Revista Presei Economice

Revista Presei Economice din România
Revista Presei Economice
România
29 aprilie 2013

Revista Presei Economice din România
Cuprins
Fonduri europene ....................................................................................................... 9
Cum ar putea fi simplificata implementarea financiara a proiectelor finantate din FSE
in perioada 2014-2020 ............................................................................................... 9
Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale (OIPSI) va
semna începând de azi contracte cu beneficiarii proiectelor depuse ........................ 13
România va solicita finanţare europeană şi pentru alte proiecte din sectorul
transporturi, după metrou ......................................................................................... 15
Opţiuni simplificate privind costurile în programele FSE (2014-2020) ...................... 16
Eugen Teodorovici: Au intrat în ţară 73 de milioane de euro pentru POSDRU ......... 20
Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a participat la inaugurarea Staţiei
de ape uzate din Eforie Sud ..................................................................................... 21
117 mil. euro, pierdute definitiv în 2012 în cadrul procedurii de dezangajare automată
a fondurilor UE. La start în 2013 s-au aliniat 6,5 mld. euro ....................................... 22
Cum sunt împărţite cele 40 mld. euro din fondurile UE (2014-2020): Dispare
POSDRU, apare “Educaţia” şi “Intruziunea socială”. Megastructură pe “Infrastructură”
................................................................................................................................ 24
Noi experti pentru Ministerul Fondurilor UE: 280 de euro/zi pentru evaluatori de
proiecte .................................................................................................................... 26
Ministrul Dan Nica: Speram ca in luna iunie sa avem deblocat Programul Operational
Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice ........................................................ 26
Relu Fenechiu: Toate măsurile impuse de documentele de pre-suspendare şi de
încetare a plăţilor pentru POS - T sunt îndeplinite .................................................... 28

Revista Presei Economice din România
Investitii .................................................................................................................... 30
Investitie de 10 milioane de euro intr-un gazoduct care sa lege Romania de
Republica Moldova .................................................................................................. 30
Investitie de 1 milion de euro într-o nouă capacitate de producţie în oraşul Codlea . 31
Companii ................................................................................................................... 31
Cosmote România lansează comercial serviciile 4G cu viteze de descărcare a
datelor de până la 75 Mbps...................................................................................... 31
Bosch: 4.200 de oameni sunt interesaţi de un job la fabrica de componente auto din
Jucu ......................................................................................................................... 33
Teraplast Bistriţa mizează pe creşterea cu 23% a afacerilor .................................... 35
Prime de paşte de 150 de lei pentru cei 2.300 de salariaţi de la Rulmenţi Bârlad .... 37
Greva angajaţilor i-a convins pe acţionarii polonezi să păstreze locurile de muncă la
Uzinele Sodice Govora ............................................................................................ 38
Furnizorul de servicii IT Pentalog caută 50 de oameni ............................................. 39
Cine sunt retailerii din comerţul modern care au pariat pe mediul rural şi de ce ..... 41
Piperea: Am solicitat ca Oltchim să devină obiectiv strategic naţional; poate fi
comparat cu o bombă chimică ................................................................................. 42
Piperea: BCR s-a retras din Comitetul Creditorilor Oltchim, un alt creditor ne
finanţează cu 30 milioane euro ................................................................................ 43
Microsoft și Kapsch, parteneri pentru promovarea noilor soluții Dynamics ............... 44
Global City Business Park vrea un grad de ocupare de 60% până la finele anului ... 47
La Perla, liderul mondial de lenjerie intima de lux, are in Romania vanzari medii de
800 de euro/client .................................................................................................... 48
Producatorul de mobila Lemet a deschis un nou magazin la Craiova. Reteaua ofera
si mobila in rate ........................................................................................................ 49
A inceput productia la noua platforma industriala Adeplast de la Roman ................. 50

Revista Presei Economice din România
Dan Ioan Popp si Dimitris Sophocleos, scosi din Consiliul de Administratie al Impact
SA ............................................................................................................................ 52
Inca un brand romanesc pe moarte: Clujana ........................................................... 53
Firma bulgareasca Katarzyna Estate testeaza piata romaneasca de vinuri premium
................................................................................................................................ 54
Albalact a încheiat 2012 cu un profit cu 27% mai mare şi acordă primele dividende
din ultimii 14 ani ....................................................................................................... 55
Trenduri şi statistici .................................................................................................. 57
Aproape jumătate din IMM-urile din România nu au angajaţi. Cele mai multe sunt
conduse de antreprenori tineri ................................................................................. 57
Topul proiectelor de infrastructură din Bucureşti care vor primi cei mai mulţi bani de
la bugetul local în 2013 ............................................................................................ 58
Piaţa de outsourcing creşte cu un ritm anual de 20%, susţinut de cererea din partea
băncilor şi asigurătorilor ........................................................................................... 59
Numărul fimelor care au intrat în insolvenţă în primul trimestru a crescut la aproape
4.500 ........................................................................................................................ 61
Deficitul bugetar a fost în primul trimestru sub ţinta agreată cu FMI, dar peste nivelul
din 2012 ................................................................................................................... 62
Comisia Europeană ne-a reevaluat pozitiv cu 10% producţia de grâu ..................... 65
Românii şi-au alocat un buget de 540 de lei pentru Paşte şi 1 Mai .......................... 65
Au bătut recordul autostrăzilor: Pe litoral, reabilitarea kilometrului de plajă costă 24
de milioane de euro ................................................................................................. 66
Consiliul Concurenţei analizează tarifele medicilor de familie şi ale spitalelor .......... 68
Euro a coborât la cel mai redus nivel din ultimul an şi patru luni, la cursul BNR de luni
................................................................................................................................ 69

Revista Presei Economice din România
Patiserii romani ies de Pasti cu 7 milioane de cozonaci; preturile vor fi intre 5 si 50 de
lei ............................................................................................................................. 71
Vanzarile de jucarii cresc in saptamanile premergatoare Pastelui cu 50% comparativ
o luna obisnuita ........................................................................................................ 72
Increderea in economie a scazut, cu cea mai severa deteriorare la consumatori ..... 73
Topul statelor în care România a exportat cea mai mare cantitate de lemn în ultimii
11 ani ....................................................................................................................... 75
Planul ministrului Varga pentru oprirea defrişărilor ilegale. Doar în 2012, prejudiciul
este de 5,7 milioane de euro .................................................................................... 79
HARTA JUDEŢELOR de unde s-a exploatat cel mai mult lemn. Topul împăduririlor 82
HARTA PREŢURILOR pentru masa de Paşte ......................................................... 86
Spaţiile comerciale stradale, de peste trei ori mai scumpe în Bucureşti decât din alte
oraşe mari ................................................................................................................ 91
Coşurile cadou de Paşte: Câţi bani alocă firmele pentru angajaţi şi parteneri .......... 93
Operatorii din agricultură ecologică cer suplimentarea fondurilor alocate pentru
producătorii aflaţi în perioada de conversie .............................................................. 94
Eurostat: Portugalia şi România au avut cea mai mare creştere a ponderii taxelor în
PIB, în 2011 ............................................................................................................. 96
Finanţe – Bănci ......................................................................................................... 97
Isărescu: Nu creştem rezerva de aur din superstiţie. De câte ori am trecut peste 100
de tone România a păţit ceva .................................................................................. 97
BCR şi-a redus pierderile în T1 la 12 mil. lei, faţă de 308 mil. lei în perioada similară
a anului trecut. Profitul operaţional e pe scădere ................................................... 100
Clientii Bank of Cyprus isi pot retrage banii de la Marfin Bank Romania de luni ..... 101
Banca Comerciala Romana si-a diminuat pierderile nete cu 96,1%, pana la 12,1
milioane lei ............................................................................................................. 103

Revista Presei Economice din România
O companie de reasigurari "fuge" din Romania ...................................................... 104
Bursă ....................................................................................................................... 105
Patru din 10 companii de pe bursă sunt suspendate astăzi de la tranzacţionare
pentru AGA ............................................................................................................ 105
Energie .................................................................................................................... 106
România, pe locul 3 în UE la energie risipită .......................................................... 106
RADET va fuziona cu ELCEN şi se va transforma în companie ............................. 106
Producţia de ţiţei şi gaze a Petrom a stagnat în primul trimestru ............................ 107
Compania de stat Romgaz a făcut un profit de 280 mil. euro, cel mai mare din istoria
sa ........................................................................................................................... 108
Hidroelectrica a mai pierdut 44 mil. euro pe contracte directe păguboase până să
intre în insolvenţă ................................................................................................... 109
De unde va veni energia din România peste 20 de ani .......................................... 110
E. On: 58.000 de abonaţi au fost deconectaţi anul trecut pentru restanţe la plata
facturilor de energie ............................................................................................... 110
Ministrul Energiei: Le-am cerut celor de la ANRM să înceapă lucrul la o lege pentru
hidrocarburile din Marea Neagră ............................................................................ 111
Petru Văduva va fi numit director general al Transgaz, iar Virgil Metea, fostul şef de
la Distrigaz Nord, devine director la Romgaz ......................................................... 112
BRD şi Swiss Capital vor intermedia listarea Complexului Energetic Oltenia ......... 112
Nita nu vrea panouri solare pe terenurile agricole .................................................. 113
Nita: Departamentul pentru Energie ar putea fi infiintat pana in 15 mai .................. 114
Rompetrol Rafinare a bugetat pe 2013 pierderi de trei ori mai mici decat anul trecut
.............................................................................................................................. 115
Cine se afla in spatele Fondului de Investitii in Energie Initiatorii nu-si cunosc
"opera"................................................................................................................... 115

Revista Presei Economice din România
Rovana Plumb: Explorarea gazelor de şist nu prezintă niciun risc în privinţa protecţiei
mediului ................................................................................................................. 119
Radu Mazăre: Dacă se ajunge la exploatarea gazelor de şist în Dobrogea,
gigacaloria ar putea fi cu 20-25% mai ieftină .......................................................... 121
CEZ va asigura furnizarea continuă a energiei electrice în perioada sărbătorilor în
zona de sud a României ........................................................................................ 124
Opinii ....................................................................................................................... 125
Opinie Iulian Anghel, editor ZF - România, eterna prizonieră a doi domni: “Doamne
fereşte” şi “Doamne ajută”. Pe când “Aşa să ne ajute Dumnezeu!” în Codul fiscal
.............................................................................................................................. 125
Opinie Daniel Dăianu-Integrată, sau nu, reglementarea/ supravegherea a eşuat. De
ce ......................................................................................................................... 127
Exemplul parcurilor industriale de la Cluj, o soluţie pentru crearea de locuri de muncă
.............................................................................................................................. 131
Lecţia de economie „predată“ la tablă de preşedintele Traian Băsescu nu prezintă
decât indicatorii „frumoşi“ ai economiei reale ......................................................... 132
Secretul mărcilor proprii din hipermarketuri și mitul calității acestora ..................... 135
Consumatorul român este din ce în ce mai atent la ce cumpără ............................ 137
Retaileri: In Polonia TVA este 5% pe produse alimentare. Trebuie să intrăm şi noi în
rândul lumii ............................................................................................................ 138
Romania: Noul Eldorado pentru achizitia de terenuri agricole (Le Figaro) .............. 140
Dan Matei Agathon: Moda megafoanelor pe Litoral trebuie înlocuită de promovarea
online ..................................................................................................................... 141
Mănăstireanu: Încercăm din nou deblocarea exporturilor de ovine şi bovine vii către
Turcia ..................................................................................................................... 143

Revista Presei Economice din România
Emil Constantinescu, la BNR: A lucra cu fonduri de investiţii în exploatarea aurului
este o crimă ........................................................................................................... 146
Instituţii .................................................................................................................... 147
Fiscul va cheltui zeci de milioane de euro pentru modernizare. Banca Mondială a
aprobat un împrumut de 70 mil. euro ..................................................................... 147
COMUNICAT DE PRESA ...................................................................................... 149
Un manager din agricultură, numit la conducerea Autorităţii Naţionale pentru Turism
.............................................................................................................................. 151
Grapini: Forfetarul se va aplica din iulie. Ministerul Finantelor a terminat studiile de
impact .................................................................................................................... 151
Ponta: Romania este stabila economic si urmeaza un trend pozitiv ....................... 152
Finantele vor sa imprumute in luna mai sub 3,8 mld. lei, dupa ce in aprilie au atras
peste 5 mld.lei ........................................................................................................ 154
Chiţoiu: Bugetul pentru 2013 a fost gândit astfel încât să fie create premisele
relansării economice .............................................................................................. 156
Varujan Vosganian: Activele strategice trebuie să rămână în administrarea statului
.............................................................................................................................. 157
Ministrul Varujan Vosganian participă la Reuniunea Anuală pentru Investiţii din Dubai
.............................................................................................................................. 158
Varujan Vosganian: O companie indiana cu management italian doreste sa
construiasca un nou combinat siderurgic in sudul Romaniei .................................. 159
Grapini: Litoralul este pregătit, în mare parte, să primească turişti de 1 Mai şi Paşti
.............................................................................................................................. 160
Grapini: Vrem să atragem turişti din India. În fiecare an 50 de milioane de indieni
vizitează Europa .................................................................................................... 162

Revista Presei Economice din România
Constanţa: Consiliul Judeţean începe refacerea sistemului de irigaţii în agricultură
.............................................................................................................................. 163
Ponta: Sper ca în iunie Hidroelectrica să iasă din insolvenţă, în toamnă să listăm
10% ....................................................................................................................... 164
O delegaţie a României condusă de ministrul Daniel Constantin va efectua, marţi, o
vizită oficială în Turcia ............................................................................................ 165

Revista Presei Economice din România
Fonduri Europene
Fonduri europene
Cum ar putea fi simplificata implementarea financiara a proiectelor
finantate din FSE in perioada 2014-2020
Ministerul Fondurilor Europene a publicat principalele aspecte discutate in cadrul
seminarului organizat de catre Autoritatea de Mangement POS DRU, in data de 19
aprilie 2013 cu tema “Extinderea utilizarii optiunilor simplificate privind costurile in
programele FSE pentru perioada 2014-2020”, privind imbunatatirea implementarii
financiare a proiectelor:
De ce costuri simplificate
In implementarea unui proiect, obtinerea rezultatelor scontate ar trebui sa aiba
prioritate in fata verificarii facturilor si chitantelor. In acest sens trebuie avuta in vedere
simplificarea activitatii prin aplicarea masurilor pentru costuri simplificate.
Comisia Europeana propune 3 metode pentru simplificarea costurilor
Rate fixe – pentru costurile indirecte.
Utilizarea costurilor unitare - rambursarea calculata pe baza cantitatilor livrate inmultita
cu un cost unitar.
Aplicarea sumelor forfetare.
Informatii referitoare la simiplificarea costurilor sunt disponibile in Agenda de
simplificare a Cadrului Financiar Multianual 2014-2020 si in Regulamentul 1268/2012 -
Norme de aplicare a Regulamentului 966/2012 .
In 90% din cazuri, cheltuielile indirecte sunt greu de verificat,de obicei nu sunt asa de
mari si difera de la o tara la alta. Prima optiune pentru simplificare ar putea fi costul
sau tariful fix. Costurile indirecte vor fi verificate pe baza costurilor directe, reducand,
astfel timpul aferent calculelor. O alta posibilitate este stabilirea unui nivel standard al
costurilor unitare (i.e. 1 ora de instruire livrata/ persoana = 6 euro, in proiect au fost

Revista Presei Economice din România
livrate 21.400 de ore de instruire, astfel incat costul instruirii la nivelul intregului proiect
este 21.400 x 6 euro = 128.400 euro).
Care este metodologia pentru 2014-2020
Definirea clara a unui sistem de rate fixe pentru costurile indirecte;
Compatibilitate cu regulile nationale;
Introducerea definirii costurilor directe in reglementari;
Comunicarea intre autoritatile de audit, management, de certificare;
Armonizarea actiunilor pentru programele operationale;
Imbunatatirea sigurantei juridice;
Metodologia trebuie sa se bazeze pe date statistice si/sau pe datele istorice verificate
ale beneficiarilor individuali. Se pot stabili ratele fixe prin reglementari la nivel
european– de exemplu: 15 % din costurile directe pentru cele indirecte. Costurile de
personal trebuie definite la nivel national.
Optiuni simplificate privind costurile – perspectiva auditului – riscuri si beneficii ale
simplicarii
Francisco Merchan Cantos – Director Audit si Control – DG Ocupare, Afaceri Sociale
si Incluziune, Comisia Europeana a precizat ca unul dintre avantajele aplicarii
costurilor simplificate este reducerea semnificativa a duratei auditului: “Trebuie sa
realizam un echilibru si sa ne asiguram ca aceste masuri sunt conforme cu
reglementarile. Comisia trebuie sa se axeze asupra metodologiei (metode de calcul,
date istorice) pentru ca cele trei metode sa fie implementate”. Cantos a declarat faptul
ca erorile identificate in prezent pot fi eliminate prin implementarea operatiunilor cu
costuri simplificate.
Juan Ignacio Gonzales Bastero – Sef Unitate – Unitatea pentru Dialog Social
European Ocupare si Afaceri Sociale – Audit European, Comisia Europeana, a
continuat seminarul discutand despre audit si abordarea acestuia din perspectiva

Revista Presei Economice din România
aplicarii costurilor simplificare. Auditul, spune acesta, este responsabil de verificarea
modalitatii de calcul, a corectitudinii cifrelor: “Vom verifica daca metoda de calcul este
in regula. Vom putea cere anumite documente pentru verificarea corectitudinii. Nu vom
mai audita detaliile! Obiectivul auditului va fi acela de a examina modul de calcul. Vom
verifica gradul de utilizare al costurilor simplificate”, a declarat Juan Ignacio Gonzales
Bastero.
Experienta Belgiei in aplicarea optiunilor simplificate privind costurile
Louis Vervloet, Director Agentia Flamanda pentru Fondul Social European, Belgia, a
prezentat in partea a III-a a seminarului, exemple de bune practici privind costurile
simplificate aplicate de Belgia. Acesta a evidentiat punctele cheie pentru
implementarea costurilor simplificate: “Am ascultat beneficiarii finali si am incercat sa
aflam ce am facut bine si ce nu cu scopul de a imbunatati sistemul. Costurile
suplimentare au fost una dintre problemele identificate. Managementul financiar ar
trebui sa ramana un aspect secundar, o modalitate de a indeplini obiectivele”.
Implementarea costurilor simplificate a pornit cu aplicarea costurilor fixe. Ratele fixe
au fost calculate in 2007 atunci cand reglementarea a fost elaborata. Au fost verificate
platile si costurile indirecte cu ajutorul unui sistem online, intr-o baza de date. A fost
stabilit procentul costurilor indirecte la 12-23% din valoarea proiectului.
“Pe viitor, in urma discutiilor cu comitetul de monitorizare,(n.r. in Belgia) se va lucra cu
valori / costuri standard, cu exceptia costurilor de personal pentru cursanti, pentru care
nu exista medii”, a declarat Louis Vervloet.
Experienta Ungariei in aplicarea optiunilor simplificate privind costurile
Hunya Balazs, Director adjunct de directie, Autoritatea de Management pentru
Programul Resurse Umane, Ungaria, a declarat la inceputul prezentarii sale: “Vin dintro
tara mica din centrul Europei care este obsedata de reglementare. Daca vorbim de
regulile de elibigibiltate, la nivel national avem 100 de pagini”.

Revista Presei Economice din România
Cu ajutorul beneficiarilor finali si al ONG-urilor prezente in Comitetul de Monitorizare,
Ungaria a putut identifica acele aspecte ce ingreunau procesul de implementare al
proiectelor. A fost redus numarul de documente care nu erau necesare si s-ainvestit
intr-o baza de date performanta unde proiectele pot fi identificare dupa numarul de
inregistrare. Au fost stabilite ratele fixe in urma analizarii proiectelor ce erau
implementate in procent de 95%. Un alt criteriu folosit pentru stabilirea ratelor fixe a
fost dimensiunea proiectului, intrucat nu poate fi folosita aceeasi rata fixa pentru toate
proiectele FSE.
Consideratii asupra potentialei utilizari a optiunilor simplificate privind costurile, in
implementarea FSE in Romania
Conform raportului anual al Curtii Europene de Conturi referitor la executia bugetului
privind exercitiul financiar 2011, in Europa, aproximativ 70% din programele
operationale utilizeaza cel putin una dintre optiunile simplificate privind costurile. Dintre
diferitele optiuni, rata forfetara pentru costurile indirecte si baremul standard pentru
costurile unitare sunt cele mai utilizate.
Pentru perioada de programare 2014-2020, AMPOSDRU are in vedere utilizarea de:
Bareme standard pentru costurile unitare;
Sume forfetare care nu depasesc 100 000 Euro din contributia publica (Granturi);
Finantare forfetara, stabilita prin aplicarea unui procentaj la una sau mai multe
categorii definite de costuri.
AMPOSDRU are in vedere achizitionarea de servicii de asistenta tehnica relevanta
pentru acest domeniu, facilitarea de schimburi de experienta cu alte autoritati de
management din statele membre care au aplicat costuri simplificate.
Masurile discutate in cadrul seminarului au pus bazele conturarii metodologiei de lucru
pentru urmatorul ciclu financiar 2014-2020, pornind de la experientele acumulate in
perioadele anterioare de programare.

Revista Presei Economice din România
Fonduri structurale, http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspxeID=12925&t=Stiri
Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale
(OIPSI) va semna începând de azi contracte cu beneficiarii proiectelor
depuse
După mai bine de doi ani de la momentul depunerii proiectelor de finanțare, 61 de
beneficiari din întreaga țară (instituții publice, spitale, fundații, firme mici și mijlocii) au
încheiat astăzi contracte de finanțare prin intermediul Organismului Intermediar pentru
Promoarea Societății Informaționale (OIPSI). Dan Nica, ministrul pentru Societatea
Informațională, a semnat în prezența mass-media contracte în valoare de 49,5
milioane de lei. Acesta și-a cerut scuze public, în numele fostei conduceri a
Ministerului, pentru întârzierile înregistrate la evaluarea proiectelor, care au rămas
nedeschise încă din decembrie 2010 și până în 2012.
Din totalul de aproximativ 2500 de proiecte neevaluate, pentru 1870 dintre acestea va
fi finalizat procesul de evaluare până pe 15 mai 2013, cu ajutorul firmelor către care au
fost externalizate aceste servicii, coordonate de către OIPSI. Până la sfârșitul lunii mai
2013, urmează să fie finalizată evaluarea a încă 600 de proiecte, care vor fi pregătite
pentru încheierea contractelor.
Semnarea contractelor se va face săptămânal, în funcție de ritmul în care beneficiarii
vor aduce actele necesare, unele dintre acestea având un timp mai îndelungat de
eliberare de către autoritățile statului sau bănci. Ministrul Dan Nica a atras atenția cu
această ocazie asupra faptului că 99% dintre cererile de rambursare sunt completate
greșit și a invitat beneficiarii să consulte site-ul OIPSI pentru a putea evita cele mai
frecvente erori, care pot întârzia semnarea unui contract cu până la 5 zile lucrătoare.
Din 15 decembrie 2012 și până în prezent, prin intermediul OIPSI au fost semnate 184
de contracte in valoare de 162.442.036 lei. Printre beneficiarii care au semnat

Revista Presei Economice din România
contracte cu OIPSI începând încă din 18 decembrie 2012 se află și 19 spitale din
întreaga țară: Brașov, Mureș, Galați, Iași, Bacău, Dolj, Gorj, Vâlcea. Cea mai mare
valoare de proiect evaluată în această perioadă este de aproximativ 154 milioane de
lei.
În prezent, sunt externalizate pentru rambursare 300 de cereri în valoare totală de 173
milioane lei, proces care va fi finalizat până la sfârșitul lunii iunie. Cea mai veche
cerere de rambursare din acest lot de 300 este din aprilie 2011 și aparține UAT Târgu-
Mureș. Și pentru restul cererilor de rambursare vor fi contractate servicii
externe.Demararea procesului de contractare a fost posibilă datorită eforturilor
concentrate din ultimul an de a recupera întârzierile acumulate în anii anteriori și care
duseseră la blocarea procesului. Pentru nu risca pierderea fondurilor puse la dispoziție
de Comisia Europeană, serviciile de evaluare au fost externalizate de către OIPSI,
folosindu-se finanțările aferente componentelor de asistență tehnică. Contractele de
externalizare a serviciilor de evaluare au început în data de 15 februarie 2013, după
finalizarea licitațiilor deschise în acest sens în luna iulie 2012.
Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale (OIPSI) este
organizat la nivel de direcţie generală în cadrul Ministerului pentru Societatea
Informațională, având ca scop gestionarea proiectelor finanţate din Fonduri Structurale
în domeniul TIC, prin implementarea operaţiunilor Axei III din Programul Operaţional
Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice. OIPSI asigură suport companiilor sau
autorităţilor publice româneşti interesate să elaboreze proiecte în domeniul TIC.
Fonduri europene, http://www.fonduri-ue.ro/comunicare/stiri/1414-proiecte-itac

Revista Presei Economice din România
România va solicita finanţare europeană şi pentru alte proiecte din
sectorul transporturi, după metrou
Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a anunţat, vineri, că România va
solicita Comisiei Europene ca şi alte proiecte din sectorul transporturi să beneficieze
de finanţare europeană, după ce s-a înregistrat un succes în acest sens cu magistrala
de metrou M5.
"Într-adevăr acest domeniu, transportul urban, a fost solicitat pentru a fi inclus oficial în
Programul Operaţional de Transport, ocazie cu care partea de lucrări de metrou din
acest an vor fi decontate din POS Transport, undeva la 80-100 de milioane de euro.
Pe de altă parte, sunt şi alte proiecte, în special la sectorul transporturi, finanţate până
în prezent de statul român şi prin finanţare comună cu BEI sau cu BERD, proiecte
pentru care vom solicita Comisiei Europene rambursarea a cel puţin 85% din
contribuţia publică, după ce vom demonstra CE că toate regulile de achiziţii publice, de
impact de mediu au fost respectate", a spus ministrul, prezent la seminarul
"Instrumente structurale, o şansă de modernizare pentru România". Ministrul
Transporturilor, Relu Fenechiu, a anunţat pe 21 aprilie că CE şi-a dat acordul de
principiu pentru finanţarea construcţiei magistralei de metrou M5 din fondurile
europene prevăzute perioadei 2007-2014.
"Comisia Europeană ne-a dat un acord de principiu pentru introducerea metroului în
axele de finanţare europeană pentru perioada 2007-2013. La sfârşitul acestei
săptămâni, voi merge la Bruxelles unde mă voi întâlni cu comisarul Hahn (comisarul
european pentru politică regională, Johannes Hahn - n.r) şi cu comisarul Siim Kallas
(comisarul european pentru transporturi - n.r) şi se va stabili foarte clar dacă aceste
lucruri se vor întâmpla. Eu sper că se vor întâmpla şi, în condiţiile în care vom avea
bani europeni, vom putea să continuăm lucrările la foc continuu, fie poate chiar să
terminăm până în 2015 magistrala 5", a spus Fenechiu.

Revista Presei Economice din România
De asemenea, pe 14 martie, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a
declarat că se discută cu reprezentanţii Comisiei Europene pe marginea finanţării cu
fonduri europene a extinderii metroului Bucureşti. "Discutăm cu Comisia Europeană
finanţarea cu fonduri UE a extinderii metroului Bucureşti. Noi am solicitat Comisiei
Europene să modificăm POS Transport pentru a include şi transportul urban ca fiind
zonă eligibilă. Făcând asta, putem ca toate cheltuielile pentru metrou să le decontăm
din bani europeni", a afirmat ministrul.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/192304-
Romania-va-solicita-finantare-europeana-si-pentru-alte-proiecte-din-sectorultransporturi-dupa-metrou.html
Opţiuni simplificate privind costurile în programele FSE (2014-2020)
În cadrul seminarului organizat de către Autoritatea de Mangement POS DRU, în data
de 19 aprilie a.c.,cu tema “Extinderea utilizării opțiunilor simplificate privind costurile în
programele FSE pentru perioada 2014-2020”, au fost discutate o serie de măsuri
pentru îmbunătăţirea implementării financiare a proiectelor.
Vom prezenta pe scurt temele de pe agenda seminarului şi propunerile pentru
simplificarea costurilor.
Opțiuni simplificate privind costurile: utilizarea în prezent și perspective pentru 2014 –
2020 Laurent Sens – Ofițer Politici - DG Ocupare, Afaceri Sociale și Incluziune,
Comisia Europeană a prezentat pe scurt necesitatea implementării costurilor
simplificate.
De ce costuri simplificate
În implementarea unui proiect, obținerea rezultatelor scontate ar trebui să aibă
prioritate în fața verificării facturilor şi chitanţelor. În acest sens trebuie avută în vedere
simplificarea activităţii prin aplicarea măsurilor pentru costuri simplificate.

Revista Presei Economice din România
CE propune 3 metode pentru simplificarea costurilor
1. Rate fixe – pentru costurile indirecte.
2. Utilizarea costurilor unitare - rambursarea calculată pe baza cantităților livrate
înmulțită cu un cost unitar.
3. Aplicarea sumelor forfetare.
Informații referitoare la simiplificarea costurilor sunt disponibile în Agenda de
simplificare a Cadrului Financiar Multianual 2014-2020 și în Regulamentul 1268/2012 -
Norme de aplicare a Regulamentului 966/2012 .
În 90% din cazuri, cheltuielile indirecte sunt greu de verificat,de obicei nu sunt aşa de
mari şi diferă de la o ţară la alta. Prima opţiune pentru simplificare ar putea fi costul
sau tariful fix. Costurile indirecte vor fi verificate pe baza costurilor directe, reducând,
astfel timpul aferent calculelor. O altă posibilitate este stabilirea unui nivel standard al
costurilor unitare (i.e. 1 oră de instruire livrată/ persoană = 6 euro, în proiect au fost
livrate 21.400 de ore de instruire, astfel încât costul instruirii la nivelul întregului proiect
este 21.400 x 6 euro = 128.400 euro).
Care este metodologia pentru 2014-2020
• Definirea clară a unui sistem de rate fixe pentru costurile indirecte;
• Compatibilitate cu regulile naţionale;
• Introducerea definirii costurilor directe în reglementări;
• Comunicarea între autorităţile de audit, management, de certificare;
• Armonizarea acţiunilor pentru programele operaţionale;
• Îmbunătăţirea siguranţei juridice;
Metodologia trebuie să se bazeze pe date statistice şi/sau pe datele istorice verificate
ale beneficiarilor individuali. Se pot stabili ratele fixe prin reglementări la nivel
european– de exemplu: 15 % din costurile directe pentru cele indirecte. Costurile de
personal trebuie definite la nivel naţional.

Revista Presei Economice din România
Opțiuni simplificate privind costurile – perspectiva auditului – riscuri și beneficii ale
simplicării
Francisco Merchan Cantos – Director Audit și Control – DG Ocupare, Afaceri Sociale și
Incluziune, Comisia Europeană a precizat că unul dintre avantajele aplicării costurilor
simplificate este reducerea semnificativă a duratei auditului: “Trebuie să realizăm un
echilibru şi să ne asigurăm că aceste măsuri sunt conforme cu reglementările. Comisia
trebuie să se axeze asupra metodologiei (metode de calcul, date istorice) pentru ca
cele trei metode să fie implementate”. Cantos a declarat faptul că erorile identificate în
prezent pot fi eliminate prin implementarea operaţiunilor cu costuri simplificate.
Juan Ignacio Gonzales Bastero – Șef Unitate – Unitatea pentru Dialog Social
European Ocupare și Afaceri Sociale – Audit European, Comisia Europeană, a
continuat seminarul discutând despre audit şi abordarea acestuia din perspectiva
aplicării costurilor simplificare. Auditul, spune acesta, este responsabil de verificarea
modalităţii de calcul, a corectitudinii cifrelor: “Vom verifica dacă metoda de calcul este
în regulă. Vom putea cere anumite documente pentru verificarea corectitudinii. Nu vom
mai audita detaliile! Obiectivul auditului va fi acela de a examina modul de calcul. Vom
verifica gradul de utilizare al costurilor simplificate”, a declarat Juan Ignacio Gonzales
Bastero.
Experiența Belgiei în aplicarea opțiunilor simplificate privind costurile
Louis Vervloet, Director Agenția Flamandă pentru Fondul Social European, Belgia, a
prezentat în partea a III-a a seminarului, exemple de bune practici privind costurile
simplificate aplicate de Belgia. Acesta a evidenţiat punctele cheie pentru
implementarea costurilor simplificate: “Am ascultat beneficiarii finali şi am încercat să
aflăm ce am făcut bine şi ce nu cu scopul de a îmbunătăţi sistemul. Costurile
suplimentare au fost una dintre problemele identificate. Managementul financiar ar
trebui să rămâna un aspect secundar, o modalitate de a îndeplini obiectivele”.

Revista Presei Economice din România
Implementarea costurilor simplificate a pornit cu aplicarea costurilor fixe. Ratele fixe au
fost calculate în 2007 atunci când reglementarea a fost elaborată. Au fost verificate
plăţile şi costurile indirecte cu ajutorul unui sistem online, într-o bază de date. A fost
stabilit procentul costurilor indirecte la 12-23% din valoarea proiectului.
“Pe viitor, în urma discuţiilor cu comitetul de monitorizare,(n.r. în Belgia) se va lucra cu
valori / costuri standard, cu excepția costurilor de personal pentru cursanţi, pentru care
nu există medii”, a declarat Louis Vervloet.
Experiența Ungariei în aplicarea opțiunilor simplificate privind costurile
Hunya Balazs, Director adjunct de direcție, Autoritatea de Management pentru
Programul Resurse Umane, Ungaria, a declarat la începutul prezentării sale: “Vin dintro
ţară mică din centrul Europei care este obsedată de reglementare. Dacă vorbim de
regulile de elibigibiltate, la nivel naţional avem 100 de pagini”.
Cu ajutorul beneficiarilor finali şi al ONG-urilor prezente în Comitetul de Monitorizare,
Ungaria a putut identifica acele aspecte ce îngreunau procesul de implementare al
proiectelor. A fost redus numărul de documente care nu erau necesare şi s-ainvestit
într-o bază de date performantă unde proiectele pot fi identificare după numărul de
înregistrare. Au fost stabilite ratele fixe în urma analizării proiectelor ce erau
implementate în procent de 95%. Un alt criteriu folosit pentru stabilirea ratelor fixe a
fost dimensiunea proiectului, întrucât nu poate fi folosită aceeaşi rată fixă pentru toate
proiectele FSE.
Considerații asupra potențialei utilizări a opțiunilor simplificate privind costurile, în
implementarea FSE în România
Conform raportului anual al Curţii Europene de Conturi referitor la execuţia bugetului
privind exerciţiul financiar 2011, în Europa, aproximativ 70% din programele
operaţionale utilizează cel puţin una dintre opţiunile simplificate privind costurile. Dintre

Revista Presei Economice din România
diferitele opţiuni, rata forfetară pentru costurile indirecte şi baremul standard pentru
costurile unitare sunt cele mai utilizate.
Pentru perioada de programare 2014-2020, AMPOSDRU are în vedere utilizarea de:
• Bareme standard pentru costurile unitare;
• Sume forfetare care nu depăşesc 100 000 Euro din contribuţia publică (Granturi);
• Finanţare forfetară, stabilită prin aplicarea unui procentaj la una sau mai multe
categorii definite de costuri.
AMPOSDRU are în vedere achiziţionarea de servicii de asistenţă tehnică relevantă
pentru acest domeniu, facilitarea de schimburi de experienţă cu alte autorităţi de
management din statele membre care au aplicat costuri simplificate.
Măsurile discutate în cadrul seminarului au pus bazele conturării metodologiei de lucru
pentru următorul ciclu financiar 2014-2020, pornind de la experienţele acumulate în
perioadele anterioare de programare.
Fonduri UE, http://www.fonduri-ue.ro/comunicare/stiri/1393-optiuni-simplificate-fse-
2014-2020
Eugen Teodorovici: Au intrat în ţară 73 de milioane de euro pentru
POSDRU
Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarat că România a primit 73
de milioane de euro pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane, în cursul zilei de vineri, 26 aprilie, iar la începutul lunii mai urmează să fie
încasate două tranşe aferente POS Mediu şi Programului Operaţional Regional.
“Pot să spun că astăzi (n.r. vineri) au intrat în ţară 73 de milioane de euro, pentru
Programul Operaţional de Resurse Umane. La începutul lunii mai vor intra încă două
tranşe aferente Planului Operaţional de Mediu, 134 de milioane de euro, iar pe
Programul Operaþional Regional, deblocat zilele trecute, 183 de milioane de euro.

Revista Presei Economice din România
Deci, banii încep să vină de la Comisia Europeană. Sunt foarte importanţi pentru a
asigura în continuare plăţile către beneficiarii finali", a spus Ministrul, la finalul
seminarului “Instrumente structurale, o şansă de modernizare pentru România”.
Totodată, Ministrul Fondurilor Europene a subliniat că până la sfârşitul acestui an vor fi
trimise Comisiei Europene cereri de rambursare de 6,5 miliarde de euro. “Eu merg în
continuare pe ceea ce s-a spus, şi anume 6,5 miliarde euro la final de an cereri de
rambursare către Comisia Europeană pentru a evita dezangajarea automată. Ca un
prim nivel de atins, am spus luna iunie, iulie maximum, să avem trimise către Comisia
Europeană cereri de rambursare de 2,5 miliarde de euro”, a precizat Eugen
Teodorovici.
Fonduri UE, http://www.fonduri-ue.ro/comunicare/stiri/1412-comuncat
Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a participat la
inaugurarea Staţiei de ape uzate din Eforie Sud
Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a fost prezent, astăzi, 29 aprilie, la
inaugurarea Staţiei de epurare ape uzate din Eforie Sud. Proiectul pentru reabilitarea şi
modernizarea acestei staţii, în valoare de aproximativ 140 de milioane de lei, a fost
finanţat prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu), din
Fondul de Coeziune şi din fonduri BERD. Stația are o capacitate maximă de 745
litri/secundă, iar dimensionarea capacităţii de preluare ape uzate s-a făcut pentru
140.000 populaţie echivalentă pe timp de vară şi 69.000 populaţie echivalentă pe timp
de iarnă.
“Acest proiect este un semnal foarte clar că România poate şi merită să deruleze
proiecte cu finanţare nerambursabilă şi reprezintă un model de urmat pentru toate
proiectele finanţate prin POS Mediu, în condiţiile în care avem nevoie de astfel de
iniţiative pentru a utiliza fondurile europene alocate. Prin intermediul POS Mediu

Revista Presei Economice din România
trebuie să atragem în acest an fonduri în valoare de 1,4 milioane de euro. Mult mai
important, proiectele din această categorie îmbunătăţesc calitatea vieţii românilor şi
reprezintă un pas important în eforturile de modernizare a României”, a declarat
Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.
Lucrările pentru reabilitarea şi modernizarea Staţiei de epurare din Eforie Sud au
constat în demolarea parţială a fostei stații, mărirea capacităţii de epurare a apelor
uzate, dar și în introducerea treptei terțiare de epurare, incluzând îndepărtarea
biologică a azotului şi fosforului, stabilizarea aerobă şi deshidratarea nămolului. Ca
urmare a introducerii treptei terţiare de tratare a apelor uzate, Staţia de epurare Eforie
Sud este în prezent una din cele mai moderne din România.
Fonduri UE, http://www.fonduri-ue.ro/comunicare/stiri/1413-comunicat
117 mil. euro, pierdute definitiv în 2012 în cadrul procedurii de
dezangajare automată a fondurilor UE. La start în 2013 s-au aliniat 6,5
mld. euro
Procedura dezangajării automate a fondurilor UE a început să funcţioneze de anul
trecut când România a pierdut definitiv din fondurile ce i-au fost alocate, între 2007-
2013, 117 mil. euro.
Faptul că au fost dezangajate pe două dintre cele mai importante programe
operaţionale – POS Transporturi (100 mil. euro fonduri pierdute) şi POS Creşterea
Competitivităţii Economice (17 mil. euro) este foarte important. Cele două programe
sunt între cele mai puternic finanţate în exerciţiul financiar 2007-2013: POS T 4,5 mld.
euro şi POS CCE, 2,5 mld. euro.
În 2013, în procedura dezangajării automate au intrat 6,5 mld. euro, din cele aproape
20 mld. euro alocate României între 2007-2013 pe fondurile structurale.

Revista Presei Economice din România
Tot ce nu este absorbit anul acesta până la 6,5 mld. euro este pierdut (procedura
dezangajării funcţionează astfel: nu ai cheltuit banii în timpul “n” convenit, nu-i mai
primeşti). Deocamdată, în 2013 România a luat de la UE sub 400 mil. euro.
Ministrul fondurilor europene Eugen Teodorovici crede că România va lua în 2013
cei 6,5 mld. euro, deşi istoria absorbţiei nu este de partea sa.
O soluţie care se întrezărea este nesigură. La summit-ul UE din februarie unde a fost
stabilit bugetul multianual pentru 2014-2020, Consiliul European (şefii de state sau de
guverne din UE) a făcut Comisiei Europene recomandarea ca României şi Slovaciei să
le fie aplicate un standard diferit în cheltuirea fondurilor, anume ca intervalul NĂ2 să fie
extins la NĂ3. Acest lucru înseamnă că, în loc ca banii să fie cheltuiţi până la o dată
anume (N) plus 2 ani de graţie, ei să fie cheltuiţi într-o perioadă "N" plus 3 ani de
graţie. Acest lucru ar fi ajutat România să nu piardă, în 2013, 4 mld. euro din cei 6,5
mld. euro aflaţi în acest an sub ameninţarea dezangajării automate (calculul absorbţiei
sigure a 2 mld. euro în 2013 aparţine Ministerului Finanţelor).
Dar Comisia nu vrea să modifice pentru cele două ţări regulamantul care stabileşte
regula NĂ2, iar România nu are forţa de persuasiune pentru a determina schimbarea
lui. Soluţia ar fi ca alte ţări aflate în dificultate şi în pericol de a pierde fonduri să facă
masa critică pentru a-l modifica. O altă discuţie în cadrul Comisiei este ca regulementul
să rămână intact, dar, prin derogare, sumele ce sunt ipotetic pierdute să fie reportate
în exerciţiul financiar 2014-2020.
Dacă nimic nu se schimbă până în septembrie, “rămâne cum am stabilit”: România va
pierde în 2013 tot ce nu absoarbe până la suma de 6,5 mld. euro. 2014 va fi şi mai
dificil. Iar România a absorbit în şase ani de la integrare, 2,5 mld. lei (13% din totalul
fondurilor structurale).

Revista Presei Economice din România
ZF, http://www.zf.ro/fonduri-ue/117-mil-euro-pierdute-definitiv-in-2012-in-cadrul-
procedurii-de-dezangajare-automata-a-fondurilor-ue-la-start-in-2013-s-au-aliniat-6-5-
mld-euro-10809279
Cum sunt împărţite cele 40 mld. euro din fondurile UE (2014-2020):
Dispare POSDRU, apare “Educaţia” şi “Intruziunea socială”.
Megastructură pe “Infrastructură”
Ministerul Fondurilor Europene (MFE) va fi autoritatea de management pentru cea mai
mare parte a banilor ce vor fi gestionaţi în perioada exerciţiului financiar multianual
2014-2020. Dispare Programul Operaţional Sectorial (PO) Mediu - căruia îi fuseseră
alocate, în programarea 2007-2013, 4,5 mld. euro - care va fi doar Organism
Intermediar (OI) în cadrul unei megastructuri numită “Infrastructura mare”.
Noua structura de gestionare a fondurilor respectă schema de organizare a
Guvernului (miniştrii fara portofoliu gestioneaza doar organisme intermediare). În
cadrul Cabinetului de la Bucureşti, toţi miniştrii sunt egali, dar unii sunt mai influenţi şi
mai egali decât alţii, pentru că, fie gestionează ministere grele, fie au mai mulţi bani
alocaţi. Dacă, până anul trecut, Ministerul Fondurilor Europene (fost minister al
afacerilor europene) avea un rol decorativ, din 2014 va fi vioara întâi a Guvernului în
ce priveşte fondurile nerambursabile (care, oricât de importante par nu reprezintă nici
2% din PIB): va fi autoritate de management pentru patru din cele şase programe
operaţionale sectoriale (ministru Eugen Teodorovici), în vreme ce, pentru celelalte
două, autoritatea de management va fi Ministerul Dezvoltării (ministru Liviu Dragnea).
Centralizarea gestionării fondurilor este evidentă, dar explicabilă: “descentralizarea” lor
între 2007 – 2013 este un eşec (13% absorbţie în prezent).

Revista Presei Economice din România
România va avea, între 2014 – 2020 21,8 mld. euro pentru fondurile structurale şi de
coeziune, cu 2 mld. euro mai mult decât în exerciţiul financiar curent. Programele
Operaţionale Sectoriale vor fi structurate astfel:
POS Marea infrastructură
Va coordona Organismul intermediar (OI) Transport (actualul POS T), OI Autostrăzi, OI
Mediu (actualul POS Mediu) şi OI Energie.
Autoritatea de management va fi Ministerul Fondurilor Europene.
POS Competitivitate
Va coordona OI Cercetare/dezvoltare/industrie.
OI Agenda digitală.
Autoritatea de management va fi Ministerul Fondurilor Europene.
Programul Operaţional Regional
Va coordona OI Regionale/ competitivitate/IMM şi OI Turism.
Autoritate de management va fi Ministerul Dezvoltării Regionale
PO Asistenţa Tehnică (este un program mic, ca şi în actuala etapa de programare, în
care are alocati 160 mil. euro).
Autoritatea de management va fi Ministerul Fondurilor Europene.
POS Fond Social (actual POSDRU)
Va coordona OI Educaţie şi OI Ocupare şi intruziune socială.
Autoritatea de management va fi Ministerul Fondurilor Europene.
PO Capacitate Administrativă
Autoritatea de management va fi Ministerul Fondurilor Europene.
ZF, http://www.zf.ro/fonduri-ue/cum-sunt-impartite-cele-40-mld-euro-din-fondurile-ue-
2014-2020-dispare-posdru-apare-educatia-si-intruziunea-sociala-megastructura-peinfrastructura-10808257/

Revista Presei Economice din România
Noi experti pentru Ministerul Fondurilor UE: 280 de euro/zi pentru
evaluatori de proiecte
Ministerul Fondurilor Europene urmeaza sa beneficieze de serviciile unor experti care
sa evalueze proiectele depuse, in special pe cele in domeniul competitivitatii, si sa
verifice cererile de rambursare, plata urmand sa fie de 280 de euro/zilnic. "Este o idee
pe care am lansat-o cu ceva timp in urma, si anume de a cauta solutii la volumul mare
de proiecte depuse si neverificate inca, in special la partea de competitivitate. Desigur,
si la verificarea cererilor de rambursare pentru ca sa fie platiti beneficiarii finali.
Astfel, am lansat astazi pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene o procedura prin
care dorim sa angajam companii de recrutare de personal pentru a aduce experti pe
aceste domenii. Toti acesti experti vor fi pusi la dispozitia ministerului, a autoritatilor de
management", a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, prezent la
seminarul "Instrumente structurale, o sansa de modernizare pentru Romania", potrivit
Realitatea TV, care citeaza Agerpres.
El a mentionat ca plata va fi de 280 de euro pe zi, cu conditia ca evaluarea unui
proiect sa se faca intr-un termen rezonabil, de exemplu trei zile. Acesta a mai precizat
ca expertii vor fi platiti din bani europeni, prin Programul Operational Asistenta
Tehnica, fondul fiind de aproximativ 7 milioane de euro pentru o durata de doi ani.
Ziare.com, http://www.ziare.com/fonduri/proiecte-fonduri/angajari-la-ministerulfondurilor-ue-280-de-euro-zi-pentru-evaluatori-de-proiecte-1232779
Ministrul Dan Nica: Speram ca in luna iunie sa avem deblocat
Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice
Speram ca in luna iunie sa fie deblocat Programul Operational Sectorial Cresterea
Competitivitatii Economice, a declarat luni Dan Nica, Ministrul pentru Societatea
Informationala (POS CCE). Deocamdata facem plati de la buget, urmand ca toate

Revista Presei Economice din România
cererile de rambursare, cand se deblocheaza programul, sa le trimitem la Bruxelles
pentru rambursare din bani europeni. Nica a semnat luni contracte in valoare de 49,5
milioane lei si si-a cerut scuze public, in numele fostei conduceri a ministerului, pentru
intarzierile inregistrate la evaluarea proiectelor, unele dintre acestea fiind nedeschise
din decembrie 2010.Dupa mai bine de doi ani de la momentul depunerii proiectelor de
finantare, 61 de beneficiari din intreaga tara (institutii publice, spitale, fundatii, firme
mici si mijlocii) au incheiat luni contracte de finantare prin intermediul Organismului
Intermediar pentru Promoarea Societatii Informationale (OIPSI). Valoarea contractelor
depaseste 49,5 milioane lei.
Din totalul de aproximativ 2500 de proiecte neevaluate, pentru 1870 dintre acestea va
fi finalizat procesul de evaluare pana pe 15 mai 2013, cu ajutorul firmelor catre care au
fost externalizate aceste servicii, coordonate de catre OIPSI. Pana la sfarsitul lunii mai
2013, urmeaza sa fie finalizata evaluarea a inca 600 de proiecte, care vor fi pregatite
pentru incheierea contractelor.
Semnarea contractelor se va face saptamanal, in functie de ritmul in care beneficiarii
vor aduce actele necesare, unele dintre acestea avand un timp mai indelungat de
eliberare de catre autoritatile statului sau banci. Ministrul Dan Nica a atras atentia cu
aceasta ocazie asupra faptului ca 99% dintre cererile de rambursare sunt completate
gresit si a invitat beneficiarii sa consulte site-ul OIPSI pentru a putea evita cele mai
frecvente erori, care pot intarzia semnarea unui contract cu pana la 5 zile lucratoare.
Din 15 decembrie 2012 si pana in prezent, prin intermediul OIPSI au fost semnate 184
de contracte in valoare de 162.442.036 lei. Printre beneficiarii care au semnat
contracte cu OIPSI incepand inca din 18 decembrie 2012 se afla si 19 spitale din
intreaga tara: Brasov, Mures, Galati, Iasi, Bacau, Dolj, Gorj, Valcea. Cea mai mare
valoare de proiect evaluata in aceasta perioada este de aproximativ 154 milioane de
lei.

Revista Presei Economice din România
In prezent, sunt externalizate pentru rambursare 300 de cereri in valoare totala de 173
milioane lei, proces care va fi finalizat pana la sfarsitul lunii iunie. Cea mai veche
cerere de rambursare din acest lot de 300 este din aprilie 2011 si apartine UAT Targu-
Mures. Si pentru restul cererilor de rambursare vor fi contractate servicii externe.
Potrivit MSI, demararea procesului de contractare a fost posibila datorita eforturilor
concentrate din ultimul an de a recupera intarzierile acumulate in anii anteriori si care
dusesera la blocarea procesului. Pentru nu risca pierderea fondurilor puse la dispozitie
de Comisia Europeana, serviciile de evaluare au fost externalizate de catre OIPSI,
folosindu-se finantarile aferente componentelor de asistenta tehnica. Contractele de
externalizare a serviciilor de evaluare au inceput in data de 15 februarie 2013, dupa
finalizarea licitatiilor deschise in acest sens in luna iulie 2012.
Organismul Intermediar pentru Promovarea Societatii Informationale (OIPSI) este
organizat la nivel de directie generala in cadrul Ministerului pentru Societatea
Informationala, avand ca scop gestionarea proiectelor finantate din Fonduri Structurale
in domeniul TIC, prin implementarea operatiunilor Axei III din Programul Operational
Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice. OIPSI asigura suport companiilor sau
autoritatilor publice romanesti interesate sa elaboreze proiecte in domeniul TIC.
Hotnews, http://economie.hotnews.ro/stiri-ultima_ora-14712188-ministrul-dan-nicasperam-luna-iunie-avem-deblocat-programul-operational-sectorial-crestereacompetitivitatii-economice.htm
Relu Fenechiu: Toate măsurile impuse de documentele de presuspendare
şi de încetare a plăţilor pentru POS - T sunt îndeplinite
Programul Operaţional Sectorial Transport ar putea redeveni funcţional în cel mai scurt
timp, în condiţiile în care toate măsurile impuse de documentul de pre-suspendare a
POS - T, dar şi cele din documentul de încetare a plăţilor pentru POS-T, sunt

Revista Presei Economice din România
îndeplinite, a declarat, luni, ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, într-o conferinţă
de presă.Potrivit acestuia, Autoritatea de Audit va transmite Comisiei Europene, până
cel târziu pe 13 mai, raportul cu privire la controlul pe care l-a efectuat la Autoritatea de
Management.
"În iunie 2012, Comisia Europeană a dispus întreruperea plăţilor pentru Programul
Operaţional Sectorial de Transport şi ni s-a impus implementarea a opt măsuri
specifice. Când am ajuns la acest minister, doar una dintre acestea era în
implementare, pentru restul nefiind începută. De asemenea, în ceea ce priveşte presuspendarea,
după ce a avut loc întreruperea plăţilor, în luna decembrie POS a fost
pre-suspendat. La fel, în momentul în care am ajuns în minister, nicio măsură ridicată
în documentul de pre-suspendare nu era îndeplinită. Vreau să vă zic că astăzi putem
spune, după ce Autoritatea de Audit şi-a încheiat controlul la Autoritatea de
Management, că toate măsurile din documentul de pre-suspendare şi din documentul
de încetare a plăţilor sunt îndeplinite. Autoritatea de Audit a promis că cel târziu în 13
mai va transmite CE raportul şi eu sper ca în cel mai scurt timp Comisia să ridice presuspendarea
şi încetarea de plăţi, iar POS Transport să fie funcţional'', a spus
Fenechiu.
Ministrul Transporturilor a precizat că pe 25 aprilie s-a întâlnit cu vicepreşedintele CE
Johannes Hahn, cu care a avut "o discuţie aplicată, dar şi o discuţie liberă" cu privire la
atragerea fondurilor europene de către România. Relu Fenechiu declara, săptămâna
trecută, la Bruxelles, că în momentul în care se va decide reluarea plăţilor, cei patru
miliarde de euro vor fi folosiţi pentru 'dezvoltarea infrastructurii conform priorităţilor pe
care le avem şi proiectelor care sunt în derulare'. De asemenea, conform unui
comunicat al MT de la finele săptămânii trecute, Comisia Europeană (CE) a acceptat,
cu titlu preliminar, în funcţie de stadiul tehnic de pregătire a tronsoanelor suplimentare
de autostradă Sebeş-Turda şi Dumbrava-Deva, includerea lor în Programul

Revista Presei Economice din România
Investitii
Investiţii
Operaţional Sectorial Transport (POS-T), pentru a reduce astfel riscul pierderii
finanţării europene până la finalul exerciţiului bugetar.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/192732-Relu-
Fenechiu-Toate-masurile-impuse-de-documentele-de-presuspendare-si-de-incetare-aplatilor-pentru-POS-T-sunt-indeplinite.html
Investitie de 10 milioane de euro intr-un gazoduct care sa lege
Romania de Republica Moldova
Agentia Nationala pentru Resurse Minerale a lansat proiectul construirii unui gazoduct
care sa lege Romania de Republica Moldova. Gazoductul va fi construit de la Ungheni
(Republica Moldova) pana in judetul Iasi. Valoarea estimata a lucrarii se ridica la 10
milioane de euro, lungimea totala a gazoductului urmand a fi de circa 32 kilometri.
Deschiderea ofertelor urmeaza a avea loc pe data de 10 iunie, potrivit Buna Ziua Iasi.
"Contractul prevede construirea unei conducte de interconectare a Sistemului National
de Transport Gaze din Romania cu Sistemul National de Transport Gaze din
Republica Moldova, pe directia Iasi - Ungheni, firul liniar teritoriul Romaniei. Se
urmareste de la cuplarea în Sistemul National de Transport, inclusiv Nodul Tehnologic
Letcani, pâna la traversarea râului Prut, grupul de robinete amonte/aval de
subtraversarea râului Prut, protectia catodica a conductei, alimentarea cu energie
electrica a statiilor de protectie catodica si a Nodului Tehnologic Letcani, respectiv
reteaua de fibra optica pe teritoriul României pentru asigurarea transmisiilor de date",
se arata in anuntul de demarare a licitatiei.
Income, http://incomemagazine.ro/articole/investitie-de-10-milioane-de-euro-intr-ungazoduct-care-sa-lege-romania-de-republica-moldova

Revista Presei Economice din România
Investitie de 1 milion de euro într-o nouă capacitate de producţie în
oraşul Codlea
Ambasadorul Olandei, Matthijs van Bonzel, a inaugurat săptămâna trecută investiţia
companiei Emtech din oraşul Codlea. Olandezii, specializaţi în prelucrarea prin
aşchiere a pieselor de mare precizie din industria aeronautică, alimentară, tipografică,
etc, au finalizat la începutul acestui an o investiţie de un milion de euro într-o nouă
capacitate de producţie în oraşul Codlea. „În construcţie am investit 750.000 de euro,
restul fiind investiţii în noi utilaje”, a declarat Erik van Geffen, directorul general al
companiei pentru Buna Ziua Brasov.
Compania are în prezent 52 de angajaţi, iar pe parcursul anului în curs vor mai fi
create aproximativ 10 noi locuri de muncă. Firma produce utilaje pentru fabricile din
industria auto şi aeronautică, din industria farmaceutică sau cea alimentară şi a avut
anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 1,2 milioane de euro, mizând, pentru 2013,
pe o creştere de 25%, până la 1,5 milioane de euro.
Income, http://incomemagazine.ro/articole/investitie-de-1-milion-de-euro-intr-o-nouacapacitate-de-productie-in-orasul-codlea
Companii
Companii
Cosmote România lansează comercial serviciile 4G cu viteze de
descărcare a datelor de până la 75 Mbps
Cosmote România, numărul trei pe piaţa locală de telefonie mobilă, a lansat comercial
luni serviciile de date 4G, în Bucureşti (zona de nord), Otopeni, Ploieşti, Cluj, Iaşi şi în
staţiunile turistice Sinaia, Buşteni, Predeal, a anunţat compania.
“Reţeaua 4G furnizează o experienţă de utilizare semnificativ îmbunătăţită, permiţând
viteze de descărcare de până la 75 Mbps, respectiv de încărcare de până la 37,5

Revista Presei Economice din România
Mbps. (…) Noua reţea 4G a Cosmote este disponibilă pentru descărcarea şi
încărcarea datelor iniţial prin două modemuri, Huawei E3276 şi ZTE MF823, fiecare la
preţul de 99 lei (TVA inclus), respectiv prin intermediul tabletei Samsung Galaxy Note
LTE 10.1, la 1369 lei (TVA inclus), achiziţionate împreună cu abonamentul Connect
XXL pe 2 ani”, potrivit oficialilor companiei.
“Clienţii de date existenţi, precum şi cei noi care dispun de aceste dispozitive au
acum la dispoziţie extraopţiunea 4G Extension, care poate fi activată în magazinele din
reţeaua Cosmote din aria de acoperire 4G, împreună cu abonamentele Connect 3G S-
XXL şi cu abonamentul Connect T. Pentru planurile tarifare S, M şi L din portofoliul
Connect 3G, extraopţiunea poate fi activată pentru o taxă lunară de 5 euro (TVA
inclus), în timp ce pentru restul (Connect XL, Connect XXL şi Connect T) este inclusă
promoţional pentru întreaga perioadă contractuală, singura condiţie fiind aceea de a
avea un SIM dedicat şi un terminal 4G compatibil. De asemenea, utilizatorii care
doresc trafic de date adiţional la viteze 4G, au la dispoziţie extraopţiunea 4G Extra,
care se poate aplica la un abonament Connect 3G cu 4G Extension activat şi care
oferă 1GB cu viteze de până la 75 Mbps, în schimbul unei taxe de 3,72 euro (TVA
inclus)”, au spus reprezentanţii companiei de telefonie mobilă.
“Dezvoltarea graduală a reţelei 4G şi a portofoliului de produse este continuă, în linie
cu strategia noastră de extindere a reţelei broadband, care reprezintă de altfel
principalul pilon al planurilor noastre de investiţii. Cosmote va depune în perioada
următoare toate eforturile necesare furnizării unor servicii de o calitate ireproşabilă şi a
unei experienţe de utilizare la cel mai înalt nivel”, a declarat Lampros Iskos, Chief
Technical Officer Cosmote România.
La jumătatea lunii aprilie, Cosmote România oferea prin reţeaua de date 3G viteze de
descărcare de până la 43,2 Mbps pentru internetul mobil în 159 de oraşe şi peste 1000
localităţi din România, acoperind peste 49,5% din populaţie.

Revista Presei Economice din România
Clienţii Cosmote pot accesa şi viteze de până la 21,6 Mbps în tehnologia HSPAĂ în
189 de oraşe din ţară. În total, serviciile 3G ale Cosmote acoperă în prezent peste 73%
din populaţia României. Orange şi Vodafone, cei mai mari jucători de pe piaţa locală
de telefonie mobilă, au lansat deja comercial serviciile 4G.
ZF, http://www.zf.ro/business-hi-tech/cosmote-romania-lanseaza-comercial-serviciile-
4g-cu-viteze-de-descarcare-a-datelor-de-pana-la-75-mbps-10817579
Bosch: 4.200 de oameni sunt interesaţi de un job la fabrica de
componente auto din Jucu
Compania germană Bosch a anunţat că în cadrul târgului de locuri de muncă organizat
recent la Cluj a primit peste 4.200 de CV-uri, în condiţiile în care, germanii au
disponibile momentan aproximativ 100 de locuri de muncă pentru noua fabrică de
componente auto din Jucu, judeţul Cluj. Bosch caută de la ingineri cu diferite
specializări pentru producţie sau cercetare şi dezvoltare, la personal din domeniul
economic şi administrativ, persoane cu studii medii pentru activitatea de producţie, sau
tineri pe care să-i pregătească pentru o viitoare carieră de management.
‟‟Bosch a primit peste 4.200 de CV-uri în cadrul târgului de joburi organizat la Cluj.
Nivelul de pregătire al celor interesaţi a fost echilibrat, acoperind toată aria, de la
personal necalificat până la cel specializat sau cu experienţă de management‟‟, au
declarat reprezentanţii companiei Robert Bosch. Bosch va demara în al doilea
semestru din acest an producţia de componente electronice pentru autovehicule la
fabrica din Jucu, judeţul Cluj, pentru care până în prezent au fost deja recrutaţi
aproximativ 100 de oameni. Planul nemţilor este să ajungă, până la finalul anului, la un
total de 325 de oameni la fabrica din Jucu, unde într-o primă etapă vor fi investiţi 77 de
milioane de euro.

Revista Presei Economice din România
Până la 30% dintre oamenii angajaţi deja, au fost recrutaţi pentru poziţii de
management şi au fost trimişi pentru instruire în fabricile Bosch din Ungaria, Germania
sau Franţa. Există printre ei şi foşti angajaţi ai fabricii de telefoane mobile Nokia care
vor lucra pentru Bosch, conform unor declaraţii anterioare ale companiei Robert
Bosch. Bosch va deschide la Cluj atât un centru de cercetare şi dezvoltare, cât şi o
unitate de producţie pentru industria auto. Până în prezent 30% din suprafaţa de
producţie a viitoarei fabrici Bosch de la Jucu a fost finalizată, iar în prezent se lucrează
la instalarea primei linii de producţie. În această primă fază, cea de construcţie,
investiţiile planificate de nemţi se ridică la 77 de milioane de euro, iar noul centru
Bosch de la Jucu va avea o suprafaţă totală de circa 38.000 de metri pătraţi. Din punct
de vedere organizaţional, acest nou centru va face parte din divizia Automotive
Electronics, care produce unităţi electronice de comandă, semiconductori şi senzori
pentru industria auto şi alte domenii. Divizia are 17 unităţi de producţie la nivel mondial
şi un număr de aproximativ 20.000 de angajaţi.
La Jucu se vor fabrica subansamble electronice pentru toate autovehiculele produse
de costructorii auto din Europa. De exemplu, aici vor fi produse sisteme de
automatizare pentru instalaţiile de răcire a autovehiculelor sau pentru aerul condiţionat.
De asemenea, la Jucu se vor construi şi invertoare electrice pentru instalaţiile
fotovoltaice care se montează pe case. Fabrica de la Jucu va începe să lucreze din
toamnă la 30% din capacitate, însă până în 2016-2017 unitatea de producţie va fi
exploatată la capacitate maximă, conform estimărilor Bosch.
Grupul Bosch a demarat anul trecut lucrările la fabrica din parcul industrial Tetarom III,
din comuna Jucu, investiţiile planificate urmând să se ridice la 77 de milioane de euro.
Bosch a obţinut şi un ajutor de stat din partea Ministerului Finanţelor de circa 30 de
milioane de euro, care constă în anumite scutiri, eşalonări, taxe reduse la operaţiuni de
import-export.

Revista Presei Economice din România
Bosch este prezent în România în trei oraşe. În Bucureşti germanii deţin o companie
de distribuţie a sculelor electrice, sisteme de încălzire, sisteme de securitate, siguranţă
şi comunicaţii, echipamente auto pentru piaţa de aftermarket, iar în Timişoara se află
un centru de comunicare. Totodată, Bosch are la Blaj o unitate de producţie pentru
tehnică liniară, care este extinsă în prezent cu o unitate de producţie destinată
industriei auto. Numărul total de angajaţi ai concernului Bosch în România este de
circa 1.400 de persoane. Bosch a realizat în anul fiscal 2012 o cifră de afaceri globală
de 52,5 mld. euro, iar profitul brut înregistrat a fost de 2,8 mld. euro, cu un număr total
de 305.900 de angajaţi. Bosch activează în domeniile construcţiei de autovehicule,
tehnologiei industriale, bunurilor de larg consum, energiei şi echipamentelor pentru
construcţii.
ZF, http://www.zf.ro/companii/bosch-4-200-de-oameni-sunt-interesati-de-un-job-lafabrica-de-componente-auto-din-jucu-10817205
Teraplast Bistriţa mizează pe creşterea cu 23% a afacerilor
Compania Teraplast Bistriţa (TRP) estimează pentru acest an o cifră de afaceri în
creştere cu 22,9%, la 294,4 milioane de lei (circa 67 mil. euro), şi revenirea pe profit,
după ce în ultimii doi ani a consemnat pierderi în valoare cumulată de aproape 26,5
milioane de lei. Cifra de afaceri a crescut anul trecut cu 14,4%, de la 209,3 mil. lei la
239,5 mil. lei (53,7 mil. euro). În acelaşi timp, pierderile s-au redus de aproape două
ori, de la 17,5 mil. lei în 2011, la aproape 9 mil. lei (2 mil. euro).
Pentru acest an, conducerea companiei mizează pe un profit de 2,1 milioane de lei,
potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat vineri în AGA.
„În 2013, principala sarcină a echipei de management este eficientizarea businessului
Teraplast, iar în acest context ne propunem printre altele: continuarea extinderii
prezenţei noastre pe pieţele externe, ca o măsură de îmbunătăţire a lichi-dităţii

Revista Presei Economice din România
societăţii, dar şi ca un motor de creştere pentru anumite linii de business, dezvoltarea
componentei logistice a businessului, în vederea eficientizării distribuţiei la nivel
naţional, dar şi dezvoltarea de noi produse pe toate liniile de bu-siness, o parte dintre
aceste noi dezvoltări de sisteme fiind deja pregătite pentru a fi lansate în producţie.
Avem încredere că prin măsurile vizate pentru anul acesta vom reuşi să ne atingem
ţintele de profitabilitate, iar compania Teraplast va redeveni un business care să aducă
valoare acţionarilor săi“, a declarat directorul general al companiei, Traian Simion.
Compania vizează în acest an investiţii de 13,8 milioane de lei (3,16 mil. euro), cea
mai mare parte a acestei sume urmând să fie direcţionată spre achiziţia de noi
echipamente. Investiţiile vizează şi actualizarea parcului auto, noi construcţii şi
programe informatice, potrivit companiei.
„Necesarul de finanţare pentru investiţii va fi asigurat în cea mai mare parte din
numerarul generat din activitatea operaţională, care, potrivit estimărilor, va creşte în
2013 pe fondul continuării politicii conservatoare de acordare a creditului comercial şi
ca urmare a monitorizării constante a lichidităţii clienţilor companiei. Teraplast
estimează pentru 2013 o valoare a EBITDA de 23,2 milioane de lei, faţă de 18,1
milioane de lei în 2012. (...) Teraplast are în derulare un amplu program de
reorganizare a activităţii, principalele măsuri avute în vedere fiind eficientizarea liniilor
de business existente şi valorificarea activelor (real estate) eliberate în urma finalizării
relocării în parcul industrial Teraplast, în vederea îmbunătăţirii fluxului de numerar.“
Potrivit celor mai recente raportări, principalii acţionari ai Teraplast sunt Dorel Goia
(34,26%), SIF Banat-Crişana (11%) şi fondul finlandez de investiţii KJK Fund II
(6,31%). Compania Teraplast este specializată în fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor şi
profilurilor din material plastic.
Acţiunile Teraplast au fost oprite vineri de la tranzacţionare pentru întrunirea AGA. În
funcţie de cel mai recent preţ de la bursă, de 0,1799 lei, capitalizarea bursieră a

Revista Presei Economice din România
companiei este de aproape 53,6 mil. lei (12,3 mil. euro). Teraplast s-a listat la bursă în
urma unei oferte publice iniţiale derulată în martie 2008. În prezent, preţul de pe bursă
este de peste cinci ori mai mic decât preţul din oferta iniţială.
ZF, http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/teraplast-bistrita-mizeaza-pe-cresterea-cu-
23-a-afacerilor-10814453
Prime de paşte de 150 de lei pentru cei 2.300 de salariaţi de la
Rulmenţi Bârlad
Cei 2.300 de salariaţi ai societăţii Rulmenţi Bârlad, cel mai mare agent economic din
judeţul Vaslui, vor fi recompensaţi cu prime de 150 de lei cu ocazia sărbătorilor de
Paşti, aproape aceeaşi sumă urmând să primească şi cei 620 salariaţi ai societăţii de
furnizare a apei din judeţ. Vizaţi de acordarea primelor sunt şi cei aproximativ 250 de
salariaţi ai Rulmenţi Bârlad care vor fi concediaţi de conducerea societăţii imediat după
sărbătorile de Paşti.
„Consiliul de Administraţie al societăţii a hotărât să se acorde 15 tichete cadou, în
valoare nominală de 10 lei, pentru toţi salariaţii fabricii. Suma acordată este la nivelul
celei de anul trecut şi este acordată inclusiv pentru salariaţii care urmează să fie
disponibilizaţi colectiv“, a declarat vineri directorul general al Rulmenţi Bârlad, Corneliu
Pricope.
Compania face parte din grupul URB, deţinut de turcii de la Kombassan, şi a avut anul
trecut afaceri de 233 milioane de lei şi un profit net de 18,6 mil. lei. Şi cei 620 de
salariaţi ai societăţii Aquavas Vaslui, furnizorul de apă din cele patru oraşe ale judeţului
Vaslui, vor primi tichete cadou în valoare de 140 de lei de fiecare salariat.
ZF, http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/prime-de-paste-de-150-de-lei-pentru-cei-2-
300-de-salariati-de-la-rulmenti-barlad-10814450

Revista Presei Economice din România
Greva angajaţilor i-a convins pe acţionarii polonezi să păstreze locurile
de muncă la Uzinele Sodice Govora
Greva generală a salariaţilor de la Uzinele Sodice Govora s-a încheiat, sâmbătă
dimineaţă, după ce negocierile dintre patronatul combinatului şi sindicat au luat sfârşit,
iar contractul colectiv de muncă pe anul 2013 a fost semnat, patronatul acceptând
păstrarea celor 770 de locuri de muncă.
„Am semnat contractul colectiv de muncă pe anul 2013, suntem bucuroşi că am
finalizat în sfârşit aceste negocieri, iar greva generală s-a încheiat după două zile şi
oamenii au reluat activitatea“, a declarat preşedintele sindicatului Sodistul, Adrian
Gheorghe Mugioiu, care nu a dat alte detalii în legătură cu modul în care au fost
soluţionate revendicările salariaţilor şi nici alte date privind conţinutul contractului
colectiv de muncă.
La începutul săptămânii, aproape 60 de angajaţi ai combinatului au intrat în greva
foamei, între care şi liderul de sindicat, însă ulterior acesta a reuşit să-i convingă pe cei
mai mulţi să renunţe la această formă extremă de protest după ce mai mulţi muncitori
cu probleme medicale grave au fost transportaţi la spital din cauza stării precare de
sănătate, în final rămânând în grevă doar trei salariaţi, unul dintre ei fiind liderul
sindical. Angajaţii de la Uzinele Sodice Govora intraseră joi în grevă generală după ce
negocierile dintre patronat şi sindicat au eşuat.
Potrivit liderului sindical, revendicările salariaţilor de la USG au vizat semnarea
contractului colectiv de muncă pe 2013, alocarea a 16 la sută din veniturile de
exploatare pentru fondul de salarii, menţinerea numărului de angajaţi existent la
începutul acestui an, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, respectarea acordurilor, a
protocoalelor şi a actelor adiţionale încheiate cu sindicatul şi respectarea perioadei
concediului de odihnă. USG produc sodă calcinată şi au avut în 2011 afaceri de 293

Revista Presei Economice din România
mil. lei şi pierderi de 35 mil. lei. Acţionarul majoritar al Uzinelor Sodice Govora este
grupul polonez Ciech cu 92,9% din titluri.
ZF, http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/greva-angajatilor-i-a-convins-pe-actionariipolonezi-sa-pastreze-locurile-de-munca-la-uzinele-sodice-govora-10814400
Furnizorul de servicii IT Pentalog caută 50 de oameni
Pentalog, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de consultanţă şi dezvoltare
software de pe piaţa locală, are disponibile în prezent 50 de posturi. Pentalog are în
total aproximativ 800 de angajaţi în centrele din România, Moldova, Franţa, Germania
şi Vietnam, iar proiectele companiei acoperă tehnologiile Java/JEE, Oracle sau . NET,
dar şi Business Inteligence, Embedded/ Telecom sau C++.
„‟Recrutările Pentalog au fost reluate şi s-au accelerat de la începutul lunii februarie,
în prezent existând 50 de posturi vacante. După un al doilea semestru 2012
caracterizat printr-o încetinire progresivă a performanţelor Pentalog, atât în ceea ce
priveşte nivelul de creştere cat şi nivelul de rentabilitate, compania a reacţionat rapid
catre sfârşitul anului, reducând la jumătate rata de inter-contract (diminuarea numărului
de recrutări, staffing optimizat)‟‟, a declarat Monica Jiman, deputy CEO Pentalog.
Pentalog speră ca în acest an să recruteze în total 200 de oameni, ca urmare a
extinderii proiectelor actuale şi semnării unor noi contracte. În prezent peste 60 de
programatori din cadrul companiei sunt implicaţi în dezvoltarea unui proiect pentru un
client franco-american al Pentalog. Mai mult, pentru proiectele uneia dintre companiile
franceze de servicii web lucrează în prezent peste 30 de programatori ai Pentalog, în
timp ce proiectele unui alt client din sectorul energetic implică peste 35 de
programatori.
Clienţii Pentalog sunt din domeniul financiar-bancar, editori de software, e-commerce,
distribuţie şi logistică, industrie , telecomunicaţii, turism, energie, sănătate sau social.

Revista Presei Economice din România
Printre aceştia se numără BRD, Orange, BNP Lease, Grup Emerson, ST-Ericsson,
Parrot, LHS Ericsson, Altadis-Imperial Tobacco, Grup Elster, Sierra Wireless, Ubisoft
România, un start-up francez sau un lider industrial german. Proiectele Pentalog sunt
realizate în cadrul a două linii de business, informatică de gestiune şi informatică
embedded. Compania spune că va continua în acest an planul de investiţii şi sprijinire
a start-up-urilor prin intermediul incubatorului Pentalabbs. Astfel, în acest an urmează
să fie integrate două noi start-up-uri, dintre care unul în România.
„‟În funcţie de oportunităţi, bugetul din acest an va fi cuprins între 400.000 şi
1.000.000 de euro. Pe de altă parte, investiţiile pe care le-am făcut anul trecut în cadrul
incubatorului de start-upuri Pentalabbs se ridică la 400.000 de euro‟‟, a spus Jiman.
Anul trecut cifra de afaceri totală a Pentalog a fost de 24 mil. euro, în creştere cu 12%
faţă de anul anterior. Compania spune că evoluţia afacerilor se datorează atât
extinderii proiectelor existente, cât şi celor 20 de noi clienţi şi proiecte în domenii
precum web development, eCommerce, aplicaţii mobile, consultanţă (Pentalog
Institute), dar şi colaborării cu editorii de software. După primul trimestru din acest an
Pentalog a realizat o creştere organică de 7,5%.
Oficialii Pentalog spun că la începutul acestui an s-au făcut o serie de modificări
organizaţionale în companie, concentrate, pe de o parte pe reducerea costurilor de
marketing social şi de gestiune, iar pe de altă parte pe creşterea dispozitivului
comercial, pe intensificarea acţiunilor de marketing direct şi intrarea de noi pieţe de
desfacere. Compania va continua în acest an investiţiile în platforma tehnologică
cloud, care permite accesul la soluţii de telefonie, găzduire, virtualizare, utilizarea de
aplicaţii în mod SaaS, integrate în cadrul unui magazin on-line.
„‟Acţiunile comerciale demarate anul trecut pe piaţa din SUA au început să se
concretizeze şi sunt în progres de câteva luni. Estimăm pentru 2013 că cifra de afaceri
realizată pe această piaţă va fi cuprinsă între 1 şi 2 milioane de euro. Obiectivul de

Revista Presei Economice din România
creştere Pentalog pentru acest an este fixat la 15% pentru activităţile de dezvoltare
software şi servicii‟‟, a precizat Monica Jiman. Pentalog are sediul social în Orléans,
Franţa şi birouri în Frankfurt (Germania), Tel-Aviv (Israel), Chişinău (Republica
Moldova), Hanoi (Vietnam) şi România. În ţară, prima filială Pentalog a fost deschisă în
Braşov, după care au urmat birouri în Bucureşti, Iaşi, Sibiu şi Cluj-Napoca. Pentalog a
avut în 2011 o cifră de afaceri totală de 21,5 mil. euro, mai mult cu 26% faţă de anul
anterior. În prezent, 92% din capitalul companiei este deţinut de angajaţi (17 francezi,
16 români şi 3 moldoveni).
ZF, http://www.zf.ro/zf-24/furnizorul-de-servicii-it-pentalog-cauta-50-de-oameni-
10813677
Cine sunt retailerii din comerţul modern care au pariat pe mediul rural
şi de ce
Cei 12 jucători din comerţul modern au pus peste 1.000 de magazine pe harta urbană
a României, dar în ultima perioadă au apărut şi primele tentative de extindere în zona
rurală, chiar dacă este vorba despre localităţi din jurul marilor oraşe. Cine sunt retailerii
care au pariat pe mediul rural şi când se va muta câmpul de luptă dintre
supermarketuri şi chioşcurile tradiţionale la sate
Până acum singurii care au făcut paşi în direcţia zonei rurale au fost Mega Image şi
Profi, ambii jucători pe format mic de magazine, cu o suprafaţă similară celei a unei
alimentare tradiţionale. Mega Image s-a „aventurat“ în zona din imediata apropiere a
Bucureştiului pe care a mizat încă de la intrarea pe piaţă. Belgienii au deschis şi în
câteva localităţi din judeţele din împrejurimi, dar nu au ocolit nici staţiuni turistice
precum Zărneşti, Bran sau Buşteni.
Profi a deschis singurul său magazin din zona rurală la Pânticeu Cluj, însă nu exclude
posibilitatea unor noi unităţi, mai ales în contextul în care la finalul anului trecut Pawel

Revista Presei Economice din România
Musial, directorul general al reţelei, spunea că retailerul a dezvoltat un nou format de
magazine, adaptat pentru zona rurală. Astfel, formatul Loco a fost prezentat ca o
replică a magazinelor care se găseau anterior la sate şi care vindeau toate produsele
necesare vieţii în mediul rural, printre care sape şi lopeţi. Magazinele vor fi
aprovizionate atât cu produse alimentare de bază, cât şi cu produse non-food specifice
vieţii la sate. Musial spunea anterior că vor exista şi produse alimentare, însă mai
puţine pentru că anumite produse, precum ouă sau lapte, există din producţia proprie.
Până în prezent oficialii companiei nu au anunţat deschiderea niciunei unităţi Loco.
ZF, http://www.zf.ro/companii/cine-sunt-retailerii-din-comertul-modern-care-au-pariatpe-mediul-rural-si-de-ce-10804532
Piperea: Am solicitat ca Oltchim să devină obiectiv strategic naţional;
poate fi comparat cu o bombă chimică
Oltchim Râmnicu Vâlcea a devenit obiectiv strategic naţional, după ce administratorii
judiciari au solicitat autorităţilor să includă societatea în această categorie, deoarece
cantitatea de clor utilizată în procesele de fabricaţie ar putea ucide orice formă de viaţă
până în Atena, asemeni unei bombe chimice, a declarat pentru Agerpres avocatul
Gheorghe Piperea.
'Indiferent de soluţia găsită pentru Oltchim, că se va vinde, cum se va vinde, trebuie să
rămână în viaţă. Procesul de fabricaţie presupune că se creează şi se consumă clor, la
o puritate de aproape 100%. Capacitatea de stocare de maximum 4.000 tone a fost
atinsă, pentru că nu se putea consuma, dar se producea clor. Acum este sub 1.500 de
tone. Gazul emanat este atât de toxic încât o cantitate de 10 miligrame, dacă nu mă
înşel, poate ucide un om. Dacă, Doamne fereşte, este eliminată în atmosferă toată
cantitatea, toată suflarea este distrusă până la Atena. Este asemenea unei bombe
chimice', a afirmat Gheorghe Piperea.

Revista Presei Economice din România
Administratorii judiciari ai societăţii au solicitat, astfel, ca Oltchim să fie considerat
obiectiv strategic naţional şi să fie păzit de angajaţii Jandarmeriei. 'Noi am cerut ca
obiectivul acesta să fie considerat obiectiv strategic naţional. De aceea am solicitat
Ministerului de Interne să fie păzit de jandarmi, nu de firme de pază, la o luna de la
intrarea în insolvenţă. Autorităţile au fost de acord cu această măsură', a adăugat
Gheorghe Piperea.
Income, http://incomemagazine.ro/articole/piperea-am-solicitat-ca-oltchim-sa-devinaobiectiv-strategic-national-poate-fi-comparat-cu-o-bomba-chimica
Piperea: BCR s-a retras din Comitetul Creditorilor Oltchim, un alt
creditor ne finanţează cu 30 milioane euro
Banca Comercială Română (BCR) s-a retras din Comitetul Creditorilor societăţii
Oltchim, în timp ce un alt creditor a decis să finanţeze compania cu 30 milioane euro
cash pentru susţinerea activităţii, a declarat avocatul Gheorghe Piperea.
'BCR s-a retras din Comitetul Creditorilor. Până la urmă este decizia lor, dar ne
creează nouă probleme. Acum trebuie să întrunim încă odată Comitetul Creditorilor.
Va avea loc în 9 mai. Nu îmi este în niciun fel explicabil gestul. Nu au motivat.
Niciodată nu am văzut ca BCR să se retragă, de obicei este preşedinte al Comitetului
Creditorilor, dar asta este', a afirmat Gheorghe Piperea.
Următoarele măsuri pe care le vor lua administratorii judiciari ai Oltchim sunt
desemnarea unui evaluator al activelor societăţii şi formarea societăţii Oltchim 2 pentru
privatizare.
'Ne apucăm de o procedură cât mai accelerată pentru crearea Oltchim 2. Vom
decupa, vom trece activele funcţionale în societate pentru a le pregăti pentru
privatizare. Principala decizie pe care trebuie să o ia Comitetul Creditorilor este să
desemneze un evaluator. Trebuie să fie unul foarte specializat. În afară de constituirea

Revista Presei Economice din România
Oltchim 2 urmează să încheiem contracte pentru a obţine capitalul de lucru absolut
necesar. Există unul dintre creditori care este de acord să ne finanţeze cu 30 milioane
euro cash astfel încât să ne putem sigura capitalul de lucru necesar', a spus Piperea.
Cât priveşte disponibilizarea angajaţilor societăţii, administratorul judiciar a precizat că
discuţiile sunt îngheţate până la emiterea Ordonanţei de Urgenţă care reglementează
această problemă.
'Discuţiile privind disponibilizarea salariaţilor sunt suspendate. Până nu se emite
Ordonanţa de Urgenţă care să reglementeze acest lucru preferăm să nu mai vorbim.
Toată lumea ştie că o parte dintre oameni nu au ce lucra, trebuie să plece, dar în
anumite condiţii', a menţionat acesta.
Income, http://incomemagazine.ro/articole/piperea-bcr-s-a-retras-din-comitetulcreditorilor-oltchim-un-alt-creditor-ne-finanteaza-cu-30-milioane-euro
Microsoft și Kapsch, parteneri pentru promovarea noilor soluții
Dynamics
Microsoft România și Kapsch România anunță parteneriatul pentru promovarea noii
suite de soluții Microsoft Dynamics (Navision / Axapta / CRM) în mediul de business
local.În contextul în care cel mai recent studiu Eurostat plasează România pe locul 19
în cadrul Uniunii Europene în ceea ce privește gradul de utilizare a soluțiilor de tip ERP
și pe poziția 20 la nivelul de adopție a soluțiilor CRM, condițiile pieței locale sunt
favorabile creșterii pe aceste segmente în următorul an fiscal.
Conform evaluărilor analiștilor de piață, piața românească de soluții ERP și CRM este
cifrată în momentul de față la peste 100 de milioane de euro. De asemenea, se
estimează că Microsoft are o cotă de 25% din piața specifică de CRM. Având în
vedere că modelul Kapsch, atât la nivel global cât și la nivel local, este unul ce se
bazează pe integrarea de sisteme, parteneriatul creează premisa pentru o nouă

Revista Presei Economice din România
abordare din partea clienților care doresc să implementeze soluții de business ERP și
CRM, reprezentanții Kapsch România estimând că numărul clienților săi din zona
soluțiilor de business Microsoft să crească semnificativ până la 31 martie 2014.
“În condițiile actuale, în care criza a modificat semnificativ comportamentul clienților în
ceea ce privește achizițiile, Kapsch și Microsoft sunt hotărâte să demonstreze
împreună că o investiție IT menită să crească semnificativ eficiența afacerii se poate
face în termenii unui buget rezonabil. Colaborarea cu Microsoft va ajuta Kapsch să își
consolideze poziția de consilier de încredere al clienților săi prin promovarea și
calibrarea corectă a celor mai noi tehnologii într-o serie de proiecte de referință,”
declară Daniel Oancea, Business Solutions Director în cadrul Kapsch România.
Ioana Răzvan, Business Group Lead, Microsoft România: “Parteneriatul cu cei de la
Kapsch România reprezintă o etapă importantă nu numai pentru Microsoft ci și pentru
modul în care percep clienții soluțiile de business. Ei au înțeleg astăzi rolul esențial al
tehnologiei integrate în toate departamentele unei companii și, implicit, au început să
își modifice cererile, atât din punct de vedere al dimensiunii de implementare cât și din
cel al customizării pentru a beneficia de soluții de business integrate.”
Microsoft se numără printre partenerii strategici ai Kapsch atât în plan local, cât și la
nivelul grupului. Kapsch România promovează suita Microsoft de soluții business
bazându-se în special pe flexibilitatea și productivitatea avansată pe care o conferp
clienților diversificați aceste soluții, cu impact observat imediat asupra performanțelor
organizației, în ansamblu. Pasul pentru promovarea acestor soluții de business a fost
realizat de către Kapsch și în baza acumulării unei serii de referințe extrem de
puternice în ceea ce privește dezvoltările personalizate realizate pe technology stackul
SQL Server/.Net, soluțiile de Content Management (Microsoft Sharepoint), cele de
Identity Management (Microsoft Active Directory) și cele de securitate (Microsoft
Forefront).

Revista Presei Economice din România
Soluțiile de business Microsoft Dynamics au impact în simplificarea sarcinilor de
administrare ale departamentelor IT și le vor oferi specialiștilor o fundație solidă în
tranziția către Cloud și consumerizare a IT-ului în organizații. Impactul în business al
companiilor din România ce au implementat deja aceste soluții este puternic, fie că ne
referim la fundația solidă a platformei, fie la agilitatea și suportul pentru inovare în
cadrul organizațiilor.
Microsoft Dynamics AX este o soluție complexă de management al afacerii dedicată
companiilor medii și mari, cu distribuție geografică și cu operațiuni locale și/sau
internaționale, cu grad ridicat de complexitate. Soluția Microsoft Dynamics AX este
recunoscută ca lider de piață atât de Gartner, cât și de Forrester.
Despre Microsoft Dynamics NAV
Încă din 1983, Microsoft Dynamics NAV a oferit funcționalități, performanță și facilități
de utilizare pentru diverse companii din întreaga lume. Funcțiile comprehensive îl fac
ușor adaptabil și ușor de conectat cu oferta partenerilor Dynamics, cu alte aplicații de
afaceri și cu tehnologii Microsoft. Rețeaua de parteneri Microsoft oferă soluții specifice
diverselor verticale industriale, adaptate pieței locale.
Microsoft Dynamics CRM este un sistem de automatizare a forței de vânzări și de
management al relațiilor care crește productivitatea profesioniștilor în vânzări, servicii
și marketing, prin intermediul unei experiențe de utilizator familiare, inteligente și
conectate. Dynamics CRM poate fi utilizat ca serviciu de cloud (Dynamics CRM
Online) sau poate fi implementat tradițional, on-premises.
Income, http://incomemagazine.ro/articole/microsoft-i-kapsch-parteneri-pentrupromovarea-noilor-solu-ii-dynamics

Revista Presei Economice din România
Global City Business Park vrea un grad de ocupare de 60% până la
finele anului
Global City Business Park, una dintre principalele clădiri de birouri din zona Pipera
deţinută de fondul de investiţii Global Finance, anunţă reînnoirea contractelor apropiate
de termen şi ţinteşte un grad de ocupare de 60% până la sfârşitul anului în curs.
Situat în zona de Nord a Bucureştiului, Global City Business Park are o suprafaţă
construită de 56.000 mp şi un total de spaţii de închiriat de clasă A de 51.000 mp în
două clădiri cu un regim de înălţime de P+10. În plus, proiectul dispune de o suprafaţă
de 28.000 mp construiţi subteran, unde se regăsesc 844 de locuri de parcare, ce le
suplimentează pe cele existente la exterior. Proiectul a fost demarat in octombrie 2007
şi a fost finalizat în totalitate în februarie 2010.
“De la începutul anului şi până în acest moment, am reînnoit două dintre cele mai
importante contracte ce se apropiau de termenul de expirare. Astfel, Coca-Cola HBC
România, ce ocupă o suprafaţă de 5.400 mp în cadrul proiectului, şi Total Soft – 3.500
mp - şi-au dorit să rămână chiriaşii Global City Business Park, înţelegând facilităţile pe
care le punem la dispoziţie“, a declarat Ivana Bozjak, Partener şi Head of Real Estate
în cadrul Global Finance.
Potrivit declaraţiilor sale, la începutul acestui an, proiectul era închiriat în proporţie de
45%, pentru ca în acest moment rata de ocupare să fie deja de 50%.“Până la sfârşitul
anului în curs mizăm pe încheierea de noi contracte care să asigure ocuparea spaţiului
de închiriat până la 60%. În plus, în următorii doi ani mizăm ca rata de ocupare a
Global City Business Park să fie de aproximativ 90%“, a mai spus Ivana Bozjak.
In acest moment Global City Business Park are 26 de chiriaşi, iar cea mai mare parte
a suprafeţei închiriate este ocupată de companii precum Coca-Cola HBC România,
Total Soft, Call Point, Euroins, Ford, Cycle, ICAP, Global Finance, Daewoo şi
Monsanto. Pe lângă aceste companii, parterul celor două clădiri este ocupat de mai

Revista Presei Economice din România
mulţi retaileri sau furnizori de servicii de catering. “Spaţiul destinat retailului, ce ajunge
la 4.000 mp, găzduieşte un restaurant self service, un business lounge, un coffee
shop, un salon de înfrumuseţare, o farmacie, 2 ATM-uri şi un magazin Inmedio“, a mai
spus Ivana Bozjak.
Global Finance este un fond de investiţii înfiinţat în 1991 in Atena, Grecia, care
administrează o serie de fonduri de investiţii private şi imobiliare, compania realizand
mai mult de 85 de investiţii în 11 ţări. Compania a intrat pe piaţa din România în 1996
şi, dincolo de biroul din Bucureşti, mai are reprezentanţe şi în Belgrad şi Sofia. Pe
piaţa locală Global Finance a investit în business-uri din domeniile farmaceutică,
tehnologie, telecom, retail, reciclare, asigurări şi real-estate.
Income, http://incomemagazine.ro/articole/global-city-business-park-vrea-un-grad-deocupare-de-60-pana-la-finele-anului
La Perla, liderul mondial de lenjerie intima de lux, are in Romania
vanzari medii de 800 de euro/client
Magazinul monobrand de lenjerie intima de lux La Perla a inregistrat anul trecut, primul
an de activitate pe piata romaneasca, afaceri de 280.000 de euro si preconizeaza
pentru 2013 un avans de 8%. Primul magazin monobrand La Perla din Romania, situat
pe Calea Victoriei din Bucuresti, are o suprafata de 68 de metri patrati si o baza de
peste 400 de clienti fideli. Valoarea medie a bonului de cumparaturi este de circa 800
de euro, se arata intr-un comunicat al firmei.
"Suntem de un an pe piata si inca ne sosesc clienti noi in magazin. Unii dintre ei
cunosc bine brandul, dar sunt destui si cei pe care ii consiliem noi, acum, sa-l
descopere. O dovada clara ca era nevoie de un astfel de brand in Romania este
bilantul anual: rezultat financiar bun intr-un context economic foarte dificil", a declarat
Camelia Tomoiaga, manager La Perla Romania.

Revista Presei Economice din România
Potrivit companiei, La Perla este un lider mondial pe segmentul de lenjerie si articole
de plaja, cu peste 220 magazine la nivel mondial, dintre care 70 de francize, si venituri
de 120 de milioane de euro in 2011.
Finantistii, http://www.finantistii.ro/economie/la-perla-liderul-mondial-de-lenjerie-intimade-lux-are-in-romania-vanzari-medii-de-800-de-euro-client-78184
Producatorul de mobila Lemet a deschis un nou magazin la Craiova.
Reteaua ofera si mobila in rate
Lemet, unul dintre cei mai mari producatori de mobila la nivel national, prezent cu
magazine in toate judetele tarii, inaugureaza cel de-al treilea magazin din acest an, la
Craiova. Asta dupa ce la inceputul lunii a inaugurat doua magazine, unul la Constanta
si altul la Pitesti. Magazinul de la Craiova este langa Metro si se adauga celui de la
etajul galeriei Real de pe strada Calea Severinului.
Magazinele de mobila ale Lemet opereaza sub brandul LEM‟S si sunt amenajate la
acelasi standard de calitate in toate judetele tarii. Investitia necesara pentru
deschiderea magazinului LEM‟S de la Craiova a fost de circa 1,7 milioane lei. Unitatea
se intinde pe o suprafata de 1.300 mp si este al treilea cel mai mare din Romania.
Cu acest spatiu comercial deschis in Craiova, reteaua LEM‟S are o suprafata totala de
retail, la nivelul intregii tari, de peste 65.000 de mp. Vorbim de o reea de distribuie de
peste 130 magazine, dintre care mai mult de 100 in sistem de franciza Lem's.
”Strategia noastra de dezvoltare continua sa se bazeze pe extinderea retelei de
magazine LEM‟S urmarind dezvoltarea de spatii tot mai generoase, in centre
comerciale noi, dar si pe dezvoltarea de noi produse” a declarat Adrian Rizea,
directorul comercial al retelei. De altfel, producatorul a anuntat un plan de inca 14 - 15
magazine deschise pentru acest an, dupa ce anul trecut a deschis 12 unitati.
Reduceri si mobila in rate

Revista Presei Economice din România
Cu ocazia Sarbatorilor Pascale, LEM‟S ofera clientilor reduceri de sute de lei la cele
mai cautate produse: bucatarii, livinguri, saltele sau pachete inspirate de mese si
scaune. LEM‟S ofera un plan de achizitie in 10 rate fara dobanda, prin intermediul CEB
(Card Avantaj), Raiffeisen sau Banca Transilvania sau 20-30 de rate fara dobanda prin
UniCredit Consumer Financing.
Finantistii, http://www.finantistii.ro/retail/producatorul-de-mobila-lemet-a-deschis-unnou-magazin-la-craiova-reteaua-ofera-si-mobila-in-rate-78185
A inceput productia la noua platforma industriala Adeplast de la
Roman
Dupa pornirea din zilele trecute a productiei de la Roman, Adeplast are deja trei
platforme industriale finalizate, pentru a putea acoperi mai eficient teritoriul tarii. „La
Roman, in inima Moldovei, am pus la lucru, chiar inainte de 1 mai, fabrica de mortare
uscate cu o capacitate de 450.000 de tone. Cea de polistiren, cu o capacitate de
700.000 metri cubi, este programata pentru deschidere in luna iunie” a declarat Marcel
Barbut, CEO AdePlast. In acest an, AdePlast isi propune cresteri importante pe toate
cele trei divizii: termosistem , vopsele si tencuieli decorative, mortare si adezivi.
„Acum, odata cu deschiderea fabricii de mortare de la Roman avem trei platforme de
productie funcionale. La Oradea producem in trei fabrici separate mortare, vopsea si
polistiren (EPS), la Ploiesti avem mortare, polistiren si de la mijlocul anului vopsea, cu
o linie de lacuri si emailuri pe baza de apa, iar la Roman avem mortare si in scurt timp
o fabrica de polistiren. Acum suntem singura companie din Romania care poate oferi
un pachet complet de produse cand vine vorba despre finisarea unei constructii.
Evident, dupa aplicarea unui plan investitional de aproximativ 22 de milioane de euro,
bani proprii si din creditare” declara Marcel Barbut.

Revista Presei Economice din România
Intentiile AdePlast nu se opresc aici iar pozitionarea celor trei platforme au crescut
capacitatea companiei de a conta la export. „Daca anul trecut am reusit sa exportam
de peste 4 milioane de lei, in acest an vom continua eforturile in aceasta directie, atat
spre Estul Europei, cat si, sau mai ales, spre Vest. Acordul nostru cu Dufa prevede ca
in schimbul acelor produse pe care, pentru inceput, le vom importa din Germania, sa
oferim produse AdePlast care vor merge pe piatele din Ungaria si Germania. Foarte
importanta pentru noi devine si piaa din Ucraina. Partenerul firmei Meffert AG din
Ucraina este interesat de o investiie intr-o fabrica de mortare uscate si una de
polistiren. Am stabilit o strategie clara ca aproximativ 1-2 ani AdePlast sa produca sub
eticheta privata polistiren si adezivi, dupa care se va face o investiie comuna in doua
fabrici identice cu cele din Romania. Am stabilit deja ca dupa sarbatori sa ne intalnim
pentru a semna contractele de colaborare”, precizeaza Marcel Barbut.
AdePlast este producator roman de top pe piata materialelor de constructii, cu cele trei
platforme industriale. La Oradea, capacitatea de producie este de 250.000 de tone
adezivi si mortare uscate, 20.000 de tone de vopsea si tencuieli decorative pe un
schimb si 700.000 metri cubi de polistiren expandat (EPS), avand inclusa si
capacitatea de producie de polistiren grafitat in coobranding cu firma BASF.
Pe platforma industriala de la Ploiesti se afla o fabrica de adezivi si mortare uscate cu
o capacitate de 450.000 de tone, o fabrica de polistiren expandat (EPS) de 700.000 de
metri cubi, o line de productie de polistiren grafitat de 150.000 de metri cubi, iar de la
jumatatea anului intra in productie fabrica de vopsea, tencuieli decorative si lacuri si
emailuri pe baza de apa.
La Roman, AdePlast detine o zona industriala care include o fabrica de adezivi si
mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone si in amenajare o linie de productie
de polistiren expandat cu o capacitate anuala de 700.000 de metri cubi. Astfel,

Revista Presei Economice din România
Adeplast devine producatorul de termosistem din Romania care are toate materialele
componente realizate in fabricile proprii.
Finantistii, http://www.finantistii.ro/constructii/a-inceput-productia-la-noua-platformaindustriala-adeplast-de-la-roman-78178
Dan Ioan Popp si Dimitris Sophocleos, scosi din Consiliul de
Administratie al Impact SA
Dan Ioan Popp si Dimitris Sophocleos au fost exclusi din Consiliul de Administratie al
companiei Impact SA, in sedinta AGA din 26 aprilie. In prezent, cel mai mare actionar
al companiei si presedinte al Consiliului de administratie este Gheorghe Iaciu, cu un
pachet de 23,22% din activele companiei. Popp este unul din fondatorii companiei si a
ocupat, la fel ca Sophocleos functia de presedinte a Consiliului de administratie la
Impact Developer.
Dan Ioan Popp a fost unul dintre fondatorii Impact Developer alaturi de Carmen
Daniela Sandulescu. Popp a a detinut de la infiintarea companiei si pana in aprilie
2012 functia de presedinte al Consiliului de Administratie. Schimbarile in conducerea
Impact au venit pe fondul rezultatelor financiare slabe si a pierderilor inregistrate de
companie in anii 2010 si 2011, cand pierderile au cumulat aproape 40 de milioane de
lei.
Din cauza acestor datorii, pachetul de actiuni pe care le detineau Popp si Sandulescu
au fost scoase la vanzare, fiind executate silit, in contul unor datorii pe care cei doi le
au la aceasta institutie. Actiunile au fost vandute la cererea unei companii de
asigurari, pentru un credit acordat de Banca Transilvania. Popp detinea 16,4% din
actiunile Impact, in vreme ce Sandulescu avea o participatie de 9,6%.
Dupa CFR, Sophocleous mai pierde un tren

Revista Presei Economice din România
Grecul Dimitris Sophocleous o ocupat functia de presedinte al Consiliului de
Administratie al Impact SA din aprilie 2012, dupa inlaturarea din functie a lui Dan Ioan
Popp. Sophocleos a fost director general al companiei CFR SA in perioada ianuarie -
aprilie, cand si-a dat demisia dupa ce planul lui de reorganizare a fost respins de
Consiliul de Administratie.
Compania Impact Developer & Contractor SA (IMPACT), infiintata in anul 1991 prin
subscriptie publica, este cotata la Bursa de Valori Bucuresti. Societatea a introdus
conceptul de "ansamblu rezidential" in Romania si a dezvoltat pana acum 16 proiecte
rezidentiale, peste 2.000 de locuinte, case si apartamente in 5 orase. Portofoliul este
completat cu 25.000 de metri patrati de birouri si spatii comerciale, precum si de
servicii de administrare complexe.
Business24, http://www.business24.ro/companii/companii-constructii/dan-ioan-popp-sidimitris-sophocleos-scosi-din-consiliul-de-administratie-al-impact-sa-1528230
Inca un brand romanesc pe moarte: Clujana
Clujana ar putea sa devina cel mai recent exemplu de companie autohtona care isi
declara insolventa, autoritatile judetene au anuntat ca iau in calcul aceasta solutie
pentru blocarea datoriilor acumulate de societate, care se ridica la aproape 1,4
milioane de euro.
Presedintele Consiliului Judetean (CJ) Cluj, Horea Uioreanu, a declarat, luni, la finalul
sedintei CJ, ca s-a ridicat problema intrarii in insolventa a producatorului de
incaltaminte Clujana, care inregistreaza "datorii istorice" de aproximativ 1,4 milioane de
euro. "Insolventa este o solutie financiara, de reorganizare, care nu schimba cu nimic
raporturile de munca din interiorul fabricii, decat cele dintre datornici si creditori.
Intrarea in insolventa este o masura care se face voit si care va fi propusa de Consiliul
de Administratie al societatii", a afirmat Uioreanu. Presedintele Consiliului de

Revista Presei Economice din România
Administratie al SC Clujana, Daniel Mihis, a declarat, luni, corespondentului Mediafax
ca societatea nu poate achita datoria din productia realizata. "Consiliul de Administratie
recomanda determinarea situatiei de insolventa daca nu este alta solutie pentru a reusi
sa trecem peste datoria de 1,4 milioane de euro care, din pacate, planeaza asupra
noastra. Acum patru ani, fabrica nu a avut datorii fata de terti si nici fata de bugetul
consolidat, dar s-a ajuns de atunci la aceasta datorie catre bugetul consolidat, din care
40 la suta sunt reprezentate de comisioane si penalizari.
Þinand cont de faptul ca este o suma considerabila, noi nu avem cum, din productia
noastra, sa o platim. In cazul in care se va decide insolventa, in maxim trei luni se va
lua o decizie in acest sens, datoria acumulata se va bloca, societatea se va
reorganiza, iar un administrator judiciar va prelua totul. Locurile de munca nu se pierd,
iar activitatea va continua", a spus Mihis. El a afirmat ca SC Clujana poarta discutii cu
mai multi investori straini pentru a executa, in continuare, comenzi in lohn. Consiliul
Judetean Cluj detine peste 93 la suta din actiunile SC Clujana SA, restul apartinand
unei asociatii a angajatilor si SIF Oltenia. SC Clujana SA are peste 360 de angajati.
Business24, http://www.business24.ro/companii/companii-romania/inca-un-brandromanesc-pe-moarte-clujana-1528229
Firma bulgareasca Katarzyna Estate testeaza piata romaneasca de
vinuri premium
Bulgarii de la Katarzyna Estate intra pe piata piata romaneasca de vinuri cu produse
premium si spera sa ajunga in anii urmatori la vanzari de cateva milioane de euro, a
anuntat brand managerul companiei, Stefan Angelov.
"Vrem sa incepem cu putin. Tinta noastra nu este cantitatea, ci calitatea. Ceea ce ne
dorim este ca oamenii sa vada ca vinurile bulgaresti sunt competitive din punct de
vedere al raportului calitate - pret. Vom incepe incet, cu putin, pana cand oamenii vor

Revista Presei Economice din România
realiza ca vinul bulgaresc si, in special cel de la Katarzyna Estate, are o calitate
ridicata. Pentru inceput putem vorbi de 10.000 de sticle anual", a declarat Stefan
Angelov pentru Agerpres. Acesta estimeaza ca anul viitor ar putea fi vandute pe piata
romaneasca 50.000 de sticle de vin din trei categorii de pret, daca vanzarile merg bine.
"Pentru inceput, Hypermarketul Real este singurul nostru partener, dar vom acorda
atentie si restaurantelor de top din Bucuresti si din orasele mai mari din Romania,
precum si magazinelor specializate in vanzarea de vinuri", a spus Stefan Angelov.
Reprezentatul Katarzyna Estate a declarat ca in anii 50 - 60 Bulgaria a exportat foarte
mult vin in Marea Britanie, Rusia si chiar in Romania, dar numai vin ieftin si, de aici, s-a
creat imaginea ca in Bulgaria se produce numai vin ieftin, iar aceasta ar putea fi o
dificultate in a patrunde pe alte piete. Din acest motiv, brand managerul companiei
spune ca se doreste testarea pietei din Romania, compania mizand pe cumparatorii
care vor sa incerce ceva diferit, ceva interesant.
Katarzyna Estate vinde cea mai mare parte a productiei de vinuri pe piata din
Bulgaria, iar de anul acesta incepe sa exporte catre Statele Unite si Elvetia. Totodata,
producatorul de vinuri se afla in negocieri pentru a patrunde pe piata din China.
Business24, http://www.business24.ro/macroeconomie/industria-vinului/firmabulgareasca-katarzyna-estate-testeaza-piata-romaneasca-de-vinuri-premium-1528201
Albalact a încheiat 2012 cu un profit cu 27% mai mare şi acordă
primele dividende din ultimii 14 ani
Producătorul de lactate Albalact (ALBZ) a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de
343,8 milioane lei, în creştere uşoară faţă de valoarea din 2011, şi un profit net de 7,3
milioane lei, cu 27% mai mare, a anunţat compania, care va acorda în acest an
primele dividende din ultimii 14 ani. În 2011, Albalact a avut afaceri de 338,2 milioane
lei şi un profit net de 5,7 milioane lei.

Revista Presei Economice din România
"Şi în 2012, ca în fiecare an de la declanşarea crizei, industria lactatelor a fost afectată
de factori care au pus mari presiuni pe profitabilitate: scăderea puterii de cumpărare,
micşorarea consumului, cota TVA mare, creşterea preţului materiei prime şi a altor
cheltuieli, fluctuaţii valutare, seceta. În 2012 am planificat bugetul şi am gândit
strategia astfel încât să fim profitabili, cu o stabilitate a afacerilor", a declarat, într-un
comunicat, Raul Ciurtin, preşedintele şi directorul general al Albalact.
Albalact va acorda acţionarilor un dividend brut de 0,0105 lei/acţiune aferent profitului
din 2012. Potrivit informaţiilor de pe piaţa Rasdaq, existente din anul 2000, Albalact nu
a mai acordat dividende până la propunerea din acest an. Pentru acest an, compania
are în plan păstrarea echilibrului între creşterea în volum şi profitabilitate, cu
optimizarea cheltuielilor.
"Aşadar, urmărim consolidarea poziţiei în categoriile în care suntem lideri (lapte,
smântână, unt) şi creşterea în alte categorii (iaurt, brânzeturi), cu menţinerea
profitabilităţii. Altă prioritate pentru Albalact în 2013 este diversificarea portofoliului cu
extinderi de gamă şi lansări de produse noi. Anul 2013 nu va fi un an mai uşor, însa
există în continuare oportunităţi de dezvoltare a business-ului. Sunt şi categorii în
lactate care cresc şi vor continua să crească, iar noi mizăm pe ele", a mai spus Ciurtin.
În 2012, Albalact a dublat capacitatea de producţie a fabricii Rarăul din Câmpulung
Moldovenesc pentru fabricarea brânzei de vaci, produs care a adus Albalact pe locul 2
în topul producătorilor de brânza proaspată de vaci, cu o cotă valorică de 9%.
Potrivit companiei, Albalact ocupă pe locul 3 în topul producătorilor de lactate din
România, cu un portofoliu de peste 80 de sortimente de lactate sub mărcile Fulga,
Zuzu, Fruzu, De Albalact şi Rarăul. Compania este controlată de omul de afaceri Raul
Ciurtin, care deţine indirect 42,53% din acţiunile Albalact, prin două firme înregistrate
în Cipru, Crisware Holdings (26,86%) şi Croniar Holdings Limited (15,67%).

Revista Presei Economice din România
În acţionariat se mai regăseşte fondul de investiţii RC2, înregistrat şi el în Cipru.
Fondul deţine 25,45% din acţiunile Albalact. Acţiunile Albalact au încheiat şedinţa
bursieră de vineri au stagnat la 0,1345 lei. La această cotaţie, capitalizarea companiei
este de 87,7 milioane lei (20,3 milioane de euro).
Gandul, http://www.gandul.info/financiar/albalact-a-incheiat-2012-cu-un-profit-cu-27-
mai-mare-si-acorda-primele-dividende-din-ultimii-14-ani-10819302
Trenduri şi statistici
Trenduri şi statistici
Aproape jumătate din IMM-urile din România nu au angajaţi. Cele mai
multe sunt conduse de antreprenori tineri
Peste 40% din IMM-urile din România, respectiv 215.000 de companii, nu au niciun
angajat, iar ponderea lor în total a crescut semnificativ în perioada 2008-2011, arată o
analiză a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.
Companiile cu zero angajaţi activează în comerţ, consultanţă, construcţii sau
transport şi au avut în 2011 afaceri de 16 miliarde de lei (3,8 mld. euro), potrivit sursei
citate. Raportat la cifra de afaceri a tuturor firmelor din România, ponderea este sub
1,5%, dar ca număr prezenţa acestor IMM-uri cu zero angajaţi nu poate fi ignorată.
Cum se explică prezenţa în economie a peste 200.000 de businessuri fără angajaţi
„Nu este firesc să existe un număr atât de mare de societăţi fără salariaţi. Totuşi,
situaţia economică actuală nu este favorabilă IMM-urilor şi este de înţeles ca acestea
să fie puse în stand-by pentru vremuri mai bune“, a spus Emilian Duca, asociat al
companiei Tax & Business Solutions.
Ponderea microîntreprinderilor cu zero salariaţi a cunoscut o creştere importantă în
anii de criză, datele din perioada 2008-2011 arătând că de la 32% în 2008 companiile
cu zero salariaţi au ajuns la 44% din totalul IMM-urilor în urmă cu doi ani.

Revista Presei Economice din România
„Din practică, cele mai frecvente situaţii sunt cele ale societăţilor create de tineri
antreprenori. Aceste societăţi sunt inactive pentru că mediul economic nu le permite să
realizeze afacerea pe care o doreau. Mai există cazul firmelor create pentru realizarea
unei investiţii şi care din cauza crizei imobiliare au rămas fără activitate. Într-o măsură
mai mică sunt societăţi create pentru evaziune fiscală (firme fantomă)“, mai spune
Duca.
ZF, http://www.zf.ro/companii/aproape-jumatate-din-imm-urile-din-romania-nu-auangajati-cele-mai-multe-sunt-conduse-de-antreprenori-tineri-10804610
Topul proiectelor de infrastructură din Bucureşti care vor primi cei mai
mulţi bani de la bugetul local în 2013
Infrastructură rutieră în cele 100 de zile de guvernare Ponta: schimbări la cea mai
bogată instituţie publică din România şi tăieri la sânge la finanţările pentru marile
proiecte. Bugetul de investiţii pentru 2013 al Primăriei Generale a Muncipiului
Bucureşti este în 2013, de peste 300 mil. euro. În realitate, pentru proiecte noi sunt
alocaţi doar 50 mil. euro.
Primăria Generală a Municipiului Bucureşti şi-a bugetat în acest an cheltuieli de 4,52
mld. lei (1,04 mld. euro), în creştere cu 150 mil. lei faţă de execuţia definitivă a
bugetului de anul trecut, arată proiectul de buget pus la punct de primarul general
Sorin Oprescu asupra căruia membrii Consiliului General se vor pronunţa astăzi. Cea
mai mare parte din fondurile totale, respectiv 810 mil. lei (186 mil. euro), va fi
direcţionată, ca şi în anii anteriori, către subvenţionarea RADET şi RATB.
Bugetul local al Capitalei ar urma să înregistreze venituri de 3,75 mld. lei (862 mil.
euro), cu 553 mil. lei mai mult decât anul trecut. Cea mai mare parte, respectiv 78,5%,
va veni din cote şi sume defalcate din impozitul pe venit. În completare, bugetul
Bucureştiului va mai încasa 902 mil. lei din taxe pentru autorizări, concesiuni, închirieri,

Revista Presei Economice din România
amenzi şi vânzarea unor bunuri. La acestea se vor adăuga fonduri europene de 45 mil.
lei în contul plăţilor care vor fi efectuate anul acesta. Proiectele care vor primi cei mai
mulţi bani de la bugetul local în 2013 sunt Reabilitarea infrastructurii educaţionale, cu o
finanţare de 138 mil.lei, Reabilitarea şi modernizarea Stadionului Naţional “Lia
Manoliu”, 113 mil.lei, şi Supralărgirea străzii Fabrica de Glugoză, cu o finanţare de 85
mil. lei.
ZF, http://www.zf.ro/analiza/topul-proiectelor-de-infrastructura-din-bucuresti-care-vorprimi-cei-mai-multi-bani-de-la-bugetul-local-in-2013-10805067
Piaţa de outsourcing creşte cu un ritm anual de 20%, susţinut de
cererea din partea băncilor şi asigurătorilor
Industria serviciilor de externalizare a proceselor de afaceri va continua să se dezvolte
rapid pe plan local, pentru că din ce în ce mai multe companii caută să-şi reducă
costurile şi să-şi îmbunătăţească capitalul de lucru, consideră Alexander Weigl,
preşedintele asociaţiei liderilor din domeniul serviciilor pentru afaceri din România
(ASLB). Peste 30.000 de români s-au angajat în ultimii ani în centrele de servicii şi de
business process outsourcing ale unor multinaţionale precum HP, Wipro, Genpact,
Oracle, WNS sau Microsoft, aceştia fiind cei mai dinamici angajatori ai crizei.
„Evolutia proceselor de externalizare va urma un trend ascendent în România. Cu
siguranţă afacerile din acest domeniu vor creşte, pentru că România are toate
ingredientele care să permită dezvoltarea acestei pieţe şi să devină una de succes.
Piaţa va fi capabilă să atragă noi clienţi, în special jucători din sistemul bancar şi din
industria asigurărilor, acest lucru fiind favorizat de impactul crizei economice”, a
explicat Weigl în cadrul unei conferinţe organizată săptămâna trecută de ACCA, unul
dintre furnizorii de cursuri de specializare în domeniul financiar-contabil.

Revista Presei Economice din România
Centrele pentru servicii partajate, SCC (Shared Services Center), sunt responsabile
cu execuţia şi gestionarea unor activităţi operaţionale specifice cum ar fi contabilitatea,
HR sau IT, în timp ce companiile pentru externalizarea proceselor de afaceri (BPObusiness
process outsourcing) preiau prin contract operaţiunile şi responsabilităţile
unor funcţii sau procese specifice de business ale altor companii. Sectorul serviciilor
pentru afaceri continuă să se dezvolte rapid pentru că serviciilor existente li se vor
adăuga noi activităţi, iar din ce în ce mai multe companii care operează în marketing şi
cloud services vor recurge din ce în ce mai mult la aceste servicii.
Europa de Est este locaţia preferată a furnizorilor de servicii de externalizare a
afacerilor atunci când vine vorba de alegerea regiunii potrivite ca destinaţie de
implantare a afacerilor, iar România se află în topul preferinţelor multor companii de
BPO, decizia fiind motivată de factori precum forţa de muncă calificată şi ieftină,
precum şi proximitatea faţă de business-ul principal.
„România se afla pe locul 9 la nivel global în rândul locaţiilor preferate în vederea
externalizării serviciilor pentru afaceri, iar ritmul anual de creştere de circa 20% se va
menţine şi în perioada următoare”, a adăugat Weigl. O parte dintre membrii ASLB
consideră că deşi acest segment are potenţial de dezvoltare pe termen lung, anumite
aspecte necesită îmbunătăţire, iar investiţiile în imobiliare în alte oraşe decât în
Bucureşti ar trebui să reprezinte o prioritate.
„Bucureştiul nu este o locaţie ieftină, de aceea ar trebuie trebuie să ne uităm şi la alte
oraşe din ţară, Clujul, Iaşiul sunt alternative bune. Un accent deosebit trebuie pus pe
dezvoltarea abilităţilor tehnice ale personlalui din BPO şi pe crearea unor parteneriate
cu universităţile locale în vederea introducerii mai multor limbi exotice în curiculă,
precum ceha, poloneza, limbile nordice”, a afirmat Elena Popa, Senior Consultant,
PwC. De asemenea, membrii ASLB consideră că statul ar trebui să sprijine

Revista Presei Economice din România
dezvoltarea domeniului prin acordarea unor stimulente specifice, subvenţii şi prin
îmbunătăţirea cadrului legislativ.
ASLB reuneşte principalii jucatori de pe piata locala de outsourcing, printre care
Genpact, HP, Microsoft, Office Depot, Oracle, Wipro si WNS, iar obiectivul asociaţie
este creşterea şi susţinerea domeniului de către autorităţile române, dar şi dezvoltarea
atractivităţii pieţei locale pentru investiţii.
Răzvan Pătrunoiu, BPO Service Delivery Operations Lead
„Preţul nu mai reprezintă de mult un criteriu în selectarea furnizorilor de servicii de
externalizare, în prezent nu mai putem vorbi de un outsourcing ieftin”. Totuşi,
Pătrunoiu admite că există mai multe categorii de clienţi, aflaţi în stadii diferite de
dezvoltare care apelează la aceste servicii, însă
„cu toţii îşi doresc acelaşi lucru de la furnizorul de BPO şi anume valoare adaugătă.
Plusul de valoare vine concomitent cu creşterea veniturilor pentru client”.
Mircea Giurcan, consultant senior Ernst&Young
„Centrele de servicii partajate reprezintă o soluţie potrivită pentru companiile mari
care, cu subsidiare amplasate pe tot globul, care urmăresc implementarea unei soluţii
directe, eficace şi sustenabile, pentru reducerea costurilor şi uniformizarea modului în
care se desfăşoară anumite procese în cadrul companiilor din grup”.
ZF, http://www.zf.ro/zf-24/piata-de-outsourcing-creste-cu-un-ritm-anual-de-20-sustinutde-cererea-din-partea-bancilor-si-asiguratorilor-10814047
Numărul fimelor care au intrat în insolvenţă în primul trimestru a
crescut la aproape 4.500
Numărul firmelor care au intrat în insolvenţă în primele trei luni a crescut uşor, la 4.472,
de la 4.414 în perioada similară a anului trecut, potrivit Oficiului Naţional al Registrului
Comerţului (ONRC). În luna martie, 1.515 firme au intrat în incapacitate de plată,

Revista Presei Economice din România
comparativ cu 1.546 în februarie şi 1.411 în ianuarie, arată datele ONRC. În Braşov,
Bucureşti şi Dolj au fost înregistrate cele mai multe insolvenţe în primele trei luni, cu
494 (în creştere cu 285,94% faţă de 2012), 425 (cu 10% mai multe decât în primul
trimestru al anului trecut) şi, respectiv, 399 firme (Ă23%). La polul opus se situează
judeţul Călăraşi, cu 9 insolvenţe, şi Har-ghita, unde nicio firmă nu a intrat în
incapacitate de plată în perioada analizată.
Cele mai multe societăţi care s-au confruntat cu dificultăţi financiare sunt în continuare
cele din dome-niul comerţului, 1.293 intrând în insolvenţă, dar şi cele din industria
prelucrătoare - 571 şi construcţii - 609. În acelaşi interval a fost suspendată activitatea
a 6.885 de firme, cu 43% mai multe decât în perioada ianuarie-martie 2012. La
sfârşitul lunii martie erau active peste un milion de firme, în acest an fiind înmatriculate
30.035 de societăţi, cu aproape 13.000 mai puţine decât în anul trecut.
Numărul firmelor care au intrat în insolvenţă de la declanşarea crizei, în 2008, trece de
90.000, din care 16.404 au intrat în incapacitate de plată în 2012. Cele mai multe firme
înmatriculate în acest an sunt în domeniul comerţului, respectiv circa 9.800, în creştere
cu 8% faţă de 2012. Un număr mare de înmatriculări de firme a fost consemnat şi în
domeniul activităţilor pro-fesionale, ştiinţifice şi tehnice (3.145) şi construcţiilor (2.414).
ZF, http://www.zf.ro/eveniment/numarul-fimelor-care-au-intrat-in-insolventa-in-primultrimestru-a-crescut-la-aproape-4-500-10814528
Deficitul bugetar a fost în primul trimestru sub ţinta agreată cu FMI,
dar peste nivelul din 2012
Liviu Voinea, ministrul bugetului, a reuşit să aducă în primul trimestru deficitul bugetar
sub ţinta agreată cu FMI, dar va trebui să convingă Eurostat să recomande Ecofin
abrogarea procedurii de deficit excesiv pentru România. Foto Octav Ganea

Revista Presei Economice din România
Deficitul bugetar a urcat la sfârşitul lunii martie la 4,2 mld. lei, plasându-se sub ţinta
agreată sub FMI, dar ca procent din PIB a depăşit uşor nivelul din T1 2012, de 0,6%
din PIB. Analiştii consideră că există şanse ca la sfârşitul anului deficitul bugetar să se
încadreze în ţintă, însă avertizează că ajustarea investiţiilor afectează perspectivele de
creştere economică ale României.
În primul trimestru din 2013 rata anuală de creştere a cheltuielilor a depăşit ritmul
veniturilor, pentru prima dată din aprilie 2012, după cum remarcă analiştii. Accelerarea
cheltuielilor a venit în urma implementării legii bugetului pe 2013, după ce în primele
două luni cheltuielile s-au bazat pe bugetul din 2012. În timp ce cheltuielile totale au
înregistrat în T1 2013 un avans de 4,4% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut,
ajungând la 51,2 mld. lei, veniturile au urcat cu 3%, până la 47 mld. lei.
România este în continuare sub „vizorul“ Comisiei Europene. Comisia analizează
posibilitatea ca România să aibă o tendinţă clară pe termen mediu de a menţine
deficitul sub limita de 3% din PIB, după care ar putea recomanda Ecofin abrogarea
procedurii de deficit excesiv, o decizie finală urmând a fi aprobată în lunile mai-iunie.
În primele două luni din acest an cheltuielile totale înregistrau o scădere de 0,7% faţă
de aceeşi perioadă de anul trecut, în timp ce plusul la venituri era de doar 0,1%.
Cum au evoluat veniturile şi cheltuielile bugetare în T1
Încasările din TVA au ajuns la sfârşitul primului trimestru la 12,1 mld. lei, depăşind cu
9,5% nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut. TVA aduce cei mai mulţi bani la
bugetul de stat şi aproximativ un sfert din încasările totale ale bugetului centralizat.
Şi sumele colectate din accize au crescut în T1 cu 9,3%, evoluţia fiind influenţată şi de
majorarea cotelor. Notă discordantă au făcut încasările din impozitul pe profit, care s-
au redus cu 10,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2012, ca urmare a modificării
termenelor de regularizare a plăţilor din anul anterior şi a introducerii noilor provizioane
prudenţiale la bănci potrivit normelor contabile internaţionale, potrivit ex-plicaţiilor

Revista Presei Economice din România
Ministerului Finanţelor. Pe de altă parte, sumele ajunse la buget din impozitul pe venit
şi contribuţiile de asigurări sociale au crescut cu 11,5% şi, respectiv, cu 3,6% datorită
creşterii veniturilor salariale, ca urmare a măsurilor de reîntregire a salariilor bugetarilor
şi a majorării salariului minim de la 1 februarie 2013.
Cheltuielile de personal au urcat în primul trimestru cu 19,9%, sumele alocate pentru
bunuri şi servicii au avansat cu 11,3%, în timp ce cheltuielile de capital au scăzut cu
7,5% faţă de primele trei luni din 2012, potrivit cifrelor Finanţelor. Aceasta se
conturează a fi, deocamdată, „reţeta“ de creştere economică pe care mizează guvernul
Ponta, o reţetă care are în prim-plan consumul şi nu investiţiile.
Creşterea cheltuielilor de personal se datorează reîntregirii salariilor personalului
bugetar, iar avansul cheltuielilor cu bunuri şi servicii este consecinţa accelerării
procesului de achitare a arieratelor de către autorităţile locale şi a plăţilor din fondul
naţional de sănătate, explică Ministerul Finanţelor.
Cu toate acestea, accelerarea cheltuielilor de personal este “ciudată“, deoarece
creşterile salariale au fost implementate în ianuarie şi impactul lor ar fi trebuit să fie
inclus în totalitate până în luna martie, consideră Mihai Pătrulescu, senior economist
UniCredit Ţiriac Bank.
Creşteri de cheltuieli faţă de 2012 s-au înregistrat şi la dobânzi şi subvenţii, cu 14%.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente
programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în T1 2013 de
6 mld. lei (aproape 1% din PIB). Cheltuielile de capital au însumat 3,6 mld. lei.
Cheltuielile de investiţii au beneficiat de punere în aplicare a noului buget, dar stocul
lor a fost de 26% mai mic în primul trimestru decât în perioada echivalentă din 2012,
susţine Pătrulescu.
ZF, http://www.zf.ro/zf-24/deficitul-bugetar-a-fost-in-primul-trimestru-sub-tinta-agreatacu-fmi-dar-peste-nivelul-din-2012-10814520

Revista Presei Economice din România
Comisia Europeană ne-a reevaluat pozitiv cu 10% producţia de grâu
Producţia de grâu a României pe 2013 a fost reevaluată pozitiv în aprilie de Comisia
Europeană la 5,8 mil. tone, în creştere cu aproape 10% faţă de prognoza din urmă cu
o lună. Comisia estimează că productivitatea medie pentru grâu a fermierilor români va
fi de 3,07 tone/hectar, în creştere cu 9,6%. Reevaluări pozitive au fost operate şi în
cazul orzului şi al rapiţei, unde noile estimări arată o producţie de 950.000 de tone de
orz şi alte 441.000 de tone de rapiţă. Creşterea la rapiţă faţă de luna trecută este de
7,2%, iar la orz de 2,2%.
Rezultatele vin pe fondul condiţiilor meteo bune din ultimele luni şi al cantităţilor de
precipitaţii însemnate. „Dacă vom avea astfel de rezultate atunci se poate spune că
este un an bun. Important este acum să plouă atât pentru culturile de toamnă, cât şi
pentru cele de primăvară. Se aşteaptă ploi în următoarele două săptămâni“, a spus
Gheorghe Delibaş, directorul Cooperativei Agricole Unirea, care lucrează 300 de
hectare în judeţul Botoşani.
Dacă în cazul grâului şi orzului producţiile estimate sunt aproape de media ultimilor
cinci ani, pentru rapiţă creşterea prognozată ar urma să fie o adevărată gură de
oxigen. La preţurile din prezent, grâul, orzul şi rapiţa ar urma să aducă în economie 1,8
mld. euro.
ZF, http://www.zf.ro/zf-24/comisia-europeana-ne-a-reevaluat-pozitiv-cu-10-productiade-grau-10814205
Românii şi-au alocat un buget de 540 de lei pentru Paşte şi 1 Mai
Românii şi-au alocat în medie un buget de 540 de lei pentru Paşte şi 1 Mai, cea mai
mare parte a acestei sume mergând către cumpărăturile pentru sărbătorile pascale,
potrivit unui studiu al companiei de cercetare de piaţă MEDNET Marketing Research
Center. Astfel, din totalul sumei, 358 de lei merg către cumpărăturile de Paşte şi 180

Revista Presei Economice din România
de lei pentru cele de 1 Mai. Mai mult, 38% dintre persoanele intervievate apreciază că
bugetul planificat pentru sărbătorirea Zilei Internaţionale a Muncii este la fel cu cel de
anul trecut, în timp ce numai pentru 8,5% dintre aceştia suma va fi mai mare.
În ceea ce priveşte bugetul de Paşte, 34% dintre locuitorii din mediul urban intervievaţi
spun că bugetul este neschimbat, în timp ce 12% spun că acesta a crescut. În
contextul în care primele de Paşte se lasă de cele mai multe ori aşteptate, iar românii
sunt tot mai precauţi în achiziţii, 32% dintre intervievaţi spun că suma alocată va fi mai
mică. Studiul a fost realizat online, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional,
urban, în perioada 18 – 23 aprilie 2013. Au fost intervievate 1138 persoane cu vârsta
cuprinsă în intervalul 18 – 70 ani. Marja de eroare a studiului este de ±2,91%.
ZF, http://www.zf.ro/companii/romanii-si-au-alocat-un-buget-de-540-de-lei-pentrupaste-si-1-mai-10818936
Au bătut recordul autostrăzilor: Pe litoral, reabilitarea kilometrului de
plajă costă 24 de milioane de euro
Peste 170 de milioane de euro din fonduri europene vor fi investite pentru reabilitarea
a şapte kilometri de plajă între staţiunile Mamaia şi Eforie, contractul fiind semnat, luni,
de ministrul Mediului, Rovana Plumb, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Rovana Plumb a semnat contractul de finanţare a proiectului "Protecţia şi reabilitarea
părţii sudice a litoralului românesc al Mării Negre în zona municipiului Constanţa şi
Eforie Nord", la sediul Administraţiei Bazinale Dobrogea – Litoral din Constanţa,
spunând că după finalizarea acestui proiect suprafaţa plajei va creşte cu peste 33 de
hectare între Mamaia şi Eforie.
"Semnăm prima fază a proiectului, care cuprinde zona litoralului de la Mamaia şi
până la Eforie Nord, pe o lungime de 7,5 kilometri de plajă. Prin implementarea acestui
proiect va creşte suprafaţa plajei cu 33,3 de hectare şi avem un impact de creştere a

Revista Presei Economice din România
potenţialului de turişti în această zonă cu cel puţin 32.000 de turişti. (...) Încercăm ca
prin investiţiile pe care le facem să redăm litoralului nu numai ecosistemul şi echilibrul
acestuia, dar şi importanţa turistică necesară pentru a aduce cât mai mulţi turişti şi
pentru a fi o zonă profitabilă", a declarat Rovana Plumb, la Constanţa, după semnarea
acestui contract.
Autostrada Cernavodă-Constanţa, cel mai recent tronson inaugurat pe Autostrada
Soarelui, a costat circa 250 de milioane de euro, adică un preţ de circa 5 milioane de
euro pe kilometru. Cu cele 170 de milioane de euro cu care Mazăre vrea să
consolideze plajele dintre Mamaia şi Eforie Nord s-ar fi putut construi circa 34 de
kilometri de autostradă similară cu cea dintre Cernavodă sau Constanţa. Dacă se iau
în considerare costurile de construire a Autostrăzii Transilvania, de circa 25 de
milioane de euro pe kilometru, suma pentru plajele dintre Mamaia şi Eforie ar ajunge
pentru aproape 7 kilometri de autostradă.
Primarul Constanţei, Radu Mazăre, a spus că acest proiect este la fel de important ca
autostrada pentru că degeaba se fac investiţii şi promovare dacă nu există plaje.
"Este cel puţin la fel de important ca autostrada pentru Constanţa. Ce s-a semnat
astăzi şi lucrările care vor începe în toamnă sunt cel puţin la fel de importante ca
autostrada. Degeaba facem promovare, degeaba facem investiţii dacă noi nu avem
plaje pentru de fapt că oamenii vin aici pentru plaje. Restul infrastructurii este aferentă
acestei plaje şi dacă nouă ne dispare plaja, atunci dispare tot ce înseamnă turism
investiţii, locuri de muncă. Faptul că vor fi peste 30 de hectare de plaje în plus este un
lucru extraordinar. Asta îi ajută şi îi stimulează şi pe investitorii privaţi ca să facă nişte
investiţii pe termen lung pentru că nu se recuperează atât de uşor, cu sezonul care
este de trei luni de zile, însă pe termen lung vor fi siguri că nu le va mânca apa temelia
hotelului pe care îl ridică sau pe care îl renovează", a afirmat Radu Mazăre.

Revista Presei Economice din România
El a mai spus că îşi propune ca două dintre digurile care vor fi realizate în urma
acestui proiect să fie transformate ulterior în insuliţe "Sunt în discuţii cu doamna
ministru, cu cei de la Apele Române, pentru că proiectul prevede atât proiectare, cât şi
execuţie, două dintre digurile acestea să fie, nu ştiu dacă integral cu banii din acest
proiect, însă să le transformăm în insuliţe. Discutăm despre acest lucru de 5-6 ani,
proiectul a fost semnat, va fi mult mai simplu, nu pot să spun că toată cheltuiala va fi
din acest proiect. Dar două din aceste diguri vor fi transformate în insuliţe, una la plaja
Modern, alta la începutul staţiunii Mamaia, în partea de sud", a menţionat Mazăre.
Valoarea proiectului este de 170.450.084 de euro, din care 145.680.660 de euro
finanţare nerambursabilă din Fondul de Coeziune, 24.726.008 de euro finanţare
nerambursabilă de la bugetul de stat şi 43.416 de euro contribuţia beneficiarului
(Administraţia Naţională Apele Române, prin Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea
– Litoral). Prin acest proiect sunt propuse măsuri de protecţie a eroziunii costiere
împotriva riscului de eroziune, pe o lungime de peste 7 kilometri de plajă, în cinci zone
prioritare din partea sudică a litoralului românesc al Mării Negre: Mamaia Sud, Tomis
Nord, Tomis Centru, Tomis Sud şi Eforie Nord. Investiţia ar urma să fie finalizată la
sfârşitul anului 2015, iar începând de anul viitor ar putea începe un proiect similar şi în
zona de sud a litoralului.
ZF, http://www.zf.ro/eveniment/au-batut-recordul-autostrazilor-pe-litoral-reabilitareakilometrului-de-plaja-costa-24-de-milioane-de-euro-10819317
Consiliul Concurenţei analizează tarifele medicilor de familie şi ale
spitalelor
Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concu-renţei, a anunţat că instituţia pe care
o conduce va lansa o analiză a pieţei serviciilor medicale în general, în cazul medicilor
existând „indicii că stabilesc în colegiu tarifele“ pentru prestaţiile pe care pacienţii le

Revista Presei Economice din România
plătesc din buzunar. „La medici avem ceva indicii că stabilesc în colegiu tarifele pentru
prestaţii care nu sunt acoperite de contractul cadru, pe care pacienţii le plătesc din
buzunar. Acolo se pare că, în unele judeţe cel puţin, au fost discuţii între medici legate
de tarifele pe care să le practice, ceea ce s-ar putea să constatăm că e
anticoncurenţial. Sunt cel puţin două ţări în UE care au sancţionat medicii pentru tipul
ăsta de comportamente“, a spus Chiriţoiu pentru ZF. În România sunt peste 10.000
medici de familie, mare parte din serviciile lor fiind decontate de stat (prin intermediul
Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate). Există însă şi servicii care sunt plătite direct
de pacient, cum ar fi eliberarea de adeverinţe sau tipuri speciale de consultaţii, precum
analizele şi consultaţiile pentru înscrierea copilului la grădiniţă sau la şcoală.
Analiza Consiliului va fi amplă, aici intrând şi spitalele publice. „Vom porni de la o
premisă pe care o folosim pentru prima dată, şi anume tratarea ca agenţi economici a
actorilor publici de pe piaţa serviciilor medicale, cum ar fi spitalele publice sau medicii
de familie“, a spus Chiriţoiu. În România sunt peste 350 de spitale publice.
ZF, http://www.zf.ro/zf-24/consiliul-concurentei-analizeaza-tarifele-medicilor-de-familiesi-ale-spitalelor-10814220
Euro a coborât la cel mai redus nivel din ultimul an şi patru luni, la
cursul BNR de luni
Moneda naţională a continuat să se aprecieze, astfel că Banca Naţională a României
(BNR) a publicat luni un curs de 4,3224 lei/euro, reprezentând cel mai redus nivel de
un an şi patru luni. O rată de schimb inferioară, de 4,3219 lei/euro, a fost publicată de
banca centrală la 4 ianuarie 2012.
Dealerii spun că aprecierea înregistrată de moneda naţională în ultimele zile este
susţinută de vânzările de valută ale jucătorilor străini, care au cumpărat titluri de stat în

Revista Presei Economice din România
lei. Randamentele titlurilor de stat în lei a scăzut constant în ultima perioadă, atingând
valori minime istorice, în linie cu evoluţia activelor din regiune.
Interesul din ultimele două săptămâni pentru titlurile în lei a fost susţinut şi de
recomandările analiştilor de la BNP Paribas şi Societe Generale, care indicau
cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale româneşti, anticipând o evoluţie pozitivă în
piaţă şi scăderea randamentelor pentru titlurile aflate în circulaţie.
"Semnele unor intervenţii evidente lipsesc, iar climatul extern nu pare îngrijorător, aşa
că ne aşteptăm ca tendinţa de apreciere să continue şi în şedinţa de astăzi (luni, n.r)",
arată un raport ING Bank transmis luni dimineaţă.
În sesiunea precedentă, cursul oficial a fost de 4,3366 lei/euro.
Pentru dolarul american, banca centrală a anunţat un curs de 3,3040 lei/dolar,
atingând astfel cel mai redus nivel din 25 februarie. La data menţionată, referinţa a fost
de 3,3026 lei/dolar. Pentru francul elveţian rata de schimb a coborât la 3,5174 lei/franc.
Nivelul de luni reprezintă minimul începând cu 25 ianuarie, când rata s-a plasat la
3,5162 lei/franc.
Cotaţiile leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de Banca Naţională a României
în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian. La
deschidere euro a fost cotat la 4,3400 - 4,3430 lei, respectiv cu 0,15 - 0,2 bani peste
nivelurile de vineri din jurul orei 16:30, de 4,3385 - 4,3410 lei/euro.
Ulterior, cursul a început să scadă, iar minimul atins a fost de 4,3110 lei/euro, în
cadrul unor tranzacţii cu volume în creştere. La jumătatea seziunii, schimburile se
perfectau la 4,3220 - 4,3240 lei/euro, iar dealerii spun că principalii vânzători de euro
sunt băncile străine. Valutele din regiune erau de asemenea în creştere, consemnând
aprecieri de până la 0,8%. Dobânzile practicate luni dimineaţă de băncile comerciale
pentru depozitele în lei atrase pe termen de o zi au urcat uşor, de la 3,52 - 4,02% pe
an la 3,93 - 4,43% pe an. Randamentele la o săptămână se plasează la 3,98 - 4,48%.

Revista Presei Economice din România
ZF, http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/euro-a-coborat-la-cel-mai-redus-nivel-din-ultimulan-si-patru-luni-la-cursul-bnr-de-luni-10817522
Patiserii romani ies de Pasti cu 7 milioane de cozonaci; preturile vor fi
intre 5 si 50 de lei
Patiserii romani ies pe piata cu sapte milioane de cozonaci, in perioada Sarbatorilor
Pascale din acest an, o cantitate aproape similara cu cea a anului trecut (7,5 milioane),
insa de zece ori mai mare decat intr-o luna obisnuita din an, preturile fiind cuprinse
intre cinci si 50 de lei.
"Venim si in acest an cu o ofera similara cu cea din 2012, respectiv sapte milioane de
cozonaci si pasca. Preturile din acest an sunt situate intre cinci si 50 de lei, insa
ponderea va fi pe produsele ieftine, din cauza puterii scazute de cumparare a
romanilor", a declarat, luni, presedintele Patronatului Roman din Industria de Morarit,
Panificatie si Produse Fainoase - Rompan, Aurel Popescu.
Acesta a precizat ca peste 80% dintre consumatorii romani prefera cozonacii
traditionali in defavoarea celor din import, care sunt oferiti mai mult pentru cadouri,
decat pentru consumul propriu, ponderea importurilor fiind de numai 5% din consum.
Presedintele Rompan a mai precizat ca oferta de cozonaci a patiserilor romani se
indreapta si catre export in tarile unde sunt comunitati mari de romani, respectiv Italia,
Spania sau Canada, pana in prezent plecand trei tiruri catre aceste tari. Industria de
morarit si panificatie din Romania s-a confruntat in 2012 cu cel mai greu an din istorie,
in conditiile in care multe societati s-au inchis si au fost pierdute locuri de munca, iar
evaziunea fiscala in sector a depasit 70%.
Din acest motiv, asociatia patronala a solicitat reducerea TVA la faina si paine la 9% si
mentinerea taxarii inverse la cereale, decizia care ar putea intra in vigoare de la 1 iulie,
dupa cum au declarat autoritatile. Rompan este prima asociatie constituita in Romania

Revista Presei Economice din România
in 1990 si cuprinde 300 de societati din toate domeniile din industrie. Cota de piata
este de 65% pe morarit, 40% la panificatie, 70% la paste fainoase si 55% la biscuiti.
In industrie lucreaza 6.178 de unitati inregistrate, dar exista si multe alte unitati
neinregistrate. In industria de panificatie lucreaza 80.000 de salariati, mai mult de
jumatate din toata industria alimentara, unde sunt 150.000 de salariati.
Business24, http://www.business24.ro/preturi/preturi-alimente/patiserii-romani-ies-depasti-cu-7-milioane-de-cozonaci-preturile-vor-fi-intre-5-si-50-de-lei-1528224
Vanzarile de jucarii cresc in saptamanile premergatoare Pastelui cu
50% comparativ o luna obisnuita
Vanzarile de jucarii cresc in cele doua saptamani premergatoare Pastelui cu 50%
comparativ cu nivelul unei luni obisnuite, a declarat Cristian Constantinescu, CEO
Retail al Noriel Group, care detine 28 de magazine de profil la nivel national. "Anul
acesta sunt foarte populare papusile Laadeeda, Bratzillas si Monster High si pentru
baieti masina iDrive cu telecomanda cu senzori de miscare, pustile cu apa Banzai si
pentru prescolari povestitorii Oaki Oak si Roza", a mai spus Constantinescu pentru
Mediafax.
Printre retaileri de jucarii de pe piata romaneasca se numara Noriel, Toyplex si Symk.
Principalii competitori ai acestora sunt hipermaketurile, care comercializeaza produse
la preturi mici, dar si magazinele online. Intrebat cum se impune in competitia cu
hipermarketurile, Constantinescu spune ca Noriel are si o gama proprie de produse si
incearca sa mentina preturile la un nivel competitiv.
"Avem propriile produse care se gasesc numai in magazinele Noriel si care sunt foarte
apreciate de clientii nostri. In acelasi timp luptam sa mentinem preturi competitive cu
toti concurentii din piata pentru a avea o oferta atractiva si organizam deseori oferte de
pret si promotii pentru clientii fideli, membri ai Clubului Noriel", a explicat

Revista Presei Economice din România
Constantinescu. El a aratat ca reteaua Noriel cuprinde in prezent 28 de magazine, iar
planurile pentru acest an vizeaza deschiderea a 5-10 unitati noi, in functie de
oportunitatile din piata imobiliara.
Producatorul si distribuitorul de jucarii Noriel este detinut de grupul BAF, controlat de
fondul de investitii Balkan Accession Fund. Potrivit datelor de la Ministerul Finantelor,
in 2011, compania a raportat o cifra de afaceri de 31,4 milioane lei, in crestere cu circa
7% fata de anul anterior. Conform firmei de cercetare Euromonitor, piata romaneasca
de jucarii si jocuri s-a ridicat anul trecut la 629,9 milioane lei (146 milioane euro), in
crestere cu 9% fata de 2011. Cea mai mare cota de piata o au produsele cu preturi
mici si medii, respectiv intre 10 si 100 lei.
Business24, http://www.business24.ro/companii/retail/vanzarile-de-jucarii-cresc-in-
saptamanile-premergatoare-pastelui-cu-50-la-suta-comparativ-o-luna-obisnuita-
1528217
Increderea in economie a scazut, cu cea mai severa deteriorare la
consumatori
Increderea companiilor si consumatorilor in economia Romaniei a scazut in aprilie
pentru cea de-a doua luna consecutiv, inregistrand deteriorari in toate sectoarele cu
exceptia industriei, in timp ce indicele sentimentului economic la nivelul UE a atins cel
mai slab nivel din decembrie 2012.
Indicele increderii companiilor si consumatorilor in economia romaneasca a scazut in
luna aprilie cu 1,1 puncte, la 94, cel mai scazut nivel din decembrie anul trecut, potrivit
datelor prezentate luni de Comisia Europeana, in urma unui sondaj realizat lunar in
randul managerilor si consumatorilor din UE, conform Mediafax.

Revista Presei Economice din România
Cea mai severa deteriorare a increderii in economia Romaniei a fost inregistrata in
randul consumatorilor. Indicii pentru sectorul serviciilor, retail si constructii afiseaza de
asemenea scaderi la nivelul lunii aprilie.
Industria este singurul domeniu unde increderea a evoluat pozitiv, indicele
consemnand o crestere modesta. La nivelul UE, increderea in economie a scazut cu
1,8 puncte in aprilie, la 89,7, cel mai redus nivel din ultimele 4 luni, cu deteriorari
semnificative ale sentimentului economic in sectorul serviciilor si in constructii. Indicii
sectoriali pentru industrie si retail au afisat de asemenea o evolutie negativa, insa
increderea consumatorilor din UE s-a imbunatatit.
In zona euro, indicele sentimentului economic a inregistrat in aprilie o scadere de 1,5
puncte, mai abrupta decat se asteptau analistii financiari, la 88,6, pe fondul recesiunii
si temerilor privind criza datoriilor de stat. Media estimarilor analistilor contactati de
Bloomberg indica scaderea indicelui increderii in economia zonei euro cu 0,8 puncte.
Increderea companiilor din zona euro a scazut in aprilie in toate sectoarele, in timp ce
consumatorii au fost ceva mai optimisti decat in martie, potrivit indicatorilor sectoriali
calculati de CE. Indicii increderii s-au deteriorat semnificativ in cele mai mari economii
din zona euro, cu 2,3 puncte in Germania, 2 puncte in Franta, respectiv 1,9 puncte in
Italia. La polul opus, cele mai bune evolutii au fost inregistrate in Spania, plus 0,9%, si
Olanda, in urcare cu 0,2%.
Dintre cele mai importante economii din afara zonei euro, indicele increderii in
economie a scazut in Marea Britanie cu 2 puncte si in Polonia cu 1,7%.
Cursul monedei euro nu a avut o reactie semnificativa dupa publicarea rezultatelor
sondajului CE. Euro se tranzactioneaza la 1,3081 dolari, in urcare cu 0,4%.
Wall Street: http://www.wall-street.ro/articol/Economie/147961/increderea-in-economieconsumatori-comisia-europeana.html#ixzz2RrnXsUOt

Revista Presei Economice din România
Topul statelor în care România a exportat cea mai mare cantitate de
lemn în ultimii 11 ani
gândul vă prezintă o analiză detaliată a exporturilor de lemn ale României din ultimii 11
ani. Fie în stare brută, fie prelucrat sau sub formă de obiecte decorative, de mobilier
pentru uz casnic sau pentru spaţii de birouri, lemnul românesc ajunge în cantităţi din
ce în ce mai mari în străinătate.
Doar în ultimii 11 ani, peste 32,66 milioane de tone de lemn, de la rumeguş, butuci,
vreascuri sau placaje şi până la lână de lemn, foi de furnir şi alte produse fabricate din
lemn au luat calea exportului, potrivit datelor furnizate la Institutul Naţional de Statistică
(INS) şi centralizate de gândul.
Dacă pe parcursul anului 2002, România exporta în state din întreaga lume circa 1,98
milioane de tone de lemn şi de produse fabricate din lemn, nouă ani mai târziu
exporturile de lemn românesc atingeau cel mai ridicat nivel al ultimilor 11 ani, de 4,96
milioane de tone. Totodată, anul trecut, s-a înregistrat, potrivit datelor provizorii
obţinute la solicitarea gândul din partea INS, al doilea cel mai ridicat nivel al
exporturilor la acest capitol, de 4,69 milioane de tone.
În topul marilor importatori de lemn românesc din perioada 2002 - 2012 se găsesc
state precum Egipt, Turcia, Italia, Austria, Siria, Ungaria, Arabia Saudită, China,
Emiratele Arabe Unite, Liban, Germania, Grecia şi Japonia. În fiecare dintre aceste
ţări, România a exportat în ultimii 11 ani peste un milion de tone de lemn, fie el brut
sau prelucrat.
Topul marilor state importatoare de lemn provenit din România
Principalul importator al lemnului românesc, în formă brută sau prelucrată, a fost, în
perioada 2002 - 2012, Egiptul. Aici a ajuns, în ultimii 11 ani, o cantitate de circa 3,14
milioane de tone de lemn - de la lemn brut, la traverse pentru căi ferate, foi de furnir şi
panouri fibrolemnoase. Tot aici, pe parcursul anilor, au ajuns şi plăci de tip OSB,

Revista Presei Economice din România
utilizate în construcţii, lăzi, coşuri, scânduri şi mobilier pentru birouri, toate importate
din România.
Al doilea mare importator de lemn românesc a fost, în aceeaşi perioadă, Turcia. De-a
lungul timpului, în acest stat au ajuns sub diferite forme peste 2,80 de milioane de tone
de lemn. În perioada 2002 - 2012, turcii au importat din România atât plăci OSB,
placaje şi frize de parchet, cât şi rame pentru tablori, fotografii sau oglinzi, coşuri, lădiţe
şi panouri asamblate pentru acoperirea podelei şi a şindrilei.
Locul al treilea în topul marilor importatori de lemn din ţara noastră este ocupat de
Italia, unde în ultimii 11 ani au ajuns mai mult de 2,70 de milioane de tone de lemn
provenit din România, iar următoarele poziţii ale clasamentului sunt ocupate de Austria
şi de Siria, cu importuri de peste 2 milioane de tone.
Lemnul românesc a ajuns pe parcursul ultimilor ani şi în destinaţii exotice precum
Bahrein, Tunisia, Maroc, Indonezia, Insulele Virgine Britanice, Mauritania, Costa Rica,
Trinidad Tabago sau Haiti, conform datelor INS.
Topul celor mai exportate cinci sortimente de lemn şi de produse fabricate din lemn din
ultimii doi ani
Anul trecut, din România au fost exportate circa 4,69 milioane de tone de lemn, cu
265.351 de tone mai puţin decât în 2011, potrivit datelor obţinute de gândul din partea
INS.
Lemnul tăiat sau despicat longitudinal, tranşat sau derulat, şlefuit sau lipit prin îmbinare
cap la cap, cu o grosime de peste 6 milimetri a fost exportat în 2012 în cea mai mare
cantitate, de 1,88 milioane de tone, iar cele mai mari cantităţi, peste 27.000 de tone, au
ajuns în state precum Egipt, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Japonia, China,
Turcia, Liban, Iordania, Siria, Austria, Italia, Irak, Israel, Kuweit şi Tunisia. Şi în urmă cu
doi ani acesta era tipul de lemn cel mai exportat din România, în 2012 însă cererea a
crescut cu peste 54.000 de tone.

Revista Presei Economice din România
Totodată, potrivit datelor INS, ţările care exportau cea mai mare cantitate din acest
sortiment în urmă cu doi ani erau tot Egipt, Emiratele Arabe Unite şi Japonia, acestea
fiind urmate apoi de Siria, Arabia Saudită, China şi Liban.
Pe locul al doilea în topul celor mai mari cantităţi de lemn exportate din România pe
parcursul anului trecut, 957.587 de tone, se găsesc plăcile aglomerate, cele de tip
OSB, folosite în construcţii, şi alte panouri similare. Cea mai mare parte a acestora au
ajuns în state precum Turcia, Coreea de Sud, Italia, Ucraina, Polonia, Rusia, China,
Moldova, Ungaria, Israel, Serbia, Liban şi Taiwan.
Plăcile aglomerate şi panourile utilizate în construcţii se aflau, în 2011, pe locul al
treilea în clasament, cu circa 621.000 de tone trimise la export. Atunci cea mai mare
parte a lor era importată de state precum Coreea de Sud, Ucraina, Italia, Polonia,
Israel şi Ungaria.
Lemnul de foc, precum trunchiurile, butucii, vreascurile, dar şi rumeguşul şi alte resturi
de lemn au fost exportate şi ele în cantitate mare anul trecut din ţara noastră. Peste
764.000 de tone au fost trimise, printre altele, în ţări ca Austria, Italia, Ungaria,
Germania, Turcia, Bulgaria sau Grecia.
În urmă cu doi ani acesta era al doilea cel mai exportat tip de lemn, cu 1,23 milioane
de tone trimise în străinătate. Marile importatoare de lemn de foc din România erau la
acea dată Austria, Italia, Ungaria, Germania, Turcia şi Bulgaria. În total, doar în aceste
state au ajuns circa 1,2 milioane de tone de lemn de foc românesc.
Următoarele cele mai exportate produse din lemn pe parcursul anului trecut, la fel ca în
2011, au fost panourile fibrolemnoase şi lemnul brut, curăţat de ramuri sau cojit. În
total, cele două au însumat în 2012 o cantitate de 672.450 de tone, cu aproape
200.000 de tone mai puţin decât în urmă cu doi ani.

Revista Presei Economice din România
Ce trimitea România la export în 2002
Exporturile de lemn ale României din anul 2002 au fost cu 2,71 milioane de tone mai
reduse decât cele de anul trecut. Sortimentul de lemn trimis la export în cea mai mare
cantitate în acea perioadă, 1,37 milioane de tone, era tot cel tăiat sau despicat
longitudinal.
Statele care importau acest tip de lemn în cea mai mare cantitate erau Egipt, Arabia
Saudită, Ungaria şi Siria.
Locul secund era ocupat de panourile fibrolemnoase, cu 192.489 tone, iar cel terţ de
lemnul brut, cojit, curăţat de ramuri sau ecarisat, 69.460 tone. În mare parte, panourile
ajungeau din România în Arabia Saudită, Siria, Turcia, Egipt, Grecia şi China.
La polul opus, se aflau la acea vreme lemnul machetat şi încrustat, cutiile pentru
bijuterii sau pentru argintărie, statuetele şi obiectele ormanentale, dar şi butoaiele,
lemnul pentru dogărie, lână şi făina de lemn care însumau o cantitate de doar 2.853
tone ajunsă la export.
Cutiile pentru bijuterii sau pentru argintărie şi celelalte obiecte ornamentale ajungeau
de cele mai multe ori în state precum Italia, Germania, Franţa, Ungaria, Austria şi
Olanda, în timp ce lâna şi făina de lemn românească era importată doar de către
germani şi de către francezi.
Industria de prelucrare a lemnului, o tradiţie în România
În ţara noastră, industria de prelucrare a lemnului a început să se dezvolte în jurul
anului 1900. În anii '80, industria de exploatare forestieră, alături de cea de prelucrare
a lemnului şi de cea a mobilei se poziţiona pe poziţia 20 la nivel mondial, aceasta
devenind una dintre cele mai importate ramuri de producţie pentru România. Circa
70% din producţia realizată în ţară era trimisă la export. După anii '90, a avut loc
retehnologizarea în această industrie, mare parte din investiţii provenind de la

Revista Presei Economice din România
companii străine. În prezent, cei mai mari exportatori de lemn din România sunt
austriecii şi turcii.
Gandul, http://www.gandul.info/financiar/drumul-lemnului-romanesc-in-lume-topul-
statelor-in-care-romania-a-exportat-cea-mai-mare-cantitate-de-lemn-in-ultimii-11-ani-
10730220
Planul ministrului Varga pentru oprirea defrişărilor ilegale. Doar în
2012, prejudiciul este de 5,7 milioane de euro
Defrişările ilegale din pădurile României au adus, numai în 2012, prejudicii de 5,7
milioane de euro (25,2 milioane de lei), volumul arborilor tăiaţi ajungând la 146.355 de
metri cubi, potrivit datelor obţinute de gândul de la Ministerul Apelor, Pădurilor şi
Pisciculturii. Tot pe parcursul anului trecut, autorităţile au confiscat 49.899 de metri
cubi de lemn şi au dat amenzi în valoare de 2,5 milioane de euro (10,9 milioane de lei).
Cu toate acestea, sumele care urmau să provină din amenzi nu s-au încasat, de cele
mai multe ori, lucru recunoscut şi de Lucia Varga, ministrul delegat al Apelor, Pădurilor
şi Pisciculturii. "Problema este că s-au dat amenzi, dar ele nu s-au încasat. Sunt
încasări ale amenzilor pe undeva în jur de 15%", a declarat Varga pentru gândul.
"Au fost întocmite dosare penale şi trimise parchetului. Pentru sub 10% dintre acestea,
o sumă infimă, a fost dispusă începerea urmăriri penale", ne-a mai explicat ministrul.
Varga susţine, de asemenea, că până acum nu au fost luate măsuri drastice în
cazurile de tăieri ilegale de lemn pentru că actualul Cod Silvic "nu considera că furtul
de lemn aduce un prejudiciu" şi pentru că existau cazuri în care proprietarii, cu
bunăştiinţă, acceptau să le fie tăiată pădurea şi nu se mai constituiau ca parte civilă în
proces.
"Am introdus în Codul Silvic acum şi posibilitatea ca statul să se constituie parte în
proces pentru că, până la urmă, pădurile sunt un bun al întregii societăţi. De modul în

Revista Presei Economice din România
care administrăm pădurile depinde viaţa şi siguranţa cetăţenilor pentru că inundaţiile
sunt efecte ale despăduririlor necontrolate şi ale tăierilor ilegale", ne-a explicat
ministrul, care a mai adăugat că alte rezultate ale despăduririlor sunt şi colmatarea
cursurilor de apă şi a lacurilor şi scurgerile de pe torenţi.
Cadrul legislativ ar putea fi modificat în următoarea perioadă a anului, în cazul în care
proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Codul Silvic va trece de
Parlament. "În România, în ultimii ani, s-a tăiat de unde nu trebuie şi cum nu trebuie",
spune ministrul Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii. "Trebuie să îndreptăm aceste lucruri
pentru că este în primul şi în primul rând responsabilitatea noastră ca autorităţi, dar
este şi datoria noastră pentru generaţiile viitoare", a mai adăugat Lucia Varga.
Care va fi "marea provocare" după modificarea Codului Silvic
Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea legii 46/2008 a Codului Silvic se
află în dezbatere publică şi este publicat pe site-ul oficial al Ministerului Apelor,
Pădurilor şi Pisciculturii. El va fi introdus în Guvern, cel mai probabil, pe data de 15 mai
a acestui an şi va cuprinde inclusiv dispoziţii prin care se va modifica hotărârea de
Guvern privind funcţionarea inspectoratelor silvice şi de vânătoare din România.
Elaborarea lui a fost realizată pe baza unor dezbateri pe această temă pe care
reprezentanţii ministerului le-au avut atât cu patronatele, sindicatele şi organizaţiile
neguvernamentale, cât şi cu primăriile, cu grupurile parlamentare şi cu membrii
Academiei.
"Am vrut să facem această dezbatere amplă pentru a avea acceptul tuturor părţilor
implicate şi pentru a crea o lege care să fie respectată de întreaga societate", a
declarat ministrul. "Ne propunem să întărim activitatea de control, să clarificăm şi să
întărim cadrul legislativ, adică să punem măsuri mult mai aspre pentru furtul de lemn şi
pentru defrişările necontrolate pentru a le diminua", a mai declarat Lucia Varga pentru
gândul.

Revista Presei Economice din România
"Pe baza unui act normativ clarificat, cum este Codul Silvic, vom dispune apoi
controale. Sigur, va urma o perioadă în care vom dori şi întărirea capacităţii de control
a instituţiilor pentru că, în acest moment, inspectoratele silvice şi de vânătoare nu sunt
suficient de active pentru a impune legea", a mai adăugat ea.
Printre măsurile care ar putea fi cuprinse, în curând, în Codul Silvic se numără
interzicerea transportului lemnului din pădure pe timp de noapte, introducerea unor
autorizaţii de bună practică şi modificarea duratei de valabilitate a avizului de însoţire a
lemnului. În momentul de faţă avizele sunt eliberate pentru 72 de ore, odată cu
adoptarea proiectului de lege, acestea putând fi emise în funcţie de distanţa pe care se
va transporta lemnul.
"În Codul Silvic am introdus să fie considerată infracţiune orice furt, indiferent de
cantitatea de lemn care se fură", ne-a mai spus ministrul Pădurilor. "Marea provocare
va fi în ce măsură vom putea să punem în practică aceste legi", a concluzionat Varga.
Vlăhiţa şi Bilbor - câteva dintre zonele afectate de tăierile ilegale de lemn
Vlăhiţa, Valea Bârgăului sau Bilbor, acestea sunt doar câteva dintre zonele afectate în
ultimii ani de tăierile masive, ilegale. Reportajele difuzate de ProTV în cadrul emisiunii
"România, te iubesc!" au arătat că în afacerile cu lemn de aici au fost implicaţi atât
politicieni, cât şi autorităţile locale.
În judeţul Harghita, în pădurile din apropierea localităţii Vlăhiţa peste 340.000 de
hectare de pădure au rămas nepăzite ani de zile, în toată această perioadă realizânduse
defrişări masive în zonă. Pe Valea Bârgăului, în judeţul Bistriţa-Năsăud, tone de
lemn au fost aduse şi prelucrate în apropierea gării din localitate. De asemenea, la
Bilbor, în judeţul Harghita, reporterii "România, te iubesc!" au descoperit buşteni
nemarcaţi, tăiaţi şi ei ilegal.
Gandul, http://www.gandul.info/financiar/planul-ministrului-varga-pentru-oprireadefrisarilor-ilegale-doar-in-2012-prejudiciul-este-de-5-7-milioane-de-euro-10792373

Revista Presei Economice din România
HARTA JUDEŢELOR de unde s-a exploatat cel mai mult lemn. Topul
împăduririlor
Peste 135 de milioane de metri cubi - acesta este volumul total de lemn exploatat în
România, în perioada 2002 - 2011, de către firmele care îşi desfăşoară activitatea în
domeniu, potrivit celor mai recente date furnizate de Institutul Naţional de Statistică
(INS) şi centralizate de gândul.Dacă luăm în calcul preţul minim la care se
comercializează lemnul în prezent, de 70 de euro pe metru cub, atunci valoarea
lemnului exploatat pe parcursul acestor zece ani ajunge la 9,4 miliarde de euro.
Judeţul din care s-a exploatat cea mai mare cantitate de lemn, între anii 2002 - 2011,
peste 18 milioane de metri cubi, a fost Suceava, acesta fiind urmat apoi în top de
Neamţ şi de Bacău. Cel mai mic volum de lemn exploatat în aceeaşi perioadă de timp
în România s-a înregistrat în judeţul Teleorman, respectiv 543.235 metri cubi, conform
datelor INS.
Tot între anii 2002 - 2011, s-au efectuat regenerări artificiale, mai exact plantări de
butaşi, puieţi sau sade pe terenuri de unde arborii au fost exploataţi sau pe terenuri
care nu deţineau iniţial vegetaţie forestieră, pe o suprafaţă totală de 129.769 de
hectare.
Tot judeţul Suceava a ocupat primul loc în top şi în acest caz, în această regiune a ţării
plantându-se puieţi pe o suprafaţă de 12.332 de hectare, cu 3.835 hectare în plus faţă
de cea înregistrată în judeţul Harghita, clasat pe locul al doilea. La polul opus, s-au
aflat în aceeaşi perioadă de timp judeţele Ilfov şi Sălaj unde suprafaţa terenurilor pe
care s-au efectuat regenerări artificiale a fost mai mică de 620 de hectare, potrivit
datelor furnizate de INS.
Cât lemn s-a exploatat în România pe parcursul a zece ani
În perioada 2002 - 2011, volumul de lemn exploatat din pădurile României de către
operatorii economici a fost de 135,3 milioane de metri cubi. Cea mai mare parte a

Revista Presei Economice din România
lemnului a fost exploatat din regiunea de nord-est a ţării, ce cuprinde judeţele Bacău,
Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui. Pe parcursul a zece ani, de aici s-a tăiat din
păduri lemn cu un volum total de 38,2 milioane de metri cubi, exploatarea "aurului
verde" din această regiune atingând cote maxime în ani 2003, 2005 şi 2010, când
volumul de lemn a variat între 4,4 milioane şi 4,6 milioane de metri cubi.
Astfel, valoarea lemnului tăiat pe parcursul a zece ani din Moldova a fost de peste 2,6
miliarde de euro, dacă luăm în calcul preţul minim de comercializare a lemnului la ora
actuală, de 70 de euro pe metru cub. Pe locul al doilea în clasamentul regiunilor din
România unde firmele au exploatat cel mai mare volum de lemn se găseşte centrul
ţării, cu judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu. În perioada 2002 -
2011, din această regiune s-a exploatat lemn cu un volum total de 27,1 milioane de
metri cubi. Cele mai mari cantităţi au fost exploatate în zonă în anii 2011, 2008, 2007,
mai exact 3,6 milioane de metri cubi, respectiv 3,3 milioane de metri cubi şi 2,8
milioane de metri cubi.
Alte regiuni unde operatorii economici au exploatat volume mari de lemn în perioada
2002 - 2011 sunt şi cea de nord-vest şi cea de vest a României.
La polul opus, cele mai mici volume de lemn au fost exploatate în aceeaşi perioadă de
timp din regiunea Bucureşti-Ilfov, doar 796.116 metri cubi, şi din regiunea de sud-est a
ţării, respectiv 10,2 milioane de metri cubi.
Din ce judeţe s-a tăiat cel mai mult lemn
În perioada 2002 - 2011, firmele din domeniu au exploatat cel mai mult lemn din
judeţul Suceava, mai exact peste 18 milioane de metri cubi. Locul al doilea în top este
ocupat tot de un judeţ din Moldova, mai exact de Neamţ unde timp de 10 ani s-au
exploatat 8,3 milioane de metri cubi de lemn, iar pe poziţia a treia se află Bacăul, cu
6,6 milioane de metri cubi exploataţi în aceeaşi perioadă.

Revista Presei Economice din România
Judeţele Suceava şi Neamţ eau fost lideri în clasamentul zonelor din ţară unde s-a
tăiat cel mai mult lemn atât în 2002, cât şi în 2011. Locul al treilea era ocupat însă în
2002 de judeţul Arad, cu puţin peste 600.000 de metri cubi exploataţi, pentru ca în
2011 aceeaşi poziţie să ocupată de judeţul Caraş-Severin, aflat iniţial pe locul al
patrulea, cu 714.131 metri cubi de lemn exploataţi.
În 2002, se mai exploatau cantităţi mari de lemn şi din Bacău, Sibiu, Harghita,
Hunedoara şi Mureş. Zece ani mai târziu, cele mai mari mult lemn era tăiat în Braşov,
Argeş, Maramureş, Bacău şi Covasna, potrivit INS.
Care sunt judeţele de unde s-a exploatat cel mai puţin lemn
Teleorman şi Constanţa sunt judeţele de unde, în perioada 2002 - 2011, s-a exploatat
cel mai mic volum de lemn, sub 600.000 de metri cubi. Acestea sunt urmate în
clasament de Galaţi, Ilfov, Brăila şi Sălaj.
În total, din aceste zone ale ţării s-au exploatat pe parcursul celor zece ani 4,2 milioane
de metri cubi de lemn. Dacă luăm în considerare cel mai mic preţ de comercializare al
lemnului la ora actuală, de 70 de euro pe metru cub, atunci volumul de lemn exploatat
în cele şase judeţe, în perioada 2002 - 2011, valorează circa 300 de milioane de euro.
În anul 2002, operatorii economici exploatau cel mai mic volum de lemn din judeţul
Satu Mare, sub 30.000 de metri cubi. În urmă cu doi ani, conform celor mai recente
date ale INS, primul loc în clasament a fost luat de judeţul Teleorman, cu 52.423 de
metri cubi de lemn exploataţi.
Al doilea loc în top, atât în 2002, cât şi în 2011, a fost ocupat de judeţul Galaţi.
Zece ani, 129.769 de hectare de teren reîmpădurite
Suprafaţa totală de teren pe care s-au realizat regenerări artificiale în perioada 2002 -
2011 a fost de 129.769 hectare. Regenerările artificiale reprezintă, potrivit metodologiei
utilizate de INS în realizarea statisticilor, "ansamblul de lucrări de plantare de puieţi,
butaşi şi sade sau de însămânţare a unei suprafeţe de teren cu scopul de a se crea noi

Revista Presei Economice din România
arborete, atât pe terenuri forestiere de pe care a fost exploatat arboretul matur, cât şi
pe terenuri lipsite de vegetaţie forestieră".
Cele mai mari suprafeţe pe care s-au realizat regenerări artificiale în perioada
analizată au fost cele aferente anilor 2002 (16.448 hectare), 2006 (15.533 hectare) şi
2003 (14.772 hectare). În aceeaşi timp, judeţele unde s-au plantat puieţi pe cele mai
extinse suprafeţe au fost Suceava, Harghita şi Dolj, cu peste 7.400 de hectare pe care
s-au realizat regenerări artificiale.
La polul opus s-au aflat judeţele Ilfov, Sălaj, Buzău şi Dâmboviţa unde s-au platat
butaşi, puieţi şi sade pe o suprafaţă mai mică de 1.000 de hectare.
Topul judeţelor unde în 2002 s-au împădurit cele mai mari suprafeţe de teren
Lider în topul judeţelor pe teritoriul cărora s-au realizat împăduriri pe cele mai mari
suprafeţe a fost în anul 2002 judeţul Dolj. Aici s-au realizat regenerări artificiale pe o
suprafaţă de 1.650 de hectare. Următoarele locuri în clasament au fost ocupate de
judeţele Covasna şi Suceva unde suprafaţa de teren pe care s-au realizat astfel de
lucrări a fost de peste 1.000 de hectare.
Judeţul Ilfov a fost codaş în 2002 la capitolul regenerărilor artificiale. În această zonă
doar pe 62 de hectare de teren s-au plantat butaşi, puieţi sau sade pentru a regenera
arboretul exploatat.
Penultimul loc la nivel naţional a fost ocupat, la aceeaşi dată, de judeţul Sălaj, unde s-
au efectuat regenerări artificiale pe o suprafaţă de 100 de hectare. Acesta este urmat
în top de Dâmboviţa şi Teleorman.
Topul judeţelor unde s-au plantat cei mai mulţi puieţi în 2011
Suceava, judeţul de unde în ultimii ani firmele care îşi desfăşoară activitatea în
domeniu au exploatat cel mai mare volum de lemn, se află pe primul loc şi în
clasamentul zonelor unde s-au plantat cei mai mulţi butaşi sau puieţi în anul 2011,
potrivit celor mai recente date INS, mai exact pe o suprafaţă de 2.018 hectare.

Revista Presei Economice din România
Următoarele locuri în top sunt ocupate de judeţele Harghita şi Tulcea, unde în acelaşi
an s-au reîmpădurit 775 de hectare de teren, respectiv 564 hectare de teren.
Dacă în 2002, judeţul unde s-au efectuat regenerări artificiale pe cea mai mică
suprafaţă era Ilfov, zece ani mai târziu locul lui a fost luat de judeţul Dâmboviţa unde,
în 2011,s-au realizat astfel de lucrări pe o suprafaţă de doar 42 de hectare.
În judeţele Sălaj, Ilfov şi Buzău, aflate pe următoarele poziţii în top, s-au plantat butaşi,
puieţi sau sade pe suprafeţe cuprinse între 43 de hectare şi 48 de hectare.
Gandul, http://www.gandul.info/financiar/harta-judetelor-de-unde-s-a-exploatat-cel-maimult-lemn-topul-impaduririlor-10803945
HARTA PREŢURILOR pentru masa de Paşte
Românii încep pregătirile pentru masa de Paşte, a cărei vedetă este carnea de miel.
Ciorba de miel, drobul de miel sau friptura de miel vor fi şi anul acesta pe masa
familiilor de români, nu mai puţin de 3 milioane de miei urmând a fi sacrificaţi şi vânduţi
în această săptămână.
Românii vor cheltui de Paşte pe ouă, cozonaci şi carnea de miel aproximativ 165 de
milioane de euro, reiese din calculele făcute de gândul pe baza informaţiilor oferite de
producătorii din domeniu. Potrivit estimărilor lor, în acest an, în perioada Sărbătorii
Pascale, populaţia va cumpăra aproximativ 50 de milioane de ouă, circa 8 milioane de
cozonaci şi 3 milioane de miei, în valoare de aproximativ 730 de milioane de lei,
echivalentul a circa 165 de milioane de euro.
De Paşte, crescătorii de miei spun că vor vinde carcasa cu 20-25 de lei pe kilogram şi
estimează vânzări mai reduse cu până la 30% faţă de anul trecut, din cauza scăderii
puterii de cumpărare. Cei mai optimişti însă spun că în minivacanţa de Paşte bugetarii
ar putea fi tentaţi să facă mai multe cumpărături, între care să se numere şi
tradiţionalul miel.

Revista Presei Economice din România
În timp ce în marile reţele de supermarketuri din Capitală mielul întreg se vinde cu 30
de lei pe kilogram, crescătorii de ovine din ţară contactaţi de gândul se aşteaptă să
vândă mieii la preţuri de cel mult 25 de lei pe kilogram, deşi deocamdată nu prea au
comenzi. Luând în calcul faptul că de Paşte românii cumpără de regulă circa 3
milioane de miei, presupunând o greutate medie a unui miel întreg de 8 kilograme şi
un preţ mediu de 25 de lei pe kg, reiese că rom\nii vor cheltui doar pe miel circa 600 de
milioane de lei.
Romalimenta preconizează scumpiri ale cărnii de miel
Preşedintele Romalimenta, Sorin Minea, a declarat recent, la un post de televiziune,
că în perioada Paştelui carnea de miel s-ar putea scumpi cu 5-6% faţă de anul trecut,
pentru a acoperi cheltuielile crescătorilor.
Pe de altă parte, la sfârşitul săptămânii trecute, preşedintele Sindicatului Naţional al
Crescătorilor de Ovine şi Caprine, Marcel Andrei, a precizat la Sibiu, citat de Mediafax,
că mielul în carcasă se va vinde cu 30 de lei kilogramul. El a precizat că fermierii au
avut costuri foarte mari cu întreţinerea oilor în această iarnă, dar se ţine cont şi de
puterea de cumpărare. Întrebat cu cât vor putea cumpăra românii carne de miel de
Paşti, preşedintele Sindicatului Naţional al Crescătorilor de Ovine şi Caprine, Marcel
Andrei, a răspuns că "totul depinde de piaţă".
Crescătorii de oi din Argeş mizează pe un preţ de 25 lei pe kg şi vânzări mai mici faţă
de 2012
În Argeş, preţul carcasei de miel este estimat la 25 de lei pe kilogram. „Deocamdată
nu se vinde. Avem semnale mai slabe faţă de anul trecut, de la potenţiali cumpărători.
Preţul nostru este de 25 de lei pe kilogram pentru carcasă, este puţin mai mare faţă de
anul trecut, mai ales ca urmare a preţului mai mare la furaje”, a declarat pentru gândul
Ion Hiru, reprezentantul Asociaţiei Crescătorilor de Ovine din Argeş.

Revista Presei Economice din România
Costică Rusu, reprezentantul Asociaţiei crescătorilor de ovine şi caprine “Proovis”-
Bacău, speră să obţină pe carcasa de miel un preţ de 22-23 lei pe kg. „Nu ne aşteptăm
să vindem mai mult ca anul trecut. Noi vrem să vindem miei în viu, la sfârşitul lunii mai,
cu 10-12 lei pe kg. Faţă de anul trecut preţurile noastre sunt la fel”, ne-a declarat Rusu.
Minivacanţa de Paşte a bugetarilor, motiv de creştere a vânzărilor
În schimb, crescătorii de ovine din Bihor sunt mai optimişti.
Anca Demian, de la Asociaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine „Păstorul” - Bihor,
care reuneşte 700 de membri, este convinsă că în acest an vânzările de miei în
perioada premergătoare Sărbătorii Pascale vor fi mai mari faţă de anul trecut,
datorită...minivacanţei bugetarilor.
„Faţă de anul trecut, cred că vom avea vânzări mai mari. În vacanţa pe care o au
bugetarii în acest an, aceştia vor fi tentaţi să îşi cumpere tot felul de lucruri şi noi
credem că îşi vor cumpăra şi miel pentru masa de Paşte”, ne-a spus Anca Demian.
Ea consideră că este prematur să vorbim de preţuri, care depind de cerere şi ofertă.
„Ciobanii vor să vândă cât mai scump, iar clienţii vor să cumpere cât mai ieftin. Noi
zicem că preţul cu care vom vinde va fi cuprins între 22 şi 25 lei pe kg de carcasă”, a
declarat Demian.
Membrii asociaţiei vor vinde în Bihor în pieţele autorizate din judeţ şi din împrejurimi.
„Acum se cumpără miei la abatorul specializat din zonă. Preţul cu care sunt achiţionaţi
mieii variază între 8,5 şi 9 lei pe kilogram în viu”, a precizat Demian.
Ioan Cioacă, de la Asociaţia de Producători şi Produse Tradiţionale - Braşov, spune că
are experienţă de 50 de ani în creşterea oilor. Asociaţia are 900 de membri, care deţin
în total 300.000 de ovine.
Cioacă este de părere că în acest an vânzările de miei ale membrilor asociaţiei pe
care o reprezintă vor fi mai mici cu 30% faţă de anul trecut. „Este marfă multă, dar
puterea de cumpărare a scăzut foarte mult. Eu am şi un restaurant şi constat asta. Şi

Revista Presei Economice din România
nici exportul nu mai merge cum mergea în alţi ani. Cine spune altceva, minte. Chiar şi
un grec, care are un complex de îngrăşare a oilor, în apropiere, la Paleologu, ne-a
spus că anul ăsta, de Paştele catolic, doar 4 tiruri a exportat în Italia. Cică şi italienii
anul asta de Paşte au mâncat carne de pui, nu au mai avut bani să cumpere miel”, nea
declarat Ioan Cioacă.
„Nici arabii nu mai cumpără ca altădată”
Şeful ciobanilor din Braşov se plânge că mioarele autohtone nu mai au atât de mare
trecere la export, ca în urmă cu câţiva ani. „Chiar azi m-au întrebat 4-5 membri din
asociaţie dacă nu am auzit de cineva interesat să cumpere mai mulţi miei, că nu mai
ştiu ce să facă cu ei. Nici arabii nu au mai venit să ia miei de la noi, de doi ani. Au
războaie acolo, la ei”, spune Cioacă.
El crede că preţul cu care ciobanii din Braşov vor vinde mieii de Paşte va fi „mai mic
de 25 de lei pe kilogram, poate chiar de 20 de lei", din cauza scăderii puterii de
cumpărare a populaţiei.
Preţul la export - 2,7 euro pe kg în viu-, mai mare faţă de cel de pe piaţa internă
Sunt însă şi crescători de ovine care se laudă că încă le merge bine afacerea. Gigică
Apostol, patronul firmei Tolil Company, din Tulcea, ne-a declarat că, deşi vânzările de
miei au mers mai prost ca anul trecut, totuşi are clienţi pentru export.
„Nu ne interesează piaţa internă, unde nu merg vânzările. Noi vindem doar la export,
în Iordania, Libia şi chiar în Italia. Preţul cu care exportăm este cuprins între 2,2 şi 2,7
euro pe kilogram, în viu (mai mult decât preţul de 8,5-9,5 lei pe kg, cât se vinde în ţară
mielul în viu n.n.). Am vândut la export în acest an cam 50.000 de miei, dar abia acum
încolo începem cu adevărat exporturile mari”, ne-a mărturisit Apostol.
Crescătorii de miei din Tulcea iau în calcul că de Paşte preţul va fi de 21-24 lei pe kg
de carcasă de miel.
Doi la un miel

Revista Presei Economice din România
În Cluj, Traian Farcaş, reprezentantul Asociaţiei crescătorilor de ovine - Cluj, care
reuneşte peste 1.100 de membri, care deţin 300.000 de ovine, este de părere că preţul
de Paşte în zonă va fi de 25 de lei pe kg la carcasă şi de 12-15 lei pe kg în viu.
„Degeaba cerem noi 30 de lei pe kg, că nu se vinde. Oamenii vin şi se asociază către
doi ca să cumpere un miel. La export vindem şi în UE şi în ţările arabe”, a declarat
Farcaş.
Miei şi iezi online
Pe site-urile specializate, preţurile anunţate în aceste zile pentru achiziţia de miei
variază în medie între 8,5 lei-9,5 pe kg în viu. Tot în această perioadă, pe net se caută
şi iezii, care au un preţ mai mic decât mieii, între 20 şi 23 de lei kg de carcasă, faţă de
24-25 de lei kg mielul.
Potrivit celor mai recente date INS, în februarie 2013 comparativ cu februarie 2013,
numărul total de ovine şi caprine sacrificate şi greutatea lor în carcasă au scăzut cu
8,2%, respectiv cu 6,3%. Sacrificările de ovine şi caprine în unităţile industriale
specializate şi greutatea lor în carcasă au crescut de 2,0 ori, respectiv de 3,3 ori.
Pe de altă parte, autorităţile ii sfătuiesc pe cumpărători să cumpere carne doar din
locurile autorizate sanitar veterinar.
Cumpărăm 50 de milioane de ouă
De Paşte, crescătorii de păsări susţin că se aşteaptă să vândă în plus, faţă de o lună
obişnuită, aproximativ 50 de milioane de ouă. Cât priveşte preţurile, Ilie Van,
preşedintele Uniunii Naţionale a Crescătorilor de Păsări din România (UNCPR), a
declarat pentru gândul că în prezent la „poarta fabricii” preţul unui ou este de 0,18 lei, o
scădere cu 50% faţă de preţul din ianuarie.
În pieţele din Bucureşti, ouăle se vând cu 0,5-0,6 lei bucata. Reiese că românii vor
cheltui, de Paşte, numai pe ouă peste 30 de milioane de lei. „Noi am scăzut preţurile,
dar după cum vedeţi, în magazine preţurile sunt mult mai mari”, ne-a declarat Ilie Van.

Revista Presei Economice din România
Spre comparaţie, Ilie Van declara în 2011, de Paşte, că preţul cu care se vindeau
ouăle direct de la crescătorii de păsări era de 0,22 lei bucata, iar în 2010 de 0,31 lei
bucata.
96 de milioane de lei pentru cozonaci
Aproximativ 8 milioane de cozonaci vor ajunge pe mesele românilor de Paşte, potrivit
estimărilor patronatului din panificaţie. În jur de 95% din această cantitate este produsă
local, în timp ce 5% din cozonacii de pe rafturi provin din import. Luând în considerare
un preţ de 12 lei pe cozonac, reiese că de Paşte pentru cozonaci vom scoate din
buzunare aproximativ 96 de milioane de lei.
Gandul, http://www.gandul.info/financiar/ciorba-de-miel-drob-de-miel-friptura-de-mielcati-miei-se-vor-vinde-in-romania-in-aceasta-saptamana-harta-preturilor-pentru-masade-paste-10799391
Spaţiile comerciale stradale, de peste trei ori mai scumpe în Bucureşti
decât din alte oraşe mari
Chiriile spaţiilor comerciale stradale din centrul Bucureşti ajung şi la 58 de
euro/mp/lună, cum este cazul unui spaţiu de pe Bulevardul Magheru, în condiţiile în
care în provincie maximul este de circa 20 de euro pe metru pătrat pe lună, potrivit
unei analize a Imobiliare.ro. Analiza are la bază ofertele listate pe site-ul
Spatiicomerciale.ro, proiectul online specializat pe segmentul comercial, lansat în
acest an de portalul Imobiliare.ro.
"Mai mult decât orice alt sector al pieţei imobiliare, segmentul spaţiilor comerciale este
deosebit de susceptibil la factorul localizare, ca urmare a dependenţei vânzărilor de
traficul pietonal. Astfel, deşi situate teoretic în aceeaşi zonă, două proprietăţi pot avea
preţuri extrem de diferite, în funcţie chiar de pe ce parte exactă a străzii sunt
amplasate", au declarat autorii studiului.

Revista Presei Economice din România
Astfel, în zona centrală a Bucureştiului, spaţii comerciale situate pe străzi secundare
pot fi închiriate şi cu 20 de euro pe metru pătrat pe lună. Pe marile artere comerciale
însă, preţurile pornesc de la circa 50 de euro pe metru pătrat pe lună. Pe Bulevardul
Magheru, spre exemplu, proprietarul unui magazin de 20 de metri pătraţi situat la
parterul blocului Eva cere 58 de euro pe metru pătrat, respectiv 1.160 de euro pe lună.
Pe Calea Victoriei, un spaţiu de 560 de metri pătraţi amplasat chiar lângă Teatrul
Odeon poate fi închiriat cu 50 de euro pe metru pătrat (un total de 28.000 de euro pe
lună). Pe Calea Dorobanţilor, o suprafaţă de 98 de metri pătraţi aflată la parterul unui
bloc de apartamente poate fi închiriată cu aproape 55 de euro pe metru pătrat,
respectiv circa 5.370 de euro pe lună.
După Capitală, pe al doilea loc în topul oraşelor cu cele mai mari chirii practicate în
zonele centrale se situează Timişoara. Aici, preţurile cerute de proprietari pornesc de
la 18-20 de euro pe metru pătrat. Astfel, o suprafaţă de 100 de metri pătraţi situată la
parterul unui bloc de apartamente costă 20 de euro pe metru pătrat, respectiv 2.000 de
euro pe lună. În Braşov, un spaţiu comercial de 200 de metri pătraţi situat în zona 15
Noiembrie are un preţ cerut de 17 euro pe metru pătrat, ceea ce echivalează cu un
total de 3.400 de euro pe lună. Proprietatea dispune şi de un teren de 200 de metri
pătraţi, destinat parcării şi teraselor.
În Cluj-Napoca, în zona Republicii, un magazin de 45 de metri pătraţi poate fi închiriat
cu puţin peste 12 euro pe metru pătrat, respectiv aproape 550 de euro pe lună.
Proprietatea face parte dintr-o vilă. În Iaşi, un spaţiu stradal de 223 de metri pătraţi are
un preţ cerut de 10 euro pe metru pătrat, adică 2.230 de euro pe lună.
Constanţa se situează pe ultimul loc în rândul oraşelor analizate la capitolul cele mai
mari chirii. În oraşul de la malul mării, un spaţiu de 140 de metri pătraţi situat la parterul
unui bloc nou (în apropiere de Bulevardul Tomis) poate fi închiriat cu 7,5 euro pe metru

Revista Presei Economice din România
pătrat, respectiv 1.050 de euro pe lună. Proprietatea este în curs de finisare, urmând a
fi finalizată în luna mai 2013.
Gandul, http://www.gandul.info/financiar/spatiile-comerciale-stradale-de-peste-trei-orimai-scumpe-in-bucuresti-decat-din-alte-orase-mari-10818299
Coşurile cadou de Paşte: Câţi bani alocă firmele pentru angajaţi şi
parteneri
Firmele care îşi recompensează angajaţii şi partenerii de afaceri folosind coşurile
cadou alocă o sumă medie de 75 de lei pentru angajaţi şi de 300 de lei pentru
parteneri, potrivit companiei Sodexo Soluţii pentru Motivare.
Potrivit sursei citate, coşurile cadou sunt deductibile şi neimpozabile în măsura în care
valoarea cadoului oferit fiecărei persoane nu depăşeşte 150 de lei.Sodexo estimează
ca 68% din cererea pentru coşurile cadou este în perioada Sărbătorilor de iarnă şi
peste un sfert dintre acestea de Paşte. Un procent în creştere este cel al vânzărilor
coşurilor cadou cu alte ocazii, precum zilele de 1 şi 8 Martie, care generează 5% din
vânzările totale.
"Coşurile cadou sunt o soluţie la care apelează tot mai multe companii din majoritatea
domeniilor de activitate de pe piaţa muncii, datorită avantajelor pe care le oferă", a
declarat, într-un comunicat, Jean Istasse, directorul general al Sodexo Soluţii pentru
Motivare. Compania Sodexo a fost înfiinţată de către omul de afaceri francez Pierre
Bellon, în anul 1966, şi are în prezent 413.000 de angajaţi în 80 de ţări. În România,
compania este prezentă din 1998 şi are 160 de angajaţi.
Mediafax, http://www.mediafax.ro/economic/cosurile-cadou-de-paste-cati-bani-alocafirmele-pentru-angajati-si-parteneri-10816643

Revista Presei Economice din România
Operatorii din agricultură ecologică cer suplimentarea fondurilor
alocate pentru producătorii aflaţi în perioada de conversie
Operatorii din agricultură ecologică au cerut autorităţilor suplimentarea fondurilor
alocate pentru sprijinirea producătorilor aflaţi în perioada de conversie, în cadrul unei
întâlniri cu secretarii de stat Achim Irimescu şi Daniel Botănoiu, desfăşurate luni la
sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii, remis luni AGERPRES, scopul
întâlnirii l-a constituit discutarea nevoilor şi dificultăţilor cu care se confruntă operatorii
din agricultura ecologică, fiind înaintate şi o serie de propuneri la problemele sesizate.
Întrucât România are un mare potenţial natural şi uman pentru agricultura ecologică,
reprezentanţii Ministerului Agriculturii au declarat că vin în întâmpinarea problemelor
cu care se confruntă operatorii, pentru a susţine şi încuraja dezvoltarea acestui sector
unde România are şanse reale să devină un jucător competitiv pe o piaţă
internaţională, ce înregistrează creşteri superioare altor sectoare.
Astfel, la propunerea reprezentanţilor sectorului de a suplimenta alocarea financiară
aferentă anului 2013, reprezentanţii MADR au fost de acord cu identificarea unei soluţii
privind majorarea plafonului alocat prin HG 759/2010, pentru sprijinirea producătorilor
aflaţi în perioada de conversie. Totodată, în situaţia în care o eventuală modificare a
Regulamentului 73/2009, va permite introducerea unei perioade de tranziţie aferentă
anului 2014, MADR conform propunerii Bio România va înainta Comisiei Europene o
notificare privind plafonarea acestei forme de sprijin la ferme de maxim 20 de hectare.
De asemenea, MADR aşteaptă clarificările Comisiei Europene cu privire la Măsura
214, Agricultură Ecologică, în funcţie de care va modifica legislaţia naţională. În cadrul
acestei întâlniri au mai fost discutate ordinul cu privire la sancţiunile acordate
beneficiarilor din agricultură ecologică, prelungirea termenului de înregistrare a

Revista Presei Economice din România
operatorilor din agricultură ecologică, precum şi nivelul plăţilor naţionale directe
complementare.
Participanţii la discuţii au stabilit că o nouă întâlnire pe această temă va avea loc în
perioada 10-15 mai 2013. Ministrul Agriculturii a declarat în luna februarie că sectorul
producţiei bio va fi sprijinit în 2013 cu cinci milioane de euro, sumele provenind din
fondurile europene de garantare agricolă (FEGA).
"Până în prezent, România a sprijinit sectorul producţiei bio cu plăţi din fondurile
europene de garantare agricolă de trei milioane de euro, dar acestea au crescut în
2013 la cinci milioane de euro. Este o creştere importantă pentru sector, dar
insuficientă pentru amploarea sectorului în momentul de faţă şi pentru ceea ce va
urma după 2014", a spus şeful MADR, în data de 11 februarie 2013.
Agricultura ecologică din România are în prezent un ritm de creştere anuală de 23%.
Dacă în anul 2010 existau 3.155 de operatori în sectorul de agricultură ecologică, în
2011 numărul acestora a crescut de trei ori, pentru ca în 2012 acesta să crească de
11,8 ori, fiind înregistraţi 26.736 de operatori implicaţi în producţia, procesarea şi
comercializarea produselor ecologice. În ceea ce priveşte sectorul de produse
procesate, în anul 2012 s-a înregistrat o creştere semnificativă a numărului de
procesatori, de la 48 unităţi în anul 2007 la 103.
La capitolul suprafeţelor exploatate în sistem ecologic, dacă în 2007 suprafaţa totală
cultivată după metoda de producţie ecologică a fost de 131.448 hectare (din care
46.865 suprafaţă în conversie şi 84.585 suprafaţă certificată ecologic), la nivelul anului
2012 aceasta se ridica la 450.000 de hectare, culturile din flora spontană fiind
colectate de pe circa 520.000 de hectare. În 2012, suprafeţele în sistemul ecologic au
crescut cu 45% faţă de anul 2011, reprezentând circa 3,38% din totalul suprafeţei
agricole utilizate a României.

Revista Presei Economice din România
Potrivit datelor furnizate de Asociaţia Operatorilor din Agricultura Ecologică "Bio
România", consumul intern de produse ecologice certificate reprezintă doar 2% din
totalul alimentelor consumate, deşi aproape 70% din produsele provenite din mediul
rural românesc pot fi clasificate ca fiind naturale şi ecologice.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/192743-
Operatorii-din-agricultura-ecologica-cer-suplimentarea-fondurilor-alocate-pentruproducatorii-aflati-in-perioada-de-conversie.html
Eurostat: Portugalia şi România au avut cea mai mare creştere a
ponderii taxelor în PIB, în 2011
România şi Portugalia sunt ţările UE în care s-a consemnat cea mai mare creştere a
ponderii taxelor în Produsul Intern Brut în intervalul 2010 - 2011, în timp Estonia şi
Suedia sunt statele care au consemnat cel mai semnificativ declin al poverii fiscale în
perioada menţionată, conform datelor publicate luni de Oficiul European de Statistică
(Eurostat).
Astfel, în Portugalia povara fiscală a urcat la 33,2% din PIB de la 31,5% iar în România
de la 26,7% din PIB la 28,2% din PIB. Pe de altă parte, în Estonia ponderea taxelor în
PIB a scăzut la 32,8% de la 34,1% iar în Suedia la 44,3%, de la 45,4%.
Povara fiscală diferă semnificativ în rândul statelor din Uniunea Europeană în 2011, de
la un nivel sub 30% în Lituania (26%), Bulgaria (27,2%), Letonia (27,6%), România
(28,2%), Slovacia (28,5%) şi Irlanda (28,9%), la peste 40% în Danemarca (47,7%),
Suedia (44,3%), Belgia (44,1%), Franţa (43,9%), Finlanda (43,4%), Italia (42,5%) şi
Austria (42%).
Ponderea în PIB a veniturilor din taxe şi impozite la nivelul UE a urcat la 38,8% în
2011, de la 38,3% în 2010 şi 38,4% în 2009, în timp ce în zona euro, ponderea în PIB
a veniturilor din taxe şi impozite a urcat la 39,5% în 2011, de la 39% în 2010 şi 39,1%

Revista Presei Economice din România
în 2009. Rata medie standard a Taxei pe Valoarea Adăugată la nivelul UE a crescut de
la 19,2% în 2000 până la 21,3% anul acesta. În 2013, rata standard a TVA în UE
variază de la 15% în Luxemburg, 17% în Cipru şi Malta la 27% în Ungaria, 25% în
Danemarca şi Suedia, 24% în România.
În 2013 cele mai mari impozite pe veniturile personale se înregistrează în Suedia
(56,6%), Danemarca (55,6%), Belgia (53,7%), Portugalia (53%) Olanda şi Spania
(ambele cu 52%), iar cele mai scăzute în Bulgaria (10%), Lituania (15%), Ungaria şi
România (ambele cu 16%) şi Slovacia (19%). În perioada 2000-2013, nivelul
impozitului pe veniturile personale în România a scăzut de la 40% la 16%, în condiţiile
în care în UE a scăzut de la 44,8% la 38,3%.
În cazul impozitelor pe companii, în 2013 cele mai mari impozite erau înregistrate în
Franţa (36,1%), Malta (35%) şi Belgia (34%) şi cele mai scăzute în Bulgaria şi Cipru
(ambele cu 10%) şi Irlanda (12,5%), Lituania (15%) şi România (16%).
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/192565-Eurostat-
Portugalia-si-Romania-au-avut-cea-mai-mare-crestere-a-ponderii-taxelor-in-PIB-in-
2011.html
Finanţe - Bănci
Finanţe – Bănci
Isărescu: Nu creştem rezerva de aur din superstiţie. De câte ori am
trecut peste 100 de tone România a păţit ceva
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a reluat ideea că rezerva de aur nu mai trebuie
să crească, arătând că de câte ori s-a depăşit nivelul de 100 de tone "România a păţit
ceva", declaraţia venind la câteva zile după ce Guvernul a pregătit un proiect în
vederea deschiderii exploatării Roşia Montană.
"Eu am o învăţătură. Este cam pesimistă. Deci eu nu vreau să mai crească rezerva
de aur, personal, sunt aici peste 100 de tone, pentru că sunt superstiţios. De câte ori

Revista Presei Economice din România
am trecut peste 100 de tone România a păţit ceva. De data asta să rămânem la 100
de tone, este suficient de mult, 103 tone", a declarat luni Isărescu la Simpozionul anual
de istorie şi civilizaţie bancară "Cristian Popişteanu", cu tema "Aurul în istoria băncilor
centrale", ediţia a XXI-a, găzduit de BNR. De-a lungul timpului, şeful băncii centrale a
avut mai multe intervenţii în care a afirmat că nu mai doreşte creşterea rezervei de aur
din superstiţie.
El şi-a amintit că în anul 1990, la două ore după ce a fost numit guvernator al băncii
centrale, a mers la tezaur. "De ce Ca să ating aurul, era şi ultima rezervă tangibilă a
Românei şi ca să capăt încredere. M-a întrebat cineva cum am rezistat (ca guvernator,
o perioadă îndelungată - n.r.). Probabil că am luat ceva magie din tezaurul, mic atunci,
nu aveam decât vreo 64 tone de aur, suficient ca să îmi dea încredere pentru câţiva
ani buni, cel puţin. În prezent, suntem la al doilea ciclu pe care îl trăiesc, de explozie a
preţului aurului", a spus Isărescu.
Aurul s-a apreciat timp de 12 ani consecutivi până în luna septembrie a anului 2011,
când a atins preţul record de 1.923,7 dolari pe uncie (aproximativ 61,8 dolari pe gram).
Ulterior, cotaţia metalului preţios a intrat pe o pantă predominant descendentă şi se
plasează acum la aproape 30% sub nivelul record din 2011. Totuşi, cotaţiile sunt mult
peste cele din urmă cu opt ani, când uncia se tranzacţiona la circa 400 de dolari.
Guvernul va crea o nouă companie care se va ocupa exclusiv de proiectul Roşia
Montană, operaţiune deja planificată într-un document în care este menţionat că
proiectul poate genera venituri şi încasări bugetare de mai multe miliarde dolari, poate
relansa industria minieră şi crea locuri de muncă.
Noua companie, care va fi denumită "Minvest Roşia Montană", va prelua de la
Minvest Deva pachetul de 19,3% din acţiuni deţinut la societatea Roşia Montană Gold
Corporation, va avea ca obiect principal de activitate servicii anexe pentru "extracţia
mineralelor" şi va funcţiona doar în subordinea ministrului delegat pentru Proiecte de

Revista Presei Economice din România
infrastructură de interes naţional şi investiţii străine, Dan Şova (PSD). Societatea
Roşia Montană Gold Corporation este controlată de firma canadiană Gabriel
Resources, cu 80,46% din capitalul social, în spatele companiei fiind nume mari din
business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas
Kaplan.
Compania deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea
exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300
de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. De la înfiinţarea Băncii Naţionale a
României, în 1880, rezervele de aur au fluctuat în funcţie de evenimente istorice -
războaie şi decizii politice -, dar şi de ciclurile de creştere economică.
România avea mai puţin de 15 tone de aur în rezerva Băncii Naţionale (BNR) la
sfârşitul secolului al XIX-lea, imediat după înfiinţarea instituţiei, şi a atins recordul
istoric în 1940, când deţinea aproape 140 de tone din metalul preţios, ocupând locul al
12-lea în lume.
BNR avea în 1940 mai mult aur în rezervă decât băncile centrale din Italia, Australia,
Grecia, Brazilia sau Norvegia, şi uşor mai puţin decât Japonia, reiese din datele World
Gold Council. Astfel, România avea în anul 1900, la începutul secolului XX, 10,5 tone
de aur. Rezerva s-a dublat în următorii cinci ani şi a ajuns la 22,5 tone în 1905, pentru
ca apoi să urce constant până în 1940, când a atins maximul de 139,88 tone.
Un important punct de inflexiune în această direcţie este perioada 1915-1920, când
România a predat Rusiei tezaurul. Astfel, BNR avea mai puţin de 2 tone de aur în
1920, însă rezerva a revenit în următorii cinci ani pentru a ajunge la aproape 73 de
tone în 1925, de la 64,1 tone în 1915, cu un an înainte de semnarea decretului de
predare a Tezaurului.
După cel de-Al Doilea Război Mondial urmează o perioadă de trei decenii în care
datele privind rezerva de aur a BNR lipsesc din statisticile World Gold Council.

Revista Presei Economice din România
Raportările reapar însă din 1973, la scurt timp după ce România a devenit membru al
Fondului Monetar Internaţional. Statul avea atunci rezerve de aur de 71 de tone, care
au crescut constant până în 1985, când au ajuns la 119 tone.
Rezerva s-a înjumătăţit însă în 1987, la 48 de tone, şi a continuat să scadă în 1988, la
45 de tone, după decizia lui Nicoale Ceauşescu de a vinde aur pentru a rambursa
datoria de stat. Spre sfârşitul lui 1989, BNR a cumpărat aproximativ 20 de tone,
rezerva revenind la 68 de tone.
După 1989, rezerva de aur a României a crescut constant până în 1999, fiind
menţinută de BNR la 103-105 tone din 2000 până în prezent. Potrivit lui Adrian
Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, banca centrală nu a mai cumpărat aur după
anul 1999 din cauză că a fost introdusă taxa pe valoarea adaugată, care a făcut ca
aurul din intern să fie mai scump cu 24%.
În prezent, rezerva de aur se situează la 103,7 tone (4,17 miliarde euro), ceea ce
plasează România pe poziţia a 34-a în calsamentul privind rezervele de aur, condus
de SUA cu peste 8.000 de tone.
ZF, http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/isarescu-nu-crestem-rezerva-de-aur-dinsuperstitie-de-cate-ori-am-trecut-peste-100-de-tone-romania-a-patit-ceva-10817252
BCR şi-a redus pierderile în T1 la 12 mil. lei, faţă de 308 mil. lei în
perioada similară a anului trecut. Profitul operaţional e pe scădere
BCR şi-a menţinut poziţia de lider de piaţă în funcţie de active, în pofida unei reduceri
a activelor totale cu 3,7% în numai trei luni, până la 70,58 miliarde lei (15,97 miliarde
euro) la 31 martie 2013, faţă de 73,28 miliarde lei (16,48 miliarde euro) la finele anului
trecut. Rezultatul operaţional în Trimestrul 1 2013 a atins valoarea de 595,2 milioane
lei (135,7 milioane euro), în scădere cu 2,4% faţă de 610,0 milioane lei (euro140,1
milioane euro) în Trimestrul 1 2012.

Revista Presei Economice din România
Venitul operaţional în primele trei luni a scăzut cu 5,0%, până la 977,9 milioane lei
(222,9 milioane euro), faţă de 1,03 miliarde lei (236,4 milioane euro) în primul trimestru
de anul trecut. Cheltuielile operaţionale în cuantum de 382,7 milioane lei (87,2 milioane
euro) au scăzut cu 8,6% faţă de 418,9 milioane lei (96,2 milioane euro) în martie 2012.
Raportul cost-venit s-a îmbunătăţit până la valoarea de 39,1% faţă de 40,7% în
Trimestrul I 2012.
Costul net cu provizioanele de risc aferente creditelor a scăzut în mod semnificativ,
cu 38,3%, până la valoarea de 575,7 milioane lei (131,2 milioane euro), de la 933,7
milioane lei (214,5 milioane euro) în Trimestrul 1 2012. Rata de acoperire a creditelor
neperformante a fost de 58,0%, semnificativ peste valoarea din martie anul trecut, de
53,1%.
Pierderea netă s-a diminuat la 12,1 milioane lei (2,8 milioane euro) în comparaţie cu
307,8 milioane lei (70,7 milioane euro) în Trimestrul 1 2012, marcând livrarea
obiectivelor ambiţioase ale programului de redresare a BCR. BCR dispune de bază de
capital şi lichiditate puternice, mult superioare minimelor reglementate: rata capitalului
de tip 1+2 pentru grupul BCR (conform IFRS) era de 18,6% în decembrie 2012; rata de
solvabilitate de 13,0% (standarde locale, doar banca) în martie 2013.
ZF, http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/bcr-si-a-redus-pierderile-in-t1-la-12-mil-lei-fata-
de-308-mil-lei-in-perioada-similara-a-anului-trecut-profitul-operational-e-pe-scadere-
10815669
Clientii Bank of Cyprus isi pot retrage banii de la Marfin Bank Romania
de luni
Clientii Bank of Cyprus ale caror depozite au fost transferate catre Marfin Bank
Romania isi pot retrage banii incepand de luni de la unitatile acestei banci, potrivit
Marfin Bank. Bank of Cyprus a transferat catre Marfin Bank Romania active brute in

Revista Presei Economice din România
valoare de 82 milioane de euro si depozite de 77 milioane de euro, precum si tot
personalul aferent serviciilor contractelor relevante, au anuntat vineri cele doua banci.
Marfin Bank precizeaza ca este entitate juridica romana, ce activeaza in deplin acord
cu legile din Romania, precum si cu reglementarile Bancii Nationale a Romaniei.
Consiliul Concurentei a anuntat, vineri, ca a emis o decizie de derogare de la
prevederile Legii Concurentei prin care Marfin Bank Romania SA poate prelua
controlul asupra Bank of Cyprus Public Company Limited Nicosia Sucursala Romania
(BoC) inainte de obtinerea autorizarii din partea autoritatii de concurenta.
Marfin este membra a Grupului Marfin Popular Bank din Cipru, are o istorie ce
depaseste 100 de ani si este prezenta prin cele peste 500 de subsidiare in 11 tari ale
lumii. Incepand cu luna mai 2008, Egnatia Bank (Romania) SA si-a schimbat
denumirea in Marfin Bank (Romania) SA, ca urmare a procesului de expansiune a
Grupului Marfin, care a achizitionat banca mama, Egnatia Bank din Grecia, in aprilie
2006.
Pe de alta parte, sucursala Romania a Bank of Cyprus si-a reluat activitatea incepand
de vineri, 26 aprilie. Acesta a anuntat ca va deservi clientii ai caror contracte nu au fost
transferate la Marfin Bank (Romania) S.A., urmand a desfasura operatiuni prin
sucursala Dorobanti, situata in Calea Dorobantilor 187B, sector 1, Bucuresti.
Banca a mai anuntat ca acele contracte care nu au fost transferate vor continua sa fie
administrate in mod normal, in conformitate cu prevederile contractuale existente.
In situatiile in care nu au fost efectuate plati din cauza suspendarii activitatii sucursalei
in perioada 1 - 25 aprilie 2013, nu se vor lua in considerare eventualele restante ce ar
fi rezultat din relatiile contractuale client - sucursala din Romania.
Business24, http://www.business24.ro/banci/banci-romania/clientii-bank-of-cyprus-isipot-retrage-banii-de-la-marfin-bank-romania-de-luni-1528208

Revista Presei Economice din România
Banca Comerciala Romana si-a diminuat pierderile nete cu 96,1%,
pana la 12,1 milioane lei
Banca Comerciala Romana si-a diminuat pierderile nete cu 96,1%, de la 307,8
milioane lei (70,7 milioane euro) inregistrate in trimestrul I din 2012, la 12,1 milioane lei
( 2,8 milioane euro) la finele lunii martie 2013, pe baza unui rezultat operational bun
care a depasit cuantumul costurilor cu riscul, potrivit datelor publicate luni de BCR.
Rezultatul operational in trimestrul 1 2013 a atins valoarea de 595,2 milioane lei (135,7
milioane euro), in scadere cu 2,4% fata de 610 milioane euro (140,1 milioane euro) in
trimestrul 1 2012. De asemenea, venitul operational in trimestrul 1 2013 a scazut cu
5%, pana la 977,9 milioane lei (222,9 milioane
euro), fata de 1,028 miliarde lei (236,4 milioane euro) in trimestrul 1 2012, iar
cheltuielile operationale in cuantum de 382,7 milioane lei (87,2 milioane euro) in
trimestrul 1 2013 au scazut cu 8,6% fata de 418,9 milioane lei (96,2 milioane euro) in
trimestrul 1 2012.
Raportul cost-venit s-a imbunatatit pana la valoarea de 39,1% fata de 40,7% in
trimestrul 1 2012. Costul net cu provizioanele de risc aferente creditelor a scazut in
mod semnificativ, in trimestrul 1 2013, cu 38,3%, pana la valoarea de 575,7 milioane
lei (131,2 milioane euro), de la 933,7 milioane lei (214,5 milioane EUR) in trimestrul 1
2012. Rata de acoperire a creditelor neperformante de 58,0% in trimestrul 1 2013, era
semnificativ superioara valorii de 53,1% inregistrata in trimestrul 1 2012.
BCR si-a mentinut pozitia de lider de piata in functie de active, in pofida unei reduceri
a activelor totale cu 3,7%, pana la 70,587 miliarde lei (15,972 miliarde euro la 31
martie 2013, fata de 73,287 miliarde lei (16,489 miliarde euro) la 31 decembrie 2012.
Finantistii, http://www.finantistii.ro/banci/banca-comerciala-romana-si-a-diminuatpierderile-nete-cu-961-pana-la-121-milioane-lei-78174

Revista Presei Economice din România
O companie de reasigurari "fuge" din Romania
Evolutia intr-un trend continuu si crescator a segmentului daunelor morale si deces de
pe piata locala nu a ramas fara consecinte, iar una dintre acestea este reprezentata de
decizia reasiguratorului francez Scor Re de a nu mai cota portofoliile de polite de
raspundere civila auto (RCA), a declarat Madalin Rosu, in calitate de reprezentant al
UNSAR.
Anul trecut au fost avizate un numar de 4.418 dosare de dauna pentru vatamari
corporale si deces, in scadere cu 9% fata de anul trecut. Valoarea despagubirilor
platite pentru vatamari corporale si deces, in suma de 328 milioane de lei a inregistrat
insa o crestere cu 23% fata de anul 2011. Dauna medie pe vatamari corporale a fost in
2012 de 57.931 lei, in scadere cu 15% fata de 2011.
"Scor Re a trimis o scrisoare catre companiile partenere prin intermediul careia anunta
ca pentru moment nu va mai accepta in reasigurare portofolii de polite RCA. Consider
ca a reprezenta, de fapt, un mesaj voalat avand in vedere situatia din Romania, si ca
indirect reasiguratorul si-a exprimat ingrijorarea privind lipsa de predicitibilitate in ceea
priveste sumele platite ca despagubiri aflate pe un trend crescator pe segmentul de
vatamari corporale si deces", a afirmat Madalin Rosu (foto), reprezentant al Uniunii
Nationale a Societatilor de Asigurare si Reasigurare (UNSAR) si director daune al
companiei de asigurari Generali Romania la un eveniment organizat de asociatie.
El a adaugat ca inainte de a lua decizia respectiva reprezentantii Scor Re au facut
cateva vizite la companii astfel incat sa inteleaga situatia, interesati daca nu cumva se
produce o frauda la nivel de piata. "Dupa discutii au observat ca acesta este de fapt
trendul in realitate (n.r. - din cauze exogene) pe zona de daune morale si deces, ceea
ce genereaza o lipsa de predictibilitate a cazuisticii".
De asemenea, reprezentantul UNSAR a precizat ca reasiguratorul coteaza in
continuare alte portofolii de polite, decizia limitandu-se numai la RCA. Totodata,

Revista Presei Economice din România
prezent, la discutii, Sorin Greceanu, directorul general al Fondului de Protectie a
Victimelor Strazii (FPVS) a spus ca un alt reasigurator de talie mondiala, adica Munich
Re, nu mai coteaza RCA in Romania de ani de zile.
Conform unui raport publicat de CSA, rezerva de dauna avizata pentru vatamari
corporale si deces era la data de 31 decemrie 2012 in suma de 695 milioane de lei, in
scadere cu 13% fata de sfarsitul anului 2011. Despagubirile platite pentru vatamari
corporale si deces in anul 2012 reprezinta 18,3% din valoarea despagubirilor totale
platite, iar valoarea rezervei de dauna avizata constituita pentru vatamari corporale si
deces reprezinta 51,0% din valoarea totala a rezervei de dauna avizata.
Wall Street, http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/147862/reasiguratorii-fugde-asigurarile-rca.html#ixzz2Rro0p0pb
Bursă
Bursă
Patru din 10 companii de pe bursă sunt suspendate astăzi de la
tranzacţionare pentru AGA
33 dintre cele 78 de companii locale de pe bursă sunt suspendate de la tranzacţionare
în deschiderea şedinţei bursiere de luni pentru desfăşurarea adunărilor generale ale
acţionarilor (AGA). Printre companiile care au astăzi AGA se numără Banca
Transilvania (TLV), Transelectrica (TEL), Transgaz (TGN), Rompetrol Rafinare (RRC),
Alro Slatina (ALR), Electromagnetica Bucureşti (ELMA) şi Compa Sibiu (CMP).
Pe ordinea de zi sunt situaţiile financiare pe anul trecut, propunerile de repartizare a
profiturilor (acolo unde este cazul) şi bugetele pe 2013. La Banca Transilvania,
acţionarii sunt chemaţi să aprobe o majorare de capital din profitul anului trecut, iar la
Compa pe ordinea de zi este alegerea unui nou consiliu de administraţie prin metoda
votului cumulativ.

Revista Presei Economice din România
Şedinţa de tranzacţionare de la bursă a debutat cu creşteri uşoare pentru SIF-uri şi
acţiunile Fondului Proprietatea (FP), în condiţiile în care şi pieţele europene au deschis
în creştere.
ZF, http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/patru-din-10-companii-de-pe-bursa-suntsuspendate-astazi-de-la-tranzactionare-pentru-aga-10816349
Energie
Energie
România, pe locul 3 în UE la energie risipită
România este în urma altor state europene la aplicarea măsurilor de eficienţă
energetică, iar autorităţile trebuie să-şi stabilească obiective realiste şi să aplice politici
echilibrate, care să nu distorsioneze piaţa, apreciază FIC.
„Conform unui studiu elaborat de grupul de lucru pe energie al Consiliului Investitorilor
Străini (FIC), România ocupă locul 3 în rândul celor mai intensive state din punct de
vedere energetic din Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, aici se folosesc mai multe
resurse energetice pentru generarea PIB decât în majoritatea celorlalte ţări“, se arată
într-un comunicat al FIC.
ZF, http://www.zf.ro/zf-24/romania-pe-locul-3-in-ue-la-energie-risipita-10814478
RADET va fuziona cu ELCEN şi se va transforma în companie
RADET va contracta servicii de consultanţă, asistenţă şi reprezentare juridică pentru
reorganizarea regiei în societate şi realizarea fuziunii cu societatea rezultată din
divizarea ELCEN, potrivit unui proiect aprobat sâmbătă de Consiliul General al
Municipiului Bucureşti (CGMB).
În raportul de specialitate al proiectului de hotărâre, se arată că, „întrucât realizarea
planului de reorganizare a Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RADET) în
societate, delegarea serviciului de câtre Municipiul Bucureşti către noua societate şi

Revista Presei Economice din România
fuziunea noii societăţi cu societatea care va rezulta din divizarea ELCEN
(Electrocentrale Bucureşti, n. red.) presupun expertiză juridică ce excede competenţele
specifice ale departamenului de specialiate care funcţionează în cadrul regiei, este
necesară achiziţionarea unor servicii de asistenţă şi consultanţă juridică. În 29
noiembrie anul trecut Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat
Memorandumul privind realizarea Serviciului public de alimentare cu energie termică a
Capitalei prin preluarea ELCEN de către municipalitate, iniţiat de primarul Sorin
Oprescu şi ministrul economiei Daniel Chiţoiu.
Serviciul vizează producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea acesteia prin
intermediul unui sistem integrat de alimentare centralizată cu energie termică.
Memorandumul a fost avizat de ministrul finanţelor publice şi, în 27 martie, Guvernul a
aprobat, tot prin memorandum, comasarea RADET cu ELCEN astfel încât activităţile
de producţie şi distribuţie să fie integrate.
ZF, http://www.zf.ro/zf-24/radet-va-fuziona-cu-elcen-si-se-va-transforma-in-companie-
10814483
Producţia de ţiţei şi gaze a Petrom a stagnat în primul trimestru
Producţia de petrol şi gaze a OMV Petrom (SNP) a stagnat în primul trimestru
comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, în timp ce volumul vânzărilor de
gaze a scăzut cu 5%, evoluţie în linie cu cererea de pe piaţa din România, potrivit
grupului austriac OMV, acţionarul majoritar al Petrom.
Petrom a înregistrat o poducţie de hidrocarburi de 183.000 barili echivalent petrol pe
zi, comparativ cu 184.000 de barili echivalent petrol pe zi în primele trei luni ale anului
trecut. În ultimele trei luni din 2012, compania a avut o producţie de petrol şi gaze de
183.000 de barili echivalent petrol pe zi. Volumul vânzărilor de gaze naturale ale
Petrom a scăzut în intervalul analizat cu peste 5%, de la 17,32 TWh anul trecut la

Revista Presei Economice din România
16,39 TWh. „Vânzările de gaze ale Petrom au scăzut cu 5%, în linie cu cererea pieţei“,
se arată într-un raport al OMV. La nivel de grup, producţia de hidrocarburi a urcat cu
circa 1%, de la 299.000 barili echivalent petrol (bep) pe zi în primul trimestru al anului
trecut la 302.000 bep pe zi în acest an. Petrom asigură mai mult de jumătate din
producţia de petrol şi gaze a OMV. Operaţiunile de energie electrică au consemnat o
producţie netă de 0,82 TWh.
ZF, http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/productia-de-titei-si-gaze-a-petrom-astagnat-in-primul-trimestru-10814442
Compania de stat Romgaz a făcut un profit de 280 mil. euro, cel mai
mare din istoria sa
Profitul Romgaz arată că energia poate fi o sursă directă de câştig pentru România,
aşa cum este pentru cele mai mari ţări din lume care au resurse energetice şi le
exploatează cu propriile companii, cu condiţia să fie administrate eficient. Romgaz,
compania controlată de stat prin Ministerul Economiei, a ajuns anul trecut la un profit
net de 1,24 mld. lei, faţă de câştigul de un miliard de lei din 2011. Cifra de afaceri a
companiei pentru anul trecut nu este deocamdată disponibilă, dar dacă s-a menţinut
ritmul de creştere din primul semestru, este posibil ca businessul Romgaz să fi trecut
de pragul de un miliard de euro.
Potrivit datelor centralizate de ZF anul trecut, Romgaz este a doua cea mai valoroasă
companie din România, având un „preţ“ de peste 3 miliarde de euro. Profitul pe 2012
al Romgaz este dublu faţă de profitul cumulat al Transgaz, Hidroelectrica,
Nuclearelectrica, Transelectrica, Electrica sau Complexul Energetic Oltenia.
Romgaz exploatează jumătate din rezervele de gaz ale României, cealaltă jumătate
aflându-se în proprietatea austriecilor de la OMV Petrom. Profitul Romgaz arată că
energia poate fi o sursă de câştig şi pentru statul român, aşa cum este pentru cele mai

Revista Presei Economice din România
mari ţări din lume care au resurse energetice şi le exploatează cu propriile companii,
cu condiţia să fie administrate eficient. Norvegia, Rusia, Brazilia, Mexic şi bineînţeles
statele din Orientul Mijlociu îşi folosesc resursele prin exploatare directă pentru a
impulsiona întreaga economie. Este posibil ca pentru Romgaz resursele reale de profit
să fie, prin eficientizarea cheltuielilor, chiar şi mai mari decât cele obţinute în 2012.
ZF, http://www.zf.ro/companii/compania-de-stat-romgaz-a-facut-un-profit-de-280-mileuro-cel-mai-mare-din-istoria-sa-10814557
Hidroelectrica a mai pierdut 44 mil. euro pe contracte directe
păguboase până să intre în insolvenţă
Hidroelectrica a ratat anul trecut profituri de 43,7 milioane de euro prin contractele
bilaterale pe care le avea în desfăşurare şi prin care vindea energie la preţuri mai mici
faţă de cele pe care le-ar fi putut obţine dacă ar fi ieşit pe bursa OPCOM, arată
calculele făcute de Fondul Proprietatea, acţionarul minoritar al Hidroelectrica.
Primele contracte directe ale Hidroelectrica au fost semnate în 2003, la momentul
intrării în insolvenţă compania având 10 astfel de contracte. În total, profiturile care au
ocolit conturile companiei în perioada în care aceste contracte directe s-au desfăşurat
poate fi estimată la peste un miliard de euro. Printre companiile care au avut ani de-a
rândul priza cuplată la cel mai ieftin curent din ţară se numără Energy Holding, Alpiq
sau EFT România. Din cele zece contracte directe, azi Hidroelectrica mai are doar 4
cu Alro, Elsid, Electrocarbon şi Electromagnetica.
Dincolo de banii pierduţi din cauza acestor contracte, profituri de 139 de milioane de
euro au ocolit compania în 2012 şi din cauza preţului la care Hidroelectrica îşi vindea
energia pe sectorul reglementat. Astfel, firma a încheiat anul trecut cu o pierdere de
circa 170 de milioane de lei (38 de milioane de euro). Tot calculele făcute de Fondul
Proprietatea mai arată că în 2011 pe lângă Hidroelectrica au trecut profituri de 366 de

Revista Presei Economice din România
milioane de euro, în 2010 a fost vorba de câştiguri de circa 162 de milioane de euro, în
timp ce în 2009 pe lângă companie au trecut 194 de milioane de euro.
ZF, http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/hidroelectrica-a-mai-pierdut-44-mil-euro-pecontracte-directe-paguboase-pana-sa-intre-in-insolventa-10813857
De unde va veni energia din România peste 20 de ani
În 2035 cea mai mare parte a producţiei de energie electrică din România ar trebui să
vină de la centralele nucleare, peste 42% din producţie urmând să fie asigurată din
această sursă, potrivit Strategiei Energetice a României pentru 2011-2035. În prezent,
energia nucleară acoperă circa 20% din producţia de energie a României, cea mai
mare parte fiind acoperită de termocentralele care funcţioneazăpe combustibili fosili,
respectiv 50,5%. În 2035, numai 16,5% din energia produsă ar urma să fie livrată de
termocentrale.
Totodată, producţia de energie din surse regenerabile ar urma să crească substanţial
pe termen lung, în 2035 ponderea acesteia urmând să atingă un nivel de circa 17%, de
la câteva procente în prezent.
ZF, http://www.zf.ro/companii/de-unde-va-veni-energia-din-romania-peste-20-de-ani-
10812837
E. On: 58.000 de abonaţi au fost deconectaţi anul trecut pentru
restanţe la plata facturilor de energie
Compania E. On Energie România a anunţat că aproximativ 58.000 de oameni, din
care 3.200 sunt consumatori din judeţul Cluj, au fost deconectaţi anul trecut pentru
restanţe la plata facturilor de energie. Conform legislaţiei actuale, pentru reluarea
alimentării cu gaz, pe lângă plata facturilor restante şi a penalităţilor aferente,
consumatorii trebuie să achite în plus, în medie, circa 500 de lei. ‟‟Pentru realuarea

Revista Presei Economice din România
alimentării cu gaz, consumatorul este nevoit să achite atât contravaloarea facturilor,
respectiv penalităţile la întârziere, cât şi taxele de reconectare, precum şi
contravaloarea unei garanţii. Astfel, costul mediu plătit de consumatorii de gaze
naturale numai pentru taxele de reconectare şi garanţii ajunge la 500 de lei‟‟, au
declarat reprezentanţii companiei E. On Energie România.
Grupul german de utilităţi E.On a intrat pe piaţa românească în anul 2005, când a
preluat compania de distribuţie a energiei electrice Electrica Moldova şi distribuitorul de
gaze Distrigaz Nord. Operaţiunile grupului pe piaţa românească au fost integrate în
anul 2010, în subsidiara E.On Energie România.
ZF, http://www.zf.ro/companii/energie/e-on-58-000-de-abonati-au-fost-deconectatianul-trecut-pentru-restante-la-plata-facturilor-de-energie-10817609
Ministrul Energiei: Le-am cerut celor de la ANRM să înceapă lucrul la o
lege pentru hidrocarburile din Marea Neagră
Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, a declarat luni că a cerut Agenţiei
Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) să înceapă lucrul la o lege care să
reglementeze activităţile de extracţie de hidrocarburi din Marea Neagră.
"Le-am cerut să lucreze la o lege offshore prin care să stabilim totul, de la explorare,
exploatare, transport, regim de taxe şi redevenţe. Trebuie să gândim totul pentru
Marea Neagră. Nu vreau să pierdem această ocazie pentru România", a spus Niţă.
Potrivit ministrului gazele identificate în perimetrul Neptun, acolo unde lucrează
Petrom alături de americanii de la Exxon, ar trebui să fie aduse la ţărm printr-un
parteneriat de tip joint-venture între cei doi investitori şi Transgaz.
"E o chestiune de negociere", a mai spus ministrul.
Petrom şi ExxonMobil au anuntat la începutul lunii aprilie că evaluarea suplimentară
a rezultatelor sondei Domino-1, prima sondă de explorare forată la mare adâncime în

Revista Presei Economice din România
Marea Neagră în perimetrul Neptun, a permis o estimare iniţială preliminară a
producţiei de gaze potenţiale dintr-o dezvoltare viitoare a Domino de aproximativ 630
de milioane de picioare cubice pe zi, adică 6,5 miliarde de metri cubi pe an. Cantitatea
reprezintă aproape jumătate din tot consumul anual de gaze al României.
ZF, http://www.zf.ro/companii/energie/ministrul-energiei-le-am-cerut-celor-de-la-anrmsa-inceapa-lucrul-la-o-lege-pentru-hidrocarburile-din-marea-neagra-10816517
Petru Văduva va fi numit director general al Transgaz, iar Virgil Metea,
fostul şef de la Distrigaz Nord, devine director la Romgaz
Virgil Metea, fostl director de la Distrigaz Nord, va fi numit director general al Romgaz,
cel mai mare producător de gaze din România, a mai spus Niţă, precizând că deciziile
vor fi adoptate în AGA celor două companii de astăzi. Niţă a mai spus că tot astăzi va
numit şi un director la compania Nuclearelectrica, din cadrul membrilor Consiliului de
Administraţie ales săptămâna trecută.
ZF, http://www.zf.ro/companii/energie/petru-vaduva-va-fi-numit-director-general-al-
transgaz-iar-virgil-metea-fostul-sef-de-la-distrigaz-nord-devine-director-la-romgaz-
10816262
BRD şi Swiss Capital vor intermedia listarea Complexului Energetic
Oltenia
Asocierea dintre BRD - Groupe Société Générale şi Swiss Capital va intermedia
oferta publică primară de vânzare pe bursă a unui pachet de 12% din capitalul
producătorului de energie Complexul Energetic Oltenia. Consorţiul, singurul ofertant
pentru derularea operaţiunii, a fost selectat joi de Ministerul Economiei, acţionarul
majoritar al Complexului Energetic Oltenia.

Revista Presei Economice din România
Privatizarea Complexului Energetic Oltenia se va face prin majorarea capitalului cu
15,29% şi admiterea la tranzacţionare a titlurilor, prin emisiune de acţiuni, potrivit
Ministerului Economiei. Din acest pachet, Fondul Proprietatea, acţionar minoritar al
producătorului de energie, va avea dreptul să subscrie 3,29%, pentru menţinerea
participaţiei.
Complexul Energetic Oltenia are un capital social de 1,27 mld. lei. Statul deţine prin
Ministerul Economiei 77,17% din acţiuni, iar Fondul Proprietatea deţine 21,53% din
titluri. Producătorul de energie a fost înfiinţat anul trecut prin fuziunea complexurilor
energetice Craiova, Rovinari şi Turceni şi a Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia.
Guvernul a convenit iniţial cu Fondul Monetar Internaţional să listeze 15% din capitalul
Complexului Energetic Oltenia, iar până în luna octombrie a anului în curs să vândă
pachetul majoritar de acţiuni către un investitor strategic.
ZF, http://www.zf.ro/zf-24/brd-si-swiss-capital-vor-intermedia-listarea-complexuluienergetic-oltenia-10814377
Nita nu vrea panouri solare pe terenurile agricole
Producatorii de electricitate in panouri solare ar putea sa nu mai aiba voie sa instaleze
unitatile pe terenuri agricole, aceasta urmand sa fie una dintre modificarile care vor fi
aduse legii de promovare a energiei regenerabile, a declarat luni ministrul delegate
pentru Energie, Constantin Nita.
Prevederea ar putea fi introdusa intr-o ordonanta de urgenta de amendare a legii care
promoveaza schema de sprijin pentru energia regenerabila. "Saptamana viitoare dam
drumul la ordonanta de urgenta. Vor fi unele modificari, pentru ca am primit mai multe
propuneri interesante. De exemplu, de ce sa punem panouri fotovolatice pe terenurile
agricole", a afirmat Nita. Intrebat ce se intampla cu investitorii si companiile care au

Revista Presei Economice din România
cumparat deja terenuri pentru dezvoltarea unor proiecte fotovoltaice, Nita a raspuns:
"sa fie sanatosi!".
Pentru producerea unui MW prin panouri solare sunt necesare 2 hectare de teren.
Ordonanta de urgenta despre care Nita spune ca va fi aprobata saptamana viitoare
are mai multe prevederi care au nemultumit investitorii in productia de energie din
surse regenerabile. Cea mai importanta prevedere este amanarea acordarii unuor
certificate verzi pentru producatori, pentru o perioada de cativa ani.
Business24, http://www.business24.ro/energie/energie-regenerabila/nita-nu-vreapanouri-solare-pe-terenurile-agricole-1528205
Nita: Departamentul pentru Energie ar putea fi infiintat pana in 15 mai
Departamentul pentru Energie urmeaza sa fie infiintat legal pana in 15 mai, prin
promovarea unei Hotarari de Guvern conform careia institutia va fi independenta de
Ministerul Economiei, a declarat, luni, ministrul Delegat pentru Energie, Constantin
Nita.
"Pana in 15 mai speram sa fie aprobata HG de functionare a Departamentului pentru
Energie. Va fi o institutie separata, independenta de Ministerul Economiei", a aratat
Nita. Oficialul a adaugat ca Departamentul pentru Energie urmeaza sa aiba 250 de
angajati inclusiv cu personalul de la cabinetele demnitarilor. "Acum Ministerul
Economiei are cam 700 de angajati. Eu mi-am propus un numar de 230 - 250 de
angajati cu tot cu ceea ce inseamna cabinetele demnitarilor", a adaugat Nita.
Business24, http://www.business24.ro/energie/stiri-energie/nita-departamentul-pentruenergie-ar-putea-fi-infiintat-pana-in-15-mai-1528204

Revista Presei Economice din România
Rompetrol Rafinare a bugetat pe 2013 pierderi de trei ori mai mici
decat anul trecut
Rompetrol Rafinare are bugetata pentru 2013 o pierdere neta de 51,46 milioane dolari,
in scadere fata de cea de 163,03 milioane dolari inregistrata la finalul anului 2012,
conform bugetului de venituri si cheltuieli pentru anul 2013, aprobat luni de Adunarea
Generala Ordinara a Actionarilor.
Potrivit informatiilor transmise de companie Bursei de Valori Bucuresti, cifra de afaceri
neta pentru anul 2013 insumeaza 3,79 miliarde dolari, in scadere fata de cifra de
afaceri neta de 3,84 miliarde dolari raportata in 2012.
Profitul operational fara cheltuieli de amortizare si depreciere se ridica la 55,88
milioane dolari, iar pierderea operationala este estimata la 22,16 milioane dolari, in
2013. AGOA a aprobat bugetul de venituri si cheltuieli pentru anul 2013 si situatiile
financiare anuale consolidate incheiate la 31 decembrie 2012, incluzand situatiile
Rompetrol Rafinare si cele ale subsidiarelor Rompetrol Petrochemicals, Rompetrol
Downstream, Rom Oil, Rompetrol Quality Control, Rompetrol Logistics.
Business24,
http://www.business24.ro/rompetrol-rafinare/rezultatefinanciare/rompetrol-rafinare-a-bugetat-pe-2013-pierderi-de-trei-ori-mai-mici-decatanul-trecut-1528228
Cine se afla in spatele Fondului de Investitii in Energie Initiatorii nu-si
cunosc "opera"
Un proiect de infiintare a unui Fond de investitii in energie, aflat in dezbaterea
Parlamentului, vizeaza strangerea tuturor participatiilor statului din domeniu, cu active
de ordinul miliardelor de euro, la pixul ministrului delegat Constantin Nita. Initiatorii
proiectului dovedesc ca nu prea stiu ce-au vrut sa faca, astfel ca se pune intrebarea
cine se afla, de fapt, in spatele acestui "lucrari".

Revista Presei Economice din România
Fondul de Investitii ar urma sa fie constituit in subordinea Ministerului Economiei,
respectiv a ministrului delegat pentru energie si va prelua si Oficiul Participatiilor
Statului si Privatizarii in Industrie, cu scopul "asigurarii resurselor financiare necesare
finantarii proiectelor de investitii la operatorii economici din energie si din sectorul de
resurse energetice, precum si in vederea finantarii altor obiective de investitii, inclusiv
sub forma participarii la constituirea unor parteneriate public-private, ca masura de
stimulare economica", potrivit proiectului legislativ, semnat de deputatii PSD Dumitru
Chirita si Florin Tataru.
Initiativa celor doi deputati se afla la Senat si creaza cadrul legislativ pentru infiintarea
acestui fond. Mai departe, modul de functionare si organizare va fi stabilit prin Hotarari
de Guvern, se arata in document.
Fondul va functiona sub forma unei societati comerciale pe actiuni, fiind o societate de
investitii de tip inchis detinuta in intregime de stat, iar cadrul juridic va fi aprobat tot prin
Hotarare de Guvern. Fondul se va inregistra la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare,
ca organism de plasament colectiv de tip special. Fondul ar urma sa gestioneze
pachetele de actiuni ale statului la 25 de companii din domeniul energiei.
Florin Tataru, initiator:"Nefiind strict din domeniu, nu pot sa va raspund"
Intrebat despre criteriile luate in considerare in selectia companiilor care vor intra in
componenta Fondului, Tataru a raspuns: "Sincer sa fiu, nu pot sa raspund la intrebarea
aceasta. Nefiind strict din domeniu, nu pot sa va raspund. Selectia a facuta in ceea ce
priveste importanta lor in sectorul energetic".
Proiectul mai prevede ca ministrul delegat poate decide sa preia in administrarea
fondului si alte companii, in afara celor aflate pe lista. Scopul prevederii este insa mai
greu de explicat:
"In functie de evolutia lucrurilor, a fost pur si simplu o alternativa de actiune, nu a fost
un scop premeditat sau avand in vedere ceva anume. Atat timp cat rata de crestere

Revista Presei Economice din România
sau eficienta investitiilor in cazul Fondului va fi una satisfacatoare si superioara ca
randament, nu vad de ce n-ar exista si posibilitatea atragerii unor alte companii",
argumenteaza deputatul PSD, care n-a putut sa ofere si o valoare pentru ceea ce
numeste un "randament satisfacator".
Un fond de miliarde de euro pe mana unui singur om
Fondul va fi administrat de o societatea de administrare, insa pana la incheierea unui
contract, toate operatiunile de administrare vor fi realizate de un Consiliu de
Supraveghere numit de Guvern, care va raspunde, solidar cu ministrul delegat pentru
energie, pentru toate deciziile luate.
Politica de investitii va fi stabilita de consiliu, pana la desemnarea societatii de
administrare. Fondul va investi cel putin 20% din activele sale in valori mobiliare
inscrise la tranzactionare pe o piata reglementata sau tranzactionate intr-un sistem
alternativ din Romania sau din alt stat membru UE, in valori mobiliare admise la cota
oficiala a unei burse dintr-un stat care nu este membru al UE, in valori mobiliare nouemise
etc.
De asemenea, valoarea conturilor curente si a numerarului detinut de Fond nu trebuie
sa depaseasca 20% din activele sale, insa aceasta limita poate fi extinsa pana la
maxim 50% in anumite conditii.
Intrebat despre problemele de credibilitate pe care le implica o conducere interimara a
Fondului, numita de Guvern, Tataru a raspuns: "Este cunoscuta capacitatea relativ
slaba de administrare a statului, experienta ultimilor 20 de ani demonstreaza ca nu am
stiut sa ne aparam foarte bine interesele, dar sunt convins ca de undeva trebuie sa
schimbam mentalitatea si atitudinea aceasta si nu inteleg de ce trebuie sa fie o
problema de lipsa de credibilitate". Deputatul nu a putut estima perioada in care
Consiliul va controla pachetele de actiuni ale statului, insa in cazul Fondului
Proprietatea, procedurile au durat cinci ani.

Revista Presei Economice din România
Riscurile pe care le implica o astfel de etapizare a managementului sunt subliniate si
de analistul din domeniul energiei, Ionut Purica: "Daca faci mai intai Fondul si pe urma
te gandesti ce faci cu el, poate fi o treaba care sa creeze un moment de intermezzo.
Pentru un asemenea proiect, este nevoie de un administrator pe masura, care a mai
facut asta, care vine sa fie devotat investitiilor din aceasta tara. Daca pui toti banii intro
oala, sa ii gestioneze ministrul delegat, este riscant".
Business24 a incercat sa discute despre proiectul legislativ si cu Dumitru Chirita, insa
deputatul nu a raspuns solicitarilor.
Cine sunt initiatorii proiectului
Dumitru Chirita s-a nascut in judetul Dambovita, are 50 de ani si este deputat PSD din
anul 2000. In prezent, este si membru al Comisiei pentru industrii si servicii si al
Comisiei pentru afaceri europene a Camerei Deputatilor.
Chirita a studiat in cadrul Facultatii de Drept si Relatii Internationale si a absolvit un
program de masterat in Relatii de munca si industriale, dar este sindicalist, "de
profesie". A ocupat functii de presedinte al Federatiei Nationale a Sindicatelor din
Electricitate "Univers" (1990-2000 si 2007-prezent), presedinte al Sindicatului Liber
Independent "Energia" (1990-2011), vicepresedinte al Blocului National Sindical (1996-
1999), presedinte Federatia "Energia Mileniului III (2001-2007), dar si vicepresedinte al
Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (2004-2008).
Florin Tataru s-a nascut la Baia Mare si are 46 de ani. A absolvit Facultatea de Relatii
Economice Internationale, in cadrul ASE Bucuresti. De asemenea, este absolvent a
trei programe de masterat: Banci si Piete de Capital, in cadrul Universitatii Babes-
Bolyai din Cluj-Napoca, Politici Publice si Integrare Europeana, in cadrul SNSPA si
Managementul Sistemului de Sanatate, in cadrul Facultatii de Sociologie, Universitatea
Bucuresti. La inceputul anilor '90 a condus doua societati comerciale, iar in 2001 a
ajuns seful Casei de Asigurari de Sanatate Maramures. A mai lucrat la Banca

Revista Presei Economice din România
Comerciala Carpatica, a fost consilier judetean la CJ Maramures, iar din 2011 este
deputat PSD.
Business24, http://www.business24.ro/energie/stiri-energie/cine-se-afla-in-spatelefondului-de-investitii-in-energie-initiatorii-nu-si-cunosc-opera-1528190
Rovana Plumb: Explorarea gazelor de şist nu prezintă niciun risc în
privinţa protecţiei mediului
Ministrul Mediului, Rovana Plumb, susţine că explorarea gazelor de şist în România nu
prezintă niciun risc pentru că aceasta se face ca şi în cazul explorării gazelor
convenţionale, şi nu prin fracturare hidraulică, şi a precizat că a dat aviz de mediu
pentru explorarea în zona Dobrogea.
"Orice investiţie trebuie să respecte toate normele şi regulamentele în ceea ce priveşte
protecţia mediului. Atât timp cât în ceea ce priveşte explorarea gazelor de şist în
România nu se utilizează metoda de fracturare hidraulică, din punctul de vedere al
protecţiei mediului nu există niciun risc. Aşa că, atât pentru zona Dobrogea, cât şi
pentru celelalte zone unde s-a solicitat de către companiile străine licenţe în ceea ce
priveşte prospectarea şi explorarea, din punct de vedere al mediului se poate elibera
acel aviz de mediu, neexistând niciun risc", a declarat Rovana Plumb, luni, într-o
conferinţă de presă susţinută la Constanţa.
Ea a mai spus că această explorare a gazelor de şist durează aproximativ cinci ani,
iar după această perioadă pot apărea tehnologii moderne mai puţin riscante pentru
mediu. "Explorarea gazelor de şist durează cam cinci ani, în care pot apărea tehnologii
moderne, mai puţin riscante în ceea ce priveşte mediul, pe care bineînţeles că le
putem utiliza. Dar pentru această perioadă de explorare, de cinci ani, din punct de
vedere al mediului vă asigur cu toată seriozitatea că nu există niciun fel de risc
neuitilizându-se acea tehnologie privind fracturarea hidraulică, ci tehnologiile normale

Revista Presei Economice din România
care se utilizează şi în cazul explorării gazelor convenţionale", a explicat ministrul
Mediului.
Rovana Plumb a mai spus că pentru a vedea dacă ţara noastră dispune de gaze de
şist trebuie realizată această etapă de explorare. "Ca să ajungem la exploatare trebuie
să vedem dacă avem această resursă şi unde o avem. Ori fără explorare nu avem
cum să identificăm. Deocamdată, suntem în faza de explorare", a mai spus ministrul
Mediului.
Primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre, prezent la conferinţa de presă, a
afirmat că dacă americanii exploatează gazele de şist, atunci aceastea ar putea fi utile
şi pentru ţara noastră. "Dacă cei la care ne uităm noi şi îi sorbim din priviri ca fiind mult
în faţa noastră din punct de vedere democratic şi din punct de vedere industrial,
americanii, o fac de zece ani şi au ajuns dintr-o ţară importatoare de gaze una
exportatoare şi pe studiile economice se apreciază că revigorarea economiei
americane după criză, ceea ce nu s-a întâmplat în Europa se datorează în mare parte
exploatării gazelor de şist. Şi am să vă explic de ce. Pentru că gazul folosit în
economie este de opt ori mai ieftin decât gazul european şi atunci e logic că de la
maşini, continuând cu baloane, tampoane şamd oriunde se foloseşte gaz în industrie,
preţul acestuia fiind de opt ori mai mic decât în Europa, preţul produsului este sensibil
mai mic şi atunci este competitiv pe piaţa mondială", a explicat primarul Constanţei.
El a mai spus că europenii au strâmbat din nas la gazele de şist şi se confruntă cu
crize economice. "Europenii au scârţâit, au strâmbat din nas şi dau din criză în criză
din ţară în ţară şi din mişcări sociale în mişcări sociale. În Spania a ajuns şomajul 27 la
sută, iar în rândul tinerilor 55 la sută. În America lucrurile nu stau aşa. Deci, dacă ei
folosesc de zece ani nu vă văd de ce noi... ştiţi cum e, capra râioasă e cu coada-n
sus", a menţionat Radu Mazăre.

Revista Presei Economice din România
El a mai afirmat că această exploatare din Dobrogea nu ar avea loc pe coastă şi că ar
putea duce la scăderea preţului la încălzire pentru populaţie. "Eu, din câte am înţeles şi
am discutat, exploatarea nu are loc pe coastă, este mai în interior. Am avut o întâlnire
cu reprezentantul Chevron şi i-am spus să îmi prezinte care ar fi avantajele comunităţii
locale şi îl aştept să vină. S-ar putea ca dacă se ajunge la această exploatare,
bineînţeles cu toate avizele de mediu în care eu nu mă bag, să ne livreze gaz ieftin
care să se răsfrângă direct în preţul gigacaloriei şi să te coste încălzirea la iarnă cu 20
la sută mai ieftin sau 25. Şi atunci stăm să ne gândim dacă vrem sau dacă strâmbăm
din nas, din moment ce în America se întâmplă lucrul acesta de zece ani", a menţionat
primarul Radu Mazăre.
Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/rovana-plumb-explorarea-gazelor-de-sist-nuprezinta-niciun-risc-in-privinta-protectiei-mediului-10819607
Radu Mazăre: Dacă se ajunge la exploatarea gazelor de şist în
Dobrogea, gigacaloria ar putea fi cu 20-25% mai ieftină
Primarul Constanţei, Radu Mazăre, a declarat luni că dacă se vor exploata gazele de
şist în Dobrogea, constănţenii ar putea plăti gigacaloria cu 20-25% mai puţin,
menţionând totodată că aşteaptă o informare din partea reprezentantului companiei
Chevron din ţara noastră cu privire la avantajele pe care le-ar avea comunitatea locală
în urma respectivelor eventuale exploatări.
"Eu, din câte am discutat, am înţeles că exploatarea nu are loc pe coastă, ci este mai
în interior. Şi, doi, am avut o întâlnire cu reprezentantul Chevron şi i-am spus să vină
să văd care ar fi avantajele comunităţii locale. Şi a zis 'am înţeles, mă întorc cu temele
făcute' şi îl aştept. S-ar putea ca, dacă se ajunge la această exploatare, bineînţeles cu
toate avizele de mediu în care eu nu mă bag, să ne livreze gaz ieftin care să se
răsfrângă direct în preţul gigacaloriei şi să te coste încălzirea cu 20% mai ieftin sau cu

Revista Presei Economice din România
25%", a afirmat, într-o conferinţă de presă, primarul Constanţei. Acesta a dat drept
exemplu SUA, unde de 10 ani se exploatează gazele de şist, ceea ce a dus la efecte
pozitive în domeniul economic, în timp ce, conform lui Mazăre, europenii "scârţâie şi
dau din nas" cu privire la această exploatare.
"Cei la care ne uităm noi şi îi sorbim din priviri ca fiind mult în faţa noastră din punct de
vedere democratic şi industrial, americanii, o fac de 10 ani şi au ajuns dintr-o ţară
importatoare în una exportatoare de gaze şi pe studiile economice se apreciază că
revigorarea economiei americane după criză, ceea ce nu s-a întâmplat în Europa, se
datorează în mare parte exploatării gazelor de şist. Şi vă explic de ce: pentru că gazul
folosit în economie este de opt ori mai ieftin decât gazul european. Şi atunci e logic că
oriunde se foloseşte gaz în industrie, preţul produsului e sensibil mai mic şi atunci este
competitiv pe piaţa mondială.
Europenii au scârţâit, au strâmbat din nas şi dau din criză în criză din ţară în ţară şi din
mişcări sociale în mişcări sociale.(...) Nu văd de noi să fim şi capra râioasă şi cu coada
sus", a afirmat Radu Mazăre. În acelaşi context, ministrul Mediului şi Schimbărilor
Climatice, Rovana Plumb, a declarat că toate ţările membre UE au nevoie de
independenţă energetică, exploatarea gazelor de şist fiind una dintre soluţii, "ce a fost
preluată atât de Polonia, care este într-un stadiu avansat, cât şi de Marea Britanie în
ultima perioadă şi de alte state membre care sunt în faza de prospectare şi de
explorare".
Potrivit Rovanei Plumb, din punct de vedere tehnic orice investiţie trebuie să respecte
toate normele şi regulamentele privind protecţia mediului. "Atât timp cât, în ceea ce
priveşte explorarea gazelor de şist în România, nu se utilizează metoda de fracturare
hidraulică, din punctul de vedere al protecţiei mediului nu există niciun risc. Aşa că,
atât pentru zona Dobrogea, cât şi pentru celelalte zone unde s-au solicitat de către
companiile străine licenţe în ceea ce priveşte prospectarea şi explorarea, din punct de

Revista Presei Economice din România
vedere al mediului se poate elibera acel aviz de mediu, neexistând niciun risc", a
explicat ministrul Mediului.
Aceasta a precizat că pentru a se ajunge la exploatare, trebuie mai întâi să se facă
explorarea gazelor de şist, proces care durează 5 ani, Ministerul Mediului dând avize
unor companii străine în acest sens cu privire la regiunea Dobrogea. "Ca să ajungem
la exploatare trebuie să vedem dacă avem această resursă şi unde o avem. Ori fără
explorare nu avem cum să identificăm, deocamdată suntem în faza de explorare. Da,
am dat avize pentru Dobrogea, pentru că nu există niciun fel de risc. (...) Se tratează
cu foarte mare seriozitate, este clar că pe explorare, pe tehnologia utilizată, nu există
riscuri în ce priveşte mediul, niciun fel de transfer în ceea ce priveşte calitatea apei
potabile, respectiv infestarea pânzei freatice, pentru că nu se utilizează tehnica de
fracturare hidraulică. Probabil că trebuia să se explice mai de mult acest lucru. Dacă s-
ar fi explicat, probabil că şi modul în care era recepţionată această investiţie era altfel
făcută. Dar avem nevoie de aceste explorări", a spus Rovana Plumb, precizând că şi
Bulgaria a început "partea de prospecţiune" cu privire la gazele de şist.
Ministrul Mediului, Rovana Plumb, şi primarul Constanţei, Radu Mazăre, au participat
luni la o conferinţă de presă prilejuită de semnarea, la sediul Administraţiei Bazinale de
Apă Dobrogea Litoral, a unui contract de finanţare pentru începerea lucrărilor de
reabilitare a plajelor din zona staţiunea Mamaia - staţiunea Eforie Nord.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/192649-Radu-
Mazare-Daca-se-ajunge-la-exploatarea-gazelor-de-sist-in-Dobrogea-gigacaloria-arputea-fi-cu-2025-mai-ieftina.html

Revista Presei Economice din România
CEZ va asigura furnizarea continuă a energiei electrice în perioada
sărbătorilor în zona de sud a României
Grupul CEZ va sista, în perioada sărbătorilor pascale, executarea de lucrări de
modernizare şi de mentenanţă la sistemele de distribuţie a energiei electrice
administrate în cele şapte judeţe situate în sudul României, motiv pentru care în
această zonă între 3 şi 7 mai consumatorii casnici nu vor mai fi deconectaţi de la
reţele, a declarat luni, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al societăţii, Roxana
Mărgineanu.Potrivit sursei citate, în intervalul respectiv au fost luate o serie de măsuri
tehnice pentru asigurarea serviciului de distribuţie a energiei electrice la parametrii
corespunzători, şi sunt formate echipe de intervenţie ale prestatorilor externi pentru
toată perioada sărbătorilor care vor avea loc. 'De asemenea, a fost constituit un stoc
de materiale şi echipamente pentru intervenţii de remediere operativă a unor avarii sau
deranjamente ce pot apare în urma producerii fenomenelor meteorologice', a precizat
Mărgineanu.
Reprezentanta CEZ a mai arătat că toate centrele de relaţii cu clienţii nu vor avea
program de lucru cu publicul în zilele de 1 şi 6 mai, însă vor avea program normal de
lucru în zilele de 2 şi 3 mai. 'Începând cu 7 mai programul de funcţionare al CEZ va
reveni la normal, respectiv între orele 08:00 - 16:00 sau 08:00 - 18:00 în cazul
Centrelor de relaţii cu clienţii din municipiile reşedinţă de judeţ: Alexandria, Craiova,
Drobeta Turnu Severin, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Slatina, Târgu Jiu', a afirmat
Mărgineanu .
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/192622-CEZ-vaasigura-furnizarea-continua-a-energiei-electrice-in-perioada-sarbatorilor-in-zona-desud-a-Romaniei.html

Revista Presei Economice din România
Opinii
Opinii
Opinie Iulian Anghel, editor ZF - România, eterna prizonieră a doi
domni: “Doamne fereşte” şi “Doamne ajută”. Pe când “Aşa să ne ajute
Dumnezeu!” în Codul fiscal
Guvernul spune că nu poate reduce povara fiscală pentru a nu da peste cap situaţia
„foarte bună” în care se găseşte bugetul de venituri şi cheltuieli. Dar cheltuielile statului
cu bunurile şi serviciile cresc – plus 11% în T1 2013 -, iar cele cu investiţiile scad –
minus 7,5% în T1. Iar USL a câştigat alegerile cu un program în care scria: cheltuielile
cu bunurile şi serviciile vor scădea cu 50% pentru a crea spaţiu pentru reducerea
fiscalităţii şi pentru majorarea cheltuielilor de investiţii. Îşi mai aduce cineva aminte
În ianuarie 2012, Traian Băsescu tuna şi fulgera împotriva parlamentarilor populişti,
cum îi numea el, care cereau “reîntregirea salariilor” bugetarilor – campania electorală
se apropia repede – argumentând că timida creştere economică nu permite acest
lucru. La nici două luni, la începutul lui martie, acelaşi preşedinte anunţa că aceleaşi
salarii vor fi majorare, pentru că nu este un capăt de lume dacă deficitul creşte puţin ca
urmare a acestei măsuri.
Preşedintele, ca de fiecare dată, lua martor poporul român căruia îi atribuia şi încă îi
atribuie (ultima dată vinerea trecută) virtuţi de martir resemnat care ispăşeşte fără
cârtire vini colective în numele interesului comun. Elucubraţiile şefului statului nu i-au
salvat partidul de la neantul politic în care avea să plonjeze o lună mai târziu –
sâmbătă, 27 aprilie, s-a împlinit un an de când Guvernul Ungureanu a fost demis prin
moţiune de cenzură - ceea ce avea să antreneze lunga vara buimacă a celei mai
profunde crize politice pe care România o trăia de la mineriade încoace.
Săptămâna trecută, vicepremierul Liviu Dragnea, numărul doi în guvern şi în PSD, cel
mai important partid din România, spunea despre CAS şi TVA cam aceleaşi lucruri pe

Revista Presei Economice din România
care preşedintele le spusese cu un an şi ceva înainte despre salarii: nu sunt bani
pentru reducerea impozitelor, TVA sau CAS s-au cum s-or mai numi ele.
“Suntem într-o situaţie destul de bună, în care România este stabilizată. A apărut o
creştere economică importantă în context european general, o pozitivare a balanţei
comerciale, ceea ce este foarte bine şi ar fi păcat ca acum să luăm nişte măsuri care
să dezechilibreze situaţia aceasta, care este foarte bună din toate punctele de vedere.
Deci nu cred că anul acesta putem să ne permitem să reducem TVA."
Şi, adăuga numărul doi în guvern: “Dacă va creşte nivelul de colectare a veniturilor la
bugetul de stat, dacă vor apărea semne serioase de alte surse de venituri, discuţia nu
e blocată. La ce avem acum pe masă, în România, nu putem discuta, cred, anul
acesta de aşa ceva. Dacă, Doamne ajută, vor apărea semne foarte bune, discuţia este
deschisă”.
De unde să apară semnele “foarte bune” din spatele atâtor “dacă”, “Doamne iartăne”
Iată obiectivele majore cu care USL a câştigat alegerile: revenirea TVA la 19% de la
24%, cota progresivă 8-12-16% pe veniturile salariale, reducerea CAS cu 5 procente la
angajator şi TVA de 9% la alimente. Nu deodată, ci în etape, până în 2016.
Este prea devreme, spun mulţi, pentru a cere Guvernului să facă în câteva luni ceea
ce s-a angajat să facă în patru ani. Adevărat. Dar orice demers de felul celui de mai
sus presupune o pregătire din vreme. Aşa cum cineva care şi-a pus în cap să ia un
credit pentru o casă trebuie să se îngrijească din vreme să strângă bani pentru avansul
pe care banca îi reclamă, un guvern trebuie să se îngrijească din vreme să adune bani
sau să creeze condiţiile pentru a primi mai mulţi pentru a nu intra în şoc în momentul în
care va lua o măsură fiscală a cărei beneficii se vor vedea doar în timp.
Ce a făcut acest Guvern Noile date din programul de convergenţă reduc ţinta de
creştere economică pentru următorii ani – la 2,5% în 2014 (faţă de 3,6% anterior) şi la

Revista Presei Economice din România
2,8% în 2015 (faţă de de 3,9% anterior). Vorbim de ani de zile despre evaziune şi
combaterea ei, dar în prognozele pentru următorii ani, încasările din TVA sunt
programate să crească nesemnificativ - doar cu 2% anul acesta.
Cu astfel de performanţe, Guvernul nu va putea reduce CAS sau TVA nici la paştele
cailor, iar minuni colosale nu s-au mai petrecut de pe vremea când, ezitant şi
necredincios, Moise lovea cu toiagul de două ori în stâncă, în loc de o dată cum îi
ceruse Domnul. Nu schimbăm nimic pentru a nu distruge “echilibrul” – este vechiul
argument al preşedintelui Băsescu şi, iată, al majorităţii care s-a instalat la putere de
un an de zile, pentru a-şi justifica amorţeala dintre ciclurile electorale.
De ani de zile, România şi administraţia ei au rămas prizonierele a doi domni:
“Doamne fereşte” şi “Doamne ajută”. Pe când “Aşa să ne ajute Dumnezeu!” în Codul
fiscal Dacă premierul Ponta tot susţine, evaluând perspectivele de creştere
economică în 2013: "Plus ajutorul lui Dumnezeu cu ploaia ne încredinţează că lucrurile
vor arăta bine".
ZF, http://www.zf.ro/opinii/romania-eterna-prizoniera-a-doi-domni-doamne-fereste-sidoamne-ajuta-pe-cand-asa-sa-ne-ajute-dumnezeu-in-codul-fiscal-10818718
Opinie Daniel Dăianu-Integrată, sau nu, reglementarea/ supravegherea
a eşuat. De ce
Reforma reglementării şi supravegherii financiare (R&S) în Europa şi SUA este un
proces iniţiat la scurt timp după izbucnirea crizei. În acest context sunt examinate
modele organizaţionale ale autorităţilor de R&S. Varietatea organizaţională poate mira
având în vedere integrarea adâncă a pieţelor financiare în UE, care este accentuată de
piaţă unică a serviciilor financiare, de operaţiuni crosfrontaliere masive. Drept este că
această criză a produs o fragmentare a pieţelor, inerentă ţinând cont de jurisdicţiile
naţionale puternice din Uniune. De pildă, schemele de garantare a depozitelor sunt la

Revista Presei Economice din România
nivelul fiecărui stat membru al UE, deci fiecare schemă depinde de fiecare buget
naţional. Dar rămâne pregnantă realitatea operaţiunilor ce trec de graniţe şi efecte de
contagiune puternice.
Un arhetip de R&S aduce sub aceeaşi umbrelă pieţele financiare şi combină
monitorizarea prudenţială, care are în vedere riscuri asumate de companii, cu cea care
observă conduita lor ca furnizori de servicii financiare. Marea Britanie (UK), cu
Financial Services Authority, este un exemplu pentru abordarea integrată, deşi Banca
Angliei are şi ea atribuţii prudenţiale în zona bancară; are şi trezoreria statului
responsabilităţi. Ai zice că această abordare oferă o perspectivă cât mai deplină a
interacţiunilor între efecte micro şi macro, în condiţiile în care pieţele au devenit tot mai
complexe, cu grupuri ce acţionează concomitent pe piaţa bancară, pe cea de capital,
pe cea a asigurărilor şi pensiilor private. Criza a izbit însă Marea Britanie cu furie şi
modelul s-a dovedit a nu performa. Şi în Germania există un model integrat, ipostaziat
de Bafin (creat în 2002), care judecă conduita entităţilor financiare pe toate pieţele.
Responsabilităţi privind supravegherea prudenţială macro are Banca Centrală
(Bundesbank). Nici aici rezultatele nu au fost mai bune, statul fiind nevoit să susţină
grupuri bancare importante. Nu în aceeaşi măsură ca în UK, întrucât în această ţară
sectorul financiar a devenit supradimensionat. De ce această insuficienţă
instituţională Voi reveni la această întrebare. Interes sporit în ultimii ani este pentru o
variantă cu două creneluri, aşa numita “twin peaks”, care separă prudenţialitatea de
monitorizarea conduitei entităţilor financiare. R&S la nivel prudenţial ar fi exercitată de
banca centrală. Acest model este bine ilustrat în Olanda, unde s-a pornit pe această
cale în 2002. Dar şi acolo criza a lovit cu furie şi sistemul de R&S şi-a arătat limitele.
Ca în UK, Germania, şi guvernul de la Haga a fost nevoit să asiste bănci mari, chiar să
devină acţionar (cazul ING).

Revista Presei Economice din România
Care este explicaţia pentru această impotenţă generală revelată de criză Mai ales
că, acum, se manifestă o tendinţă impusă de o nouă configuraţie a sistemului
european de R&S. Au apărut autorităţi europene pentru piaţa bancară (EBA), cea de
capital (ESMA), pensii private şi asigurări împreună (EIOPPA), care sunt în legătură
instituţionalizată cu Consiliul European pentru Riscuri Sistemice (ESRB), ce este legat
de BCE. Discuţia privind crearea unei uniuni bancare împinge spre uniformizare de
reglementări şi proceduri, etc. Toate acestea sunt fireşti dacă avem în vedere lecţiile
crizei. Ce vreau însă să subliniez este o teză: nu modelul organizaţional/instituţional
explică, în esenţă, eşecul R&S ci conţinutul acestei activităţi. Atât abordarea integrată
cât şi cea compartimentată (de prudenţialitate şi pe activităţi/pieţe) au fost depăşite de
valul crizei şi au arătat carenţe similare. Explicaţia este că viciile sistemului de
intermediere financiară au fost tolerate de toate variantele organizaţionale. Mă refer la
leverage excesiv, la utilizarea de modele de risc (value at risk/VAR îndoielnice, la
dezvoltarea de produse derivate (sintetice) care au opacizat enorm pieţele, la
ignorarea riscurilor sistemice, etc. Aceasta este marea problemă. Modelul contează,
fără îndoială. Pe de altă parte, regulile cerute pentru conduita din pieţe, aşa cum îşi
găsesc reflectare în R&S, sunt cele care definesc ce se vrea de la aceste pieţe. Adică,
dacă vrem că ele să servească economia, investitorii, să protejeze consumatorii de
servicii financiare, sau dacă se lasă spaţiu pentru derapaje individuale şi accentuarea
riscurilor sistemice. Dar nici aceste reguli nu sunt îndestulătoare. Ele trebuie să fie
acompaniate de mecanisme şi instrumente care să inducă operatorii din pieţe să le
respecte –este vorba de conformare (enforcement). Şi aici modelele organizaţionale
au dovedit carenţe mari. Opinia că nu cadrul de R&S este buba, ci neimplementarea
regulilor de conformare nu îmi pare convingătoare. Întrucât chiar modelul de R&S
trebuie să forţeze conformarea. Se poate folosi ca analogie eşecul Pactului pentru
Stabilitate şi Creştere în zona euro.

Revista Presei Economice din România
Să adaug că conformarea (compliance rules) are o dimensiune macroprudenţială şi
una micro; cea macro priveşte conduita ce afectează sistemul şi de aceea în UE se
acordă atenţie tot mai mare operaţiunilor grupurilor mari (sytemically important).
Procesul de “bail in”, de implicare a creditorilor în salvarea unor bănci (firme de
asigurări) nu cred că poate atenua ameninţarea pe care o avarie de mari proporţii ar
crea-o pentru pieţele financiare în ansamblu. Este de crezut, de pildă, că Parisul ar
permite închiderea uneia din primele două bănci franceze Chestiunea este valabilă şi
pentru Berlin, Roma, sau Londra. Şi BCE ar fi cuprinsă de trepidaţii la o asemenea
perspectivă.
Concluzia ar fi că nu este suficient să căutăm un model organizaţional mai bun în
mod formal. Conţinutul R&S este cheia de boltă a întregului demers de a face ca
pieţele financiare să fie prietenoase cu economia. De aceea logica rapoartelor Vickers
(în UK), Larosiere şi Liikanen (prezentate Comisiei Europene) este de sprijinit.
Limitarea leverage-ului, cerinţe de capital şi lichiditate augmentate (Basel III şi
Solvency II), regândirea modelelor de risc, despărţirea operaţiunilor speculative
(trading) de cele comerciale obişnuite, limitarea operaţiunilor de trading,
transparentizarea pieţelor prin obligarea la tranzacţii la vedere, includerea activităţilor
din “umbră”, extrabilanţiere (shadow), şi a operaţiunilor fondurilor de risc şi fonduri
private de investiţii, legarea veniturilor din industria financiară de performanţa pe
termen lung, penalizarea celor care încalcă relaţia de încredere între agent şi
investitor, etc, fac parte din reforma necesară. În fond, “light touch regulation” (să laşi
pieţele să se reglementeze, disciplineze singure), doctrină care a prevalat într-un
număr tot mai mare de ţări (mai ales în UK şi SUA) în ultimele două decenii, a condus
la eşecul activităţii de R&S. Aceasta este o lecţie majoră a crizei în materie de
înţelegere a funcţionării pieţelor financiare.

Revista Presei Economice din România
În România pieţele financiare sunt relativ nesofisticate şi lipsite de adâncime. Această
stare ne-a ajutat în criză, fără a ne scuti însă de neplăceri şi numai până la un punct.
Afirm aceasta întrucât o piaţă de capital firavă nu ajută finanţarea companiilor într-o
perioadă când băncile sunt foarte temătoare, nu au apetit de creditare. Deoarece
pieţele noastre depind covârşitor de ce se întâmplă în Europa interesul nostru funciar
este ca conţinutul R&S în UE să se schimbe în bine.
ZF, http://www.zf.ro/opinii/integrata-sau-nu-reglementarea-supravegherea-a-esuat-dece-10813953
Exemplul parcurilor industriale de la Cluj, o soluţie pentru crearea de
locuri de muncă
Aproape 500 de locuri de muncă noi vor fi create odată cu extinderea Parcului
Industrial Tetarom I din Cluj Napoca, parc care deja este ocupat de 50 de companii cu
2.000 de angajaţi. Două contracte de finanţare în valoare totală de 125 de milioane
de lei, unul privind înfiinţarea Parcului Industrial Tetarom IV din comuna clujeană
Feleacu şi altul pentru extinderea Parcului Industrial Tetarom I din Cluj-Napoca au fost
semnate vineri de ministrul Dezvoltării, Liviu Dragnea. „Am vrut să vin neapărat la
Cluj pentru că povestea Tetarom este una de succes şi arată cum o autoritate locală
ştie să folosească bani europeni pentru a crea locuri de muncă durabile. Aceste
parcuri industriale şi alte investiţii pot face ca municipiul să devină un concurent serios
pentru Bucureşti, să devină un pol de dezvoltare pentru întreaga regiune. Cele patru
parcuri industriale reprezintă un mod de a crea locuri de muncă, ne arată că nu
măsurile de austeritate duc la ieşirea din criză, ci investiţii durabile în crearea de locuri
de muncă stabile“, a spus Dragnea.
Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, a declarat, la rândul său, la
acelaşi eveniment, că investiţiile în parcurile industriale vor duce la „continuarea

Revista Presei Economice din România
dezvoltării economice a judeţului şi la crearea de noi locuri de muncă“. Parcul
Industrial Tetarom IV, al patrulea parc industrial din judeţul Cluj, urmează să fie
construit în comuna Feleacu, investiţia în acest proiect ridicându-se la aproape 55 de
milioane de lei, din care 14,3 milioane de lei reprezintă finanţare nerambursabilă din
Fondul European de Dezvoltare Regională.
Cel de-al doilea proiect, cu o valoare de aproape 70 de milioane de lei, prevede
extinderea Parcului Industrial Tetarom I cu o suprafaţă de 168.000 de metri pătraţi,
unde se vor construi mai multe hale şi sedii de birouri. Parcul industrial Tetarom I se
întinde pe o suprafaţă de 320.000 de metri pătraţi şi este ocupat în proporţie de sută la
sută de peste 50 de companii care asigură peste 2.000 de locuri de muncă. Valoarea
estimată a investiţiilor în acest parc depăşeşte 60 de milioane de euro. Ambele
proiecte vor fi finalizate în iulie 2015.
ZF, http://www.zf.ro/zf-24/exemplul-parcurilor-industriale-de-la-cluj-o-solutie-pentrucrearea-de-locuri-de-munca-10814322
Lecţia de economie „predată“ la tablă de preşedintele Traian Băsescu
nu prezintă decât indicatorii „frumoşi“ ai economiei reale
Discursul de vineri-seară al preşedintelui Traian Băsescu, presărat de veşti bune
legate de situaţia economică a României, nu face decât să întărească ideea că politicul
nu poate să înţeleagă şi să transmită un mesaj coerent din punct de vedere economic,
spun analiştii şi profesorii de economie.
Preşedintele Băsescu a anunţat că datele recente ale Eurostat - nivelul datoriei
externe a României de 37,8% din PIB şi deficitul pe ESA (metodologia europeană) de
2,9% în 2012 - readuc România în rândul ţărilor cu un deficit în parametrii acordului de
la Maastricht, iar ţara redevine credibilă pe pieţele internaţionale de capital.

Revista Presei Economice din România
El a pus aceste reuşite pe seama politicilor adoptate de guvernul Boc şi continuate de
guvernele Ungureanu şi Ponta, reamintind totodată că prin-cipalul motiv al îmbunătăţirii
acestor indicatori a fost reprezentat de măsurile de austeritate adoptate în 2010,
printre care se află tăierea salariilor bugetare cu 25%. Analiştii spun însă că discursul
preşedintelui a fost unul cu o logică exclusiv politicianistă, iar indicatorii economiei
reale nu sunt deloc îmbucurători. „Economia nu o duce bine, iar cei care se află la
conducerea ţării ştiu acest lucru foarte bine, de acest lucru îşi pot da seama dacă se
uită la propriile afaceri sau la afacerile rudelor. Politicienii nu ştiu şi nu înţeleg
economie, iar jumătate din discursul preşedintelui a fost menit să apere ce a fost pe
vremea lui şi să arate că guvernului Ponta îi merge bine ca urmare a măsurilor dure
luate de guvernul Boc. Mesajul preşedintelui către Ponta a fost ceva de genul: nu
critica discursul ăsta, pentru că vei critica şi partea care te laudă pe tine“, este de
părere Adrian Moraru, directorul general adjunct al Institutului pentru Politici Publice. În
opinia sa, Traian Băsescu împreună cu gru-parea de politicieni care a rămas în jurul lui
şi cei din PSD şi-au dat seama că dacă se atacă unul pe altul este contraproductiv, iar
prin astfel de discursuri ei se aliază într-un fel pentru a submina puterea PNL-ului.
Restrângerea activităţii anunţate de marile combinate din ţară - Oltchim şi
ArcelorMittal-, ritmul scăzut al absorbţiei de fonduri europene, lipsa unor investiţii
masive, închiderile de fabrici, sunt doar câţiva dintre indi-catorii care arată că situaţia
economică a ţării nu este foarte bună, spune Adrian Moraru.
Discursul preşedintelui se înscrie într-o logică exclusiv politicianistă, crede şi
profesorul Dumitru Miron, decanul Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din
cadrul Academiei de Studii Economice. „Preşedintele caută să se reinventeze, caută
valenţe magice, vrea să transforme negrul în alb şi întunericul în lumină. Nu prea îi
ieşeau cifrele, deşi a încercat să înălbească o realitate economică sumbră. El încerca
să justifice măsurile radicale greu de uitat de oameni. Poporul ar trebui să îi

Revista Presei Economice din România
mulţumească pentru că a reuşit să menţină în cote controlabile indicatorii
macroeconomici, însă nu cred că aceştia au fost rezultatul unei intervenţii magice a
preşedintelui“, a spus acesta.
„Să nu uităm că măsurile luate atunci - tăierea salariilor şi creşterea TVA - erau din
altă poveste, însă rolul de magician presupune lipsa de atenţie a celorlalţi“, a spus
profesorul Dumitru Miron. Analistul economic Aurelian Dochia consideră că unele din
măsurile adoptate de guvern pentru stimularea creşterii economice au fost corecte,
deşi unele programe nu au avut randamentul aşteptat. Totuşi, analistul apreciază că
evoluţia România în ceea ce priveşte reducerea deficitului bugetar este notabilă.
„Declaraţia preşedintelui cu privire la scăderea deficitului are două componente, una
politică şi una care ţine de datele statistice. În ceea ce priveşte datele statistice este
clar şi de necombătut că România a înregistrat o performanţă bună în ceea ce priveşte
evoluţia deficitului bugetar în perioada de criză. S-a reuşit să se reducă controlat
deficitul, chiar dacă datoria publică s-a dublat în această perioadă. Totuşi, trebuie să
recunoaştem că performanţa este notabilă“, a spus Dochia.
Ce a spus Traian Băsescu, preşedintele României, şi care este realitatea
Eurostat a publicat cifrele anului 2012 şi este foarte important că România este
înregistrată cu o datorie publică de 37,8% din PIB şi cu un deficit al bugetului de stat
de 2,9%. Saltul de la 9% (în 2008) la 2,9% este enorm şi nu există niciun stat în
Uniunea Europeană care să fi avut deficit de 9%, să-l reducă în interval de practic doi
ani şi jumătate. A fost un efort uriaş pe care l-au făcut românii.
De fapt, deficitul bugetar de 9% din PIB nu a fost atins în 2008, ci în 2009, când au
fost alegerile pentru preşedinţie. Este adevărat că a derapat deficitul şi în 2008 până la
5% pe ESA, mai ales că a fost un an de creştere economică de 7,3%.

Revista Presei Economice din România
Măsurile pe care le-am luat s-au dovedit corecte şi din punctul de vedere al pieţei forţei
de muncă. România are unul din cele mai scăzute niveluri ale şomajului. Tot din
Eurostat - această cifră e pentru februarie, dacă nu mă înşel - deci 6,7% şomajul, în
timp ce şomajul mediu la nivelul UE e 10,9%.
Deşi şomajul a scăzut în statistici, numărul de locuri de muncă nou- create nu a
crescut foarte mult, economia reuşind să recupereze în ultimul an doar 100.000 din
cele 600.000 de joburi pierdute în criză. În decembrie 2008 erau 4,8 milioane de
angajaţi, iar în februarie 2013 mai sunt doar 4,2 milioane de angajaţi.
Afirm fără reţineri că România are toate condiţiile să aibă o creştere economică de
peste 2 procente anul acesta. Fără să mă bazez neapărat pe recolta care se
prefigurează a fi bună în agricultură, dar avem foarte mulţi bani la dispoziţie de la
Uniunea Europeană.
Prognoza de creştere economică a preşedintelui este mai optimistă decât cea a
analiştilor locali, dar şi a Gu-vernului, care spun că PIB va creşte cu 0,5 – 1,6% anul
acesta. Miza pe o eventuală creştere economică provenită din absorbţia de fonduri UE
este destul de nerealistă, având în vedere că, în primele trei luni ale anului, rata de
absorbţie a fondurilor structurale a crescut cu doar 1,58% (303 mil. euro). România
are nevoie de un efort spectaculos pentru ca rata totală de absorbţie să atingă 45-50%
la finele anului, de la 13% în prezent.
ZF, http://www.zf.ro/zf-24/lectia-de-economie-predata-la-tabla-de-presedintele-traianbasescu-nu-prezinta-decat-indicatorii-frumosi-ai-economiei-reale-10814539
Secretul mărcilor proprii din hipermarketuri și mitul calității acestora
Consumatorul român s-a orientat foarte mult în actualul context economic către
mărcile proprii ale magazinelor, deoarece găseşte produse şi articole de calitate
similară, dar cu 20% mai ieftine, a declarat, sâmbătă, Delia Nica, director executiv al

Revista Presei Economice din România
Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), la Antena 3, în cadrul
ediţiei speciale "România în Mişcare"."Accesul către aceste produse mai ieftine, dar cu
calităţi similare faţă de mărcile consacrate, este înlesnit pentru populaţia cu venituri
medii şi mici, ce reprezintă grosul clienţilor noştri, fără să excludem şi vârful acestor
produse. (...). Clienţii români sunt din ce în ce mai atenţi la calitate, şi, dacă se duc
către mărcile proprii, se duc unde găsesc o calitate similară. Marile lanţuri de magazine
tratează mărcile proprii cu deosebit interes pentru că nu îşi pot compromite umbrela
sub care le fac", a spus Delia Nica.
Aceasta a precizat că scăderea TVA ar ajuta foarte mult, mai ales pe produsele
alimentare, pentru că astfel "am intra şi noi în rândul lumii". "Am venit recent din
Polonia, unde TVA este 5% pe produse alimentare. Trebuie să intrăm şi noi în rândul
lumii pentru că suntem cu o cotă unică de TVA foarte mare", a adăugat directorul
executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România.
Producătorii de conserve susţin că produsele marcă proprie ale magazinelor pot fi mai
slabe din punct de vedere calitativ, deşi ar trebui să fie identice cu produsele realizate
sub mărcile fabricilor, declarându-se nemulţumiţi de politica marilor lanţuri de
magazine, care lansează mărci proprii pentru că în acest fel se creează o concurenţă
neloială la raft. "În ultima vreme tot mai multe magazine insistă şi dezvoltă un aşa zis
brand propriu pe care îl realizează în o serie de capacităţi din România cât şi din
exterior. Se insistă şi se câştigă teren pentru brandul privat, propriu, o clonare a
brandului naţional, care duce la o concurenţă neloială între acelaşi produs branduit cu
marca fabricii şi brandul lanţului de magazine. Un produs, de exemplu, se
achiziţionează cu 2 lei, se aplică taxele de marketing care măsoară 35-50% sau chiar
mai mult, se adaugă adaosul magazinului şi se ajunge la aproximativ 3,3 lei/unitate de
produs", a declarat recent Aurel Tănase, preşedintele patronatului Romconserv.

Revista Presei Economice din România
Andreea Mihai, director de comunicare Carrefour, a declarat la Antena 3 că retailerul
Carrefour are o manieră proprie de a dezvolta mărcile sale proprii în România.
”Există două modalități de a le pune consumatorilor la dispoziție mărcile tale proprii:
imporți din țara mamă foarte multe produse sau produci aici. A doua variantă este cea
mai grea, dar este cea adoptată și de Carrefour. Suntem cam singurii care facem asta.
Ceilalți retaileri preferă să importe. Este foarte dificilă aceasta a doua cale, pentru că
asta presupune să mergi să întâlnești potențiali producători în România”, a spus
Andreea Mihai.
Ea a mai vorbit și despre legenda conform căreia dacă marca proprie nu este foarte
cunoscută este mai proastă calitativ. ”Nu este vorba despre așa ceva, pentru că
vorbim despre aceeași calitate ca la mărcile naționale, dar cu minim 20% mai ieftină.
Nu se plătește publicitate pentru ele, se face publicitate doar la raft și de aici diferența
de preț”, a mai spus Andreea Mihai, explicând că retailerul Carrefour preferă să
dezvolte produsele proprii cu producători din România, pentru a ajuta la dezvoltarea
economiei țării și pentru a da locuri de muncă românilor, precum și produse făcute
local.
Income, http://incomemagazine.ro/articole/secretul-marcilor-proprii-i-mitul-calita-iiacestora
Consumatorul român este din ce în ce mai atent la ce cumpără
”Cei mai mulţi retaileri au pus o mare presiune pe preţuri şi au comunicat că au cele
mai mici preţuri doar acum, odată cu venirea crizei. Carrefour însă din 2001 a avut
această politică de a oferi cele mai mici preţuri. Acum au venit şi ceilalţi, dar misiunea
noastră este în continuare să fim cei mai ieftini”, a declarat Andreea Mihai, director de
comunicare Carrefour, la Antena 3 in cadrul emisiunii "Romania in miscare”.

Revista Presei Economice din România
”Pe langa faptul ca sunt foarte atenti cat cheltuiesc intr-un magazin, românii au
început să aibe foarte multe locuri de unde să cumpere. Să îl fidelizezi este o muncă
din ce în ce mai grea. Românul a început acum să se uite din ce în ce mai mult la ce
consumă din punct de vedere al sănătăţii, se uită la produse bio, la produsele cu un
conţinut de sare mai scăzut, la prospeţime. Înainte era mai puţin atent, acum a devenit
însă foarte foarte responsabil”, a mai spus Andreea Mihai.
Din cifrele oficiale, 23% din comertul modern e acoperit de hypermarket-uri - 9% de
supermarket - 1% de cash and carry - 35% magazine de proximitate. În prima parte a
anilor 2000, cei mai importanţi jucători ai pieţei de retail au început să facă primii paşi
pe piaţa românească, una aproape virgină. Aşa a început în România povestea
dezvoltării şi expansiunii unui nou segment de piaţă: cel al comerţului modern. Dacă în
2004, ponderea acestuia în totalul comerţului naţional abia atingea un timid 19%, 4 ani
mai târziu se situa la 40%, iar la finele anului 2012 50% din totalul comerţului se
desfăşura prin hypermarketuri, supermarketuri şi magazine de proximitate.
Pare mult, dar până la media UE de 90% mai e mult loc de creştere.
Income, http://incomemagazine.ro/articole/consumatorul-roman-este-din-ce-in-ce-maiatent-la-ce-cumpara
Retaileri: In Polonia TVA este 5% pe produse alimentare. Trebuie să
intrăm şi noi în rândul lumii
"Am venit recent din Polonia, unde TVA este 5% pe produse alimentare. Trebuie să
intrăm şi noi în rândul lumii pentru că suntem cu o cotă unică de TVA foarte mare", a
declarat la Antena 3, directorul executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din
România, Delia Nica.
"Accesul către aceste produse mai ieftine, dar cu calităţi similare faţă de mărcile
consacrate, este înlesnit pentru populaţia cu venituri medii şi mici, ce reprezintă grosul

Revista Presei Economice din România
clienţilor noştri, fără să excludem şi vârful acestor produse. (...). Clienţii români sunt din
ce în ce mai atenţi la calitate, şi, dacă se duc către mărcile proprii, se duc unde găsesc
o calitate similară. Marile lanţuri de magazine tratează mărcile proprii cu deosebit
interes pentru că nu îşi pot compromite umbrela sub care le fac", a spus Delia Nica.
Aceasta a precizat că scăderea TVA ar ajuta foarte mult, mai ales pe produsele
alimentare, pentru că astfel "am intra şi noi în rândul lumii".
"Am venit recent din Polonia, unde TVA este 5% pe produse alimentare. Trebuie să
intrăm şi noi în rândul lumii pentru că suntem cu o cotă unică de TVA foarte mare", a
adăugat directorul executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România.
Producătorii de conserve susţin că produsele marcă proprie ale magazinelor (private
label) pot fi mai slabe din punct de vedere calitativ, deşi ar trebui să fie identice cu
produsele realizate sub mărcile fabricilor, declarându-se nemulţumiţi de politica marilor
lanţuri de magazine, care lansează mărci proprii pentru că în acest fel se creează o
concurenţă neloială la raft.
"În ultima vreme tot mai multe magazine insistă şi dezvoltă un aşa zis brand propriu
pe care îl realizează în o serie de capacităţi din România cât şi din exterior. Se insistă
şi se câştigă teren pentru brandul privat, propriu, o clonare a brandului naţional, care
duce la o concurenţă neloială între acelaşi produs branduit cu marca fabricii şi brandul
lanţului de magazine. Un produs, de exemplu, se achiziţionează cu 2 lei, se aplică
taxele de marketing care măsoară 35-50% sau chiar mai mult, se adaugă adaosul
magazinului şi se ajunge la aproximativ 3,3 lei/unitate de produs", a declarat recent
Aurel Tănase, preşedintele patronatului Romconserv.
Income, http://incomemagazine.ro/articole/retaileri-in-polonia-tva-este-5-pe-produsealimentare-trebuie-sa-intram-si-noi-in-randul-lumii

Revista Presei Economice din România
Romania: Noul Eldorado pentru achizitia de terenuri agricole (Le
Figaro)
Calitatea pamantului negru, preturile avantajoase si posibilitatea de a obtine ajutoare
sunt motive pentru care investitorii straini sunt atrasi de Romania, scrie cotidianul
francez Le Figaro in editia sa electronica.
Goana spre Est! Acapararea de terenuri agricole priveste toata Europa si in special
Romania, a cincea tara a Uniunii in termeni de suprafete agricole. Un fenomen in
expansiune, potrivit autorilor studiului 'Land concentration, land grabbing (...) in
Europe', condus de Coordonarea Europeana Via Campesina (ECVC) din care fac
parte mai multe organizatii europene ale micilor fermieri, printre care Eco Ruralis din
Romania, scrie ziarul francez.
6% din suprafatele arabile ale tarii sunt ale multinationalelor
In pofida legii care interzice investitorilor straini sa cumpere terenuri agricole in
Romania, 6% din suprafetele arabile ale tarii, mai putin de un milion de hectare, sunt
exploatate de multinationale ca Rabobank, Generali sau ASI Europe Gmbh.
'Pentru a ocoli legea, acesti investitori internationali creeaza o firma locala sub privirile
binevoitoare ale functionarilor, fapt ce le ofera dreptul de a cumpara sau inchiria
terenuri agricole pentru a le exploata ulterior', subliniaza Stephanie Roth,
coordonatoarea Eco Ruralis. 'Terenurile cultivabile reprezinta noul aur pentru
investitorii internationali', continua Attila Szocs, inginer agronom responsabil cu Politica
Agricola Comuna (PAC) in cadrul Eco Ruralis Romania. 'Circa 60% din terenurile
arabile cultivate sunt compuse din cernoziom, pamantul negru bun unde este usor sa
iti dublezi randamentul', adauga el.
In plus, din punct de vedere financiar, este vorba despre o investitie foarte rentabila
atat pentru cumparat, cat si pentru inchiriat. 'In prezent, pretul de cumparare a
terenurilor agricole in Romania variaza in 2000 si 4000 de euro hectarul, adica de 10

Revista Presei Economice din România
ori mai ieftin decat in Danemarca sau Olanda, doua tari care se confrunta cu o lipsa
teribila a terenurilor cultivate', mentioneaza Dan Cismas, copresedinte al Eco Ruralis si
care exploateaza in total 14 hectare.
Apoi, pentru a exploata aceste terenuri, mana de lucru este ieftina. 'Salariul minim
este la nivelul a 160 de euro pe luna si poate ajunge la 200 de euro cu orele
suplimentare', explica Attila Szocs.
In sfarsit, chiar inainte de a cultiva orice graunte, acest terenuri aduc 130 de euro
ajutoare directe europene pe hectar. Platile PAC au contribuit la avantul acestui
fenomen care favorizeaza specula cu terenuri. 'Sistemul subventiilor PAC favorizeaza
explicit marile exploatatii, marginalizeaza micile ferme si blocheaza instalarea
potentialilor agricultori', acuza Dan Cismas. 'Jumatate din subventiile destinate
Romaniei merg la 1% dintre agricultorii tarii care dispun de exploatatii de 500 de
hectare si mai mult', continua el. O distorsiune pe care comisarul european pentru
agricultura, romanul Dacian Ciolos, doreste sa o atenueze in noua Politica Agricola
Comuna din intervalul 2014-2020 prin plafonarea progresiva a ajutoarelor, incheie Le
Figaro.
Income, http://www.business24.ro/international/romania/romania-noul-eldorado-pentruachizitia-de-terenuri-agricole-le-figaro-1528192
Dan Matei Agathon: Moda megafoanelor pe Litoral trebuie înlocuită de
promovarea online
Moda megafoanelor zgomotoase de pe Litoral ar trebui înlocuită cu promovarea
modernă online, fie că este vorba de spectacole de circ, concerte sau programe de
divertisment, consideră preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turism şi Servicii, Dan
Matei Agathon.

Revista Presei Economice din România
"Moda maşinilor cu megafoane care asurzesc turiştii prin staţiuni, anunţându-i orele de
desfăşurare a spectacolelor de circ, ar trebui să înceteze. În locul vocii sparte din
megafon, programul online al tuturor concertelor, spectacolelor sau diferitelor
programe de divertisment ar aduce un aer de modernitate pe malul românesc al Mării
Negre", arată Agathon, într-un comunicat remis, duminică, AGERPRES.
FPTR apreciază că Litoralul românesc nu este promovat corespunzător în mediul
online, deşi acesta a devenit principala modalitate de atragere a turiştilor în ultimii ani.
"Odată cu apariţia platformelor de socializare, a devenit o modă şi o obişnuinţă ca
turiştii, cel puţin cei străini, să verifice destinaţiile pe care doresc să le viziteze şi să ia
decizii în funcţie de prezentările online. Litoralul românesc este încă la început din
acest punct de vedere, iar o dezvoltare în mediul virtual a promovării este necesară
atât pentru atragerea de turişti străini, cât şi pentru o mai bună ghidare a vizitatorilor în
vederea evenimentelor care se organizează din ce în ce mai des pe Litoral.
Promovarea turistică românească trebuie să iasă din epoca pliantelor prăfuite şi a siteurilor
arhaice şi să intre în competiţia interactivităţii cu turiştii, folosind platformele
sociale, rezervările online şi tot angrenajul generos de captare a atenţiei pe care îl pun
la dispoziţie aplicaţiile multimedia şi internetul", subliniază FPTR. Patronii din turism
consideră că "fiecare staţiune trebuie să aibă un site atractiv, cu prezentări detaliate,
cu informaţii utile, dar şi cu tururi virtuale ale zonei. Acest gen de ofertă accesibilă
inclusiv de pe telefoanele mobile poate face diferenţa dintre turismul înapoiat şi unul
modern, care are acces la lumea globală".
Cine nu se află pe internet nu există, iar cine se prezintă mediocru în mediul online va
fi şi perceput ca atare, avertizează, pe de altă parte, Dan Matei Agathon. Litoralul
românesc are nevoie de aceea de un update în mediul virtual, pentru a putea intra în
competiţia atragerii de turişti străini, dar şi pentru a-i informa pe turişti în timp real cu
privire la toate evenimentele destinate petrecerii timpului liber.

Revista Presei Economice din România
Income, http://incomemagazine.ro/articole/dan-matei-agathon-moda-megafoanelor-pelitoral-trebuie-inlocuita-de-promovarea-online
Mănăstireanu: Încercăm din nou deblocarea exporturilor de ovine şi
bovine vii către Turcia
Autorităţile române vor începe, marţi, noi negocieri cu partenerii turci pentru
deblocarea exportului de ovine şi bovine vii, dar şi pentru reluarea tranzitului prin
Turcia, restricţiile impuse României la finele anului 2011 aducând producătorilor
români pierderi de zeci de milioane de euro.
"Încercăm din nou deblocarea exporturilor de ovine şi bovine vii către Turcia, dar vrem
să avem şi discuţii tehnice pe tranzitul de carcase de ovine şi bovine către ţările din
Orientul Mijlociu. Aici s-a obţinut un acord de principiu, însă rămâne de discutat partea
tehnică, pentru că vor fi anumite situaţii când va trebui să notificăm acest tranzit şi
autorităţile turce vor trebui să spună exact condiţiile pe care vor să le respectăm", a
declarat, luni, pentru AGERPRES preşedintele interimar al Autorităţii Naţionale
Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Vladimir Mănăstireanu.
Problemele României legate de exportul de ovine şi bovine vii, dar şi de carne, au
început la finele anului 2011, când Turcia a blocat importurile din România, dar şi
tranzitul prin ţara lor a cărnii de oaie românească. Ciobanii români se plâng că nu pot
exporta oi şi carne de oaie în Turcia din cauza unei boli aproape inexistente în
România, respectiv din cauza scrapiei (Encefalopatie Spongiformă Transmisibilă -
EST). Şeful ANSVSA a precizat că România a notificat la Oficiul Internaţional de
Epizootii (OIE) toate cazurile de scrapie înregistrate în ţară, însă trebuie anunţate şi
judeţele în care boala nu a fost depistată şi de unde s-ar putea efectua exporturi.

Revista Presei Economice din România
"Singura problemă este că noi avem câteva focare de scrapie în România pe care leam
notificat la Oficiul Internaţional de Epizootii, dar trebuie să demonstrăm şi că din
acele zone nu se va face nici export către Turcia şi nici tranzit către ţările din Orientul
Mijlociu. De asemenea, noi trebuie să notificăm OIE şi judeţele în care nu a fost
depistată boala, respectiv care sunt indemne pentru EST, şi mai mult, trebuie să
obţinem statut de ţară cu risc controlat la scrapie", a adăugat Mănăstireanu.
Întrebat dacă este optimist în privinţa rezultatelor negocierilor cu Turcia, preşedintele
ANSVSA a replicat: "acum pot spune că sunt încrezător, abia după ce o să avem
finalizate discuţiile cu autorităţile turce o să văd dacă pot să fiu şi optimist".
"Sperăm ca prin efortul conjugat al ministrului Agriculturii şi al ANSVSA să reuşim
definitiv deblocarea tranzitului, pentru că producătorii români au pierdut câteva zeci de
milioane de euro din cauza acestor restricţii", a spus Vladimir Mănăstireanu.
Deşi nu se aşteaptă la un eşec în privinţa negocierilor, şeful ANSVSA a subliniat că
România are tot sprijinul Comisiei Europene (CE) pentru deblocarea acestei situaţii
întrucât încalcă reglementările privind comerţul liber între Comisia Europeană şi ţările
terţe.
"Noi avem şi sprijinul Comisiei Europene în acest sens, dar tot ce putem face în cazul
unui eşec este să insistăm pe faptul că turcii încalcă reglementările privind comerţul
liber între CE şi ţările terţe. Sperăm că nu va fi un eşec şi cel puţin pe tranzit discuţiile
vor avea un rezultat pozitiv. Încercăm să rezolvăm discuţiile tehnice pe care le-am
demarat când a fost în Turcia o delegaţie din partea ANSVSA şi a MADR la discuţiile
iniţiale şi când nu am primit niciun răspuns la toate solicitările noastre", a subliniat
oficialul român.
Bulgaria s-a aflat într-o situaţie similară României, însă această restricţie privind
exporturile şi tranzitul a fost ridicată încă de anul trecut, ţara vecină având o situaţie
clar definită la OIE. România este în curs de elaborare a documentaţiei ce stă la baza

Revista Presei Economice din România
declarării judeţelor unde aceasta boală nu a fost niciodată confirmată ca fiind libere de
scrapie şi urmează să o trimită în cel mai scurt timp la OIE.
Discuţiile autorităţilor române cu ministrul Agriculturii din Turcia, cu şeful serviciilor
Veterinare şi cu şeful Vămilor din Turcia vor debuta marţi, la Ankara, la ora 10.00.
Potrivit datelor Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor
(ANSVSA), scrapia este o boală degenerativă şi fatală, care afectează sistemul nervos
central al oilor şi caprelor, fiind produsă de un agent infecţios, dar care nu este
periculoasă pentru om. Apariţia acestei boli şi gradul ei crescut de periculozitate pentru
efectivele de animale aflate în exploatare a determinat instituirea unor reglementări
legislative pentru controlul bolii şi oprirea răspândirii acesteia.
În prezent, în România, sunt active 11 focare de scrapie, din care cinci focare au fost
confirmate în anul 2012 fiind în curs de eradicare şi şase au fost focare confirmate în
anul 2013. În perioada 2002-2013, boala a fost confirmată la 363 ovine dintr-un total
de peste 8,5 milioane de capete. În anul 2012 au fost confirmate 12 focare de scrapie,
cu 76 de ovine pozitive, pentru eradicarea acestor focare fiind sacrificate 4.548 ovine.
Turcia este primul partener economic al României din afara Uniunii Europene şi din
cadrul Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră, al cincilea partener în
cadrul schimburilor comerciale totale ale României, respectiv a patra piaţă pentru
exportul României.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/192583-
Manastireanu-Incercam-din-nou-deblocarea-exporturilor-de-ovine-si-bovine-vii-catre-
Turcia.html

Revista Presei Economice din România
Emil Constantinescu, la BNR: A lucra cu fonduri de investiţii în
exploatarea aurului este o crimă
Exploatarea zăcămintelor de aur de către fonduri de investiţii este o "crimă", pentru că
acestea vor fi tentate să foreze în primul rând zonele bogate, crescându-şi astfel preţul
acţiunilor la bursă, după care vor lichida şi vor pleca, apreciază fostul preşedinte Emil
Constantinescu."A lucra cu fonduri de investiţii este o crimă. Orice fond de investiţii pe
tipurile de rezerve pe care le mai avem, adică aur diseminat, care exploatează în
carieră nu vor putea să iasă din această tentaţie. Vor exploata întâi zonele bogate, va
creşte preţul acţiunilor la bursă, îl vor lichida, vor pleca şi vor lăsa un dezastru", a
afirmat Constantinescu la Simpozionul anual de istorie şi civilizaţie bancară "Cristian
Popişteanu" cu tema "Aurul în istoria băncilor Centrale", ediţia a XXI-a, găzduit de
BNR.
Constantinescu a arătat că exploatarea unui zăcământ de aur implică nişte fonduri
uriaşe, iar statul român nu are aceşti bani, pentru că ar însemna să nu mai plătească
salarii şi pensii.Fostul şef al statului, de profesie geolog, apreciază că pentru a folosi
rezervele de aur din solul României, acestea ar trebui acordate prin licitaţii numai
primelor trei companii de exploatare de aur din lume, pentru că există o distanţă foarte
mare între primele trei şi restul.
Societatea Roşia Montană Gold Corporation este controlată de firma canadiană
Gabriel Resources, cu 80,46% din capitalul social, în spatele companiei fiind nume
mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi
Thomas Kaplan.
Gabriel Resources este listată la bursa din Toronto.
Compania deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea
exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300
de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

Revista Presei Economice din România
Guvernul va crea o nouă companie care se va ocupa exclusiv de proiectul Roşia
Montană, operaţiune deja planificată într-un document în care este menţionat că
proiectul poate genera venituri şi încasări bugetare de mai multe miliarde dolari, poate
relansa industria minieră şi crea locuri de muncă.
Noua companie, care va fi denumită "Minvest Roşia Montană", va prelua de la Minvest
Deva pachetul de 19,3% din acţiuni deţinut la societatea Roşia Montană Gold
Corporation, va avea ca obiect principal de activitate servicii anexe pentru "extracţia
mineralelor" şi va funcţiona doar în subordinea ministrului delegat pentru Proiecte de
infrastructură de interes naţional şi investiţii străine, Dan Şova (PSD).
La simpozionul de la BNR, guvernatorul Mugur Isărescu, a reluat ideea că rezerva de
aur nu mai trebuie să crească, arătând că de câte ori s-a depăşit nivelul de 100 de
tone "România a păţit ceva". După 1989, rezerva de aur a României a crescut constant
până în 1999, fiind menţinută de BNR la 103-105 tone din 2000 până în prezent. În
prezent, rezerva de aur se situează la 103,7 tone (4,17 miliarde euro), ceea ce
plasează România pe poziţia a 34-a în calsamentul mondial privind rezervele de aur,
condus de SUA cu peste 8.000 de tone.
Mediafax, http://www.mediafax.ro/politic/emil-constantinescu-la-bnr-a-lucra-cu-fonduride-investitii-in-exploatarea-aurului-este-o-crima-10817479
Instituţii
Instituţii
Fiscul va cheltui zeci de milioane de euro pentru modernizare. Banca
Mondială a aprobat un împrumut de 70 mil. euro
Pop anunţat că va fi retras din ANAF după discuţie cu Ponta. Consilierul economic al
premierului Cristian Socol declarase anterior la ZF LIVE că premierul este nemulţumit
de lupta împotriva evaziunii fiscale

Revista Presei Economice din România
Modernizarea administraţiei fiscale este o componentă importantă a programului
Guvernului pentru reforma economică. În pofida eforturilor recente de ajustare fiscală,
situaţia externă din Europa şi creşterea economică slabă din România vor continua să
reprezinte riscuri la adresa stabilităţii macroeconomice, se arată într-un comunicat al
Băncii Mondiale.
Instituţia financiară menţionează că, având în vedere spaţiul limitat pentru noi
cheltuieli publice, există un interes solid în privinţa îmbunătăţirii eficienţei şi eficacităţii
în zona colectării veniturilor.
"ANAF a aşezat o fundaţie solidă pentru următoarea generaţie de reforme în domeniul
administrării veniturilor statului, care se va derula în cursul următorilor cinci ani. ANAF
a decis ca următoarele reforme să se concentreze pe combaterea evaziunii fiscale,
reducerea poverii administrative asupra contribuabililor şi creşterea eficienţei în
colectare. Proiectul contribuie la aceste obiective. O ANAF modernizată va fi corectă,
orientată către servicii pentru contribuabili şi eficace în identificarea evazioniştilor şi,
prin urmare, va reduce evaziunea. Restructurarea ANAF şi regândirea proceselor de
business este de importanţă vitală pentru obiectivul MFP de a creşte veniturile statului
ca procent din PIB", a declarat Bernard Myers, specialist în managementul sectorului
public în cadrul instituţiei financiare.
Implementarea proiectului va fi gestionată de ANAF.
Potrivit Băncii Mondiale, progresele înregistrate în perioada de boom economic 2004-
2007 privind îmbunătăţirea performanţei veniturilor au fost modeste, raportul venituri-
PIB urcând de la 27,2% la 29%. În timpul recesiunii, pierderile înregistrate în privinţa
veniturilor publice au fost severe, raportul taxe-PIB revenind la 27,2% în 2010. Indicele
de eficienţă fiscală al României este printre cele mai reduse din UE, la 54% pentru
TVA, respectiv 61% pentru contribuţiile sociale.

Revista Presei Economice din România
Investiţiile în instituţii guvernamentale cheie sunt o precondiţie importantă pentru ca
România să-şi continue convergenţa la UE, menţionează instituţia.
Guvernul a convenit cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca
Mondială ca ANAF să fie reorganizată, activitatea celor 221 de administraţii financiare
urmând să fie concentrată în 8 direcţii regionale şi 47 de birouri locale.
Bulgaria a aplicat un program de restructurare a administraţiei financiare finanţat de
Banca Mondială. Programul implementat în Bulgaria a durat circa cinci ani şi a vizat
printre altele simplificarea structurii administraţiei fiscale prin reducerea numărului
filialelor la cinci unităţi regionale, având ca efect creşterea gradului de colectare a
impozitelor şi taxelor cu 5-6% din PIB.
ZF, http://www.zf.ro/eveniment/fiscul-va-cheltui-zeci-de-milioane-de-euro-pentrumodernizare-banca-mondiala-a-aprobat-un-imprumut-de-70-mil-euro-10810337
COMUNICAT DE PRESA
Ministrul Delegat pentru IMM-uri, Mediu de afaceri si Turism, doamna Maria Grapini a
participat astazi, 29 aprilie a.c la Conferinta de lansare a proiectului cofinanţat din
Fondul Social European prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii
Administrative 2007-2013 cu titlul: „Identificarea si simplificarea barierelor
administrative cu care se confrunta mediul de afaceri, elaborarea si implementarea
unor indicatori calitativi si cantitativi de monitorizare”.
In debutul conferintei, Ministrul Maria Grapini a subliniat faptul ca intentioneaza sa
organizeze o serie de intalniri cu Asociatiile Patronale din Romania in cadrul carora se
va stabili modul de lucru in vederea identificarii barierelor administrative care stau in
calea dezvoltarii IMM-urilor din Romania. De asemenea, Ministrul Maria Grapini a tinut
sa precizeze faptul ca, doar impreuna cu reprezentantii mediului de afaceri, acest
proiect poate sa fie unul practic si util pentru toate partile implicate. Demnitarul roman

Revista Presei Economice din România
a declarat ca isi doreste ca pentru fiecare bariera administrativa identificata sa se
gaseasca o solutie de rezolvare.
In finalul conferintei, Ministrul Delegat pentru IMM-uri, Mediu de afaceri si Turism a
transmis reprezentantilor mediului de afaceri din Romania asigurarea ca face toate
demersurile ca statul sa aiba un comportament etic fata de mediul privat, doar in acest
fel se poate crea un parteneriat onest intre cele doua parti.
Scopul proiectului lansat in prezenta Ministrului Maria Grapini se referă la identificarea,
iniţierea, implementarea şi monitorizarea măsurilor specifice pentru îmbunătăţirea şi
consolidarea mediului de afaceri în România, prin:
problematica referitoare la barierele administrative de natură legislativă cu care se
confruntă mediul de afaceri;
aplicarea sistemelor de monitorizare şi evaluare ulterioară a impactului măsurilor de
reformă în domeniu;
rea si instruirea Directiei Mediu de Afaceri în domeniul implementării
măsurilor de reducere a barierelor administrative pentru mediul de afaceri;
din mediul de afaceri.
Ministerul.Economiei,
http://www.minind.ro/presa_2013/aprilie/Lansare_Proiect_Identificarea_si_simplificarea
_barierelor_administrative_29042013.pdf

Revista Presei Economice din România
Un manager din agricultură, numit la conducerea Autorităţii Naţionale
pentru Turism
Răzvan Filipescu, fost preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie România-Brazilia
în perioada 2011-2012, a fost numit la conducerea Autorităţii Naţionale pentru Turism
(ANT), aflată în subordarea Ministerului IMM-urilor, Mediului de Afaceri şi Turismului,
condus de Maria Grapini.
Potrivit datelor de pe linkedin, Filipescu este absolvent al Universităţii Ovidius din
Constanţa (1998-2002), al unui program de masterat la Universitatea Maritimă din
Constanţa (2003-2005) dar şi a Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. Din 2009
până în prezent conduce un grup de firme cu activitate în agricultură, depozitare de
cereale dar şi turism şI mâncare şi băutură, potrivit datelor de pe linkedin.com.
Informaţii legate de numele acestor firme nu sunt publice. Oficialii Ministerului au
transmis că vor publica CV-ul lui Filipescu în decursul zilei de astăzi. ANT se ocupă de
dezvoltarea şi promovarea turismului românesc.
ZF, http://www.zf.ro/eveniment/un-manager-din-agricultura-numit-la-conducereaautoritatii-nationale-pentru-turism-10817438
Grapini: Forfetarul se va aplica din iulie. Ministerul Finantelor a
terminat studiile de impact
Ministrul delegat pentru IMM-uri si turism, Maria Grapini, a declarat, luni, ca institutia
pe care o reprezinta a finalizat studiile de impact in ceea ce priveste aplicarea
impozitului forfetar pe care le-a trimis ministrului Finantelor, urmand ca masura sa se
aplice din al doilea semestru. "Studiile de impact (privind impozitul forfetar, n.r.) le-am
facut noi, le-am predat la domnul Chitoiu (ministrul Finantelor, n.r.) si ramane ca din
semestrul doi sa fie aplicat acel nou impozit, in functie de anumiti indicatori relevanti, la
hoteluri, pensiuni, restaurante, cafenele, baruri, reparatii auto, pe coduri CAEN.

Revista Presei Economice din România
Niciodata nu s-a aplicat decat un impozit general. De aceea este o diferenta foarte
mare fata de ceea ce s-a aplicat pana acum", a spus Grapini dupa o conferinta de
presa.
Ea a aratat ca exista diferente intre potentialul de a obtine profit in functie de domeniul
de activitate. "De aceea am insistat foarte mult si ma bucur ca domnul ministru al
Finantelor a acceptat sa se faca, si sper ca asa va iesi pana la urma hotararea de
Guvern, sa se faca impozitarea in functie de domeniul de activitate. Altfel este in
reparatii auto, altfel este in industria hoteliera si altfel este in alimentatia publica. Sper
ca din semestrul doi sa se aplice", a adaugat Grapini.
Ministrul pentru IMM-uri si turism a anuntat in ianuarie ca impozitul forfetar s-ar putea
aplica din semestrul al doilea al acestui an, daca studiul privind impactul masurii va fi
finalizat in primul trimestru. Impozitul forfetar va viza doar unele servicii, precum
pensiuni, hoteluri, restaurante, saloane de infrumusetare sau spalatorii auto,
cuantumul urmand sa fie stabilit dupa discutii cu patronatele de profil.
Impozitul urmeaza sa se aplice ca procent dintr-un venit standard pentru fiecare
domeniu. Hotelierii insa s-au opus acestei masuri, afirmand ca introducerea impozitului
forfetar nu ar fi decat o taxa in plus pentru hoteluri si pensiuni, stimuland evaziunea si
munca la negru.
Business24, http://www.business24.ro/taxe-si-impozite/impozit-forfetar/grapini-
forfetarul-se-va-aplica-din-iulie-ministerul-finantelor-a-terminat-studiile-de-impact-
1528209
Ponta: Romania este stabila economic si urmeaza un trend pozitiv
Romania, din punct de vedere economic, este stabila, are un trend pozitiv, o
fiscalitatea bugetara si o credibilitatea buna la imprumuturi, a afirmat luni premierul
Victor Ponta, presedintele PSD, la finalul sedintei Biroului Permanent National. "Noi

Revista Presei Economice din România
(n.r. actualul guvern) platim acum dobanzi la toate creditele mult mai mici decat platea
Boc. Deci, eu ii platesc dobanzile lui Boc si cel care va veni dupa mine va plati mult
mai putin, datorita acestui guvern. (...). Sincer, mi se pare ridicol sa ma compar cu
Guvernul Boc. Romania in acest moment este stabila, are un trend pozitiv, este intr-un
context extrem de dificil, pentru ca si in regiune si mai ales in restul UE lucrurile merg
pe negativ. Nu pot sa zic ca merg rau, merg pe negativ.
Avem un mare potential fata de celelalte tari din zona: energia, agricultura de unde
avem vesti foarte bune si eforturile facute anul trecut si la inceputul acestui an de a
plati toate subventiile, de a demara proiectele de infrastructura din agricultura, plus
ajutorul lui Dumnezeu cu ploaia ne incredinteaza ca in acest an, dupa acea scadere
cumplita de anul trecut din agricultura, anul acesta lucrurile vor arata bine. Deci, avem
sanse bune", a explicat Ponta.
Intrebat despre masurile de austeritatea din anul 2010 luate de Guvernul Boc,
premierul a spus ca reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor a fost o masura
"nedreapta, inechitabila si gresita" iar cresterea TVA-ului la 24% nu a dus la incasari
mai mari. "Eu in continuare sustin si dupa un an de guvernare ca sa reduci cu 25% la
toti este o masura nedreapta, inechitabila si gresita. Sa maresti TVA-ul in timpul
crizei... Eu cred ca a fost o greseala marirea la 24% a TVA-ului pentru ca in realitate
marind cu cinci puncte procentuale la incasari, am avut o incasare cu 1-1,5 in plus.
Deci, efectul a fost mult mai mic pe partea de incasari, in schimb inhibarea consumului
si a dezvoltarii afacerilor prin cresterea TVA-ului la un nivel foarte, foarte, foarte inalt,
chiar si comparativ cu restul Uniunii Europene, a fost o greseala. Cred ca Guvernul
Boc din 2010, de cand a primit decizia-pilot a CEDO, ar fi trebuit sa vina cu o lege
privind restituirile. Dar au mai lasat inca doi ani sa se fure si sa se restituie ilegal", a
spus Ponta. El a aratat ca cel mai mare efort pe care l-a facut Executivul a fost

Revista Presei Economice din România
deblocarea programelor operationale sectoriale finantate din fonduri europene, blocate
din cauza "fraudelor".
Business24, http://www.business24.ro/victor-ponta/presedinte-psd/ponta-romaniaeste-stabila-economic-si-urmeaza-un-trend-pozitiv-1528218
Finantele vor sa imprumute in luna mai sub 3,8 mld. lei, dupa ce in
aprilie au atras peste 5 mld.lei
Ministerul Finantelor Publice vrea sa atraga 3,78 miliarde lei in luna mai prin vanzarea
de titluri de stat, dupa ce in aprilie a imprumutat de pe piata interna peste 5 miliarde lei,
prin vanzare de titluri in lei (2,5 miliarde lei) si in euro (581,4 milioane euro,
echivalentul a 2,55 miliarde lei). Primele licitatii sunt programate pe 9 mai, cand
administratorii datoriei publice vor sa vanda centificate cu scadenta de sase luni (500
milioane lei) si obligatiuni pe cinci ani (800 milioane lei).
Pentru datele de 16 si, respectiv, 20 mai, ministerul a programat licitatii pentru
vanzarea de obligatiuni cu maturitate de cinci ani, prin care vrea sa atraga 500
milioane lei si, respectiv, 300 milioane lei. Titlurile care vor fi vandute in 16 mai vor
ajunge la scadenta in aprilie 2016, iar obligatiunile pentru care este programata licitatia
din 20 mai, ajung la maturitate in iulie 2017.
In ziua urmatoare fiecareia dintre cele doua licitatii, Finantele au programat cate o
sesiune suplimentara de oferte necompetitive, prin care sa imprumute aditional inca 50
milioane lei (17 mai) si, respectiv, 30 milioane lei (21 mai).
Recomandarile ING Bank si BNP Paribas au sustinut interesul pentru bondurile
romanesti
Randamentul titlurilor de stat in lei a scazut constant in ultima perioada, atingand
valori minime istorice, in linie cu evolutia activelor din regiune. "Suma emisiunilor ar
depasi valoarea titlurilor ce ajung la scadenta cu 0,4 miliarde lei, o schimbare fata de

Revista Presei Economice din România
situatia din luna (sau ultimele trei luni) cand titlurile ajunse la scadenta le depaseau pe
cele emise cu 1,2 miliarde de lei.
Aceasta ar putea sa tempereze avansul titlurilor de stat insa nu ar trebui sa fie prea
complicat pentru piata sa absoarba aceasta oferta deoarece piata pare sa inregistreze
un exces de lichiditate si accelerarea usoara a emisiunilor a fost sugerata in trecut de
oficialii MF. Impactul advers pe care l-ar avea aceasta tinta de emisiuni asupra
conditiilor de lichiditate ar putea fi compensat prin interventii valutare, cat timp leul se
situeaza in apropierea nivelului record de anul acesta", afirma intr-o nota analistii ING
Bank.
Interesul investitorilor straini pentru titlurile de stat emise de Romania a fost sustinut si
de recomandarile analistilor de la BNP Paribas si Societe Generale, care indicau
cumpararea de obligatiuni guvernamentale romanesti, anticipand o evolutie pozitiva in
piata si scaderea randamentelor pentru titlurile aflate in circulatie.
Ministerul de Finante a organizat in luna aprilie sase licitatii pentru vanzare de
obligatiuni denominate in lei, prin care a imprumutat 2,5 miliarde lei, strangand exact
suma vizata. Finantele au organizat in aprilie si o licitatie pentru vanzare de obligatiuni
denominate in euro, prin care au imprumutat 581,4 milioane euro. De la inceputul
anului, Ministerul Finantelor Publice a imprumutat de pe piata interna 20,92 miliarde
lei, la care se adauga emisiuni in valuta, interne si externe, de 1,084 miliarde de euro
si 1,5 miliarde de dolari.
Business24, http://www.business24.ro/bursa/obligatiuni/finantele-vor-sa-imprumute-inluna-mai-sub-3-8-mld-lei-dupa-ce-in-aprilie-au-atras-peste-5-mld-lei-1528221

Revista Presei Economice din România
Chiţoiu: Bugetul pentru 2013 a fost gândit astfel încât să fie create
premisele relansării economice
Bugetul pe care USL l-a construit pentru 2013 a fost gândit astfel încât să fie create
premisele relansării şi creşterii economice, a declarat, sâmbătă, la Reşiţa, ministrul
Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu.
Potrivit acestuia, în 2012, economia românească a avut o creştere foarte mică, ce a
fost influenţată atât de evoluţia economică a Europei, România fiind dependentă de
aceasta în proporţie de peste 70%, cât şi de un an agricol prost.
''Bugetul pe care USL l-a construit pentru 2013 a fost gândit astfel încât să fie create
premisele relansării şi creşterii economice, pentru ca în 2016 să avem un ritm de
creştere economică şi un ritm de dezvoltare de cel puţin trei - patru puncte
procentuale. Acest lucru înseamnă că în prima parte a anului am încercat să alocăm
sumele de bani către toate autorităţile publice locale, să îşi poată achita datoriile'', a
afirmat Chiţoiu.
Potrivit ministrului Finanţelor, urmează ca, în a doua parte a anului, pe baza măsurilor
luate de Guvern de creştere economică să fie colectaţi mai mulţi bani, pentru a putea fi
alocate sume pentru proiectele de investiţii ale autorităţilor publice locale.
''Am stabilit să nu mai aruncăm banii în găuri negre, să alocăm acele sume de bani pe
obiectivele de investiţii de care într-adevăr este nevoie în fiecare comunitate locală.
Poate vă aşteptaţi ca, în calitatea pe care o deţin în Guvernul României, să fac
promisiuni în faţa dumneavoastră, că o ducem bine, că avem bani foarte mulţi şi că
fiecare preşedinte de Consiliu judeţean, fiecare primar, dacă solicită sumele de bani de
care au nevoie stringentă, putem să le alocăm imediat'', a afirmat Daniel Chiţoiu.
Potrivit lui Chiţoiu, în programul de guvernare al USL, ca obiective principale, s-au
regăsit restabilirea nivelului salariilor de la nivelul anului 2010, recuperarea diferenţelor

Revista Presei Economice din România
de contribuţii pentru pensionari, care au fost reţinute ilegal de către guvernarea Boc,
dar şi o serie de alte măsuri de natură socială.
''Toate aceste măsuri au implicat un efort bugetar, atât pentru anul 2012, cât şi pentru
anii următori'', a explicat Daniel Chiţoiu. Vicepremierul Daniel Chiţoiu a fost prezent
sâmbătă, la Reşiţa, unde a participat la Conferinţa Judeţeană de Alegeri a PNL Caraş-
Severin.
Income, http://incomemagazine.ro/articole/chitoiu-bugetul-pentru-2013-a-fost-ganditastfel-incat-sa-fie-create-premisele-relansarii-economice
Varujan Vosganian: Activele strategice trebuie să rămână în
administrarea statului
Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, spune că s-a dovedit că sectorul economic de
stat este generator de corupţie, ''de clientelism, de distorsiunea concurenţei, de
distrugere patrimonială şi de decredibilizare a perioadei de după 1990 în raport cu cea
de dinainte''.
Acesta a declarat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă, că statul trebuie să mai
păstreze active ale obiectivelor de interes naţional, precum cele aflate în zona
sistemului de siguranţă naţională sau de patrimoniu.
''În rest, trebuie să privatizăm tot şi cât mai rapid'', a spus Varujan Vosganian. El a
adăugat că ''sectorul economic de stat trebuie viabilizat cât se poate de mult''. ''E greu
de presupus că Porţile de Fier sau lacul de la Vidraru sau de la Bicaz ar putea face
parte din patrimoniul unei companii private. Tot aşa şi cele două reactoare de la
Cernavodă sau alte sectoare ale industriei energetice trebuie să rămână la stat. De
asemenea, la stat trebuie să rămână acele active strategice care, potrivit
reglementărilor europene şi potrivit criteriilor de securitate, trebuie să fie în
administrarea statului. E vorba de transportul gazelor şi electricităţii, Transgaz şi

Revista Presei Economice din România
Transelectrica, e vorba de nucleul de securitate din domeniul siguranţei naţionale, acel
minim de dotare pe care orice ţară trebuie să îl deţină în caz de pericol. Acestea
trebuie să rămână în patrimoniul statului. În rest, s-a dovedit că sectorul economic de
stat este generator de corupţie, de clientelism, de distorsiunea concurenţei, de
distrugere patrimonială şi de decredibilizare a perioadei de după 1990 în raport cu cea
de dinainte de 1990. Sigur, singura modalitate prin care putem să facem curat prin
această zonă este să privatizăm, să fiabilizăm şi să dăm oamenilor care lucrează acolo
şansa să îşi păstreze locurile de muncă'', a mai spus Varujan Vosganian.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/192352-Varujan-
Vosganian-Activele-strategice-trebuie-sa-ramana-in-administrarea-statului.html
Ministrul Varujan Vosganian participă la Reuniunea Anuală pentru
Investiţii din Dubai
Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, va participa la Reuniunea Anuală pentru
Investiţii 'Anual Investment Meeting - AIM 2013', care se va desfăşura în perioada 29
aprilie - 2 mai 2013, în Dubai/Emiratele Arabe Unite, la invitaţia omologului său
emiratez, potrivit unui comunicat transmis luni de Ministerul Economiei.
Evenimentul din acest an este organizat de Ministerul Economiei, sub patronajul
şeicului Mohamed Bin Rachid AL Maktoum, vice-preşedinte al EAU, Prim-ministru şi
conducătorul emiratului Dubai.
Ministrul român va susţine o alocuţiune în plenul Conferinţei şi va avea întâlniri oficiale
cu ministrul Economiei şi cel al Energiei din EAU, cu reprezentanţi în conducerile mai
multor Fonduri de investiţii din ţările Consiliului de Cooperare al Golfului. Cu aceste
ocazii vor fi promovate mai multe proiecte de interes naţional din domeniile energie,
infrastructură rutieră, navală şi maritimă, minier şi IT, pentru care se intenţionează
identificarea de potenţiali parteneri dispuşi să investească în proiectele din România.

Revista Presei Economice din România
Cu prilejul reuniunii AIM 2013 va avea loc o expoziţie internaţională, incluzând
participări cu stand naţional, la care şi-au anunţat deja prezenţa 35 de state.
Reuniunea Anuală pentru Investiţii organizată la Dubai, reprezintă cel mai important
eveniment internaţional pe domeniul investiţii, organizat în zona Golfului, fiind o
platformă de comunicare directă între reprezentanţii guvernamentali şi mari investitori
regionali. Sunt vizate proiecte economice de investiţii, identificarea de surse de
finanţare, sprijinirea invenţiilor şi inovaţiilor, prezentarea soluţiilor pentru dezvoltarea
afacerilor, prezentarea mecanismelor de acces pe pieţe pentru IMM-uri, dezvoltarea
iniţiativei antreprenoriale.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/192568-Ministrul-
Varujan-Vosganian-participa-la-Reuniunea-Anuala-pentru-Investitii-din-Dubai.html
Varujan Vosganian: O companie indiana cu management italian
doreste sa construiasca un nou combinat siderurgic in sudul
Romaniei
In sudul Romaniei ar putea fi construit un nou combinat siderurgic, a anuntat ministrul
economiei, Varujan Vosganian, in cadrul unui interviu acordat HotNews. Potrivit
acestuia, investitia va fi de tip greenfield si va fi realizata de o companie cu capital
indian, dar cu management italian. Potrivit ministrului, valoarea investitiei va fi intre 100
si 200 de milioane de euro.
"Exista o solicitare pentru un nou combinat siderurgic cu capital de provenienta indiana
si cu management italian. Noi am avut primele discutii. Investitia va fi realizata in sudul
tarii, undeva in proximitatea Dunarii. Discutiile noastre sunt intr-o plaja intre 100 si 200
de milioane de euro. Mai mult nu pot sa va spun acum", a afirmat Varujan Vosganian.
Acesta a afirmat ca discutiile cu investitorul au fost purtate in cadrul intalnirilor pe care
le-a avut in ultima perioada cu reprezentantii mediului de afaceri."Am avut discutii cu

Revista Presei Economice din România
acest investitor in timpul dialogului pe care l-am avut cu firmele. Va fi o investitie de tip
greenfield. Am mare incredere in investitiile greenfield pentru ca ele nu sunt
contaminate de costurile suplimentare pe care le au companiile de stat si nici de
costurile ce tin de forta de munca", a precizat ministrul.
Hotnews, http://economie.hotnews.ro/stiri-companii-14711579-video-varujanvosganian-companie-indiana-management-italian-doreste-construiasca-nou-combinatsiderugic-sudul-romaniei.htm
Grapini: Litoralul este pregătit, în mare parte, să primească turişti de 1
Mai şi Paşti
Litoralul românesc este pregătit să primească turiştii români şi străini de 1 Mai şi de
Paşti, dar nu putem fugi de adevăr şi trebuie să recunoaştem că nu toate hotelurile
sunt puse la punct, a declarat, luni, Maria Grapini, ministru delegat pentru întreprinderi
mici şi mijlocii, mediul de afaceri şi turism.
'Pentru toţi românii care ar dori să meargă la mare, există staţiuni pregătite, există
hotelieri care s-au îngrijit să pregătească şi confortul, şi ambientul pentru ca românii
sau străinii să-şi petreacă 1 Mai şi Paştele la mare. Nu toate hotelurile sunt pregătite,
însă, pentru că aici avem o problemă cu deţinătorii acestor locaţii pentru că nu şi le-au
mai întreţinut. În acest sens, lucrăm la o modificare de legislaţie. Nu putem fugi de
adevăr şi să nu recunoaştem că nu toate hotelurile sunt pregătite, dar asta nu
înseamnă că 40.000-50.000 români care vor să meargă începând de astăzi sau poate
de mâine nu găsesc locuri foarte bune', a afirmat Grapini.
Oficialul a menţionat că oferta hotelurilor ce urmează să primească turişti începând din
această perioadă este sub cea practicată de către omologii din Grecia sau Bulgaria.
'Am vizitat şi camere, şi hoteluri de trei stele cu camere foarte bine îngrijite şi cu un
preţ extraordinar de bun, mult mai ieftin decât în ţările din împrejurimi. Eu nu cred că în

Revista Presei Economice din România
Bulgaria la hotel de trei stele, pe malul mării, cu două mic dejun, cu două persoane în
cameră se poate plăti 100 de lei/noapte. Am fost supărată atunci când presa a preluat
ideea că litoralul românesc nu este pregătit pentru că facem în acest fel rău celui care
s-a pregătit. Cea mai pregătită staţiune este Mamaia, dar nici acolo nu este peste tot
100%, trebuie să fim corecţi. Nimeni nu vorbeşte de Mangalia ca oraş turistic, dar sunt
câteva hoteluri foarte bune la malul mării. În Saturn, sigur că sunt lucruri care nu sunt
corecte, nu sunt bune, frumoase, dar sunt hoteluri de foarte bună calitate. Aşa mai
găsim, ici-colo, şi în Olimp, şi în Neptun. Problema e că staţiunea în ansamblu trebuie
delimitată ca zonă de interes naţional şi să obligăm proprietarii să se alinieze la un
Plan Urbanistic Zonal', a explicat ministrul delegat pentru IMM, mediu de afaceri şi
turism.
Pe de altă parte, Grapini a declarat că este supărată pe proprietarii de hoteluri care se
prelevează de dreptul de proprietate, iar în acest sens Guvernul va pregăti o
modificare legislativă.
'Sunt supărată, însă, pe proprietarii de hoteluri, şi asta am spus-o de mai multe ori.
Lucrăm cu Ministerul Dezvoltării la o modificare legislativă pentru că nu mi se pare
corect, dacă te prelevezi de dreptul de proprietate, să nu ţii cont de articolul din
Constituţie care prevede respectarea dreptului de vecinătate. Am pregătit un
Memorandum, şi depinde de Guvern, fiind vorba despre o decizie politică. Vor exista
clar opoziţii din partea administraţiilor locale. Cred că o ţară care are atâtea locuri
frumoase, cum este România, trebuia demult să-şi definească nişte zone de interes
naţional, nu oraşe, iar în acele zone trebuie să existe un Plan Urbanistic care să nu
mai fie modificat şi realizat cu avizul Ministerului Dezvoltării şi administraţiei locale, şi al
Ministerului Turismului. Să nu mai fie modificat de toţi consilierii unei localităţi mai mici
din patru în patru ani, după cum au o majoritate acolo', a spus Maria Grapini.

Revista Presei Economice din România
Conform datelor Asociaţiei Litoral - Delta Dunării, circa 40.000 de turişti sunt aşteptaţi
să petreacă minivacanţa de 1 Mai pe litoralul românesc, cu aproximativ 20% mai mulţi
decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. De 1 Mai, în staţiunea Mamaia vor fi
deschise aproape 90% dintre hoteluri, în condiţiile în care capacitatea totală de cazare
a staţiunii este de circa 35.000 de locuri, dintr-un total de 120.000 de locuri de cazare
care sunt pe întreg litoralul românesc, potrivit centralizărilor INS.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/192554-Grapini-
Litoralul-este-pregatit-in-mare-parte-sa-primeasca-turisti-de-1-Mai-si-Pasti.html
Grapini: Vrem să atragem turişti din India. În fiecare an 50 de milioane
de indieni vizitează Europa
Ministrul delegat pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism, Maria Grapini, a declarat
că vrea să atragă în România mai mulţi turişti din India şi din alte state asiatice, în
condiţiile în care în fiecare an 50 de milioane de indieni îşi petrec vacanţele în Europa.
"M-am întors din India şi am avut o întâlnire cu ministrul Turismului din India. Sigur că
mă întorc foarte motivată să vedem ce putem face să atragem turişti din India, din
China, din Japonia, pentru că, iată, 50 de milioane de indieni pleacă în Europa pentru
turism în fiecare an. Întrebarea este câţi vin în România Aici trebuie să mergem şi
spre alte ţări. Spre Rusia, spre Japonia, spre China, acolo unde sunt oameni cu bani şi
care vor veni să vadă lucrurile specifice", a spus Grapini după o conferinţă de presă.
Ea a arătat că ţinta ministerului este promovarea turismului balnear, cultural, dar şi a
produselor specifice locale. "Mâine în şedinţă de Guvern vom avea un memorandum în
care am încheiat un parteneriat pentru turismul în sănătate. De asemenea, vrem să
promovăm turismul cultural, am încheiat cu Ministrul Culturii un parteneriat. Aici putem
să atragem turişti dacă facem un circuit al castelelor, al cetăţilor, lucruri care se găsesc
doar în România. Vrem să reluăm drumul vinului pentru că putem să promovăm

Revista Presei Economice din România
România şi prin produsele specifice", a afirmat Grapini. Ministrul pentru turism a
adăugat că fiecare componentă va fi promovată sub un brand sectorial, dar tot sub
umbrela brandului turistic actual.
Mediafax, http://www.mediafax.ro/economic/grapini-vrem-sa-atragem-turisti-din-indiain-fiecare-an-50-de-milioane-de-indieni-viziteaza-europa-10818656
Constanţa: Consiliul Judeţean începe refacerea sistemului de irigaţii în
agricultură
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a declarat
luni, pentru AGERPRES, că din luna mai începe fundamentarea proiectului de refacere
a întregului sistem de irigaţii din judeţ, pe întreaga suprafaţă amenajată.
Nicuşor Constantinescu a afirmat că în urmă cu o săptămână a fost adoptată şi
publicată în Monitorul Oficial hotărârea de guvern prin care sistemul de aducţiune al
apei pentru irigaţii, din Judeţul Constanţa, a fost transferată în administrarea Consiliului
Judeţean şi în zilele următoare va începe identificarea fizică a obiectivelor în teren,
inventarierea lor şi evaluarea pentru a putea elabora proiectul de reabilitare şi
modernizare.
"În 1989 judeţul Constanţa avea amenajată pentru irigaţii o suprafaţă de 480.000 de
hectare, iar astăzi mai pot fi folosite instalaţiile de aducţiune doar pe 10.000 de
hectare. Noi am preluat de la Guvern ce a mai rămas, adică 308.000 de hectare
suprafaţă pentru care vom face un proiect amplu de finanţare pe fonduri structurale.
Vom instala o nouă reţea de aducţiune a apei, vom implementa sisteme şi tehnologii
noi şi vom face toate astea în parteneriat cu asociaţia utilizatorilor de apă din
agricultură. Este şansa noastră, acum, să relansăm agricultura modernă şi eficientă
într-unul din cele mai mari bazine agricole din ţară - Podişul dobrogean", a declarat
Constantinescu. Preşedintele CJ Constanţa a precizat că întreaga reţea de aducţiune

Revista Presei Economice din România
a apei pentru irigaţii va fi operată de societatea RAJA, cea mare companie publică
regională de servicii de apă şi canalizare din ţară, care are deja operaţional un
departament de irigaţii şi asigură de câţiva ani servicii horticultorilor din zona oraşului
Ovidiu.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/192731-
Constanta-Consiliul-Judetean-incepe-refacerea-sistemului-de-irigatii-in-agricultura.html
Ponta: Sper ca în iunie Hidroelectrica să iasă din insolvenţă, în toamnă
să listăm 10%
Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că speră ca Hidroelectrica să iasă din
procedura de insolvenţă în luna iunie a acestui an, iar în toamnă ar urma listarea pe
bursă a 10% din această companie de stat. Ponta a vorbit despre succesul înregistrat
în cazul Transgaz şi despre faptul că speră ca acelaşi lucru să se repete şi în cazul
Nuclearelectrica.
"Sper ca în iunie Hidroelectrica să iasă din insolvenţă şi după aceea în toamnă de
asemenea să listăm 10%", a precizat premierul. Hidroelectrica a inregistrat în primul
trimestru un profit brut de 144 milioane lei (32,8 milioane euro), de la o pierdere de 136
milioane lei în primele trei luni ale anului trecut, şi a avut o cifră de afaceri de 661
milioane de lei (150,7 milioane euro), în urcare cu 15,7%.
Compania a intrat în insolvenţă în luna iunie a anului trecut. Statul vândut recent 15%
din acţiunile Transgaz prin intermediul Bursei de Valori, obţinând 72 milioane de euro.
Gandul, http://www.gandul.info/financiar/ponta-sper-ca-in-iunie-hidroelectrica-sa-iasadin-insolventa-in-toamna-sa-listam-10-10818484

Revista Presei Economice din România
O delegaţie a României condusă de ministrul Daniel Constantin va
efectua, marţi, o vizită oficială în Turcia
O delegaţie a României condusă de ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel
Constantin, va efectua, marţi, o vizită oficială în Turcia pentru a continua negocierile cu
partea turcă în ceea ce priveşte restricţiile privind importul şi tranzitul animalelor vii din
specia ovină şi bovină în şi prin Turcia.
Alături de ministrul Agriculturii se va afla secretarul de stat Achim Irimescu, care în
pregătirea acestei vizite, împreună cu o delegaţie a Autorităţii Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), s-a deplasat în data de 16
aprilie 2013 la Ankara, unde a participat la o reuniune de lucru pe aceeaşi temă cu o
delegaţie a Ministerului Alimentaţiei, Agriculturii şi Creşterii Animalelor din Turcia,
condusă de Kutbettin Arzu, ministru adjunct.
Reprezentanţii Ministerului Agriculturii amintesc că preliminar vizitei delegaţiei MADR
în Turcia din data de 16 aprilie 2013, România a purtat o serie de discuţii la Bruxelles
cu Paola Testori Coggi, Director General al DGSANCO, Comisia Europeană susţinând
demersurile şi poziţia României în cadrul negocierilor cu Turcia.
Epoch Times, http://epochtimes-romania.com/news/o-delegatie-a-romaniei-condusade-ministrul-daniel-constantin-va-efectua-marti-o-vizita-oficiala-in-turcia---190470