Revista Presei Economice

Revista Presei Economice din România
Tot ce nu este absorbit anul acesta până la 6,5 mld. euro este pierdut (procedura
dezangajării funcţionează astfel: nu ai cheltuit banii în timpul “n” convenit, nu-i mai
primeşti). Deocamdată, în 2013 România a luat de la UE sub 400 mil. euro.
Ministrul fondurilor europene Eugen Teodorovici crede că România va lua în 2013
cei 6,5 mld. euro, deşi istoria absorbţiei nu este de partea sa.
O soluţie care se întrezărea este nesigură. La summit-ul UE din februarie unde a fost
stabilit bugetul multianual pentru 2014-2020, Consiliul European (şefii de state sau de
guverne din UE) a făcut Comisiei Europene recomandarea ca României şi Slovaciei să
le fie aplicate un standard diferit în cheltuirea fondurilor, anume ca intervalul NĂ2 să fie
extins la NĂ3. Acest lucru înseamnă că, în loc ca banii să fie cheltuiţi până la o dată
anume (N) plus 2 ani de graţie, ei să fie cheltuiţi într-o perioadă "N" plus 3 ani de
graţie. Acest lucru ar fi ajutat România să nu piardă, în 2013, 4 mld. euro din cei 6,5
mld. euro aflaţi în acest an sub ameninţarea dezangajării automate (calculul absorbţiei
sigure a 2 mld. euro în 2013 aparţine Ministerului Finanţelor).
Dar Comisia nu vrea să modifice pentru cele două ţări regulamantul care stabileşte
regula NĂ2, iar România nu are forţa de persuasiune pentru a determina schimbarea
lui. Soluţia ar fi ca alte ţări aflate în dificultate şi în pericol de a pierde fonduri să facă
masa critică pentru a-l modifica. O altă discuţie în cadrul Comisiei este ca regulementul
să rămână intact, dar, prin derogare, sumele ce sunt ipotetic pierdute să fie reportate
în exerciţiul financiar 2014-2020.
Dacă nimic nu se schimbă până în septembrie, “rămâne cum am stabilit”: România va
pierde în 2013 tot ce nu absoarbe până la suma de 6,5 mld. euro. 2014 va fi şi mai
dificil. Iar România a absorbit în şase ani de la integrare, 2,5 mld. lei (13% din totalul
fondurilor structurale).