Revista Presei Economice

Revista Presei Economice din România
Revista Presei Economice
România
05 aprilie 2013

Revista Presei Economice din România
Cuprins
Fonduri europene ....................................................................................................... 6
Ambulatoriul Spitalul de Psihiatrie Sapunari din judetul Calarasi va fi reabilitat prin
Regio ......................................................................................................................... 6
Trei unitati de invatamant din judetul Arges vor primi finantare nerambursabila din
Regio ......................................................................................................................... 7
România 2014-2020: activitățile desfășurate în vederea pregătirii accesării fondurilor
europene alocate României în perioada 2014‐2020 ................................................... 8
MFE impune transparenţa şi pe segmentul plăţilor făcute către beneficiarii POS DRU
................................................................................................................................ 10
Calendarul activităților de programare a fondurilor europene alocate României pentru
perioada 2014‐2020 ................................................................................................. 11
Ministerul Sănătăţii se informatizează cu bani europeni: cheltuieşte 2,4 mil. euro
pentru “îmbunătăţirea procesului de lucru” ............................................................... 13
Ministrul Transporturilor susţine că banii pentru metroul din Drumul Taberii şi
Străuleşti vor veni de la UE ...................................................................................... 13
POSDRU intra in era digitala: Cererile de rambursare si platile vor fi publicate online
................................................................................................................................ 14
Companii ................................................................................................................... 15
Ergun Ergen pune umărul la mallul de la Tractorul Braşov ...................................... 15
1.300 de croitorese din Caracal produc haine H&M, Zara, C&A............................... 16
CFR Marfa va prelua datorii la stat de 606 milioane lei de la CFR Infrastructura, prin
compensare ............................................................................................................. 17
Fenechiu: Sunt opt companii importante interesate de privatizarea CFR Marfă ....... 18

Revista Presei Economice din România
Ericsson relochează o divizie din Estonia în România ............................................. 20
Studio Moderna deschide in România primul magazin Dormeo Home din Europa .. 20
Deichmann Romania a vandut incaltaminte de aproape 50 de milioane de euro in
2012......................................................................................................................... 22
Orlando Szasz, fostul CEO Renania, investeste in ecologie si agricultura ............... 22
Trenduri şi statistici .................................................................................................. 23
Euro face un pas înapoi la cursul BNR de vineri ...................................................... 23
Anchetă INS: Câţi bani are în medie o gospodărie din România şi care sunt
principalele surse de venit........................................................................................ 24
Cei mai mediatizati directori executivi: Mariana Gheorghe, Radu Ghetea si Steven
van Groningen ......................................................................................................... 27
Taxarea inversa la cereale expira in 31 mai ............................................................. 28
Targul National Imobiliar se deschide in mai ............................................................ 29
Afaceri in crestere in industria romaneasca, pentru primele doua luni ale anului
curent ....................................................................................................................... 29
România importa mai multă brânză decât exporta ................................................... 31
Numarul de asigurari obligatorii pentru locuinte s-a redus cu 32% intr-un an ........... 31
Peste 500 de societăţi mixte au fost înmatriculate în ianuarie 2013 ......................... 32
Finanţe – Bănci ......................................................................................................... 33
Rata creditelor neperformante a trecut de pragul de 19% în februarie ..................... 33
Băncile nu au putut să acorde credite în jumătate din această săptămână. A picat
Biroul de Credit ........................................................................................................ 34
Bank Leumi România încheie anul 2012 cu profit .................................................... 35
Dobânzile overnight au scăzut ................................................................................. 36
Un nou investitor, interesat de cumpărarea Nextebank ............................................ 36

Revista Presei Economice din România
Grupul de asigurari VIG a obtinut in 2012 cel mai mare profit din istorie: 587,4
milioane euro ........................................................................................................... 38
Bursă ......................................................................................................................... 40
Acţiunile Transgaz au scăzut şi la deschiderea şedinţei de vineri,după ce joi au
coborât cu peste 6% ................................................................................................ 40
Supravegherea pietei de capital limiteaza influenta unor actionari la SIF Moldova .. 41
CNVM reduce forţa de vot a şefului Băncii Transilvania la alegerea CA al SIF
Moldova ................................................................................................................... 43
Preţul mediu al energiei electrice a scăzut cu 11% .................................................. 44
BVB închide în scădere ........................................................................................... 45
Licitaţii ....................................................................................................................... 45
Licitaţia pentru CFR Marfă va porni de la 800 de milioane de lei .............................. 45
Max Boegl, Vega '93 şi UTI au câştigat licitaţia de modernizare a Aeroportului
Internaţional Iaşi ...................................................................................................... 46
Energie ...................................................................................................................... 48
CEZ se va concentra pe Polonia dupa ce Romania a redus subventiile la energiile
regenerabile ............................................................................................................. 48
Primaria Sfantu Gheorghe isi va construi propriul parc fotovoltaic, pentru iluminatul
public ....................................................................................................................... 49
Productia de energie a termocentralelor a scazut iar a hidrocentralelor a crescut, in
primele doua luni ale anului ..................................................................................... 50
Constantin Niţă: Conducerile Transgaz şi Romgaz se vor muta la Bucureşti pentru a
se implica mai uşor în proiectele viitoare ................................................................. 51
Dragnea: Ar trebui, ca naţie, să avem o abordare mai pragmatică privind exploatarea
gazelor de şist .......................................................................................................... 53
Petrom va ieftini substanţial carburanţii, la noapte ................................................... 55

Revista Presei Economice din România
Opinii ......................................................................................................................... 56
Daniel Dăianu: Unele din privatizările efectuate puteau fi evitate sau făcute într-un
mod mai inteligent .................................................................................................... 56
Melania Hăncilă: Privatizarea este calea cea mai facilă pentru autorităţi, dar cea mai
paguboasă pentru populaţie, mai ales când e vorba de firmele din energie ............. 57
Eugen Sinca, BCR: Privatizările de succes le depăşesc pe cele care s-au
transformat în eşec, în ultimii 20 de ani .................................................................... 59
ASE 100 de ani – mesajul rectorului şi ale personalităţilor din România care au
participat la aniversarea Centenarului ASE .............................................................. 60
Fostul prim-ministru PSD Nicolae Văcăroiu afirmă că 80% din privatizările din
România au fost un eşec. Este adevărat sau nu? .................................................... 63
Negriţoiu, ING: Cine are peste 100.000 euro la Bank of Cyprus este investitor, nu
deponent .................................................................................................................. 64
Instituţii ...................................................................................................................... 66
Irimescu: Este vina oamenilor mei daca negocierile pentru PNDR se vor prelungi .. 66
Constantin: Consumul mediu de paine in UE - 89 de kilograme, la noi 23. Restul este
evaziune fiscala ....................................................................................................... 68
Ministrul Agriculturii: Mari producatori de carne si paine ar putea intra in insolventa 69
Ministrul Şova: „Tariful de concesiune pentru autostrăzi va fi tot rovinieta“ .............. 70
Vehiculata taxă de autostradă, care ar urma să fie aplicată în momentul în care
anumite sectoare de autostradă vor fi întreţinute în regim de concesiune, i-a speriat
deja pe şoferi. Numai că lucrurile nu sunt încă clare nici la nivelul autorităţilor care
vor să o introducă, iar declaraţiile, explicaţiile lui Mircea Pop, şeful Companiei de
Autostrăzi, nu converg cu cele ale ministrului delegat pentru Proiecte de
Infrastructură, Dan Şova. ......................................................................................... 70

Revista Presei Economice din România
Ministerul Finanţelor refuză să spună dacă are bani pentru corecţiile financiare ale
UE – 800 mil. euro ................................................................................................... 73
Ionel Blănculescu a fost numit consilier onorific al premierului Ponta ....................... 74
MAE isi face sistem informatic integrat de tip contact center pentru imbunatatirea
serviciilor catre cei circa sase milioane de romani aflati in strainatate ...................... 75

Revista Presei Economice din România
Fonduri Europene
Fonduri europene
Ambulatoriul Spitalul de Psihiatrie Sapunari din judetul Calarasi va fi
reabilitat prin Regio
Judetul Calarasi a semnat cel de-al doilea contract de finantare in cadrul Regio, Axa
prioritara 3 „Imbunatatirea infrastructurii sociale”, Domeniul major de interventie 3.1
„Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate”. Proiectul
„Reabilitarea, modernizarea si echiparea ambulatoriului Spitalului de Psihiatrie
Sapunari, judetul Calarasi” are o valoare totala de 2.203.789,76 lei, din care
1.674.166,81 lei reprezinta valoarea asistentei nerambursabile (fonduri FEDR -
1.423.041,79 lei; fonduri din bugetul national - 217.641,68 lei; cofinantarea eligibila a
beneficiarului - 33.483,34 lei).
Prin aceasta investitie se urmareste dezvoltarea si modernizarea infrastructurii
judetene de servicii de sanatate mintala, prin reabilitarea, modernizarea si echiparea
ambulatoriului de specialitate al Spitalului de Psihiatrie Sapunari, in vederea
imbunatatirii starii de sanatate a populatiei din judetul Calarasi. In urma implementarii
acestui proiect, ce se va realiza in 18 luni, va creste numarul de consultatii, pacientii
nemaifiind astfel redirectionati catre alte unitati medicale, cum s-a intamplat pana in
prezent. De asemenea, datorita echiparii cu aparatura de specialitate a ambulatoriului,
la Spitalul de Psihiatrie Sapunari va scadea timpul de diagnosticare a pacientilor si,
totodata, numarul de internari.
Fonduri structurale, http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?t=Stiri&eID=12773

Revista Presei Economice din România
Trei unitati de invatamant din judetul Arges vor primi finantare
nerambursabila din Regio
Comunele Cicanesti si Mihaesti din judetul Arges vor primi asistenta financiara pentru
reabilitarea si modernizarea a trei scoli prin Regio, in cadrul Axei prioritare 3
„Imbunatatirea infrastructurii sociale”, Domeniul major de interventie 3.4 „Reabilitarea/
modernizarea/ dezvoltarea si echiparea infrastructurii pentru formarea profesionala
continua”. Unitatea administrativ-teritoriala Cicanesti, in calitate de beneficiar, a
semnat luni, 1 aprilie, contractul de finantare pentru proiectul „Reabilitare scoala in
satul Cicanesti”. Valoarea totala a contractului este de 3.514.230,52 lei, din care
valoarea eligibila nerambursabila este de 2.709.707 lei (fonduri nerambursabile FEDR
- 2.303.250,95 lei; fonduri de la bugetul national - 352.261,91; cofinantarea eligibila a
beneficiarului - 54.194,14 lei).
Obiectivul general a proiectului vizeaza imbunatatirea calitatii invatamantului, prin
consolidarea, reabilitarea si dotarea scolii generale din satul Cicanesti, in vederea
asigurarii unui proces educational la standarde europene. Aici, dupa implementarea
contractului, ce are o perioada de derulare de 16 luni, vor invata 183 de elevi, ce vor fi
indrumati in procesul educational de catre 18 cadre didactice.
Cel de-al doilea proiect pentru care se vor obtine fonduri Regio este „Reabilitare
Scoala generala sat Valea Popii si Scoala sat Draghici, comuna Mihaesti, judetul
Arges”. Beneficiarul contractului - Comuna Mihaesti a semnat, luni, contractul de
finantare pentru reabilitarea celor doua unitati de invatamant, in valoare totala de
3.790.625,80 lei, din care 3.038.027 de lei reprezinta valoarea totala eligibila a
proiectului. Cu sprijin financiar nerambursabil Regio se vor consolida, reabilita si dota
cu echipamente scolare unitatile de invatamant obligatoriu din satele Valea Popii si
Draghici din comuna Mihaesti, judetul Arges, intr-o perioada de un an.
Fonduri structurale, http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?t=Stiri&eID=12772

Revista Presei Economice din România
România 2014-2020: activitățile desfășurate în vederea pregătirii
accesării fondurilor europene alocate României în perioada 2014‐2020
În vederea elaborării Acordului de Parteneriat și a Programelor Operaționale, pentru
următoarea perioadă de programare autorităţile române trebuie să formuleze viziunea
strategică de dezvoltare a României pe termen mediu şi lung, cel puţin până în 2020,
respectiv să identifice obiectivele ce se urmăresc a fi atinse, precum şi mijloacele
necesare.
Obiectivele de dezvoltare ale României pentru perioada 2014-2020 trebuie:
• să răspundă nevoilor specifice de dezvoltare ale României, plecând de la avantajele
competitive care ar trebui promovate prin investiţiile naţionale și
• să contribuie la obiectivele de creştere inteligentă, durabilă şi incluzivă ale Uniunii
Europene, stabilite prin Strategia Europa 2020, documentul de bază ce prefigurează
toate programele și politicile Uniunii Europene.
Obiectivul global pentru perioada de programare 2014-2020 va trebui stabilit pornind
de la necesitatea de a relansa procesul de creştere economică sustenabilă în
România, corelată cu obiectivele majore de dezvoltare ale Uniunii Europene.
Priorităţile de dezvoltare vor fi idenificate plecând de la nevoile majore de dezvoltare
ale României în următoarele domenii: infrastructură, competitivitate, resurse umane
(inclusiv ocupare şi incluziune socială), capacitate administrativă şi dezvoltare
teritorială.
Începând cu august 2012 au fost organizate, periodic, reuniuni ale Comitetului
Interinstituțional pentru Acordul de Parteneriat (CIAP), în cadrul căruia au fost
prezentate coordonatele majore ale procesului de programare a fondurilor europene
pentru perioada 2014‐2020.
Propunerea României, din cel de-al treilea semestru al anului 2012, către Comisia
Europeană, identifică 4 priorități tematice (PT):

Revista Presei Economice din România
• PT1. Creşterea pe termen lung a competitivităţii economiei Româneşti;
• PT2. Dezvoltarea durabilă a infrastructurii de bază la standarde europene;
• PT3. Adaptarea capitalului uman la provocările unei economii moderne;
• PT4. Îmbunătățirea eficienței administrației publice.
Propunerea a fost discutată cu reprezentanții Comisiei Europene și analizată prin
prisma rezultatelor și nevoilor naționale. Astfel, în urma dialogului dintre cele două părți
implicate, Comisia Europeană a recomandat statului român 5 priorități de finanțare
pentru perioada de programare 2014-2020. Cele 4 priorități tematice propuse de statul
român au fost transpuse în 5 priorități de finanțare:
• PF1. Îmbunătățirea capitatului uman prin creșterea ratei de ocupare a forței de
muncă și politici mai bune privind incluziunea socială și educația;
• PF2. Dezvoltarea unei infrastructuri moderne pentru creștere și locuri de muncă;
• PF3. Promovarea competitivității economice și a dezvoltării locale;
• PF4. Optimizarea utilizării și protejării resurselor și activelor naturale;
• PF5. Modernizarea și consolidarea administrației naționale și a sistemului judiciar.
Comisia Europeană a propus, pentru toate statele membre, o nouă abordare în ceea
ce privește folosirea fondurilor europene prin impunerea de condiționalități ex-ante și
macroeconomice, concentrare tematică și eficientizare a cheltuielilor, ținând seama în
același timp de particularitățile identificate la nivelul fiecărui stat membru.Fondurile
alocate României pentru următoarea perioadă de programare sunt în valoare de circa
39 de miliarde de euro, din care aproximativ 21,8 de miliarde de euro sunt fondurile
structurale şi de coeziune, și 7,1 miliarde de euro destinate agriculturii și dezvoltării
rurale.
Fonduri UE, http://www.fonduri-ue.ro/comunicare/stiri/1300-romania-2014-2020

Revista Presei Economice din România
MFE impune transparenţa şi pe segmentul plăţilor făcute către
beneficiarii POS DRU
Beneficiarii de finanţări acordate prin intermediul Programului Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) pot vedea în ce etapă de procesare se
află cererile de rambursare depuse la Organismele Intermediare şi pot afla valoarea
sumelor care au fost achitate de Autoritatea de Management POS DRU. Începând cu
această săptămână informaţiile menţionate trebuie publicate pe paginile web ale
instituţiilor menţionate.
„Transparenţa este necesară pentru a rezolva problemele din sistem şi pentru ca
beneficiarii să fie trataţi corect. Militez pentru un grad cât mai mare de transparenţă
pentru a obliga sistemul să nu mai împiedice buna derulare a proiectelor finanţate din
bani europeni. Cererile de rambursare trebuie procesate şi achitate în ordinea în care
au fost depuse şi nu în funcţie de alte criterii discreţionare stabilite de funcţionarii
publici, iar acum vom vedea cu toţii câte zile durează verificarea fiecărei facturi şi cât
de repede şi ordinea în care beneficiarii îşi încasează banii”, a declarat Ministrul
Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.
Publicarea informaţiilor despre stadiul verificării a fost solicitată de Ministerul Fondurilor
Europene şi este reglementată de Instrucţiunea 67 emisă de Autoritatea de
Management POS DRU. Organismele Intermediare POS DRU sunt obligate să publice
pe paginile web proprii informaţii despre cererile de rambursare primite de la
beneficiari. Informaţiile referitoare la sumele achitate către beneficiari sunt disponibile
pe pagina web a Autorităţii de Management POS DRU. Ambele tipuri de informaţii vor
fi actualizate de două ori pe săptămână.Pe POS DRU sunt în derulare aproape 2.500
de contracte de finanţare.
Fonduri UE, http://www.fonduri-ue.ro/comunicare/stiri/1298-mfe-impune-transparanta

Revista Presei Economice din România
Calendarul activităților de programare a fondurilor europene alocate
României pentru perioada 2014‐2020
În vederea elaborării Acordului de Parteneriat, documentul strategic naţional prin care
se stabilesc priorităţile de utilizare a banilor alocaţi de Uniunea Europeană, activitățile
de programare a fondurilor europene alocate României pentru perioada 2014‐2020 și
etapele ce preced aprobarea de către Comisie a Programelor Operaţionale au fost
stabilite în “Foaia de parcurs pentru pregătirea Acordului de Parteneriat şi a
Programelor Operaţionale în perioada 2014‐2020”, document publicat de către
Ministerul Fondurilor Europene pe site-ul www.fonduri-ue.ro.
Conform acesteia, în perioada precedentă (ianuarie – martie 2013) a avut loc prima
reuniune din cadrul dialogului informal cu reprezentanţii Comisiei Europene și a fost
transmis oficial cadrul de negociere (Negotiation Box) către Comisia Europeană.
Arhitectura programelor operaţionale şi a viitoarelor Autorități de Management şi
Organisme Intermediare urmează a fi aprobată prin memorandum, în ședință de
Guvern, pentru a putea fi inclusă în primul proiect al Acordului de Parteneriat.
Totodată, se dorește demararea procesului de elaborare a Programelor Operaţionale
pentru următoarea perioadă de programare.
În paralel se derulează consultările sectoriale și regionale cu partenerii de discuţie,
conform termenelor propuse în “Calendarul indicativ al consultărilor sectoriale și
regionale”. Consultările de acest tip urmează să se finalizeze la mijlocul lunii mai 2013.
Stabilirea alocărilor financiare la nivel de Programe Operaţionale/ obiective tematice și
finalizarea și validarea primului proiect al Acordului de Parteneriat se va realiza în
perioada aprilie – mai 2013, urmând ca, după desfășurarea consultărilor cu factorii
interesați, prima versiune a Acordului de Parteneriat sa fie transmisă Comisiei
Europene la sfârşitul lunii mai.

Revista Presei Economice din România
A doua reuniune din cadrul dialogului informal cu reprezentanţii Comisiei Europene va
avea loc în luna iunie, pentru a se putea apoi elabora în timp util o versiune revizuită a
Acordului de Parteneriat, bazată pe evoluţiile la nivel de Programe Operaţionale şi pe
recomandările Comisiei Europene (iunie – septembrie 2013).
Se preconizează ca, pînă la sfârşitul lunii septembrie 2013, să fie transmis Comisiei
Europene cel de‐al doilea proiect al Acordului de Parteneriat, urmând ca cea de-a treia
reuniune din cadrul dialogului informal cu reprezentanţii Comisiei Europenei să se
desfășoare la începutul lunii octombrie a.c.
Transmiterea oficială a proiectului de Acord de Parteneriat Comisiei Europene se va
face în noiembrie 2013, după finalizarea consultărilor privind proiectele de programe
operaţionale, sistemul de management şi control și a discuţiilor privind elaborarea
versiunii oficiale a Acordului de Parteneriat.
Conform “Foii de parcurs pentru pregătirea Acordului de Parteneriat şi a Programelor
Operaţionale în perioada 2014‐2020” se dorește ca în ianuarie 2014, Comisia
Europeană să aprobe Acordul de Parteneriat urmând ca în perioada ianuarie – martie
2014 să fie transmise și aprobate Programele Operaţionale.
“Foaia de parcurs pentru pregătirea Acordului de Parteneriat şi a Programelor
Operaţionale în perioada 2014‐2020”, “Inventarul principalelor strategii sectoriale
pentru perioada 2014‐2020 în România”, „Priorităţile preliminare pentru atragerea
fondurilor europene în perioada de programare 2014-2020”, “Calendarul indicativ al
consultărilor sectoriale și regionale” și Memorandum-urile privind aprobarea planurilor
de acțiuni pentru îndeplinirea condiționalitățile ex-ante aferente care au fost deja
aprobate de Guvernul României sunt disponibile, în secțiunea Cadrul Financiar
Multianual 2014 – 2020, pe site-ul www.fonduri-ue.ro
Fonduri UE, http://www.fonduri-ue.ro/comunicare/stiri/1297-calendar-activitatiprogramare-2014-2020

Revista Presei Economice din România
Ministerul Sănătăţii se informatizează cu bani europeni: cheltuieşte 2,4
mil. euro pentru “îmbunătăţirea procesului de lucru”
Ministerul Sănătăţii investeşte 10,8 mil. lei (2,4 mil. euro) în derularea unui program
de “creştere a eficacităţii organizaţionale prin implementarea de aplicaţii informatice
moderne în sprijinul proceselor de luare a deciziilor şi gestionare a documentelor”.
Proiectul este finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţionl
Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-2013, se arată într-un anunţ publicat pe
site-ul Ministerului. Valoarea totatlă eligibilă a proiectului (fără TVA) este de 10,8 mil.
lei din care 9,23 mil. lei reprezintă valoarea eligibilă nerambursabilă din Fondul Social
European iar diferenţa este cofinanţarea eligibilă a beneficiarului.
“Scopul proiectului constă în îmbunătăţirea proceselor de lucru din cadrul Ministerului
Sănătăţii prin implementarea unui sistem moderm de administrare a documentelor şi
de optimizare a fluxurilor informaţionale ca urmare a corelării circuitului documentelor
cu fluxurile existente în cadrul instituţiei solicitante şi a celor generate pe relaţia cu
instituţiile subordonate Ministerului Sănătăţii, respectiv cu instituţiile cu care aceasta
colaborează”, se arată în documentul de pe site-ul Ministerului.
ZF, http://www.zf.ro/politica/ministerul-sanatatii-se-informatizeaza-cu-bani-europenicheltuieste-2-4-mil-euro-pentru-imbunatatirea-procesului-de-lucru-10715307
Ministrul Transporturilor susţine că banii pentru metroul din Drumul
Taberii şi Străuleşti vor veni de la UE
Ministrul Transporturilor Relu Fenechiu spune că a primit din partea Comisiei
Europene un acord "verbal şi sigur" pentru finanţarea extinderii magistralei de metrou
M4 (Parc Bazilescu - Străuleşti) şi construcţia magistralei M5 (Drumul Taberei-
Universitate), prin POS Transport 2007-2013. "Contribuţia publică naţională pentru

Revista Presei Economice din România
aceste două magistrale va fi de 15% din valoarea proiectelor fără TVA", a spus
Fenechiu, într-o conferinţă de presă.
El a precizat că în cazul magistralei M4 (Parc Bazilescu - Străuleşti) s-a discutat
finanţarea prin POS T a extinderii cu o lungime de doi kilometri şi o valoare de 284
milioane euro. Referindu-se la magistrala M5 (Drumul Taberei-Universitate), Fenechiu
a spus că a fost virată constructorilor suma de 104 milioane lei, aceştia având la
dispoziţie încă aproximativ 40 milioane lei.
ZF, http://www.zf.ro/constructii-imobiliare/ministrul-transporturilor-sustine-ca-baniipentru-metroul-din-drumul-taberii-si-straulesti-vor-veni-de-la-ue-10714851
POSDRU intra in era digitala: Cererile de rambursare si platile vor fi
publicate online
Beneficiarii POSDRU vor putea urmari online stadiul procesarii cererilor de rambursare
depuse, precum si valoarea sumelor care se achita de Autoritatea de Management,
informeaza Ministerul Fondurilor Europene (MFE). "Beneficiarii de finantari acordate
prin intermediul Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
(POS DRU) pot vedea in ce etapa de procesare se afla cererile de rambursare depuse
la Organismele Intermediare si pot afla valoarea sumelor care au fost achitate de
Autoritatea de Management POSDRU. Incepand cu aceasta saptamana, informatiile
mentionate trebuie publicate pe paginile web ale institutiilor mentionate", se precizeaza
intr-un comunicat de presa al MFE.
Publicarea informatiilor despre stadiul verificarii a fost solicitata de Ministerul
Fondurilor Europene si este reglementata de Instructiunea 67 emisa de Autoritatea de
Management POSDRU. Si Organismele Intermediare POSDRU sunt obligate sa
publice pe paginile web proprii informatii despre cererile de rambursare primite de la
beneficiari.

Revista Presei Economice din România
Ambele tipuri de informatii vor fi actualizate de doua ori pe saptamana.Ordinea
depunerii cererilor de rambursare va fi singurul criteriu pentru procesarea acestora
"Transparenta este necesara pentru a rezolva problemele din sistem si pentru ca
beneficiarii sa fie tratati corect. Militez pentru un grad cat mai mare de transparenta
pentru a obliga sistemul sa nu mai impiedice buna derulare a proiectelor finantate din
bani europeni. Cererile de rambursare trebuie procesate si achitate in ordinea in care
au fost depuse si nu in functie de alte criterii discretionare stabilite de functionarii
publici, iar acum vom vedea cu totii cate zile dureaza verificarea fiecarei facturi si cat
de repede si ordinea in care beneficiarii isi incaseaza banii", a declarat ministrul
Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.
Pe POSDRU sunt in derulare aproape 2.500 de contracte de finantare. La 23 martie,
rata de absorbtie pe POSDRU era de 11,81% raportat la platile intermediare facute de
Comisia Europeana, cu o suma totala rambursata de aproximativ 410,5 milioane euro.
La 28 februarie, procentul de absorbtie era de 7,81%, cresterea fiind datorata reluarii
de catre Comisia Europeana a platilor pe acest program. Platile pe POSDRU au fost
blocate dupa presuspendarea programului de catre Bruxelles in august anul trecut.
Business24, http://www.business24.ro/fonduri-europene/stiri-fonduri-europene/cererilede-rambursare-si-platile-pentru-beneficiarii-posdru-vor-fi-publicate-online-1527260
Companii
Companii
Ergun Ergen pune umărul la mallul de la Tractorul Braşov
Ali Ergun Ergen, managerul care la sfârşitul lunii martie a părăsit poziţia de CEO al
companiei imobiliare Anchor Grup, pune bazele unei firme de consultanţă specializată
în centre comerciale, iar primul mandat constă în sprijinirea francezilor de la Immochan
la dezvoltarea proiectului Coresi din Braşov. Ergun, de numele căruia se leagă
proiectele Bucureşti Mall şi Plaza România, dar şi zona comercială a proiectului

Revista Presei Economice din România
Băneasa, la conducerea căreia a stat timp de şase ani, are acum posibilitatea să „pună
umărul“ la un proiect care prin amploare se aseamănă cu investiţia începută de către
Gabriel Popoviciu în nordul Capitalei. Francezii vor să înceapă în vară lucrările la
Coresi, unul dintre puţinele malluri care vor mai fi construite în următorii ani pe piaţa
locală. „Proiectele de renovare şi extinderile vor fi cele mai importante în piaţa locală
de retail în următorii cinci ani, în condiţiile în care nu vor mai fi construite multe malluri
noi. Proiectele care au deja cinci ani de funcţionare, în mod ideal, ar trebui să intre întrun
proces de împrospătare. E vremea schimbării pentru multe dintre mallurile din
România, dar unii proprietari nu îşi dau încă seama“, afirmă Ergen.
ZF, http://www.zf.ro/companii/ergun-ergen-pune-umarul-la-mallul-de-la-tractorulbrasov-10713823
1.300 de croitorese din Caracal produc haine H&M, Zara, C&A
Compania Romaniţa din Caracal, care are 1.300 de angajaţi, produce zilnic 12-15.000
de haine pentru giganţii internaţionali H&M, Zara şi C&A. Fabrica lucrează de opt ani
pentru cei trei retaileri din lumea modei şi ar avea nevoie de încă 300 de angajaţi
pentru a face faţă comenzilor. Deşi hainele primesc eticheta „made in Romania“,
niciunul dintre marii retaileri de modă nu se gândeşte încă să pună pe hartă un
magazin în Caracal.
„Lucrăm la capacitate maximă pentru angajaţii pe care îi avem. Există însă o
fluctuaţie foarte mare de personal şi deşi am fi dispuşi să mai luăm 300 de oameni nu
vin suficiente persoane să se angajeze“, spune Iuliana Tihon Dinoiu, directorul general
şi unul dintre acţionarii fabricii privatizate în 1996 prin metoda MEBO. Ea nu dă detalii
despre preţul cu care vinde o bluză sau o rochie, însă potrivit datelor ZF furnizate de
jucătorii din piaţă, preţul poate ajunge în magazine şi la de zece ori mai mare decât cel
cu care un produs pleacă pe poarta fabricii.

Revista Presei Economice din România
Un calcul simplu al ZF arată că la o producţie medie de 4 milioane de articole anual
(13.500 pe zi timp de 300 de zile pe an) şi vânzări de 15 mil. euro, preţul mediu pe
produs vândut de fabrica Romaniţa către H&M, Zara şi C&A este mai mic de 4 euro. În
magazine însă o bluză costă în medie 10-15 euro la H&M şi C&A şi 20-30 de euro la
Zara.
ZF, http://www.zf.ro/companii/1-300-de-croitorese-din-caracal-produc-haine-h-m-zarac-a-10713814
CFR Marfa va prelua datorii la stat de 606 milioane lei de la CFR
Infrastructura, prin compensare
CFR Marfa va prelua datorii bugetare de 606 milioane lei de la CFR SA, prin
compensarea unei parti din sumele pe care operatorul feroviar de marfa le are la
compania de infrastructura, iar creantele bugetare vor fi convertite in actiuni, astfel ca
veniturile din privatizare vor intra la buget. "Va fi o ordonanta de urgenta prin care CFR
Marfa va prelua datoria de 606 milioane lei pe care CFR Infrastructura o are la ANAF.
Prin aceasta operatiune, ANAF va descarca pe CFR Infrastructura de creanta, iar CFR
Marfa isi va stinge partial datoria pe care o are la CFR Infrastructura.
In pasul al doilea, statul va putea transforma datoriile preluate in actiuni, in vederea
privatizarii. Prin aceasta procedura se scad semnificativ si arieratele companiilor de
stat monitorizate de FMI, si se completeaza si veniturile bugetare", au declarat sursele
guvernamentare.
Operatiunea a fost discutata si cu reprezentantii Comisiei Europene.
Licitatia va porni de la 180 de milioane de euro pentru 51% din actiuni
Potrivit strategiei de privatizare a CFR Marfa, aprobata de Guvern in luna februarie,
CFR Marfa inregistra datorii totale de 1,8 miliarde lei, dintre care circa 600 milioane lei
la buget si 600 milioane lei catre CFR Infrastructura, restul reprezentand penalitati de

Revista Presei Economice din România
intarziere si restante catre furnizori privati. Anuntul de privatizare publicat vineri de
Ministerul Transporturilor stabileste ca licitatia pentru pachetul de 51% din actiunile
CFR Marfa va porni de la un pret de 798,05 milioane lei (180 milioane de euro), iar
castigatorul va fi stabilit la jumatatea lunii iunie.
Potrivit ministrului Transporturilor, Relu Fenechiu, evaluarea companiei a avut in
vedere transformarea in actiuni a tuturor datoriile pe care compania le are la statul
roman, pana la privatizare. El a adaugat ca datoriile companiei se ridica la 1,5 miliarde
lei, iar Comisia Europeana considera transformarea obligatiilor financiare in actiuni
ajutor de stat, care nu este permis decat in contextul privatizarii.
CFR Marfa are un capital social de 312,34 milioane lei, detinut integral de Ministerul
Transporturilor. Privatizarea CFR Marfa este unul din angajamentele asumate de
Guvern prin acordul cu FMI.
Business24, http://www.business24.ro/cfr/stiri-cfr/cfr-marfa-va-prelua-datorii-la-stat-de-
606-milioane-lei-de-la-cfr-infrastructura-prin-compensare-1527269
Fenechiu: Sunt opt companii importante interesate de privatizarea
CFR Marfă
Ministrul Transporturilor Relu Fenechiu afirmă că până în prezent un număr de opt
"companii importante" şi-au manifestat interesul de a participa la privatizarea CFR
Marfă, unde licitaţia pentru vânzarea pachetului majoritar de acţiuni începe de la 800
de milioane de lei (180 milioane de euro)."Acum trei zile, când am avut o discuţie cu
consultanţii, ne-au spus că erau 27, cred, de companii care se interesaseră de CFR
Marfă şi opt companii importante, nu vorbim de diverşi, care şi-au anunţat intenţia clară
de a participa la procedură", a spus ministrul.
El a afirmat că procedura prin care s-a stabilit preţul de vânzare a pachetului de 51%
din acţiunile CFR Marfă a fost una complexă, care a avut la bază valoarea activelor

Revista Presei Economice din România
companiei, din care au fost scăzute datoriile actuale şi cele care vor fi acumulate până
la momentul privatizării, precum şi potenţialul pieţei de transport feroviar din România.
Ministrul Transporturilor a adăugat că au avut loc discuţii legate de stabilirea unei valori
mai mici sau mai mari pentru începerea licitaţiei, adăugând că un preţ prea mare ar fi
făcut anumite companii să nu fie interesate să participe, iar unul prea mic ar fi permis
prezenţa unor firme fără anvergura necesară."Nu numai preţul este important, este
important ca această companie să se dezvolte", a continuat Fenechiu.El a menţionat
că există şi condiţionalităţi sociale, statul fiind interesat ca investitorul care va prelua
controlul CFR Marfă să păstreze cât mai mulţi salariaţi care lucrează în prezent acolo.
"Această privatizare şi evaluarea acestei companii sunt făcute în contextul în care noi
vom transforma în acţiuni toate datoriile pe care compania le are la statul român, până
la privatizare", a spus Fenechiu.Datoriile companiei se ridică la 1,5 miliarde lei, iar
Comisia Europeană consideră transformarea obligaţiilor financiare în acţiuni ajutor de
stat, care nu este permis decât în contextul privatizării.
Licitaţia pentru pachetul de 51% din acţiunile CFR Marfă va porni de la un preţ de
798,05 milioane lei, iar câştigătorul va fi stabilit la jumătatea lunii iunie, potrivit
anunţului de privatizare lansat vineri de Ministerul Transporturilor.
Procedura va avea trei etape - precalificare, negociere pe bază de oferte preliminare şi
neangajante, respectiv licitaţie cu ofertă în plic.Transporturile impun potenţialilor
investitori o serie de criterii de precalificare, precum "experienţă relevantă în domeniul
transportului de marfă şi capabilităţi operaţionale" şi "capabilităţi financiare care să
demonstreze posibilitatea preluării şi dezvoltării afacerii".
Documentele pentru licitaţie vor fi disponibile la sediul Ministerului Transporturilor
începând de marţi, 9 aprilie, iar cele pentru precalificare pot fi depuse până la 22
aprilie, deschiderea lor urmând să fie realizată în ziua următoare.Până la 29 aprilie

Revista Presei Economice din România
documentele vor fi analizate şi se va publica o listă scurtă cu cei precalificaţi, iar din 9
mai vor fi derulate negocieri cu fiecare ofertant în parte.
Comisia de privatizare va deschide plicurile la 14 iunie, când se va stabili şi ofertantul
câştigător.Privatizarea CFR Marfă este unul din angajamentele asumate de Guvern
prin acordul cu FMI.
Economica, http://www.economica.net/fenechiu--sunt-opt-companii-importanteinteresate-de-privatizarea-cfr-marfa_49664.html
Ericsson relochează o divizie din Estonia în România
Ericsson, unul dintre cei mai mari producători de echipamente telecom, îşi închide call
centre-ul din Estonia care oferea consultanţă segmentului business, informează Baltic
Business News. Potrivit lui Seth Lackman, director de vânzări pentru Estonia, a
declarant că activitatea va fi transferată la centrul global de service din România.
Acesta a declarat că Ericsson va depune eforturi pentru a găsi alte poziţii celor 13
angajaţi restructuraţi, iar decizia a venit pe fondul nevoii companiei de eficientizare a
costurilor.
Economica, http://www.economica.net/ericsson-relocheaza-o-divizie-din-estonia-inromania_49472.html
Studio Moderna deschide in România primul magazin Dormeo Home
din Europa
În urma unei investiții de 100.000 euro, Studio Moderna a deschis astăzi, în premieră
în Europa, Dormeo Home. Cu trei dintre brandurile de vârf ale companiei prezente in
magazin, Dormeo, Delimano și Shark, noul store din AFI Palace Cotroceni include 3
zone dedicate distincte: sleeping, kitchen şi living, pe o suprafață de 150 metri pătrați.
“România a fost aleasă să fie prima dintre cele 21 de piețe în care activează compania

Revista Presei Economice din România
Studio Moderna, pentru a prezenta un concept de retail nou, inovativ.. (..) Ne
propunem să oferim o experiență de shopping deosebită, în egală măsură pentru
clienții existenți, cât și pentru cei noi.”, a declarat Zoltan Pilecki, Managing Director
Studio Moderna România.
Pentru magazinul recent deschis, compania estimează venituri din vânzări similare cu
cele ale fostelor magazine Dormeo și Top shop din această locație, dar se
concentrează pe oferirea unei experienţe superioare clienţilor săi, atât prin design-ul
magazinului cât şi prin disponibilitatea și diversitatea produselor. Pe viitor, noua
imagine va fi aplicată selectiv unora dintre cele 21 de magazine existente în România,
în funcție de reflectarea experienței clienților. In prezent, valoarea medie a
cumpărăturilor de tip teleshopping depășește cu puțin 60 de euro, depinzând de
brand/tipul produselor care sunt luate în considerare, potrivit Studio Moderna. Prețurile
produselor comercializate de Studio Moderna încep de la 7-10 euro și pot depăși 1.000
de euro.
Studio Moderna este o companie privată, prezentă în 21 de piețe din Europa precum
și în Japonia, Canada și SUA. Indiferent de condițiile pietelor în care activează,
Studio Moderna înregistrează în continuare o creștere anuală de 20%. Pe piața din
România, compania şi-a menţinut anul trecut trendul crescător, realizând o creștere
de două cifre în comparație cu veniturile înregistrate în 2011, datorită lansării unor linii
noi de produse și dezvoltării constante a brandurilor renumite – Dormeo, Delimano
precum și a celui mai “tânăr” brand al companiei, Shark. Înființat în 1992, Studio
Moderna este lider de piață și cel mai mare retailer multi-channel din Europa, cu
vânzări sub brandurile proprii extinse în Orientul Îndepărtat, Europa, America de Nord
și Sud și Australia, înglobând vânzări prin TV, online, retail și comerț cu amănuntul.
Income, http://incomemagazine.ro/articole/studio-moderna-deschide-in-romaniaprimul-magazin-dormeo-home-din-europa

Revista Presei Economice din România
Deichmann Romania a vandut incaltaminte de aproape 50 de milioane
de euro in 2012
Retailerul german de incaltaminte Deichmann a vandut anul trecut, in Romania, 2,33
milioane de perechi de incaltaminte, avand o cifra de afaceri bruta de 217,7 milioane
lei (49,2 milioane euro), cu 29% mai mare decat in 2011, a anuntat compania. In 2011,
Deichmann Romania a avut afaceri de 169,26 milioane lei si a vandut 1,9 milioane de
perechi de incaltaminte.
Prezenta pe piata romaneasca din 2007, reteaua Deichmann cuprindea la sfarsitul
anului trecut 55 de magazine, cu sapte mai multe decat in 2011. De asemenea,
numarul angajatilor a crescut la 456, de la 359 in anul anterior. Deichmann este un
magazin multibrand prezent in 21 de tari europene si in Statele Unite ale Americii, cu
afaceri de 3,9 miliarde euro anul trecut si peste 3.325 de magazine. In acest an,
compania aniverseaza 100 de ani de la infiintare.
Business24, http://www.business24.ro/companii/stiri-companii/deichmann-romania-avandut-incaltaminte-de-aproape-50-de-milioane-de-euro-in-2012-1527255
Orlando Szasz, fostul CEO Renania, investeste in ecologie si
agricultura
Omul de afaceri care a pus bazele companiei Renania, Orlando Szasz, se pregateste
sa demareze proiecte in ecoligie si agricultura. Dupa ce a renuntat la fotoliul de CEO
al companiei Renania, ramanand insa membru in Consiliul de Administratie, Szasz isi
"cheltuie" timpul dezvoltand afaceri personale. A investit intr-un business de organizare
de evenimente destinate mediului de afaceri, si este p;regatit sa-si asume. Desi rolul
de business angel si este pregatit sa o faca oriunde, fie in tara, fie peste hotare.
Recunoaste insa ca este mai confortabil sa o faca in tara.

Revista Presei Economice din România
"Profitabil poate fi in ambele situatii, dar cred ca este mai confortabil in tara, deoarece
cunosti absolut toate detaliile legate de mentalitatea oamenilor, a pietei, precum si cele
legate de legislatie", a declarat Orlando Szasz, intr-un interviu acordat Business24.
Pentru cei care sunt curiosi care sunt atuurile pe care trebuie sa le aiba un initiator
pentru a atrage atentia unui astfel de investitor, omul de afaceri face un scurt rezumat:
"cota de piata pe care o detii, capacitatea businessului tau de a genera venit, precum
si o proiectie ascendenta de viitor ascendenta. Conteaza, in esenta volumele si rulajul,
cati si cat de des au nevoie clientii de produsul sau serviciul tau".
Business24, http://www.business24.ro/companii/manageri/orlando-szasz-fostul-ceorenania-investeste-in-ecologie-si-agricultura-1527206
Trenduri şi statistici
Trenduri şi statistici
Euro face un pas înapoi la cursul BNR de vineri
Cursul BNR de vineri:Euro 4,4211 -0,0070 +0,23%
Dolar american 3,4215 -0,0382 -1,10%
Cotaţiile monedei naţionale oscilau în jurul nivelului de 4,42 lei/euro la jumătatea
sesiunii interbancare de vineri, astfel că Banca Naţională a României (BNR) a anunţat
un curs de referinţă în scădere cu 0,7 bani, la 4,4211 lei/euro. În sesiunea precedentă,
cursul a fost de 4,4281 lei/euro, aproape de maximul anului. Totodată, paritatea
pentru dolarul american a scăzut vineri cu 3,82 bani, la 3,4215 lei/doalr. Rata de
schimb stabilită pentru joi a fost de 3,4597 lei/dolar, reprezentând maximul din 12
decembrie.
Cursul pentru francul elveţian a coborât la 3,6374 lei/franc, de la 3,6405 lei/franc joi.
Cotaţiile leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de Banca Naţională a României în
funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

Revista Presei Economice din România
La deschidere, euro a fost cotat la 4,4170 - 4,4200 lei, respectiv cu 0,3 - 0,45 bani
sub cotaţiile de joi din jurul orei 16:30, de 4,4215 - 4,4230 lei/euro. Ulterior, cotaţiile au
crescut uşor peste 4,42 lei/euro, iar în prima parte a zilei a oscilat aproape de acest
nivel. "Moneda locală oscilează într-un interval foarte strâns, de 0,5%, de aproape o
lună şi credem că sunt şanse foarte reduse să iasă în afara acestei zone vineri, mai
ales într-o piaţă de obicei linistită înaintea datelor lunare legate de piaţa forţei de
muncă din SUA ce vor fi publicate în a doua parte a zilei", se arată într-un raport
transmi vineri de ING Bank.
Volumele de tranzacţionare sunt reduse atât pe piaţa locală, cât şi pe cele din regiune,
potrivit dealerilor. Dobânzile practicate vineri dimineaţă de băncile comerciale pentru
depozitele în lei atrase pe termen de o zi au continuat să scadă şi au ajuns la 1,15% -
1,65% pe an, după ce joi au fost la 2% - 2,5% pe an. Analiştii ING Bank consideră că
scăderea ratelor este legată de nepotrivirea dintre maturităţile titlurilor de stat care vor
fi emise şi cea a titlurilor care ajung la scadenţă în această lună. Astfel, o mare parte a
sumelor scadente în aprilie este posibil să rămână în piaţă şi să nu fie reinvestită în
titluri de stat.
ZF, http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/euro-face-un-pas-inapoi-la-cursul-bnr-de-vineridolarul-scade-puternic-10714831
Anchetă INS: Câţi bani are în medie o gospodărie din România şi care
sunt principalele surse de venit
Astfel, rezultatele anchetei bugetelor de familie în trimestrul IV 2012 arată că veniturile
totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.566 lei pe gospodărie şi 894
lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.094 lei lunar pe gospodărie
(729 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 473 lei lunar pe gospodărie (165 lei pe
persoană). Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă

Revista Presei Economice din România
sursă de venituri (48,9% din veniturile totale ale gospodăriilor în trimestrul I, 50,5% în
trimestrul II, 51,1% în trimestrul III, respectiv 49,9% în trimestrul IV 2012).
La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile
din prestaţii sociale (22,5%), veniturile din agricultură (3,6%), veniturile din activităţi
neagricole independente (2,3%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din
patrimoniul gospodăriei (1,5%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură
(18,4%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din
resurse proprii (16,6%).
Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au
înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă. Astfel, în trimestrul IV 2012 veniturile
totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 19,4% mai mari decât ale
gospodăriilor din mediul rural şi cu 7,4% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor. În
urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 63,6% din salarii, de 22,5%
din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 8,7% din total. În rural, principala
sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat
40,8% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (32,6% din totalul
veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din
resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând 8,2% din veniturile totale ale
gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor
gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (28,1%) şi celor din prestaţii sociale
(22,4%). Cheltuielile totale ale populaţiei, au fost, în trimestrul IV 2012, în medie, de
2.364 lei lunar pe gospodărie (823 lei pe persoană) şi au reprezentat 92,1% din nivelul
veniturilor totale.
"Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de
bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi
privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor,

Revista Presei Economice din România
cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana
animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru
însămânţat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru
cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament
necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere foarte mică
în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,3%)", se arată într-un
comunicat al INS.
Unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de
consum sunt determinate de mediul de rezidenţă. Astfel, în timp ce nivelul mediu lunar
pe o gospodărie al cheltuielilor totale de consum este mai mare în urban faţă de rural
cu 347 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 3 lei. Aceasta derivă
din faptul că, în rural, 48,2% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă
contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce în mediul urban consumul de
produse alimentare din resurse proprii a acoperit 20,5% din cheltuielile pentru
consumul alimentar. Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de
consum, produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul IV 2012,
în medie, 41,8% din consumul gospodăriilor.
O componentă a consumului cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de
locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier,
dotarea şi întreţinerea locuinţei). În trimestrul IV 2012, aceasta a reprezentat 20,5% din
cheltuielile totale de consum. În cadrul cheltuielilor cu locuinţa cea mai mare pondere a
deţinut-o cheltuielile necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (16,7%). La polul opus
s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante
(1,3%) şi cele pentru educaţie (0,7%).
ZF,
http://www.zf.ro/finante-personale/ancheta-ins-cati-bani-are-in-medie-ogospodarie-din-romania-si-care-sunt-principalele-surse-de-venit-10714329

Revista Presei Economice din România
Cei mai mediatizati directori executivi: Mariana Gheorghe, Radu
Ghetea si Steven van Groningen
Directorul general executiv al OMV Petrom, Mariana Gheorghe, se situeaza pe primul
loc in topul celor mai mediatizati directori generali executivi in perioada ianuarie -
martie 2013, urmata de bancherii Radu Ghetea si Steven van Groningen, potrivit unei
cercetari realizate de MediaTrust. Cota prezentei fiecarui CEO in top este de 16%
pentru Mariana Gheorghe, 13% pentru Radu Ghetea si de 10% pentru Steven van
Groningen.
Mariana Gheorghe se afla pe primul loc in topul celor mai mediatizati CEO cu 58 de
aparitii in publicatiile monitorizate de MediaTrust. Articolele in care aceasta a fost citata
au avut ca subiect situatia incerta a Arpechim, precum si profitul record inregistrat de
Petrom in 2012. Mediatizarea Marianei Gheorghe s-a datorat si nominalizarii acesteia
in cadrul premiilor Business Review. Presedintele Asociatiei Romane a Bancilor si
presedinte al CEC Bank, Radu Ghetea, a avut 47 de mentiuni, in articole ce au avut ca
subiect sistemul bancar din Romania, cresterea finantarilor CEC Bank. De asemenea,
Radu Ghetea a fost nominalizat 'Bancherul Anului 2012' de catre revista Piata
Financiara.
Presedintele Consiliului Investitorilor Straini si al Raiffeisen Romania, Steven van
Groningen, este mentionat in 39 de articole cu privire la activitatea bancii pe care o
conduce, precum si achizitionarea portofoliului de retil al Citi Romania, dar si despre
situatia sectorului bancar.
A crescut numarul aparitiilor in media caracterizate printr-un ton negativ
In ceea ce priveste tonul informatiilor analizate, in ianuarie - martie 2013, se observa o
crestere a tonului negativ, mai multi CEO, printre care Mariana Gheorghe, Jerome
Olive si Mihai Tecau, au inregistrat aparitii negative. In clasamentul celor mai
mediatizati CEO urmeaza, dupa primele trei pozitii, Horia Ciorcila (Banca Transilvania),

Revista Presei Economice din România
Philippe Lhotte (BRD), Alin Bucsa (Astra Asigurari), Thomas Spurny (BCR), Stefanos
Theocharopoulos (Romtelecom), Brent Valmar (Porsche), Mariana Diaconescu
(Asirom), Ianki Berroeta (Vodafone), Jerome Olive (Automobile Dacia), Jean-Francois
Fallacher (Orange), Mihai Tecau (Omniasig), Kinga Daradics (Mol).
Valoarea echivalenta de publicitate este unul dintre indicii MediaTrust care reflecta
acuratetea informatiilor analizate. Valoarea este direct proportionala cu spatiul acordat
unui articol despre o companie/persoana intr-o publicatie anume si pretul publicitatii in
publicatia respectiva. La acest capitol, primele trei pozitii sunt ocupate de Marian
Gheorghe, Steven van Groningen si Radu Ghetea.
Business24, http://www.business24.ro/media/stiri-media/cei-mai-mediatizati-directoriexecutivi-mariana-gheorghe-radu-ghetea-si-steven-van-groningen-1527265
Taxarea inversa la cereale expira in 31 mai
De la 1 iunie 2013, agentii economici nu mai pot beneficia de taxare inversa pentru
livrarea in interiorul tarii a unor bunuri din sectorul cerealelor si plantelor tehnice.
Masura, introdusa in 2011 cu acordul Comisie Europene, putea fi aplicata de Romania
numai timp de doi ani. Autoritatile au solicitat deja la Bruxelles prelungirea acestui
termen, astfel incat tara noastra sa poata aplica in continuare taxarea inversa la
cereale.
Dan Manolescu, secretar de stat in Ministerul Finantelor, a explicat miercuri intr-o
conferinta pe teme fiscale ca autoritatile romane au solicitat in martie Comisiei
Europene sa prelungeasca masura de taxare inversa la cereale. El a precizat ca spera
sa obtina un raspuns pana la finalul lunii aprilie. Secretarul de stat a mai aratat ca
taxarea inversa ar putea fi acceptata in continuare de Comisia Europeana intrucat
exista o intentie de modificare a directivei de TVA pentru acceptarea masurii de taxare
inversa si la alte produse considerate cu risc, inclusiv cerealele.

Revista Presei Economice din România
Business24, http://www.business24.ro/taxe-si-impozite/stiri-taxe-si-impozite/taxareainversa-la-cereale-expira-in-31-mai-1527256
Targul National Imobiliar se deschide in mai
Targul National Imobiliar se va desfasura in acest an in perioada 10-12 mai, la Palatul
Parlamentului. "Sase luni reprezinta perioada minima necesara organizarii in detaliu a
unui eveniment de succes. Efortul nostru, in calitate de organizatori ai Targului
National Imobiliar, se concentreaza asupra selectarii companiilor imobiliare de
incredere pentru a deveni expozanti TNI si atragerii categoriei de public ce indeplineste
toate cerintele pentru a deveni client al expozantilor nostri. Companiile prezente la TNI
beneficiaza de sustinere in comunicarea cu publicul atent selectionat chiar inainte de
expozitie, prin intermediul canalelor noastre media", a declarat Cristina BERCEA- PR
Manager al Targului National Imobiliar (TNI). Printre companiile expozante se numara
dezvoltatori, agentii imobiliare si institutii financiare.
Business24, http://www.business24.ro/imobiliare/targ-imobiliar/targul-national-imobiliarse-deschide-in-mai-1527259
Afaceri in crestere in industria romaneasca, pentru primele doua luni
ale anului curent
In luna februarie 2013, cifra de afaceri din industrie pe total (piata interna si piata
externa) a crescut in termeni nominali atat fata de luna precedenta cu 9,5%, cat si fata
de luna corespunzatoare din anul precedent cu 13,7%. De asemenea, in primele doua
luni ale anului, cifra de afaceri din industrie pe total a crescut in termeni nominali fata
de perioada similara a anului trecut cu 9,6%, conform datelor de la Institutul National
De Statistica. Cum inflatia a fost sub 6% in perioada analizata, vorbim de o crestere in
termeni reali a afacerilor din industrie. Cifra de afaceri din industrie, in luna februarie

Revista Presei Economice din România
2013 comparativ cu luna precedenta, a crescut pe total industrie cu 9,5% datorita
cresterilor din industria prelucratoare (+10,1%). Industria extractiva a scazut cu 2,9%.
Pe marile grupe industriale s-au inregistrat cresteri in sectoarele: industria bunurilor de
capital (+14,7%), industria bunurilor de folosinta indelungata (+11,6%), industria
bunurilor intermediare (+10,9%) si industria bunurilor de uz curent (+5,8%). Industria
energetica a scazut cu 2,5%.
Februarie 2013 comparativ cu februarie 2012
Cifra de afaceri din industrie, in luna februarie 2013, fata de luna februarie 2012, a
crescut pe ansamblu cu 13,7%, datorita cresterilor din industria prelucratoare (+13,9%)
si industria extractiv (+9,1%). Pe marile grupe industriale cresteri ale cifrei de afaceri
s-au inregistrat in toate sectoarele: industria bunurilor de capital (+23,8%), industria
bunurilor intermediare (+15,5%), industria bunurilor de folosinta indelungata (+15,1%),
industria energetica (+6,8%) si industria bunurilor de uz curent (+1,7%).
Ianuarie – februarie 2013 comparativ cu perioada Ianuarie – februarie 2012
Cifra de afaceri din industrie, in primele doua luni din 2013, fata de perioada similara a
anului trecut, a crescut pe ansamblu cu 9,6%, datorita cresterii atat a industriei
prelucratoare (+9,8%) cat si a industriei extractive (+3,8%). Pe marile grupe industriale
cresteri ale cifrei de afaceri s-au inregistrat in toate sectoarele: industria bunurilor de
capital (+16,4%), industria bunurilor de folosinta indelungata (+13,8%), industria
bunurilor intermediare (+9,2%), industria energetica (+4,8%) si industria bunurilor de
uz curent (+3,0%).
Finantistii, http://www.finantistii.ro/macroeconomie/afaceri-in-crestere-in-industriaromaneasca-pentru-primele-doua-luni-ale-anului-curent-77857

Revista Presei Economice din România
România importa mai multă brânză decât exporta
România a importat 36.035 tone de brânzeturi şi caşuri, în 2012, o cantitate de peste
patru ori mai mare decât a exportat în anul 2011, conform balanţei comerciale cu
produse agroalimentare solicitate de Agerpres Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale (MADR).Exporturile de brânzeturi şi caşuri au totalizat anul trecut 8.306 tone, în
creştere de 2,7 ori faţă de anul 2011, când au totalizat numai 3.072 tone. Încasările din
exporturile de brânză au însumat 25 de milioane de euro în 2012, de peste două ori
mai mari decât cele 11,673 milioane euro încasate în anul precedent.
Potrivit datelor MADR, valoarea importurilor de brânzeturi şi caşuri a atins aproape
100 de milioane de euro, în perioada ianuarie-decembrie 2012, în timp ce, în perioada
similară a anului trecut, a totalizat 98,1 milioane euro, pentru 32.647 tone de brânzeturi
şi caşuri aduse de pe pieţele externe. Atât exporturile, cât şi importurile au fost
realizate în şi din ţările Uniunii Europene şi cele extracomunitare. Anul trecut, producţia
autohtonă de brânzeturi, inclusiv cantitatea de brânză obţinută exclusiv din lapte de
vacă, a crescut cu 7,4% (4.596 tone), comparativ cu perioada similară din 2011,
totalizând 66.858 tone, relevă datele Institutului Naţional de Statistică.
Income, http://incomemagazine.ro/articole/romania-importa-mai-multa-branza-decatexporta
Numarul de asigurari obligatorii pentru locuinte s-a redus cu 32% intrun
an
Numarul asigurarilor obligatorii pentru locuinte a scazut la finele lunii martie pana la
333.091, mai putine cu 1,3% fata de luna februarie si cu 32% fata de nivelul inregistrat
la 31 marie 2012, potrivit datelor Pool-ului de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale
(PAID). Pe regiuni, din numarul total de polite PAID, cele mai multe erau in Muntenia
(22,2%), Bucuresti (17,6%), Moldova, (15,2%) si Transilvania (12,8%).

Revista Presei Economice din România
Mai bine de jumatate din totalul locuintelor asigurate proveneau din mediul urban
(57,7%), in timp ce restul este detinut de rural.
Asiguratorii PAID pregatesc un monopol. Practici bursiere care nu respecta directivele
europene. Sistemul bancar va fi pe pierderi si in 2012 – Revista presei economice
Conform datelor, in functie de distributia pe tipul de locuinta, cele mai multe (63,2%)
era de tip A (din beton, caramida), iar restul de tip B (chirpici). Pool-ul de Asigurare
Impotriva Dezastrelor Naturale a fost constituit ca societate de asigurare, in luna
noiembrie 2009, de catre 12 societati de asigurare (ABC Asigurari, Astra Asigurari,
Carpatica Asig, Certasig, City Insurance, Credit Europe Asigurari, Euroins Romania,
Generali, Grawe Romania, Groupama Romania, Platinum Asigurari si Uniqa Asigurari),
actionari PAID. Potrivit prevederilor legii, locuintele trebuie asigurate obligatoriu, polita
acoperind trei riscuri de baza specifice Romaniei - cutremur, inundatii si alunecari de
teren. Primele de asigurare pentru PAID sunt de 20 de euro, pentru locuinte de tip A si
o suma asigurata de 20.000 de euro, respectiv de 10 euro pentru locuinte tip B si o
suma asigurata de 10.000 euro.
Finantistii, http://www.finantistii.ro/asigurari/numarul-de-asigurari-obligatorii-pentrulocuinte-s-a-redus-cu-32-intr-un-an-77864
Peste 500 de societăţi mixte au fost înmatriculate în ianuarie 2013
Un număr de 566 de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social au
fost înmatriculate în România, în ianuarie, valoarea totală a capitalului subscris
ridicându-se la 436,716 milioane lei (99,657 milioane euro), potrivit datelor centralizate
de Institutul Naţional de Statistică (INS).Din 1991 până la 31 ianuarie 2013, în
România au fost înmatriculate 186.357 societăţi mixte, cu un capital social subscris de
119,492 miliarde lei (35,436 miliarde euro). Pe de altă parte, anul trecut, au fost
înmatriculate 6.384 astfel de societăţi.

Revista Presei Economice din România
Cele mai multe firme cu participare străină la capital au fost înmatriculate, în ianuarie
2013, în Bucureşti (186), cu un capital total de 5,117 milioane lei, Timiş (46, cu un
capital de 1,291 milioane lei), Ilfov (40, cu un capital de 1,023 milioane lei) şi Bihor (31
societăţi mixte, cu un capital de 7.500 lei).
În ianuarie, în judeţul Botoşani, nu a fost înmatriculată nicio societate mixtă, iar în
Covasna, Dâmboviţa, Gorj şi Neamţ a fost înmatriculată câte o societate.Cei mai mulţi
investitori străini au provenit, în ianuarie, din Italia - 184 investitori, Germania - 49,
Franţa - 27, Turcia - 25 şi Grecia şi Ungaria - câte 22.
Economica,
http://www.economica.net/peste-500-de-societati-mixte-au-fostinmatriculate-in-ianuarie-2013_49648.html
Finanţe - Bănci
Finanţe – Bănci
Rata creditelor neperformante a trecut de pragul de 19% în februarie
Bilanţurile băncilor sunt lovite în continuare de creşterea ratei creditelor neperformante,
care a trecut de pragul de 19,% în luna februarie, potrivit datelor BNR.Întârzierile mai
mari de 90 de zile la plata creditelor au ajuns la o pondere de 19,05% în total credite şi
dobânzi în luna februarie, în creştere de la 18,66% în luna ianuarie. De altfelm rata
creditelor neperformante a crescut cu 3,35 puncte procentuale faţă de anul trecut.
Creditele cu întârzieri mai mari de 90 de zile la plata ratelor trebuie provizionate
integral de către bănci.Cele mai mari bănci din sistem au raportat rate de
neperformanţă a creditelor de 20-25% pentru anul trecut.
Mediul economic dificil nu ajută prea mult băncile în acest moment, în condiţiile în care
companiile suferă şi generează noi pierderi pentru bănci. Datele BNR arată că
restanţele firmelor la bănci au crescut anul trecut cu nu mai puţin de 41% la peste 21
de miliarde de lei. O creştere mai mică, de 16,6%, a fost înregistrată în cazul
persoanelor fizice.Provizioanele de risc aferente acestor credite au săpat anul trecut şi

Revista Presei Economice din România
în profitabilitatea sistemului bancar, care a trecut pe o pierdere netă record de 2,1
miliarde de lei.
Economica, http://www.economica.net/rata-creditelor-neperformante-a-ajuns-la-
19prc_49706.html
Băncile nu au putut să acorde credite în jumătate din această
săptămână. A picat Biroul de Credit
Activitatea băncilor a fost perturbată în această săptămână de o defecţiune a bazei de
date a Biroului de Credit, locul în care se adună informaţiile despre debitorul român,
potrivit mai multor surse din piaţă. Numărul mare de interogări restante ale băncilor
îngreunează şi acum sistemul.Băncile nu au putut să acorde credite în jumătate din
această săptămână, a picat Biroul de Credit
În zilele de luni, marţi şi prima parte a zilei de miercuri, baza de date a Biroului de
Credit, instituţia care strânge informaţiile despre debitorii persoane fizice din România,
nu a putut fi accesată, potrivit mai multor surse din piaţa bancară.
Numărul mare de interogări care s-au adunat din partea băncilor fac ca sistemul să
funcţioneze greu şi în acest moment, după cum ne-a precizat un ofiţer de credite de la
o bancă de top din sistem.Se pare că problemele au fost cauzate de o actualizare
nereuşită a sistemului informatic derulată la sfârşitul săptămânii trecute.Oficialii Biroului
de Credit nu au răspuns încă la solicitarea ECONOMICA.NET privind cauzele
defecţiunii. (În ultimii ani compania nu a mai răspuns solicitărilor presei)
Băncile şi unele instituţii financiare nebancare utilizează baza de date a Biroului de
Credit pentru a afla istoricul de credit al debitorilor proprii şi potenţiali.Verificarea
istoricului de credit este esenţială pentru ca banca să poată acorda împrumuturi sau să
facă un card de credit sau un overdraft.În Biroul de Credit sunt menţionate datele
privind serviciul datoriei unui debitor, dacă acesta are întârzieri la plata ratelor sau

Revista Presei Economice din România
credite neplătite, ori restanţe de la neplata sumelor aferente unui card de credit. Cei
care au întârzieri la plata ratelor mai mari de 30 de zile vor figura cu un istoric negativ
în Biroul de Credit, însă banca va putea să afle şi dacă în acest moment debitorul îşi
achită ratele.Tot pe baza informaţiilor de la Biroul de Credit, băncile află dacă
potenţialul client are şi alte credite şi pot calcula gradul de îndatorare a
acestuia.Intervalul de timp pentru care informaţiile aferente unui credit sunt afişate în
Raportul de Credit este de 4 ani de la data ultimei actualizări transmise.Acţionarii
Biroului de Credit SA, care şi-a început activitatea în 2004, sunt 25 de bănci din
România, potrivit informaţiilor prezentate pe site-ul propriu.
Economica, http://www.economica.net/bancile-nu-au-putut-sa-acorde-credit-injumatate-din-aceasta-saptamana--a-picat-biroul-de-credit_49676.html
Bank Leumi România încheie anul 2012 cu profit
Bank Leumi România a obţinut în 2012 un profit net de 13,632 milioane lei, în linie
cu obiectivele bugetate, potrivit unui comunicat al companiei. Soldul creditelor brute a
cres-cut în 2012 cu peste 7,7%, la 981,32 milioane lei la 31 decembrie 2012. În ceea
ce priveşte finanţările acordate companiilor, acestea au ajuns la 716,3 milioane lei la
31 decembrie 2012, înregistrând o creştere de 6,6 % faţă de 31 decembrie 2011.
Creditele pentru clienţii individuali au crescut cu 10,8%, atingând un sold de 265
milioane lei la 31 decembrie 2012, faţă de final de an 2011. Depozitele clienţilor au
atins valoarea de 613,73 milioane lei. Capitalurile proprii au cres-cut cu 6%, la 224,35
milioane RON datorită profitului înregistrat în anul 2012. Rentabilitatea capitalului
(ROE) înregistrată la finalul anului 2012 este de 6,2%.
Rata solvabilităţii este de 20,15% faţă de limita reglementată de 8%, iar lichiditatea
este de 1,5 (faţă de limita reglementată de 1), demonstrând soliditatea Bank Leumi
România. Bank Leumi România are o reţea de 23 de unităţi şi 307 angajaţi. Bank

Revista Presei Economice din România
Leumi România este subsidiară a Grupului Leumi, lider al pieţei bancare din Israel, cu
prezenţă în 17 ţări, prin cele peste 300 de unităţi.
Bursa, http://www.bursa.ro/banci-asigurari/bank-leumi-romania-incheie-anul-2012-cuprofit-202859&articol=202859.html
Dobânzile overnight au scăzut
Dobânzile pe termen foarte scurt au coborât, ieri, cu aproximativ 50% faţă de
şedinţa de miercuri. Banca Naţională a României (BNR) a afişat, în prima parte a zilei,
un nivel mediu al dobânzii la depozitele atrase pentru o zi (ROBID) de 2% pe an, faţă
de 4,21% în şedinţa precedentă, dobânda la depozitele overnight plasate (ROBOR)
ajungând la 2,50% pe an, de la 4,71% în şedinţa precedentă.
Bursa, http://www.bursa.ro/banci-asigurari/piata-monetara-dobanzile-overnight-auscazut-202875&articol=202875.html
Un nou investitor, interesat de cumpărarea Nextebank
Grupul ungar MKB s-ar afla în negocieri cu administratorul de investiţii "Axxess
Capital" pentru vânzarea Nextebank, potrivit unor surse din piaţa bancară. "Axxess
Capital" administrează Romanian American Enterprise Fund (RAEF), Balkan
Accession Fund (BAF) şi Emerging Europe Accession Fund (EEAF). Unul dintre
domeniile de interes pentru RAEF l-a reprezentat, începând cu anul 1998, sectorul
financiar, fondul investind, de-a lungul timpului, în Banca Româneas-că, achiziţionată,
între timp, de National Bank of Greece, Banca Agricolă, devenită Raiffeisen Bank
Româ-nia, Domenia Credit cumpărată de Granti Bank şi redenumită Garanti Credite
Ipotecare, şi Estima Finance, vândută către GE Money.
În prezent, RAEF şi BAF deţin Patria Credit, cea mai mare instituţie nebancară de
microfinanţare din ţara noastră. Reprezentanţii Nextebank ne-au declarat că nu ştiu

Revista Presei Economice din România
nimic despre un eventual interes din partea unui investitor. Oficialii "Axxess Capital" nu
au trimis un răspuns până la închiderea ediţiei.
Aceasta ar fi a doua tentativă de vânzare a Nextebank, după ce tranzacţia cu
compania americană "PineBridge investments" a căzut, aparent din cauza
neacceptării, de către Banca Naţională a României (BNR), ca banca să fie deţinută de
către o entitate non-europeană.
La Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) Nextebank, la sfârşitul lunii ianuarie, ar
fi trebuit să fie numiţi doi reprezentanţi "PineBridge" în Consiliul de Administraţie al
instituţiei de credit, însă punctul cu privire la această decizie a fost scos de pe ordinea
de zi în ultimul moment. În schimb, MKB a mai adus un aport de 28 milioane euro la
capitalul subsidiarei locale.
"PineBridge Investments" este o companie de administrare a activelor, deţinută de
către o subsidiară a "Pacific Century Group" (PCG), un grup investiţional privat asiatic,
înregistrat în Hong Kong.
Înainte să fie vândută către "PCG" în mai 2010, a fost parte a diviziei de consultanţă
de investiţii şi adminis-trare a activelor "American International Group" (AIG). PCG a
fost înfiinţată în anul 1993 şi este controlată de către Richard Li, fiul cel mic al lui Li Ka-
Shing, unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume.
"Axxess Capital" are, în prezent, deţineri în companii precum "Bitdefender", "Noriel
Toys" şi "Frigotehnica". Compania este condusă de Horia Manda, care deţine,
împreună cu John Klipper, partener senior în cadrul "Axxess Capital" şi preşedintedirector
general al RAEF, 59% din acţiunile Intercapital Invest.
MKB Bank este a treia mare bancă din Ungaria. Acţionarul majoritar al băncii
ungare este Bayerische Landes-bank, care are o participaţie de 89,62%. MKB Bank a
preluat în octombrie 2006 pachetul majoritar al instituţiei de credit de la noi, pentru 100

Revista Presei Economice din România
de milioane de euro de la sindicaliştii din Petrom, conduşi de Liviu Luca şi consiliaţi în
afaceri de Sorin Ovidiu Vîntu.
MKB Romexterra Bank a fost înfiinţată în anul 1993, având o activitate orientată
către piaţa din ţara noastră. Banca are 47 de sucursale şi peste 600 de angajaţi şi
deţine un portofoliu de peste 82.000 de clienţi, persoane fizice şi companii.
Bursa, http://www.bursa.ro/banci-asigurari/un-nou-investitor-interesat-de-cumparareanextebank-202885&articol=202885.html
Grupul de asigurari VIG a obtinut in 2012 cel mai mare profit din
istorie: 587,4 milioane euro
In anul financiar 2012 Vienna Insurance Group a raportat prime brute subscrise
consolidate de 9,7 miliarde euro, in crestere cu 9% fata de anul anterior, iar profitul
inainte de taxe a ajuns la cel mai ridicat nivel din istorie - 587,4 milioane euro, in
crestere cu 5,1%, conform datelor grupului austriac. In Romania, situatia economica a
avut efecte negative in special asupra asigurarilor auto, iar grupul a raportat o pierdere
financiara inainte de taxe si impozite de 20,4 milioane euro, in crestere cu 57,4% fata
de anul anterior.
"Ca lider de asigurari pe piata din Austria si ECE, ne-am atins obiectivul nostru
strategic de crestere impresionanta peste media pietei si in anul 2012. Primele au
crescut la o valoare record de 9,7 miliarde euro. Mai mult decat atat, am reusit si
cresterea profitului cu aproape 10%. Profitul grupului de 587.4 milioane euro este cel
mai mare din istoria Vienna Insurance Group ", a declarat Peter Hagen, presedinte al
Consiliului de Administratie si CEO al Vienna Insurance Group.
In anul financiar 2012 Vienna Insurance Group a raportat prime brute subscrise
consolidate de 9,7 mld. euro, ceea ce corespunde unei cresteri de 9,0%. Cresterea
semnificativa de 17,2 procente pe asigurari de viata a fost determinata de cererea

Revista Presei Economice din România
puternica - in special pentru produsele cu prima unica - in Polonia. Crestere cu 2.1%
pe segmentul asigurarilor generale, precum si cresterea primelor de asigurare de
sanatate (8,7%), au sustinut tendinta generala pozitiva a primelor Grupului. In valoare
de 587.4 milioane euro, profitul Grupului (inainte de taxe si dividende) a crescut cu
5,1%. Profitul dupa impozitare si dividende a crescut chiar cu 9,7% la un total de 446.2
milioane euro.
Pe baza acestor date ale anului financiar 2012, la Adunarea Generala Anuala a Vienna
Insurance Group va fi propusa o crestere a dividendului la 1,20 euro pe actiune, se
mentioneaza in raportul grupului austriac.In Romania, pierderea financiara a VIG s-a
adancit la 20,4 milioane euro in 2012
In Romania, veniturile VIG din primele brute subscrise (viata si generale) in 2012 au
scazut cu 10,9% pana la 448,3 milioane de euro. Pierderea financiara inainte de taxe
si impozite a crescut cu 57,4% fata de anul anterior, pana la 20,4 milioane euro.
"Situatia economica dificila din Romania a avut efecte negative indeosebi asupra
asigurarilor auto deoarece pietele pentru masini noi si de leasing auto au fost afectate
de o recesiune majora. Segmentele de asigurare de raspundere civila au fost sub
impactul concurentei acerbe. Cu toate acestea, Vienna Insurance Group a reusit sa se
mentina pe primul loc, cu o cota de piata de 24,5%. Pe segmentul asigurarilor de viata,
companiile romanesti Vienna Insurance Group au crescut valoarea primelor cu 13,1%
pana la 114.2 milioane euro. Dezvoltarea excelenta a colaborarii cu BCR, filiala a
Grupului Erste, a continuat. Prin acest canal de vanzari, BCR Asigurari de Viata VIG a
reusit sa creasca primele cu 17,3%", se arata in raportul grupului de asigurari.
Vienna Insurance Group (VIG) este liderul pietei asigurarilor in Austria precum si in
Centrul si Estul Europei. Aproximativ 50 de companii din 24 de tari formeaza acest
grup, care are o experienta de 190 de ani in industria asigurarilor. Cu aproximativ
24.000 de angajati, Vienna Insurance Group este lider pe pietele principale ale

Revista Presei Economice din România
business-ului sau. Vienna Insurance Group este compania cel mai bine cotata de ATX,
indicele principal al Bursei de Valori din Viena. Grupul este, de asemenea, listat pe
Bursa din Praga.
Hotnews, http://economie.hotnews.ro/stiri-pensii_private-14562192-grupul-asigurarivig-obtinut-2012-cel-mai-mare-profit-din-istorie-587-4-milioane-euro-romaniapierderea-financiara-vig-adancit-20-4-milioane-euro.htm
Bursă
Bursă
Acţiunile Transgaz au scăzut şi la deschiderea şedinţei de vineri,după
ce joi au coborât cu peste 6%
Bursa a deschis în scădere cu 0,49%, iar acţiunile Transgaz au coborât cu 0,55%,
ritmul fiind mai lent decât joi, când s-au corectat cu 6% pe fondul estimărilor
investitorilor că titlurile din oferta de vânzare vor fi cumpărate la un preţ mai mic decât
în piaţă şi ulterior va fi presiune la vânzare.
În primele minute ale şedinţei au fost realizate tranzacţii cu acţiuni emise doar de un
sfert din companii listate pe primele trei categorii şi la secţiunea titlurilor internaţionale.
Operaţiunile au cumulat 440.000 de lei (99.000 de euro), valoare cu puţin sub rulajul
de la debutul şedinţei anterioare, de 467.000 de lei (106.000 de euro).
La ora 10:37, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, a fost pe scădere cu
0,56%, iar indicele BET-NG, al acţiunilor companiilor din sectorul energetic, s-a situat
cu 0,68% sub ziua anterioară.
Acţiunile Transgaz au coborât cu 0,55%, mai lent decât joi, când au coborât cu
6,28%, în prima zi a ofertei prin care statul vrea să vândă 15% din titlurile companiei.
La ora menţionată, titlurile companiei erau cotate la 199 lei. Preţul de la bursă este cu
16,4% peste cotaţia minimă din oferta de vânzare şi, totodată, cu 13,5% sub cotaţia
maximă din ofertă.

Revista Presei Economice din România
În prima jumătate de oră de tranzacţionare de vineri au fost realizate 20 de tranzacţii
cu acţiuni Transgaz, în valoare cumulată de 19.000 de lei. Indicele extins al Bursei,
BET-XT, a coborât cu 0,38%. Indicele BET-XT reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni
româneşti în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea.
Indicele extins BET-BK, care cuprinde cele mai lichide 25 de acţiuni, inclusiv titlurile
băncii austriece Erste (EBS), a scăzut cu 25%, iar indicele BET-FI a stagnat. BET-FI
include acţiunile celor cinci SIF-uri şi titlurile Fondului Proprietatea (FP).
Acţiunile Fondului Proprietatea au stagnat la 0,642 lei, rămânând în apropierea
cotaţiei din prima zi de listare la Bursă, pe 25 ianuarie 2011. Operaţiunile cu aceste
titluri au cumulat 277.000 de lei.
Preţul de la debutul şedinţei de vineri este cu 1,15% sub nivelul de la închiderea
primei şedinţe a acţiunilor Fondului Proprietatea la bursă, de 0,6495 lei. Preţul maxim
istoric atins de aceste titluri la Bursă a fost în ziua listării, când unele transferuri au fost
realizate la 0,675 lei/acţiune. Bursele europene au înregistrat variaţii reduse la
deschiderea şedinţei, după două zile de scădere abruptă, în aşteptarea unui raport
privind numărul de angajaţi din Statele Unite.
ZF, http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/actiunile-transgaz-au-scazut-si-ladeschiderea-sedintei-de-vineri-dupa-ce-joi-au-coborat-cu-peste-6-10714703
Supravegherea pietei de capital limiteaza influenta unor actionari la
SIF Moldova
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a limitat la 5% drepturile de vot in AGA
la SIF Moldova (SIF2) pentru "grupul Banca Transilvania" si firma ceha de brokeraj
Wood&Company, care detin impreuna 9,8% din actiunile societatii de investitii, peste
pragul legal de detinere la SIF-uri, de 5%. Comisia a stabilit ca cele doua parti
actioneaza concertat, avand in vedere un deal cu 4,91% din titlurile SIF Moldova

Revista Presei Economice din România
realizat la 8 martie, ultima zi in care investitorii care cumparau actiuni aveau dreptul sa
participe la AGA, potrivit unui atestat publicat pe site-ul Comisiei.
"In data de 08.03.2013 a avut loc o tranzactie derulata pe piata DEAL a BVB cu un
pachet de actiuni reprezentand 4,91% din capitalul social al SIF Moldova intre Banca
Transilvania (vanzator) si Wood & Company Financial Services Praga (cumparator).
In data de 08.03.2013, Banca Translvania a achizitionat de la Wood & Company
Financial Services Praga un numar de 25.500 warrante, avand ca activ suport 4,91%
din capitalul social al SIF Moldova. Wood & Company Financial Services Praga a
precizat ca sumele utilizate pentru achizitionarea pachetului de actiuni SIF2 de piata
DEAL a BVB au rezultat din vanzarea warrantelor catre Banca Transilvania", se arata
in anuntul CNVM.
Totodata, Comisia arata ca mai multe persoane grupate in jurul Bancii Transilvania
actioneaza concertat, printre acestea regasindu-se presedintele CA al bancii, Horia
Ciorcila, si administratorul de investitii al BT Asset Management si doua dintre
fondurile administrate de acesta.
Ciorcila si directorul general al BT Asset Management, Radu Hanga, se regasesc
printre cei 20 de candidati la cele sapte locuri din Consiliul de Administratie al SIF
Moldova, in alegerile care urmeaza sa aiba loc vineri.
Batalia pentru conducerea SIF Moldova se da intre "grupul Banca Transilvania" si omul
de afaceri Mihai Rotaru
Potrivit unor surse din piata de capital, in ceea ce priveste alegerea conducerii SIF
Moldova actionarii s-au coalizat in jurul "grupului Banca Transilvania", pe de o parte, si
a omului de afaceri Mihai Rotaru, pe de alta. In baza atestatului emis joi de CNVM,
Comisia a dispus ca SIF Moldova sa limiteze la 5% drepturile de vot ale actionarilor
respectivi. Totodata, CNVM a emis o ordonanta prin care a dispus ca actionarii

Revista Presei Economice din România
respectivi sa isi reduca participatia la 5% in termen de trei luni de la data intrarii in
vigoare a atestatului.
Decizia CNVM a fost luata cu cateva ore inaintea derularii AGA in care actionarii SIF
Moldova urmeza sa aleaga un nou Consiliu de Administratie, sa stabileasca
dividendele pe care societatea le va distribui si, totodata, sa decida daca aproba un
program de rascumparare a maxim 10% din actiuni. Pachetul de actiuni vizat pentru
rascumparare este evaluat pe bursa la 77,7 milioane lei (17,5 milioane euro). AGA nu
s-a putut intruni joi, la prima convocare, din lipsa de cvorum, fiind prezenti actionari
care detin 48,5% din drepturile din vot, putin sub cvorumul necesar, de 50%.
Business24, http://www.business24.ro/sif2-moldova/management/cnvm-a-limitat-la-5-
la-suta-drepturile-de-vot-in-aga-sif-moldova-pentru-grupul-bt-si-wood-co-1527242
CNVM reduce forţa de vot a şefului Băncii Transilvania la alegerea CA
al SIF Moldova
Autoritatea pieţei de capital, CNVM, a emis aseară o ordonanţă prin care limitează la
5% drepturile de vot ale grupului de acţionari ai SIF Moldova (SIF2), grupaţi din jurul
preşedintelui Băncii Transilvania, Horia Ciorcilă. Piaţa este înştiinţată de decizia
CNVM cu câteva ore înaintea începerii adunări generale care urmează să aleagă noi
administratori ai SIF2.Printre acţionarii „prezumaţi" că ar vota concertat se numără
firma de brokeraj cehă Wood & Company Financial Services, preşedintele Băncii
Transilvania, două fonduri de investiţii admistrate de o filială a băncii (BT Invest 1 şi
FDI BT Maxim), Horia Ciorcilă, Ciorcilă Simona Niculina şi alte câteva persoane fizice,
potivit raportului publicat de Bursa de Valori Bucureşti (BVB) la ora 9.03.
Horia Ciorcilă şi Radu Hanga directorul BT Asset Management, care administraeză
cele două fonduri de investiţii ale băncii, se numără printre cei 20 de candidaţi la cele
şapte locuri din Consiliul de Administraţie al SIF Moldova.

Revista Presei Economice din România
„Grupul Ciorcilă" ar fi avut o putere de vot de 9,8% din totalul acţiunilor şi aceasta a
fost limitată la 5%, protrivit pragului maxim de deţinere legală, ses pune în ordonanţa
CNVM.Horia Ciorcilă ar conduce una dintre cele trei tabere care vor da, astăzi, lupta
finală pentru desemnarea, pentru următori patru ani, a celor 7 administratori ai SIF
Moldova (SIF2).
Ieri, la prima convocare a AGA, s-a ajuns la un record istoric de prezenţă la o SIF, de
48,5% din deţinerile de acţiuni, respectiv, voturi, dar a fost insuficient, fiind necesară o
prezenţă de peste 50%.CNVM a identificat concertarea intereselor Wood şi ale Băncii
Transilvania, cercetând o tranzacţie specială „deal" (un tip de tranzacţie, negociată
prealabil între părţi), vizând 4,91% din titlurile SIF Moldova.
„În data de 08.03.2013 a avut loc o tranzacţie derulată pe piaţa DEAL a BVB cu un
pachet de acţiuni reprezentând 4,91% din capitalul social al SIF Moldova între Banca
Transilvania (vânzător) şi Wood & Company Financial Services Praga (cumpărător). În
data de 08.03.2013, Banca Transilvania a achiziţionat de la Wood & Company
Financial Services Praga un număr de 25.500 warrante (instrumente care certifică
deţinerea unor anumite acţiuni, n.r.), având ca activ suport 4,91% din capitalul social al
SIF Moldova. Wood & Company Financial Services Praga a precizat că sumele
utilizate pentru achiziţionarea pachetului de acţiuni SIF2 de piaţa DEAL a BVB au
rezultat din vânzarea warrantelor către Banca Transilvania", se arată în anunţul CNVM.
Economica, http://www.economica.net/cnvm-reduce-forta-de-vot-a-sefului-banciitransilvania-la-alegerea-ca-al-sif-moldova_49634.html
Preţul mediu al energiei electrice a scăzut cu 11%
Preţul mediu al energiei electrice tranzacţionate pentru astăzi, pe Piaţa pentru Ziua
Următoare (PZU), administrată de OPCOM, a fost 150,95 lei/MWh (echivalentul a

Revista Presei Economice din România
34,13 euro/MWh). Astfel, a fost înregistrată o scădere de 10,9% faţă de preţul mediu
aferent zilei de ieri (169,54 lei/MWh).
Bursa, http://www.bursa.ro/autentificare/piata-pentru-ziua-urmatoare-pretul-mediu-al-
energiei-electrice-a-scazut-cu-11-procente-
202839&s=autentificare&s_a=materii_prime&a_articol=202839.html
BVB închide în scădere
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a închis şedinţa de tranzacţionare de astăzi în
scădere. Indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, a încheiat în scădere cu
0,97%, fiind cotat la 5.604,25 puncte. BET-FI, indicele celor cinci societăţi de investiţii
financiare plus Fondul Proprietatea, s-a depreciat cu 0,97%, atingând valoarea de
27.083,58 puncte, în timp ce BET-C, indicele compozit al pieţei, a fost cotat la 3.035,99
puncte, scăzând cu 0,85% la finalul şedinţei.
Bursa,
http://www.bursa.ro/piata-de-capital/bvb-inchide-in-scadere-
202920&articol=202920.html
Licitaţii
Licitaţii
Licitaţia pentru CFR Marfă va porni de la 800 de milioane de lei
Licitaţia pentru pachetul de 51% din acţiunile CFR Marfă va porni de la un preţ de
798,05 milioane lei, potrivit anunţului de privatizare lansat vineri de Ministerul
Transporturilor. Preţul de ofertă (preţul de pornire a licitaţiei) este de 797.058.000 lei
pentru întregul pachet de acţiuni scos la vânzare, iar oferta este valabilă 180 de zile de
la data publicării, cu posibilitatea de a fi prelungită, se precizează în anunţ.
Plata ar urma să fie efectuată într-o singură tranşă, prin transfer bancar la data
finalizării tranzacţiei. Dosarul de prezentare a companiei va putea fi achiziţionat de
marţi, pentru 10.000 de euro, fiind necesară şi o scrisoare de intenţie a potenţialului

Revista Presei Economice din România
cumpărător al acţiunilor. Documentele de participare pentru precalificarea la licitaţie
trebuie să fie depuse până la 22 aprilie. Transporturile impun potenţialilor investitori o
serie de criterii de precalificare, precum "experienţă relevantă în domeniul transportului
de marfă şi capabilităţi operaţionale" şi "capabilităţi financiare care să demonstreze
posibilitatea preluării şi dezvoltării afacerii".
În cazul persoanelor fizice care participă în mod individual este nevoie şi de
prezentarea unei scrisori de confort emisă de o bancă cu rating acordat de către
Standard&Poors sau Fitch de minim BB- sau de către Moody’s de minim Baa3
(corespunzătoare nivelului de "investment grade"), în cuantum cel puţin egal cu suma
dintre preţul de pornire a licitaţiei şi suma necesară pentru finanţarea investiţiilor
propuse prin strategia de dezvoltare a CFR Marfă. CFR Marfă are un capital social de
312,34 milioane lei, deţinut integral de Ministerul Transporturilor.
ZF, http://www.zf.ro/companii/licitatia-pentru-cfr-marfa-va-porni-de-la-800-de-milioanede-lei-10714482
Max Boegl, Vega '93 şi UTI au câştigat licitaţia de modernizare a
Aeroportului Internaţional Iaşi
Firmele Max Boegl, Vega 93 Galaţi şi UTI Grup au câştigat în asociere licitaţia pentru
realizarea noii piste a aeroportului din Iaşi, în lungime de 2.400 de metri, valoarea
contractului fiind de aproape 140 de milioane de lei, a anunţat vineri, şeful Consiliului
Judeţean Iaşi, Cristian Adomniţei.
Max Boegl, Vega '93 şi UTI au câştigat licitaţia de modernizare a Aeroportului
Internaţional Iaşi
Cristian Adomniţei a declarat, într-o conferinţă de presă, că vineri a fost stabilit
câştigătorul licitaţiei pentru realizarea noii piste a aeroportului ieşean, lucrările urmând
să fie proiectate şi executate de către asocierea dintre firmele Max Boegl, Vega 93

Revista Presei Economice din România
Galaţi şi UTI Grup.Potrivit lui Adomniţei, contractul dintre CJ şi cele trei firme va fi
semnat în cel mult 11 zile, valoarea contractului fiind de 139.128.551 de lei, fără TVA.
Şeful CJ Iaşi a precizat că fondurile pentru realizarea proiectului vor fi asigurate
integral din bugetul instituţiei pe care o conduce.La rândul său, directorul aeroportului
din Iaşi, Marius Bodea, a precizat că în total au existat cinci oferte pentru realizarea
noii piste, toate eligibile, iar câştigătorul a fost desemnat în baza unui punctaj.
"S-a avut în vedere inclusiv timpul cât va fi oprit traficul aerian pe aeroportul din Iaşi.
Firma câştigătoare a promis că pista actuală nu va fi indisponibilizată mai mult de şase
zile, ceea ce este important pentru noi", a afirmat directorul aeroportului din Iaşi.Potrivit
acestuia, dacă nu vor exista contestaţii asupra licitaţiei, lucrările ar urma să înceapă în
cel mult două luni şi jumătate.
"Durata de execuţie a lucrărilor este de 24 de luni. Noi sperăm să putem devansa
termenul final, astfel încât la sfârşitul anului 2014, noua pistă să fie funcţională. Firmele
câştigătoare au capacitatea logistică pentru a devansa termenul", a afirmat Marius
Bodea.El a mai spus că după construirea unei noi piste, atractivitatea aeroportului va
creşte, fiind aşteptaţi şi alţi operatori aerieni la Iaşi.În prezent, pista aeroportului
măsoară 1.800 de metri. Mai multe companii aeriene au refuzat să opereze zboruri pe
aeroportul din Iaşi, invocând calitatea precară a actualei piste.
De pe aeroportul din Iaşi sunt efectuate zboruri către Bucureşti, Timişoara, Viena şi
Roma. La sfârşitul acestei luni, vor fi introduse alte trei destinaţii, către Londra,
Bologna şi Torino, zborurile urmând să fie efectuate de către compania Tarom.
Economica, http://www.economica.net/max-boegl-vega-93-si-uti-au-castigat-licitatiade-modernizare-a-aeroportului-international-iasi_49701.html

Revista Presei Economice din România
Energie
Energie
CEZ se va concentra pe Polonia dupa ce Romania a redus subventiile
la energiile regenerabile
Grupul ceh de utilitati CEZ a decis sa se concentreze pe extinderea in Polonia, dupa
ce Romania a redus subventiile la energiile regenerabile. "Extinderea viitoare in
Romania era intr-un stadiu ipotetic si acum am decis sa ne concentram in schimb pe
piata poloneza", a declarat purtatorul de cuvant al CEZ, Ladislav Kriz.
Anul trecut, CEZ a finalizat in zona Dobrogea cel mai mare parc eolian pe uscat din
Europa, cu o putere totala instalata de 600 MW. Planurile anterioare ale companiei
vizau construirea unor capacitati de 1.000 de megawati, insa in luna februarie le-a
revizuit la 300 de megawati din cauza incertitudinilor cu privire la schema de suport si
necesitatile de finantare, transmite Bloomberg.
Guvernul roman a anuntat zilele trecute suspendarea pentru trei ani si jumatate a
sistemului alocarii de certificate verzi pentru producatorii de energie din resurse
regenerabile. Masura este destinata sa reduca factura platita de consumatorul final cu
50% pentru energia regenerabila, insa risca sa-i alunge pe investitori.
Romania va pierde investitii de sute de milioane de euro din cauza reducerii
subventiilor
Investitorii sunt "supracompensati" in cadrul actualului sistem, care trebuie redus
avand in vedere cresterea rapida a capacitatilor de productie a energiei regenerabile, a
declarat directorul Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE),
Marian Manicuta. "Credibilitatea Romaniei a fost redusa la zero", a declarat Markus
Vrieling, director la RESbroker International, un broker de proiecte solare si eoliene.
Potrivit lui Vrieling mai multi clienti au decis sa renunte sau sa amane mai multe
investitii in valoare de sute de milioane de euro.

Revista Presei Economice din România
Noul proiect de act normativ, lansat de Ministerul Economiei, propune amanarea
temporara incepand cu 1 iulie 2013 a acordarii unui numar de certificate verzi pentru
fiecare MWh produs de centrale electrice hidroelectrice noi cu puteri electrice instalate
de pana in 10 MW (un certificat verde), de centrale electrice eoliene (un certificat
verde), de centrale electrice solare (2 certificate verzi), corelat cu tendintele constatate
din prima analiza de monitorizare a schemei.
Planurile Romaniei de a reduce sprijinul pentru energiile regenerabile urmeaza
exemplul unor masuri similare adoptate in Spania, Franta, Italia si Marea Britanie,
unde guvernele au redus subventiile pentru a evita cresterea preturilor la energie
pentru consumatorii casnici si companii.
Business24, http://www.business24.ro/energie/certificate-verzi/cez-se-va-concentrape-polonia-dupa-ce-romania-a-redus-subventiile-la-energiile-regenerabile-1527264
Primaria Sfantu Gheorghe isi va construi propriul parc fotovoltaic,
pentru iluminatul public
Primaria municipiului Sfantu Gheorghe, judetul Covasna, va construi un parc
fotovoltaic pentru producerea de energie electrica destinata iluminatului public si
institutiilor municipalitatii, contractul de finantare al proiectului fiind semnat, vineri, in
prezenta ministrului delegat pentru Energie, Constantin Nita. Proiectul a fost depus in
cadrul Programului Operational pentru Cresterea Competitivitatii Economice si va avea
o valoare totala de 47,5 milioane de lei (aproximativ 11 milioane de euro), contributia
proprie a municipiului fiind de doi la suta, respectiv 763.000 de lei.
Constantin Nita a apreciat faptul ca Primaria Sfantu Gheorghe se preocupa de
reducerea cheltuielilor la energie, mentionand ca mai sunt si alte primarii care au
depus astfel de proiecte.Primarul municipiului Sfantu Gheorghe, Antal Arpad, a
precizat ca autoritatile locale vor amenaja, pe parcursul celor 20 de luni de

Revista Presei Economice din România
implementare, un parc cu panouri solare, cantitatea de energie produsa de acestea
urmand sa intre in sistemul electric national, iar Primaria Sfantu Gheorghe sa
plateasca diferenta dintre consumul realizat si cantitatea de energie proprie. Prin
intermediul panourilor solare se va economisi circa 85% din energia consumata de
municipalitate, anul trecut aceasta costand 2,5 milioane de lei.
Finantistii, http://www.finantistii.ro/energie/primaria-sfantu-gheorghe-isi-va-construipropriul-parc-fotovoltaic-pentru-iluminatul-public-77867
Productia de energie a termocentralelor a scazut iar a hidrocentralelor
a crescut, in primele doua luni ale anului
In primele doua luni ale anului, resursele de energie primara au scazut cu 7,3%, iar
cele de energie electrica au scazut fata de aceeasi perioada a anului precedent, cu
5,6%. Productia din termocentrale si din centralele nuclearo-electrice a scazut iar in
hidrocentrale si eoliene a crescut. Centralele electrice eoliene ocupa insa o parte
infima in sistemul energetic. Datele, inca provizorii, provin de la Institutul National de
Statistica.
Principalele resurse de energie primara in primele doua luni ale anului, au totalizat
4997,9 mii tone echivalent petrol (tep), in scadere cu 393,2 mii tep fata de perioada
similara a anului 2012. Productia interna a insumat 3563,9 mii tep, in scadere cu 7,1%
fata de aceeasi perioada a anului precedent, iar importul a fost de 1434,0 mii tep, in
scadere cu 7,8%. In aceasta perioada, resursele de energie electrica au fost de
10530,1 milioane KWh, in scadere cu 626,1 milioane KWh (-5,6%) fata de perioada
corespunzatoare a anului 2012. Scaderea resursei de energie electrica s-a datorat in
principal scaderii productiei, cu 506,2 milioane KWh (-4,6%).
Productia din termocentrale a fost de 5519,6 milioane KWh in scadere cu 1276,1
milioane KWh (-18,8%). Productia din hidrocentrale a fost de 2007,8 milioane KWh in

Revista Presei Economice din România
crestere cu 379,2 milioane kWh (+23,3%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a
fost de 1995,4 milioane KWh in scadere cu 42,2 milioane kWh, (-2,1%). Productia din
centralele electrice eoliene in perioada ianuarie – februarie 2013 a fost de 873,6
milioane KWh, in crestere cu 432,9 milioane KWh fata de aceeasi perioada a anului
precedent.
Consumul final de energie electrica in aceasta perioada, a fost de 8772,2 milioane
KWh, cu 4,6% mai mic fata de perioada corespunzatoare a anului 2012. Iluminatul
public a inregistrat o scadere cu 8,6%, iar consumul populatiei se mentine la acelasi
nivel cu perioada corespunzatoare a anului precedent. Exportul de energie electrica a
fost de 213,9 milioane KWh in scadere cu 56,2 milioane KWh, respectiv cu 20,8%.
Consumul propriu tehnologic in retele si statii a fost de 1544,0 milioane KWh in
scadere cu 146,0 milioane KWh, respectiv cu 8,6%.
Finantistii, http://www.finantistii.ro/energie/productia-de-energie-din-termocentrale-ascazut-iar-in-hidrocentrale-a-crescut-in-primele-doua-luni-ale-anului-77858
Constantin Niţă: Conducerile Transgaz şi Romgaz se vor muta la
Bucureşti pentru a se implica mai uşor în proiectele viitoare
Conducerile companiilor Transgaz şi Romgaz se vor muta la Bucureşti pentru a se
putea implica mai uşor în proiectele viitoare, fără să existe o modificare din punct de
vedere al contribuţiei companiilor la economia locală, a declarat pentru AGERPRES
ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă.'Conducerea Transgaz şi conducerea
Romgaz se vor muta la Bucureşti, pentru a se putea implica mai uşor în proiectele
viitoare - interconectări, valorificarea resurselor locale în beneficiul economiei locale.
Este important ca aceste două companii valoroase să fie parte activă la discuţiile,
respectiv la proiectele de perspectivă pentru viitorul sectorului energetic din România.
Avem resurse, trebuie să şi jucăm regional pentru a deveni o forţă în această zonă.

Revista Presei Economice din România
Această mutare se referă strict la top management, neexistând nicio modificare din
punct de vedere al contribuţiei companiilor la economia locală', a afirmat Constantin
Niţă. Un număr de 380 de angajaţi din sediul central al Romgaz din Mediaş, judeţul
Sibiu, au protestat joi, timp de opt ore, printr-o grevă japoneză, purtând banderole albe,
împotriva intenţiei ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă, de a muta sediul
Romgaz la Bucureşti, a declarat pentru AGERPRES Ioan Stoicovici, preşedintele
Sindicatului Liber Romgaz Mediaş.
"Ce sediu să se facă la Bucureşti? Acesta este primul lucru. Al doilea lucru, va fi sediul
central al Romgaz-ului. Dacă de o sută de ani noi am ştiut să ne facem bine treaba,
acum cine ne zice să nu ne mai facem treaba? Un ministru care este de nu ştiu câte
luni de zile la guvernare, iar noi ne facem treaba de o sută de ani. Nu garantează
nimeni ca a doua convocare a Adunării Generale a Acţionarilor nu va fi cu aprobarea
mutării sediului central al Romgaz la Bucureşti", a declarat Ioan Stoicovici care a
adăugat că sindicatul doreşte o "garanţie clară de la premierul Victor Ponta" că
Romgaz-ul rămâne la Mediaş.
Cei 6.500 de angajaţi ai Romgaz, membri ai Sindicatului Liber au anunţat vineri, prin
liderul lor, Ioan Stoicovici, că vor manifesta în stradă, săptămâna viitoare, în municipiul
Mediaş, împotriva deciziei ministrului delegat pentru Energie de a înfiinţa un sediu
secundar al companiei la Bucureşti. Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) şi al PSD
Sibiu, Ioan Cindrea, a dat asigurări că sediul central al Romgaz nu se va muta în
Capitală.
Income, http://incomemagazine.ro/articole/constantin-nita-conducerile-transgaz-siromgaz-se-vor-muta-la-bucuresti-pentru-a-se-implica-mai-usor-in-proiectele-viitoare

Revista Presei Economice din România
Dragnea: Ar trebui, ca naţie, să avem o abordare mai pragmatică
privind exploatarea gazelor de şist
Vicepremierul Liviu Dragnea afirmă că românii "ar trebui, ca naţie", să aibă "o altă
abordare, mai pragmatică", privind exploatarea gazelor de şist, deoarece aceasta
poate contribui la reducerea facturilor, îndemnând oamenii să se uite "mai cu atenţie"
la iniţiatorii protestelor pe această temă.
"Aici ar trebui, ca naţie, să avem o altfel de abordare, mult mai pragmatică. Noi ne
certăm deocamdată în România, fără să ştim ce avem sub noi, dacă avem gaz în
subsol sau nu avem, fără ca cineva să fie lăsat să facă prospecţiuni", a declarat, vineri,
într-o conferinţă de presă, la Oradea, vicepremierul Liviu Dragnea, citat de
corespondentul MEDIAFAX.
Dragnea a invocat exemplul Statelor Unite ale Americii, unde se exploatează gaze de
şist, afirmând că nu a auzit ca americanii să se fi opus acestor exploatări.Exploatarea
şi comercializarea gazelor de şist au făcut ca preţul gazelor în această ţară, care -
sigur - nu este aşa de importantă ca România, să scadă foarte mult. Şi n-am văzut
demonstraţii în America, n-am văzut cutremure în America, n-am văzut alunecări de
teren", a afirmat Dragnea.
În ceea ce priveşte posibilitatea exploatării gazelor de şist în România, vicepremierul a
spus că românii trebuie să se uite "mai cu atenţie" la cei care iniţiază protestele faţă de
această intenţie."Totuşi, suntem în 2013, şi eu zic că trebuie să ne uităm mai cu
atenţie la cei care instigă la asemenea demonstraţii, care au fost şi prin zona
Bârladului, şi probabil s-au încercat şi în zona Constanţei", a spus el.
Dragnea a afirmat că exploatarea gazelor de şist poate fi o oportunitate care să
determine scăderea costurilor gazelor în ţară, lucru de care ar beneficia atât
consumatorii individuali, cât şi cei industriali."Gazele de şist reprezintă pentru România
o oportunitate pe care nici nu o bănuim, şi anume să contribuie serios la dezvoltarea

Revista Presei Economice din România
industriei, a economiei, pentru că un preţ al gazelor mai mic ar putea ajuta dezvoltarea
economiei. Deci, ar trebui să avem o abordare mult mai normală", a spus Dragnea.
Întrebat despre faptul că Uniunea Europeană încurajează politicile verzi, Liviu Dragnea
a spus: "Toţi iubim Uniunea Europeană, dar ar trebui întâi să ne iubim ţara", arătând că
românii subvenţionează dezvoltatorii energiei verzi în cea mai mare pondere raportat
la cetăţenii celorlalte state din UE."Ştiţi cum e cu politicile verzi? Toţi iubim Uniunea
Europeană, dar ar trebui întâi să ne iubim ţara. România este plină de sisteme din
astea eoliene, asta implică şi certificate verzi. În jur de 500 de milioane de euro pe an
sunt daţi pe certificatele verzi şi nu-i dă statul român, îi dăm noi, cetăţenii,
consumatorii. Şi poate îmi răspundeţi dumneavoastră, dacă aţi fi acţionari la
combinatul siderurgic din Galaţi şi ar trebui să daţi câteva zeci de milioane de euro pe
an numai la certificatele verzi, credeţi că aţi putea ţine în funcţiune această unitate?
Sau Alro Slatina sau Tulcea?...", a spus Liviu Dragnea.
Vicepremierul a afirmat că, dat fiind costul mare al certificatelor verzi, dar şi faptul că în
energia verde nu sunt create locuri de muncă, Guvernul intenţionează să reducă la
jumătate contribuţia consumatorilor la sprijinirea beneficiarilor de certificate verzi.
"Toată lumea vorbeşte de energia verde, e bine să o dezvoltăm, dar ar fi bine să ne
gândim şi la noi. Deocamdată, energiile verzi au adus foarte mari avantaje pentru ţara
noastră, la două - trei mori eoliene un paznic şi din când în când plasa de sârmă care
este folosită la gard. Cam astea sunt marile avantaje ale energiei verzi, pe care
Guvernul nu vrea să le oprească, numai că preţul certificatelor verzi în România este
cel mai mare din Europa. Şi ne-am uitat şi noi la Germania, la Spania, să vedem ce se
întâmplă, şi decizia noastră este să reducem la jumătate costul pe care trebuie să-l
suporte fiecare cetăţean şi fiecare consumator la factura lui", a spus Liviu Dragnea.
Vicepremierul Liviu Dragnea a făcut aceste precizări la Oradea în contextul în care
aici, la fel ca la Arad, Timişoara, Cluj-Napoca, Vaslui şi Bârlad, au avut loc, joi seară,

Revista Presei Economice din România
proteste faţă de exploatarea gazelor de şist, la care au participat câteva sute de
persoane.
Economica, http://www.economica.net/dragnea-ar-trebui-ca-natie-sa-avem-oabordare-mai-pragmatica-privind-exploatarea-gazelor-de-sist_49674.html
Petrom va ieftini substanţial carburanţii, la noapte
OMV Petrom, liderul pieţei locale de distribuţie a carburanţilor, va ieftini benzina şi
motorina, de la miezul nopţii.Petrom va reduce cu nouă bani pe litru preţurile la
benzinele şi motorinele vândute în staţiile proprii de distribuţie, începând din 6
martie,de la ora 00.00. După ieftinire, preţurile la staţia Petrom din strada Braşov din
sectorul 6 al Capitalei vor fi următoarele: Benzina Standard va avea un preţ de 5,91 lei
pe litru, în timp ce un litru de benzină Extra va costa 6,33 lei. Motorina standard va
avea un preţ de 5,97 lei pe litru, iar motorina extra va costa 6,20 lei pe litru.
Preţurile Petrom diferă de la staţie la staţie, în limita unei variaţii procentuale de
5%.OMV Petrom este cea mai mare companie de pe piaţa de distribuţie a
carburanţilor, cu o reţea de circa 550 de staţii, fiind urmată de Rompetrol şi Lukoil.
Companiile petroliere ajustează preţurile la carburanţi în funcţie de cotaţiile la ţiţei şi la
produsele petroliere pentru zona lor de referinţă, dar şi de condiţiile de pe piaţa locală.
Economica, http://www.economica.net/petrom-va-ieftini-substantial-carburantii-lanoapte_49660.html

Revista Presei Economice din România
Opinii
Opinii
Daniel Dăianu: Unele din privatizările efectuate puteau fi evitate sau
făcute într-un mod mai inteligent
Daniel Dăianu, fost ministru al finanţelor şi profesor la ASE, consideră că o bună parte
din eşecurile din sfera privatizăriilor din piaţa locală puteau fi evitate sau gestionate
mai bine. „Sunt de acord că multe dintre privatizările din ultimii 20 de ani nu au fost
făcute cum ar fi trebuit. Sunt numeroase eşecurile, însă au existat eşecuri care puteau
fi evitate sau privatizări care puteau fi făcute într-un mod mai inteligent“, a afirmat
Dăianu.
Pe de altă parte, acesta consideră că privatizarea Dacia este unul dintre exemplele
reuşite ale privatizării care a avut implicaţii extrem de benefice asupra economiei
locale. „Dacia este un exemplu de succes, de reuşită în domeniul privatizărilor. A fost
o privatizare realizată în mod inteligent în care s-a ţinut cont de capitalul uman, de
priceperea inginerească a forţei de muncă locale. Impactul a fost unul major în
economie, practic s-a salvat o industrie, s-au creat locuri de muncă, iar capitalul uman
bine pregătit a putut fi reţinut în ţară. În plus, industria auto are legături cu multe alte
sectoare, aşadar le-a impulsionat şi pe acestea. Privatizări bune au fost şi la fabricile
de anvelope.
Dăianu spune că într-o economie de piaţă privatizările sunt necesare, dar admite că
în anumite domenii, considerate strategice, statul trebuie să deţină controlul. „În
domenii strategice, precum cel al energiei, e bine ca statul să deţină controlul. Eu fac
parte din categoria celor care susţin controlul statului la companii precum Romgaz sau
Transgaz pentru că avantajele sunt foarte mari, nu e vorba numai de redevenţe, mai
sunt şi alte avantaje, pentru că aceste companii au multifuncţii.“

Revista Presei Economice din România
Fostul ministrul de finanţe consideră că situaţia din sfera privatizărilor companiilor de
stat nu a fost cauzată de înţelegerile cu FMI, care a cerut statului să vândă o parte din
companiile pe care le are în portofoliu, şi spune că cei care suţin renunţarea la acord
ignoră câteva trăsături care definesc situaţia din România şi anume, „dependenţa
covârşitoare de ţările europene, sistemul bancar care este controlat în proporţie de
80% de grupuri străine, precum şi gradul ridicat de euroizare. În aceste condiţii
consider că e bine să ai o centură de siguranţă“.
ZF, http://www.zf.ro/analiza/daniel-daianu-unele-din-privatizarile-efectuate-puteau-fievitate-sau-facute-intr-un-mod-mai-inteligent-10713763
Melania Hăncilă: Privatizarea este calea cea mai facilă pentru
autorităţi, dar cea mai paguboasă pentru populaţie, mai ales când e
vorba de firmele din energie
Privatizarea companiilor de stat este calea cea mai facilă pentru autorităţi, dar cea
mai paguboasă pentru populaţie pe termen lung, mai ales când este vorba de
înstrăinarea companiilor din sectorul energetic, privatizările din acest domeniu urmând
să exercite un impact negativ asupra economiei în perspectivă, deoarece profiturile
substanţiale obţinute au fost „exportate“ către entităţi străine în loc să beneficieze
statul român, afirmă Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.
„Sunt de părere că privatizările companiilor de stat care activează în sectorul
energetic vor exercita un impact negativ asupra economiei naţionale pe termen lung,
deoarece profiturile substanţiale obţinute de acestea au fost exportate către entităţi
străine în loc să beneficieze statul român de acestea. La nivel mondial, companiile din
domeniul energetic sunt cele mai profitabile, însă în România se tolerează de peste
două decenii ca acestea să înregistreze pierderi din cauza slabei guvernanţe
corporatiste şi a scurgerilor de profitabilitate susţinute de interesele politice“, a

Revista Presei Economice din România
comentat Hăncilă. Ea a arătat că interesul naţional este lezat nu numai de privarea de
profiturile obţinute de aceste companii, dar şi de faptul că statul pierde controlul asupra
preţului practicat de aceste companii către consumatorii români care în loc să
beneficieze de faptul că sunt cetăţeni ai unei ţări bogate în resurse, de fapt plătesc
preţul ineficienţei utilizării acestora de către autorităţi. Economistul-şef al Volksbank nu
este de acord cu ideea conform căreia statul român ar trebui să privatizeze acele
companii care nu sunt profitabile sub administrarea statului. „Nici Petrom nu era
profitabilă pe vremea când era administrată de stat, pentru ca după privatizare să
devină cea mai profitabilă companie românescă. Privatizarea companiilor de stat este
calea cea mai facilă pentru autorităti, dar cea mai păguboasă pentru populaţie pe
termen lung, mai ales când este vorba de înstrăinarea companiilor din sectorul
energetic.“
Privatizarea companiilor din sectorul energetic este calea sigură spre un stat sărac şi
supus intereselor străine, în viziunea lui Hăncilă. „Înstrăinarea controlului asupra
resurselor naturale exercită efecte negative asupra nivelului de trai al populaţiei prin
pierderea controlului asupra tarifelor la energie şi utilităţi, mai ales că în aceste
sectoare populaţia se află în captivitatea unor companii care deţin monopol sau
oligopol. Eu mă întreb cum poate fi protejată populaţia dacă statul român pierde
complet controlul asupra preţului plătit de consumatorii casnici la energie electrică,
termică, gaz, apă, canal şi salubritate? Din păcate cetăţeanul nu poate să-şi aleagă
liber şi pe baza criteriilor economiei de piaţă furnizorul pentru asemenea servicii, fiind
captiv din lipsa concurenţei, şi prin urmare nici nu este de mirare că românii au printre
cele mai ridicate ponderi în coşul de consum a cheltuielilor pentru energie, combustibili
şi utilităţi din UE.“ În ceea ce priveşte proiectul management privat la companiile de
stat, Hăncilă susţine că autorităţile continuă să numească manageri pe criterii politice
care sunt remuneraţi indiferent de performanţe, în loc să aibă parte de un salariu de

Revista Presei Economice din România
bază la care să se adauge prime de succes la sfârşitul exerciţiului financiar în funcţie
de profitabilitatea companiei, care ar putea să asigure o ameliorare a guvernanţei
corporative la companiile de stat. „Deocamdată rezultatele campaniilor de recrutare ale
managerilor privaţi pentru companiile de stat au avut rezultate îndoielnice şi au dovedit
interferenţa politicului sub umbrela agenţiilor de recrutare.“ Privatizarea care poate fi
considerată un model de succes este BCR, în opinia lui Hăncilă. „După părerea mea,
BCR a fost cea mai profitabilă privatizare a României şi cred că nimeni nu poate
contesta profesionalismul şi/sau faptul că s-ar fi putut obţine mai mulţi bani pe această
bancă. Însă, marea majoritate a privatizărilor în România au fost lipsite de transparenţă
şi au fost făcute sub valoarea lor reală, interesul naţional fiind prejudiciat“.
ZF, http://www.zf.ro/analiza/melania-hancila-privatizarea-este-calea-cea-mai-facilapentru-autoritati-dar-cea-mai-paguboasa-pentru-populatie-mai-ales-cand-e-vorba-defirmele-din-energie-10713769
Eugen Sinca, BCR: Privatizările de succes le depăşesc pe cele care s-
au transformat în eşec, în ultimii 20 de ani
Continuarea privatizărilor şi după anul 2007 ar fi făcut ca numărul companiilor de stat
cu probleme financiare să fie mult mai mic în prezent, iar dacă ne uităm în ultimii 20 de
ani putem spune în mod clar că privatizările de succes le depăşesc pe cele care s-au
transformat în eşec, consideră Eugen Sinca, economist-şef al BCR. „Din păcate în
prezent avem un număr mic de companii de stat care pot fi adevăraţi campioni în
domeniile lor de activitate şi de aceea alternativele la privatizări sunt puţine. Dacă
privatizarile ar fi continuat şi după anul 2007, numărul companiilor de stat cu probleme
financiare ar fi fost mult mai mic în prezent“, afirmă Sinca.
El a dat ca exemplu Polonia, care a reuşit să evite recesiunea şi a atras sume din
privatizări de peste 5 mld. euro în ultimii patru ani, în timp ce în România sumele nu

Revista Presei Economice din România
depăşesc câteva sute de milioane de euro. Dacă ne uităm în ultimii 20 de ani, putem
spune în mod clar că privatizările de succes le depăşesc pe cele care s-au transformat
în eşec, în opinia analistului-şef al BCR. Industria auto, metalurgia, telecomunicaţiile
sau explorarea hidrocarburilor sunt doar câteva domenii în care investitorii străini
realizează exporturi semnificative, contribuie cu sume mari la bugetul de stat şi
angajează zeci de mii de oameni.
Responsabilitatea socială a statului faţă de proiectele de privatizare este un element
important, iar îndeplinirea obligaţiilor asumate în cadrul contractului ar trebui să fie un
obiectiv urmărit pe o perioadă de câţiva ani, mai spune Sinca. Privatizările în domeniul
energiei sau al transporturilor sunt o prioritate majoră în 2013, în primul rând pentru
revigorarea financiară a acestor companii, iar în al doilea rând pentru sumele deloc
neglijabile care pot fi încasate de către guvern, apreciază analistul-şef al BCR.
ZF, http://www.zf.ro/analiza/eugen-sinca-bcr-privatizarile-de-succes-le-depasesc-pecele-care-s-au-transformat-in-esec-in-ultimii-20-de-ani-10713772
ASE 100 de ani – mesajul rectorului şi ale personalităţilor din România
care au participat la aniversarea Centenarului ASE
Academia de Studii Economice, una dintre cele mai prestigioase instituţii de
învăţământ superior din ţară, va deveni o universitate internaţională până în 2020.
Această strategie este prevăzută şi de programul de management al universităţii,
pregătit pentru perioada 2014-2020.
ASE va deveni o universitate de cercetare avansată şi educaţie şi va avea studenţi
internaţionali, care să provină cel puţin din statele din sud-estul Europei.
Un obiectiv este creşterea gradului de satisfacţie al salariaţilor ASE, dar şi instituirea
unui sistem de management performant.

Revista Presei Economice din România
Reintroducerea examenului de admitere va fi aplicată începând din acest an în cadrul
universităţii, după trei ani în care absolvenţii de liceu care au vrut să îşi continue
studiile la ASE au fost „triaţi“ doar prin examenul de bacalaureat.
Universitatea vrea să atragă companiile care vor să recruteze absolvenţi de ASE în
viitor pentru a oferi burse private, în aşa fel încât studenţii să nu mai plătească taxe de
şcolarizare şi să aibă totodată un loc de muncă după absolvire.
Traian Băsescu, preşedintele României: Am speranţa că la ASE este pepiniera din
care vom primi acei oameni capabili să absoarbă fonduri UE, care să dea soluţii pe
term mediu şi lung. Marea noastră problemă este incapacitatea de a absorbi bani
europeni. Şi nu pentru că nu sunt proiecte. Am privit cu atenţie timp de opt ani la toate
structurile administraţiei. Avem o capacitate administrativă redusă, în primul rând din
cauza slabei pregătiri a funcţionarilor. De regulă, totul este aruncat spre miniştri,
politicieni, care au şi ei tarele lor. Dar lucrul de care România nu beneficiază este legat
de funcţionarii pregătiţi în structurile de stat, la nivel central şi local. Am mult mai multe
întrebări decât răspunsuri, din păcate, în ceea ce priveşte evoluţiile economice ale UE
şi, implicit, ale României. Ştiu însă un singur lucru, că România are nevoie astăzi de
stat de drept, are nevoie să îşi pregătească economia pentru intrare în zona euro, are
nevoie să fie gata pentru intrare în zona Schengen, pentru simplul motiv că nu are
alternativă la soluţia UE.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Restabilirea unul nou echilibru se poate face doar
prin acţiunea coordonată a celor trei elemente fundamentale - moneda, creditul şi
bugetul în concordaţă cu nevoile economiei. În timp ce prima lecţie învăţată de
economişti este că nimic nu este suficient pentru satisfacerea societăţii, prima lecţie pe
care o învaţă politicienii este să desconsidere prima lecţie a economiştilor.

Revista Presei Economice din România
Crin Antonescu, preşedintele Senatului: Întrepătrunderea între sistemul politic şi elita
ştiinţelor economice trebuie să fie în prezent şi în viitor mult mai mare. Este nevoie mai
mult ca oricând de soluţii. Este nevoie de diagnostice corecte, complete.
Sergiu Manea, vicepreşedinte al BCR: Băncile nu mai caută doar funcţionari bancari,
ci bancheri, adică oameni capabili să fie cei mai buni consultanţi financiari.
Profesionişti care înţeleg toate etapele ciclului de viaţă al clienţilor şi propun soluţii, al
căror obiectiv este bunăstarea şi siguranţa financiară, chiar dacă aceasta se poate
traduce într-o francheţe inconfortabilă pentru unii dintre clienţii nostri. Pentru a rămâne
în joc trebuie să reinventezi constant oferta la o cerere din ce în ce mai sofisticată.
Economia trece acum printr-o probă de foc în care trebuie să îşi redefinească
valoarea. Iar în acest context, băncile şi universităţile economice, deopotrivă, se află în
faţa unei provocări - o nouă paradigmă economică, la care trebuie să ne adaptăm
printr-un nou set de abilităţi şi cunoştinte.
Daniel Chiţoiu, ministrul finanţelor: Adresez invitaţia către mediul academic, din
domeniul economic şi nu numai, de a deveni mai activ, mai atent focalizat către
identificarea de soluţii şi formularea de strategii care să vină în întâmpinarea
decidenţilor de politică economică. Ar fi un real câştig pentru noi toţi ca rezultatele
cercetării dumneavoastră să fie cât mai vizibile, să devină repere esenţiale ale
politicilor publice, în general. O universitate performantă nu poate să ignore o
componentă extrem de valoroasă, şi anume funcţia de cercetare.
Cu un plus de efort antreprenorial, sunt convins că şcoala românească va reuşi să
atenueze decalajele dintre educaţie şi exigenţele pieţei muncii - una în care munca
devine tot mai mult „de piaţă“, la nivel global, dominată de concurenţă şi
competitivitate.
Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor: Rolul ASE este mai important ca
niciodată pentru că România este într-un moment de răscruce şi trebuie stabilită foarte

Revista Presei Economice din România
clar calea pe care o va urma de acum înainte. Suntem de mulţi ani în Uniunea
Europeană, dar ne străduim de mulţi ani să ne găsim rolul. Suntem în continuare ţinuţi
şi ţintuiţi undeva la periferia Europei. Suntem penalizaţi, există restricţii pe piaţa muncii
pentru români. Dincolo de modernizarea cadrului instituţional România are nevoie de
un model economic. Nu există o instituţie mai indicată să stabilească un model de
creştere economică decât ASE. Avem nevoie ca mediul academic să ne dea direcţia
pe care să o urmăm şi să simtă fiecare român că trăim.
ZF,
http://www.zf.ro/eveniment/ase-100-de-ani-mesajul-rectorului-si-ale-
personalitatilor-din-romania-care-au-participat-la-aniversarea-centenarului-ase-
10713777
Fostul prim-ministru PSD Nicolae Văcăroiu afirmă că 80% din
privatizările din România au fost un eşec. Este adevărat sau nu?
În timp ce Polonia, Cehia şi Ungaria şi-au transformat companiile de stat în campioni
regionali, folosind avantajele listării la bursă, România nu a reuşit în ultimii ani să facă
nicio privatizare de succes prin intermediul pieţei de capital, iar puţine din companiile
privatizate au devenit campioni regionali.
Fostul prim-ministru PSD Nicolae Văcăroiu, în perioada căruia privatizarea a trenat şi
întreprinderile de stat au acumulat pierderi uriaşe, afirmă acum, în calitate de
preşedinte al Curţii de Conturi, că privatizarea în România a fost în 80% din cazuri un
eşec.
Este adevărat sau nu? Părerile sunt împărţite.
Nicolae Vacaroiu a declarat recent, la un eveniment dedicat aniversării a 100 de ani
de la înfiinţarea ASE, că privatizările au fost în proporţie de 80% un eşec şi România
ar trebui să aibă un PIB de trei ori mai mare decât cel din prezent.

Revista Presei Economice din România
„Nu vrem să recunoaştem că, din păcate, privatizările au fost în proporţie de 80% un
eşec. După cum nu vrem să recunoaştem că, iată, vindem acţiuni la companii
strategice, în perioadă de criză, în condiţiile în care capital autohton nu există. Trebuie
să recunoaştem că, din păcate, am distrus mult. Au dispărut industrii care au fost
competitive dintotdeauna, cu exporturi de peste 80-90% în Vest. Cu prea mare
uşurinţă, începând din ’90 încoace, am acceptat prea multe sfaturi de afară, spre
binele nostru, şi binele a dus la situaţia de astăzi a României. Ar fi trebuit să vorbim
despre o Românie cu un PIB de trei ori mai mare decât cel de astăzi“, a spus el.
Ministrul delegat pentru energie Constantin Niţă a declarat ieri că trebuie verificat
modul în care companiile de distribuţie a energiei au respectat clauzele din contractele
de privatizare, precum şi marjele lor de profit, potrivit Mediafax. Principalii distribuitori
de energie sunt CEZ (Cehia), Enel (Italia), E.ON (Germania) şi Electrica SA, companie
controlată de stat, prin Ministerul Economiei.
Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank, apreciază că privatizarea companiilor
de stat este calea cea mai facilă pentru autorităţi, dar cea mai paguboasă pentru
populaţie pe termen lung, mai ales când este vorba de înstrăinarea companiilor din
sectorul energetic.
ZF, http://www.zf.ro/analiza/fostul-prim-ministru-psd-nicolae-vacaroiu-afirma-ca-80-dinprivatizarile-din-romania-au-fost-un-esec-este-adevarat-sau-nu-10713716
Negriţoiu, ING: Cine are peste 100.000 euro la Bank of Cyprus este
investitor, nu deponent
Clienţii care au depus peste 100.000 de euro în Bank of Cyprus România pot fi mai
degrabă asimilaţi unor investitori care s-au dus după un anumit randament şi şi-au
asumat un anumit risc decât unor deponenţi asemenea marii majorităţi a clienţilor
români, şi nu există vreo bază raţională pentru a extrapola experienţa acestui grup

Revista Presei Economice din România
restrâns la nivelul altei bănci şi cu atât mai puţin la nivelul sistemului bancar în
ansamblu, afirmă Mişu Negriţoiu, chairman al ING Bank România. „Facem prea mare
discuţie pentru deponenţii cu peste 100.000 de euro. Până la urmă vorbim despre nişte
clienţi avizaţi - în termeni româneşti 100.000 de euro înseamnă o mică avere. Dacă ţii
peste 100.000 de euro în bancă nu mai eşti un simplu deponent, eşti şi investitor“,
afirmă bancherul care a condus ING timp de şase ani.
El susţine că la scara unei pieţe cu circa 8 milioane de clienţi nu este relevantă
situaţia celor 12.000 care au mai mult de 100.000 de euro, iar discuţia despre
depozitele negarantate este superfluă în România atât timp cât marea masă a
depozitelor se situează sub acest nivel. „Cine îşi duce banii în Cipru, în Elveţia, în
Luxemburg sau cine îi duce în Germania ştie de ce îi duce. Este avizat, trebuie să ştie
la ce se poate aştepta în funcţie de scopul urmărit. Dacă îţi pui banii la sucursala din
România a Bank of Cyprus este ca şi cum i-ai pune în Cipru, iar cine s-a dus în Cipru
s-a dus pentru dobândă şi tocmai de-asta nu s-a dus în Elveţia“, spune Negriţoiu
comentând situaţia creată în urma crizei din Cipru care a antrenat la începutul acestei
săptămâni suspendarea operaţiunilor din România ale sucursalei Bank of Cyprus până
lunea viitoare. Şi ING Bank România are statut juridic de sucursală, însă Negriţoiu
afirmă că nu încape comparaţie între o sucursală cu bilanţ de 3,7 mld. euro, cum este
cel al ING, şi alta cu 600 mil. euro, cum este cazul Bank of Cyprus, după cum forţa
statului olandez nu se compară cu cea a Ciprului.
„Avem bilanţ solidar cu Amsterdamul şi aparţinem unei bănci cu rating A de la toate
cele trei agenţii mari, banca centrală a Olandei supraveghează grupul ING şi sucursala
din România cel puţin la fel de bine şi de atent cum o face BNR cu băncile înregistrate
ca filiale şi îmi imaginez că sistemul de garantare olandez funcţionează cel puţin la fel
de bine precum cel românesc.“ ING a fost salvată în 2008 de statul olandez cu 10
mld. euro, adică suma negociată acum pentru salvarea Ciprului.

Revista Presei Economice din România
ZF, http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/negritoiu-ing-cine-are-peste-100-000-euro-labank-of-cyprus-este-investitor-nu-deponent-10713803
Instituţii
Instituţii
Irimescu: Este vina oamenilor mei daca negocierile pentru PNDR se
vor prelungi
Angajatii Ministerului Agriculturii isi asuma intarzierile in redactarea unuia dintre cele
mai accesate programe cu fonduri europene, Programul National de Dezvoltare
Rurala. Aceasta intarziere "ne-ar putea costa" negocieri de sase luni la Comisia
Europeana, a recunoscut chiar Achim Irimescu, secretar de stat la Ministerul
Agriculturii.
Eu imi stabilisem alt calendar, dar oamenii s-au miscat greu cand au stabilit caietul de
sarcini, dupa aceea s-a intrat in aceasta procedura a licitatiei care are doua faze", a
explicat pentru Business24 Achim Irimescu.
Potrivit oficialului, daca nu se depune proiectul PNDR pentru 2014-2020 chiar la
inceputul anului viitor, Romania risca sa intre la negocieri cu reprezentantii Comisiei
Europene in acelasi timp cu alte tari, iar procedura ar putea sa dureze foarte mult.
"In cazul in care nu este proiectul gata si il duc mai tarziu, atunci risc ca negocierile cu
Comisia Europeana sa dureze negocierile si sase luni, pentru ca in mod sigur nu vor
toate statele membre pregatite sa depuna dosarele la 1 ianuarie. Riscam sa le
depunem cand este aglomeratia cea mai mare la Comisie. Negocierile nu vor fi deloc
usoare", a adaugat secretarul de stat.
Povestea companiei cu o datorie de un leu
Irimescu a infirmat informatiile aparute in presa potrivit carora compania care a
castigat licitatia a pierdut sansa de a scrie proiectul pentru ca avea datorii de un leu.
"N-a castigat nimeni precedenta licitatie. Una dintre companiile care s-au calificat

Revista Presei Economice din România
pentru a doua etapa a licitatiei a avut o datorie de un leu. In procedura este o cerinta
foarte clara sa nu aiba nici o datorie indiferent de suma ", a explicat Irimescu.
Intrebat daca considera aceasta companie vinovata pentru intarzierile in redactarea
proiectului pentru PNDR, secretarul de stat a raspuns:"Nu, nu, nu dau vina pe ea.
Oamenii mei care au facut caietul de sarcini intr-un timp mult prea lung".
Irimescu a precizat ca va alege compania care va redacta proiectul PNDR pentru
2014-2020 din companiile care au participat la licitatie si au respectat cerintele impuse
in caietul de sarcini.
Rata de absorbtie pentru PNDR
Miza este foarte mare atat pentru Romania, daca tinem cont de valoarea programului
si rata de absorbtie. Comisia Europeana a pus la bataie 8 milioane de euro prin fonduri
neramburasabile pentru acest program pentru exercitiul bugetar 2007-2013.
Programul National pentru Dezvoltarea Rurala (PNDR) este unul dintre cele mai
accesate programe europene, avand o rata de absorbtie de 54%. Este un nivel record
pentru Romania daca luam in calcul rata de absorbtie la nivelul tuturor programelor cu
fonduri europene este de 12,82%.
Fata de precedentul exercitiu bugetar, PNDR va avea cateva modificari in 2014-2020,
a specificat Irimescu. Cea mai importanta schimbare pentru Romania este legata de
fondurile pentru infrastuctura rurala. "Comisia Europeana refuza sa mai aloce "o
suma foarte mare pentru infrastructura rurala pe care o poate face si Ministerul
Dezvoltarii Regionale care are mai multi bani decat noi pe asa ceva", a spus Irimescu.
Business24, http://www.business24.ro/macroeconomie/agricultura-ue/irimescu-estevina-oamenilor-mei-daca-negocierile-pentru-pndr-se-vor-prelungi-1527233

Revista Presei Economice din România
Constantin: Consumul mediu de paine in UE - 89 de kilograme, la noi
23. Restul este evaziune fiscala
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat, vineri, la Sibiu, referitor la motivele
reducerii TVA la paine, ca la nivel european consumul de paine este de 89 de
kilograme pe cap de locuitor, in timp ce in Romania este de 23 de kilograme, diferenta
fiind "evaziune fiscala". Ministrul Daniel Constantin a fost intrebat, vineri, intr-o
conferinta de presa sustinuta la Sibiu, care este scopul reducerii TVA la paine, el
raspunzand ca, in principal, este vorba despre combaterea evaziunii fiscale.
"Obiectivul principal al scaderii TVA-ului de la 24 la 9 la suta este acela de a reduce
evaziunea fiscala, de a crea un mediu concurential corect pentru cei care platesc taxe
si impozite, cu scopul de a sprijini foarte mult industria, pentru ca astazi industria de
panificatie, din pacate, este pe marginea prapastiei", a declarat Daniel Constantin.
El a afirmat ca s-au facut studii, care vor fi prezentate reprezentantilor Fondului
Monetar International (FMI) in vederea aprobarii reducerii TVA la paine, care arata
dimensiunea evaziunii fiscale in sectorul de panificatie din Romania.
"Consumul mediu de paine pe cap de locuitor, la nivel european, este de 89 de
kilograme. In Romania, este de 23 de kilograme. Adica, aceasta este cantitatea care
se fiscalizeaza. Diferenta reprezinta evaziune fiscala", a explicat Daniel Constantin.
Constantin: Urmarim si scaderea pretului la paine
In plus, ministrul Agriculturii a precizat ca un alt motiv al reducerii TVA la paine este
reducerea pretului, chiar daca acest lucru nu se va intampla imediat.
"Urmarim si scaderea pretului la paine. Nu am certitudinea ca acest lucru se va
intampla, pentru ca traim intr-o economie de piata functionala, o economie de piata in
care pretul este dat de cerere si de oferta. Eu cred in continuare ca ar putea scadea
pretul la paine, chiar daca nu va scadea o perioada lunga de acum inainte", a declarat

Revista Presei Economice din România
Daniel Constantin. Potrivit acestuia, cel putin nu vor mai exista "premisele" cresterii
pretului la paine, odata cu scaderea TVA la acest produs.
Exista posibilitatea reducerii TVA la toate produsele
Intrebat daca se ia in calcul scaderea TVA la toate produsele, de la 1 ianuarie 2014,
Daniel Constantin a afirmat ca acest lucru depinde de "succesul" proiectului de
scadere a TVA la paine. "Daca proiectul de reducere a TVA la paine va avea succes si
vom avea incasari mai mari, prin combaterea evaziunii fiscale, la bugetul de stat, ne
putem gandi ca, de la 1 ianuarie 2014, sa extindem acest proiect si la alte produse din
domeniul carnii, domeniul legume-fructe, acolo unde, din pacate, societatile se
confrunta cu aceleasi probleme de concurenta neloiala si exista un risc foarte mare de
a intra in insolventa, daca nu chiar in faliment", a declarat Daniel Constantin.
Guvernul va decide daca va aplica TVA de 9% doar pentru paine sau pentru tot
circuitul grau-paine in functie de raspunsul Comisiei Europene privind continuarea
taxarii inverse la cereale dupa 1 iunie, declara secretarul de stat in Ministerul
Finantelor Dan Manolescu.
Business24, http://www.business24.ro/macroeconomie/agricultura/constantinconsumul-mediu-de-paine-in-ue-89-de-kilograme-la-noi-23-restul-este-evaziunefiscala-1527275
Ministrul Agriculturii: Mari producatori de carne si paine ar putea intra
in insolventa
Evaziunea fiscala a ajuns atat de departe incat multe fabrici importante din domeniile
panificatiei si carnii ar putea intra in insolventa in urmatoarea perioada, afirma ministrul
Agriculturii, Daniel Constantin. "Pe zona de panificatie sunt mai multe fabrici care sunt
in pericol de insolventa. Nu mai vorbesc de zona de carne, unde sunt fabrici mari. Am
ramas surprins sa constat la una dintre cele mai mari fabrici din Romania, infiintata

Revista Presei Economice din România
dupa 1989, e-adevarat, dar cu o traditie de 20 de ani, care imi spunea ca anul trecut
este primul an in care nu a reusit sa incheie pe profit. Nu pot sa va dau nume", a
declarat Constantin pentru Mediafax.
TVA redusa s-ar putea aplica din 2014 si la carne si legume – fructe
Ministrul crede ca problemele pe care le au marile fabrici sunt un semnal de alarma si,
din acest motiv, vrea sa aiba succes experimentul cu TVA redusa la paine.
"Pentru ca, daca va avea succes, de la 1 ianuarie 2014 putem sa il extindem si la
carne, si la legume-fructe. Evaziunea este enorma si trebuie sa o combatem prin
aceste masuri", a adaugat ministrul.
El a aratat ca fabricile au probleme nu pe fondul scaderii consumului, ci din cauza
evaziunii. "Va dau un exemplu la pui. Anul trecut am exportat pui de 250 milioane
euro. Mai mult decat am importat. Balanta este pentru prima data pozitiva. Exportam
foarte mult, dar cu toate acestea industria nu sta bine, pentru ca pe piata interna are o
competitie neloiala prin evaziunea fiscala. Si din acest motiv nu pot sa supravietuiasca,
chiar daca au o cifra atat de buna la export", a continuat ministrul Agriculturii. El a
afirmat ca evaziunea fiscala "a ajuns atat de departe" incat multe fabrici importante ar
putea intra in insolventa.
Business24, http://www.business24.ro/companii/stiri-companii/ministrul-agriculturiimari-producatori-de-carne-si-paine-ar-putea-intra-in-insolventa-1527274
Ministrul Şova: „Tariful de concesiune pentru autostrăzi va fi tot
rovinieta“
Vehiculata taxă de autostradă, care ar urma să fie aplicată în momentul în care
anumite sectoare de autostradă vor fi întreţinute în regim de concesiune, i-a speriat
deja pe şoferi. Numai că lucrurile nu sunt încă clare nici la nivelul autorităţilor care vor
să o introducă, iar declaraţiile, explicaţiile lui Mircea Pop, şeful Companiei de

Revista Presei Economice din România
Autostrăzi, nu converg cu cele ale ministrului delegat pentru Proiecte de Infrastructură,
Dan Şova.
Sau, după cum susţine ministrul Şova, „domnul Pop nu este un foarte bun
comunicator, nu are chef să explice, ori amestecă explicaţiile“. Mircea Pop, directorul
general intermar al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale
(CNADNR), susţine că şoferii vor plăti un tarif de concesiune când vor circula pe
viitoarele autostrăzi construite sau întreţinute prin concesiune şi că aceştia vor fi scutiţi
de rovignetă pe sectoarele de autostradă unde se va aplica această taxă.
„Cuantumul tarifului de concesiune va fi stabilit în urma fiecărei proceduri de atribuire a
contractului de concesiune şi va fi diferenţiat în funcţie de tipul de autovehicul (gabarit,
masă, număr de axe). Tariful de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România
(rovignetă – n.r.) nu se va aplica pe sectoarele de autostradă unde se va aplica tariful
de concesiune. Acesta se va aplica din momentul în care sectorul de autostradă prin
concesiune va fi dat în exploatare“, se arată în răspunsul CNADNR la solicitarea
„Adevărul“, răspuns semnat de Mircea Pop, directorul general interimar al instituţiei.
Pe de altă parte, Dan Şova, ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură, care
are în subordine CNADNR, spune că „tariful de concesiune va fi tot rovigneta, iar
şoferii nu vor resimţi nicio diferenţă odată cu implementarea noului sistem de taxare“.
El a adăugat că tariful de concesiune va fi o chestiune de bucătărie internă şi
presupune sumele care vor fi virate către companiile care vor construi sau
opera/întreţine segmentele de autostradă, sume distribuite din rovigneta încasată, însă
şoferii îşi vor cumpăra o singură rovignetă cu care vor putea circula şi pe autostrăzi şi
pe drumuri naţionale. Ministrul spune că una dintre variantele luate în discuţie este
instalarea barierelor la punctele de intrare pe autostradă, însă 90% din factorii de
decizie susţin că acest lucru nu ar fi benefic, pentru că ar îngreuna şi mai mult traficul.
Şi, totuşi, de vreme ce rovigneta va avea acelaşi tarif, va fi cumpărată tot din

Revista Presei Economice din România
benzinărie şi va fi valabilă atât pe autostradă, cât şi pe drumurile naţionale, cum s-ar
justifica instalarea unor bariere? În momentul de faţă, spune Şova, la Ministerul
Finanţelor şi la Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică (CESTRIN, subordonat
CNADNR) se discută modul în care aceşti bani vor fi distribuiţi concesionarilor în
funcţie de mai mulţi factori – numărul de maşini care traversează segmentul de
autostradă, investiţiile făcute etc. Tot ministrul Şova spune că se pune în discuţie
separarea drumurilor naţionale de autostrăzi şi atunci tarifele ar trebui diferenţiate. Şi
dacă se vor plăti două taxe (pentru că practic este imposibil să circuli numai pe
autostradă fără să treci pe un drum naţional), atunci costul rovignetei va fi împărţit, „să
zicem 60 de lei pentru drumurile naţionale şi 100 de lei pentru autostradă“. Şi, în
concluzie, spune Şova, „ce să fie atât de complicat? O să facem şi noi cum fac
englezii, nemţii şi gata, că doar nu inventăm noi taxa“. În multe ţări din Europa se
plătesc vignete, taxe de autostradă, de pod, de punel, până la taxe de aglomeraţie
pentru accesul în centrul oraşelor. Cazurile în care utilizarea drumurilor naţionale este
gratuită sunt foarte rare. De exemplu, reţeaua de drumuri din Germania se foloseşte
complet gratuit pentru vehiculele dub 12 tone, iar taxele de autostradă au fost
desfiinţate în august 2003. În Franţa, de exemplu, plăteşti taxă diferită de autostradă,
diferită chiar pe segmente distincte de autostradă, taxă de drum european, dar şi taxă
pentru unele poduri şi tuneluri. Pe Autostrada A1, Lille-Paris, şoferul unui autoturism va
plăti 14,6 euro, iar pe E9, Touluse – Tunnel de Puymorens va plăti alţi 4,6 euro.
Adevarul, http://adevarul.ro/economie/bani/ministrul-Sova-tariful-concesiuneautostrazi-rovigneta-1_515ea20000f5182b85881c88/index.html

Revista Presei Economice din România
Ministerul Finanţelor refuză să spună dacă are bani pentru corecţiile
financiare ale UE – 800 mil. euro
Ministerul de Finanţe refuză să comenteze ipoteza ca bugetul de stat să suporte în
2013 corecţiile financiare de 800 mil. euro (0,57% din PIB) - dictate de Comisia
Europeană pentru cele cinci programe operaţionale care au fost presuspendate anul
trecut - cum cere într-un memorandum ministrul fondurilor europene Eugen
Teodorovici.
„Aţi văzut dumneavoastră memorandumul? L-aţi văzut pe ordinea de zi (a şedinţei de
guvern de miercuri – n.n.)? Daţi-mi voie să nu comentez“, afirmă ministrul bugetului
Liviu Voinea. De ce nu comentează ministrul bugetului un document care a fost în
discuţia guvernului miercuri şi ar urma să fie aprobat săptămâna viitoare? Nu are
aceşti bani? Ministrul fondurilor europene Eugen Teodorovici spune că suma – 800
mil. euro corecţia financiară decisă de Comisia Europeană pe programele operaţionale
pentru perioada 2009-2011 (deci nu din vina actualului guvern) - sunt prevăzute în
bugetul pe 2013.
Totuşi, în legea bugetului nu există un capitol dedicat situaţiilor în care bugetul de stat
trebuie să suporte corecţii financiare în urma cheltuirii deficitare a fondurilor UE. La
capitolul VIII sunt prevăzute cheltuielile cu proiecte cu finanţare din fonduri externe
nerambursabile postaderare (finanţare naţională, finanţare UE, cheltuieli neeligibile),
dar nimic despre situaţia de mai sus. Ordonanţa de Urgenţă 64/2009 prevede modul în
care este alimentat un cont naţional din care să fie suportate astfel de cheltuieli (în
continuarea ei există un ordin recent al Finanţelor şi Ministerului Fondurilor Europene
care detaliază situaţia).
„Nu ştiu dacă acest cont este alimentat corespunzător. Când am plecat din guvern nu
era“, spune fostul ministru al fondurilor europene Leonard Orban. Teodorovici afirmă
însă că banii există într-un „fond tampon“ şi nu este nevoie de vreo corecţie pe buget,

Revista Presei Economice din România
iar astfel de plăţi nu vor avea înfluenţă asupra deficitului bugetar: „Memorandumul
avizat de vicepremierul Liviu Dragnea va fi discutat săptămâna viitoare în guvern“.
Fie că are sau nu bani, bugetul pe 2013 trebuie să suporte o bună parte a corecţiilor
dictate pentru perioada 2009-2011. Practic, bugetul nu dă niciun ban înapoi Comisiei
Europene. Dar, în momentul în care Bucureştiul transmite Bruxellesului cererile de
rambursare şi primeşte banii, primeşte mai puţin cu 5%-25%, în funcţie de ce corecţie
financiară a fost decisă pe o axă a unui program. La beneficiari trebuie să ajungă
100% din bani, dacă vina pentru corecţii aparţine statului, explică Teodorovici (dacă
vina este a beneficiarului, suportă el). În aceste condiţii, bugetul trebuie să completeze
ceea ce este reţinut de Comisia Europeană (banii nu sunt definitiv pierduţi, pot fi
cheltuiţi pe alte proiecte până în 2015).
Ministrul fondurilor spune că va transmite Comisiei Europene până în vară cereri de
rambursare de 2,5 mld. euro. Asta înseamnă că, dacă România va primi banii, bugetul
trebuie să scoată câteva sute de milioane de euro pentru ca la beneficiari să ajungă
întreaga sumă. Ţinta de absorbţie pe care Ministerul Fondurilor şi-a fixat-o pentru
2013 este de cel puţin 6,5 mld. euro. Rata de absorbţie (rambursare) pe fondurile
structurale a ajuns la 13% - 2,5 mld. euro din totalul fondurilor de 19,6 mld. euro
alocate României între 2007-2013.
ZF, http://www.zf.ro/eveniment/ministerul-finantelor-refuza-sa-spuna-daca-are-banipentru-corectiile-financiare-ale-ue-800-mil-euro-10713630
Ionel Blănculescu a fost numit consilier onorific al premierului Ponta
Analistul economic Ionel Blănculescu, fost preşedinte al Autorităţii de Valorificare a
Activelor Bancare, a fost numit consilier onorific al premierului Victor Ponta. Numirea a
fost efectuată prin decizie semnată joi de şeful Guvernului. Blănculescu nu va fi
remunerat pentru activitatea guvernamentală.

Revista Presei Economice din România
ZF, http://www.zf.ro/politica/ionel-blanculescu-a-fost-numit-consilier-onorific-alpremierului-ponta-10713929
MAE isi face sistem informatic integrat de tip contact center pentru
imbunatatirea serviciilor catre cei circa sase milioane de romani aflati
in strainatate
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a demarat o licitatie pentru implementarea unui
sistem informatic integrat de tip contact center pentru imbunatatirea serviciilor pentru
romanii din strainatate, contract in valoare estimata de 21,3 milioane lei (circa 4,8
milioane euro, inclusiv TVA) si care beneficiaza de finantare europeana, conform unui
anunt publicat joi in Sistemul electronic de achizitii publice. Conform estimarilor MAE
sunt peste 3 milioane de romani in emigratie aflati in spatiul UE si aproximativ 2
milioane de romani in spatiul non UE, care solicita frecvent asistenta din partea
institutiilor consulare. Sistemul va permite printre altele preluarea unitara a cererilor
cetatenilor pe diverse canale de comunicare: telefon, web, mail, instant messaging.
Scopul principal al proiectului este infiintarea unui centru unic de contact si suport
pentru cetatenii romani din strainatate care sa intareasca si sa diversifice actualele
servicii specifice ale consulatelor si ambasadelor MAE.
Conform Caietului de Sarcini al licitatiei, in momentul de fata se estimeaza peste 3
milioane cetateni romani in emigratie aflati in spatiul UE si aproximativ 2 milioane de
romani aflati in spatiul non UE, care solicita in mod frecvent asistenta din partea
institutiilor consulare. Pentru aceste categorii de cetateni, MAE, prin consulatele si
ambasadele sale, ofera urmatoarele tipuri de servicii:
documente de calatorie: pasaportul simplu electronic; pasaportul simplu temporar; titlul
de calatorie; pasaportul simplu pentru cetatenii romani cu domiciliul in strainatate;

Revista Presei Economice din România
acte de stare civila: inscrierea certificatelor de stare civila emise de autoritati straine;
obtinerea actelor de stare civila din Romania;
certificate de cazier judiciar;
acte notariale: autentificarea procurilor si declaratiilor; legalizarea copiilor de pe
inscrisuri; legalizarea traducerilor; legalizarea semnaturilor;
cetatenia romana redobandirea cetateniei romane: (redobandirea cetateniei romane
pierduta dupa 22 decembrie 1989; redobandirea cetateniei romane pierduta inainte de
22 decembrie 1989); renuntarea la cetatenia romana; clarificarea cetateniei romane;
prelucrarea datelor personale.
In furnizarea acestor servicii s-au constatat urmatoarele neajunsuri :
necunoasterea de catre cetatenii romani a drepturilor si obligatiilor in tarile UE si non
UE in care calatoresc;
necunoasterea de catre cetatenii romani a regimului contractelor de munca din tara
respectiva
acuzatia de "indiferenta" adusa statului roman fata de etnicii romani care solicita
redobandirea cetateniei romane, datorita perioadei nedefinite de rezolvare a
redobandirii cetateniei romane (problema oarecum rezolvata prin infiintarea Agentiei
Nationale de Cetatenie)
lipsa inregistrarii cetatenilor romani la sediile oficiilor diplomatice si consulare din zona
de resedinta
insuficienta personalului consular
practica generata de fenomenul "Polonia" cand un cetatean roman a murit in greva
foamei
vizitele la penitenciare, reduse in contextul in care unele misiuni functioneaza cu un
singur reprezentant consular

Revista Presei Economice din România
durata mare de raspuns a autoritatilor locale in rezolvarea unor probleme legate de
retrocedarea proprietatilor cetatenilor romani
clarificarea cetateniei romane datorita prezentei unui numar mare de falsuri in acte,
identificate pe parcursul verificarilor.
Pentru imbunatatirea serviciilor, MAE doreste implementarea unei Sistem Informatic
Integrat de tip Contact Center.
Sistemul va permite urmatoarele actiuni:
Preluare apeluri de la cetatenii romani aflati in strainatate si inregistrare
solicitari/probleme in sistemul informatic;
Oferirea de consultanta consulara imediata pentru problemele semnalate sau de
informatii cu caracter consular;
Oferirea de consultanta juridica imediata pentru solicitarile de acest gen;
Directionarea cetatenilor conform normelor si regulilor MAE catre organisme
locale/nationale in vederea solutionarii problemelor/solicitarilor semnalate;
Semnalarea cazurilor deosebite direct organelor abilitate nationale (MAE, MAI) sau
celor locale de urgenta (politie, ambulanta, pompieri etc);
Stocarea si centralizarea informatiilor despre cazuri, solutii, cu respectarea legislatiei in
vigoare privind protectia datelor cu caracter personal;
Auditarea activitatilor angajatilor MAE (atat a agentilor din Call Center cat si a
personalului consular -care opereaza in cadrul sistemului);
Eficientizarea comunicarii intre MAE si cetatean, precum si asigurarea transparentei
activitatii prin publicarea de rapoarte de activitate;
Monitorizarea si evaluarea modului de solutionare a problemelor/solicitarilor
semnalate;
Generarea de rapoarte in functie de perioada, zona geografica, tipologii de
probleme/solicitari, respectiv solutii si a timpului de raspuns.

Revista Presei Economice din România
Grupul tinta (beneficiarii directi ai proiectului) este reprezentat de 500 de persoane,
personal din cadrul MAE care vor utiliza sistemul si vor deveni mai competitivi si
eficienti in realizarea sarcinilor de serviciu. 100 de persoane vor fi selectate din cadrul
MAE - Directia Generala Afaceri Consulae si 400 de persoane vor fi selectate din
cadrul Misiunilor Diplomatice ale Romaniei (135 de consuli si 265 de functionari
consulari).
Beneficiari indirecti sunt reprezentati de:
4 milioane cetateni romani in emigratie aflati in spatiul UE
2 milioane cetateni romani aflati in spatiul non UE, care solicita in mod frecvent
asistenta din partea institutiilor consulare.
Centrul de contact si suport pentru cetatenii romani din strainatate se va implementa la
nivelul sediului central al Ministerului Afacerilor Externe. In cadrul MAE se va infiinta
centrul de contact si suport unde agentii (angajati ai ministerului) vor raspunde la
apelurile cetatenilor 24 de ore, 7 zile pe saptamana. La nivelul fiecarei reprezentante
diplomatice se va livra infrastructura necesara interconectarii cu centrul de contact si
se va asigura punerea in functiune a solutiei.
Termenul limita pentru depunerea cererilor de documente sau pentru acces la
documente in aceasta licitatie este 15.05.2013. Termenul limita pentru primirea
ofertelor sau a cererilor de participare este 20.05.2013. Deschiderea ofertelor va avea
loc pe 21.05.2013.
Hotnews, http://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-14561435-mae-isi-face-sisteminformatic-integrat-tip-contact-center-pentru-imbunatatirea-serviciilor-catre-cei-circasase-milioane-romani-aflati-strainatate-contractul-are-valoare-estimata-4-8-milioaneeuro.htm