni, în condițiile în care stadiul lor fizic de execuție nu depăşeşte 55-70%,<br />
potrivit informațiilor furnizate de Compania Națională de Autostrăzi şi Drumuri<br />
Naționale din România (CNADNR). Întrebarea care se pune în acest context este: cine<br />
este responsabil pentru amânarea datei la care se deschide circulația? Se vor plăti<br />
penalități pentru aceste întârzieri?<br />
„Antreprenorii care nu vor finaliza lucrările în termenele stabilite (după acordarea<br />
extensiilor de timp la care sunt îndreptățiți) vor fi penalizați conform prevederilor<br />
contractuale, penalitățile fiind de 0,1% din valoarea de contract acceptată pentru<br />
fiecare zi de întârziere, pentru toate contractele de lucrări aflate în execuție“, spune
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
CNADNR, într-un răspuns semnat de directorul general interimar Mircea Pop. Cu alte<br />
cuvinte, amânarea termenelor de deschidere a acestor tronsoane de autostrăzi a fost<br />
convenită de constructori şi de CNADNR, fără însă ca firmele de construcții implicate<br />
să aibă de plătit penalități. De altfel, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură<br />
Dan Şova, care are în subordine autostrăzile, spunea recent pentru ZF că vina pentru<br />
întârzierile în finalizarea tronsoanelor de autostrăzi nu aparține constructorilor, ci<br />
CNADNR, care nu ar fi făcut la timp exproprierile şi nici nu ar fi eliberat aliniamentele.<br />
Totodată, Şova spunea că la finalul lunii mai va avea un raport complet cu privire la<br />
tronsoanele de autostrăzi care se află în construcție, însă până acum nu a fost dat<br />
publicității niciun document în acest sens.<br />
ZF, http://www.zf.ro/business-construct/santierele-de-autostrazi-din-vestul-romaniei-austrans-intarzieri-de-4-ani-cine-este-responsabil-<strong>10</strong>922499<br />
Clădiri de birouri de trei ori mai scumpe în Bucureşti față de provincie<br />
Imobilele de birouri scoase la vânzare în Bucureşti au prețuri cuprinse între 1.<strong>10</strong>0 de<br />
euro/mp şi 3.800 de euro/mp, în timp ce în marile oraşe de provincie minimul este de<br />
400 de euro, iar maximul ajunge la 1.250 de euro/mp, potrivit datelor spatiicomerciale.<br />
ro. Spatiicomerciale.ro, platforma de promovare a anunțurilor imobiliare cu destinație<br />
comercială lansată de Imobiliare.ro, reuneşte 14.000 de astfel de anunțuri, iar în baza<br />
acestora reprezentanții portalului au realizat un clasament al celor mai scumpe imobile<br />
de birouri scoase la vânzare în Capitală, dar şi în oraşele secundare.<br />
Astfel, în Bucureşti, primul loc în top este ocupat de o clădire de birouri situată în<br />
zona Ghencea, cu un preț cerut de 12,58 de milioane de euro (1.143 euro/mp). În<br />
Cluj-Napoca, zona Iris, o clădire de 2.600 de metri pătrați poate fi achiziționată cu 2,38<br />
de milioane de euro (915 euro/mp). În Timişoara, zona Simion Bărnuțiu, un imobil
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
office de 2.800 de metri pătrați are un preț cerut de 1,8 milioane de euro (642<br />
euro/mp).<br />
ZF, http://www.zf.ro/companii/cladiri-de-birouri-de-trei-ori-mai-scumpe-in-bucurestifata-de-provincie-<strong>10</strong>931741<br />
Bijutierii acuză ANPC că a promovat falsuri şi că vrea monopol de stat<br />
în acest domeniu<br />
Mai multe organizații patronale din domeniul bijuteriilor acuză Autoritatea Națională<br />
pentru Protecția Consumatorilor că sprijină traficanții de aur falsificat, prin certificarea<br />
bijuteriilor umplute cu zinc şi cupru ca fiind din aur, dar şi că vrea să introducă monopol<br />
de stat în domeniu. Confederația Națională a Operatorilor de Metale şi Pietre Prețioase<br />
- Diamond Gold, Federația Metalelor şi Pietrelor Prețioase şi Semiprețioase - Diamond<br />
Gold şi Patronatul Bijutierilor din România solicită neaprobarea unui proiect de act<br />
normativ pentru modificarea OUG 190/2000 privind regimul metalelor prețioase în<br />
România, care se află deja în Camera Deputaților.<br />
Avocatul bijutierilor, Otilia Sava, a declarat, într-o conferință de presă, că potrivit actului<br />
normativ în vigoare, marcarea bijuteriilor se face de către operatori sau de către ANPC<br />
pentru certificare.<br />
Ambele mărci au aceeaşi greutate, marca operatorilor se numeşte marcă de<br />
responsabilitate, iar cea pe care o pune ANPC este marcă de certificare. Problema<br />
este că nu este aceeaşi greutate în volumul celor care aplică această marcă, a<br />
precizat Otilia Sava."Din cei 7.000 de operatori cât sunt pe piață, 700 sunt cei care<br />
marchează cu marca de responsabilitate, restul de 90 la sută marchează ANPC cu<br />
marca de certificare. Dacă ANPC marchează 90 la sută din piață înseamnă că automat<br />
este responsabil de toată piața de care se plânge în prezent. De fapt, ANPC-ul este
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
singurul responsabil de piața subterană care există şi care marchează 90 la sută. Păi<br />
dacă marchezi 90 la sută înseamnă că 90 la sută este problema ta", a mai spus Sava.<br />
Ea a mai spus că deşi Curtea de Apel a obligat ANPC să-şi respecte dreptul de a<br />
organiza concursul anual prin care operatorii pot să-şi aplice marca de<br />
responsabilitate, acest lucru nu s-a mai respectat din 2007.<br />
"Să nu credeți că acest examen nu s-a mai organizat întâmplător, pentru că<br />
neorganizând, nu dai dreptul operatorilor să-şi marcheze propriile produse pe care le<br />
fac. Dacă nu dai dreptul operatorilor să-şi aplice marca cu propriul panson, în care au<br />
investit mii de euro, înseamnă că îl obligi să vină către ANPC, îl obligi să facă drumul şi<br />
să asigure transporturi de valori şi, practic, obligi consumatorul să cumpere un produs<br />
mai scump. Aceasta se întâmplă şi acum, consumatorii nu sunt protejați, dimpotrivă.<br />
Aparent, în prezent, piața subterană este principalul motiv pentru care ANPC vrea să<br />
schimbe legea. Dar este vorba de o piață subterană pe care a creat-o şi a îngrăşat-o",<br />
a mai explicat avocatul.<br />
Otilia Sava a mai spus că adoptarea proiectului de act normativ şi introducerea mărcii<br />
de stat vor duce la pierderea celor <strong>10</strong>0.000 de locuri de muncă din domeniu.<br />
"De ce ar vrea ANPC, care marchează 90 la sută din piață, să marcheze <strong>10</strong>0 la sută<br />
din piață? Pentru că vrea să lovească în operatorii care marchează cu marca de<br />
responsabilitate şi care reprezintă <strong>10</strong> la sută. Însă vorbim de marii producători de pe<br />
piața de pietre şi bijuterii de metale prețioase. Vorbim despre marii exportatori ai<br />
acestei țări, care mențin această breaslă în viață. Atunci, dacă ANPC introduce<br />
marcarea cu marca de stat, cum credeți că o va face? Marcând în continuare în cele<br />
21 de centre, unde are un singur om, cel mult doi? Nu au logistică, nu au personal<br />
calificat", a mai spus reprezentanta patronatelor din domeniu.<br />
Avocatul a adăugat că ANPC ar urma să aducă în acest lanț o firmă privată.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
"Aici intervin băieții deştepți din piața metalelor prețioase, pentru că, deşi nu are<br />
dreptul să deroge marcarea cu marca de stat, legea interzice clar prin articolul 2, la<br />
articolul 14 alineatul d, undeva la sfârşit, avem un articol-cheie care spune că ANPC va<br />
deroga marcarea cu marcă de stat către o firmă privată. De ce ar veni o firmă privată<br />
să marcheze cu marcă de stat? Mai mult decât atât, ANPC spunea, într-o emisiune<br />
televizată, că această firmă este o firmă ungurească. Este vorba despre o firmă care<br />
va căpuşa întreaga ramură şi care va distruge breasla celor 700 care marchează cu<br />
marcă de responsabilitate", a mai spus Sava.<br />
Ea a explicat că dacă în prezent un client se adresează unui operator pentru a<br />
comanda o bijuterie, acesta poate să pansoneze bijuteria şi în acelaşi timp poate<br />
certifica că acel client va purta o bijuterie conformă.<br />
"Dacă ANPC va reuşi să impună acest proiect, veți veni la mine, veți lansa o<br />
comandă, iar eu va trebui să plec cu sacoşa de bijuterii la ANPC sau la firma privată<br />
din Ungaria ca să marchez. Asta înseamnă timp, costuri, transport şi costul de<br />
corupție, de care nu se vorbeşte. Sunt lucruri care se întâmplă în teritoriu şi pe care<br />
ANPC le ştie, dar niciodată nu le spune. Cu costurile acestea se va distruge breasla<br />
operatorilor", a mai spus avocatul.Reprezentanții patronatelor au acuzat ANPC şi de<br />
faptul că a promovat falsuri în piața bijuteriilor.<br />
Karl Heinz, de la Patronatul Bijutierilor din România, a dat ca exemplu un medalion de<br />
opt grame, prezentat clienților ca fiind integral din aur, deşi doar rama obiectului era<br />
din acest metal prețios, interiorul fiind din argint.<br />
Mediafax, http://www.mediafax.ro/economic/bijutierii-acuza-anpc-ca-a-promovatfalsuri-si-ca-vrea-monopol-de-stat-in-acest-domeniu-<strong>10</strong>950046
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
INS: Volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 8,8%, în aprilie<br />
Volumul lucrărilor de construcții a crescut, în aprilie, ca serie brută cu 8,8%, față de<br />
luna martie 2013, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare şi de<br />
sezonalitate a scăzut cu 3,7%, a anunțat, luni, Institutul Național de Statistică.<br />
Față de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul lucrărilor de construcții a<br />
scăzut ca serie brută cu 9,4%, iar ca serie ajustată, în funcție de numărul de zile<br />
lucrătoare şi de sezonalitate, cu <strong>10</strong>,1%. În perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2013,<br />
comparativ cu perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2012, volumul lucrărilor de construcții a<br />
scăzut atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcție de numărul de zile<br />
lucrătoare şi de sezonalitate cu 6,0%, respectiv cu 6,6%. Lucrările de întreținere şi<br />
reparații curente au crescut cu 29,5%, lucrările de reparații capitale cu 6,6% şi lucrările<br />
de construcții noi cu 2,5%.<br />
Pe obiecte de construcții, au avut loc creşteri la clădirile nerezidențiale cu 21%, la<br />
clădirile rezidențiale cu 9,7% şi la construcțiile inginereşti cu 3,8%. Volumul lucrărilor<br />
de construcții, ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare şi de<br />
sezonalitate, a înregistrat o scădere cu 3,7 %, în luna aprilie 2013, comparativ cu luna<br />
martie 2013. Pe elemente de structură, s-au înregistrat scăderi la lucrările de reparații<br />
capitale şi la lucrările de construcții noi cu 15,1%, respectiv cu 6,9%. Lucrările de<br />
întreținere şi reparații curente au crescut, de asemenea, cu 11%.<br />
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/201972-INS-<br />
Volumul-lucrarilor-de-constructii-a-crescut-cu-88-in-aprilie-serie-bruta.html
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Finanțe - Bănci<br />
Finanțe – Bănci<br />
Groupama aduce sef pe IMM-uri un manager cu 14 experienta in<br />
asigurari<br />
Groupama Asigurari, aflata pe locul patru in clasamentul asigurarilor generale din<br />
Romania pe primul trimestru, a numit-o in functia de director IMM si Corporate in cadrul<br />
companiei pe Dana Baciu, care dispune de o experienta de peste 14 ani in domeniul<br />
asigurarilor. Noul manager "va coordona dezvoltarea si implementarea planurilor<br />
adresate clientilor IMM siorporate. In acelasi timp, va monitoriza realizarea obiectivelor<br />
si masurilor propuse pentru cresterea performantei. Mai mult, din noua pozitie, va<br />
participa activ la dezvoltarea si implemetarea uniforma a celor mai bune practici de<br />
relationare si gestiune a clientilor din aria coordonata", potrivit unui comunicat al<br />
Groupama.<br />
De asemenea, potrivit lui Francois Coste, director general Groupama Asigurari, una<br />
din cele mai importate directii strategice pentru companiei este legata de "dezvoltarea<br />
accelerata pe segmentele IMM si Corporate, acestea reprezentand unul din motoarele<br />
de crestere profitabila. Seria de actiuni a debutat la inceputul anului cu lansarea<br />
produsului Asigurarea Afacerilor Mici si Mijlocii".<br />
Dana Baciu are o experienta de peste 14 ani in domeniul asigurarilor, in pozitii de top<br />
management atat in segmentul corporate cat si in segmentul retail. In perioada 1999-<br />
2013 a ocupat posturile de Corporate Solutions and Credit Life Profit Center Manager,<br />
Accident and Health Profit Center Manager si Group Underwriter and Administrator in<br />
cadrul Alico Asigurari Romania SA (MetLife), fiind responsabila de dezvoltarea afacerii<br />
si implementarea strategiei de vanzari pe liniile de business coordonate.<br />
Wall Street: http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/149797/groupama-immmanager-asigurari.html#ixzz2VpVNAjmJ
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Eximbank ajunge la o retea de 15 agentii<br />
Eximbank, banca de stat dedicata finantarii exportatorilor si intreprinderilor mici si<br />
mijlocii, continua procesul de extindere a retelei teritoriale prin deschiderea a inca doua<br />
agentii la Pitesti si Ploiesti, numarul acestora ajungand la 15.”Cele doua unitati vor<br />
deservi zone care, datorita dinamicii de dezvoltare inregistrate si diversitatii activitatilor<br />
economice desfasurate de firmele locale, impun o prezenta mult mai consistenta din<br />
partea EximBank. Pe de o parte, avem Argesul, care ocupa locul sase la nivel national<br />
din punctul de vedere al fortei economice, iar, pe de alta parte, Prahova are prin<br />
traditie o vocatie economica industriala”, a declarat Traian Halalai, presedintele<br />
EximBank.<br />
Inaugurarea acestor doua unitati vine dupa ce, luna trecuta, banca a deschis o<br />
agentie la Galati.”Ca si in cazul Galatiului, pentru Pitesti si Ploiesti am decis sa<br />
mergem tot pe modelul agentiilor cu un numar mic de angajati (maximum trei) fara<br />
servicii de back office, care sa recurga la metode de vanzare directa, la sediul<br />
companiilor. Tintim intreaga comunitate de afaceri locala si de aceea ne vom adresa<br />
oricarui tip de societate comerciala, fie ca este IMM sau companie mare, este<br />
exportatoare sau se adreseaza numai pietei interne. Avem in vedere continuarea<br />
procesului de eficientizare a reprezentarii teritoriale si ne propunem ca in cel mai scurt<br />
timp sa devina operationale inca doua noi unitati EximBank”, a mai spus Traian<br />
Halalai.<br />
Agentiile de la Pitesti si Ploiesti se alatura astfel celor 13 unitati teritoriale pe care<br />
EximBank le are in Bucuresti, Bacau, Brasov, Buzau, Cluj, Constanta, Craiova, Deva,<br />
Galati, Iasi, Oradea, Timisoara si Sibiu.<br />
Wall Street: http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/149840/eximbank-ajunge-lao-retea-de-15-agentii.html#ixzz2VpVPniKd
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Valentin Ionescu intra in echipa de consilieri a prim-vicepresedintelui<br />
ASF<br />
Valentin Ionescu (foto), fostul director al Bursei de la Bucuresti si fost membru in CAul<br />
Bursei din Sibiu, va lucra in cadrul Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF),<br />
unde urmeaza sa faca parte din echipa de consilieri a prim-vicepresedintelui Daniel<br />
Daianu, potrivit unor surse din piata.<br />
Ionescu, 41 de ani, a condus Bursa de Valori Bucuresti din toamna anului 20<strong>10</strong> pana<br />
la sfarsitul lui 2011. El a mai fost membru in Consiliul de Administratie al SIF Moldova<br />
pana in primavara acestui an, pierzand la limita un loc board-ul celui mai popular SIF<br />
din piata.<br />
De asemenea, saptamana trecuta Valentin Ionescu si-a dat demisia din CA-ul Bursei<br />
din Sibiu.Vineri, Guvernul a decis ca membrii ASF sa fie renumiti in functie de catre<br />
Parlament, astfel incat sefii autoritatii sa aiba cel putin zece ani de experienta in piata.<br />
Este insa putin probabil ca Daniel Daianu sa isi piarda pozitia de prim-vicepresedinte<br />
avand in vedere ca experienta acestuia in piata financiara depaseste minimul impus de<br />
Guvern. Valentin Ionescu lucreaza pe piata de capital din 1995, unde a activat ca<br />
broker si director de operatiuni in cadrul unor companii precum Wood, Euro Invest sau<br />
BCR - Erste.<br />
Wall Street: http://www.wall-street.ro/articol/Piete-de-capital/149827/valentin-ionescuintra-in-echipa-de-consilieri-a-prim-vicepresedintelui-asf.html#ixzz2VpVSLXHQ<br />
Lazea (BNR): Cota unica, un mare minus din punct de vedere<br />
macroeconomic<br />
Cota unica a avut efecte benefice din punct de vedere microeconomic, dar<br />
macroeconomic a fost un mare minus, cel putin pentru ca a fost o masura prociclica, a<br />
declarat luni economistul-sef al Bancii Nationale a Romaniei, Valentin Lazea, cu prilejul
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
unei dezbateri despre capitalismul romanesc. "Cred ca una din erorile fundamentale<br />
ale elitelor romanesti in tot parcursul istoriei moderne a fost ideea ca soarta celor multi<br />
si nevoiasi este irelevanta pentru dezvoltarea economica. Cu alte cuvinte ca se poate<br />
dezvolta Romania chiar daca talpa tarii o duce prost. Ce vedem in capitalismul<br />
romanesc post 1989 nu aduce nimic nou sub soare.<br />
Faptul ca inegalitatea a crescut asa cum se arata in lucrare si ca, in 2009, coeficientul<br />
Gini a ajuns la 30,6%, o cifra inca nu extrem de mare, dar mult mai mare decat a<br />
Slovaciei, Sloveniei sau a altor tari din zona nu vine decat sa ilustreze acest lucru", a<br />
declarat Valentin Lazea, precizand ca vorbeste in nume personal.<br />
El a exemplificat acest dispret sau dezinteres al elitelor pentru "talpa tarii" prin patru<br />
politici care nu au tinut cont deloc dupa 1990 de ceea ce intampla pentru "talpa tarii".<br />
"Un prim exemplu eliminarea repartitiilor obligatorii la tara a profesorilor si medicilor.<br />
Era clar din secunda doi ca daca nu faci o anumita forma de a trimite la tara profesori<br />
si medici, tara in 20-30 de ani se va depopula, ma refer la provincia, satul romanesc,<br />
lucru pe care il vedem si care nu ar trebui sa mire pe nimeni", a spus Valentin Lazea.<br />
Al doilea exemplu oferit de Lazea este cel al pensiilor ocupationale, sistem care<br />
prinsese avant la sfarsitul anilor 90, prin care o serie de categorii profesionale au dorit<br />
sa isi faca sistemul lor de pensii, "necontribuind la oala comuna". Potrivit sursei citate,<br />
acum s-a mai domolit aceasta moda, "dar nu denota decat acelasi dispret, dezinteres<br />
fata de soarta comuna".<br />
"Al treilea exemplu este taxarea cu cota unica, care desi fara doar si poate<br />
microeconomic a fost un plus, impozitarea cu cota unica a servit intreprinderilor, din<br />
punct de vedere macroeconomic a fost un mare minus, cel putin pentru ca a fost o<br />
masura prociclica si a adagat gaz pe foc in perioada in care economia si asa era in<br />
fierbere si de ce sa nu o spunem si social a fost un mare minus. Daca punem in<br />
balanta plusul microeconomic cu minusurile macroeconomic si minusul social obtinem
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
un minus", a spus Lazea. Al patrulea exemplu oferit de acesta este cel al neglijarii<br />
dezvoltarii cailor ferate, economistul-sef al bancii centrale declarand ca populatia nu<br />
mai calatoreste cu trenul si atunci 95% din resurse se duc catre autostrazi si 5% duc<br />
spre CFR. Valentin Lazea a declarat de asemenea ca si "talpa tarii" a fost la randul sau<br />
interesata de rente atunci cand s-a putut.<br />
"Dar si talpa tarii cauta rente si raspunsul politicilor la aceasta nepasare a fost prin<br />
politici populiste si va dau trei exemple. Pretul scazut al utilitatilor, al energiei electrice<br />
si gazelor pentru toata lumea, si pentru cei care isi pot permite sa plateasca si<br />
pentru...deci salvam saracii cu un pret mic la gaze pentru toata lumea. Reduce cu ceva<br />
decalajul dintre bogati si saraci aceasta politica? Cu o politica populista nu am rezolvat<br />
problema, ba chiar am o risipa de resurse", a declarat Lazea. Romania a adoptat cota<br />
unica de impozitare de 16% in 2005.<br />
Business24, http://www.business24.ro/valentin-lazea/economist-sef-bnr/lazea-bnrcota-unica-un-mare-minus-din-punct-de-vedere-macroeconomic-1529929<br />
Catalin Cretu, Visa: Pentru cardurile contactless inca lucram la masa<br />
critica<br />
Visa Europa a lansat in urma cu doi ani pe piata locala cardurile contactless, care<br />
permit efectuarea de plati la comercianti fara a se mai introduce codul PIN. Romania<br />
inca nu a ajuns la o masa critica, dar pana la sfarsitul acestui an vor exista 8.000 de<br />
terminale la nivelul pietei, potrivit directorului Visa Romania.<br />
"Doi ani inseamna foarte mult atunci cand e vorba de progres tehnologic, si ne<br />
asteptam ca anul 2013 sa marcheze un moment de referinta in evolutia cardurilor<br />
contactless si in Romania. Ne aflam in plin proces de certificari pe zona contactless,<br />
unde exista deja 4 banci emitente si 4 acceptatori si ne bucura ca si alte banci vor<br />
finaliza in acest an proiectele pentru acest tip de plati, a declarat pentru Business24
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
directorul general al Visa Europe pentru Romania. "Unele banci vor incepe sa<br />
elibereze automat carduri contactless atat la emiterea de noi carduri cat si la reemitere,<br />
astfel incat estimam ca in urmatorii doi ani vom atinge o masa critica de carduri<br />
contactless in piata", a spus oficialul companiei.<br />
Acesta a estimat ca un numar de aproximativ 8.000 de magazine vor accepta plati<br />
contactless pana la sfarsitul acestui an. Tehnologia contactless permite efectuarea de<br />
tranzactii rapide (mai putin de o secunda) si ofera un sentiment de comoditate si<br />
siguranta clientilor, spune directorul Visa.<br />
Noua tehnologie este potrivita in locurile cu trafic intens si frecventa mare a<br />
tranzactiilor, cum ar fi in supermarket-uri, fast-food-uri, farmacii, benzinarii, cafenele<br />
sau in mijloacele de transport in comun. In Romania, printre retailerii care au<br />
implementat posibilitatea platii de tip contactless se numara Carrefour, Real, HelpNet,<br />
Sensiblu, Inmedio, Dristor Kebap sau IKEA.<br />
Marea Britanie a inregistrat cele mai bune rezultate in ceea ce priveste tehnologia<br />
contactless, avand 26,9 milioane de carduri contactless in circulatie.<br />
Interesul fata de cardurile contactless este crescut si in Polonia, unde exista 8,6<br />
milioane de astfel de carduri si 116.000 de terminale de acceptare. In Polonia se<br />
realizeaza lunar <strong>10</strong> milioane de tranzactii contactless si se cheltuiesc 57 de milioane<br />
de euro prin intermediul cardurilor si telefoanelor mobile cu tehnologie contactless.<br />
Catalin Cretu spune ca dezvoltarea pietei de plati prin intermediul cardurilor<br />
contactless va duce la aparitia pe piata locala si a platilor de la distanta prin intermediul<br />
telefonului mobil.<br />
De exemplu, in acest moment exista aplicatii pe telefonul mobil prin care, in momentul<br />
comandarii unui taxi, poti alege sa platesti direct prin intermediul aplicatiei, cu cardul,<br />
nu numai costul cursei, ci si bacsisul, daca este cazul. "Este normal ca unele<br />
persoane sa fie usor reticiente la inceput fata de acest tip de plati, la fel s-a intamplat si
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
in alte tari, dar acest segment va evolua extrem de rapid, intrucat avantajele sunt<br />
incontestabile, a afirmat Catalin Cretu.<br />
"Ne propunem impreuna cu bancile membre din Romania sa introducem primele plati<br />
la comercianti cu telefonul mobil in cel mult un an", declara pentru Business24, in luna<br />
decembrie a anului trecut, Catalin Cretu. Platile bazate pe tehnologia NFC se<br />
realizeaza prin intermediul terminalelor contactless, deja instalate de 3 banci din<br />
Romania la comerciantii din piata. Totusi, in prezent exista doar 3.000 de terminale<br />
care suporta tehnologia NFC in Romania, in conditiile in care numarul POS-urilor<br />
depaseste 120.000 de terminale.<br />
Business24, http://www.business24.ro/banci/stiri-banci/exclusiv-catalin-cretu-visapentru-cardurile-contactless-inca-lucram-la-masa-critica-1529906<br />
Dobânzile overnight au crescut<br />
Dobânzile pe termen foarte scurt au urcat, vineri, față de şedința de tranzacționare<br />
precedentă. Banca Națională a României (BNR) a afişat, în prima parte a zilei, un nivel<br />
mediu al dobânzii la depozitele atrase pentru o zi (ROBID) de 4,17% pe an, față de<br />
3,35% în şedința de joi, iar dobânda la depozitele overnight plasate (ROBOR) a ajuns<br />
la 4,67% pe an, de la 3,85% în şedința precedentă.<br />
Bursa, http://www.bursa.ro/banci-asigurari/piata-monetara-dobanzile-overnight-aucrescut-208043&articol=208043.html<br />
Afacerile BCR pe segmentul de factoring au crescut cu 45%<br />
Banca Comerciala Romana a avut o crestere de 45 la suta pe operatiunile de<br />
factoring, in 2012, fata de 2011, a declarat, sambata, directorul Tranzactii Bancare<br />
BCR, Lubor Prochazka, intr-un seminar financiar-bancar, la Mamaia, scrie Agerpres.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
”Piata de factoring din Romania a crescut cu 12 la suta, in 2012, fata de 2011, iar<br />
afacerile BCR pe sectorul de factoring au crescut cu 45 la suta anul trecut”, a spus<br />
Prochazka. Factoringul este un mod de finantare pe termen scurt, in general, a<br />
exporturilor de marfuri de larg consum, conform caruia o banca, sau grupuri<br />
intermediare se obliga, pe baza unui contract, sa preia, in schimbul unui comision toate<br />
creantele exportatorului, inclusiv riscul neincasarii la termen a creantelor.<br />
”Vad pentru Europa de est un mare potential de crestere pe acest segment de afaceri.<br />
Suntem increzatori ca industria va creste si impreuna cu ceilalti jucatori din piata vom<br />
ajuta la cresterea economica. In vestul Europei, factoringul are o rata importanta de<br />
penetrare. In Anglia reprezinta 12 la suta, iar in Franta si Spania, <strong>10</strong> la suta, pe total<br />
business bancar”, a aratat reprezentantul BCR.<br />
Lubor Prochazka a explicat ca, in Romania, BCR are activitati pe sectorul de factoring,<br />
in special in domeniul de retail, dar si in sectorul productiei industriale. ”In general nu<br />
excludem nici o industrie. Avem sectoare unde suntem mai implicati, cum sunt cele ale<br />
marilor retaileri, al companiilor de constructii, sectorul infrastructurii si real estate”, a<br />
explicat Prochazka.<br />
Pe de alta parte, Ioana Gheorghiade, director adjunct Sector Public si Finantarea<br />
Infrastructurii BCR, a aratat ca banca a cofinantat proiecte in valoare de peste 1,08<br />
miliarde lei, in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala. Dintr-un total de<br />
aproximativ 3.000 de solicitari, BCR a cofinantat peste 1.000 de proiecte. Gheorghiade<br />
a facut o prezentare a impactului pe care il are un mediu economic dificil asupra<br />
activitatii bancare si a aratat ca “sectorul bancar s-a confruntat cu patru ani de<br />
dificultati generate de un mediu economic in schimbare pentru companii si cu un nivel<br />
scazut al competitivitatii”.<br />
Finantistii, http://www.finantistii.ro/banci/afacerile-bcr-pe-segmentul-de-factoring-aucrescut-cu-45-78864
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Cate credite noi acorda bancile: desi soldul scade continuu, volumul<br />
de noi imprumuturi se mentine la jumatate fata de nivelul de dinaintea<br />
crizei<br />
Volumul de noi credite de consum acordate de banci populatiei in primele luni ale<br />
acestui an este in crestere fata de aceeasi perioada din 2012, desi soldul total al<br />
imprumuturilor scade permanent, odata ce vechile credite acordate in perioada de<br />
euforie dinaintea crizei ajung la scadenta, apreciaza bancherii.<br />
Productia de noi credite poate fi apreciata ca fiind chiar semnificativa, raportata la noile<br />
conditii economice, asigurand bancilor care au facut o ajustare optima a retelei de<br />
unitati suficient business pentru a putea face profit, apreciaza Sorin Mititelu (foto),<br />
director segmente retail la BCR. El spune ca in prima parte a acestui an creditarea<br />
este in crestere fata de 2012, la fel ca atragerea de depozite.<br />
„Bancile acorda un volum semnificativ de noi credite, in special de consum,<br />
asigurandu-le un business consistent pentru aceasta perioada si permitandu-le sa<br />
obtina profit, mai ales ca acum calitatea creditelor este mult mai buna datorita aplicarii<br />
mai multor filtre de risc”, spune Mititelu.El precizeaza ca aproximativ 15% din soldul<br />
total al creditelor de consum ajunge natural la scandenta in fiecare an, in conditiile in<br />
care aproximativ 80% din volumul total al acestui tip de imprumuturi au fost acordate,<br />
inainte de criza din 2008, pe o perioada medie de <strong>10</strong> ani.<br />
Care este valoarea creditelor noi acordate acum, comparativ cu ceea ce se intampla<br />
inaintea crizei<br />
Soldul creditelor de consum in lei acordate de banci populatiei era de 31,7 miliarde lei<br />
la finalul lunii aprilie, in scadere cu 1 miliard de lei fata de aceeasi luna a anului<br />
precedent, cand era de 32,7 miliarde. Daca presupunem ca 15% din volumul acestor<br />
credite au ajuns la scadenta pe parcursul anului precedent, rezulta ca soldul ar fi
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
trebuit sa scada cu aproape 5 miliarde de lei, la 27,8 miliarde de lei.Diferenta pana la<br />
31,7 miliarde, adica aproape 4 miliarde de lei, reprezinta practic volumul de noi credite<br />
de consum in lei acordate de banci clientilor de-a lungul ultimului an. Ceea ce<br />
inseamna ca lunar bancile acorda credite de consum in lei de aproximativ 330 milioane<br />
de lei.<br />
Comparand cu ceea ce se intampla in anii dinaintea crizei, vedem ca in periada aprilie<br />
2007-aprilie 2008, soldul creditelor de consum in lei acordate de banci populatiei a<br />
avansat cu 9,7 miliarde lei, la 33,8 miliarde lei. Ceea ce inseamna ca in prezent bancile<br />
acorda mai putin de jumatate din volumul de credite de la nivelul anilor dinaintea crizei.<br />
Dar care ar fi ajustarea ideala pentru o banca in privinta numarului optim de clienti,<br />
astfel inca sa fie profitabila tinand cont de volumele de credite care se acorda in<br />
prezent?<br />
Bancherul, http://bancherul.ro/cate-credite-noi-acorda-bancile-desi-soldul-scadecontinuu,-volumul-de-noi-imprumuturi-se-mentine-la-jumatate-fata-de-nivelul-dedinaintea-crizei--11343<br />
CEC Bank şi-a majorat capitalul cu 32,5 milioane lei, prin capitalizarea<br />
profitului din 2012<br />
CEC Bank şi-a majorat capitalul social cu 32,5 milioane lei, la 1,124 miliarde lei, prin<br />
capitalizarea profitului obținut anul trecut, a anunțat banca. "Majorarea capitalului<br />
social al CEC Bank este necesară atât în contextul concurențial actual, cât şi prin<br />
prisma proiectelor viitoare de dezvoltare ale băncii", a declarat, într-un comunicat,<br />
Radu Grațian Ghețea, preşedintele CEC Bank.<br />
În urma acestei operațiuni, capitalul social al CEC Bank, subscris şi vărsat integral, a<br />
ajuns la 1,124 miliarde lei, împărțit în 11.244.433 acțiuni nominative, cu o valoare<br />
nominală de <strong>10</strong>0 lei/acțiune. CEC Bank a avut anul trecut un profit de 37 milioane lei,
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
mai mic decât cel obținut în 2011, de 67,4 milioane lei. Activele băncii au înregistrat<br />
anul trecut o creştere de 8,5% față de 2011, la 26,9 miliarde lei, pe fondul unui avans<br />
al depozitelor cu <strong>10</strong>,2%, la 19,4 miliarde lei. CEC Bank avea la finele anului trecut<br />
6.548 salariați, 1.128 de unități operative, 1.076 de ATM-uri şi 984.000 de carduri<br />
active.<br />
ZF, http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/cec-bank-si-a-majorat-capitalul-cu-32-5-<br />
milioane-lei-prin-capitalizarea-profitului-din-2012-<strong>10</strong>947433<br />
Deprecierea cu 5% a leului pune presiune pe prețuri şi pe rate<br />
Prețurile exprimate în euro ale maşinilor sau abona-mentelor de telefonie mobilă au<br />
făcut ca românii să resimtă mai dur deprecierea din ultima săptămână a monedelor<br />
est-europene decât vecinii polonezi sau unguri, care plătesc aceste bunuri şi servicii în<br />
zloți şi respectiv forinți. Afişarea prețurilor în euro, precum şi vânzările de credite în<br />
valută au devenit o practică generalizată în condițiile în care existau aşteptări ca<br />
România să adopte rapid moneda europeană, dar acum că acest obiectiv a devenit<br />
unul pe termen lung se pune întrebarea în ce măsură această situație mai trebuie<br />
tolerată şi ce soluții există pentru normalizare.<br />
„Această situație anormală este menținută pentru că deocamdată cursul de schimb s-<br />
a dovedit o pârghie de control al inflației mai bună decât politica monetară. Cred că<br />
nivelul cursului de schimb ar trebui dictat de dinamica economiei“, afirmă analistul<br />
financiar Radu Crăciun. BNR s-a arătat întotdeauna preocupată de nivelul cursului de<br />
schimb, dealerii suspectând intervenții pentru sprijinirea leului de fiecare dată când au<br />
existat presiuni de depreciere. Euro a fost cotat vineri la 4,5535 lei, cel mai ridicat nivel<br />
din ultima jumătate de an. Leul a pierdut 5% din valoare în numai şase zile, peste<br />
deprecierea de circa trei procente înregistrată de zlotul polonez şi forintul maghiar.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
ZF, http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/deprecierea-cu-5-a-leului-pune-presiune-pepreturi-si-pe-rate-<strong>10</strong>946169<br />
Allianz-Tiriac isi va reduce activele imobiliare pentru randamente<br />
investitionale maxime<br />
Allianz-Tiriac intentioneaza sa isi reduca expunerea pe active imobiliare in vederea<br />
maximizarii randamentele investitionale si alinierii la viitoarele cerinte europene privind<br />
adecvarea capitalurilor proprii, un prim pas fiind scoaterea la vanzare a unui imobil din<br />
Brasov cu aproape 9 milioane euro.<br />
"Compania a scos la vanzare un imobil in Brasov, la un pret de 8,95 milioane de euro,<br />
si va continua sa isi reduca expunerea pe active imobiliare pentru a se alinia la<br />
cerintele Solvency II. Una dintre aceste directii se refera strict la optimizarea structurii<br />
activelor corporale, in concordanta cu nevoile concrete de spatii necesare derularii<br />
activitatilor de asigurari ale companiei, inclusiv prin reducerea detinerilor de spatii<br />
destinate utilizarii de catre terti", se arata intr-un raspuns al Allianz-Tiriac Asigurari<br />
remis la solicitarea Mediafax.<br />
Solvency II, care ar putea intra in vigoare de la 1 ianuarie 2014, reprezinta un set de<br />
directive europene care va modifica fundamental mai multe aspecte ale legislatiei<br />
europene din domeniul asigurarilor in privinta solvabilitatii. Cea mai importanta<br />
caracteristica a Solvency II este aceea ca cerintele de capital pentru fiecare asigurator<br />
vor fi stabilite in functie de profilul sau de risc.<br />
Solvency II se va aplica tuturor companiilor de asigurari si reasigurari cu un volum<br />
anual de prime de peste 5 milioane de euro sau cu rezerve tehnice de peste 25<br />
milioane de euro. Cu o suprafata totala de 9.036 metri patrati si un regim de inaltime<br />
de P+M+6 E, imobilul din Brasov are un grad de ocupare de peste 90%, spatiile fiind
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
inchiriate aproape in totalitate unor companii multinationale, ce ofera garantii in privinta<br />
ocuparii pe termen mediu si lung.<br />
"In acest context, motivele care stau in spatele intentiei de vanzare a imobilului din<br />
Brasov sunt de natura strategica. Astfel, pe de o parte, conform strategiei investitionale<br />
a Allianz-Tiriac, exista directii clare de actiune care vizeaza optimizarea structurii<br />
activelor companiei, in vederea maximizarii randamentelor investitionale, in conditiile in<br />
care este cunoscut faptul ca din postura de asigurator Allianz-Tiriac are in administrare<br />
un volum relevant de active", se arata in raspunsul companiei. Pe de alta parte, potrivit<br />
asiguratorului, reducerea expunerii pe active imobiliare este o directie prin care Allianz-<br />
Tiriac isi pregateste din timp alinierea la cerintele Solvency II.<br />
Business24, http://www.business24.ro/allianz/investitii/allianz-tiriac-isi-va-reduceactivele-imobiliare-pentru-randamente-investitionale-maxime-1529943<br />
Bursă<br />
Bursă<br />
Statul nu gaseste brokeri pentru listarea Aeroportului din Timisoara<br />
Ministerul Transporturilor nu a primit oferte de la brokeri pentru lisarea la bursa<br />
Aeroportului Traian Vuia din Timisoara nici la a doua licitatie, organizata la patru luni<br />
de la prima incercare din acest an de a gasi un intermediar, scrie Mediafax.<br />
Termenul de depunere a ofertelor a expirat luni, <strong>10</strong> <strong>iunie</strong>, la ora 12:00. Lipsa de interes<br />
brokerilor este explicabila prin valoarea mica a ofertei, avand in vedere ca pachetul de<br />
actiuni scos la vanzare este de doar 5%. In plus, cheltuielile aferente pregatirii si<br />
derularii operatiunii sunt suportate de intermediar, astfel ca este posibil ca acestea sa<br />
fie mai mari decat incasarile brokerului.<br />
Raportat la valoarea actiunilor detinute de Fondul Proprietatea, oferta la Aeroportul<br />
Traian Vuia ar fi de aproximativ 1,6 milioane lei. Ministerul Transporturilor a mai<br />
incercat sa selecteze intermediari pentru listarea aeroportului si in luna februarie, cand
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
a organizat o licitatie pentru alegerea intermediarilor si pentru Administratia Porturilor<br />
Maritime si aeroportul din Constanta. Atunci statul a primit oferta doar pentru<br />
intermedierea listarii Administratiei Porturilor Maritime, din partea casei de brokeraj<br />
Swiss Capital.<br />
Listarea Administratiei Porturilor Maritime era cea mai mare dintre cele trei oferte pe<br />
care statul intentiona sa le deruleze pentru vanzarea a cate 5% din actiuni. Raportat la<br />
valoarea actiunilor detinute de Fondul Proprietatea, la acea data oferta la Administratia<br />
Portutilor Maritime era estimata la circa 17 milioane lei.<br />
Ministerul Transporturilor a reluat in luna ianuarie procedurile pentru listarea la Bursa<br />
de Valori Bucuresti (BVB) a cate 5% din actiunile detinute la opt companii din<br />
portofoliu, operatiune inghetata la jumatatea anului 20<strong>10</strong> din cauza crizei financiare.<br />
Primele proceduri de listare au fost incepute in 2007, cu intentia sa fie finalizate pana<br />
la finele anului 2008, si au fost parcursi o cativa pasi privind intocmirea si aprobarea de<br />
catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a prospectelor preliminare de oferta si<br />
analiza interesului investitorilor. Guvernul a decis, insa, in <strong>iunie</strong> 20<strong>10</strong> ca procedurile sa<br />
fie inghetate pana la sfarsitul anului 2012, apreciind ca valoarea actiunilor care ar fi<br />
urmat sa fie tranzactionate poate fi redusa de criza financiara. Ministerul<br />
Transporturilor detine 80% din actiunile Aeroportului Traian Vuia, iar Fondul<br />
Proprietatea are diferenta de 20%.<br />
Wall Street: http://www.wall-street.ro/articol/Piete-de-capital/149820/niciun-broker-nueste-interesat-de-ipo-ul-de-1-6-mil-lei-de-la-aeroportul-timisoara.html#ixzz2VpVtj7L4
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Bursa este mai mică decât pare: o treime din tranzacțiile de anul<br />
acesta s-au făcut pe piața „deals“, adică în afara pieței<br />
Tranzacțiile de pe segmentul de piață „deals“ al Bursei de Valori Bucureşti (BVB) s-au<br />
ridicat de la începutul anului la 1,25 mld. lei (285 mil. euro), reprezentând 33% din<br />
valoarea totală a tranzacțiilor cu acțiuni de pe bursă, de 3,72 mld. lei (850 mil. euro).<br />
Tranzacțiile de tip deal, cunoscute şi ca tranzacții negociate, se realizează pe un<br />
segment separat al Bursei de Valori Bucureşti. În general, înainte de încheierea unei<br />
astfel de tranzacții, cumpărătorul şi vânzătorul stabilesc dinainte termenii tranzacției<br />
(numărul de acțiuni şi prețul). Prețul poate fi diferit de cel la care acțiunile se<br />
tranzacționează pe piața principală (regular), putând varia cu 15% (în plus sau minus)<br />
față de referință (adică față de prețul de închidere din şedința precedentă).<br />
Din excepții (până în 20<strong>10</strong> tranzacțiile deal erau una sau două pe săptămână), aceste<br />
tranzacții au ajuns regulă, în fiecare zi realizându-se în medie cinci astfel de tranzacții.<br />
Brokerii spun că numărul tot mai mare de tranzacții deal arată lipsa de lichiditate a<br />
bursei de la Bucureşti, unde investitorii mari găsesc cu greu contrapartidă pentru<br />
vânzarea sau cumpărarea unor pachete semnificative de acțiuni.<br />
ZF, http://www.zf.ro/zf-24/bursa-este-mai-mica-decat-pare-o-treime-din-tranzactiile-deanul-acesta-s-au-facut-pe-piata-deals-adica-in-afara-pietei-<strong>10</strong>945620<br />
Investitorii aşteaptă creşteri susținute pe extern ca să reintre la<br />
cumpărare<br />
Bursa de la Bucureşti a încheiat şedința în scădere foarte uşoară, cu doar 0,1%, într-o<br />
piață unde cei mai mulți investitori au preferat să nu tranzacționeze, iar transferurile cu<br />
acțiunile Erste şi Fondul Proprietatea au asigurat trei sferturi din rulajul de 17 milioane<br />
lei. „Pe piața locală in-vestitorii care au fost entuziaşti în ultimele săptămâni au mai<br />
marcat din profituri şi adoptă ca de obicei o atitu-dine de aşteptare, iar când vor vedea
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
din nou o evoluție susținută pe pie-țele internaționale, vor reveni în piață. Momentan,<br />
vedem din când în când unii mari investitori de portofoliu de pe bursa locală care<br />
achiziționează pachete în companiile mari, iar în lipsa acestora volumele<br />
tranzacționate scad drastic“, a declarat şeful departamentului de tranzacționare la<br />
Alpha Finance Gabriel Necula.<br />
Spre finalul şedinței de la Bucureşti bursele europene au înregistrat o creş-tere<br />
semnificativă, indicele DAX urcând cu 1,9%, în timp ce indicele francez CAC 40 a<br />
cunoscut un avans de 1,5%. Revenirea pieței de la Bucureşti a fost în linie cu mişcarea<br />
înregistrată de bursele externe după publicarea unor date despre piața muncii din<br />
SUA. La închiderea pieței principale, indicele general al pieței de la Bucureşti BET-C s-<br />
a plasat cu 0,1% sub nivelul de joi. Astfel, corecția din ultimele trei şedințe a ajuns la<br />
1,64%. Indicele BET-C este astfel cu 0,94% sub nivelul din luna mai şi, totodată, cu<br />
4,13% peste cel de la finele anului trecut.<br />
Indicele BET-FI, al acțiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprie-tatea, a<br />
crescut nesemnificativ, cu 0,1%. „Având în vedere perioada de vară, cred că volumele<br />
tranzacționate nu vor fi ridicate şi vom vedea probabil o perioadă de stabilizare a<br />
prețurilor într-un interval de variație nu foarte amplu. Desigur, în funcție de deciziile<br />
oficialilor Fed şi ai Băncii Centrale Europene, dar şi de indicatorii macroeconomici<br />
înre-gistrați în țările dezvoltate, piețele pot reacționa mai violent şi putem ieşi din tiparul<br />
clasic al acestei perioade. În această perioadă soarta piețelor de acțiuni depinde de<br />
lichiditățile pe care băncile centrale sunt dispuse să le folosească în continuare pentru<br />
stimularea ritmului de creştere economică“, a afirmat brokerul.<br />
Acțiunile Erste şi titlurile FP au fost cele mai lichide din piață, cu operațiuni de 7 mil. lei<br />
şi respectiv 5,5 mil. lei. Market-makerii pentru acțiunile Erste au ținut cotația acestor<br />
titluri la un nivel apropiat de cel de la Viena, astfel că prețul a stagnat la <strong>10</strong>9 lei (24,11<br />
euro). Pe piața de la Viena, cotația titlurilor Erste a crescut cu 1,84%, la 24,09 euro.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Acțiunile Fondului Proprietatea au scăzut cu 1,24%, la 0,635 lei, şi au atins cel mai<br />
redus nivel din 15 mai. Pe piața RASDAQ, investitorii au transferat acțiuni de 990.000<br />
de lei, valoare cu 20% peste rulajul de joi, de 826.000 de lei.<br />
ZF, http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/investitorii-asteapta-cresteri-sustinute-peextern-ca-sa-reintre-la-cumparare-<strong>10</strong>945628<br />
Cele mai puternice companii din România listate la bursă<br />
Lichiditățile cumulate ale celor 70 de companii de pe bursă (exceptând băncile) erau<br />
la finalul lunii martie puțin peste 4 mld. lei (923 mil. euro). Din această sumă,<br />
companiile au de plătit dividende de 3 mld. lei (682 mil. euro). OMV Petrom (SNP),<br />
Fondul Proprietatea (FP) şi Trans-gaz Mediaş (TGN) sunt companiile care aveau cele<br />
mai mari rezerve de cash la finalul lunii martie, deținând împreună 2,37 mld. lei. Cele<br />
cinci SIF-uri mai aveau 480 mil. lei.<br />
O bună parte din aceste lichidități va merge la acționari sub formă de dividende, iar<br />
restul va fi utilizat pentru investiții. Lichiditățile de care dispun companiile listate<br />
reprezintă un indicator important pentru investitori, care arată soliditatea businessului<br />
şi capacitatea companiei de a produce numerar.<br />
„Deținerea unor rezerve de lichiditate poate fi un argument pozitiv pentru o companie,<br />
însă nivelul acestora trebuie să se încadreze într-un anumit interval, astfel încât<br />
societatea să îşi desfăşoare activitatea în condiții optime şi să folosească aceste<br />
resurse pentru dezvoltarea ulterioară“, susține Bogdan Gheorghe, analist la firma de<br />
brokeraj Tradeville. Petrom şi Transgaz, companii care activează în sectorul energetic,<br />
au o capacitate ridicată de generare de numerar, fiind printre puținele companii listate<br />
care au derulat în ultimii ani investiții mari şi au plătit dividende substanțiale<br />
acționarilor. Fondul Proprietatea şi SIF-urile sunt companii de investiții financiare, astfel<br />
că pot face rost de lichidități oricând prin vânzarea de participații din portofoliu.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Dintre celelalte companii, printre cele mai mari lichidități le au companiile<br />
farmaceutice (Zentiva, Biofarm, Ropharma şi Farmaceutica Remedia Deva). Cele mai<br />
mari lichidiăți raportate la capitalizare le au VAE Apcarom Buzău (APC) şi Casa de<br />
Bucovina (BCM), la care numerarul din conturi reprezintă peste 90% din capitalizare.<br />
Totuşi, la fel de important ca nivelul lichidităților este modul în care companiile<br />
valorifică aceşti bani.<br />
„În cazul în care rezervele nu sunt folosite în proiecte care să aducă o valoare<br />
suplimentară societății, deținerea unor lichidități semnificative nu oferă un argument<br />
suplimentar pentru atractivitatea titlurilor“, a declarat Bogdan Gheorghe, analist la firma<br />
de brokeraj Tradeville. O companie care dispune de mult cash poate derula investiții<br />
care se vor vedea în rezultatele pe termen lung sau poate distribui dividende, care<br />
sporesc atractivitatea acțiunilor pe termen scurt. O astfel de companie poate rezista<br />
mai bine la şocurile de pe piețele financiare, deoarece numerarul poate fi folosit pentru<br />
finanțarea operațiunilor în perioadele când creditarea se restrânge puternic.<br />
În schimb, companiile care nu au cash se pot confrunta cu probleme şi pot fi nevoite<br />
să se împrumute pentru a-şi achita obligațiile curente (facturi de la furnizori, salarii). În<br />
momentul în care nu mai au cash şi nici nu se mai pot îm-prumuta, companiile intră în<br />
insolvență, cum s-a întâmplat anul acesta cu Oltchim (OLT) şi COS Târgovişte (COS).<br />
Pentru a avea o imagine cât mai bună asupra lichidității unei companii, investitorii<br />
trebuie să se uite nu doar la lichidi-tăți, ci şi la evoluția creanțelor companiei, a<br />
stocurilor şi a datoriilor pe termen scurt. O companie poate avea la un mo-ment dat<br />
lichidități reduse, dar creanțe mari de încasat. Dacă termenul de încasare a creanțelor<br />
se lungeşte, atunci pot apărea probleme. De asemenea, dacă datoriile curente sunt<br />
foarte mari, atunci o mare parte a lichidităților ar putea merge către plata datoriilor. Un<br />
nivel ridicat al lichidităților nu este o garanție a sănătății companiei.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
„Poate cel mai popular indicator privind lichiditatea unei companii (capacitatea de a<br />
acoperi datoriile curente cu active lichide) este testul acid (acid-test ratio)“, spune<br />
Bogdan Gheorghe. Această rată se calculează împărțind suma crean-țelor, lichidităților<br />
şi investițiilor pe termen scurt la valoarea datoriilor curente. Un raport subunitar poate<br />
indica pro-bleme de lichiditate. Pe de altă parte, nici atunci când compania stă cu<br />
sume mari în conturi pentru perioade lungi nu este în avantajul investitorilor. De<br />
exemplu, producătorul de profiluri din aluminiu Alumil (ALU) şi producătorul de<br />
medicamente Biofarm (BIO) stau din 2008 cu sume mari în conturi, în timp ce acțiunile<br />
au avut evoluții modeste pe bursă în ultimii ani.<br />
„În piețele internaționale, companiile care dețin rezerve importante de cash obişnuiesc<br />
să îşi recompenseze acționarii prin distribuirea de dividende sau răscumpărarea de<br />
acțiuni, asta în cazul în care managementul nu plănuieşte dezvoltarea societății sau<br />
achiziționarea unor proiecte noi“, a precizat analistul Tradeville.<br />
Pe piețele de capital dezvoltate, investitorii urmăresc cu mare atenție rezervele de<br />
lichidități ale companiilor listate. În ultimii ani, aceste rezerve au crescut puternic,<br />
deoarece companiile s-au abținut de la investiții din cauza mediului economic incert, iar<br />
în cazul companiilor americane, din cauză că o mare parte a lichidităților sunt offshore,<br />
iar costurile de repatriere sunt ridicate.<br />
În acest context, unii investitori au început să ceară companiilor să facă ceva cu aceşti<br />
bani pentru a creşte valoarea acțiunilor pe bursă. Unul dintre cele mai mediatizate<br />
cazuri în presa financiară occidentală este lupta lui David Ein-horn, unul dintre cei mai<br />
cunoscuți manageri de fonduri de hedging, cu Apple, compania cu cele mai mari<br />
rezerve de lichidități din lume, care avea 137 mld. dolari în conturi la finalul anului<br />
trecut. Einhorn i-a cerut conducerii Apple să plătească dividende mai mari pentru a<br />
susține prețul acțiunilor, care au scăzut cu 36% față de maximele din septembrie 2012.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Şi pe piața locală au început să apară astfel de solicitări din partea investitorilor, în<br />
special la SIF-uri, unde investitorii s-au luptat în ultimii ani să obțină dividende mai<br />
mari. Unele SIF-uri au vândut active şi au plătit dividende mari acțio-narilor, dar au<br />
rămas fără bani de investiții, iar asta a condus la scăderea activelor. Şi la producătorul<br />
de medicamente Zentiva (SCD), acționarii minoritari au cerut dividende mai mari, în<br />
condițiile în care compania dispune încă de rezerve de cash semnificative pe care le<br />
foloseşte pentru creditarea acționarului ma-joritar, grupul francez Sanofi. Cererea<br />
acționarilor a fost respinsă.<br />
ZF, http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/cele-mai-puternice-companii-din-romanialistate-la-bursa-<strong>10</strong>922804<br />
Energie<br />
Energie<br />
A fost publicată ordonanța care modifică schema de sprijin pentru<br />
energie verde. Care sunt noile prevederi?<br />
La finalul săptămânii trecute a fost publicată în Monitorul Oficial ordonanța de urgență<br />
prin care se modifică Legea 220/2008 prin care se stabileşte schema de sprijin pentru<br />
energia verde. Potrivit documentului, nu mai primeşte certificate verzi energia produsă<br />
în centrale fotovoltaice situate pe terenuri care, la data intrării în vigoare a<br />
documentului, erau în circuitul agricol. Totodată, cantitățile livrate suplimentar de<br />
producătorii de energie verde față de notificările transmise către Transelectrica nu vor<br />
mai primi certificate verzi.<br />
Începând cu 1 iulie ar trebui să se amâne temporar acordarea unui număr de<br />
certificate verzi pentru fiecare megawatt-oră produs şi livrat de producătorii de energie<br />
electrică din surse regenerabile după cum urmează: un certificat verde pentru<br />
centralele hidroelectrice noi, cu puteri instalate de cel mult <strong>10</strong> MW, un certificat verde<br />
pentru centralele eoliene, două certificate verzi pentru centralele electrice solare.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Recuperarea certificatelor verzi amânate se va face începând cu 01.04.2017 pentru<br />
hidrocentrale şi proiecte solare, respectiv începând cu 01.01.2018 pentru eoliene.î,<br />
eşalonat până la cel mult 31 decembrie 2020. Practic, în loc de a primi deodată două<br />
certificate verzi, investitorul într-o centrală eoliană ar urma să primească doar unu, pe<br />
celălalt urmând să-l recupereze din 2018. La solare, investitorii ar urma să primească<br />
4 certificate verzi în loc de 6, celelalte două urmând să fie recuperate din 2017.<br />
În total, prin această ordonanță se amână acordarea unor subvenții în valoare de 1-<br />
1,5 miliarde de euro, potrivit calculelor ZF, sume care ar trebui recuperate de investitori<br />
din 2017. Furnizorii de energie electrică sunt obligați să achiziționeze trimestrial<br />
numărul de certificate verzi necesare, aceste costuri urmând să fie reflectate separat în<br />
facturile plătite de consumatori.<br />
Totodată, se exceptează de la aplicarea prevederilor legii un procent din cantitatea<br />
de energie electrică livrată consumatorilor finali. Condițiile de calificare pentru<br />
mecanismul de exceptare, precum şi cantitatea exceptată vor fi aprobate prin hotărâre<br />
de Guvern şi fac obiectul unei reglementări ANRE separate.<br />
Inițial, în proiectul supus dezbaterii publice consumatorii cu un consum anual mai<br />
mare de 150.000 de MWh urmau să plătească certificate verzi numai pentru 50% din<br />
energia achiziționată.<br />
Tranzacționarea certificatelor verzi se va face numai pe OPCOM, bursa de energie.<br />
Producătorii de energie verde vor fi monitorizați semestrial, ANRE urmând să publice<br />
în termen de 90 de zile de la finalizarea perioadei de monitorizare un raport. Dacă în<br />
raport concluziile arată că este vorba de o supracompensare, atunci ANRE va propune<br />
Guvernului în termen de 30 de zile de la publicarea raportului măsuri pentru reducerea<br />
numărului de certifucate verzi.<br />
ANRE va acredita doar acele investiții care se înscriu în țintele stabilite pentru fiecare<br />
an calendaristic prin hotărâre de Guvern pe baza datelor actualizate din Planul național
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
de acțiune în domeniul energiei regenerabile (PNAER). Dacă se ating cotele, ANRE<br />
sistează acreditarea.<br />
Modificările intră în vigoare de la 1 iulie.<br />
ZF, http://www.zf.ro/zf-24/a-fost-publicata-ordonanta-care-modifica-schema-de-sprijinpentru-energie-verde-care-sunt-noile-prevederi-<strong>10</strong>948689<br />
Legea Energiei, publicata fara prevederea care proteja marii<br />
consumatori<br />
Ordonanta de urgenta privind sprijinul pentru energia regenerabila a fost publicata in<br />
Monitorul Oficial fara prevederea din proiectul de act normativ prin care marii<br />
consumatori de electricitate erau scutiti de plata a 50% din certificatele verzi, acestia<br />
urmand sa fie exceptati doar dupa avizul CE. Proiectul de OUG care a modificat legea<br />
energiilor regenerabile prevedea ca marii consumatori, cu un consum anual mai mare<br />
de 150.000 MWh, urmau sa plateasca certificate verzi pentru 50% din energia<br />
achizitionata.<br />
In forma finala a OUG, aceasta prevedere este inlocuita insa cu cea prin care un<br />
procent din energia livrata consumatorilor finali este exceptata de la prevederile legale.<br />
"Se excepteaza de la prevederile prezentei legi un procent din cantitatea de energie<br />
electrica livrata consumatorilor finali, cu respectarea reglementarilor europene<br />
incidente. Conditiile de calificare pentru mecanismul de exceptare, precum si<br />
cantitatea exceptata, conditionata de aplicarea programelor anuale de crestere a<br />
eficientei energetice, vor fi aprobate prin hotarare a Guvernului si fac obiectul unei<br />
reglementari a ANRE separate, dupa notificarea la Comisia Europeana si obtinerea<br />
unei decizii pozitive din partea acesteia", se arata in ordonanta aprobata in sedinta de<br />
Guvern din 4 <strong>iunie</strong>.<br />
Marii consumatori, in dificultate
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Mari consumatori de energie, precum Alro Slatina si ArcelorMittal Galati, s-au plans de<br />
mai multe ori autoritatilor de pretul mare pe care trebuie sa il plateasca pentru a sprijini<br />
energia regenerabila.<br />
Energia produsa din surse regenerabile este sprijinita de Guvern prin schema<br />
certificatelor verzi. Fiecare producator primeste gratuit de la Transelectrica un anumit<br />
numar de certificate verzi pentru energia pe care o produce si o livreaza in retea.<br />
Mai departe, producatorii vand aceste certificate verzi catre furnizori, care sunt obligati<br />
prin lege sa le cumpere, scopul fiind ca o anumita parte din consumul final de energie<br />
sa fie asigurata de sursele regenerabile. Furnizorii isi recupereaza costurile cu achizitia<br />
certificatelor verzi prin includerea in tarife a acestor cheltuieli. In prezent, energia<br />
regenerabila acopera aproximativ 8% din consumul final. Investitiile derulate in<br />
constructia de unitati de productie a energiei verzi depasesc 3 miliarde de euro, fiind<br />
realizate in principal de companii private.<br />
Business24, http://www.business24.ro/energie/certificate-verzi/legea-energieipublicata-fara-prevederea-care-proteja-marii-consumatori-1529924<br />
Verbund: Nu mai putem să dăm jos turbinele făcute, dar am putea<br />
renunța la proiecte noi de circa <strong>10</strong>0 mil. €<br />
Verbund, cea mai mare companie energetică din Austria - cu un business de peste 3<br />
mld. euro, spune că nu va merge mai departe cu investiții de aproape <strong>10</strong>0 mil. euro în<br />
extinderea proiectului eolian de la Casimcea (Tulcea) dacă schema de sprijin va fi<br />
modificată în sensul aprobat săptămâna trecută de guvern. Austriecii deja au pariat<br />
380 mil. euro pe proiecte eoliene în România, fiind prea târziu la acest moment pentru<br />
a se mai retrage şi din aceste investiții.<br />
„Le-am făcut. Ce mai putem să mai facem acum? Să le dăm jos?“, spune Harald<br />
Wechselberger, director executiv al Alpha Wind şi CAS Regenerabile, companiile de
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
proiect controlate de Verbund prin intermediul cărora au fost realizate investițiile în<br />
parcurile eoliene din România.<br />
La finalul săptămânii trecute, austriecii au anunțat că au finalizat prima parte a unui<br />
proiect eolian de 225 MW amplasat în comuna tulceană Casimcea. În acest moment,<br />
din capacitatea totală a parcului funcționează circa <strong>10</strong>0 MW, restul urmând să fie pus<br />
în funcțiune până la finalul anului viitor. În total, vor fi montate 88 de turbine eoliene,<br />
livrate de nemții de la Enercon, valoarea totală a proiectului fiind de 380 de milioane de<br />
euro. Potrivit datelor furnizate de Verbund, cele 88 de turbine eoliene vor produce<br />
anual 540 GWh de energie, cantitate suficientă pentru a alimenta 350.000 de<br />
gospodării din România.<br />
ZF, http://www.zf.ro/zf-24/verbund-nu-mai-putem-sa-dam-jos-turbinele-facute-dar-amputea-renunta-la-proiecte-noi-de-circa-<strong>10</strong>0-mil-<strong>10</strong>945905<br />
Hidroelectrica are un nou consiliu de supraveghere<br />
Remus Borza, avocatul care controlează Euro Insol, administratorul judiciar al<br />
Hidroelectrica, firmă aflată în insolvență, Remus Vulpescu, directorul de cabinet al<br />
ministrului finanțelor publice Daniel Chițoiu, Ştefan Bucătaru, fostul şef al Teraplast,<br />
actual membru în consiliul de supraveghere al Transelectrica, Ioan Mihăilă, consilier al<br />
ministrului delegat pentru energie Constantin Niță, sau Mihai Groşan, consilier în<br />
Ministerul Administrațiilor şi Inter-nelor, se numără printre cei şapte membri ai noului<br />
Consiliu de Supraveghere al Hidroelectrica, ales prin AGA din 25 mai.<br />
Acesta este un consiliu de supraveghere provizoriu, persoanele alese fiind propuse<br />
de către cei doi acționari ai Hidroelectrica, Ministerul Economiei şi Fondul Proprietatea.<br />
Indemnizația lunară a acestora se va ridica la 2.000 de euro pe lună.<br />
„Mandatul primilor membri ai consiliului de supraveghere va începe în momentul<br />
pronunțării de către judecătorul sindic a hotărârii de închidere a procedurii insolvenței“,
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
se arată în hotărârea luată în cadrul AGA. „Este o conducere de tranziție“, spune<br />
Remus Borza. „Nu am de gând să stau 2 ani de zile, ci şase luni. Sunt câteva puneri în<br />
funcțiune, vânzarea micro-hidrocentraleor şi negocierea noilor contracte colective de<br />
muncă, anuale de data aceasta, de care vreau să mă ocup“, a declarat Borza.<br />
Hidroelectrica se află şi ea pe lista companiilor care-şi caută management privat prin<br />
intermediul Ordonanței de urgență <strong>10</strong>9/2011. Recrutarea va fi realizată în parteneriat<br />
cu firmele Egon Zehnder International, Adecco şi Pedersen & Partners. Hidroelectrica<br />
ar urma să iasă din insolvență luna aceasta pe 26, după ce toate cele 75 de contestații<br />
privind intrarea în insolvență a companiei au fost soluționate.<br />
ZF, http://www.zf.ro/zf-24/hidroelectrica-are-un-nou-consiliu-de-supraveghere-<br />
<strong>10</strong>945798<br />
Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, a participat la<br />
reuniunea Consiliului Energiei<br />
Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, a participat la reuniunea Consiliului<br />
Energiei, organizată la Luxemburg, sub preşedinția irlandeză, în zilele de 6, 7 şi <strong>10</strong><br />
<strong>iunie</strong>, a anunțat, luni, Ministerul Economiei.Reuniunea a fost prezidată de ministrul<br />
irlandez pentru Comunicații, Energie şi Resurse Naturale, Pat Rabitte, iar subiectele<br />
dezbătute au inclus Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului<br />
de amendare a Directivei 98/70/EC privind calitatea carburanților şi amendarea<br />
Directivei 2009/28/CE privind promovarea energiei din surse regenerabile, piața<br />
internă de energie electrică şi gaze naturale, tehnologiile şi inovarea în domeniul<br />
energiei, relațiile internaționale în domeniul energiei. Constantin Niță, a vorbit despre<br />
situația consumatorilor mari de electricitate care au nevoie de contracte care să le<br />
permită predictibilitate şi prețuri competitive, subliniind necesitatea unei abordări clare<br />
şi unitare la nivel UE a contractelor bilaterale pe termen lung.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
'În contextul importanței asigurării securității energetice, a reducerii emisiilor de carbon<br />
şi protecției consumatorilor, am reiterat angajamentul României față de eforturile<br />
comune europene pentru finalizarea pieței interne de energie până în anul 2014 şi<br />
definitivarea interconexiunilor energetice cu Statele Membre. În ceea ce priveşte<br />
implementarea celui de-al treilea pachet al pieței energetice, am arătat că este de<br />
competența fiecărui stat membru să asigure securitatea energetică, să sprijine<br />
producătorii naționali de energie şi să protejeze consumatorii vulnerabili. Suntem atenți<br />
la efectele liberalizării prețurilor la energie din perspectiva impactului semnificativ<br />
asupra competitivității economiei UE şi a consumatorilor casnici şi industriali şi<br />
susținem continuarea acțiunilor Comisiei pentru identificarea cauzelor care au dus la<br />
majorarea prețurilor la energie, cu impact atât asupra consumatorilor casnici, cât şi<br />
industriali', a arătat ministrul delegat pentru Energie.<br />
Comisarul European pentru Energie, Gunther Oettinger, şi-a exprimat aprecierea<br />
pentru sprijinul Guvernului român şi implicarea activă a ministrului Constantin Niță în<br />
susținerea şi implementarea proiectului de interconectare dintre România şi Republica<br />
Moldova (conducta Iaşi - Ungheni). În ceea ce priveşte comunicarea Comisiei<br />
Europene privind Tehnologiile şi inovarea în domeniul energiei, ministrul Constantin<br />
Niță a arătat că România este de acord cu propunerea Comisiei Europene de<br />
abordare, prin politica de inovare, a cercetării, a dezvoltării noilor tehnologii şi preluării<br />
lor de către piața, menționând necesitatea unei coordonări şi planificări a preluării<br />
noilor tehnologii în piață, în funcție de evoluțiile pieței, de condițiile locale, astfel încât<br />
transformarea şi eficientizarea sistemelor energetice să se realizeze cât mai repede,<br />
cu costuri minime şi cu un impact suportabil asupra prețului electricității la consumatori.<br />
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/202015-<br />
Ministrul-delegat-pentru-Energie-Constantin-Nita-a-participat-la-reuniunea-Consiliului-<br />
Energiei.html
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Importurile de gaze au scăzut cu 34,7% în primele patru luni din 2013<br />
România a importat, în primele patru luni din 2013, o cantitate de gaze naturale<br />
utilizabile de 592.500 tone echivalent petrol, cu 34,7% (315.300 tep) mai mică față de<br />
cea din perioada similară din 2012, conform datelor centralizate de Institutul Național<br />
de Statistică.În primele patru luni ale acestui an, producția internă de gaze naturale a<br />
totalizat 2,908 milioane tep, fiind cu 18.000 tep (0,6%) mai mică față de cea din<br />
perioada similară din 2012.<br />
Rezervele dovedite de gaze naturale ale României se ridicau, la finele lui 2011, la <strong>10</strong>0<br />
miliarde metri cubi, în scădere cu 500 miliarde mc față de 20<strong>10</strong>, când au fost estimate<br />
la 600 miliarde mc, şi au reprezentat 0,1% sută din rezervele mondiale, comparativ cu<br />
0,3 la sută în anul precedent. Rezervele mondiale de gaze naturale erau estimate de<br />
BP la 208.400 miliarde mc.<br />
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/201872-<br />
Importurile-de-gaze-au-scazut-cu-347-in-primele-patru-luni-din-2013.html<br />
Opinii<br />
Opinii<br />
Tânărul care trebuia să revoluționeze angajările de la stat, o<br />
dezamăgire: spune că este prins în birocrația de la cabinetul<br />
premierului Ponta<br />
Tânărul Cristian Botan, cel care ar fi trebuit să facă deja cinci site-uri care să ajute la<br />
transparentizarea sistemului de administrație publică, recunoaşte că nu a reuşit să îşi<br />
îndeplinească nici după şapte luni promisiunea. De altfel, chiar şi site-ul său –<br />
Publicjob. ro, platformă care să reunească toate joburile vacante de la stat a intrat în<br />
“stand-by”, nici un post fiind publicat de pe data de 4 ianuarie 2013 până pe 7 <strong>iunie</strong><br />
2013, la orele 22.57, când pe site au apărut din nou 28 de noi joburi din instituțiile de
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
stat. Un cititor al ZF spunea chiar încă din luna decembrie a anului trecut, când<br />
Cristian Botan a fost cooptat în echipa de consilieri a premierului, că această acțiune<br />
nu va duce decât la “îngroparea” site-ului administrat de Cristian Botan.<br />
“Sunt trist, nu este o veste bună, este o veste foarte proastă. Guvernul a preluat un<br />
om din privat cu o afacere care mergea şi l-a angajat la stat cu scopul de a-i «îngropa»<br />
afacerea şi de a-l bloca pe dl. Botan în a dezvolta sistemul. Să vedem peste două luni<br />
câte locuri de muncă vor fi disponibile în noul sistem. Orice afacere în care intră statul<br />
e moartă din star, după 20 de ani încă nu pricepem acest lucru”, scria pe data de 4<br />
decembrie 2012 cititorul, sub pseudonimul Gerula.<br />
Au trecut şase luni de când noul guvern Ponta a preluat cârma țării şi aproape tot atât<br />
timp de când a promis transparentizarea sistemului de administrație publică prin<br />
numirea cu “surle şi trâmbițe” în funcția de consilier lui Cristian Botan, însă până în<br />
prezent nici unul dintre cele cinci site-uri care trebuiau să elimine birocrația şi<br />
“nepotismul” din administrația publică nu funcționează decât ca variantă “beta”. De<br />
altfel, chiar şi o altă cititoare se întreba în luna ianuarie a acestui an ce s-a întâmplat<br />
cu proiectul Publicjob.ro. “Am lăsat site-ul de-o parte pentru o perioadă pentru că<br />
lucram la o variantă nouă, pe baza unei schițe pe care au făcut-o elevii care au<br />
participat la Hackathon (n.red- “maraton” de programare destinat creării celor cinci siteuri<br />
ale guvernului). Eu sunt semi-tehnic, dar am vrut să mai lucrez la platformă ca să<br />
putem introduce posturile de la stat în mod automat pe site, fără a mai sta să facem<br />
asta manual. Problema a fost că, în accepțiunea unei instituții, a mai lucra, a mai<br />
«bibili» la un proiect presupune foarte multe detalii care trebuie puse la punct. Cât<br />
despre celelalte site-uri, este o muncă extrem de grea, mai ales când lucrezi doar cu o<br />
singură persoană tehnică”, spune Cristian Botan.<br />
El precizează că cea mai mare problemă cu propriul site – Publicjob.ro, cea care l-a<br />
împiedicat să posteze locurile de muncă vacante din sectorul public timp de mai bine
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
de jumătate de an, a fost crearea unui sistem prin care toate aceste joburi să intre pe<br />
platformă în mod automat de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP), pe<br />
baza unui abonament. “Am creat un feed (n.red- un flux web) acum prin care primesc<br />
de la ANFP aceste informații pe mail. Problema a fost că tot ceea ce am primit de la ei<br />
trebuia tradus din limbaj de programare în limbaj Word, pentru ca apoi să fie publicat<br />
pe site. Deci am avut dificultăți strict pe partea de programare, pentru că este dificil să<br />
traduci pe un site web. Dacă aş fi pus acele informații în starea în care erau probabil<br />
că 75% dintre cei care citeau nu înțelegeau ce scrie printre tag-uri, câmpuri şi bare de<br />
titlu”, explică Botan.<br />
El mai spune că lipsa de activitate de pe Publicjob.ro are drept motiv şi faptul că<br />
informațiile primite de la ANFP până acum se rezumă strict la concursurile pentru<br />
posturi organizate de instituție în Bucureşti, nu şi la primării din provincie, spre<br />
exemplu, lucru care ar trebui să se schimbe pe viitor. În plus, nici informațiile<br />
referitoare la joburile pentru personalul contractual nu sunt oferite de ANFP, din<br />
moment ce instituțiile care organizează concursuri nu sunt obligate să le şi publice,<br />
astfel de posturi nefiind încadrate în categoria funcționarilor.<br />
“Merge greu, este adevărat, şi este normal ca lumea să fie nemulțumită de cum<br />
evoluează lucrurile, dar nu am cum să mă ocup de atâtea proiecte doar cu un singur<br />
om. Este dificil când încerci să iei oameni din afară, oameni care sunt foarte buni, cu<br />
bani de aici, pentru că nu se compară un salariu din privat cu ceea ce ar primi pentru<br />
acest proiect. Am întâmpinat şi ceva bariere, trebuie ca toată lumea să vrea odată cu<br />
tine, nu le poți face singur, dar le luăm pe rând. Chiar în curând credem că va fi gata<br />
unul dintre site-uri”, afirmă tânărul de 25 de ani. Deşi premierul Victor Ponta şi-a luat<br />
angajamentul că va transparentiza sistemul de administrație publică, rezultatele în<br />
acest sens încă întârzie să apară. A trecut deja jumătate de an din perioada de
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
guvernare de patru ani a noului guvern Ponta şi în şapte luni nici unul dintre site-urile<br />
guvernului promise de Cristian Botan nu este gata.<br />
ZF, http://www.zf.ro/zf-24/tanarul-care-trebuia-sa-revolutioneze-angajarile-de-la-stat-o-<br />
dezamagire-spune-ca-este-prins-in-birocratia-de-la-cabinetul-premierului-ponta-<br />
<strong>10</strong>947627<br />
Ponta, la Berlin cu mâna goală: niciun industriaş român în delegație<br />
Premierul Victor Ponta începe astăzi o vizită la Berlin unde se va întâlni cu cancelarul<br />
german Angela Merkel - cea mai importantă vizită externă pe care o face în calitate de<br />
şef al guvernului de la Bucureşti. Deşi are programate întâlniri cu oameni de afaceri<br />
germani, nu este limpede dacă va fi însoțit de oameni de afaceri români într-o țară care<br />
este principalul partener comercial al României.<br />
„Nu am abilitatea să comunic componența delegației premierului“, a comentat<br />
purtătorul de cuvânt al Guvernului Andrei Zaharescu, solicitat să comunice dacă şi ce<br />
reprezentanți ai companiilor româneşti îl vor însoți pe premier la Berlin.<br />
„Nu ştiu ce oameni de afaceri români vor merge la Berlin. Trec anii peste noi şi nu<br />
învățăm nimic. Ce secret este în prezentarea componenței delegației? Premierul ar<br />
trebui să aibă două avioane cu oameni de afaceri, pe lângă al său, aşa cum face şi<br />
Merkel sau cum făcea Sarkozy când plecau în vizite externe“, a comentat Cristian<br />
Pârvan, secretarul Aso-ciației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).<br />
Potrivit programului transmis de guvern, premierul va avea o întâlnire la sediul<br />
Deutsche Bank – cea mai puternică bancă comercială germană - cu conducerea<br />
instituției de credit şi va participa la o dezbatere cu investitori interesați de<br />
oportunitățile oferite de România.<br />
Germania este cel mai important partener comercial al României şi unul dintre cei mai<br />
importanți investitori străini – locul trei după Olanda şi Austria, cu un stoc al investițiilor,
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
la nivelul lui 2011, de 6,2 mld. euro. România a avut anul trecut exporturi către<br />
Germania de 8,3 mld. euro (18,6% din totalul exporturilor) şi importuri de 9,5 mld. euro<br />
(17,4% din totalul importurilor). „Germania este cel mai important investitor străin în<br />
investiții de producție în România, dar face aici şi un profit serios. În auto sau în<br />
construcțiile de maşini colaborăm destul de bine, dar una este să faci componente cu<br />
valoare adăugată mică şi alta produse cu o valoare adăugată şi mai mare. Ar trebui săi<br />
implicăm mai mult pe această parte pentru că nu poți spune că nu ai teme economice<br />
de discuție cu Germania. Dar trebuie să le prezinți oportunitățile în mod profesionist şi<br />
să ții seamă de interesul tău cum ții de al lor“, spune Cristian Pârvan de la AOAR.<br />
Alte domenii în care relațiile se pot dezvolta bine sunt producția energiei pe cărbune<br />
(pe care Germania nu a abandonat-o), producția de energie din biomasă (dezvoltată în<br />
Germania), gazele de şist, dar şi „exportul“ de servicii medicale, având în vedere că<br />
costul îngrijirii medicale în Germania este ridicat, iar România este recunoscută pentru<br />
medicii ei buni, ceea ce îi lipseşte fiind infrastructura, arată Pârvan.<br />
Ultima vizită a unui premier român la Berlin s-a petrecut în 2006<br />
„Obiectivele premierului Victor Ponta se înscriu în linia întăririi relațiilor economice şi<br />
politice, discutându-se şi teme bilaterale şi europene de actualitate. De asemenea, un<br />
element important al acestei vizite îl reprezintă încurajarea investițiilor germane în<br />
România, ultimele luni aducând în România noi proiecte de sute de milioane de euro.<br />
În acest sens, primul-ministru Victor Ponta va avea o întâlnire la sediul Deutsche Bank<br />
cu conducerea băncii şi va participa la o dezbatere cu o serie de potențiali investitori<br />
interesați de oportunitățile oferite de România“, a enunțat Guvernul obiectivele vizitei<br />
premierului la Berlin.<br />
Înrr-un interviu pentru Deutsche Welle, Ponta a vorbit despre un nou parteneriat<br />
strategic cu Germania. „În mod sigur, vizita din Germania are ca scop o revenire a<br />
relațiilor bilaterale la un nivel care a existat în anii trecuți şi care anul trecut, în 2012, în
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
urma crizei politice din România, a suferit o perioadă de îngheț, ca să spun aşa. (…)<br />
Vreau să încurajez continuarea investițiilor germane în România şi să spun că<br />
România , având acum stabilitate politică, e din nou un partener esențial pentru<br />
Germania în regiune“.<br />
În toamna lui 2011, preşedintele Traian Băsescu a făcut o vizită surpriză la Berlin şi<br />
toate datele au arătat că - pe o piață financiară foarte tulbure la acea vreme - şeful<br />
statului căuta spijin pentru ideea menținerii expunerii băncilor occidentale pe România,<br />
în ciuda faptului că germanii nu dețin nicio bancă în România după ce, în timpul<br />
administrației Constantinescu, Deutsche Bank a pierdut cursa pentru preluarea BCR în<br />
favoarea austriecilor de la Erste.<br />
Deutsche Telekom a fost interesată în anii 90 de preluarea Romelecom care a ajuns<br />
la OTE. Acum nemții dețin Romtelecom prin intermediul grecilor de la OTE, Deutsche<br />
Telekom fiind acționarul majoritar al operatorului grec. Ca şi premierul Ponta astăzi,<br />
preşedintele a avut în 2011 întâlniri cu cei de la Deutsche Bank, iar reprezentantul<br />
băncii în România Radu Zaciu a susținut atunci că instituția pe care o reprezintă este<br />
interesată de preluarea unei bănci în România, în cazul în care i se iveşte ocazia, dar<br />
şi de finanțarea deficitului bugetar al României. Nimin nu s-a întămplat însă de atunci.<br />
Relațiile politice româno-germane s-au răcit după eşecul Deutsche Bank de a prelua<br />
BCR şi nu au fost cordiale nici în timpul guvernărilor de dreapta, în ciuda faptului că şi<br />
la Bucureşti şi la Berlin erau guverne de acceaşi orientare politică. Dar anul trecut, în<br />
timpul, crizei politice, Guvernul de la Berlin s-a plasat de partea preşedintelui Traian<br />
Băsescu.<br />
Sâmbătă la Blaj concernul german Bosh a inaugurat o nouă unitate de producție<br />
pentru componente auto - investiție cifrată la aproape 50 de milioane de euro – în<br />
prezența ambasadorului Germaniei la Bucureşti Andreas von Mettenheim şi a<br />
ministrului Dan Şova. Ambasadorul a apreciat că relațiile dintre cele două părți se
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
normalizează, dovada fiind vizita premierului la Berlin. După întâlnirea oficială cu<br />
cancelarul german, premierul român ve merge la Stuttgart, unde va avea întâlniri cu<br />
oficiali ai companiei Daimler, care au anunțat recent o investiție de peste 300 milioane<br />
de euro în România.<br />
Probleme şi deziderate în relațiile româno-germane<br />
România încearcă să aducă învestiții germane în România, dar foarte importantă este<br />
calitatea acestora, germanii producând acum aici cu precădere componente, în vreme<br />
ce dezideratul este producție cu valoare adăugată şi mai mare.<br />
România are nevoie de investiții germane pe termen lung în infrastructură, de o<br />
cooperare extinsă în domeniul tehnologic – know-how-ul german trebuie să ajute<br />
dezvoltarea pe orizontală a afacerilor.<br />
Germania nu are nicio bancă în România, după eşecul Deutsche Bank în<br />
achiziționarea BCR. Problema politică a admiterii României în spațiul Schengen este<br />
nerezolvată, Berlinul înregistrând în trecut o opoziție puternică față de acest obiectiv<br />
major al României.<br />
ZF, http://www.zf.ro/eveniment/ponta-la-berlin-cu-mana-goala-niciun-industrias-romanin-delegatie-<strong>10</strong>946156<br />
Opinie Cristian Hostiuc - Pentru guvernul Ponta luna de miere<br />
financiară a cursului şi dobânzilor a luat sfârşit<br />
Timp de şase luni, guvernul Ponta, dar şi România au beneficiat de o lună de miere<br />
financiară extraordinară. Banii, câteva miliarde de euro, au intrat în România aproape<br />
fără să facem nimic. Titlurile de stat româneşti în lei au fost incluse în doi indici globali -<br />
JP. Morgan şi Barcley’s, ceea ce a însemnat o direcționare a unor bani către piața<br />
românească. Acest lucru, plus diferențialul de dobândă între piața externă (0-1,5% la<br />
euro şi dolar) şi cea internă (6% la lei) au determinat intrarea de bani pe piața
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
financiară, iar cursul a scăzut de la 4,5-4,6 lei pentru un euro la 4,3-4,35 lei/euro.<br />
Dobânzile la titluri de stat în lei au scăzut de la 6% la 5%, iar pe piața secundară au<br />
ajuns să se tranzacționeze şi la 4,5-4,8%. Inflația este în scădere, ceea ce pentru BNR<br />
a constituit un bun prilej să anunțe că urmează un nou ciclu de reducere a dobânzii de<br />
politică monetară.<br />
Balanța comercială s-a îmbunătățit, iar pentru prima dată după două decenii am avut<br />
un excedent de cont curent, ceea ce diminuează destul de mult vulnerabilitatea<br />
externă. Industria şi exporturile au crescut peste aşteptări, ceea ce a adus o creştere<br />
economică de 2,2% în trimestrul întâi față de perioada similară a anului trecut.<br />
Nu cred că guvernul Ponta îşi închipuie că a avut o mare contribuție la evoluția<br />
pozitivă a acestor indicatori, respectiv, că dacă a venit USL-ul la putere, au început să<br />
intre şi banii, iar investitorii ne văd cu alți ochi. România a beneficiat timp de şase luni<br />
de o conjuctură externă favorabilă, adică o parte din banii „ieftini“ care au inundat<br />
piețele internaționale, începând de la dolari, euro până la yeni japonezi, s-au deversat<br />
şi pe la Bucureşti, în căutare de randamente financiare superioare.<br />
A fost de ajuns ca, acum două săptămâni, câțiva oficiali neexecutivi ai boardului FED<br />
– banca centrală americană – să vorbească despre posibilitatea ca procesul, început<br />
în toamna lui 2008, de tipărire continuă de dolari pentru a salva sistemul financiar<br />
american şi apoi economia, să aibă şi un sfârşit, că piețele financiare internaționale au<br />
început să se învolbureze din nou. Dobânzile pe piața secundară la titluri de stat<br />
americane au început să crească de la 1% la 2%, ceea ce a antrenat o aliniere în sus<br />
a tuturor celorlalte dobânzi din întreaga lume.<br />
O parte din investitori au început să iasă de pe piețele emergente, care beneficiaseră<br />
în ultimii ani de sume importante de bani atât timp cât dobânzile din America erau jos.<br />
Reducându-şi expunerile şi ieşind de pe aceste piețe, au pus presiune pe monedele<br />
naționale, în sensul deprecierii lor, aşa cum atunci când banii au intrat, monedele s-au
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
apreciat. Unda a pornit din Africa de Sud, a ajuns în Polonia, iar săptămâna trecută a<br />
atins şi România. La Bucureşti, cursul a urcat în ultimele două săptămâni cu 5%, de la<br />
4,35 la 4,55 lei/euro. Dobânzile la titluri de stat au urcat de la 4,8% la 5,2-5,3%, adică a<br />
fost o depreciere a prețului acestor active financiare de <strong>10</strong>%. Noroc că piața<br />
românească nu este atât de lichidă, pentru că ar fi ieşit şi mai mulți bani decât au ieşit.<br />
Probabil că lucrurile se vor mai linişti, au fost câteva ajustări la nivel internațional, iar<br />
România a fost prinsă pe această undă. Aşa cum nu a avut niciun merit când au intrat<br />
banii, la fel guvernul Ponta nu are nicio vină când ies de pe o zi pe alta.<br />
Problema este că dacă americanii, europenii şi japonezii opresc procesul de a tipări<br />
bani sau chiar tipăresc mai puțin, iar dobânzile cresc, România s-ar putea să îşi piardă<br />
din atractivitate pentru noi intrări de bani, pentru că diferențialul de dobândă între leu şi<br />
alte monede se reduce.<br />
În acest caz, pentru a păstra interesul pentru România, economia şi nu piața<br />
financiară românească ar trebui să preia conducerea. Iar aici guvernul Ponta are mari<br />
restanțe: strategia energetică lipseşte cu desăvârşire, singurul lucru notabil făcut fiind<br />
crearea unei noi datorii pentru 2018 de 1-1,5 mld. euro prin amânarea la plată a<br />
generoasei scheme de subvenționare a energiei verzi; strategia în sănătate, începând<br />
cu pachetul de bază până la modalitatea de finanțare a sănătății (cât stat, cât privat), a<br />
fost amânată pentru toamnă, deci mai pierdem un an; în sectorul de construcții<br />
creşterea este aleatorie, doar un bloc pe ici, pe colo, iar la lucrările de infrastructură<br />
lipsesc banii noi pentru că se plătesc datoriile mai vechi; parteneriatele public-private<br />
au nevoie de o lege nouă, conform ministrului Dan Şova, ceea ce înseamnă alte<br />
amânări.<br />
În sectorul bancar ministrul finanțelor Daniel Chițoiu a constatat după şase luni că<br />
băncile nu mai raportează profit, ci pierderi şi astfel nu au de unde să plătească<br />
impozit pe profit, iar bugetul de stat suferă. Băncile sunt mai mult preocupate să-şi
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
acopere, din marja obținută dintre depozite şi credite, pierderile din creditele<br />
neperformante. Atât timp cât nu vor fi obligați să îşi scoată creditele neperformante în<br />
afara bilanțului (adică să facă un AVAB privat), să vină cu bani noi de acasă, bancherii<br />
nu vor relua creditarea şi nici nu vor ieftini împrumuturile.<br />
Singurul lucru notabil realizat în cele şase luni de guvernul Ponta este anunțul unei<br />
investiții de 300 mil. euro la Sebeş, negociată cu Mercedes. Nu ştiu ce alte proiecte de<br />
investiții străine se negociază la Palatul Victoria, dar investiția Mercedes nu poate<br />
aduce singură o creştere economică mai susținută. Chiar dacă România are şansa<br />
unei creşteri în jurul a 2% în acest an, ea nu este suficientă pentru a scoate economia<br />
din criză şi nici pentru a aduce mai mulți bani la buget, având în vedere că plusul de<br />
2% se bazează pe exporturi şi o agricultură total nefiscalizată.<br />
Economia merge în acest moment din inerție, fără să aibă niciun impuls de la guvernul<br />
Ponta. Fiecare se descurcă cum poate şi cu banii pe care îi poate obține. Dar şi<br />
această inerție se epuizează. Guvernul Ponta a beneficiat de o lună de miere<br />
financiară de şase luni. Ea se sfârşeşte. Economia a beneficiat de o căsnicie, în care<br />
jucătorii mai aveau puncte în comun, mai amânau plățile, mai aveau o reeşalonare,<br />
mai găseau un contract, mai rezistau câteva luni. Dar această căsnicie nu poate dura<br />
la nesfârşit în acest mod. Iar divorțul e din ce în ce mai aproape.<br />
ZF, http://www.zf.ro/zf-24/pentru-guvernul-ponta-luna-de-miere-financiara-a-cursului-si-<br />
dobanzilor-a-luat-sfarsit-asa-cum-au-intrat-banii-fara-sa-faca-nimic-asa-si-ies-<br />
<strong>10</strong>946014<br />
Ce trebuie să facă România pentru a-şi îmbunătăți ratingul la agenția<br />
de evaluare financiară Standard & Poor’s<br />
Nivelul relativ scăzut al PIB-ului per capita, cadrul instituțional aflat încă în curs de<br />
dezvoltare, vurnerabilitatea față de şocurile externe şi nivelul ridicat al datoriei externe
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
de peste <strong>10</strong>0 de miliarde de euro sunt principalele probleme pe care România ar trebui<br />
să le rezolve pentru a-şi îmbunătăți ratingul la agenția de evaluare Standard & Poor’s.<br />
„În primul rând cred că din punctul de vedere al indicatorilor macroeconomici,<br />
România o duce destul de bine şi a fost pe nedrept depunctată. Însă cred că România<br />
are probleme la capitolul calității instituțiilor. Avem nevoie de instituții puternice care să<br />
ne permită o dezvoltare sustenabilă, iar fără acestea nu putem avea o creştere a<br />
veniturilor în PIB, a investițiilor, o mai bună infrastructură“, explică Dan Armeanu,<br />
profesor în cadrul Academiei de Studii <strong>Economice</strong>. El este de părere că din punctul de<br />
vedere al indicatorilor şi stabilității macroeconomice, România ar fi trebuit să aibă un<br />
calificativ mai bun şi consideră că multe din astfel de punctări sunt subiective.<br />
Aceeaşi idee este susținută şi de Alexandru Taşnadi, profesor în cadrul Academiei de<br />
Studii <strong>Economice</strong>, care spune că astfel de ratinguri supără unele guverne sau bucură<br />
pe altele, dar că în spatele clasificărilor stau mai multe considerente.<br />
Ce spun analiştii Standard & Poor’s (S&P) că trebuie să facă România ca să-şi<br />
îmbunătățească ratingul de țară?<br />
Ei consideră că statul român trebuie să ia măsuri pentru a îmbunătăți competitivitatea<br />
şi potențialul de creştere. Totodată trebuie să mențină o prudență fiscală pentru a<br />
diminua presiunile externe.<br />
„Oricât am zice că avem economişti cu experiență, tot trebuie să fim prudenți. Întradevăr<br />
mai avem de învățat“, explică Taşnadi.<br />
Analiştii S&P sunt de părere că avansul economic al României se va consolida treptat<br />
în perioada 2013-2015, în principal datorită creşterii investițiilor, ajutate de majorarea<br />
ratei de absorbție a fondurilor europene şi de o revenire a investițiilor străine directe,<br />
factori care vor susține şi consumul populaței, dar şi exporturile.<br />
Cu toate acestea, analiştii estimează că rata anuală de creştere economică nu va<br />
depăşi 3% pe termen mediu. Pe de altă parte, „amenințările“ României vizează
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
capacitatea administrativă slabă, care va afecta absorbția de fonduri europene, dar şi<br />
întârzierile înregistrate la nivelul implementării de reforme structurale.<br />
S&P a confirmat recent ratingurile de credit ale României la „BBĂ“ pentru finanțarea<br />
pe termen lung, respectiv la „B“ pentru datorii pe termen scurt, cu perspectivă stabilă,<br />
estimând că procesul de consolidare fiscală va continua cu riscuri în privința<br />
perspectivelor economiei. Totodată, agenția a menținut ratingul României la<br />
speculativă sau „junk“, nerecomandată pentru investiții pe termen lung.<br />
Ratingurile statului român au fost susținute de angajamentul guvernului de a continua<br />
consolidarea fiscală, de potențialul de creştere al economiei bazat pe atragerea de<br />
investiții străine directe, dar şi de scăderea deficitului de cont curent.<br />
ZF, http://www.zf.ro/eveniment/ce-trebuie-sa-faca-romania-pentru-a-si-imbunatatiratingul-la-agentia-de-evaluare-financiara-standard-poor-s-<strong>10</strong>946087<br />
MANAGEMENTUL PRIVAT - "O bună guvernare a companiilor de stat<br />
ar fi putut face austeritatea mai uşoară"<br />
* (Interviu cu Mihai Bogza, membru în Consiliul Director al Consiliului Investitorilor<br />
Străini)<br />
Reporter: Cum apreciați implementarea managementului profesionist în<br />
companiile de stat în țara noastră?<br />
Mihai Bogza: Consiliul Investitorilor Străini (CIS) a publicat recent Cartea Albă<br />
2013, un document pe care îl realizează periodic, mai exact din doi în doi ani, şi în<br />
care încearcă să sintetizeze realizările din diverse domenii de activitate şi să propună<br />
măsuri de îmbunătățire a situației existente.<br />
În mod tradițional, CIS nu formulează critici la adresa autorităților - guverne, miniştri,<br />
persoane -, ci face o analiză şi încearcă, în mod constructiv, să identifice zonele în<br />
care lucrurile se pot îmbunătăți.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Managementul întreprinderilor publice constituie un capitol în Cartea Albă 2013.<br />
Nu întâmplător, primul element abordat în acest material se referă la guvernanța<br />
corporativă în cadrul întreprinderilor publice, pentru că în această zonă s-a înregistrat<br />
un anumit progres, chiar semnificativ în ultimii doi ani, prin apariția Ordonanței de<br />
Urgență nr.<strong>10</strong>9/2011 care a intrat în vigoare în decembrie 2011 şi care a început deja<br />
să fie implementată.<br />
În esență, această Ordonanță reprezintă un lucru foarte bun pentru că, aşa cum se<br />
arată în preambulul ei, creează, practic, cadrul pentru eficientizarea întreprinderilor<br />
publice care, de-a lungul timpului, au produs semnificative "găuri" în buget.<br />
Aproape în fiecare săptămână, sunt dezbateri sau articole în presă care<br />
semnalează procese ineficiente sau contracte păguboase la una sau alta dintre<br />
întreprinderile publice.<br />
În ultima perioadă am asistat şi la eşuarea unor privatizări pe motiv că aceste<br />
întreprinderi publice au fost prost conduse o perioadă îndelungată, au acumulat datorii<br />
imense şi, din acest motiv, nu există o siguranță că ele mai pot fi rentabilizate de către<br />
un investitor străin.<br />
Consiliul Investitorilor Străini acordă o importanță semnificativă managementului<br />
întreprinderilor publice pentru că, pe de-o parte, dacă aceste întreprinderi publice nu<br />
contribuie semnificativ la buget, statul trebuie să compenseze prin alte măsuri care ne<br />
afectează în mod direct, cum a fost, de exemplu, creşterea TVA în 20<strong>10</strong>. Poate că<br />
această măsură n-ar fi fost necesară dacă întreprinderile publice ar fi reuşit să<br />
contribuie mai mult la buget fie prin dividende, fie prin impozit pe profit mai mare.<br />
În plus, CIS este interesat de managementul instituțiilor publice pentru că, la o parte<br />
din aceste întreprinderi, unii dintre membrii noştri sunt acționari minoritari şi au de<br />
suferit, iar pentru alți membri, aceste întreprinderi publice sunt clienți într-un fel sau<br />
altul.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Pentru bănci, evident că pot fi clienți de credit, pentru alți membri aceste<br />
întreprinderi sunt beneficiari de produse şi uneori nu reuşesc să-şi onoreze obligațiile<br />
de plată din cauza situației financiare precare şi aşa mai departe.<br />
Companiile de stat, prin dimensiunile lor, afectează practic întreaga economie. De<br />
aceea, este important ca ele să fie aşezate pe nişte baze economice eficiente, un<br />
punct bun de plecare fiind Ordonanța nr. <strong>10</strong>9/2011.<br />
Reporter: A fost pusă în aplicare, în mod corect, această ordonanță?<br />
Mihai Bogza: Ordonanța nr.<strong>10</strong>9/2011, în modul în care este pusă în aplicare, are<br />
câteva slăbiciuni.<br />
Prima ar fi că Ordonanța nu stabileşte un termen clar de aplicare. Teoretic, orice<br />
lege se aplică, dacă nu prevede altfel, în termen de 30 de zile de la data intrării în<br />
vigoare. Ordonanța în cauză nu are un termen clar şi ar fi trebuit să înceapă să fie<br />
pusă în aplicare.<br />
Pentru o parte dintre întreprinderile de stat, Ordonanța însăşi stabileşte un anumit<br />
termen de întârziere, respectiv pentru întreprinderile care au o cifră de afaceri mai<br />
mică de un miliard de lei, realizată în 20<strong>10</strong>, sau mai puțin de 1.000 de angajați,<br />
schimbarea Consiliilor de Administrație şi a managementului trebuia să aibă loc pe<br />
măsură ce posturile respective deveneau vacante.<br />
Dar aici intervine o altă problemă pe care am identificat-o noi, Consiliul Investitorilor<br />
Străini - nu am reuşit să găsim o listă a întreprinderilor la care se aplică această<br />
Ordonanță.<br />
Cu alte cuvinte, aparent nu există o entitate, în cadrul guvernului, care să<br />
centralizeze informațiile privind întreprinderile de stat care vor avea management<br />
profesionist, având în vedere că ordonanța se aplică nu numai la întreprinderile publice<br />
de la nivel central, ci şi la cele aflate în subordinea administrațiilor locale.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Nu ştim dacă vorbim despre câte zeci sau sute de întreprinderi şi nu suntem singuri<br />
că cineva urmăreşte acest lucru. Or, în sectorul privat se spune ca "ceea ce nu se<br />
urmăreşte are mari şanse să rămână nerealizat".<br />
Presa a semnalat de multe ori progresele sau nerealizările, pe linia acestei<br />
Ordonanțe, în legătură cu unele companii mai mari şi mai cunoscute, dar sunt foarte<br />
multe firme cărora nu le este cunoscută situația actuală, dacă, de exemplu, s-a împlinit<br />
termenul la care mandatele administratorilor existenți expirau şi trebuiau înlocuiți.<br />
Această slăbiciune în urmărirea implementării ar putea fi soluționată de o altă<br />
propunere pe care a făcut-o Consiliul Investitorilor Străini în Cartea Albă, privind<br />
înființarea unei entități care să monitorizeze angajamentele Guvernului, cu atât mai<br />
mult cu cât Ordonanța <strong>10</strong>9 a apărut, la rândul ei, în cadrul unui angajament pe care şi<br />
l-a luat Executivul prin scrisoarea de intenție adresată Fondului Monetar Internațional.<br />
Guvernul trebuie să fie în măsură, în orice moment, să spună exact câte<br />
întreprinderi intră în sfera de aplicare a acestei Ordonanțe şi la câte dintre ele se aplică<br />
deja principiile guvernanței corporative descrise în document.<br />
Or, în momentul de față, noi nu ştim ca acest lucru să poată fi făcut.<br />
O a treia slăbiciune majoră legată de Ordonanță, în opinia noastră, este aceea că<br />
nici până acum nu a fost aprobată ca lege, aflându-se, în prezent, la Camera<br />
Deputaților.<br />
Poate ar părea să nu fie o problemă foarte mare pentru că o Ordonanță de Urgență<br />
are putere de lege de la momentul în care apare în Monitorul Oficial. Însă faptul că nu<br />
a fost aprobată într-o formă finală de către Parlament poate crea incertitudini, poate<br />
duce la anumite scuze în legătură cu neaplicarea ei integrală în ideea că se mai pot<br />
produce modificări.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Pentru o Ordonanță de Urgență, la care toată lumea cred că recunoaşte caracterul<br />
important şi urgent, este păcat că nu s-a găsit timp pentru legiferarea ei, într-o formă<br />
finală.<br />
Ne temem că, dacă procesul se prelungeşte prea mult, mai ales aprobarea, şi dacă<br />
în legea care aprobă ordonanța nu se prevăd termene mai clare şi, eventual, sancțiuni,<br />
atunci să apară pericolul tentației de a ocoli prevederile acesteia sau de a amâna la<br />
nesfârşit aplicarea lor.<br />
Este adevărat că, de la momentul adoptării acestei Ordonanțe de Urgență, s-au<br />
succedat patru guverne, iar acest lucru a întârziat procesul.<br />
Pentru nişte observatori din exterior însă, cum sunt investitorii străini, întârzierile de<br />
acest gen nu ajută şi pot face diferența între o decizie investițională favorabilă sau<br />
nefavorabilă.<br />
Mai mult decât atât, pe lângă riscul neîndeplinirii obligațiilor asumate în cadrul<br />
acordului cu Fondul Monetar Internațional, mai există şi posibilitatea unor procese din<br />
partea acționarilor minoritari care, eventual, să pună în sarcina autorităților faptul că<br />
anumite întreprinderi funcționează deficitar, din cauza faptului că prevederile unei legi<br />
nu s-au aplicat.<br />
În România nu avem încă o tradiție a unor litigii bazate pe acest tip de acțiuni, dar<br />
cred că, la un moment dat, vor exista şi astfel de procese, posibil legate chiar de<br />
această Ordonanță. De aceea mi se pare foarte periculoasă tergiversarea aplicării ei.<br />
O altă problemă pe care am identificat-o este menținerea statului într-o formă prea<br />
politizată în managementul companiilor, acest fapt determinând ca unele decizii de<br />
investiții să fie anulate pentru țara noastră.<br />
Presa a semnalat faptul că, în mai multe astfel de companii, procesul nu a fost, să<br />
zicem, perfect. Adică au fost semnalate un număr prea mare de numiri politice în<br />
dauna existenței unui management profesionist.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
La fel, faptul că, de exemplu, s-a numit astăzi un management la o companie şi<br />
după un timp scurt a fost schimbat, poate crea incertitudini privind seriozitatea acestui<br />
proces, mai ales dacă astfel de situații se repetă. În principiu, un Consiliu de<br />
Administrație nou, în orice fel de companie, trebuie lăsat să îşi demonstreze calitățile<br />
sau defectele, dacă performează sau nu, mai ales atunci când procesul de selecție s-a<br />
făcut riguros, având si consultanți externi.<br />
Ordonanța prevede suficiente căi de schimbare a unui Consiliu. Statul îşi păstrează<br />
multe pârghii pentru a face astfel de modificări, dar mi se pare important să treacă<br />
suficient timp pentru ca noul Consiliu să îşi poată demonstra eficiența sau, dimpotrivă,<br />
ineficiența.<br />
Dacă, cel puțin pentru anumite companii de profil, mai cunoscute în România, pare<br />
să se aplice managementul profesionist, nu la fel par să se petreacă lucrurile în ceea<br />
ce priveşte transparența, pentru că Ordonanța prevedea şi acest lucru. Principalele<br />
documente ar trebui să fie postate pe site-ul instituției, în aşa fel încât acționarii<br />
minoritari să poată să înțeleagă ceea ce se întâmplă în companie. Ceea ce nu prea se<br />
întâmplă.<br />
Un alt lucru care poate fi îmbunătățit este acela că, în general, componența<br />
Consiliilor de Administrație al acestor companii ar trebui să reflecte forma de<br />
proprietate. Cu alte cuvinte, dacă eu sunt acționar minoritar şi dețin 30% sau 20%<br />
dintr-o companie şi Consiliul de Administrație este format din 5-7 membri, ar trebui să<br />
am măcar un reprezentant, pentru că sunt, totuşi, acționar. Nu este normal ca<br />
acționarul majoritar să numească întregul Board. Este periculos, aş spune, din punct<br />
de vedere al principiilor corecte de management.<br />
Şi un alt aspect important este că statul ar trebui să se abțină ca, odată ce a numit<br />
aceşti manageri, să intervină ca şi cum ar fi manager şi nu acționar.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Există practici în care, la unele ministere, ministrul dă ordine care obligă practic<br />
managementul companiilor să facă sau să nu numite lucruri, care, altfel, ar fi de natura<br />
deciziilor executive ale companiilor respective.<br />
Deci statul îşi menține un rol de jucător în companiile respective, ceea ce este<br />
contrar principiilor generale de guvernanță corporativă. CIS are în Cartea Albă 2013 si<br />
o propunere de separare clară a rolului statului, de legiuitor şi de acționar, dar în mod<br />
evident este necesară o separare şi între rolul de acționar şi interferența în activitatea<br />
de management de zi cu zi.<br />
Reporter: Din punctul de vedere al investitorilor, implementarea managementului s-<br />
a făcut profesionist, aşa cum se întâmplă în mediul privat?<br />
Mihai Bogza: Primul lucru care trebuie spus este că nici în mediul privat lucrurile nu<br />
se întâmplă întotdeauna perfect. Însă existența unor principii creează un cadru care<br />
permite ca atunci când procesul deviază să se regleze până la urmă, într-un fel sau<br />
altul. Un răspuns corect şi complet la întrebarea dumneavoastră l-am putea da doar în<br />
momentul în care am şti exact care este lista de întreprinderi la care se aplică<br />
Ordonanța <strong>10</strong>9 şi la câte s-au demarat deja procedurile. Astfel, am putea face analize<br />
pentru fiecare.<br />
Reporter: Au apărut deja declarații ale unor reprezentanți ai autorităților care au<br />
denigrat acest proces, dar şi pe cei aleşi în management.<br />
Mihai Bogza: Când spunem că această ordonanță de urgență reprezintă un pas<br />
semnificativ înainte pentru eficientizarea companiilor de stat, o spunem ştiind bine că<br />
nici în mediul privat lucrurile nu sunt întotdeauna perfecte, vedem insolvențe şi aici, se<br />
fac greşeli de management, criza aceasta poate le-a dovedit cel mai bine. Însă regula<br />
este că managerul privat care greşeşte plăteşte pentru asta, în timp ce în cazul<br />
numirilor politice în cazul unui eşec de cele mai multe ori plăteşte contribuabilul, şi nu<br />
managerul sau cel care l-a numit.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Din acest motiv, este preferabil un sistem care are suficiente principii şi mecanisme<br />
de autoreglare decât un sistem fără criterii, cum este sistemul acesta de numiri pur<br />
politice.<br />
Recent, agenția de rating Standard&Poor's a menținut ratingul României în pofida<br />
faptului că autoritățile au prezentat indicatori macroeconomici care arată o anumită<br />
stabilitate economică, superioară față de unele din țările din Europa de Est şi chiar din<br />
zona euro. Motivul pentru care "Standard&Poor's" nu a îmbunătățit ratingul României a<br />
fost ceea ce ei au numit slaba capacitate de administrare. Din păcate, întârzierile sau<br />
deficiențele în aplicarea unor angajamente sau legi sunt percepute de investitori sau<br />
de agențiile de rating exact aşa - drept o slabă capacitate de administrare.<br />
S-au publicat recent datele privind deficitul bugetar la patru luni, de 1,2%, care<br />
reprezintă deja mai mult de jumătate din deficitul programat pentru întregul an 2013,<br />
de 2,1%. Acest deficit, mai mare poate decât ar fi fost de dorit sau cel puțin alarmant<br />
pentru această perioadă a anului, este, cu siguranță, cauzat şi de pierderile<br />
înregistrate de întreprinderile de stat.<br />
Dacă aceste companii nu îşi vor îmbunătăți semnificativ eficiența, atunci există<br />
riscul ca statul să trebuiască să ia alte măsuri care, în loc să asigure relansarea<br />
economiei, să conducă din nou la o constrângere a dezvoltării acesteia.<br />
În plus, slaba capacitate de administrare de care vorbeşte S&P este confirmată de<br />
comportamentul investitorilor.<br />
Nu putem să nu remarcăm interesul restrâns pentru privatizări şi nivelul restrâns al<br />
investițiilor străine, în primul trimestru al acestui an, care se situează la circa 200<br />
milioane euro, un nivel care ne aminteşte mai degrabă de anii "90.<br />
De la un an la altul, investițiile străine în România au fost din ce în ce mai reduse,<br />
iar acest lucru ar trebuie să fie un semnal de alarmă pentru autorități.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Pentru orice guvern, nivelul investițiilor străine atrase ar trebui să fie unul dintre<br />
indicatorii de performanță, alături de nivelul şomajului.<br />
Este evident că analiştii şi investitorii din afară nu au o percepție atât de favorabilă<br />
pe cat ne-am dori despre ce se întâmplă în România. Iar autoritățile ar trebui să se<br />
îngrijească să schimbe această percepție, pentru că este în interesul tuturor.<br />
Reporter: Care sunt pericolele pe viitor în implementarea managementului<br />
profesionist?<br />
Mihai Bogza: Dacă procesul este tergiversat o perioadă prea îndelungată, atunci<br />
începe să pară în ochii multora ca fiiind ceva facultativ. Dacă criteriile de selecție nu<br />
sunt suficient de clare, atunci ele vor putea fi ocolite. Să nu ne facem iluzii, până la<br />
urmă pentru orice lege se pot găsi anumite soluții de ocolire, dacă aplicarea nu este<br />
fermă.<br />
Dar speranța noastră este că dacă acest proces se va derula cu succes pentru<br />
câteva întreprinderi mari şi mai bine cunoscute, atunci se va crea o masă critică care<br />
va emula în întreaga zonă a întreprinderilor de stat.<br />
Dimpotrivă, există riscul ca, în cazul unor eşecuri majore şi puternic mediatizate la<br />
aceste companii mari, toate celelalte companii să primească un exemplu negativ.<br />
Un alt pericol, în opinia mea, este ca aşteptările de la noile consilii de administrație<br />
să fie excesive în raport cu posibilitățile şi pe termene foarte scurte.<br />
Trebuie să ne uităm tot timpul în dinamică şi să comparăm cifrele în mod realist.<br />
Dacă o companie a înregistrat, să zicem, o pierdere anuală de <strong>10</strong>0 milioane de euro,<br />
nu poți să ceri unei echipe de management nou-numite ca în anul imediat urmaător să<br />
obțină un profit de <strong>10</strong>0 milioane de euro - realist ar fi să te aştepti la o reducere<br />
semnificativă şi treptată a pierderii. Aşteptări exagerat de exigente din prima zi riscă să<br />
conducă la dispariția interesului potențialilor manageri pentru a participa la selecție,
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
cum s-ar putea întâmpla de altfel şi dacă procesul nu va părea suficient de transparent<br />
şi de rațional în desfăşurarea lui.<br />
La Tarom, de exemplu, şi-au depus CV-urile o destui manageri sau administratori<br />
cu istoric personal de mare succes, au fost foarte mulți inclusiv din sectorul bancar. Mă<br />
tem că, între timp, numărul doritorilor pentru alte companii şi, poate, calitatea lor a<br />
scăzut pentru că, văzând un proces care se desfăşoară prea lent şi aparent cu aceste<br />
aşteptări nerezonabile din partea statului, încep să se gândească mai degrabă la<br />
pericole decât la oportunități.<br />
Bursa, http://www.bursa.ro/companii-afaceri/managementul-privat-o-buna-guvernarea-companiilor-de-stat-ar-fi-putut-face-austeritatea-mai-usoa...&articol=208056.html<br />
MANAGEMENTUL PRIVAT -"Punem capăt unei perioade de<br />
management intenționat defectuos, în companii de stat"<br />
* (Interviu cu Remus Vulpescu, fost şef al Oficiului Participațiilor Statului şi<br />
Privatizării în Industrie)<br />
Reporter: Care este opinia dumneavoastră cu privire la implementarea<br />
managementului profesionist în companiile de stat din țara noastră? Poate fi<br />
considerat un proces de "succes", având în vedere că au fost deja manifestate<br />
nemulțumiri?<br />
Remus Vulpescu: Trebuie să recunoaştem câteva realități. Îngreunarea accesului la<br />
bani în contextul crizei economice globale scoate la iveală probleme acumulate de-a<br />
lungul timpului în companiile de stat. Semnalul de alarmă l-au dat insolvențele<br />
Hidroelectrica şi Oltchim. Hidroelectrica este un succes excepțional, unic în regiune, de<br />
reorganizare prin insolvență în timp record de un an. La Oltchim, un rezultat pozitiv<br />
este incert şi din ce în ce mai îndepărtat, cu fiecare lună de indecizie - modelul de
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
reorganizare adoptat zilele trecute era disponibil şi în urmă cu 6 luni. Ambele cazuri de<br />
insolvență îşi au rădăcinile în anii "90.<br />
Nu toate companiile statului sunt în stare de insolvență, dar toate sunt într-o situație<br />
economică dificilă. Punem capăt unei perioade de management intenționat defectuos,<br />
în companii de stat: Hidroelectrica, Transelectrica, Oltchim, Poşta Română, CFR Marfă<br />
sunt cazurile cele mai cunoscute publicului acum. Vor apărea şi altele, pe măsură ce<br />
anchetele avansează. Toți cei implicați şi-au acoperit urmele cum au putut mai bine.<br />
Accesul la contracte cu companiile de stat a fost preferențial şi a creat bogați şi<br />
săraci, în loc să fie competitiv şi să creeze clasa de mijloc a societății prin stimularea<br />
inițiativei private cinstite.<br />
Remus Vulpescu: Băncile au finanțat companiile de stat cu bună credință, dar<br />
împrumuturile bancare au fost deturnate de la scopul normal al creditării (redresare,<br />
modernizare, dezvoltare) şi au fost utilizate pentru a masca probleme ce se agravau<br />
de la an la an. Companiile de stat sunt supraîndatorate la bănci.<br />
Piața de capital din România este anemică. Companiile de stat nu pot obține pe<br />
bursă banii de care au nevoie, prin vânzarea de obligațiuni sau majorări de capital<br />
social. Au existat şi greşeli în utilizarea unor asemenea mecanisme de finanțare - vezi<br />
obligațiunile Rompetrol - care au creat reticență chiar dacă nu au fost prin bursă. Banii<br />
din străinatate nu intră în piața noastră de capital şi pentru că marii investitori nu au o<br />
părere bună despre companiile de stat din România. SIF-urile au emoții pentru<br />
acționarii lor la fiecare raportare financiară a companiilor de stat listate pe bursă.<br />
Fondurile de pensii autohtone nu au curaj să investească în companiile de stat<br />
româneşti. Avem compatrioți care administrează miliarde de euro pe piețe financiare<br />
externe şi ar dori să aducă acei bani în țară. Din păcate, mai avem de lucru până să<br />
putem demonstra că marile companii româneşti vor opera corect în piață şi vor putea<br />
plăti la timp dividendele şi cupoanele obligațiunilor, fără să se împrumute pentru asta.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Când se ştie despre o companie de stat listată pe bursă că este căpuşată, prețul<br />
acțiunilor rămâne mic pentru că dividendele acționarilor sunt diminuate prin scăderea<br />
profitului companiei în favoarea căpuşelor. Astfel, valoarea de piață a întregii companii<br />
este scăzută. De cele mai multe ori, gradul de încredere şi valoarea companiilor listate<br />
le stabilesc micii investitori. Prețul de tranzactionare determină capitalizarea bursieră a<br />
unei companii şi rezultă din micile tranzacții zilnice dintre mulți acționari nesemnificativi,<br />
nu din ofertele publice făcute de un mare acționar sau de companie la majorarea<br />
capitalului social.<br />
Privatizarea unei companii de stat administrată prost înseamnă să vinzi în pierdere<br />
o marfă bună. Prețul va fi diminuat pe măsura deturnării profitului companiei prin<br />
diversele mijloace cunoscute. În unele cazuri, vorbim de jumătate din profitul normal,<br />
sau mai mult. Hidroelectrica, înainte de insolvență, realiza sub <strong>10</strong>% din profitul normal.<br />
O privatizare cu investitor strategic va permite deparazitarea rapidă a oricărei<br />
companii, dar va naşte mereu critici asupra negocierii, prețului obținut de stat şi,<br />
uneori, asupra riscului repetării situației de la Mechel - fabrica se închide când piața nu<br />
mai asigură profitul dorit de investitor. Investitorii strategici nu au o problemă cu<br />
concedierile colective, nici cu transferul profitului în cadrul grupului, de la o țară la alta.<br />
O privatizare pe bursă, chiar majoritară sau completă, va feri compania de<br />
transferul profitului şi de riscul închiderii pe durata unor condiții de piață nefavorabile,<br />
însă dispersarea deciziei între mulți acționari mici va lipsi managementul de<br />
instrumente esențiale pentru curățarea companiei şi pentru o redresare rapidă. Prețul,<br />
chiar dacă transparent şi incontestabil corect, va fi mult diminuat față de potențialul<br />
companiei.<br />
În lipsa unei alternative, privatizarea este preferabilă pasivității care aduce<br />
falimentul.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Eu sunt un susținător al managementului profesionist. În loc să piardă bani din<br />
privatizări facute de nevoie, sau să închidă companii care păgubesc toată țara (statul<br />
pierde 500 milioane euro la Oltchim, angajatorii privați încă 300 milioane euro),<br />
Executivul a hotărât să administreze corect ce a mai rămas din companiile de stat.<br />
Să recunoaştem, funcționarii ministerelor nu au cunoscut sau au acoperit pagubele<br />
aduse companiilor de stat. Salariații din companii au ştiut realitatea şi au tăcut,<br />
resemnați sau cumpărați cu câteva sporuri la salariu, dacă nu au fost părtaşi la<br />
devalizare. Unele sindicate au tolerat situația, câtă vreme membrii lor nu au avut de<br />
suferit. Băncile au avut garanții şi au primit la timp ratele creditelor. Organele de<br />
control, dacă au descoperit ce nu trebuia, au fost oprite. Şi atunci, cine să aducă o<br />
schimbare în bine atât de necesară, atât de urgentă, atât de meritată ?<br />
Întreaga economie este afectată de non-performanța companiilor de stat. Statul<br />
poate angaja manageri corecți şi competenți. La o companie administrată în sistem<br />
unitar, trebuie 5-7 persoane, inclusiv directorul general. La companiile cele mai mari,<br />
administrate mai bine în sistemul dualist, trebuie 5-7 persoane pentru consiliul de<br />
supraveghere şi 3-5 persoane pentru directorat. România are deja o generație de<br />
manageri tineri (35-45 ani) foarte bine pregătiți şi dispuşi să se implice. Va funcționa,<br />
câtă vreme nu vom cere acestor manageri să muncească doar din patriotism, nici să<br />
îşi vândă principiile. O sută de astfel de manageri, angajați în companiile de stat, pot<br />
aduce anual miliarde în plus la buget şi pot contribui determinant la stabilizarea<br />
economiei. Costul, dacă este asociat cu performanța, este neglijabil în comparație cu<br />
beneficiile.<br />
Cât priveşte implementarea OUG <strong>10</strong>9/2011, da, suntem în întârziere. Nicio reformă<br />
nu vine deodată. Trebuie multă voință şi multă susținere pentru acest proces. Voința<br />
politică pentru schimbare nu se formează imediat în democrație, iar numirea şefilor în<br />
companiile de stat face parte din cultura noastră politică.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Pe de altă parte, dacă cei doi acționari principali la companiile mari (statul, respectiv<br />
Fondul Proprietatea) au controverse publice la fiecare alegere a unei echipe de<br />
manageri, aceasta poate fi o cauză de nereuşită în masura în care scade acceptanța<br />
politică a întregului proces, care nu va aduce o creştere a gradului de încredere şi nici<br />
a performanței în respectivele companii. Au existat excese din partea administratorilor<br />
numiți politic şi excese din partea acționarilor minoritari. Atmosfera din companii a fost<br />
în general una de conflict, deshis sau latent, în care administratorii numiți politic<br />
încercau să conducă singuri compania, uneori în dauna statului, iar administratorii<br />
"puşi" de acționarii minoritari vânau toate greşelile primilor, fără a le putea opri.<br />
Administratorii trebuie să reprezinte doar interesele companiei şi interesele comune<br />
ale acționarilor. Divergențele între acționarul principal şi cei minoritari trebuie rezolvate<br />
direct, nu prin intermediul administratorilor şi, mai ales, nu trebuie extinse de la o<br />
companie la alta ("dacă ne-au blocat o numire sau o decizie comercială în compania X,<br />
să ne luăm revanşa în compania Y"). Legea talionului ține de un primitivism politic încă<br />
prezent prin ministere şi poate fi doar o rețetă de distrugere a companiilor de stat, iar<br />
efectul decăderii lor este deosebit de nociv în economia națională.<br />
La fel de adevărat, nu ar fi corect ca marile companii să fie decuplate de stat prin<br />
numirea unor manageri care nu sunt acceptați şi nu pot comunica eficient cu<br />
administrația publică. Managementul profesionist nu înseamnă privatizarea fără bani a<br />
companiilor de stat. Statul şi managerii profesionişti trebuie să echilibreze împreună<br />
functia socială a statului şi rolul pur economic al companiilor sale. O restructurare<br />
agresivă poate presupune concedierea a mii de oameni, dar o astfel de decizie poate fi<br />
greşită şi dăunătoare prin consecințele în plan social: fără un sector privat în creştere<br />
care să poată absorbi personalul concediat, salariații disponibilizați devin persoane<br />
asistate, cu costuri mari pentru stat. Se poate ajunge la creşterea criminalității. În timp,<br />
poate apărea o scădere a nivelului de educație. Oamenii nu votează ca să le fie rău.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Singura cale de reuşită este cea a echilibrului, în care mai întâi să fie pornite motoare<br />
economice pentru dezvoltarea sectorului privat, iar companiile de stat să vină imediat<br />
din urmă cu măsuri de eficientizare.<br />
Ca o concluzie asupra întregului proces, companiile de stat au nevoie de un<br />
management curajos, tânăr, determinat să contribuie la o schimbare a mentalităților.<br />
Companiile statului trebuie să poată plăti salarii timp de o sută de ani, nu pe durata<br />
unei legislaturi. Prin dividende, aceste companii trebuie să aducă o contribuție<br />
semnificativă la finanțarea educației, sănătății, drumurilor, apărării etc. Prin stabilitate şi<br />
prin dezvoltare, să amortizeze şocurile crizelor economice şi să contribuie la creşterea<br />
durabilă a economiei. Toate acestea înseamnă de fapt o viață mai bună pentru noi toți.<br />
Eu nu înțeleg de ce vor unii să fie miliardari într-o țară săracă.<br />
Reporter: Cum decurge un proces normal de selecție a unor manageri la<br />
conducerea unei companii?<br />
Remus Vulpescu: Acționarii definesc rolul fiecărui administrator în companie,<br />
raportat la strategia pentru următorii 5-15 ani. Fiecare poziție de administrator va fi<br />
atribuită persoanei care oferă acționarilor cea mai bună combinație între certitudinea<br />
rezultatelor viitoare, îndeplinirea rolului în echipă şi cost. În genere, se consideră că în<br />
cazul administratorilor neexecutivi, publicitatea procesului de selecție este inutilă sau<br />
nocivă companiei. În mediul privat, acționarii nu ar dori să angajeze un administrator<br />
deconectat de mediul de afaceri, care trebuie să afle din presă despre disponibilitatea<br />
unui post în consiliul de administrație al companiei. Pentru administratorii executivi,<br />
selecția este încredințată unui expert independent care nu colectează scrisori, ci<br />
urmăreşte ani la rând carierele a zeci sau sute de manageri, pentru care găseşte<br />
oportunități de ascensiune profesională. Selecția administratorilor poate începe cu<br />
până la un an înainte de vacantarea unui post, fiind general acceptat că profesioniştii
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
de top nu sunt lipsiți de activitate şi nu sunt disponibili imediat, nici nu-şi abandonează<br />
locul de muncă pentru o ofertă mai interesantă.<br />
Reporter: Cum ați constatat că decurge acest proces în selecțiile făcute de statul<br />
nostru?<br />
Remus Vulpescu: În principiu, calitatea procesului ar trebui judecată după<br />
rezultatele primului exercițiu financiar complet sub noul sistem de management. Într-un<br />
termen mai scurt pot fi relevate doar deficiențele, nu şi virtuțile soluției.<br />
Nu am să contrazic opinia generală că implementarea managementului profesionist<br />
este deficitară față de țintele anunțate. În toamna trecută, OPSPI a demarat procedura<br />
de selecție pentru 38 companii de stat, dar anul acesta a continuat-o doar cât era strict<br />
necesar, numai pentru 6 companii vizate de acordul cu FMI.<br />
Este regretabil că în cazul Transgaz (TGN), după o ofertă publică de succes pe<br />
bursă, pregătită timp de un an şi abia încheiată, numirea administratorilor a fost făcută<br />
recent conform structurii vechi a acționariatului şi a trebuit reluată. Unele remedii au<br />
fost deja aduse. La altă companie strategică a statului listată pe bursă - Transelectrica<br />
(TEL) - procesul de implementare a reuşit de la prima încercare.<br />
Toate companiile de stat trebuie să aplice prevederile OUG <strong>10</strong>9/2011. Este o lege<br />
care obligă doar la normalitate. Din păcate, starea companiilor de stat a făcut-o<br />
necesară. Actul normativ are lacune, inadvertențe şi abateri de la bunele practici.<br />
Defectul de fond al OUG <strong>10</strong>9/2011 este că se concentrează pe procedură în dauna<br />
rezultatului. Există cazuri de respectare a procedurii în litera dar nu şi în spiritul legii.<br />
Poate ar fi oportun de legiferat structurile corecte ale planului de administrare şi<br />
planului de management, precum şi termene realiste pentru întocmirea lor. Termenul<br />
legal de 3 luni nu este. De asemenea, să fie legiferate criteriile corecte de performanță<br />
pentru manageri la nivel sectorial, precum şi obligarea ministerelor de resort să<br />
prezinte strategii actuale pentru domeniile coordonate. Şi să nu mai avem în ministere
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
câte un director pe care nu ne permitem să-l pensionăm deoarece este singurul care<br />
cunoaşte strategia țării în domeniu, stabilită în urmă cu 20 de ani.<br />
Noi avem foarte multe legi, avem legi pentru orice. În loc să ne purtăm cum este<br />
normal, ne purtăm cum scrie într-o lege. Avem şi o lege care spune că celelalte legi<br />
trebuie aplicate cu bună-credință. La final însă, omul sfințeşte locul. Sau, să facem şi o<br />
lege a şmecheriei, cu tot cu o Direcție Națională Antişmecherie.<br />
Reporter: Cum arată un contract standard al unui manager general? Ce condiții<br />
trebuie să conțină?<br />
Remus Vulpescu: Un asemenea contract se negociază, nu trebuie să fie o<br />
adeziune. Nu există contract standard. Există un conținut comun tuturor contractelor<br />
de mandat şi contractelor de management. Impunerea unui model de contract de<br />
mandat sau de management, de către stat în AGA, în timpul sau chiar la finalul<br />
selecției managerilor, este o practică greşită. Acționarul trebuie să obțină prin<br />
negociere toate beneficiile posibile pentru compania încredințată managerului. Acesta,<br />
va dori - şi va avea nevoie - să aibă de la început asigurate toate mecanismele prin<br />
care să obțină performanța solicitată şi beneficiile cuvenite în caz de succes. Dacă<br />
acceptăm că în trecut nu am avut cei mai buni manageri, sa acceptăm şi că stiloul<br />
ministrului nu trebuie să fie sabia lui Damocles pentru managerul profesionist.<br />
Reporter: Care sunt mecanismele de control ale îndeplinirii condițiilor din<br />
contractele de management?<br />
Remus Vulpescu: Transelectrica (TEL) deține active în valoare de 1,2 miliarde euro,<br />
dar valoarea ei pe bursă este azi de şase ori mai mică, 200 milioane Euro. Pentru anul<br />
2012, a plătit un dividend de 0,4 lei/acțiune. Aceasta este măsura performanței sale<br />
economice actuale. Jumătate din cifra de afaceri o reprezintă activitatea non-profit de<br />
echilibrare a sistemului electroenergetic național, care depreciază toți indicatorii de<br />
performanță economică şi relevă probleme tehnice masive în sistemul de transport al
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
energiei electrice, condus până acum doar de "oameni de sistem". Un management<br />
profesionist atent, corect şi înzestrat cu puterile necesare poate aduce statului în 2013-<br />
2014, 300-400 milioane euro în plus la valoarea de azi a companiei pe bursă şi un<br />
dividend de 1-1,5 lei/acțiune, fără concedieri masive şi fără a renunța la un program<br />
corect de mentenanță şi dezvoltare. Venituri substanțiale pot veni şi din activități<br />
nereglementate desfăşurate corect, în interesul companiei şi al statului ca acționar<br />
majoritar.<br />
Transgaz (TGN) este o altă companie cu venit reglementat, listată pe bursă.<br />
Veniturile sale din activitatea de bază sunt plafonate prin lege şi sunt amenințate de o<br />
scădere ca urmare a implementării unor norme europene obligatorii în materia liberei<br />
circulații a bunurilor. Pe de altă parte, Transgaz trebuie să fie capabilă economic să<br />
aducă întregul sistem de transport de gaze la standardele tehnice europene, cu costuri<br />
de finanțare cât mai mici şi într-un timp cât mai scurt. Acționarii acestei companii nu vor<br />
aştepta de la început dividende mari, dar vor pretinde rezultate concrete în aplicarea<br />
strategiei de modernizare. Printr-o rețea modernă, cantitatea de gaze transportată<br />
anual prin România poate creşte de câteva ori şi atunci va creşte şi profitul. Aceiaşi<br />
acționari aşteaptă de la Transgaz flexibilitate şi inițiativă în marile proiecte energetice<br />
regionale şi naționale. Interconectarea cu țări vecine, puncte de legătură disponibile în<br />
timp util la litoralul Mării Negre pentru producătorii de gaze naturale din zăcăminte noudescoperite,<br />
proiectul Nabucco West sau un plan alternativ în cazul amânării acestuia,<br />
iată câteva direcții de dezvoltare pentru această companie.<br />
Există o serie de alți indicatori de performanță, comuni companiilor de stat din toate<br />
sectoarele de activitate. Trebuie urmărită eficientizarea în scopul stabilizării<br />
companiilor, ca bază obligatorie pentru dezvoltarea lor durabilă. Cotele lor de piață<br />
sunt diminuate dramatic în prezent, dacă sunt concurate de companii private. CFR<br />
Marfă a dominat multă vreme piața serviciilor de cargo feroviar, iar acum este pe
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
punctul de a fi cumpărată chiar de principalul său concurent, născut şi dezvoltat pe<br />
fondul blazării şi decăderii companiei de stat. Statul încă are zeci de miliarde de euro<br />
în activele companiilor sale, dar în multe cazuri randamentul economic al acestor<br />
active este foarte scăzut şi starea lor tehnică este în continuă degradare. Recuperarea<br />
şi valorificarea potențialului companiilor de stat trebuie cuantificată atent şi remunerată<br />
corect. Datoriile vechi neplătite (arieratele) blochează economia şi trebuie diminuate<br />
sau lichidate.<br />
Planurile de administrare trebuie să prezinte strategiile avute în vedere de<br />
administratorii profesionişti, planurile de management trebuie să conțină mecanisme<br />
efective de implementare, ministerele de resort trebuie să fie flexibile şi realiste în<br />
evaluări, iar statul trebuie să lase şi companiilor o parte mai mare din profit, pentru<br />
dezvoltare şi pentru plata performanței, de la primul director până la ultimul salariat.<br />
Reporter: Considerați că trebuie sau nu făcute publice contractele de management?<br />
Remus Vulpescu: Într-un mediu de afaceri sănătos, performanțele companiilor sunt<br />
publice, iar contractele managerilor sunt secrete. În România este invers. N-ar fi rău să<br />
corectăm.<br />
Reporter: Cât timp trebuie să aibă la dispoziție un manager privat la stat ca să îşi<br />
ducă la îndeplinire planul de administrare şi să facă performanță?<br />
Remus Vulpescu: Strategiile de redresare şi dezvoltare, necesare în toate<br />
companiile de stat, ar trebui să acopere minim cinci ani. O echipă de manageri se va<br />
suda în câteva luni, va ajunge cu adevărat să cunoască o companie mare de stat în<br />
minim un an şi va trebui să aibă la dispoziție încă trei sau patru ani pentru a livra în<br />
întregime rezultatele dorite. După două decenii de ping-pong politic, companiile de stat<br />
au nevoie de minim cinci ani sub echipe manageriale performante pentru a deveni ce<br />
ar fi trebuit să fie încă din anii "90. Dar, în privința managerilor profesionişti, mediul<br />
politic va trebui să renunțe la presiuni, la răzbunări, la rudimentarul "îl demit că nu-i al
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
meu". Politicienii vor primi voturi câte nu speră dacă se va vedea că pun capăt relațiilor<br />
nefireşti cu companiile de stat.<br />
Reporter: În cazul companiilor strategice, este normal ca managerii şi administratorii<br />
să fie, în mare parte, din afara sistemului, cum este cazul Transgaz sau<br />
Transelectrica?<br />
Remus Vulpescu: "Oamenii de sistem" au venit şi ei de undeva. Iar "sistemele"<br />
pierd cam mulți bani, cam de mult timp. Castele, colhozurile, sectele şi alte "sisteme"<br />
caută să obțină privilegii pentru membri în dauna majorității. Companiile de stat nu<br />
aparțin "sistemelor", ci statului. Aş spune poporului, dar nu vreau să fiu înțeles greşit.<br />
Apoi, managerii veritabili sunt cei formați în mediul privat, pentru că acolo se manifestă<br />
cât de cât economia de piață în România. Companiile de stat au mulți experți neprețuiți<br />
în domeniile tehnice. Să recunoaştem şi să punem în valoare pregătirea lor, în<br />
domeniile pe care le stăpânesc. Pentru buna administrare a banilor şi bunurilor statului<br />
din companii, să aducem manageri, bancheri, avocați, alți experți hârşiți în economia<br />
de piață.<br />
Bursa, http://www.bursa.ro/companii-afaceri/managementul-privat-punem-capat-unei-<br />
perioade-de-management-intentionat-defectuos-in-companii-de-<br />
...&articol=208057.html<br />
Fondul Proprietatea: "Avem un act normativ modern, încălcat în mod<br />
constant"<br />
Fondul Proprietatea pare că "urlă la lună" atunci când critică modul de<br />
implementare a ordonanței privind managementul profesionist în țara noastră.<br />
Fiecare nouă companie de stat unde este finalizată selectația de conduceri noi,<br />
"conform criteriilor de guvernanță corporativă", este o nouă ocazie pentru<br />
reprezentanții FP să bată cu pumnul în masă şi să îşi reia "boscorodelile" la adresa
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
guvernanților. Asta nu înseamnă nicidecum că Fondul se va opri, aşa cum nici faptul<br />
că nu va renunța nu este o garanție că va reuşi să schimbe ceva.<br />
"Vom continua să atragem atenția asupra tuturor problemelor de guvernanță<br />
corporativă pe care le putem detecta în companiile de stat din portofoliul nostru", ne-a<br />
declarat Grzegorz Konieczny, vicepreşedintele executiv al Franklin Templeton.<br />
Acesta consideră că normele legislative adoptate de Guvern sunt bune, însă ele au<br />
fost constant încălcate.<br />
Grzegorz Konieczny ne-a declarat: "Procedurile optime sunt înscrise în Codul de<br />
Guvernanță Corporativă (OUG <strong>10</strong>9/2011), un act normativ modern, cuprinzător, care a<br />
fost, din păcate, încălcat în mod constant de la intrarea sa în vigoare, la începutul<br />
anului 2012. Consiliile de Administrație independente şi echipele de management<br />
profesioniste ar trebui să fie selectate pe baza unui atent proces de selecție, gestionat<br />
de specialişti în recrutări externi, respectabili, pe baza unor criterii profesionale<br />
transparente.<br />
"Experiența şi o bună performanță în administrarea unor companii de o mărime<br />
similară, într-un mediu competitiv, trebuie să fie criteriile principale. Pentru<br />
credibilitatea procesului, orice legătură a candidaților cu mediul politic trebuie evitată,<br />
având în vedere că scopul principal al codului de guvernanță corporativă este<br />
protejarea companiilor de stat de influența politică şi permiterea îmbunătățirii eficienței<br />
şi a creşterii acestora în folosul tuturor românilor (nu doar câtorva dintre aceştia)".<br />
Reprezentantul Fondului Proprietatea are o listă întreagă de exemple de încălcări şi<br />
întârzieri în implementarea legislației guvernanței corporative:<br />
"-Membri ai Consiliilor numiți din afara primelor locuri ale clasamentului<br />
consultanților independenți în resurse umane sau membri afiliați politic;<br />
-Directori Generali numiți de Consilii fără un proces de selecție adecvat;
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
-Director General numit strict pe bază ingerinței unui minister în independența<br />
Consiliului, ca rezultat al emiterii unui ordin ministerial pentru desemnarea unui<br />
membru de partid;<br />
-Mai mulți Directori Generali care nu aveau experiența de conducere şi/sau<br />
profesională relevante pentru companiile la care au fost numiți;<br />
- Candidați de pe lista scurtă care nu au fost intervievați;<br />
- Majoritatea membrilor Consiliilor de Administrație şi a Directorilor Generali au fost<br />
inițial înlocuiți cu membri/directori interimari, care, de cele mai multe ori, erau<br />
recomandați în primul rând pe baza afilierii politice;<br />
- Deşi erau numiți interimar, noii Directori Generali au fost lăsați să opereze<br />
schimbări semnificative în pozițiile de top şi middle management, majoritatea acestora<br />
fiind acum ocupate pe baza unor criterii discutabile şi a afilierii politice".<br />
Domnul Konieczny consideră că toate aceste manipulări ale procedurilor de selecție<br />
sperie candidații respectabili să aplice pentru poziții în consilii sau management în<br />
companiile de stat.<br />
"Ca un comentariu general, chiar şi atunci când, legal, procedurile înscrise în OUG<br />
<strong>10</strong>9/2011 sunt respectate, standardele de bază ale guvernanței corporative nu sunt<br />
respectate", a precizat Grzegorz Konieczny.<br />
În opinia sa, un alt exemplu al acestei lipse de respect pentru buna guvernanță<br />
corporativă ar fi recent numitele Consilii ale Transgaz, Romgaz şi Nuclearelectrica,<br />
acestea neincluzând niciun reprezentant al acționarilor minoritari.<br />
Astfel de probleme nu sunt însă caracteristice doar țării noastre.<br />
"Rezistența la reformă nu este specifică României şi poate fi întâlnită atât în piețele<br />
emergente, cât şi în cele dezvoltate", consideră reprezentantul Fondului Proprietatea,<br />
adăugând: "Este necesară voința politică la cel mai înalt nivel pentru ca schimbările să<br />
aibă loc".
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Grzegorz Konieczny încheie totuşi într-o notă oarecum optimistă, exprimându-şi<br />
încrederea că, în cele din urmă, vor avea loc schimbări notabile.<br />
Între timp, îngrijorarea sa este că întârzierile şi încălcările standardelor vor afecta<br />
negativ companiile româneşti.<br />
Bursa, http://www.bursa.ro/piata-de-capital/guvernanta-corporativa-damboviteanafondul-proprietatea-avem-un-act-normativ-modern-incalcat-in-m...&articol=208058.html<br />
Lucian Croitoru consideră că România are nevoie de un nou program<br />
cu FMI<br />
Consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, Lucian Croitoru, consideră că<br />
România are nevoie, în acest moment, de un nou acord cu Fondul Monetar<br />
Internațional.'După părerea mea, da, România are nevoie', a spus Croitoru, întrebat<br />
despre necesitatea unui nou acord cu FMI.<br />
'În România, programul cu FMI a funcționat. România are nevoie de un nou program<br />
cu FMI, dar aceasta nu înseamnă noi bani de la Fond', a arătat Lucian Croitoru, într-un<br />
seminar financiar-bancar, la Mamaia. Scrisoarea de intenție a României urmează să<br />
intre în discuția board-ului Fondului Monetar Internațional pe 25 <strong>iunie</strong>, iar în iulie vor<br />
avea loc discuții pentru a fi stabilită data vizitei în România pentru o nouă înțelegere,<br />
potrivit unei declarații făcută pe 6 <strong>iunie</strong> de ministrul Finanțelor Publice, Daniel Chițoiu.<br />
"După ce scrisoarea va intra în boardul FMI, în data de 25 <strong>iunie</strong>, îi vom contacta în<br />
iulie pentru a avea discuții şi a stabili data vizitei în România pentru o nouă înțelegere",<br />
arăta Chițoiu, care a spus că este optimist şi încrezător că actualul acord se va încheia<br />
cu bine. Comisia Europeană a recomandat României să ducă la bun sfârşit programul<br />
de asistență financiară FMI-UE, care a asigurat continuarea procesului de consolidare<br />
fiscală, precum şi ameliorarea gestiunii şi controlului finanțelor publice.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
România a semnat, în 2009, un împrumut stand-by de 12,95 miliarde de euro cu FMI,<br />
parte a unui pachet de sprijin de 19,95 miliarde acordat de FMI, UE şi Banca Mondială.<br />
Din acest aranjament cu FMI, România a tras şapte dintre cele opt tranşe prevăzute,<br />
în sumă de <strong>10</strong>,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro). În ceea ce priveşte<br />
cea de-a 8-a tranşă, aceasta a fost considerată, la solicitarea autorităților române, ca<br />
fiind de tip preventiv şi, în contextul evoluțiilor macroeconomice favorabile, nu a fost<br />
trasă.<br />
Income, http://incomemagazine.ro/articole/lucian-croitoru-considera-ca-romania-arenevoie-de-un-nou-program-cu-fmi<br />
Lazea: Cota unică a fost un mare minus din punct de vedere<br />
macroeconomic<br />
Una dintre erorile fundamentale ale elitelor româneşti pe tot parcursul istoriei moderne<br />
a fost că au crezut că soarta celor mulți şi nevoiaşi este irelevantă pentru dezvoltarea<br />
economică, a declarat luni Valentin Lazea, economistul-şef al BNR. Cota unică este o<br />
altă măsură care la nivel microeconomic a avut un plus, însă la nivel macro a avut<br />
minusuri, consideră Lazea.<br />
'Cred că una din erorile fundamentale ale elitelor româneşti în tot parcursul istoriei<br />
moderne a fost ideea că soarta celor mulți şi nevoiaşi este irelevantă pentru<br />
dezvoltarea economică. Cu alte cuvinte că se poate dezvolta România chiar dacă talpa<br />
țării o duce prost. Ce vedem în capitalismul românesc post 1989 nu aduce nimic nou<br />
sub soare. Faptul că inegalitatea a crescut aşa cum se arată în lucrare şi că, în 2009,<br />
coeficientul Gini a ajuns la 30,6%, o cifră încă nu extrem de mare, dar mult mai mare<br />
decât a Slovaciei, Sloveniei sau a altor țări din zonă nu vine decât să ilustreze acest<br />
lucru', a declarat Valentin Lazea, precizând că vorbeşte în nume personal.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
El a exemplificat acest dispreț sau dezinteres al elitelor pentru 'talpa țării' prin patru<br />
politici care nu au ținut cont deloc după 1990 de ceea ce întâmpla pentru 'talpa țării'.<br />
'Un prim exemplu eliminarea repartițiilor obligatorii la țară a profesorilor şi medicilor.<br />
Era clar din secunda doi că dacă nu faci o anumită formă de a trimite la țară profesori<br />
şi medici, țara în 20-30 de ani se va depopula, mă refer la provincia, satul românesc,<br />
lucru pe care îl vedem şi care nu ar trebui să mire pe nimeni', a spus Valentin Lazea.<br />
Al doilea exemplu oferit de Lazea este cel al pensiilor ocupaționale, sistem care<br />
prinsese avânt la sfârşitul anilor 90, prin care o serie de categorii profesionale au dorit<br />
să îşi facă sistemul lor de pensii, 'necontribuind la oala comună' . Potrivit sursei citate,<br />
acum s-a mai domolit această modă, 'dar nu denotă decât acelaşi dispreț, dezinteres<br />
față de soarta comună'.<br />
'Al treilea exemplu este taxarea cu cotă unică, care deşi fără doar şi poate<br />
microeconomic a fost un plus, impozitarea cu cota unică a servit întreprinderilor, din<br />
punct de vedere macroeconomic a fost un mare minus, cel puțin pentru că a fost o<br />
măsură prociclică şi a adăgat gaz pe foc în perioada în care economia şi aşa era în<br />
fierbere şi de ce să nu o spunem şi social a fost un mare minus. Dacă punem în<br />
balanță plusul microeconomic cu minusurile macroeconomic şi minusul social obținem<br />
un minus', a spus Lazea.<br />
Al patrulea exemplu oferit de acesta este cel al neglijării dezvoltării căilor ferate,<br />
economistul-şef al băncii centrale declarând că populația nu mai călătoreşte cu trenul<br />
şi atunci 95% din resurse se duc către autostrăzi şi 5% duc spre CFR.<br />
Valentin Lazea a declarat de asemenea că şi 'talpa țării' a fost la rândul său interesată<br />
de rente atunci când s-a putut.'Dar şi talpa țării caută rente şi răspunsul politicilor la<br />
această nepăsare a fost prin politici populiste şi vă dau trei exemple. Prețul scăzut al<br />
utilităților, al energiei electrice şi gazelor pentru toată lumea, şi pentru cei care îşi pot<br />
permite să plătească şi pentru...deci salvăm săracii cu un preț mic la gaze pentru toată
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
lumea. Reduce cu ceva decalajul dintre bogați şi săraci această politică? Cu o politică<br />
populistă nu am rezolvat problema, ba chiar am o risipă de resurse', a declarat Lazea.<br />
Un alt exemplu oferit în acest sens este cel al alocațiilor pentru copii pentru toate<br />
familiile şi pentru cei care îşi pot permite şi pentru cei care nu îşi pot permite şi care<br />
este o risipă de resurse care nu reduce decalajul. Al treilea exemplu este cel al<br />
abonamentelor gratuite pe căile ferate pentru toți pensionarii, şi pentru aceia care nu<br />
circulă sau care îşi pot permite să plătească.<br />
România a adoptat cota unică de impozitare de 16% în 2005.<br />
Reprezentanța Comisiei Europene în România, în parteneriat cu Fundația Friedrich<br />
Ebert (FES), a organizat masa rotundă cu titlul 'Capitalismul românesc, încotro?<br />
Modelul de creştere economica post 1989'. Dezbaterea a fost organizată cu ocazia<br />
lansării studiului 'Capitalismul românesc, încotro?' elaborat de Daniel Dăianu şi<br />
Bogdan Murgescu, în coordonarea Fundației Friedrich Ebert.<br />
Economica http://www.economica.net/lazea-una-dintre-erorile-fundamentale-ale-eliteiromanesti-este-ca-au-dispretuit-talpa-tarii_54615.html<br />
Instituții<br />
Instituții<br />
PARTENERIAT PUBLIC‐PRIVAT PENTRUTINERIIANTREPRENORI<br />
BUCUREȘTI, <strong>10</strong> <strong>iunie</strong> 2013 ‐ Ministerul Economiei, prin Ministrul Delegat pentru<br />
IMM‐uri, Mediu de Afaceri și Turism, doamna Maria Grapini și Fundația Romanian<br />
Business Leaders lansează astăzi un parteneriat public‐privat prin care <strong>10</strong>0 de tineri<br />
antreprenori care beneficiază de finanțare în cadrul programului guvernamental SRL‐D<br />
vor intra într‐un proiect de mentorat asigurat de unii dintre cei mai importanți lideri de<br />
business din România.<br />
Acest parteneriat este o premieră în domeniul colaborării dintre instituțiile<br />
guvernametale șisocietatea civilă și are ca scop încurajarea spiritului antreprenorial și
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
creșterea șanselor de succes al noilor microîntreprinderi finanțate din bugetul total de<br />
25 de milioane de lei alocat de Guvernul României prin programul SRL‐Dpentru anul<br />
2013. „Încă din perioada în care eram antreprenor, admiram și sprijineam inițiativele<br />
private ale tinerilor. Din poziție de Ministru Delegat pentru IMM‐uri, Mediu de Afaceri și<br />
Turism am făcut toate demersurile ca Programul pentru stimularea înființării și<br />
dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri (SRL‐D)să fie deblocat și,<br />
astfel proiectele de afaceri noisă capete sprijin pentru a se dezvolta și pentru a ajuta la<br />
crearea unui mediu de afaceri echilibrat, profesionist și competitiv”, declară Ministrul<br />
Maria Grapini.<br />
Peste 50 de oameni de business cu experiență în companii naționale și multinaționale<br />
de renume din România vor mentora tinerii antreprenori care au șanse reale de a<br />
construi o afacere durabilă și profitabilă, oferindu‐le acestora expertiză, metode și<br />
principii fundamentale în dezvoltarea unei afaceri de succes. Mentorii sunt membri ai<br />
Romanian Business Leaderssau ai partenerilor Fundației.<br />
“România are nevoie de cât mai mulți antreprenori care să creeze valoare și locuri de<br />
muncă. Credem că este datoria noastră, a celor care am construit și conducem afaceri<br />
solide, să ne implicăm în creșterea noilor generații de antreprenori. Acest program de<br />
mentorat va crește, sperăm, șansele tinerilor de a transforma un plan de afaceri într‐o<br />
întreprindere pe termen lung”, afirmă Mihail Marcu, președintele Romanian Business<br />
Leaders și unul dintrementorii din program.<br />
Programulse va adresa, în primul an, unui număr de <strong>10</strong>0 de noi afaceri,selectate de<br />
membrii Fundației Romanian Business Leaders, și va consta în sesiuni de mentorat<br />
alături de specialiști în management, finanțe, juridic,resurse umane și comunicare.<br />
Ministerul.Economiei,<br />
http://www.minind.ro/presa_2013/<strong>iunie</strong>/comunicat_de_presa_<strong>10</strong>01_startupuri_<strong>10</strong>062013.pdf
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Finantele au atras 300 milioane lei prin obligatiuni cu scadenta la trei<br />
ani, la randament in crestere<br />
Ministerul Finantelor Public (MFP) a atras 300 milioane lei prin licitatia de obligatiuni cu<br />
scadenta in trei ani, exact cat si-a propus, la un randament de 5,07%, in urcare fata de<br />
cel platit la precedenta emisiune cu o maturitate apropiata, de 4,96%.<br />
Bancile au realizat subscrieri de 889,2 milioane lei. Obligatiunile ajung la scadenta in<br />
aprilie 2016. Trezoreria a vandut saptamana trecuta obligatiuni cu o scadenta<br />
apropiata, respectiv in august 2016, in valoarea de 541,9 milioane lei, la un randament<br />
de 4,96%.<br />
Finantele au planificat pentru luna <strong>iunie</strong> doar licitatii de vanzare de obligatuini, fara<br />
certificate de trezorerie, in suma de 2,98 miliarde lei, in scadere cu aproape 800 de<br />
milioane de lei fata de luna mai. Valoarea titlurilor care ajung la scadenta in luna <strong>iunie</strong>,<br />
de 1,3 miliarde de lei, este cea mai redusa din ultimii aproape doi. Valoarea medie<br />
lunara a titlurilor ajunse la maturitate a fost in primele patru luni de 3,4 miliarde de lei.<br />
De la inceputul anului, Ministerul Finantelor Publice a imprumutat de pe piata interna<br />
26,01 miliarde lei, la care se adauga emisiuni in valuta, interne si externe, de 1,084<br />
miliarde de euro si 1,5 miliarde de dolari.<br />
Business24, http://www.business24.ro/bursa/obligatiuni/finantele-au-atras-300-<br />
milioane-lei-prin-obligatiuni-cu-scadenta-la-trei-ani-la-randament-in-crestere-1529934<br />
Autostrada Sebeş - Turda ar putea fi gata până în 2016<br />
Dan Şova a spus că proiectul privind construcția autostrăzii este într-o fază avansată,<br />
urmând ca în luna iulie să fie terminată documentația de transformare a drumului<br />
expres, propus inițial pentru acest tronson, în autostradă, iar până în decembrie vor fi<br />
finalizate procedurile de licitație şi de atribuire a lucrării de construcție. "Suntem<br />
avansați, în luna iulie se termină documentația de transformare din drum expres în
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
autostradă, până în decembrie vom avea terminate procedurile de licitație şi de<br />
atribuire, vom avea un contract semnat şi suntem obligați să finalizăm autostrada până<br />
în 2016, pentru că am reuşit să o introducem pe alocarea financiară 2007 - 2013. Va<br />
trebui terminată până în 2016, 78 de kilometri, este o investiție de aproximativ 900 de<br />
milioane de euro, foarte importantă şi cred că o s-o terminăm”, a afirmat Dan Şova.<br />
Întrebat dacă finalizarea autostrăzii nu va fi întârziată de faptul că există nemulțumiri<br />
ale proprietarilor de terenuri afectați de această construcție, Şova a răspuns că<br />
nemulțumirile nu sunt reale, ci sunt doar declarații ale PDL, "care nu a reuşit să<br />
realizeze autostrada când era la putere".<br />
"Cred că sunt nemulțumiri ale PDL, care se face că vorbeşte în numele localnicilor.<br />
(...) Am auzit că vorbeşte PD de eventualele nemulțumiri ale localnicilor, dar din<br />
cercetările pe care le-am făcut am înțeles că toată lumea pe această rază îşi doreşte<br />
să existe această autostradă Sebeş – Turda. Cel a cărui casă va fi demolată pentru un<br />
interes public în mod evident va fi despăgubit în prealabil şi aşa cum trebuie, ca să fie<br />
mulțumit”, a declarat ministrul.<br />
Ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură, Dan Şova, a participat, sâmbătă,<br />
la Blaj, la inaugurarea unei noi unități de producție de către concernul german Bosch,<br />
investiție cifrată la aproximativ 50 de milioane de euro. La începutul lunii mai, Comisia<br />
Europeană a aprobat finanțarea Autostrăzii Sebeş - Turda prin Programul Operațional<br />
Sectorial de Transport, astfel că 85 la sută din valoarea lucrării va putea fi decontată<br />
din bani europeni, prin fondurile structurale.<br />
ZF, http://www.zf.ro/politica/autostrada-sebes-turda-ar-putea-fi-gata-pana-in-2016-<br />
<strong>10</strong>942792
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Ponta la Berlin: am decis să păstrăm cota unică şi o vom menține în<br />
mandatul de patru ani<br />
Cota unică de 16% va fi menținută pe parcusul celor patru ani de guvernare USL,<br />
pentru a garanta stabilitatea şi predictibilitatea sistemului fiscal românesc, a anunțat<br />
premierul Victor Ponta, la Berlin, într-o conferință la care au participat mai mulți oameni<br />
de afaceri germani.<br />
"Vom menține sistemul fiscal cât mai stabil şi predictibil posibil. Cota unică de 16% - o<br />
să fiu foarte sincer spunându-vă că eu şi alți social-democrați am propus să o<br />
schimbăm, dar din cauza influenței pozitive a partenerilor noştri liberali de coaliție am<br />
decis să păstrăm cota unică şi o vom menține în mandatul de patru ani. Este o<br />
garanție a stabilității legislației noastre fiscale", a spus Ponta, în conferința organizată<br />
la sediul Deutsche Bank.<br />
Programul de guvernare al USL pentru perioada 2013-2016 prevede menținerea<br />
plafonului maximal de impozitare de 16% şi introducerea, pe parcursul mandatului, a<br />
unui impozit diferențiat pe venitul salarial cu deductibilități fiscale, respectiv prin cote<br />
de 8%, 12% şi 16%, stabilite pe grile de venit. În discursul susținut în fața oamenilor de<br />
afaceri germani, Ponta a arătat că România s-a confruntat, începând cu 2009, cu o<br />
criză economică şi socială, iar anul trecut a trecut printr-o criză politică, dar că<br />
autoritățile sunt hotărâte să asigure în prezent stabilitate şi predictibilitate.<br />
"Vestea bună este că ne-am învățat lecțiile, am avut alegerile, iar acum stabilitatea,<br />
predictibilitatea şi implicarea în promovarea reformelor sunt punctele pe agenda mea şi<br />
sunt foarte hotărât să urmez acest program pe următorii patru ani", a afirmat premierul.<br />
El a prezentat oamenilor de afaceri germani potențialul economic al României, inclusiv<br />
din punct de vedere al infrastructurii aeroportuare, şi a precizat că este conştient de<br />
faptul că stabilitatea politică este o condiție pentru ca investitorii străini să aibă<br />
încredere în meidul de afaceri românesc.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Ponta a admis însă că există în continuare probleme de infrastructură, dar a asigurat<br />
că, până la sfârşitul acestei luni, va fi promovată în Parlament o nouă lege privind<br />
parteneriatul public-privat care va rezolva şi această situație. Premierul a arătat<br />
totodată că legislația muncii este în continuare una "competitivă" din punct de vedere<br />
al costului forței de muncă şi că România trebuie să păstreze acest avantaj competitiv<br />
chiar dacă această legislație nu este "foarte populară" printre unii colegi de partid şi<br />
lideri sindicali.<br />
ZF, http://www.zf.ro/politica/ponta-la-berlin-am-decis-sa-pastram-cota-unica-si-o-vommentine-in-mandatul-de-patru-ani-<strong>10</strong>951489<br />
Vosganian: Voi analiza situația de la ArcelorMital Galați care nu<br />
livrează tablă de caroserie pentru Dacia. Îi voi chema pentru explicații<br />
Ministrul economiei Varujan Vosganian a spus la ZF LIVE, emisiunea de business<br />
transmisă zilnic de la ora <strong>10</strong>:00 la 11:00, că va analiza situația de la ArcelorMitall<br />
Galați, fostul combinat Sidex care continuă să exporte tabla produsă deşi ar putea<br />
exista cererea şi pe piața internă pentru tabla de caroserie pentru Dacia.<br />
“Situația de la ArcelorMittal nu este o nouătate. Galați în permanentă a preferat să<br />
exporte decât să vândă în țară. O să convoc cele două companii Dacia şi Arcelor<br />
Mittal. Trebuie să mă conving că Dacia chiar vrea să cumpere de la Galați şi în acelaşi<br />
timp trebuie să înțeleg de ce atunci când poți să vinzi de <strong>10</strong>0 milioane de euro de ce<br />
nu faci o investiție de 50 de milioane de euro”.<br />
ArcelorMittal Galați, fostul combinat Sidex cumpărat cu 70 mil. euro de miliardarul<br />
indian Lakshmi Mittal în 2001, ar avea vânzări suplimentare de <strong>10</strong>0 mil. euro pe an<br />
dacă ar putea să furnizeze tablă pentru caroseriile Dacia. Însă pentru că miliardarul<br />
nu a făcut investițiile necesare, estimate de specialişti la circa 50 mil. euro, tabla<br />
produsă de ArcelorMittal Galați nu corespunde pentru a fi folosită la caroseria maşinilor
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Dacia produse la Piteşti, la 300 km distanță. Astfel, cade ipoteza că Sidex nu ar avea<br />
suficientă piață şi de aceea este nevoit să reducă producția.<br />
ZF, http://www.zf.ro/eveniment/vosganian-la-zf-live-voi-analiza-situatia-de-laarcelormital-galati-care-nu-livreaza-tabla-de-caroserie-pentru-dacia-ii-voi-chemapentru-explicatii-<strong>10</strong>948732<br />
Varujan Vosganian: Exporturile merg bine si producția industrială are<br />
o evoluție bună dar încasările la buget nu sunt la nivelul aşteptat<br />
pentru că nu există „sânge în economie”<br />
Ministrul economiei Varujan Vosganian a spus la ZF Live, emisiunea de business care<br />
se transmite în fiecare zi pe zf.ro de la ora <strong>10</strong>:00 la 11:00, că deşi economia prezintă<br />
semne promitățoare pentru acest an, încasările la bugetul statului sunt sub aşteptări<br />
deoarece întreprinderile nu dispun de suficiente lichidități pentru a-şi onora obligațiile<br />
către stat.<br />
“Economia are semne promițătoare care vin din industrie şi dintr-o creştere a<br />
exporturilor. Pe zona IMM-urilor, agriculturii şi construcțiilor însă avem rezerve.<br />
Încasările la buget se bazează nu doar pe ritmul de creştere economică ci şi pe<br />
lichiditățile de care dispun companiile. Este posibil ca ele să aibă în continuare<br />
obligațiuni către bănci şi să existe în continuare o persistență a arieratelor ceea ce le<br />
împiedică să aibă lichiditate pentru a-şi onora obligațiile bugetare”, a spus Varujan<br />
Vosganian la ZF Live.<br />
ZF, http://www.zf.ro/zf-24/varujan-vosganian-la-zf-live-exporturile-merg-bine-siproductia-industriala-are-o-evolutie-buna-dar-incasarile-la-buget-nu-sunt-la-nivelulasteptat-pentru-ca-nu-exista-sange-in-economie-<strong>10</strong>948598
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
Ministrul economiei Varujan Vosganian: În Germania întreprinderile se<br />
finanțează cu 1% dobândă. În România creditele sunt mult mai scumpe<br />
Ministrul economiei Varujan Vosganian a spus la ZF Live, emisiunea de business care<br />
este transmisă în fiecare zi pe zf.ro de la ora <strong>10</strong>:00 la 11:00, că finanțarea bancară a<br />
devenit o problemă pentru companiile industriale din România cu capital local.<br />
„În Germania, întreprinderile se finanțează cu 1% dobândă la credite. În România<br />
finanțarea este de 4,5 ori mai scumpă”, a spus Varujan Vosganian la ZF Live. De<br />
asemenea, ministrul a explicat că de 1 an de zile creditul pentru întreprinderi<br />
stagnează în România şi băncile evită să finanțeze companiile.<br />
"Voi solicita Băncii Naționale un consilier de stat pe probleme de finanțare şi vom<br />
analiza bilanțul bancilor pentru a vedea în ce-şi plaseaza banii. Vom da la o parte<br />
creditele acordate statului si rezervele facute la BNR sa vedem ce mai ramana intradevar<br />
pentru industrie", a spus Vosganian. Creditul pentru intreprinderi stagneaza din<br />
decembrie 2008 la un sold de 25 miliarde de euro.<br />
ZF, http://www.zf.ro/companii/ministrul-economiei-varujan-vosganian-la-zf-live-ingermania-intreprinderile-se-finanteaza-cu-1-dobanda-in-romania-creditele-sunt-multmai-scumpe-<strong>10</strong>948202<br />
Varujan Vosganian: Nu sunt mulțumit de finanțarea de către bănci a<br />
industriei. Urmăriți aici înregistrarea emisiunii de luni, <strong>10</strong> <strong>iunie</strong><br />
Ministrul Economiei Varujan Vosganian a zis la ZF Live, emisiune care este transmisă<br />
în fiecare zi pe live.zf.ro de la ora <strong>10</strong>:00 la 11:00, că sectorul bancar nu sprijină<br />
industriaşi români, dezavantajați astfel la nivel european din punct de vedere al<br />
creditării. “Nu sunt mulțumit de finanțarea de către bănci a industriei. Băncile ar trebui<br />
să concureze pentru a atrage interesul cât mai multor industriaşi. Acest lucru nu se
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
întâmplă în România. Industriaşii români sunt dezavantajați la nivel european din punct<br />
de vedere al creditării şi al ratelor de dobândă”, a spus Varujan Vosganian la ZF Live.<br />
Vosganian a explicat că în Germania, întreprinderile se finanțează cu 1% dobândă la<br />
credite în timp ce în România finanțarea este de 4,5 ori mai scumpă.<br />
ZF, http://www.zf.ro/zf-24/video-zf-live-varujan-vosganian-nu-sunt-multumit-de-<br />
finantarea-de-catre-banci-a-industriei-urmariti-aici-inregistrarea-emisiunii-de-luni-<strong>10</strong>-<br />
<strong>iunie</strong>-<strong>10</strong>948514<br />
Grapini despre impozitul forfetar: Este o masura buna pentru cei<br />
corecti<br />
Aplicarea impozitului forfetar este o masura buna pentru cei corecti, iar asociatiile<br />
profesionale au apreciat ca operatorii vor plati in unele cazuri si de trei ori mai putin, a<br />
aratat, luni, Maria Grapini, ministru delegat pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri si Turism.<br />
”Chiar daca masura se va aplica de la 1 iulie 2013 iar operatorii vor fi anuntati despre<br />
normele de aplicare doar cu cateva zile inainte, cred ca va fi o masura bine primita. Ca<br />
om care vine din mediul de afaceri nu ma deranja sa aflu doar si cu o zi inainte daca<br />
era o masura buna, care sa duca la cresterea afacerii. Ca om care vine din mediul<br />
privat vreau ca ministerul pe care il conduc sa poata aplica politici corecte pentru<br />
intreprinzatori, sa existe reciprocitate intre privati si stat. Am promisiuni ca si scaderea<br />
impozitului pentru IMM-uri va fi realizata de Ministerul Finantelor Publice tot incepand<br />
cu data de 1 iulie 2013”, a spus Maria Grapini, transmite Agerpres.<br />
Impozitul in suma fixa nu va fi aplicat in domeniul taximetriei. Potrivit autoritatilor,<br />
impozitul forfetar se va introduce pentru categoriile de servicii la care cheltuiala<br />
administrativa pentru plata impozitului pe profit este mare atat pentru intreprinzator, cat<br />
si pentru stat. Sumele de plata nu vor fi egale pentru toate serviciile si se va tine cont<br />
de indicatori precum capacitatea locatiei, calitatea amplasamentului, tarifele medii
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
adecvate locatiei. Potrivit autoritatilor, impozitul forfetar va fi introdus pentru<br />
simplificarea administrativa la intreprinzator si la institutiile de control ale statului,<br />
pentru evidentierea veniturilor in mod corect si pentru realizarea de profit in vederea<br />
repartizarii pentru dezvoltare sau dividende, de catre intreprinzatori. Acestia vor plati<br />
suma fixata, indiferent de cat profit vor realiza.<br />
Finantistii, http://www.finantistii.ro/taxe-impozite/grapini-despre-impozitul-forfetar-esteo-masura-buna-pentru-cei-corecti-78872<br />
Ministrul Turismului: Frunza românescă nu şi-a atins scopul. Dracula<br />
ar putea avea mai mult succes la străini<br />
Brandul turistic al României, deşi a fost achiziționat cu mulți bani, nu şi-a atins scopul<br />
şi nu a devenit cunoscut în lume, pe când Dracula s-a întipărit mult mai mult în mintea<br />
străinilor, a declarat luni, după o conferință Maria Grapini, ministrul delegat pentru IMM<br />
şi Turism, informează Mediafax.<br />
"Brandul sectorial de turism a fost achiziționat cu nişte bani, şi nu puțini. El nu mai<br />
poate fi schimbat. Brandul nu şi-a atins scopul şi eu vă spun acum din ultimele şase<br />
luni, cât am umblat prin alte țări. Toate întrebările care mi s-au pus au fost de ce acest<br />
brand. E un bun cumpărat, nu-l putem arunca la coş, dar cu banii pe care îi mai avem<br />
acum pe promovare să faem branduri subsectoriale", a spus Grapini.<br />
Ea a afirmat că brandul turistic, care are ca element vizual frunza, nu a promovat<br />
întreg potențialul României. "Noi suntem acum într-un studiu de evaluare. Ce oferim<br />
noi prin brandul ăla? Deşi n-a fost finalizat ca un brand, Dracula s-a întipărit în mintea<br />
străinilor mult mai mult decât un brand greu plătit", a adăugat Grapini.<br />
Ea a arătat că brandul nu a reuşit să se impună în lume şi acest lucru se poate<br />
observa din numărul de intrări ale turiştilor străini în România şi din gradul de<br />
cunoştere a brandului în alte țări.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
"La târgul de turism de la Berlin toată lumea mă întreba de Dracula", a menționat<br />
ministrul. Grapini a discutat cu Ilie Năstase şi cu Gabriela Szabo, care au acceptat să<br />
promoveze România în străinătate. Cu ajutorul studenților, ministrul delegat pentru<br />
IMM şi Turism vrea să creeze branduri ale unor segmente din turism.<br />
"Am adresat o scrisoare Facultății de Artă să facă o competiție cu studenții pe branduri<br />
pe direcțiile pe care eu le consider strategice pentru turismul din România. Pentru<br />
toate acestea studenții sunt puşi la treabă, o să facem o competiție şi o să dăm nişte<br />
premii", a explicat ea. Brandul turistic al României a fost lansat în anul 20<strong>10</strong>. În<br />
perioada 20<strong>10</strong>-2012, pentru crearea şi promovarea brandului turistic al României s-au<br />
cheltuit peste 56 de milioane de lei (13 milioane de euro), bani provenind din fonduri<br />
europene.<br />
Hotelurile din România sunt pe penultimul loc în Europa după gradul de ocupare în<br />
timpul verii şi deține detaşat ultima poziție în clasamentul privind ponderea străinilor în<br />
totalul turiştilor, cauzele fiind fluxul slab de turişti de afaceri, imaginea externă proastă,<br />
tarifele mari şi evaziunea.<br />
Gandul, http://www.gandul.info/financiar/ministrul-turismului-frunza-romanesca-nu-si-aatins-scopul-dracula-ar-putea-avea-mai-mult-succes-la-straini-<strong>10</strong>949075<br />
Directorul FMI, Christine Lagarde, şi-a programat o vizită la Bucureşti<br />
Christine Lagarde va face o vizită oficială în România în luna iulie, dacă instituția<br />
financiară va fi de acord să încheie un nou acord cu România.Directorul general al<br />
Fondului Monetar Internațional (FMI), Christine Lagarde, și-a programat o vizită la<br />
București în luna iulie, au declarat surse guvernamentale pentru Sursa Zilei. Vizita lui<br />
Lagarde este stabilită, de principiu, după discuția din board-ul organizației, care va<br />
consfinți încheierea celui mai recent acord dintre România și finanțatorii externi, scrie<br />
Sursazilei.ro.
<strong>Revista</strong> <strong>Presei</strong> <strong>Economice</strong> din România<br />
”Vizita lui Lagarde este cu atât mai probabilă cu cât este de așteptat ca România să<br />
încheie un nou acord cu FMI, pentru a menține încrederea investitorilor străini în<br />
economia românească”, au precizat oficiali din Executiv, care au dorit să-și păstreze<br />
anonimatul. Cu toate acestea, o nouă înțelegere cu FMI va fi posibilă numai în<br />
condițiile în care actualul acord de tip preventiv se va încheia cu succes.<br />
"Până acum, România este considerată un model de succes la Washington, adică un<br />
stat care în condiții de recesiune a reușit, cu mari costuri interne, să implementeze<br />
politici dure de ajustare. Lagarde va da acest semnal, mai ales că Fondul are nevoie<br />
de un PR bun în acest moment", au adăugat sursele citate.<br />
Economica, http://www.economica.net/directorul-fmi-christine-lagarde-si-a-programato-vizita-la-bucuresti_54612.html
Change language