Revista Presei Economice

Revista Presei Economice din România
Revista Presei Economice
România
27 septembrie 2012

Revista Presei Economice din România
Cuprins
Fonduri europene ....................................................................................................... 5
Locuitorii regiunii Bucuresti-Ilfov, cei mai neincrezatori in fondurile europene! ... 5
BCR si PRO SME BISNET sprijina companiile sa stabileasca noi relatii de
afaceri ........................................................................................................................ 6
POS CCE: S-a prelungit Apelul 2 de proiecte pentru Operațiunea 1.3.2 ............ 8
AM POS DRU: Comunicate campanii regionale POSDRU ................................ 9
1400 de cereri de rambursare pe proiectele POSDRU vor fi platite incepand de
saptamana viitoare..................................................................................................... 9
Investitii ..................................................................................................................... 13
Emerson investeste 50 milioane euro la Oradea .............................................. 13
Niciun investitor interesat de Zona Liberă Galaţi .............................................. 14
Investiţii de peste 12,5 mil. lei în S1 la Aeroportul Iaşi, în noul terminal şi
reparaţii la pistă ....................................................................................................... 15
Companii ................................................................................................................... 16
Conducerea Euroins România va fi preluată de fostul şef al Chartis România . 16
Goschy caută cumpărători pentru zece hoteluri şi aşteaptă investitori ruşi,
chinezi şi arabi ......................................................................................................... 17
RCS&RDS a primit aprobarea CNA să lanseze DigiWorld şi DigiLife; posturile
vor emite din 1 octombrie ......................................................................................... 18
Un român va coordona de la Geneva strategia şampoanelor P&G .................. 20
Boiron vor sa vanda medicamente de 10 mil. euro anul acesta în România .... 21
Ascendis îşi deschide prima filială în afara României ....................................... 22
AFI vrea să finalizeze mall-urile din Ploieşti, Bucureştii Noi,Arad şi AFI Park2. 24

Revista Presei Economice din România
Vânzările H&M în România au crescut de peste două ori în primele nouă luni, la
51 milioane euro ...................................................................................................... 25
Grampet Group depaseste criza pe calea ferata .............................................. 26
NEPI are banii pregatiti ca sa cumpere orice mall sau cladire de birouri din
Romania .................................................................................................................. 30
Microsoft premiaza Asseco SEE Romania ....................................................... 34
Mechel: Decizia de vanzare a companiilor din Romania nu presupune oprirea
productiei ................................................................................................................. 34
Stefan Vuza a depus o noua oferta pentru preluarea creantei Electrica la
Oltchim .................................................................................................................... 36
Endava vrea sa ajunga la 1.000 de angajati in trei ani la Bucuresti ................. 37
Grupul IT clujean EBS angajeaza 60 de oameni .............................................. 38
Romplumb Baia Mare are nevoie de 3,6 mil de euro pentru reluarea activitatii 40
Carrefour deschide un nou supermarket în ţara noastră .................................. 41
Combinatul siderurgic Oţelu-Roşu nu se închide ............................................. 41
Trenduri şi statistici .................................................................................................. 43
Doar 8% dintre companiile din România au un risc foarte redus de a intra în
incapacitate de plată ................................................................................................ 43
Cursul BNR a coborât uşor .............................................................................. 44
În piaţa pavajelor primul semestru aminteşte de perioada de boom ................. 45
România pierde locul 2 în UE la porumb din cauza secetei. Minus 500 mil. euro
în conturile fermierilor .............................................................................................. 48
Saatchi&Saatchi: Piaţa de publicitate, fluctuantă ............................................. 49
Producătorii agricoli nu se înghesuie să ia ajutorul pentru secetă .................... 50
Britanicii vor să construiască şosele în România ............................................. 51
Cate companii nu risca sa intre in incapacitate de plata ................................... 52

Revista Presei Economice din România
Vezi care este profilul aplicantului la credit ...................................................... 53
Numarul de insolvente s-a triplat in criza: 19.000 de dosare deschise numai in
primele ..................................................................................................................... 56
România a coborât pe locul 42 în clasamentul ţărilor cu cel mai înalt grad de
libertate economică .................................................................................................. 57
Romania va exporta 120.000 de tone de grau in Egipt .................................... 59
Finanţe – Bănci ......................................................................................................... 60
Clientii Bancii Romanesti pot incasa pensiile si alte indemnizatii pe card ........ 60
Alpha mai are 58 mil. euro pentru credite ipotecare „Prima casă” .................... 61
Fortis emite în premieră de săptămâna viitoare cecuri şi bilete la ordin ........... 62
Randamentele overnight au scăzut .................................................................. 63
Traian Halalai, noul preşedinte al Eximbank, în locul lui Ionuţ Costea ............. 63
CEC: Ne temem de insolvenţe, avem o mare angoasă când auzim de un client
ajuns în această situaţie .......................................................................................... 64
Bursă ......................................................................................................................... 66
Bursa a crescut uşor la debutul şedinţei, în linie cu pieţele internaţionale ........ 66
BVB închide în scădere ................................................................................... 67
SIF Transilvania: "Amânarea AGA Sibex este un abuz din partea Consiliului de
Administraţie" ........................................................................................................... 68
Preţul mediu al energiei a crescut cu aproape 8% ........................................... 69
Energie ...................................................................................................................... 70
Kazahii au terminat modernizarea Petromidia. ................................................. 70
Rompetrol va deschide încă 150 de benzinării în România ............................. 71
Opinii ......................................................................................................................... 72
Cazul Draexlmaier: Ce trebuie să facă România pentru ca investitorii să creeze
locuri de muncă bine plătite ................................................................................... 72

Revista Presei Economice din România
Oltchimul a fost doar vârful iceberg-ului. Ce a însemnat România în petrochimie
şi ce DEZASTRU s-a ales în urma privatizărilor eşuate ........................................... 75
Stănescu (UNPIR): Oltchim nu poate fi privatizată cu asemenea datorii .......... 77
Am 50 de ani, caut loc de muncă. Cine mă primeşte ..................................... 79
Mechel şi bătălia intercontinentală pentru resurse ........................................... 80
Brokerii: Telenovela "Oltchim" afectează, indirect, oferta "Transgaz"............... 82
SĂNDULESCU, MINISTERUL ECONOMIEI:"Insolvenţa Hidroelectrica ar putea
fi ridicată în luna noiembrie" ..................................................................................... 86
Pericolul licitatiilor fortate-Marian Dusan .......................................................... 87
Cum se face consultanta imobiliara intr-un birou din Primaverii ....................... 88
Isarescu, despre Oltchim: Un esec e un esec. FMI nu ne-a cerut sa finalizam
privatizarea .............................................................................................................. 89
Isarescu vrea o aderare la uniunea bancara: Procesul este inevitabil si mult mai
rapid decat s-a anticipat ........................................................................................... 91
Instituţii ...................................................................................................................... 93
Legea achizitiilor este modificata prea des si poate genera infringement ......... 93
Constructia autostrazii Cernavoda-Medgidia, din nou intarziata ....................... 94
E oficial: România cumpără avioane second-hand din Portugalia .................... 95
Corectarea formularului 112 ............................................................................ 98
Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară ............................... 100
Investiţiile străine directe în România în anul 2011 ........................................ 102
CE a lansat un infringement la adresa României pe mediu ............................ 111
Daniel Constantin: Statul român va dona 110 tone de sămânţă de grâu celor din
Republica Moldova ................................................................................................ 112

Revista Presei Economice din România
Fonduri Europene
Fonduri europene
Locuitorii regiunii Bucuresti-Ilfov, cei mai neincrezatori in
fondurile europene!
Ieri, 26 septembrie 2012, in cadrul Forumului Comunicatorilor Regio, a fost prezentat
un sondaj de opinie care a avut ca scop principal evaluarea impactului masurilor si
actiunilor de comunicare privind POR - Regio, desfasurate de autoritatile responsabile.
Sondajul s-a derulat in luna iulie 2012 la nivel national si a cuprins 2011 respondenti
din mediu urban.
Sondajul a reliefat faptul ca acest program are o vizibilitate destul de crescuta, 43,7%
din cei intervievati declarand ca stiu despre existenta lui. Principalele surse de
informare prin care respondentii au luat contact cu programul Regio sunt televiziunile,
panourile stradale si internetul.
Aproape 70% dintre respondenti au aratat ca au auzit despre proiecte realizate cu bani
europeni in orasul in care locuiesc. Intrebati fiind despre domeniile in care se
implementeaza proiecte din fonduri europene, cei mai multi au indicat infrastructura
(28,5%), urbanismul (10,3%) si turismului (5,4%).
Peste jumatate dintre cei cuprinsi in cercetare asociaza programul Regio cu
infrastructura, iar, in ceea ce priveste domeniile care ar trebui, in opinia respondentilor,
finantate prin POR, acestia au amintit dezvoltarea insfrastructurii (57,78% dintre
raspunsuri), dezvoltarea sistemului de educatie (47,54% ) si agricultura (39,13%).
Sondajul a reliefat si faptul ca interesul locuitorilor pentru tipul de investitii finantabile
prin POR difera in functie de dimensiunea orasului din care provin. Astfel, populatia din
resedintele de judet este interesata preponderent de dezvoltarea micilor afaceri, cea

Revista Presei Economice din România
din orasele ne-resedinta de judet - de dezvoltarea turismului, iar cea din Capitala de
dezvoltarea sistemului de educatie.
Autoritatile publice locale sunt percepute ca principali beneficiari ai Regio, urmate de
institutii publice (spitale, universitati) si ONG-uri.
Capitalul mediu de incredere al populatiei intervievate in fondurile europene este de
6,75 pe o scala de la 1 la 10, cei mai neincrezatori in fondurile europene fiind locuitorii
din regiunea Bucuresti-Ilfov, iar cel mai mare nivel de incredere inregistrandu-se in
Nord-Est.
“Regio este un program destul de cunoscut, cu o impresie preponderent pozitiva la
nivelul locuitorilor Romaniei”, a concluzionat Ionela Caprian, coordonator comunicare
in cadrul Directiei Management de Program, MDRT.
Fonduri Structurale, http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspxt=Stiri&eID=11691
BCR si PRO SME BISNET sprijina companiile sa stabileasca noi
relatii de afaceri
BCR deruleaza, prin Departamentul EU Office (partener in cadrul unui consortiu),
proiectul PRO SME BISNET destinat sprijinirii companiilor, in vederea stabilirii de relatii
de afaceri prin accesarea Retelei Companiilor Europene (Enterprise Europe Network).
La nivelul retelei, evenimentul de brokeraj este considerat un instrument care
faciliteaza incheierea de parteneriate si lansarea de propuneri de proiecte de
colaborare. In acest sens, sunt elaborate ghiduri in care se ofera recomandari cu
privire la modul de organizare, desfasurare si monitorizare a evenimentelor de
brokeraj. Intrucat BCR promoveaza si incurajeaza participarea la astfel de evenimente,
consideram oportun sa aducem in atentia tuturor celor interesati informatii
suplimentare specifice acestui domeniu de activitate.

Revista Presei Economice din România
Evenimentul de brokeraj reprezinta mediul ideal pentru punerea in contact a firmelor
din diferite domenii de activitate, precum si a altor organizatii de profil interesate, in
vederea identificarii unor oportunitati de colaborare si de afaceri.
In acest sens, se stabilesc o serie de intalniri transnationale pe o durata determinata
de timp, organizate in cadrul unor evenimente-suport precum targuri, expozitii,
conferinte etc. Nu este insa exclus ca unele evenimente de brokeraj sa fie organizate
de sine-statator. O promovare adecvata a agendei si a profilului participantilor permite
companiilor si organizatiilor sa se inregistreze, sa-si programeze din timp intalnirile si
sa-si pregateasca participarea in functie de propriile interese.
Organizatia coordonatoare, cea care isi ia angajamentul unui eveniment de brokeraj,
trebuie sa planifice si sa aloce corespunzator resurse umane, financiare si
informationale pentru ca valoarea generata in urma activitatilor intreprinse sa fie cat
mai mare. Este recomandat ca organizatia coordonatoare sa-si gaseasca parteneri din
mediul de afaceri, guvernamental, financiar-bancar, universitar si de cercetare care sa
sustina evenimentul si sa puna la dispozitie resursele proprii. De comunicarea si
transmiterea adecvate a invitatiilor de participare depinde constituirea unei mase critice
relevante pentru desfasurarea evenimentului. In procesul de recrutare a participantilor,
organizatorul trebuie sa explice cat mai clar care este tematica evenimentului si care
sunt beneficiile implicarii, precum si ceea ce se asteapta de la participanti. Catalogul
de profil trebuie sa fie gata cu cel putin patru saptamani inainte de ziua inceperii
evenimentului. Grila de activitati trebuie sa fie atractiva. Pregatirea unui astfel de
eveniment dureaza cateva luni, in functie de complexitatea acestuia, insa evenimentul
in sine are loc in cateva zile, incluzand de obicei sesiuni plenare, in paralel cu
workshop-uri pe anumite domenii de interes, facilitati pentru purtarea de discutii
bilaterale. Orice astfel de demers trebuie urmat de un exercitiu de follow-up pe termen
mediu si lung.

Revista Presei Economice din România
Daca sunt interesate, firmele sau alte tipuri de organizatii se pot inscrie pentru
participare. Asemenea evenimente reprezinta un foarte bun prilej de dezbatere idei in
anumite grupuri de lucru, de expunere a capacitatilor si intereselor in domeniul de
relevanta, de promovare a propriului portofoliu de produse sau servicii, de acces la
expertiza si know-how specializat, de initiere proiecte consistente impreuna cu
partenerii internationali, de dobandire a unei viziuni de ansamblu asupra tendintelor
pietei si asupra oportunitatilor de afaceri. Organizatia coordonatoare se ocupa de toate
aspectele organizatorice, cazare si alte formalitati aferente grupului de firme sau
organizatii interesate care se va forma, acestea urmand sa suporte individual costurile
aferente. Cheltuielile pot fi rambursate total sau partial, daca evenimentul de brokeraj
este finantat din fonduri publice, nationale sau europene, sau daca organizatia-gazda
dispune de fonduri proprii sau sponsorizari. Ceea ce este cu adevarat important este
ca participantii sa-si elaboreze propriul plan si sa se pregateasca temeinic pentru
activitatile propuse in agenda evenimentului. Unele organizatii sau consortii solicita in
mod expres participantilor selectati sa vina cu anumite propuneri de activitati, teme de
dezbatere, invitati speciali etc.
Fonduri structurale, http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspxt=Stiri&eID=11688
POS CCE: S-a prelungit Apelul 2 de proiecte pentru Operațiunea
1.3.2
Ca urmare a aprobării Ordinului nr. 1118/27.09.2012, Organismul Intermediar pentru
Intreprinderi Mici și Mijlocii anunţă prelungirea valabilităţii Apelului 2 de proiecte pentru
Operaţiunea 1.3.2 – Sprijin pentru consultanţă acordat IMM până pe data de 30
noiembrie, ora 14.00. Toate proiectele pot fi înregistrate şi depuse în acest interval, nu
mai târziu de data şi ora limită a apelului, urmând să intre în proces de verificare şi
evaluare după închiderea Apelului de proiecte, Conform Ghidului Solicitantului.

Revista Presei Economice din România
Fonduri UE, http://www.fonduri-ue.ro/stiri-am-oi/61-stiri-am-oi/648-pos-cce
AM POS DRU: Comunicate campanii regionale POSDRU
Campaniile regionale ”POSDRU – Principalul instrument pentru formare, ocupare şi
incluziune socială din România” continuă la Galați, în perioada 1-2 octombrie și 3-4
octombrie.”POSDRU – Principalul instrument pentru formare, ocupare şi incluziune
socială din România”, regiunea Sud-Est, are drept obiectiv principal asigurarea unei
publicități adecvate, complete şi eficiente cu privire la implementarea POSDRU.
Sunt aşteptați să ia parte la dezbateri experți din cadrul AMPOSDRU, OIR POSDRU
Sud-Est, OI CNDIPT, OI MECTS şi OI ANOFM.
Fonduri UE, http://www.fonduri-ue.ro/stiri-am-oi/61-stiri-am-oi/646-am-pos-dru
1400 de cereri de rambursare pe proiectele POSDRU vor fi platite
incepand de saptamana viitoare
Liviu Pop: Asa cum bine stiti, saptamana trecuta, a avut loc o sedinta ordinara de
Consiliu National Tripartit pentru Dialog Social. Una dintre temele ridicate atunci a fost
cea legata de fondurile structurale europene si, in special, de programul POSDRU.
Au avut loc intalniri vineri, saptamana trecuta, luni, saptamana aceasta, iar astazi, in
cadrul unei sedinte extraordinare de Consiliu National Tripartit pentru Dialog Social, au
fost luate cateva decizii – daca le putem spune asa – decizii pe care o sa o rog pe
doamna ministru Campeanu sa le comunice, dupa care, cu mare drag, va stam la
dispozitie cu raspunsuri la intrebari.
Mariana Campeanu: Multumesc. Cred ca toata lumea stie ca problema – zic eu –
numarul unu a Romaniei la ora actuala este faptul ca nu am accesat banii europeni,

Revista Presei Economice din România
faptul ca aproape toate proiectele sau toate axele sunt in pericol de a fi suspendate.
Cred ca, de asemenea, cunoasteti ca, de la inceputul guvernarii, primul-ministru,
domnul Ponta, s-a angajat personal ca va face tot ce este posibil ca aceste fonduri sa
fie salvate, astfel incat sa avem o buna pregatire pentru anul urmator, sa creasca
foarte mult rata de incasari si, mai ales, sa pregatim si perioada 2014-2020.
In legatura cu POSDRU, stiti foarte bine ca auditul care a fost efectuat de Comisia
Europeana in aprilie 2012 a constatat ca s-au produs multe nereguli, inclusiv de
sistem, si, ca atare, la ora actuala, ne aflam intr-o faza de pre-suspendare, urmand ca
Romania, in acest scurt interval de timp, sa repare toate neregulile care au fost
constatate in 2011, in 2010, in 2009 si nerezolvate, desi au fost mai multe comisii de
audit de-a lungul timpului. In aceasta scurta perioada de timp, ne-am concentrat toate
eforturile pentru a gasi acele solutii care sa duca la salvarea fondurilor. Stiti ca s-a
aprobat un memorandum in guvern prin care s-a convenit asupra unui plan de masuri,
care a fost transmis si Comisiei Europene, si avem in desfasurare executia acestui
plan de masuri asa incat, la comisia de audit urmatoare, sa putem sa demonstram ca
suntem capabili totusi, sa desfasuram in mod corect toate operatiunile legate de
POSDRU.
In aceasta perioada foarte grea, nemaiprimind Comisia Europeana cereri de
rambursare, fiind in situatia economica deosebita in care suntem, stiti foarte bine ca s-
au blocat platile catre beneficiari. Am inceput cu deblocarea platilor pentru cofinantare
si pot sa spun ca suntem la zi cu plata TVA-ului si acum, in ultima instanta, trebuia sa
gasim solutii pentru deblocarea platilor pentru cererile de rambursare depuse.
Asa cum v-am spus, in memorandumul respectiv si in planul de masuri pe care l-am
avut, am elaborat o instructiune speciala prin care am verificat in amanuntime toate
cererile de rambursare depuse si astazi pot sa va anunt ca toate cererile de
rambursare care au fost verificate pe Instructiunea 61 agreata de Comisia Europeana

Revista Presei Economice din România
vor fi platite incepand cu saptamana viitoare. Pe masura ce alte cereri de rambursare
vor fi verificate conform metodologiei aprobate de Comisia Europeana si vom gasi
resurse in continuare, pana la sfarsitul anului ne propunem sa platim de la bugetul de
stat toate cererile de rambursare, asa incat la viitoarea Comisie a Auditului sa avem
indeplinite toate criteriile si sa speram ca aceste fonduri nu vor fi suspendate. Daca
doriti, va dau amanunte si ce-am discutat acum, la Comisie, legat tot de masuri pe
care trebuie sa le luam pentru a avea o activitate care la un eventual control sa faca
fata tuturor cerintelor.
Reporter: Buna ziua! Puteti sa ne explicati clar ce fel de rambursari sunt acestea pe 61
sau ce…
Mariana Campeanu: Nu. 61 este o instructiune pe care noi am facut-o ca sa verificam
cererile pe care le depun beneficiarii cerand un anumit numar de acte doveditoare
asupra cheltuielilor efectuate, instructiune agreata de Comisia Europeana si deci
cererile care au fost verificate dupa aceasta instructiune vor fi platite pentru ca ele
raspund cerintelor Uniunii Europene.
Reporter: Din totalul cererilor de rambursare, cat reprezinta ele procentual si in
cuantum, sa spun
Mariana Campeanu: Nu am in acest moment toate cererile de rambursare, ca ele se
fac la Organismele Intermediare (OI), unul este chiar la Ministerul Educatiei. Eu va
spun ca toate cele depuse si verificate sunt in jur de 1.400 de cereri pe care o sa le si
platim. Pe masura ce ele se verifica si vin de la OI-uri si se verifica dupa Instructiunea
61, vor fi, de asemenea, platite.
Reporter: si pentru aceste 1.400 aveti o suma de rambursat aproximativa
Mariana Campeanu: Noi avem acum la dispozitie o suma de 390 de milioane RON.
Reporter: si per total, pe masura ce sunt verificate, totalul rambursarilor solicitat…
Mariana Campeanu: Trebuie sa vina cererile, sa le adunam…

Revista Presei Economice din România
Reporter: Nu, cele depuse pana acum.
Mariana Campeanu: Cereri depuse sunt depuse la fiecare OI in parte si dupa verificare
vor veni la noi si le vom centraliza.
Reporter: Voiam sa va cer doar o lamurire. Cele 1.400 de cereri reprezinta o cifra
provizorie.
Mariana Campeanu: Categoric.
Reporter: Bun. Suma de 390 de milioane acopera integral aceste 1.400, sub rezerva
faptului ca mai pot aparea
Mariana Campeanu: Acopera aceste cereri si chiar mai mult decat atat.
Reporter: Aceste 1.400 de cereri vor fi practic platite pana la sfarsitul anului
Mariana Campeanu: incepand de saptamana viitoare vom face plata cererilor in
ordinea inregistrarii lor.
Reporter: si maxim pana la sfarsitul anului, ca termen limita, sa zicem.
Mariana Campeanu: Nu maxim. Le vom plati cat mai repede, efectiv in ordine, nu
trebuie sa asteptam… Pana la sfarsitul anului le vom plati si pe cele care vor fi
verificate si vor veni. N-o sa le prelungim pe acestea pana la sfarsitul anului.
Reporter: Bun, si acum situatia cu POSDRU care este Daca s-au deblocat toate
platile si pentru finantare, si plata TVA Care este situatia Cand vom merge din nou
la auditare, la Comisia Europeana
Mariana Campeanu: Acesta este un element favorabil noua, asta inseamna ca
sistemul functioneaza, ca verificarea cererilor s-a facut conform instructiunii aprobata si
de Comisia Europeana si ca atare inseamna ca sistemul nostru functioneaza bine. Noi
speram ca asta sa fie concluzia Comisiei de audit care va veni.
Finantare, http://www.finantare.ro/1400-de-cereri-de-rambursare-pe-proiectele-posdruvor-fi-platite-incepand-de-saptamana-viitoare.html

Revista Presei Economice din România
Investitii
Investiţii
Emerson investeste 50 milioane euro la Oradea
Concernul american Emerson va investi 50 de milioane de euro în parcul industrial
Euro Business aparţinând municipalităţii orădene, investiţia fiind cea mai mare din
ultimii 20 de ani înregistrată în Oradea şi vizând construirea de facilităţi de producţie,
inginerie şi suport.
Potrivit unui comunicat de presă transmis, joi, de Emerson România, compania va
concesiona o suprafaţă de 14 hectare de teren, urmând să construiască facilităţi de
producţie, inginerie şi suport pentru diferite unităţi de afaceri din cadrul grupului, care
vor crea 1.500 de noi locuri de muncă, informeaza Mediafax.
"Pe terenul de 14 hectare din incinta parcului industrial Euro Business Park Oradea,
compania Emerson va începe în primele luni ale anului 2013 construcţia primei hale de
producţie, cu o suprafaţă iniţială de 20.000 de metri pătraţi, urmând ca la sfârşitul
anului să demareze lucrările la o clădire de birouri de aproximativ 7.000 de metri
pătraţi, destinată activităţii de inginerie şi suport (back-office)", se arată în comunicatul
companiei, semnat de Călin Banciu, directorul general al Emerson România.
Potrivit sursei citate, investiţia estimată la 50 de milioane de euro (60 de milioane de
dolari) va crea în următorii ani aproximativ 1.500 de noi locuri de muncă.
Emerson România deţine încă din 2006 unităţi de producţie în Parcul Industrial
Tetarom II de la Cluj-Napoca. Conform sursei citate, compania a iniţiat în Parcul
Industrial Tetarom II construcţia unei noi hale de producţie şi birouri, care va adăuga
28.000 de metri pătraţi la suprafaţa construită existentă, de 35.000 de metri pătraţi.
Emerson are 1.400 de angajaţi în Tetarom II şi estimează să ajungă la 2.800 de
salariaţi în următorii ani.

Revista Presei Economice din România
Consorţiul Emerson este lider global în furnizarea de soluţii inovabile care îmbină
tehnologia şi ingineria pentru clienţii din domeniul industrial, comercial şi rezidenţial.
Vânzările companiei pe anul fiscal 2011 s-au ridicat la 24 ,2 miliarde de dolari.
Income, http://www.incomemagazine.ro/articol_84078/emerson-investeste-50-
milioane-euro-la-oradea.html
Niciun investitor interesat de Zona Liberă Galaţi
* Chinezii au reziliat contractul, din cauza agitaţiei politice
Criza economică, dar mai ales perioada politică agitată prin care trece ţara noastră
i-au alungat pe investitorii străini care doreau să-şi dezvolte afacerile în Zona Liberă
Galaţi (ZLG). Aşa se face că 2012 este primul an de când aici nu a fost organizată
nicio licitaţie, prin urmare nu a fost concesionat nici un centimetru de teren, deşi au
trecut aproape zece luni de la începutul anului. "Trecem printr-o perioadă dificilă.
Politicul influenţează foarte mult viaţa economică a ţării, implicit a Galaţiului. Nu am
putut concretiza nicio licitaţie, deşi au fost oameni de afaceri care au trecut pe la noi.
Majoritatea managerilor încearcă să-şi menţină un echilibru în afacerile pe care deja le
au", a explicat Angela Ivan, directorul Zonei Libere Galaţi.
* Chinezii au renunţat la fabrica de tractoare
Una dintre cele mai mari investiţii care urma să se dezvolte la Galaţi a fost anulată.
Firma Goldex Industry, din China, care concesionase cinci hectare de teren în ZLG
pentru a realiza o linie de asamblare a tractoarelor marca "Hoyo" a renunţat la idee
imediat ce a pus piciorul în Româ­nia. "Delegaţia chineză venită să dis­cute detalii ale
proiectului a făcut cale întoarsă imediat ce a aterizat în Bucureşti, după ce au văzut
demonstraţiile din stradă şi agitaţia politică din ţara noastră. Avem preşedinte! Ba nu
mai avem preşedinte! Noi am primit apoi pe fax că vor rezilierea contractului", a
declarat aceeaşi sursă.

Revista Presei Economice din România
Pe de altă parte, şi alţi investitori, deşi nu au renunţat încă la afacerile din Zona
Liberă, au încetinit ritmul investiţiilor.
"Totuşi noi ne menţinem profitul realizat şi încercăm să nu depindem de redevenţe
şi ne concentrăm pe activităţile auxiliare, respectiv, operaţiuni portuare, permise,
tranzit, taxe de tranzit dar şi prin reducerea cheltuielilor", a adăugat Angela Ivan.
* Profit de peste 200% în primele luni ale anului
"În perioada ianuarie-aprilie 2012, am înregistrat un profit de 406.488 lei faţă de
aceeaşi perioadă a anului trecut când profitul obţinut a fost de 170.720 de lei,asta
înseamnă o creştere de 230%. Avem în derulare şapte contracte de închiriere pe o
suprafaţă totală de 30 de hectare, 16 contracte de concesionare pe o suprafaţă de 65
hectare şi 12 contracte de tranzitare", a declarat George Dudu, şeful departamentului
de marketing din Zona Liberă Galaţi. În aceeaşi perioadă, Zona Liberă Galaţi a
înregistrat venituri totale de 1.477.652 lei, în creştere cu 11% faţă de aceeaşi perioadă
a lui 2011 când veniturile erau de 1.293.904 lei.
Bursa, http://www.bursa.ro/companii-afaceri/niciun-investitor-interesat-de-zona-liberagalati-184039&articol=184039.html
Investiţii de peste 12,5 mil. lei în S1 la Aeroportul Iaşi, în noul
terminal şi reparaţii la pistă
Aeroportul Iaşi a investit, în primul semestru din acest an, peste 12,5 milioane lei în
noul terminal şi reparaţii capitale la pistă, au declarat pentru NewsIn reprezentanţii
aeroportului, care au estimat pentru 2012 afaceri de 6,2 milioane lei.
Astfel, pentru noul terminal s-a alocat sumă de 5,1 milioane lei, din care 3,5 milioane
lei au provenit din bugetul Consiliului Judeţean Iaşi, iar pentru reparaţiile capitale la
pişta 7,4 milioane lei.

Revista Presei Economice din România
Până la sfârşitul anului sunt prevăzute investiţii atât în fondul de securitate
(echipamente securitate, sistem control acces, etc.), cât şi în fondul de dezvoltare,
printre care se număra mărirea capacităţii de procesare a pasagerilor.
În intervalul ianuarie-iunie 2012, Aeroportul situat în nord estul Moldovei a raportat o
cifră de afaceri de 3,258 milioane lei, valoarea apropiată celei din S1 2011, respectiv
3,195 milioane lei. Pentru întregul an 2012, reprezentanţii Aeroportului au declarat
pentru NewsIn că ţintesc o cifră de 6,249 milioane lei.
Un număr de 75.181 de pasageri au tranzitat în S1 2012 Aeroportul din Iaşi, în scădere
cu 7,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, când au fost 81.464.
Aeroportul Iaşi, unul dintre cele mai vechi aeroporturi acreditate din ţara, are în prezent
74 de angajaţi. În 2011, a avut afaceri de 6,122 milioane lei, investiţii de 3,855 milioane
lei (surse proprii) şi 184.311 de pasageri. Companiile care operează zboruri sunt
Carpatair, Tarom, Austrian şi Air Bucharest.
Epoch Times, http://epochtimes-romania.com/news/investitii-de-peste-12-5-mil-lei-ins1-la-aeroportul-iasi-in-noul-terminal-si-reparatii-la-pista---169305
Companii
Companii
Conducerea Euroins România va fi preluată de fostul şef al
Chartis România
Fostul director al Chartis România, Mihnea Tobescu, va prelua în perioada următoare
conducerea Euroins România, post rămas vacant după ce Iulius Alin Bucşa a fost
numit director general la Astra Asigurări, au declarat pentru MEDIAFAX surse din piaţa
asigurărilor.
Tobescu a condus Chartis România (fosta AIG România) până în luna martie a acestui
an, când Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor a retras, la cerere,

Revista Presei Economice din România
autorizaţia de funcţionare a societăţii şi a aprobat transferul portofoliului către
sucursala Bucureşti a Chartis Europe Limited Londra.
El a preluat conducerea fostului asigurător în februarie 2002.Euroins a fost înfiinţată în
anul 1994 sub denumirea Asitrans şi practică numai asigurări generale.
Acţionarii companiei sunt Euroins Insurance Group PLC (Bulgaria) - 90,5% şi mai
multe persoane fizice şi juridice, care împreună controlează titluri reprezentând 9,5%
din capitalul social.
În prima jumătate a anului, compania a subscris prime de 228 milioane de lei, de
aproape două ori mai mari faţă de cele raportate în aceeaşi perioadă a anului trecut,
de 116 milioane lei.
ZF, http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/conducerea-euroins-romania-va-fi-preluata-defostul-sef-al-chartis-romania-10127759
Goschy caută cumpărători pentru zece hoteluri şi aşteaptă
investitori ruşi, chinezi şi arabi
Cel mai mare hotelier din România, Josef Goschy, încearcă fără succes de câţiva ani
să vândă 10 din cele 25 de hoteluri pe care le deţine în ţară, însă cumpărătorii nu sunt
interesaţi de ele, iar omul de afaceri vrea să le promoveze în China, Rusia şi ţările
arabe.
"Nu se vinde nimic. Nici măcar nu vine nimeni să întrebe şi nu există niciun fel de
dorinţă a investitorilor români de a cumpăra ceva în domeniul hotelier", a declarat
Goschy. El a scos la vânzare în ultimii ani mai multe hoteluri în staţiunea Neptun-
Olimp, Cluj, Suceava, Alba Iulia sau Cap Aurora. Omul de afaceri în vârstă de 80 de
ani recunoaşte însă că hotelurile din ţară, cu un grad mediu anual de ocupare de 30%,
nu sunt rentabile. Excepţie fac cele de pe litoral, care în acest an au mers "deosebit de
bine".

Revista Presei Economice din România
"Să vină investitori ruşi, arabi sau chinezi, pentru că ei au bani să investească, şi apoi
să aştepte vremuri mai bune, când piaţa hotelieră îşi va reveni. Ele sunt nerentabile
acum, dar un hotel se cumpără pentru zeci de ani", a încheiat Goschy.
ZF, http://www.zf.ro/companii/goschy-cauta-cumparatori-pentru-zece-hoteluri-siasteapta-investitori-rusi-chinezi-si-arabi-10125550
RCS&RDS a primit aprobarea CNA să lanseze DigiWorld şi
DigiLife; posturile vor emite din 1 octombrie
RCS&RDS a primit, joi, aprobarea Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) pentru
a lansa televiziunile de documentare DigiWorld şi DigiLife, care vor începe să emită de
la 1 octombrie, în reţelele companiei de telecomunicaţii.
Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, din nou în şedinţa de joi,
solicitarea companiei RCS&RDS de modificare a licenţei audiovizuale a Digi TV Info
(care difuza până în prezent informaţii despre ofertele şi serviciile companiei) în
DigiLife. Totodată, Consiliul a analizat din nou o solicitare a S.C. Analog TV SRL din
Timişoara (care are ca acţionar tot RCS&RDS, n.r.) de cedare a licenţei audiovizuale a
televiziunii Analog TV către S.C. RCS&RDS SA şi transformarea sa în DigiWorld.
Reprezentanţii RCS&RDS - Bogdan Chiriţoiu, manager de proiect DigiWorld şi
DigiLife, Lucian Mihai şi Mihai Dinei - au venit joi pentru a doua oară în faţa membrilor
CNA, care în şedinţa de marţi nu se lăsaseră convinşi să aprobe lansarea DigiWorld şi
DigiLife. Atunci, unii membri ai Consiliului şi-au exprimat temerile că, odată cu lansarea
propriilor televiziuni de documentare, compania RCS&RDS va scoate din grilă canale
concurente, ca Discovery şi National Geographic.
De această dată, reprezentanţii RCS&RDS le-au prezentat membrilor CNA şi mostre
de programe care urmează să fie difuzate pe DigiWorld şi DigiLife.

Revista Presei Economice din România
După reanalizarea solicitărilor, membrii CNA au votat în unanimitate solicitările
RCS&RDS privind lansarea televiziunilor DigiWorld şi DigiLife.
Cele două televiziuni vor începe să emită pe 1 octombrie, după cum au precizat
reprezentanţii RCS&RDS.
DigiWorld şi DigiLife vor emite 24 de ore pe zi, urmând să fie difuzate în Europa
Centrală şi de Sud-Est, în zonele în care RCS&RDS are reţele.
În şedinţa CNA de marţea trecută, Bogdan Chiriţoiu a prezentat pe larg proiectul celor
două televiziuni. "Întreaga metaforă a acestor canale este de a cerceta lumea din jurul
nostru", a spus atunci Chiriţoiu.
El a precizat că, în construirea grilelor DigiWorld şi DigiLife, a încercat să evite
segmentul reality show-urilor. "Ceea ce vedem pe Discovery şi la concurenţă este mai
ales reality show. Am încercat să mergem spre partea de bază a programelor
documentare. În componenţa programelor avem o selecţie foarte bogată de la
producători cu mare vechime, precum BBC", a explicat Chiriţoiu.
Chiriţoiu a mai spus că DigiWorld va fi "un canal extrospectiv, care încearcă printr-un
conţinut enciclopedic să prezinte lumea în care trăim", în timp ce "DigiLife este un
canal introspectiv, care vrea să propună o formă de educare şi care vrea prin puterea
exemplului să îmbunătăţească, pe cât posibil, calitatea vieţii".
Potrivit proiectului depus la CNA, formatul de principiu al Digi World va fi tematicdocumentar,
iar temele abordate de televiziune vor fi: natură (flora şi fauna), ştiinţă şi
tehnologie, geografie şi călătorie, IT şi gadget, omul şi Universul.
DigiLife va fi o televiziune tematică, cu profil documentar, printre temele abordate
numărându-se: nutriţia, sănătatea, alimentele, călătorie şi descoperire, bricolaj,
relaxare, sport şi fitness.
Într-o primă etapă, toate programele DigiWorld şi DigiLife vor fi achiziţionate de la
producători independenţi externi.

Revista Presei Economice din România
Potrivit lui Bogdan Chiriţoiu, pasul al doilea în evoluţia DigiWorld şi DigiLife este
producţia proprie de documentar. "Eforturile financiare sunt foarte mari, trebuie
angrenate echipe de foarte bună calitate", a spus Bogdan Chirioiu, precizând că în
privinţa producţiei este greu să concurezi cu televiziuni internaţionale precum
Discovery şi National Geographic, "ale căror producţii au atins o calitate extrem de
înaltă".
De asemenea, el a precizat că cele două televiziuni DigiWorld şi DigiLife vor avea "un
scop didactic" şi nu vor difuza publicitate. "În arealul canalelor documentare din
România, acestea vor fi singurele care nu vor avea publicitate", a mai spus Chiriţoiu.
DigiWorld şi DigiLife vor completa portofoliul de televiziuni deţinute de RCS&RDS.
RCS&RDS deţine şi televiziunea de ştiri Digi 24 HD, televiziunile de filme Digi Film,
televiziunile de sport Digi Sport. De asemenea, RCS&RDS este acţionar la Music
Channel, H!T Music Channel şi UTV.
RCS&RDS este unul din cei mai importanţi operatori din regiune, furnizând servicii de
telecomunicaţii în România, Ungaria, Cehia, Slovacia, Croaţia, Serbia, Spania şi Italia.
Compania şi-a dezvoltat propria infrastructură de telecomunicaţii pe suport de fibră
optică şi acoperă cu servicii de cablu TV, internet, telefonie fixă şi mobilă peste 200
oraşe din ţară.
ZF, http://www.zf.ro/media-advertising/rcs-rds-a-primit-aprobarea-cna-sa-lansezedigiworld-si-digilife-posturile-vor-emite-din-1-octombrie-10127692
Un român va coordona de la Geneva strategia şampoanelor P&G
Un român de 37 de ani, Radu Maftei, care are în spate o carieră de circa 15 ani în
cadrul P&G, a fost promovat la Geneva în poziţia de associate director în cadrul
diviziei de Global Hair Care & Color Strategy a gigantului american Procter & Gamble,
cu afaceri de peste 80 mld. dolari anul trecut.

Revista Presei Economice din România
Românul va coordona astfel strategia la nivel mondial a diviziei de produse pentru
îngrijirea părului. Anterior, circa trei ani el a deţinut poziţia de CFO pentru regiunea
Balcanilor coordonată din sediul de la Bucureşti.
Maftei a revenit în ţară în 2009 pentru a deveni primul român CFO al P&G Balcani
după aproximativ patru ani petrecuţi la sediul central al P&G din Cincinnati (SUA),
unde a condus în perioada 2005 - 2007 planningul financiar pentru Europa Centrală şi
de Est şi Asia.
Pe piaţa locală P&G este cel mai mare jucător de pe piaţa bunurilor de larg consum.
Gigantul american deţine pe piaţa locală mai multe companii, precum şi două fabrici la
Timişoara şi Urlaţi. P&G Distribuţie, compania care realizează cea mai mare parte a
afacerilor companiei americane, a terminat anul trecut cu afaceri de 295,6 mil. euro, în
scădere cu aproape 2% comparativ cu anul anterior când depăşise pragul de 300 mil.
euro.
ZF, http://www.zf.ro/companii/un-roman-va-coordona-de-la-geneva-strategiasampoanelor-p-g-10125697
Boiron vor sa vanda medicamente de 10 mil. euro anul acesta în
România
Deși piața de produse homeopate este încă la început, în 2011 Boiron România a avut
o cifra de afaceri de 8,7 milioane euro, iar anul acesta se estimează o creștere de
aproximativ 17,4%. La nivel mondial, cifra de afaceri Boiron reprezintă 0,1% din piața
farmaceutică internațională, adică aproximativ 535 milioane de euro.
„Obiectivul nostru pentru România, este acela de a crește notorietatea medicamentelor
homeopate, ca alternativă terapeutică eficientă, pentru profesioniștii din domeniul
sănătății, cât și pentru marele public. Acest obiectiv îl realizăm sprijinindu-ne pe

Revista Presei Economice din România
extinderea distribuției în farmacii și prin campanii de informare”, declară Ștefania
Popescu, director de marketing și comunicare Boiron România.
Pe piața de profil din România, Boiron este prezent cu 15 medicamente homeopatice,
cu nume de marcă înregistrată la Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor
Medicale, ca medicamente OTC (fără prescripție medicală). Dintre medicamentele
prezente pe piață, cele mai cunoscute branduri sunt Oscillococcinum (locul 7 în
medicația de raceală și gripă), Stodal (locul 7 în rândul medicamentelor contra tusei) și
Sedatif PC (locul 2 în categoria medicamentelor OTC destinate stresului, anxietății și
tulburărilor de somn). La aceste branduri se adaugă 300 de medicamente
homeopatice unitare, cu nume științifice latinești, autorizate ca medicamente cu
prescripție medicală.
În 1932, frații Henri și Jean Boiron creau la Paris Laboratorul Central Homeopatic, care
avea să devină unul dintre cei mai importanți producători de produse homeopatice din
lume , prezent în 100 de țări, cu peste 2.800 de angajați.
Income,
http://www.incomemagazine.ro/articol_84057/boiron-vor-sa-vandamedicamente-de-10-mil-euro-anul-acesta-in-romania.html
Ascendis îşi deschide prima filială în afara României
Ascendis, liderul pieţei de training şi consultanţă în domeniul dezvoltării şi formării
profesionale din România, îşi deschide prima filială în afara graniţelor, în Chişinău,
Republica Moldova.
„Lumea afacerilor din Republica Moldova este în continuă expansiune . Din ce în ce
mai multe companii sunt înființate sau se află în curs de dezvoltare în această zonă, fie
că sunt afaceri locale, ori filiale ale unor multinaţionale. Acest proces de tranziţie nu
este unul uşor, iar nevoia de învăţare şi dezvoltare profesională ocupă un loc important

Revista Presei Economice din România
pe lista de priorităţi a oricărui manager”, declară Costea Dumitrescu, fondatorul
Ascendis.
Ascendis a hotărât să investească pe piața moldoveneasca din următoarele motive
deoarece mai multe companii din România care se numără printre colaboratorii
Ascendis au cerut programe de dezvoltare pentru operațiunile lor din Moldova; limba şi
cultura comune, elemente care favorizează pătrunderea pe o piață cu potențial de
creștere, mai ales în perspectiva integrării europene a Republicii Moldova; abilităţile şi
calităţile consultanților din Moldova, colaboratori ai Ascendis în proiecte punctuale şi în
jurul cărora va fi cristalizată noua echipă Ascendis Moldova.
În ultimii 6 ani, compania Ascendis a derulat o serie de proiecte în Chişinău împreună
cu clienți din România, dar şi cu parteneri de afaceri de pe piaţa locală. „Chiar în
momentul de faţă avem în derulare trei astfel de proiecte. La fel ca pe piața
românească, ne-am propus să creăm programe sau să le adaptăm necesităților locale
şi specificului autohton pe cele deja existente”, explică Radu Apostol, partener
Ascendis.
Echipa Ascendis Moldova va fi formată atât din experți de pe piața locală, cât şi din
traineri cu vaste cunoştinţe de pe piața românească, toţi având cel puţin 10 ani de
experiență în afaceri. „Începând de anul acesta, echipei Ascendis i s-au alăturat şi trei
traineri din Republica Moldova, care completează lista noastră de competenţe cu
expertiză locală. Ne dorim ca până la finalul anului să adăugăm încă trei membri
echipei”, completează Radu Apostol.
Pentru primul an de activitate în Republica Moldova, Ascendis îşi propune să realizeze
o cifră de afaceri de 500.000 de euro şi să îşi consolideze prezenţa pe piaţa locală prin
minimum 10 clienţi în 2012, la care să adauge cel puţin încă 10 în 2013.
Income, http://www.incomemagazine.ro/articol_84052/ascendis-isi-deschide-primafiliala-in-afara-romaniei.html

Revista Presei Economice din România
AFI vrea să finalizeze mall-urile din Ploieşti, Bucureştii Noi şi Arad
şi AFI Park 2
AFI Europe, dezvoltatorul AFI Palace Cotroceni, se va concentra pe termen scurt pe
construcţia mall-urilor din Ploieşti, Bucureştii Noi şi Arad şi a celei de-a doua clădiri din
cele cinci care vor forma complexul de birouri AFI Park, a anunţat joi David Hay,
directorul executiv al companiei.
"Strategia noastră de investiţii vizează dezvoltarea portofoliului de proiecte imobiliare:
pe termen scurt concentrându-ne asupra AFI Park 2, AFI Palace Ploieşti, AFI Palace
B.Noi şi AFI Palace Arad, iar pe termen mediu şi lung ne focusăm pe AFI Park 3, 4 şi 5
şi pe dezvoltarea centrului de afaceri AFI situat pe Şoseaua Progresului. Faptul că
Bucureştiul are un spaţiu de birouri de 2 milioane de metri pătraţi raportat la 2,5
milioane de persoane, comparativ cu Praga care are 3 milioane metri pătraţi de spaţiu
de birouri pentru 1,3 milioane de oameni, ne arată că Bucureştiul are un potenţial mare
de creştere. În plus , vedem o tendinţă a companiilor de IT de a-şi reloca şi consolida o
parte din operaţiuni în România", a spus Hay la lansarea primei clădiri de birouri din
complexul AFI Park.
Compania a început deja construcţia pentru AFI Park 2, care urmează să fie finalizată
în al doilea trimestru din 2014. AFI Park 1 are o suprafaţă totală construită de
aproximativ 20.000 metri pătraţi şi o suprafaţă închiriabilă de aproximativ 11.000 de
metri pătraţi distribuiţi pe zece etaje la suprafaţă şi două subsoluri.
Cea de-a doua clădire va fi mai mare ca suprafaţă, cu o amprentă extinsă la 1.600
metri pătraţi per etaj, iar planul AFI este de a conecta AFI Park 2 cu AFI Park 3, oferind
chiriaşilor posibilitatea de a avea un spaţiu de 2.600 metri pătraţi pe etaj. Suprafeţele
extinse sunt apreciate, în special , de companiile de IT. Cele cinci clădiri de clasa A vor
avea un total de 70.000 metri pătraţi de spaţiu închiriabil. Prima clădire de birouri a

Revista Presei Economice din România
companiei are o rată de ocupare de 60%, Microchip Technology şi Endava fiind
chiriaşii clădirii.
AFI Business Park Cotroceni este situat pe Bulevardul Vasile Milea, lângă mall-ul AFI
Palace Cotroceni, primul proiect finalizat de AFI în România.
AFI Europe, membru al AFI Group, este activ în dezvoltarea de proiecte şi investiţii în
Europa Centrală şi de Est din 1997. Compania dezvoltă şi administrează în prezent
proiecte imobiliare în România, Cehia, Serbia, Polonia, Bulgaria, Germania şi Letonia.
AFI Europe este activ în România din anul 2005.
Income, http://www.incomemagazine.ro/articol_84096/afi-vrea-sa-finalizeze-mall-uriledin-ploiesti-bucurestii-noi-si-arad-si-afi-park-2.html
Vânzările H&M în România au crescut de peste două ori în primele
nouă luni, la 51 milioane euro
Vânzările H&M în România au crescut de peste două ori în primele nouă luni ale anului
fiscal, la 440 milioane coroane suedeze (51 milioane euro), în condiţiile în care
retailerul de îmbrăcăminte a deschis 5 noi magazine, extinzând reţeaua locală la 16
unităţi.
Anul fiscal al H&M este decalat cu o lună faţă de anul calendaristic, astfel că perioada
analizată pentru raportarea rezultatelor prezentate joi este 1 decembrie 2011 - 31
august 2012.În perioada corespunzătoare a anului fiscal anterior, H&M a înregistrat în
România vânzări de 193 milioane coroane suedeze.
Astfel, creşterea afacerilor companiei pe piaţa românească se cifrează la 128%. În
monedă locală, avansul înregistrat a fost de 144%.
La nivel de grup, H&M a avut vânzări de 103 miliarde coroane (12 miliarde euro) în
primele nouă luni ale anului fiscal, în urcare cu 11% de la 92,6 miliarde coroane.

Revista Presei Economice din România
Profitul companiei a crescut cu 10% în perioada analizată, de la 10,4 miliarde coroane
la 11,58 miliarde coroane suedeze (1,3 miliarde euro).
În timestrul al treilea al anului fiscal, respectiv perioada iunie-august, H&M a avut
vânzări de 152 milioane coroane suedeze în România (17,8 milioane euro), în urcare
cu 69% faţă de nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut. Compania a deschis un
magazin în trimestrul al treilea.
Compania are peste 2.600 de magazine în 46 de ţări, cu 181 mai multe decât anul
trecut.
Income, http://www.zf.ro/companii/vanzarile-h-m-in-romania-au-crescut-de-peste-douaori-in-primele-noua-luni-la-51-milioane-euro-10127708
Grampet Group depaseste criza pe calea ferata
Grampet Group depaseste criza pe calea ferata
O parte din industria „grea“ a Romaniei a continuat sa functioneze dupa 1989 cu
ajutorul unor investitori care au avut curajul sa aleaga acest domeniu pentru a dezvolta
un business. Grampet Group, controlat de Gruia Stoica, este o afacere construita in
domeniul feroviar, acolo unde statul s-a impotmolit si a reusit „sa realizeze” in ultimii 20
de ani doar pierderi uriase.
Investitorii sustin ca industria feroviara este unul dintre domeniile care pot juca un rol
major in dezvoltarea economica a Romaniei. Si aici nu intra doar transportul feroviar
de marfa sau calatori, segmentul fiind unul mult mai amplu, cu ramificatii extinse in
zona constructiilor de utilaje.
Puterea business-ului a fost dovedita in aceasta perioada de criza economica de
afacerile care au reusit sa reziste si sa scoata profit in timp ce sute de firme din alte
domenii si-au inchis portile.

Revista Presei Economice din România
Grampet Group a adunat sub o singura umbrela 16 companii care activeaza in toate
sectoarele din domeniul feroviar. Cele mai importante sunt Grup Feroviar Roman
(GFR) si Remar Pascani, unitate specializata in constructii, reparatii si modernizari
vagoane de calatori si marfa; Reva Simeria care se ocupa de reparatii, modernizari si
intretinere vagoane de marfa si Grampet Debrecen, Ungaria care activeaza in
constructii, modernizari, reparatii si revizii vagoane de marfa. Infiintat in 1999, Grampet
Group si-a extins activitatea, iar in prezent, are afaceri in Romania, Bulgaria, Ungaria,
Germania, Serbia, Muntenegru, Ucraina si Republica Moldova, intentionand sa
cucereasca si alte piete externe.
Operatorul feroviar de marfa, GFR, dispune de o flota de 325 de locomotive si peste
13.500 de vagoane. Printre cei mai importanti clienti ai companiei se numara
Rompetrol, OMV Petrom, Lukoil, Conpet, Holcim, Lafarge, Arcelor Mittal, Dacia-
Renault si Butan Gas.
In zece ani, firma a reusit sa-si adjudece prima pozitie in topul transportatorilor feroviari
privati din Romania, avand o cota de piata de 33%. Viabilitatea business-ului este
dovedita si de cifrele raportate anual, in 2011, in plina criza economica, firma putand
sa-si majoreze semnificativ profitul net si veniturile. Bilanturile contabile depuse la
Ministerul Finantelor arata ca in 2010 GFR a avut o cifra de afaceri neta de
521.762.419 lei, un profit net de 4.598.637 lei , in timp ce anul trecut cifra de afaceri s-
a majorat la 761.053.345 lei, iar profitul a crescut pana la 28.920.981 lei. Schimbari
importante au avut loc si in schema de personal, intr-un singur an Grup Feroviar
Roman angajand peste 1.000 de salariati. Astazi pentru aceasta firma lucreaza 2.386
de oameni, multi dintre ei provenind din randul disponibilizatilor de la companiile
feroviare de stat.
Gruia Stoica, omul care controleaza aceasta afacere, spune ca o contributie insemnata
in cresterea veniturilor GFR a avut-o preluarea vagoanelor de la Rompetrol Logistic. La

Revista Presei Economice din România
sfarsitul anului 2010, operatorul de transport de marfa a achizitionat intregul parc de
material rulant utilizat de Rompetrol Logistics , preluand circa 350 de salariati ai RPL
implicati in activitatea de transport feroviar si manevra.
Business-ul GFR nu se deruleaza doar la noi in tara, firma controland mare parte din
transportul feroviar de marfa din Europa. Infiintat in anul 2001, ca operator de
manevra, GFR a devenit apoi operator de transport feroviar. In 2007, compania
efectua deja transporturi prin toate statiile de cale ferata din Romania. Doi ani mai
tarziu, devine primul operator privat din Romania care colaboreaza cu Caile Ferate din
Ucraina, iar in 2010, incepe transportul de marfa in Republica Moldova. De asemenea,
in ultimul timp firma s-a aflat pe lista investitorilor interesati sa participe la privatizari
mari din strainatate. Omul de afaceri Gruia Stoica se lupta cu firme gigant din Rusia,
Germania sau Austria pentru preluarea unor companii importante din Bulgaria sau
Grecia.
Venituri din modernizari de trenuri
Grampet Group nu face bani doar din transportul feroviar , firma castigand bine si din
modernizarea trenurilor. In conditiile in care statul roman sustine ca nu-si permite sa
investeasca in infrastructura feroviara, fabrica Remar Pascani traieste din contractele
pe care le-a incheiat pe piete externe. O astfel de intelegere a fost semnata cu
reprezentantii Cailor Ferate Moldovenesti pentru care uzina din Pascani s-a angajat sa
modernizeze 15 trenuri. Primul dintre ele a fost deja livrat in luna iunie 2012, costurile
lucrarii fiind de 2,2 milioane euro, adica echivalentul a 45% din pretul unei garnituri noi.
Contractul cu Republica Moldova este extrem de important deoarece aduce noi
oportunitati de afaceri pentru Romania, in acest moment Remar Pascani aflandu-se in
negocieri avansate cu tari din Comunitatea Statelor Independente pentru incheierea
unor contracte de reconstructie si modernizare a peste 100 de trenuri.

Revista Presei Economice din România
Chiar daca alte fabrici similare din Romania abia reusesc sa supravietuiasca de la o zi
la alta aplicand periodic taieri de costuri, Remar Pascani a facut profit in ultimii patru
ani. Potrivit bilanturilor depuse la Ministerul Finantelor, in 2008 compania a avut o cifra
de afaceri neta de 89.252.097 lei si un profit curat de 10.980.134 lei. Un an mai tarziu
cifra de afaceri s-a mentinut cam la acelasi nivel (85.399.592 lei), dar profitul a scazut
pana la 3.805.128 lei. Si in 2010 rezultatele au fost bune avand in vedere contextul
economic (cifra de afaceri de 62.894.742 lei si profit de 419.034 lei). Anul trecut Remar
Pascani a cunoscut o revigorare a cifrei de afaceri care a crescut la 79.061.602 lei, dar
profitul a ramas scazut, valoarea acestuia fiind de 599.358 lei. Este important de
precizat ca toate aceste rezultate au fost obtinute cu un numar de salariati constant.
Gruia Stoica, presedintele Grampet Group este convins ca industria feroviara este una
dintre „locomotivele” pe care economia Romaniei ar trebui sa se bazeze. Mai mult, el
crede ca pentru a se redresa, tara noastra ar trebui sa se intoarca la sectoare cu
traditie. Omul de afaceri a declarat pentru Finantistii ca Grampet Group intentioneaza
ca pe termen mediu sa reporneasca traditia constructiilor de locomotive, in acest sens
analizand posibilitatea achizitionarii unor fabrici din tara si strainatate.
Cine este Gruia Stoica
In spatele business-ului Grampet se afla omul de afaceri Gruia Stoica. Un personaj
destul de discret, cu putine aparitii publice, el a starnit si multe controverse din cauza
modului in care si-a construit firmele. Stoica provine dintr-o familie de mestesugari.
Pana la Revolutie, bunicul si tatal sau lucrau alaturi de alti 20 de mesteri pentru caile
ferate romane.
Mediul in care a trait l-a ajutat foarte mult in afaceri. Prima firma pe care a infiintat-o a
fost Turmonet SA. La 21 de ani el a indraznit sa intre in afaceri, in 1991, cand in
Romania acest domeniu era destul de putin cunoscut. Dupa 1999, cand transportul pe
calea ferata a fost liberalizat, acordandu-se primele licente, Stoica si-a extins business-

Revista Presei Economice din România
ul. Astazi este presedintele unui grup din care fac parte 16 firme si pentru care
lucreaza peste 8.500 de romani.
Finantistii, http://www.finantistii.ro/companii/grampet-group-depaseste-criza-pe-caleaferata-75155
NEPI are banii pregatiti ca sa cumpere orice mall sau cladire de
birouri din Romania
Peste 100 de milioane de euro a platit NEPI pentru Floreasca Business Park. O
achizitie cu valoare similara pregateste si acum
Grupul NEPI vrea un mare proiect comercial sau de birouri si are deja peste 100
milioane de euro pregatiti special pentru o astfel de achizitie. Cu suma asta ar putea fi
cumparat orice mall, daca adaugam si plata datoriei proprietarului catre banci.
Cel mai mare grup investitional de pe piata locala a ultimilor ani a iesit din nou "la
vanatoare", cu intentii clar exprimate atat ca tinta cat si ca valoare. In ipoteza ca
actualii dezvoltatori se arata dispusi sa vanda la momentul actual, la randamentele de
acum, suma de 100 de milioane de euro este... o oferta greu de refuzat de orice
proprietar de activ imobiliar de pe plan local.
Singurul mare investitor in imobiliarele locale care pare a merge constant cu achizitiile
impotriva curentului este fondul sud-african de investitii New Europe Property
Investments. Cel mai la indemana lucru care poate fi spus despre NEPI este acela ca
are mereu bani pregatiti pentru investitii si ca investeste continuu pe piata locala, in
ciuda crizei. Daca in primii ani de la infiintare, dupa 2007, au inceput timid, cu achizitia
cladirii office Avrig 35 si cateva spatii comerciale, in anul 2009 au inceput o adevarata
ofensiva. Atunci au cumparat centrul comercial Promenada Braila pentru ca in 2010 sa
cumpere proiectul office Floreasca Business Park. La inceputul anului in curs au

Revista Presei Economice din România
cumparat cladirile de birouri City Business Center din Timisoara. Aceste achizitii au
depasit 300 de milioane de euro. Doar Floreasca Business Park a costat peste 100 de
milioane de euro. Tot atat spun cei de la NEPI ca au pregatiti acum pentru o noua
achizitie "majora". ”NEPI detine lichiditati in valoare de peste 100 milioane euro si are
in plan noi achizitii, dupa o perioada in care Grupul a investit numai in terenuri. In 2012
intentia noastra este sa investim in Romania intr-un proiect major comercial sau de
birouri”, sustine Martin Slabbert, CEO NEPI. Singura intrebare care se pune acum
este: cine poate sa reziste sa nu vanda cu un astfel de pret.
Despre mall-uri sau cladiri de birouri sunt vehiculate frecvent pe piata valori
astronomice, fara nicio legatura cu realitatea, daca este sa vorbim de o eventuala
vanzare a acestora. Sa fim clari. Atunci cand se pune problema valorii unui activ care
are venituri, pretul de piata cel mai aproape de realitate este cel al estimarii incasarilor
viitoare, pornind de la cele actuale. Simplu spus, in aceste situatii, valoarea este data
de incasarile nete. Ceea ce conteaza este astfel rezultatul operational net. In linii mari,
acesta se obtine scazand din chiriile incasate de la retaileri cheltuielile cu energia
electrica, paza, curatenie, taxa pe proprietate si management. Astfel, daca un centru
comercial local castiga din chirii 24 de milioane de euro anual, dupa scaderea
cheltuielilor poate sa ramana, in situatii fericite, cu 10 milioane de euro.
La un randament de circa 10% cat este acum pe piata mall-urilor, daca un investitor
cumpara un mall cu 100 de milioane de euro si in plus, cumpara si datoria catre banca,
daca in zece ani are incasari de 120 de milioane de euro se poate declara foarte
multumit. Asta pentru ca ramane cu 20 de milioane de euro in 10 ani. In actuala
perioada insa, o recuperare a investitiei este considerata acceptabila chiar si in 13 - 15
ani. Mai mult insa nu renteaza. Asta pentru ca daca o amortizare de acest gen se face
pe termen mai lung se pot dovedi mai rentabile alte investitii, la bursa sau chiar la
banci.

Revista Presei Economice din România
Se cumpara si creditele si firma
Achizitiile din aceasta perioada se fac de obicei cu preluarea debitului catre banca.
Creditul dezvoltatorului catre banca acopera circa 70% din valoarea investitiei. Spre
exemplu, cel mai de succes mall din Romania, AFI Cotroceni, a presupus o investitie
totala de 300 de milioane de euro. Din aceste fonduri, 234 de milioane de euro au fost
luate de la banca germana Hypo Real Estate. Pentru cativa ani de inceput se intampla
ca datoria catre banca sa nu ajunga la plata principalului. "In cazul nostru, nu avem
deloc amortizare, inca platim dobanda si avem inca la banca aceleasi datorii mari de la
inceput", a declarat directorul unui centru comercial local, care a vrut sa-si pastreze
anonimatul. In cazul mall-urilor construite la noi, de obicei amortizarea la o achizitie de
genul acesta este foarte mica, de circa 2% pe an. Cu alte cuvinte, daca un investitor
vrea sa cumpere un mall, va avea de platit la banca aproape intregul credit al primului
proprietar, care in primii ani a platit doar sumele aferente dobanzilor.
Mai trebuie subliniat ca in cazul unei astfel de achizitii, nimeni nu cumpara cladirea in
sine caci asta ar insemna sa plateasca taxe la notar iar la 100 milioane de euro ar
insemna sume imense. "Se cumpara firma cu tot ce exista acolo, datorii catre furnizori,
datorii la banci si catre fosti actionari, daca e cazul", spune directorul citat. Acesta
considera ca o suma de 100 de milioane de euro este greu de refuzat de orice
proprietar de mall sau cladire de birouri din Romania, in situatia in care la aceasta
suma se adauga si plata datoriilor catre finantatori.
Cel mai mare investitorpe criza
New Europe Property Investments plc este compania-mama a unui grup de firme
infiintat pentru a investi in special in cladiri de birouri, centre comerciale si proprietati
industriale, in principal in Romania, unde grupul este activ din anul 2007, chiar de la
infiintarea sa. Cele mai recente investitii in cladiri de birouri si proiecte de dezvoltare
imobiliara ale Fondului sunt Victoriei Office, City Business Center din Timisoara si Cluj

Revista Presei Economice din România
Office.Victoriei Office a presupus achizitia unui teren de 4.400 mp in Piata Victoriei, cu
intentia de a construi o cladire de birouri de clasa triplu A (august 2011).
City Business Center din Timisoara a presupus achizitia unui centru de birouri de clasa
A, de 47.000 mp inchiriabili, format din trei cladiri de birouri finalizate (de aproximativ
27.150 mp) si doua cladiri aflate in constructie (20.000 mp), achizitie facuta in ianuarie
2012.Cluj Office este un proiect dezvoltat in parteneriat cu Ovidiu Sandor care
presupune construirea, in trei faze, a unor cladiri de birouri de clasa A, ce insumeaza
56.000 mp. Prima faza va fi gata in trimestrul I din 2014 iar proiectul a fost demarat in
august 2012.
Portofoliul din Romania al grupului include in prezent 32 de proprietati imobiliare si
este orientat catre achizitia de proprietati inchiriate de companii multinationale stabile
din punct de vedere financiar, si care genereaza venituri in euro. Grupul este in
prezent listat pe piata principala a Bursei de Valori din Johannesburg (Africa de Sud),
pe segmentul AIM al London Stock Exchange dar si la Bursa de Valori Bucuresti.
Mai lipseste un mall in Bucuresti
Chiar daca fondul detine sau are in constructie mai multe proiecte comerciale in mai
multe orase din tara, de dimensiuni mai mari sau mai mici, in Bucuresti inca nu are
niciunul finalizat. O prima tentativa a fost asocierea cu Michael Topolinski pentru a
construi mall-ul Victoria City Center din Bucurestii Noi. Dupa o perioada, NEPI a
renuntat la acest proiect, ca urmare a faptului ca valoarea creditului depasea valoarea
de piata a terenului la momentul actual. Sud-africanii vor sa deschida in schimb un
parc comercial in zona Rahova, pe platforma Vulcan, proiect ce este promis spre
deschidere in prima jumatate a anului 2013.
Finantistii, http://www.finantistii.ro/mall/nepi-are-banii-pregatiti-ca-sa-cumpere-oricemall-sau-cladire-de-birouri-din-romania-75161

Revista Presei Economice din România
Microsoft premiaza Asseco SEE Romania
Compania Asseco SEE Romania a primit din partea Microsoft premiul pentru cele mai
multe contracte noi de tipul Enterprise Agreement semnate in anul fiscal Microsoft
2012. Asseco a participat, in perioada 20-22 Septembrie, la o noua editie a Microsoft
Club, care a avut loc la Balcic, in Bulgaria, si la care au participat cei mai valorosi
parteneri ai gigantului american.
„Microsoft este un important si vechi partener al Asseco SEE in Romania, colaborarea
crescand constant, cu rezultate care au fost de natura sa produca satisfactie ambilor
parteneri. Cresterea volumului de afaceri in segmentul Enterprise este o componenta
puternica a strategiei noastre de dezvoltare, iar aceasta directie de business s-a
dovedit una de succes. Asseco SEE are competente si certificari multiple, care fac din
compania noastra una dintre cele mai competitive pe piata. Acest aspect a contribuit
decisiv la atragerea de clienti noi, dezvoltare care s-a produs intr-un climat economic
foarte dificil, care a afectat sever si sectorul Enterprise”, a declarat Razvan Ene (foto),
Microsoft Business Unit Manager.
Finantistii, http://www.finantistii.ro/software/microsoft-premiaza-asseco-see-romania-
75191
Mechel: Decizia de vanzare a companiilor din Romania nu
presupune oprirea productiei
Decizia Consiliului de Administratie al grupului Mechel referitoare la vanzarea
intreprinderilor romanesti nu presupune inchiderea productiei.
In lista intreprinderilor recomandate spre vanzare, printre altele, au intrat si uzinele
siderurgice din Romania Mechel Campia Turzii, Ductil Steel Buzau, Ductil Steel Otelu
Rosu, Mechel Targoviste si Laminorul Braila, se precizeaza in comunicat.

Revista Presei Economice din România
„Activitatea intreprinderilor romanesti Mechel, din lista activelor recomandate de catre
Consiliul de Administratie spre vanzare, va continua sa functioneze in regim normal.
Decizia de vanzare a acestor active nu presupune oprirea permanenta a productiei.
Mai mult decat atat, pentru evitarea inchiderii intreprinderilor, Mechel va depune
eforturi maxime spre pastrarea uzinelor in stare functionala. Grupul Mechel este
interesat in asigurarea valorii capitalizate maxime a activelor sale din Romania”,
comunica Mechel.
Potrivit sursei citate, in scopul realizarii acestui obiectiv conducerea Mechel a fost
nevoita sa ia o serie de masuri de optimizare a productiei si minimizare a costurilor.
Astfel a fost suspendata temporar functionarea unor sectii si au fost disponibilizati o
parte din angajati, acestia urmand sa primeasca compensatii conform legislatiei in
vigoare si contractelor colective de munca.
Conform Deciziei Consiliului de Administratie, Mechel precizeaza ca va duce tratative
cu potentialii investitori, care sunt interesati in pastrarea integritatii intreprinderilor si
dezvoltarii uzinelor romanesti Mechel.
„Intreprinderile Mechel din Romania vor avea regim de functionare in conditii normale
in conformitate cu programul de incarcare a capacitatilor si conjunctura pietii. La
Mechel Targoviste, Ductil Steel Buzau si Laminorul Braila vor functiona toate
capacitatile de productie conform programului aprobat. La Mechel Campia Turzii va
functiona sectia tragatorie de otel. Ductil Steel Otelu Rosu va functiona in conditii
normale. Consideram ca masurile efectuate ne vor permite sa pastram viabilitatea
intreprinderilor”, a explicat Iuri Guschin, directorul general al Diviziei Est-Europene
Mechel.
Masurile de restructurare a activelor grupului au fost adoptate in sedinta Consiliului de
Administratie al Mechel din data de 21 septembrie.

Revista Presei Economice din România
Mechel este una dintre cele mai mari companii din Rusia. Afacerile companiei includ
patru segmente: minerit, siderurgie, feroaliaje si energie electrica.
In Romania grupul Mechel este prezent prin 6 intreprinderi metalurgice: Mechel
Targoviste, Mechel Reparatii, Mechel Campia Turzii, Ductil Steel Buzau, Ductil Steel
Otelu Rosu, Laminorul Braila.
Finantistii, http://www.finantistii.ro/economie/mechel-decizia-de-vanzare-a-companiilordin-romania-nu-presupune-oprirea-productiei-75179
Stefan Vuza a depus o noua oferta pentru preluarea creantei
Electrica la Oltchim
Compania Chimcomplex, detinuta de omul de afaceri Stefan Vuza (foto), a prezentat
joi OPSPI o oferta de cumparare a creantei de aproximativ 150 milioane de euro pe
care compania de stat Electrica SA o are asupra combinatului chimic Oltchim
Ramnicu-Valcea (OLT), scrie Mediafax.
"Conform procedurii, Chimcomplex avea cinci zile sa vina cu o noua oferta pentru
creanta Electrica. Daca va fi vanduta creanta Electrica, vom avea alt creditor, si anume
pe domnul Vuza. Va trebui sa negociem cu toti creditorii", a declarat joi avocatul Daniel
Fenechiu, reprezentant legal al lui Dan Diaconescu.
Chimcomplex a oferit saptamana trecuta 202 milioane de lei pentru creanta Electrica.
OPSPI nu a reusit sa vanda saptamana trecuta creantele de aproximativ 400 milioane
euro ale AVAS si Electrica asupra Oltchim.
Oferta Chimcomplex a fost sub pretul minim solicitat de distribuitorul de energie, iar
pentru creanta AVAS nu a fost depusa oferta.
Diaconescu a castigat licitatia pentru preluarea a 54,8% din actiunile Oltchim, dupa ce
a oferit 203 milioane de lei, cel mai mare pret, pentru titlurile detinute de stat.

Revista Presei Economice din România
Wall Street, http://www.wall-street.ro/articol/Piete-de-capital/137817/stefan-vuza-adepus-o-noua-oferta-pentru-preluarea-creantei-electrica-la-oltchim.html
Endava vrea sa ajunga la 1.000 de angajati in trei ani la Bucuresti
Furnizorul de servicii informatice Endava vrea sa ajunga la aproximativ 1.000 de
angajati in Bucuresti in urmatorii trei ani, a declarat intr-o conferinta de presa Radu
Grosu, delivery director in cadrul companiei.
Endava a inchiriat anul acesta o suprafata de 2.420 metri patrati pe doua etaje in
centrul AFI Business Park din Bucutesti.
Din mai si pana acum, Endava a recrutat aproximativ 100 de oameni pentru centrul din
Capitala, iar pana la finalul anului vrea sa mai angajeze inca 50- 60 de persoane.
Pe de alta parte, pana in iulie 2013 oficialii companiei vor sa ajunga la aproape 260 de
salariati.
Planurile de angajare ale furnizorului britanic de servicii IT au inregistrat cresteri
importante in ultimul timp, pentru daca in urma cu trei luni conducerea Endava anunta
ca isi doreste sa ajunga la circa 600 de angajati in Bucuresti pana in 2014, acum
compania a anuntat ca vrea aproape 1.000 de salariati in Capitala pana in 2015.
Endava este unul dintre cei mai activi angajatori in IT la ora actuala, compania avand
peste 500 de angajati la nivel national. Endava are centre in Iasi, Cluj-Napoca si
Bucuresti.
Furnizorul IT livreaza solutii de business si servicii informatice in special pentru
organizatii mari din domeniile servicii financiare, telecomunicatii, media, sport &
entertainment si servicii profesionale. Compania de servicii IT a fost infiintata in anul
2000 si are in prezent are in jur de 1000 de angajati Marea Britanie, Statele Unite,
Romania si Republica Moldova.

Revista Presei Economice din România
Pe piata locala, compania este unul dintre principalii furnizori de servicii de outsoucing
IT, livrand solutii mai ales pentru organizatii din Marea Britanie si Statele Unite.
Printre clientii Endava se numara companii precum IMG Worldwide, UBS, Cadbury,
Banca Transilvania, BancPost, AVIVA, Aegon Life si BRD Fond de Pensii.
Wall Street, http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/137801/endava-vrea-saajunga-la-1000-de-angajati-in-trei-ani-la-bucuresti.html
Grupul IT clujean EBS angajeaza 60 de oameni
Grupul clujean de servicii si solutii software EBS vrea sa angajeza circa 60 de de
economisti si informaticieni pana la finalul anului, ajungand astfel la aproximativ 580 de
angajati, a declarat pentru Wall-Street.ro, Daniel Metz, directorul general al EBS.
Grupul EBS a fost fondat in Cluj-Napoca, dar care birouri si in Sibiu, Bucuresti, Brasov,
Timisoara si Iasi. Acesta este format din companiile EBS Romania, EBSConsulting,
Msg Systems Romania si DocEssensis.
De la inceputul anului grupul a angajat aproximativ 130 de persoane, cei mai multi
oameni fiind angajati pe specializarile SAP ABAP, SAP Functional, JAVA, Embedded
si.Net.
EBS are in jur de 380 de angajati in Cluj, iar pana la finalul anului numarul lor va creste
la peste 400.Pe de alta parte, in Sibiu compania are 80 de oamani, 20 la Brasov, cate
15 la Timisoara si Bucuresti si 10 la Iasi.
Angajatii cei mai dificil de gasit
Pentru EBS, cel mai dificil de gasit angajati sunt specialistii SAP ABAP, SAP
Functional, iOS, JAVA si SharePoint.
“Suntem prezenti in sase orase dezvoltate ale tarii, ceea ce ne ofera o flexibilitate mare
in localizarea proiectelor si ne folosim la maximum de avantajele fiecarui oras. Cluj,

Revista Presei Economice din România
Sibiu, Brasov si Timisoara sunt orase in care cultura germana si-a lasat amprenta. Aici
gasim buni specialisti vorbitori de limba germana. Bucuresti, datorita numarului ridicat
de companii straine, ne ofera o gama larga de specialisti in toate domeniile, de la
programare in tehnologii Microsoft, JAVA, SAP ABAP, pana la consultanti si
economisti. Iasi este un oras cu competente foarte bine dezvoltate pe parte tehnica:
Embedded, SAP ABAP, SAP consultanta de business si dezvoltatori JAVA, .Net si Sql.
Timisoara are un numar mare de consultanti functionali si JAVA developer”, afirma
Daniel Metz.
Directorul general al EBS adauga ca deocamdata nu se gandeste la extinderea
companiei si in alte orase.
„Am reusit sa acoperim toate orasele cu un potential ridicat de specialisti IT. Acesta a
fost si scopul extinderii noastre teritoriale”, afirma managerul.
Grupul EBS a inregistrat in primul semestru al anului afaceri de sase milioane de euro,
in crestere cu 56% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Vor sa creasca cu peste 35% anul acesta
Pentru anul acesta, conducerea grupului se asteapta la o cifra de afaceri de peste 12
milioane de euro, in crestere cu aproximativ 35% fata de 2011.
“Cu toate ca anul 2012 a fost un an de puternica expansiune, cu investitii mari, rata
neta a profitului va fi anul acesta de aproximativ 12%”, mai spune Metz.
Printre principalii concurenti ai EBS pe piata din Cluj-Napoca se numara Pentalog,
Arobs Transilvania, Pitech+Plus, SoftVision sau Endava .EBS Romania a fost infiintata
in anul 2000 ca filiala a unei companii din Germania.Conducerea grupului format din
companiile EBS Romania, Consulting, Msg Systems Romania si DocEssensis afirma
la inceputul anului trecut ca isi doreste sa ajunga la 1.000 de angajati pana in 2015.
Wall Street, http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/137790/furnizorul-itclujean-ebs-angajeaza-60-de-oameni.html

Revista Presei Economice din România
Romplumb Baia Mare are nevoie de 3,6 mil de euro pentru
reluarea activitatii
Repornirea Uzinei Romplumb Baia Mare are nevoie de 3,6 milioane de euro pentru
reluarea activitatii, iar acesti bani nu pot fi obtinut decat prin atragerea unor investitori
straini sau autohtoni, spun reprezentantii Casei de Insolventa Transilvania.
Potrivit reprezentantilor care raspund de aplicarea procedurii de insolventa a Uzinei
Romplumb Baia Mare, datoriile unitatii economice, de peste un milion de euro, nu
reprezinta un impas in repornirea activitatilor industriale, iar dupa finalizarea evaluarii
activelor, o companie din Serbia si-a manifestat interesul de a prelua Romplumb.
Uzina Romplumb a fost inchisa in primavara acestui an dupa ce Agentia Regionala de
Mediu Cluj a sistat autorizatia provizorie de mediu.
Romplumb Baia Mare a intrat in insolventa
Casa de Insolventa Transilvania apreciaza ce reluarea productiei poate fi aplicata in
cazul completarii activitatilor clasice de prelucrare a minereurilor neferoase cu cea de
extragere a plumbului din baterii auto uzate, situatie care ar permite pastrarea a 350
de angajati, iar in acest caz investitia s-ar ridica la 3,6 milioane de euro.
Administratorul judiciar al Uzinei Romplumb Baia Mare a mai precizat ca pana la
sfarsitul anului se va depune planul de reorganizare, iar ultimele luni de zile, activitatea
s-a concentrat pe conservarea activelor, plata pazei, energiei electrice si a fostilor
angajati care au primit echivalentul a trei salarii compensatorii.
Aceste plati au fost efectuate din vanzarea unor deseuri metalice din cadrul sitului
industrial Romplumb Baia Mare.
De-a lungul ultimilor anilor, statul roman a investit peste sase milioane de dolari in
tehnologii depoluante in Romplumb, specifice industriei metalurgice neferoase .
Business24, http://www.business24.ro/companii/companii-energetice/romplumb-baiamare-are-nevoie-de-3-6-mil-de-euro-pentru-reluarea-activitatii-1519447

Revista Presei Economice din România
Carrefour deschide un nou supermarket în ţara noastră
Grupul Carrefour deschide mâine, la Bacău, cel de-al 59-lea supermarket din tară,
anunţă reprezentanţii retailerului printr-un comunicat de presă.
Noul supermarket din Bacău se va deschide la ora 8:00 pe strada Dumbravei nr. 4
şi va avea un spatiu de vânzare de aproximativ 330 metri pătraţi.
Grupul Carrefour este cel mai mare distribuitor european şi cel de-al doilea la nivel
mondial. Prezent în 32 de ţări din lume cu peste 15.500 magazine. În ţara noastră,
Grupul Carrefour numără 59 de supermarket-uri, 7 francize şi 24 de hypermarket-uri.
Bursa, http://www.bursa.ro/companii-afaceri/carrefour-deschide-un-nou-supermarketin-tara-noastra-184074&articol=184074.html
Combinatul siderurgic Oţelu-Roşu nu se închide
Combinatul Siderurgic Ductil Steel Oţelu Roşu va continua să funcţioneze în condiţii
normale, dau asigurări reprezentanţi ai Companiei Mechel.
Decizia Consiliului de Administraţie a OAO Mechel referitoare la vânzarea
întreprinderilor româneşti nu presupune închiderea producţiei, a declarat, pentru
AGERPRES, Olga Chumakova, din partea companiei Mechel.
Activitatea întreprinderilor româneşti Mechel, din lista activelor recomandate de către
Consiliul de Administraţie spre vânzare, va continua să funcţioneze în regim normal.
''În data de 21 septembrie a avut loc şedinţa Consiliului de Administraţie OAO Mechel,
la care, pe lângă alte subiecte, s-au discutat măsurile de restructurare a activelor
grupului din cadrul noii strategii, aprobată în luna mai, având ca scop îmbunătăţirea
rezultatelor financiare şi majorarea valorii capitalizate a companiei. Decizia de vânzare
a acestor active nu presupune oprirea permanentă a producţiei. Mai mult decât atât,

Revista Presei Economice din România
pentru evitarea închiderii întreprinderilor, Mechel va depune eforturi maxime spre
păstrarea uzinelor în stare funcţională. Grupul Mechel este interesat în asigurarea
valorii capitalizate maxime a activelor sale din România', spune Olga Chumakova.
În lista întreprinderilor recomandate spre vânzare, printre altele, au intrat şi uzinele
siderurgice din România: Mechel Câmpia Turzii, Ductil Steel Buzău, Ductil Steel Oţelu
Roşu, Mechel Târgovişte, Laminorul Brăila.
În scopul realizării acestui obiectiv, conducerea Mechel a fost nevoită să ia o serie de
măsuri de optimizare a producţiei şi minimizare a costurilor. Astfel a fost suspendată
temporar funcţionarea unor secţii şi au fost disponibilizaţi o parte dintre angajaţi. În
acelaşi timp, aceste măsuri au permis păstrarea viabilităţii întreprinderilor. Cea mai
mare parte dintre angajaţi, însă, vor fi păstraţi. Toţi angajaţii disponibilizaţi vor primi
compensaţii, conform cu legislaţia în vigoare şi a Contractelor colective de muncă, a
mai precizat Olga Chumakova. În acest timp, conform deciziei Consiliului de
Administraţie, Mechel va duce tratative cu potenţialii investitori, care sunt interesaţi în
păstrarea integrităţii întreprinderilor şi dezvoltării uzinelor româneşti Mechel.
Directorul General al Diviziei Est-Europene Mechel, Yurii Guschin, a declarat că
decizia Consiliului de Administraţie se referă la o posibilă schimbare a proprietarului
întreprinderilor. ''Întreprinderile Mechel din România vor avea regim de funcţionare în
condiţii normale, în conformitate cu programul de încărcare a capacităţilor şi
conjunctura pieţii. La Mechel Târgovişte, Ductil Steel Buzău şi Laminorul Brăila vor
funcţiona toate capacităţile de producţie, conform programului aprobat. La Mechel
Câmpia Turzii va funcţiona secţia trăgătorie de oţel, iar Ductil Steel Oţelu Roşu va
funcţiona în condiţii normale. Considerăm că măsurile efectuate ne vor permite să
păstrăm viabilitatea întreprinderilor', a subliniat Yurii Guschin.
Mechel este una dintre cele mai mari companii din Rusia. Afacerile companiei includ
patru segmente: minerit, siderurgie, feroaliaje şi energie electrică. 'Mechel' asociază

Revista Presei Economice din România
producători de cărbune, concentrat de minereu, nichel, oţel, produse laminate,
armături metalice, energie electrică şi termică. Produsele companiei Mechel se
comercializează pe piaţa internă şi piaţa externă.
În România, grupul Mechel este prezent prin şase întreprinderi metalurgice: Mechel
Târgovişte, Mechel Reparaţii, Mechel Câmpia Turzii, Ductil Steel Buzău, Ductil Steel
Oţelu Roşu, Laminorul Brăila.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/149380-
CarasSeverin-Combinatul-siderurgic-OteluRosu-nu-se-inchide.html
Trenduri şi statistici
Trenduri şi statistici
Doar 8% dintre companiile din România au un risc foarte redus de
a intra în incapacitate de plată
Analiza de risc este realizată pe baza datelor financiare ale celor circa 450.000
companii active care şi-au declarat datele financiare pentru 2010 şi 2011.
Datele arată că între 2010 şi 2011 cifra de afaceri totală declarată de companiile din
România a crescut cu 16%, de la 816 miliarde de lei la 944 miliarde de lei, în timp ce
profitul net cumulat s-a dublat la 11 miliarde de lei, faţă de 5 miliarde de lei în 2010.
În acelaşi timp, băncile au crescut valoarea creditelor acordate companiilor cu 10% în
2011, în condiţiile în care în 2010 împrumuturile au totalizat 135 miliarde de lei, iar în
2011 au ajuns la 148 miliarde de lei, potrivit datelor ICAP România.
Creşterea cifrei de afaceri a venit în special din evoluţia comerţului şi industriei, unde
s-a înregistrat un avans al afacerilor de 16%. Aceste două sectoare au raportat şi o
dublare a profitului net.
Sectorul serviciilor a înregistrat o creştere moderată de doar 8%, în timp ce profitul net
s-a majorat de la 0,3 miliarde de lei la 1 miliard de lei.

Revista Presei Economice din România
"Paradoxal, când vine vorba de cele mai mari riscuri de intrare în incapacitate de plată,
rolurile se schimbă, astfel industria are cel mai mare risc (12%), aceasta fiind urmată
de comerţ (9%) şi servicii (8%)", a declarat la o conferinţă pe tema insolvenţelor,
Norela Leculete, credit risk consultant ICAP România.
Ea a arătat că analiza de risc realizată de companie a relevat faptul că 55% dintre
firmele româneşti nu şi-au schimbat gradul de risc, în timp ce 23% şi-au îmbunătăţit
riscul de credit şi 22% şi-au înrăutăţit situaţiile financiare.
Astfel, o analiză a ratingurilor ICAP ale tuturor companiilor româneşti arată că marea
majoritatea sunt evaluate în zonele de risc mai ridicate, respectiv C2, D1, D2 şi E1.
Reprezentantul ICAP spune că 22% din companiile sunt clasificate în zona de risc E1,
ceea ce reprezintă o probabilitate de neplată de 35%.
De asemenea, 23% din companiile românesti evaluate cu D2 vor avea o probabilitate
de neplată de 14,5% şi 20% din cele evaluate cu D1 vor avea o probabilitatea de
neplata de 7%.
ICAP este specializată în evaluarea de risc de creditare a companiilor, pe baza datelor
comerciale, financiare şi tranzacţionale.
ZF, http://www.zf.ro/companii/doar-8-dintre-companiile-din-romania-au-un-risc-foarteredus-de-a-intra-in-incapacitate-de-plata-10128467
Cursul BNR a coborât uşor
Cotaţiile monedei naţioanel oscilau în jurul nivelului de 45150 lei/euro la jumătatea
sesiunii de joi, astfel că Banca Naţională a României (BNR) a publicat un curs de
referinţă cu 0,28 bani mai redus faţă de miercuri, de 4,5140 lei/euro.
În sesiunea precedentă, cursul a fost de 4,5168 lei/euro.Pentru moneda americană,
referinţa BNR a urcat însă cu 0,52 bani, de la 3,5079 lei/dolar la 3,5131 lei/dolar. În

Revista Presei Economice din România
acelaşi timp, referinţa pentru francul elveţian a crescut de la 3,7358 lei/franc 3,7360
lei/franc.
La deschidere, euro a fost cotat la 4,5165 - 4,5175 lei, foarte uşor sub cotaţiile de
miercuri din jurul orei 16:30, de 4,5190 - 4,5200 lei/euro.
Ulterior, cursul de schimb a continuat să fluctueze uşor sub 4,52 lei/euro pe piaţa
interbancară, pe volume de tranzacţionare în creştere faţă de rulajele din zilele
precedente, potrivit dealerilor.
Dobânzile pentru depozitele cu scadenţa la o zi coborât uşor, de la 4,63% - 5,13% pe
an la 4,59% - 5,09% pe an. Totodată, randamentele pentru depozitele cu scadenţa la o
săptămână se plasau la 4,78% - 5,28%, mai jos faţă de nivelurile de miercuri, de
4,77% - 5,27% pe an.
ZF, http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/cursul-bnr-a-coborat-usor-10127969
În piaţa pavajelor primul semestru aminteşte de perioada de
boom
Spre deosebire de alte pieţe din construcţii aflate încă pe minus, sectorul pavajelor a
consemnat un avans de două cifre în prima parte a acestui an, scrie revista Business
Construct.
Creşterea a fost susţinută de lucrări diverse, de la cele de infrastructură până la
comenzi din sectorul rezidenţial, comercial sau industrial, multe dintre proiecte fiind
însă lansate încă de anul trecut.
"În ciuda unui început de an dominat de o vreme nefavorabilă (temperaturi de -15/-20
de grade în februarie), comenzile s-au dezgheţat rapid în luna martie, astfel încât
estimăm că piaţa a crescut în primul semestru din 2012 cu aproximativ 20% faţă de
aceeaşi perioadă a anului trecut. Factorii principali care au susţinut vânzările din
această perioadă au fost lucrările de infrastructură finanţate din fonduri europene,

Revista Presei Economice din România
proiectele industriale şi comerciale, dar şi comenzile din zona rezidenţială", afirmă Emil
Goţa, directorul general şi unul dintre acţionarii firmei Elis Pavaje.
El spune că, spre deosebire de anii anteriori, lunile de vară iulie-august au fost foarte
intense, evoluţie datorată proiectelor finanţate cu bani europeni, demarate în toamna
anului trecut şi continuate pe parcursul lui 2012 în ritm susţinut.
Reprezentantul Elis Pavaje apreciază că anul trecut valoarea pieţei a fost în jur de 90
de milioane de euro, iar pentru 2012 estimează un avans de minimum 10%, prognoza
având la bază lucrările mari deja contractate, dar şi evoluţia normală a sectorului
rezidenţial.
La rândul său, Sebastian Bobu, directorul executiv al Symmetrica, susţine că piaţa a
avut în perioada ianuarie-iunie o creştere de 15-20% faţă de primul semestru al anului
trecut.
"Această evoluţie a fost influenţată de continuarea investiţiilor cu fonduri comunitare,
dar şi de dorinţa auto­rităţilor locale de a finaliza unele proiecte în această perioadă", a
spus el. În schimb, ritmul de creştere s-a mai diminuat în perioada iulie-august, dar a
rămas pozitiv comparativ cu 2011, potrivit sursei citate.
Potrivit estimărilor Symmetrica, piaţa locală de pavele şi borduri s-a situat anul trecut la
o valoare de circa 70 de milioane de euro şi ar putea avansa cu 5-10% în 2012. În
volum, piaţa ar putea creşte în acest an de la 12,5 milioane de metri pătraţi la 13-13,5
milioane de metri pătraţi.
Investiţii în extindere
Symmetrica a investit în acest an 4,1 milioane de euro în inagurarea a două noi fabrici,
la Prejmer, în judeţul Braşov, şi la Şintereag (Bistriţa Năsăud), ajungând la un număr
de cinci unităţi de producţie. Compania mai deţine fabrici la Vereşti (judeţul Suceava),
Podul Iloaiei (Iaşi) şi Bolintin Vale (Giurgiu).

Revista Presei Economice din România
"În condiţiile în care piaţa va creşte vom decide dacă vom continua expansiunea prin
construirea unei fabrici noi", a spus Bobu.
Afacerile Symmetrica au avansat cu peste 40% în primul semestru din acest an, până
la aproximativ 5,9 milioane euro, iar pentru întregul an compania a luat în calcul o
majorare cu 20% a cifrei de afaceri, până la 16,2 milioane euro. "Evoluţia pozitivă a
businessului va fi influenţată de continuarea investiţiilor publice în infrastructură şi
urbanism, dar şi de investiţiile pe care le-am realizat în cele două noi fabrici, acest
ultim fapt permiţându-ne oferirea unui preţ mai bun în zonele în care ne-am dezvoltat",
precizează reprezentantul companiei Symmetrica.
Pavelele au o pondere de 60% în vânzările companiei Symmetrica, restul fiind
asigurat, printre altele, de borduri, rigole sau capace de rigolă. Compania este
controlată de două persoane fizice, Florentina Mihaela Stanciu şi Florin Cristinel
Stanciu.
În ce a investit Elis Pavaje "În 2012 s-au investit aproximativ un milion de euro care
au vizat în principal con­strucţia unei noi staţii de betoane în Petreşti, Alba, investiţie
care ne permite să asigurăm cu resurse interne principala materie primă necesară
pentru serviciile de montaj. La aceasta se adaugă modernizarea echipamentelor de
producţie şi dezvoltarea unor produse de pavaj noi", a spus Emil Goţa de la Elis
Pavaje.
Compania a înregistrat în primele şase luni o creştere de aproximativ 25% a afacerilor,
avans pe care speră să-l păstreze şi în semestrul al doilea. Conform datelor raportate
la Ministerul de Finanţe, Elis Pavaje a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 84,6
milioane lei (20 milioane euro).
Elis Pavaje are două unităţi de pro­ducţie, la Petreşti (Alba) şi Stoeneşti (Prahova), şi
un portofoliu care include pavaje industriale, borduri, rigole, blocheţi, produse

Revista Presei Economice din România
ornamentale din beton, bolţari şi dale pentru terase. Produsele industriale au generat
anul trecut peste 60% din cifra de afaceri.
Produsele companiei sunt comercializate printr-o reţea naţională de peste 100
distribuitori, dar şi prin lanţurile de bricolaj. Compania este controlată de Emil Elisiu
Goţa şi Vasile Goţa.
Deşi estimează rulaje mai mari în 2012, pe o piaţă în urcare, firmele de profil nu sunt
ferite de grijile specifice la nivelul întregii industrii: termenele mari de plată, care pot
cauza blocaje, reducerea finanţărilor de la buget, problemele în gestionarea
programelor europene sau puterea de cumpărare în scădere se numără printre factorii
care pot impacta negativ inclusiv acest sector.
ZF, http://www.zf.ro/companii/in-piata-pavajelor-primul-semestru-aminteste-deperioada-de-boom-10125221
România pierde locul 2 în UE la porumb din cauza secetei. Minus
500 mil. euro în conturile fermierilor
Fermierii români au strâns în această toam­nă 7 milioane de tone de porumb şi 1,3
milioane de tone de floarea-soarelui, în scădere cu aproape 40% faţă de recoltelerecord
din 2011, arată estimările oficiale ale Comisiei Europene.
Declinul producţiilor de porumb şi floarea-soarelui a venit pe fondul secetei şi al
temperaturilor ridicate care au afectat agricultura pe parcursul acestei veri.
Valoarea producţiilor agricole de porumb şi floarea-soarelui se ridică la 2,1 miliarde de
euro, cu doar 18% sub rezultatele din perioada similară anterioară, potrivit estimărilor
ZF.Scăderea valorică mai mică decât cea în volum s-a produs ca urmare a creşterilor
puternice de preţ din ultimele luni, avansul venind pe fondul estimărilor negative de
producţie.

Revista Presei Economice din România
"Datele de producţie cu care lucrăm noi sunt uşor mai mici. Cred că unul din
elementele care au dus în acest an la creşterea preţurilor interne pentru principalele
materii prime agricole este legat de reticenţa la vânzare din partea fermierilor. La
majorările de preţ a contribuit şi recolta mai mică. Acum este o perioadă de reglaj în
piaţă şi cotaţiile interne au început să se ajusteze uşor în jos. Evoluţia viitoare a
preţurilor este însă direct dependentă de mersul burselor internaţionale de mărfuri", a
explicat situaţia Robert Arsene, directorul general al Agricover, un business de 218 mil.
euro anul trecut şi al patrulea jucător de pe piaţa locală a traderilor de materii prime
agricole.
Datele Comisiei Europene arată că România, o piaţă agricolă fără nicio protecţie reală
în faţa secetei, are o reducere cumulată pentru producţia de cereale de aproape 40%
în acest an. Acesta este totodată şi cel mai mare declin de pro­ducţie agricolă din
Uniunea Europeană. În acest context, România pierde în acest an al doilea loc în topul
celor mai mari producători de porumb din Uniunea Europeană în faţa Italiei, economie
care a strâns 10,2 milioane de tone, cu 10% peste rezultatele din anul precedent.
Totuşi, economia locală a reuşit să îşi păstreze locul al doilea în topul economiilor
europene în funcţie de producţia de floarea-soarelui, păstrându-şi astfel poziţia în
spatele Franţei.
ZF, http://www.zf.ro/eveniment/romania-pierde-locul-2-in-ue-la-porumb-din-cauzasecetei-minus-500-mil-euro-in-conturile-fermierilor-10125701
Saatchi&Saatchi: Piaţa de publicitate, fluctuantă
Radu Florescu, CEO al grupului de comunicare Centrade Saatchi&Saatchi, a declarat
că piaţa de publicitate în 2012 este una fluctuantă, ce trebuie să se adapteze la
cererile clienţilor. “La rândul lor, clienţii se adaptează la cererile consumatorilor, deci

Revista Presei Economice din România
vorbim de o piaţă care, în acest moment, nu este tocmai previzibilă", a adăugat
Florescu.
El a mai spus că pentru Centrade Saatchi&Saatchi, 2012 a adus o extindere a
portofoliului de clienţi, dar cu toate acestea „ar fi riscant să fac estimări de piaţă”.
„În primul rând, vorbim de un sfârşit de an foarte important , fiind o perioadă activă, ce
determină rezultatele financiare ale fiecărei companii din industrie. În al doilea rând, în
2009 , piaţa a scăzut la 350 de milioane de euro, iar în 2011 , deja era la 309 milioane.
Am văzut scăderi pe medii precum print, OOH şi radio, dar au crescut digitalul, instoreul
şi PR-ul”, a completat CEO-ul grupului de comunicare.
Income, http://www.incomemagazine.ro/articol_84095/saatchisaatchi-piata-depublicitate-fluctuanta.html
Producătorii agricoli nu se înghesuie să ia ajutorul pentru secetă
Potrivit prefectului judeţului, Radu Renga, până la această dată au fost depuse la
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) Vaslui, aproximativ 3.000 de cereri
de la producători agricoli, în condiţiile în care în Vaslui sunt afectaţi de secetă peste
30.000 de fermieri care deţin suprafeţe agricole de până la 10 hectare şi care ar putea
beneficia de sprijinul de 100 de lei pentru fiecare hectar cultivat.
''Am luat legătura cu primarii din judeţ şi le-am solicitat să-i informeze pe cetăţeni cu
privire la sprijinul acordat de guvern pentru terenurile cultivate afectate de secetă. De
asemenea, reprezentanţii APIA fac informări în acest sens, însă doar 10 la sută dintre
fermieri au depus cereri pentru a primi acele despăgubiri. Termenul de depunere a
cererilor este 15 octombrie, însă va fi un volum foarte mare de muncă dacă toţi vor
merge şi vor depune cererile pe ultima sută de metri', a declarat, joi, în cadrul unei
conferinţe de presă, prefectul judeţului Vaslui, Radu Renga.

Revista Presei Economice din România
Acesta a precizat că la nivelul judeţului Vaslui, suprafaţa afectată de secetă este de
aproximativ 135.000 de hectare, în condiţiile în care doar 90.000 de hectare sunt
asigurate.
Cele mai mari pagube se înregistrează la culturile de grâu, porumb, floarea soarelui,
rapiţă şi plante de nutreţ. În judeţul Vaslui, suprafaţa cultivată este de 272.000 de
hectare.
Income,
http://www.incomemagazine.ro/articol_84091/producatorii-agricolineinteresati-de-ajutorul-pentru-seceta.html
Britanicii vor să construiască şosele în România
Adjunctul ambasadorului Marii Britanii la Bucureşti, Esther Blythe, a declarat, joi, cu
ocazia unei vizite efectuate în judeţ, că ţara sa este dispusă să susţină România
pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, de mediu şi de turism.
''Este cazul să dezvoltăm o relaţie substanţială şi consider că această vizită este doar
un început. Există în Marea Britanie companii interesate să investească în special în
infrastructură: infrastructură rutieră, de mediu şi de turism. Avem în vedere şi industria
alimentară, cea a lemnului şi, de ce nu, investiţiile în IT', a declarat Esther Blythe.
Diplomatul britanic s-a întâlnit cu prefectul Adrian Constantinescu, cu care a discutat
despre oportunitatea dezvoltării unor investiţii în judeţul Botoşani.
'Am abordat subiecte legate de investiţii britanice în regiune. Eu cred că judeţul
dumneavoastră este un loc foarte prielnic pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale cu
Marea Britanie şi sunt interesată să aflu cât mai multe informaţii despre mediul de
afaceri de aici', a afirmat Esther Blythe.
Autorităţile botoşănene s-au angajat să furnizeze Ambasadei Marii Britanii detalii
privind proiectele de modernizare a infrastructurii din judeţ, astfel încât să se poată
realiza parteneriatele dorite.

Revista Presei Economice din România
Income, http://www.incomemagazine.ro/articol_84087/britanicii-vor-sa-construiascasosele-in-romania.html
Cate companii nu risca sa intre in incapacitate de plata
Doar 8% dintre companiile din România au un risc foarte redus de a intra în
incapacitate de plată, majoritatea firmelor fiind încadrate în zone periculoase din acest
punct de vedere, afirma expertii ICAP România, firmă specializată în evaluarea
riscurilor de creditare.
Analiza de risc este realizată pe baza datelor financiare ale celor circa 450.000
companii active care şi-au declarat datele financiare pentru 2010 şi 2011 . Datele arată
că între 2010 şi 2011 cifra de afaceri totală declarată de companiile din România a
crescut cu 16%, de la 816 miliarde de lei la 944 miliarde de lei, în timp ce profitul net
cumulat s-a dublat la 11 miliarde de lei, faţă de 5 miliarde de lei în 2010 .
În acelaşi timp, băncile au crescut valoarea creditelor acordate companiilor cu 10% în
2011 , în condiţiile în care în 2010 împrumuturile au totalizat 135 miliarde de lei, iar în
2011 au ajuns la 148 miliarde de lei, potrivit datelor ICAP România. Creşterea cifrei de
afaceri a venit în special din evoluţia comerţului şi industriei, unde s-a înregistrat un
avans al afacerilor de 16%. Aceste două sectoare au raportat şi o dublare a profitului
net.
Sectorul serviciilor a înregistrat o creştere moderată de doar 8%, în timp ce profitul net
s-a majorat de la 0,3 miliarde de lei la 1 miliard de lei.
"Paradoxal, când vine vorba de cele mai mari riscuri de intrare în incapacitate de plată,
rolurile se schimbă, astfel industria are cel mai mare risc (12%), aceasta fiind urmată
de comerţ (9%) şi servicii (8%)", a declarat la o conferinţă pe tema insolvenţelor,
Norela Leculete, credit risk consultant ICAP România.

Revista Presei Economice din România
Ea a arătat că analiza de risc realizată de companie a relevat faptul că 55% dintre
firmele româneşti nu şi-au schimbat gradul de risc, în timp ce 23% şi-au îmbunătăţit
riscul de credit şi 22% şi-au înrăutăţit situaţiile financiare. Astfel, o analiză a ratingurilor
ICAP ale tuturor companiilor româneşti arată că marea majoritatea sunt evaluate în
zonele de risc mai ridicate, respectiv C2, D1, D2 şi E1.
Reprezentantul ICAP spune că 22% din companiile sunt clasificate în zona de risc E1,
ceea ce reprezintă o probabilitate de neplată de 35%.
De asemenea, 23% din companiile românesti evaluate cu D2 vor avea o probabilitate
de neplată de 14,5% şi 20% din cele evaluate cu D1 vor avea o probabilitatea de
neplata de 7%. ICAP este specializată în evaluarea de risc de creditare a companiilor,
pe baza datelor comerciale, financiare şi tranzacţionale.
Income, http://www.incomemagazine.ro/articol_84076/cate-companii-nu-risca-sa-intrein-incapacitate-de-plata.html
Vezi care este profilul aplicantului la credit
Perioada in care se putea obtine un credit doar cu buletinul a apus, iar efectele ei au
fost resimtite din plin de banci prin volumul semnificativ al pierderilor. Intr-un mediu
economic nu foarte prietenos, caracterizat de diminuari salariale, s-a impus o inasprire
a conditiilor de creditare, bancile incercand sa se asigure ca isi vor recupera banii
"investiti".
Numarul persoanelor care doresc sa obtina un credit este in continuare mare , insa
procentul celor care-l pot obtine ramane unul redus. „Dupa ce BNR a impus criterii mai
stricte privind creditarea persoanelor fizice, iar bancile comerciale au inasprit in
consecinta normele interne de creditare, numarul clientilor care sunt eligibili pentru a

Revista Presei Economice din România
obtine credite a scazut puternic”, a comentat Dragos Cabat, Managing Partner la
Efin.ro.
Aceasta este concluzia datelor furnizate de Credit Scoring, instrument oferit de portalul
financiar Efin.ro (www.efin.ro), utilizat pentru a determina daca o persoana poate
obtine finantare , sub forma unui credit sau a unui card de credit.
Astfel, potrivit datelor Efin.ro in luna august a acestui an, 5.690 de persoane au utilizat
credit scoringul pentru a face o evaluare financiara personala in vederea determinarii
posibilitatii de a obtine un imprumut. Dintre acestea, 53,2% (3.027) au obtinut un
rezultat favorabil.
Datele indica faptul ca sunt interesate de contractarea unui credit atat persoane cu
venituri nete de peste 1500 lei lunar, cat si persoane care au venituri nete mai mici sau
egale cu 500 lei. In cazul acestora din urma insa, sansa de a obtine un imprumut este
destul de redusa. Din cele 138 de persoane cu venituri sub 500 lei care si-au facut o
evaluare financiara, doar 8 ar putea indeplini conditiile de eligibilitate. Acest lucru este
determinat de faptul ca suma ramasa dupa scaderea cheltuielilor de subzistenta, in
valoare de 260 lei, este insuficienta pentru a permite achitarea unor rate. Asa cum este
lesne de inteles, posibilitatea de a obtine finantare din partea bancilor creste odata cu
veniturile.
Din cele peste 2200 de persoane cu venituri cuprinse intre 750-1500 RON care au
utilizat Credit Scoring, 1098 ar putea obtine un imprumut. Din cele prezentate se
observa ca, in general, persoanele care intentioneaza sa achizitioneze un credit sunt
cele cu venituri mici si medii. „Este normal ca tinerii si persoanele cu venituri medii si
mici sa isi doreasca sa acceseze credite. Aceste categorii au nevoi de investitii si
consum, pe care nu le pot satisface pe termen scurt din veniturile curente si nici nu
dispun de economii acumulate in timp” a precizat Dragos Cabat.

Revista Presei Economice din România
Potrivit datelor Efin.ro, peste 35% din persoanele care au aplicat pentru un credit in
intervalul iunie-august 2012 au optat pentru un imprumut de nevoi personale, 16,11%
pentru un credit de nevoi personale cu ipoteca, 9,37% pentru un credit rapid si 8,7%
pentru un imprumut imobiliar.
Dintre cei care doresc sa obtina un credit, 39,56% au varsta cuprinsa intre 30-40 ani si
au venituri cuprinse intre 750 - 1500 lei (25,52% din total). 53,09% dintre aplicanti sunt
barbati.
32% dintre persoanele care au aplicat pentru un imprumut mai au si alte rate, iar
16,75% sunt inregistrati in Biroul de credite.
Despre Financial View Media Services
Financial View Media Services a fost infiintata in 2009 de doi asociati cu experienta de
peste 12 ani in domeniul financiar-bancar. Financial View este specializata in
dezvoltarea de proiecte de internet in domeniul financiar care vin sa imbunatateasca si
sa completeze serviciile existente in Romania.
In luna Februarie 2009 Financial View Media Services a lansat site-ul Efin.ro care intro
perioada de 2 ani a devenit portalul numarul 1 de servicii financiare din Romania.

Revista Presei Economice din România
In luna Martie 2011 am lansat Credit Scoring - singurul sistem din Romania care
permite oricarei persoane sa-si calculeze propriul scoring in cazul solicitarii de credite
sau imprumuturi si, totodata, sa-i ofere o imagine similara cu evaluarile efectuate de
institutiile financiare.
In luna Noiembrie 2011 am lansat serviciul RisCo - singurul sistem din Romania care
poate oferi rapoarte CIP online. De asemenea, RisCo ofera posibilitatea ca in mai putin
de 4 minute sa se efectueze interogari privind situatia juridica la RECOM, datoriile
restante la bugetul de stat si buletinele de insolventa pentru orice firma inregistrata in
Romania.
In luna Februarie 2012 am lansat Rating si Limite Comerciale - singurele sisteme
online de evaluare financiara a oricarei societati din Romania. Efectuarea analizei
financiare si generarea rapoartelor pentru orice firma inregistrata in Romania dureaza
mai putin de 1 minut.
Income, http://www.incomemagazine.ro/articol_84051/vezi-care-este-profilulaplicantului-la-credit.html
Numarul de insolvente s-a triplat in criza: 19.000 de dosare
deschise numai in primele
In primele opt luni din 2012 s-au deschis 19.000 de proceduri de insolventa, in
conditiile in care in 2006 se inregistrau in jur de 6.000 de dosare pe an, a declarat
presedintele Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa (UNPIR), Arin Stanescu.
Lot de casa la Pad. Baneasa De la 48.296€ utilitati, acces direct, langa ansamblu
rezidential.
Din cele 19.000 de dosare, 1.500 sunt proceduri de reorganizare, care privesc firmele
mijlocii si mari.

Revista Presei Economice din România
“Din cele 1.500 de dosare de reorganizare sunt si unele care implica dezvoltatori
imobiliari. La dorinta creditorilor si proprietarilor aceste firme nu intra faliment, din
cauza raportarilor financiare pe care fiecare banca trebuie sa le faca”, a completat
Stanescu, in cadrul unei conferinte organizate de Medien Conferences.
El spune ca pe rolul instantelor se afla 35.000 de dosare, din care multe sunt artificiale,
venite de la Registru, intrucat Ministerul finantelor insista sa fie un lichidator.
“Cifra pare destul de mare. Banca Mondiala o apreciaza mare, eu cred ca avem
25.000 dosare adevarate si din aprecierile Bancii Mondiale suntem intr-o situatie foarte
buna in raport cu alte state europene deoarece finalizam peste 70% din proceduri in
mai putin de 9 luni”, a adaugat Arin Stanescu.
Acesta a mentionat ca dosarele care implica vanzare de active sunt mai complicate, pe
fondul unei piete imobiliare in scadere si din cauza dorintei debitorilor de a obtine sume
mari, in neconcordanta cu piata.
Wall Street, http://www.wall-street.ro/articol/Companii/137789/insolvente-arinstanescu-instanta-banci-creditori-debitori.html
România a coborât pe locul 42 în clasamentul ţărilor cu cel mai
înalt grad de libertate economică
România se situează pe locul 42, din 144 de ţări incluse în raportul anual 2012
“Libertatea economică a lumii“, lansat joi în România de Fundaţia CADI-Eleutheria, cu
un scor mediu de 7,27.
România s-a aflat pe locul 37 cu un an înainte, cu un scor mediu de 7,34.
La nivel global, scorul mediu al libertăţii economice a crescut uşor la 6,83 în 2010, cel
mai recent an pentru care sunt disponibile datele, după ce în 2009 a scăzut la 6,79, un
minim al ultimilor 30 de ani.

Revista Presei Economice din România
România se clasează în componentele-cheie ale libertăţii economice astfel:
dimensiunea sectorului public - scădere la 7.04 faţă de 7.23, sistemul juridic şi
drepturile de proprietate - scădere la 5.97 de la 6.28, accesul la moneda stabilă, 9.02
faţă de 9.03; libertatea comerţului internaţional: - scădere la 7.40 de la 7.60,
reglementarea creditului, a muncii şi a afacerilor - mbunătăţire la 6.90 de la 6.58.
Hong Kong oferă cel mai înalt grad de libertate economică din lume, cu un scor de
8.90 din 10, urmată de Singapore (8.69), Noua Zeelandă (8.36), Elveţia (8.24),
Australia şi Canada (fiecare cu 7.97), Bahrain (7.94), Mauritius (7.90), Finlanda (7.88)
şi Chile (7.84).
Clasificările şi scorurile altor mari economii includ Statele Unite (18), Japonia (20),
Germania (31), Coreea (37), Franţa (47), Italia (83), Mexic (91), Rusia (95), Brazilia
(105), China (107) şi India (111).
SUA şi-au continuat declinul în clasament, în acest an scăzând la minimul său istoric,
clasându-se pe poziţia 18, după ce a ocupat poziţia 10 în 2008 şi a doua în 2002.
Această evoluţie se datorează în principal creşterii cheltuielilor şi îndatorării
guvernamentale.
Venezuela are cel mai redus nivel de libertate economică dintre cele 144 de ţări
măsurate. Myanmar, Zimbabwe, Republica Congo şi Angola întregesc capătul inferior
al ultimelor cinci naţiuni.
Cercetările arată că oamenii care trăiesc în ţări cu niveluri ridicate de libertate
economică se bucură de o mai mare prosperitate, de un nivel mai ridicat al libertăţilor
civile şi politice şi de o speranţă de viaţă mai lungă. Tările din partea inferioară a
topului oferă o calitate a vieţii considerabil mai scăzută, mai puţină prosperitate şi
oportunităţi de dezvoltare mult mai limitate.
Raportul precizează că printre ţările cu cel mai ridicat scor venitul mediu al celor mai
săraci 10% din populaţie este 11,382 dolari (în dolari internaţionali în 2010), comparat

Revista Presei Economice din România
cu doar 1,209 dolari pentru aceia care trăiesc în ţările cele mai puţin libere din punct de
vedere al economiei. În medie, cei mai săraci 10% din populaţia celor mai libere ţări
sunt aproape de două ori mai bogaţi decât populaţia medie a celor mai puţin libere ţări
Raportul “Libertatea economică a lumii“ este realizat anual de către Institutul Fraser în
cooperare cu institute independente din 90 ţări şi teritorii. Institutul Fraser este cel mai
cunoscut think tank din Canada în ceea ce priveşte politicile publice.
Raportul este principalul instrument de măsurare a libertăţii economice, folosind 42 de
variabile distincte pentru a crea un index care clasifică ţările din lume pe baza politicilor
care încurajează libertatea economică.
Epoch times, http://epochtimes-romania.com/news/romania-a-coborat-pe-locul-42-inclasamentul-tarilor-cu-cel-mai-inalt-grad-de-libertate-economica---169320
Romania va exporta 120.000 de tone de grau in Egipt
Romania va exporta 120.000 de tone de grau in Egipt, la inceputul lunii decembrie,
urmand sa primeasca pentru cereale aproape 42 de milioane de dolari.
Egiptul, cel mai mare importator mondial de grau, a cumparat 300.000 de tone de grau
din Romania si din Franta, cerealele urmand sa fie livrate in perioada 1-10 decembrie,
a anuntat principalul cumparator guvernamental egiptean, miercuri, potrivit agentiei
Reuters, citata de Egypt Independent.
Astfel, 60.000 de tone de grau au fost cumparate de la firma Toepfer - firma germana
internationala cu circa 40 de filiale in intreaga lume. Celelalte 60.000 de tone de
cereale au fost achizitionate de la firma Ameropa - firma elvetiana cu afaceri in 26 de
tari din intreaga lume, care detine firma Comcereal Constanta.
Pretul fiecarei tone de grau este de 349,93 de dolari, in timp ce pretul transportului
este de 11,30 de dolari pentru fiecare tona.

Revista Presei Economice din România
In ultima tranzactie internationala de grau, Egiptul a cumparat 235.000 de tone de
cereale din Rusia, Ucraina si Franta, care vor ajunge la destinatie in perioada 21-30
noiembrie.
Incepand cu luna aprilie, Egiptul a cumparat un total de peste 1,7 milioane de tone de
grau, dintre care 240.000 de tone de grau din Romania.
Ziare.com, http://www.ziare.com/economie/agricultura/romania-va-exporta-120-000-detone-de-grau-in-egipt-vezi-cati-bani-va-primi-1192528
Finanţe - Bănci
Finanţe – Bănci
Clientii Bancii Romanesti pot incasa pensiile si alte indemnizatii
pe card
Banca Românească a semnat convenţia de plată a pensiilor cu Casa Naţională de
Pensii Publice, oferind astfel clienţilor săi posibilitatea de a-şi primi pensiile şi
indemnizaţiile pe card, anunta banca intr-un comunicat.
În baza acestei convenţii, clienţii Băncii Româneşti vor putea încasa în conturile lor
pensiile din sistemul public de pensii din România şi/sau alte indemnizaţii prevăzute de
legi speciale. Din categoria acestor indemnizaţii speciale fac parte: pensiile anticipate,
pensiile anticipate parţiale, pensiile de urmaş, pensiile de invaliditate şi pensiile pentru
limita de vârstă.
Excepţie fac pensiile militare şi pensiile agricultorilor, care nu pot fi încasate pe card
deoarece nu sunt plătite prin Casa Naţională de Pensii Publice.
Pensionarii care doresc să beneficieze de această facilitate, dar nu au încă un cont la
Banca Românească, pot solicita deschiderea unui cont curent prin completarea unui
formular prin care cer virarea pensiilor în acest cont.
Banca Românească este una dintre instituţiile financiare importante care activează pe
piaţa din România oferind clienţilor săi, persoane fizice şi juridice, o gamă largă de

Revista Presei Economice din România
produse şi servicii de calitate adaptate nevoilor fiecăruia. Cu un capital social de peste
700 milioane lei şi o reţea naţională de sucursale în majoritatea oraşelor importante ale
ţării, Banca Românească are 20 ani de activitate pe piaţa bancară din România.
În octombrie 2003, cel mai mare grup financiar din sud-estul Europei, National Bank of
Greece (NBG), a cumpărat pachetul majoritar de la Banca Românească, deţinând în
prezent 99,279% din capitalul social al acesteia. Banca Românească este una dintre
cele mai lichide bănci de pe piaţa locală, cu un indice de solvabilitate de 24%,
comparativ cu o medie a sistemului de 14% şi un minim reglementat de 10%.
În paralel, NBG este, în prezent, banca cu cele mai mari lichidităţi din sud-estul
Europei, fiind lider de piaţă în Grecia din punctul de vedere al depozitelor atrase.
National Bank of Greece este cel mai vechi şi cel mai mare grup financiar din Grecia,
fiind fondat în anul 1841 şi listat la Bursa de Valori din Atena încă din anul 1880.
Începând cu octombrie 1999, grupul este listat şi la Bursa de Valori din New York
(NYSE). National Bank of Greece are o experienţă de 171 de ani, cu o puternică
prezenţă internaţională prin cele peste 1.700 de unităţi bancare.
Bancherul, http://www.bancherul.ro/clientii-bancii-romanesti-pot-incasa-pensiile-si-alteindemnizatii-pe-card--9930
Alpha mai are 58 mil. euro pentru credite ipotecare „Prima casă”
Alpha Bank, o bancă de talie mare cu acţionariat elen, a vândut până la finalul lunii
august credite ipotecare cu o valoare cumulată de 79 mil. euro prin a patra ediţie a
programului "Prima casă", epuizând aproape 60% din plafonul de garanţii alocat băncii.
Alpha mai avea în aceste condiţii garanţii de circa 29 mil. euro din care putea acorda
credite în valoare totală de 58 mil. euro. Potrivit datelor de la Fondul de Garantare a
Creditelor pentru IMM-uri, instituţia care gestionează garanţiile acordate de stat prin

Revista Presei Economice din România
acest program, băncile mai aveau la jumătatea lunii septembrie garanţii disponibile de
circa 120 mil. euro, ceea ce înseamnă că aproape un sfert din aceste garanţii sunt la
Alpha Bank.
La acestea se adaugă garanţiile suplimentare de 200 mil. euro aprobate de guvern în
luna iunie. Practic, băncile ar mai avea la dispoziţie garanţii pentru credite cu o valoare
cumulată de peste 600 mil. euro, având în vedere că statul mai garantează doar
jumătate din împrumuturi. Banii sunt suficienţi pentru ca băncile să poată acorda
credite până la finalul anului.
ZF, http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/alpha-mai-are-58-mil-euro-pentru-crediteipotecare-prima-casa-10125610
Fortis emite în premieră de săptămâna viitoare cecuri şi bilete la
ordin
Fortis Bank, un jucător de talie redusă pe plan local controlat de grupul francez BNP
Paribas, începe să emită de săptămâna viitoare cecuri şi bilete la ordin, potrivit unei
solicitări adresate la sfârşitul lunii august Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
Solicitarea a fost trimisă către ARB în condiţiile în care Fortis avea nevoie de acordul
băncilor membre ale asociaţiei pentru a adera la Convenţia privind decontarea
interbancară a instrumentelor de debit. Fortis a intrat pe piaţa locală în 2008 prin
deschiderea unei sucursale care oferă servicii corporate. Banca a rămas însă cu o
prezenţă discretă, la finalul anului trecut având sub administrare active de numai 400
milioane de lei (93 mil. euro) şi o cotă de piaţă de 0,12%.
Intrarea pe zona de emitere cecuri şi bilete la ordin vine în contextul în care subsidiara
locală a intrat recent sub controlul francezilor de la BNP Paribas, care au preluat o
parte din activele grupului belgian Fortis, puternic afectat de criza din ultimii ani.

Revista Presei Economice din România
Tranzacţiile efectuate prin cecuri şi bilete la ordin s-au ridicat la 68 miliarde de lei (16
mld. euro) anul trecut, potrivit datelor BNR, şi sunt o sursă importantă de venituri din
comisioane pentru bănci.
ZF, http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/fortis-emite-in-premiera-de-saptamana-viitoarececuri-si-bilete-la-ordin-10125613
Randamentele overnight au scăzut
Banca Naţională a României (BNR) a afişat, în prima parte a zilei de ieri, un nivel
mediu al dobânzii la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi (overnight) de 4,63% pe an,
faţă de 4,72% în şedinţa precedentă, iar pentru depozitele overnight plasate (ROBOR),
dobânda a ajuns la 5,13% pe an, faţă de 5,22% în şedinţa anterioară.
Bursa, http://www.bursa.ro/banci-asigurari/piata-monetara-randamentele-overnight-auscazut-184026&articol=184026.html
Traian Halalai, noul preşedinte al Eximbank, în locul lui Ionuţ
Costea
La expirarea mandatului Consiliului de Administraţie al Eximbank, acţionarii băncii au
numit azi o nouă echipă de management, care va fi consudă de Traian Halalai. Noua
componenţă a conducerii Eximbank urmează a fi autorizată de BNR.
Potrivit deciziei AGA, poziția de președinte al Consiliului de Administrație și președinte
executiv al băncii va fi ocupată de Traian Halalai, conducerea executivă a EximBank
urmând să fie completată de Paul Ichim și Mihai Mandreş din poziția de vicepreședinți
ai Consiliului de Administrație și vicepreședinți executivi ai EximBank.
Traian Halalai a ocupat până în prezent poziţia de director general adjunct al Băncii
Româneşti, fiind director financiar (CFO) şi membru în Consiliul de Administraţie al
Băncii Româneşti.

Revista Presei Economice din România
Nominalizările făcute de AGA EximBank urmează să fie transmise Băncii Naționale a
României în vederea autorizării.
Acționarul majoritar al EximBank este statul român care deține, prin Ministerul
Finanţelor Publice, 95,37% din capitalul social, restul acțiunilor fiind în posesia SIF
Oltenia, SIF Banat-Crişana, SIF Moldova, SIF Transilvania şi SIF Muntenia.
EximBank se adresează exclusiv persoanelor juridice, portofoliul de produse axat pe
cele trei direcţii de acţiune - finanţare, garantare şi asigurare - permițând băncii să
susţină activitatea şi dezvoltarea exportatorilor, a IMM-urilor şi a companiilor ce
derulează proiecte în domenii prioritare pentru dezvoltarea economiei, în special a
celor ce contribuie la absorbţia de fonduri europene.
Banca deține o rețea de 12 unități (nouă sucursale și trei agenții) în Bucureşti, Bacău,
Braşov, Constanţa, Cluj, Craiova, Timişoara, Buzău, Oradea, Deva, Iaşi şi Sibiu, iar
operatorii economici pot obţine informaţii suplimentare prin intermediul site-ului
www.eximbank.ro.
Capital, http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/172213.html
CEC: Ne temem de insolvenţe, avem o mare angoasă când auzim
de un client ajuns în această situaţie
Creditorilor le este teamă de intrarea în insolvenţă a companiilor pentru că, deşi
împrumuturile sunt garantate, din cauză că procedurile durează mult, şansele de a
maximiza gradul de recuperare a garanţiilor se reduce, a declarat Elena Cosma,
vicepreşedinte CEC Bank.
"Nouă ne este teamă de insolvenţă. Când auzim de un client, spun că auzim pentru că
în unele cazuri aflăm din presă sau după ce instanţa a decis intrarea în insolvenţă,
deja avem o mare angoasă referitor la ce se va întâmpla în continuare. Deşi ai garanţii,

Revista Presei Economice din România
deşi doreşti să găseşti soluţii, de regulă nu se întamplă ceea ce ne dorim noi.
Procedurile durează foarte mult, şansele de a ne maximiza gradul de recuperare a
garanţiilor scad pe măsură ce se înaintează sau se stă în acea perioadă de observaţie.
Am văzut situaţii în care s-a stat în perioada de observaţie de 2-3 ani şi unde
administratorul special, care întâmplător era administratorul anterior, făcea tot ce-i
trecea prin cap. Noi asistăm neputincioşi la cum dispar activele, cum încheie tot felul
de acte juridice în defavoarea noastră", a spus Cosma la o conferinţă pe tema
insolvenţei.
Ea admite că în practică există şi cazuri în care creditorii ajung cu debitorul la un acord
în ceea ce priveşte reorganizarea judiciară, dar spune că sunt puţini practicieni în
domeniu profesionişti.
"Din păcate vorbim de foarte puţini practicieni în insolvenţă care cu adevărat ştiu cu ce
se mănâncă activitatea. Sunt 35.000-25.000 de dosare de insolvenţă, din care 20.000
de dosare sunt pe mâna unor firme de apartament, unde asistăm la nişte situaţii
absolut paranormale: creditorii minoritari sunt sechestraţi în camera de şedinţe,
creditorii majoritari fac pândă pe la uşă. Creditorii minoritari decid pe o parte, creditorii
majortari decid pe de altă parte. Vorbim de astfel de situaţii de care ne temem noi
creditorii", a arătat Cosma.
Ea îndeamnă debitorii aflaţi în dificultate să meargă cât mai repede la bănci şi de
comun acord cu creditorii să adopte planuri de salvare a companiei.
Referindu-se la legea insolvenţei, Cosma spune că deşi este echilibrată, actul normativ
trebuie îmbunătăţit şi aduse clarificări, menţionând că există cazuri în care unele
articole sunt aplicate abuziv şi defectuos.
"Degeaba am luat tot în garanţie şi când ajung la recuperat nu recuperez nimic. Sau
vin creditorii minoritari şi ne împiedică să salvăm compania", a mai spus oficialul CEC.

Revista Presei Economice din România
Potrivit datelor Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă (UNPIR), în primele opt
luni, un număr de circa 19.000 de firme au intrat în insolvenţă. Pentru acest an, UNPIR
estimează un avans cu 15-20% a numărului dosarelor de intrare în insolvenţă faţă de
anul trecut, când au fost înregistrate circa 20.000 de cazuri.
Gandul, http://www.gandul.info/financiar/cec-ne-temem-de-insolvente-avem-o-mareangoasa-cand-auzim-de-un-client-ajuns-in-aceasta-situatie-10128974
Bursă
Bursă
Bursa a crescut uşor la debutul şedinţei, în linie cu pieţele
internaţionale
Bursa de la Bucureşti a continuat să urmeze linia burselor internaţionale şi s-a întors
pe creştere uşoară, cu 0,39%, la debutul şedinţei, însă investitorii au trecut din nou pe
poziţii de aşteptare, astfel că lichiditatea abia a ajuns la 256.000 de lei.
După primele 15 minute de tranzacţionare, indicele BET, al celor mai lichide zece
acţiuni, era în creştere cu 0,57%, iar indicele extins al Bursei, BET-XT, se plasa cu
0,66% peste nivelul de miercuri. Indicele BET-XT reflectă evoluţia primelor 25 de
acţiuni româneşti în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea.
Indicele extins BET-BK, care cuprinde cele mai lichide 25 de acţiuni, inclusiv titlurile
băncii austriece Erste (EBS), a debutat în urcare cu 0,51%, iar indicele BET-NG, al
acţiunilor companiilor din sectorul energetic, a avansat cu 0,26%.
Indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea, s-a
plasat cu 0,93% peste închiderea de miercuri. Titlurile SIF-urilor au crescut cu 0,65% -
1,35%, după ce miercuri au coborât cu 1,2% - 3,3%. În acelaşi timp, acţiunile Fondului
Proprietatea au avansat cu 0,96%, după ce miercuri au scăzut cu aproape 2%.

Revista Presei Economice din România
În primele minute au fost realizate operaţiuni cu acţiuni emise de doar 19 din cele 80
de companii listate pe primele trei categorii şi la secţiunea titlurilor internaţionale.
Transferurile au însumat 256.000 de lei (57.000 de euro), valoare peste peste trei ori
mai mare decât rulajul de la debutul şedinţei precedente, de 847.000 de lei (187.000
de euro).
Cu titlurile Fondului Proprietatea, care de regulă sunt cele mai lichide din piaţă, au fost
realizate doar două tranzacţii, de 5.000 de lei.
Pe prima poziţie funcţie de rulaj s-au plasat acţiunile SIF Muntenia (SIF4), cu care au
fost efectuate 8 operaţiuni în valoare cumulată de 48.000 de lei. Cotaţia acestor titluri a
crescut cu 1,06%, la 0,718 lei.
Bursele vest-europene au deschis ziua în creştere cu până la 0,7%, în aşteptarea unor
informaţii despre măsurile de redresare economică care vor fi implementate în Spania,
dar pe fondul aşteptărilor investitorilor cu privire la noi măsuri de stimulare a economiei
în China. Pieţele au revenit uşor după corecţiile înregistrate miercuri, pe fondul
amplificării temerilor investitorilor legate de Spania şi Grecia.
ZF, http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/bursa-a-crescut-usor-la-debutul-sedintei-inlinie-cu-pietele-internationale-10127175
BVB închide în scădere
Indicii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au închis şedinţa de tranzacţionare de azi în
scădere.
Indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în scădere cu 0,13% în finele
şedinţei, fiind cotat la 4.744,02 puncte. BET-FI, indicele celor cinci societăţi de investiţii
financiare plus Fondul Proprietatea, s-a apreciat cu 0,43%, la 23.402,59 puncte, în
timp ce BET-C, indicele compozit al pieţei, a fost cotat la 2.620,58 puncte, după o
scădere de 0,24%, în închiderea de astăzi.

Revista Presei Economice din România
Bursa,
http://www.bursa.ro/piata-de-capital/bvb-inchide-in-scadere-
184094&articol=184094.html
SIF Transilvania: "Amânarea AGA Sibex este un abuz din partea
Consiliului de Administraţie"
SIF Transilvania a transmis, ieri, că nu acţionează concertat cu nici un alt SIF sau
cu nici o altă societate care deţine calitatea de acţionar Sibex.
Reacţia vine după ce Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a amâ-nat, printr-o
ordonanţă emisă vineri spre sâmbătă noaptea, Adunarea Generală Sibex, programată
pentru a doua zi.
Comisia primise, tot vineri, la miezul nopţii, o adresă din partea conducerii bursei
sibiene, prin care aceasta anunţa că cele cinci SIF-uri şi SSIF Broker acţionează
concertat şi că le va limita drepturile de vot, pentru AGA.
SIF Transilvania consideră că amânarea desfăşurării AGA Sibex, sub pretextul că
SIF-urile acţionează concertat, este un abuz al Consiliului de Administraţie al Sibex şi
o eroare din partea CNVM, se arată în comunicatul transmis de SIF3 către Bursa de
Valori Bucureşti.
"Decizia de a amâna AGOA este un caz fără precedent în practica organizării şi
desfăşurării adunărilor generale ale acţionarilor şi nu are suport legal, fapt ce aduce
prejudicii de imagine unui operator de piaţă precum Sibex şi acţionarii săi", potrivit
comunicatului SIF Transilvania.
Compania solicită soluţionarea cu celeritate a contestaţiilor şi reluarea procedurilor
de desfăşurare a adunării generale pentru a se evita alte prejudicii la Sibex, pentru a
nu afecta imaginea pieţei de capital din Româ-nia şi pentru a fi evitate consecinţele
nefaste pentru potenţialii investitori de pe această piaţă.

Revista Presei Economice din România
Poziţii similare au avut şi SIF Moldova şi SIF Oltenia.
SIF Moldova a solicitat scoaterea din prezumţia de concertare, spunând că Sibex
nu a prezentat nici un argument în acest sens. Totodată, SIF Moldova a informat că îşi
rezervă dreptul de a solicita daune de imagine şi interese în condiţiile în care Consiliul
de Administraţie al Sibex nu procedează de îndată la repararea acestei situaţii.
SIF Oltenia a transmis că decizia Sibex de limitare a drepturilor de vot ale unor
acţionari este neconformă cu realitatea şi fără temei legal şi "a fost dată publicităţii pe
răspunderea membrilor Consiliului de Administraţie care, în măsura în care se va
impune, vor fi făcuţi responsabili pentru daune".
SIF Oltenia a solicitat CA Sibex să procedeze de îndată la repararea situaţiei
create.
Bursa, http://www.bursa.ro/piata-de-capital/sif-transilvania-amanarea-aga-sibex-esteun-abuz-din-partea-consiliului-de-administratie-184021&articol=184021.html
Preţul mediu al energiei a crescut cu aproape 8%
Preţul mediu al energiei electrice tranzacţionate pentru astăzi, pe Piaţa pentru Ziua
Următoare (PZU), administrată de OPCOM, a fost 235,76 lei/MWh (echivalentul a
52,22 euro/MWh). Astfel, a fost înregistrată o creştere de 7,8% faţă de preţul mediu
aferent zilei de ieri (218,67 lei/MWh).
Bursa, http://www.bursa.ro/autentificare/piata-pentru-ziua-urmatoare-pretul-mediu-al-
energiei-a-crescut-cu-aproape-8-procente-
184003&s=autentificare&s_a=materii_prime&a_articol=184003.html

Revista Presei Economice din România
Energie
Energie
Kazahii au terminat modernizarea Petromidia. Au cea mai mare
rafinarie din tara
Grupul Rompetrol, detinut de compania KazMunayGas din Kazakhstan, a anuntat
finalizarea programului de modernizare a rafinariei Petromidia si trecerea la productia
exclusiva de carburanti Euro 5. Valoarea totala a investitiilor a fost de 380 milioane de
dolari.
"Rafianria Petromidia este un activ important pentru KazMunayGas si Rompetrol, fiind
capabila din punct de vedere tehnologic sa proceseze integral titei din Kazakhstan.
Finalizarea acestui program sustine obiectivele KazMunayGas de diversificare a
rutelor de export a titeiului catre Uniune Europeana prezenta companiei in zona Marii
Negre si a Marii Mediterane, dar si integrarea Rompetrol in cadrul retelei valorice, de la
sonda la extractie si pana in rezervorul clientului", a declarat Daniyar Berlibayev, senior
vicepresedinte al KazMunayGas.
Aceasta modernizare a dus la cresterea capacitatii Petromidia de la 3,5 milioane de
tone anual la 5 milioane, facand din rafinaria de la marii cea mai mare din tara,
devansand Petrobrazi a austriecilor de la OMV. Programul a fost initiat in 2006 si a
vizat realizarea a noua proiecte majore, constructia a cinci noi instalatii precum si
modernizare/extinderea a altor patru deja existente.
In paralel cu programul de marire a capacitatii de procesare, Rompetrol a dezvoltat si
alte proiecte necesare sustinerii acestuia - constructia terminalului din largul Marii
Negre pentru aprovizionarea cu titei, triplarea cantitatii de tranzit a produselor
petroliere prin Dana 9 a portului Midia, reabilitarea parcului de rezervoare titei si
produse finite, constructia terminalului de import-export gaz si petrol lichefiat.

Revista Presei Economice din România
Income,
http://www.incomemagazine.ro/articol_84089/kazahii-au-terminatmodernizarea-petromidia-au-cea-mai-mare-rafinarie-din-tara.html
Rompetrol va deschide încă 150 de benzinării în România
Reţeaua de benzinării operată de grupul Rompetrol se va extinde, în următorii trei-cinci
ani cu 350 de staţii, care vor fi amplasate în ţările din zona Mării Negre, potrivit
directorului general al grupului, Zhanat Tussupbecov.
Staţiile vori fi deschise în Turcia, Bulgaria, România, Georgia şi Ucraina. În România,
considerată de kazahi cea mai importantă piaţă din zonă, 150 de noi staţii de
distribuţie. Cifra va fi atinsă şi prin construcţia de noi staţii, şi prin achiziţia de
benzinării.
Extinderea reţelei vine în contextul în care rafinăria Petromidia, parte a grupului
Rompetrol, şi-a majorat capacitatea de rafinare, până la 5 milioane de tone pe an, în
urma unor investiţii de 380 de milioane de dolari.
Ayamat Zhanbulov, senior vicepreşedinte la Rompetrol Group, a spus că investiţiile de
Petromidia au vizat, pe lângă creşterea capacităţii de rafinare, şi creşterea producţiei
de motorină, combustibil pentru care rafinăriile din România nu asigură încă toată
cererea internă şi care, momentan, se exportă.
În urma modernizării rafinăriei Petromidia, producţia de motorină va creşte de la 1,5
milioane tone la 2,5 milioane tone, iar cea de benzină de la 1,3 milioane tone, la 1,4
milioane.
În România, grupul Rompetrol operază o reţea de circa 400 de staţii de distribuţie a
carburanţilor, proprii şi partenere. Rompetrol este controlat de grupul KazMunaiGaz din
Kazahstan.

Revista Presei Economice din România
Economica, http://www.economica.net/rompetrol-va-deschide-inca-150-de-benzinariiin-romania_34787.html
Opinii
Opinii
Cazul Draexlmaier: Ce trebuie să facă România pentru ca
investitorii să creeze locuri de muncă bine plătite
Greva celor 2.400 de angajaţi ai producătorului de cablaje auto Lisa Draexlmaier
Autopart din Piteşti, unul dintre cei mai mari 10 exportatori din economie la nivel de
grup, a scos la iveală una dintre cele mai mari vulnerabilităţi ale economiei locale:
investitorii din România produc bunuri sau servicii care nu generează suficient de
multă valoare adăugată, ci vin aici pentru că în continuare costurile cu forţa de muncă
sunt reduse.
La un salariu brut de 1.600 - 1.700 de lei pe lună, cheltuielile totale ale Lisa
Draexlmaier Autopart se ridică la peste 20 de milioane de euro anual pentru cei 3.500
de angajaţi, adică mai puţin de o treime din cheltuielile totale ale producătorului de
cablaje auto, care au fost anul trecut de 69,5 milioane de euro, potrivit datelor raportate
la Finanţe.
Ce trebuie să facă România pentru a atrage investitori care să creeze locuri de muncă
de înaltă calificare şi mai bine plătite
"În momentul în care investitorii vor să deschidă centre de cercetare-dezvoltare în
România, de exemplu, unde se caută oameni cu calificări înalte care primesc salarii
mai mari, se iveşte problema deficitului de forţă de muncă, pentru că avem puţini
absolvenţi de facultate, iar cei buni pleacă în străinătate, pe când cei care rămân în
ţară nu sunt suficient de bine pregătiţi. Nu văd ca un guvern să poată lua măsuri cu
impact imediat pentru rezolvarea problemelor din educaţie, din infrastructură sau cele

Revista Presei Economice din România
legate de instabilitatea politică şi legislativă", a spus Florin Godean, country manager
al grupului cu activităţi în domeniul resurselor umane Adecco România, care a avut
afaceri de 36,7 milioane de euro anul trecut, provenite în special din "închirierea" de
angajaţi temporari.
Investitorii străini au fugit în ultimii ani, din cauza infrastructurii de proastă calitate din
regiunea Moldovei, unde recruiterii spun că au rămas doar "copiii şi bătrânii", aici
mobilitatea fiind mai mare în rândul persoanelor cu vârsta de muncă, atât către alte
ţări, cât şi către alte oraşe din ţară.
"Trăim o dramă dată de proastă calitate a managementului public. Infrastructura
proastă de transport, de servicii, justiţia, birocraţia excesivă şi coruptă generează
costuri pentru companii, care pentru a-şi menţine competitivitatea sunt nevoite să le
dea angajaţilor salarii mai mici. Când litigiile comerciale durează ani în instanţe şi
blochează bani, iar un TIR care furnizează marfă trebuie să circule cu o viteză mult
mai redusă decât în alte părţi, este normal ca investitorii serioşi să nu vină în ţară",
este de părere Dumitru Costin, liderul Blocului Naţional Sindical, unul dintre cele mai
puternice sindicate de pe piaţa locală.
Statisticile arată că mai bine de jumătate din angajaţii români au salarii de sub 250 de
euro net pe lună, adică de peste cinci ori mai puţin decât cei francezi plătiţi cu salariul
minim pe economie (care este în Franţa de 1.365 de euro/lună) şi de 1,4 ori mai puţin
decât cei polonezi, care primesc un salariu minim de 350 de euro, potrivit Eurostat.
Pe zi ce trece, calitatea tinerilor care ies de pe băncile facultăţilor scade, iar investitorii
străini nu au motiv pentru care să vină în România să creeze locuri de muncă de înaltă
calificare, pentru că nu au resursele umane disponibile pentru aceste posturi.
"De 20 de ani sistemul românesc de învăţământ se degradează, legile învăţământului
se schimbă de la o zi la alta, iar tinerii buni pleacă în străinătate. Cu excepţia câtorva
firme de soft, nu au fost investitori care să fie interesaţi de alt­ceva în afară de industria

Revista Presei Economice din România
manufacturieră", susţine Adrian Crivii, preşedintele firmei de consultanţă Darian. El
spune că România este alternativa din Europa de Est a investitorilor care au ales-o în
detrimentul ţărilor din Asia, unde forţa de muncă este de asemenea ieftină.
"Pe lângă problemele legate de forţa de muncă, mai sunt cele legate de infrastructură,
aeroporturi, autostrăzi, a căror situaţii arată că România decade tot mai mult în fiecare
zi", conchide Crivii.
În plus, cei mai mari angajatori din judeţe se "înţeleg" între ei atunci când vine vorba de
stabilirea salariilor angajaţilor, pentru a ţine sub control costurile şi fluctuaţia de
personal.
Ieri, angajaţii din Piteşti ai Lisa Draexlmaier au intrat în cea de-a doua zi de grevă
generală şi aşteptau să se încheie procedura legală prin care instanţa urma să decidă
dacă greva lor era legală, iar sindicaliştii aşteptau să fie chemaţi la negocieri.
Reprezentanţii ministerului Muncii şi cei ai Guvernului nu au răspuns până la
închiderea ediţiei solicitării ZF la întrebarea în ce mod se vor implica în rezolvarea
acestui conflict de muncă.
Grupul Draexlmaier se află în topul celor mai mari 10 exportatori din economie în 2011,
compania producând cablaje auto pentru companiile auto din Germania, precum
BMW, Audi, Rolls Royce, Mercedes sau Fiat.
"Ca să avem investitori puternici, aceştia trebuie să aibă parteneri de discuţie serioşi la
nivelul Guvernului", spune Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a
Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR).
Anul trecut Lisa Draexlmaier Autopart din Piteşti a avut o cifră de afaceri de 69,7
milioane de euro şi un profit net de 2 milioane de euro, în uşoară creştere faţă de anul
anterior şi un efectiv de peste 3.500 de angajaţi (cu 1.500 mai puţini decât în 2011).
Potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, fabrica din Piteşti a nemţilor de la

Revista Presei Economice din România
Draexlmaier s-a aflat pe locul 21 în topul celor mai mari exportatori din 2011, potrivit
unor date provizorii.
Grupul, care mai are facilităţi de producţie în Codlea (DTR Dräxlmaier Sisteme Tehnice
Romania) , Hunedoara (Lisa Dräxlmaier Autopart Rumänien), Satu Mare (DRM
Draxlmaier Romania Sisteme Electrice) şi Timişoara ( DPR Draxlmaier Procese de
Producţie România), a avut anul trecut afaceri de aproape 132 de milioane de euro, un
profit cumulat de 4,6 milioane de euro şi un număr de 8.700 de angajaţi (mai puţin cu
jumătate faţă de anii 2007 - 2008).
ZF, http://www.zf.ro/eveniment/cazul-draexlmaier-ce-trebuie-sa-faca-romania-pentruca-investitorii-sa-creeze-locuri-de-munca-bine-platite-10125653
Oltchimul a fost doar vârful iceberg-ului
Din cele 21 de combinate chimice şi petrochimice mari care funcţionau în România la
sfârşitul anilor '90, 15 au fost falimentate sau închise în ultimii 15 ani. Unele dintre ele
au ajuns direct la fier vechi, iar în locul lor s-au proiectat complexuri imobiliare, altele
au fost vândute pe bucăţi şi preluate de Ioan Niculae, iar în prezent funcţionează sub
alte nume, cu scheme de personal restrânse.
Închiderea Oltchim Râmnicu Vâlcea în luna august, chiar înainte de privatizare, aduce
în prim-plan dezastrul din industria chimică românească, decimată după Revoluţie, fie
din cauza problemelor mari de mediu, fie din cauza necompetitivităţii şi a administrării
defectuoase.
Click pe articol pentru mai multe detalii:
► Oltchim, cel mai mare combinat chimic din România - oprit, în curs de privatizare
► Uzinele Sodice Govora, cel mai mare producător de sodă din România
► Complexul petrochimic al rafinăriei Petromidia Năvodari este singurul care mai
funcţionează

Revista Presei Economice din România
► Amonil Slobozia - controlată de omul de afaceri Ioan Niculae prin intermediul
Chemgas Holding
► Chimopar Bucureşti, una dintre cele mai vechi firme din industria chimică
românească a ajuns o afacere imobiliară
► Turnu SA - controlată de grupul Interagro prin firma Donau Chem
► Doljchim Craiova, producător de îngrăşăminte chimice controlat de Petrom - închis
► Rafinăria Arpechim Piteşti - oprită
► Rafinăria Petrotel Ploieşti - închisă
► Rafinăria Petrobrazi Ploieşti - închisă
► Sofert Bacău, devenit Amurco după preluarea de către omul de afaceri Ioan Niculae
► Moldosin Vaslui - lichidată
► Viromet Victoria, una dintre cele mai vechi companii chimice din România
► Nitramonia Făgăraş - Nitroporos, afaceri de 5,8 mil. euro şi pierderi de 3,76 mil.
euro în 2011
► Solventul Timişoara, producător de spirt şi solvenţi - lichidat
► Upsom Ocna Mureş, producător de sodă calcinată - în insolvenţă
► Carbid Fox Târnăveni, singurul producător de carbid din România - lichidat
► Fibrex Săvineşti, unul dintre cei mai mari producători de fibre şi fire sintetice din
România - demolată
► Azochim Săvineşti - Ga-Pro-Co, afaceri de 6,9 mil. euro şi pierderi de peste 200.000
de euro în 2011
► Chimcomplex Borzeşti deţinut de către omul de afaceri Ştefan Vuza
► Carom Oneşti - faliment
► Azomureş Târgu-Mureş, cel mai mare producător de îngrăşăminte chimice din
România
► Sinteza Oradea - imobiliare, afacerile s-au dublat, iar compania a revenit pe profit

Revista Presei Economice din România
Toate marile rafinării româneşti (Petromidia, Rafo, Petrobrazi, Petrotel, Arpechim)
aveau ataşate com­ple­xuri petrochimice, care produceau etilenă, propilenă,
po­lietilene şi alte produse finite sau materii prime care erau prelucrate mai departe în
combinate precum Oltchim. Dintre acestea, doar petrochimia de la Petromidia mai
funcţionează în prezent, în timp ce petrochimia de la Arpechim a fost preluată de
Oltchim, dar este oprită. Dintre combinatele de îngrăşăminte chimice, doar Azomureş a
rezistat pe propriile picioare, fiind în prezent şi cel mai mare producător din chimia
românească. Ceilalţi producători au fost falimentaţi, iar ulterior activele lor au fost
preluate de omul de afaceri Ioan Niculae, proprietarul Interagro. Soarta celor cinci
combinate ale Interagro a fost incertă în ultimii ani, Niculae ameninţând de mai multe
ori cu închiderea lor.
Printre puţinele companii care au mai rezistat pe piaţă şi au o situaţie stabilă se
numără Chimcomplex Borzeşti, controlat de Ştefan Vuza, şi Viromet Victoria, deţinut
de Ioan Niculae.
ZF, http://www.zf.ro/analiza/oltchimul-a-fost-doar-varful-iceberg-ului-ce-a-insemnatromania-in-petrochimie-si-ce-dezastru-s-a-ales-in-urma-privatizarilor-esuate-10125675
Stănescu (UNPIR): Oltchim nu poate fi privatizată cu asemenea
datorii
Oltchim nu poate fi privatizată cu asemenea datorii, a declarat, joi, într-o conferinţă de
specialitate, Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă
din România (UNPIR).
'Nicio societate mare , cu datorii foarte mari, nu poate fi privatizată. Mă refer la Oltchim.
Nu poate fi privatizată cu asemenea datorii. Toate discuţiile privind privatizarea unei
societăţi de sute de milioane de euro datorii sunt discuţii complet inutile. Oricine ar

Revista Presei Economice din România
prelua aceasta societate s-ar trezi în situaţia de a plăti într-un timp mai lung sau mai
scurt 700 milioane de euro. Nimeni nu poate plăti asemenea sume', a spus Stănescu.
Potrivit acestuia, băncile au, în prezent, o atitudine foarte atentă faţă de Oltchim.
'Conturile au fost deja blocate pentru că banii din conturile respective sunt garanţiile
băncilor şi reprezintă o atitudine corectă. Furnizorii sunt foarte greu de convins, chiar şi
în procedura insolvenţei, ca să furnizeze materie primă cu credit comercial . De obicei,
este ca la instituţiile respectabile, cu banii înainte. PCC a venit cu nişte sume care
corespund, mai degrabă, unui ofertant serios pentru că a dat mai nimic pe creanţele
respective', a mai afirmat reprezentantul UNPIR.
În acest context, Arin Stănescu a explicat că singura soluţie pentru Oltchim este
insolvenţa, pentru că numai cu un plan de reorganizare bine gândit poţi salva
compania.
Dan Diaconescu, preşedintele PP-DD şi patronul OTV, a fost declarat vineri
adjudecatar al licitaţiei cu ofertă în plic pentru achiziţionarea a 54,8% din capitalul
social al Oltchim Râmnicu Vâlcea, pentru care a oferit 203 milioane lei. Contractul de
privatizare nu a fost, însă, semnat, iar avocaţii lui Dan Diaconescu susţin că sunt
pregătiţi să negocieze, în continuare, pe marginea documentului şi că nu se grăbesc
să semneze.
Avocaţii lui Dan Diaconescu au solicitat menţionarea obligaţiilor vânzătorului şi
cumpărătorului Oltchim în preluarea Arpechim, pentru reluarea activităţii în regim
integrat şi includerea unei clauze pentru vânzător, prin care acesta să nu introducă
societatea în insolvenţă, după cumpărare.
Income, http://www.incomemagazine.ro/articol_84049/stanescu-unpir-oltchim-nupoate-fi-privatizata-cu-asemenea-datorii.html

Revista Presei Economice din România
Am 50 de ani, caut loc de muncă. Cine mă primeşte
Oamenii care protestează zilele acestea la Oltchim au o problemă mult mai mare decât
recuperarea salariilor restante. Ce se va întâmpla cu ei dacă privatizarea eşuează şi
combinatul la care au lucrat toată viaţa rămâne închis Cine îi mai angajează
Este aproape imposibil ca după 40-45 de ani să mai găseşti un loc de muncă decent în
România. Vârsta relativ înaintată pare un handicap în ochii angajatorilor, deşi, în
realitate, aceşti oameni sunt, în multe cazuri, şi mai responsabili, şi mai dornici de
muncă decât tinerii de douăzeci şi ceva de ani. Cu toate acestea, nimeni nu-i vrea în
companie.
Un studiu recent spunea că într-un viitor nu foarte îndepărtat adică peste aproximativ
cinci ani, vom vedea un număr tot mai mare de angajaţi cu vârste de peste 50 de ani
care vor lucra în companii, înclusiv în multinaţionale. Până atunci însă toţi cei care
acum se află literalmente în pragul disperării trebuie să găsească soluţii imediate
pentru a supravieţui. Iar angajatorii nu dau niciun semn că le-ar putea face loc în
companiile lor.
În aceste condiţii, nu mai e deloc de mirare de ce România figurează în topul ţărilor cu
cel mai mare risc de sărăcie. Singura şansă a acestor oameni este să lucreze, aşa
cum au făcut mulţi alţii înaintea lor, la negru. Vor fi în afara sistemului formal, dar
măcar nu se vor culca flămânzi şi nu-şi vor petrece iarna în frig.
Income, http://www.incomemagazine.ro/articol_84077/am-50-de-ani-caut-loc-demunca-cine-ma-primeste.html

Revista Presei Economice din România
Mechel şi bătălia intercontinentală pentru resurse
O delegaţie a Mechel România s-a deplasat recent în Federaţia Rusă, ca să se
întâlnească cu Igor Ziuzin, finanţatorul grupului Mechel, şi să negocieze păstrarea în
funcţiune a combinatului siderurgic din Câmpia Turzii.
Sursele noastre ne-au declarat însă că Ziuzin nu a venit la întâlnire.
Pe de altă parte, Mircea Scântei, preşedintele Sindicatului Metarom, ne-a declarat
că ministrul pentru dialog social Liviu Pop a spus, într-o recentă întâlnire cu sindicatele
din Mechel Câmpia Turzii, că Guvernul va solicita, prin Ambasada Rusiei la Bucureşti,
o întâlnire cu Igor Ziuzin, pentru a discuta situaţia combinatelor deţinute în România de
compania rusă.
Domnia sa nu ne-a oferit informaţii dacă întâlnirea a avut loc aşa cum se preconiza.
Igor Ziuzin este unul dintre cei mai puternici miliardari moscoviţi, care şi-a ridicat
imperiul industrial sub protecţia Kremlinului postsovietic, mentor în afaceri fiindu-i chiar
celebrul Marc Rich, unul dintre cei mai controversaţi afacerişti la nivel mondial, după
cum a relatat "Evenimentul zilei", în 2007, şi după cum o afirmă Victor Roncea, în
articolul publicat astăzi, în BURSA, relativ la subiectul Oltchim.
Marc Rich are legături în România, fiind interesat, de-a lungul vremii, de mai multe
afaceri cu resurse în ţara noastră, inclusiv de Petromidia. El este însă considerat şi
mentorul oligarhilor ruşi care au făcut afaceri în ţara noastră.
Se spune că Mark Rich ar fi apropiat de forţele politice ale USL, iar George Soros,
de PDL.
Presa internaţională a relatat despre competiţia pentru resursele minerale din estul
Europei şi Ucraina, în care, după cum au circulat zvonurile, George Soros s-ar fi
implicat părăsind domeniul speculaţiei monetare din cauza nesiguranţei monedelor, în
urma crizei financiare internaţionale, când investitorii au căutat o monedă sigură unde
să-şi plaseze avuţiile şi nu au găsit-o.

Revista Presei Economice din România
Una din ideile care a circulat pentru salvarea avuţiei celor mai bogaţi oameni, a fost
investiţia în corporaţii transnaţionale, ba chiar transcontinentale, orientate în domeniul
industriei grele, evaluate ca având o cerere sigură, pe de o parte, iar pe de altă parte
funcţionând ca Nilul, cu mai multe izvoare, datorită cuprinderii pe arii geografice
întinse.
În avalul acestei idei, a pornit afacerea resurselor minerale de care astfel de
industrii au nevoie.
Astfel că feroasele, neferoasele, metalele preţioase şi cele speciale, cum ar fi
wolframul, au devenit plasamente extrem de ispititoare, în aceste condiţii, care nu ar fi
suscitat interesul unor speculatori ca George Soros, în mod normal.
Presa a vorbit despre faptul că Soros ar fi implicat în obţinerea de resurse minerale
ale fostei Iugoslavii, în România şi Ucraina.
O astfel de reorientare, însă, încalcă teritoriul lui Marc Rich.
Igor Ziuzin controla două dintre cele mai importante unităţi metalurgice din ţară,
după două privatizări controversate ale guvernului Năstase.
Interesele lui Ziuzin, la noi, la fel ca în cazul altui oligarh rus, Oleg Deripaska, sunt
reprezentate de Boris Golovin, fost ofiţer Spetnatz (n.r. - trupele speciale) din cadrul
GRU - serviciul de spionaj al armatei ruse, potrivit presei.
Până în 2001, Igor Ziuzin şi partenerul său Vladimir Iorich exploatau câteva mine de
cărbune în regiunea rusească Kuzneţ (Munţii Urali).
Ei aprovizionau Uzina Metalurgică Celiabinsk, un colos din era sovietică, al doilea
ca mărime din Rusia.
Aceasta era deţinută chiar de către compania Glencore International, patronată de
Marc Rich.

Revista Presei Economice din România
Casa de comerţ a combinatului din Celiabinsk se numea Conares Trading AG şi era
înregistrată în cantonul Zug (Elveţia), exact la aceeaşi adresă cu multe dintre
companiile lui Rich, printre care şi Marc Rich&Co Investments.
Potrivit ziarului "Kommersant", în vara lui 2001, Glencore i-a cedat lui Igor Ziuzin
uzina metalurgică.
Neaşteptata operaţiune l-a urcat brusc pe Ziuzin în topul marilor oligarhi ruşi, iar
revista "Forbes" îi evalua averea la 1,7 miliarde dolari.
Combinatele româneşti au fost cumpărate prin intermediarul Conares Trading, care
a operat, până de curând, în numele grupului Mechel.
Noua casă de comerţ a oligarhului apărut peste noapte, Mechel International
Holdings AG, a fost înregistrată tot în Zug, la aceeaşi adresă cu Conares.
Se pare că Ziuzin este implicat în continuare în afaceri cu Marc Rich, iar grupul
Mechel este controlat printr-o suveică de firme off-shore, care se ramifică din Cipru
până în Insulele Virgine Britanice, potrivit documentelor arbitrului pieţei de capital
americane - Securities and Exchange Commission (SEC).
Bursa, http://www.bursa.ro/piata-de-capital/mechel-si-batalia-intercontinentala-pentruresurse-184050&articol=184050.html
Brokerii: Telenovela "Oltchim" afectează, indirect, oferta
"Transgaz"
Circul creat în jurul privatizării "Oltchim" nu este văzut cu ochi buni de investitori,
care, probabil, vor cere discounturi mai mari la oferta secundară "Transgaz", care ar
trebui să fie lansată până la finalul lunii, potrivit unei înţelegeri cu FMI.
Analiştii şi brokerii din piaţa de capital locală şi-au exprimat opiniile referitoare la
efectele scandalului "Oltchim" asupra bursei şi, punctual, asupra ofertei "Transgaz".

Revista Presei Economice din România
* Mihai Iulian Căruntu, BCR: "Slaba performanţă administrativă a statului se vede
în discount-uri ridicate solicitate de investitorii străini"
Chiar dacă Oltchim este o companie importantă pentru economie, din păcate, la
BVB, aceasta a făcut carieră în cea mai mare parte pentru speculatori, ne-a spus Mihai
Iulian Căruntu, Coordonator Echipa Cercetare Piaţă de Capital Direcţia Strategie
Cercetare de Piaţă şi Macroeconomică BCR.
În opinia domniei sale, orice deznodământ ar avea telenovela corporatistă Oltchim,
piaţa de capital nu va fi afectată în mod direct.
"În mod indirect, slăbiciunile în administrarea unui proces de privatizare precum
cazul Oltchim nu fac decât să confirme slaba capacitate instituţională a statului român
în a-şi exercita eficient prerogativele, aşa cum reiese din păcate din multe exemple:
nivelul ridicat al evaziunii fiscale, performanţa extrem de slabă în atragerea fondurilor
europene, eficienţa scăzută a cheltuielilor publice, infrastructura rutieră şi feroviară
slabă, nivelul scăzut de colectare al veniturilor la buget, rezultate dezastruoase ale
companiilor deţinute de stat (Tarom, Poşta Română, Hidroelectrica, CFR Marfă,
Oltchim etc.)", ne-a declarat analistul citat, adăugând: "Consecinţele acestei slabe
performanţe administrative a statului român se văd în discount-uri ridicate solicitate de
investitorii străini pentru a deţine active româneşti, mai ales în cazul companiilor
deţinute de stat. De aceea considerăm, spre exemplu, că este foarte greu de
argumentat un discount mai mic de 40-50% de tranzacţionare pentru FP, atât timp cât
managementul companiilor de stat unde FP este acţionar minoritar nu cunoaşte
îmbunătăţiri sensibile".
În ceea ce priveşte oferta Trans-gaz nu există decât un impact indirect prin
discount-urile ridicate solicitate de investitorii străini pentru a intra în companii unde
este acţionar majoritar statul, consideră analistul citat. Potrivit domniei sale, cel mai
neplăcut element în ceea ce priveşte oferta Transgaz constă în riscurile de

Revista Presei Economice din România
reglementare a activităţii de tranzit internaţional, ceea ce ar putea afecta semnificativ
profitabilitatea acestei linii de business care a însemnat până în prezent circa 50% din
profitabilitatea operaţională a companiei.
* Ovidiu Dumitrescu, "Tradeville": Scandalurile erodează încrederea investitorilor
pe termen lung
Directorul general adjunct al "Tradeville" Ovidiu Dumitrescu consideră că, pentru o
dezvoltare durabilă a pieţei de capital autohtone, astfel de evenimente (circul mediatic
de la Oltchim) nu sunt de bun augur: "Ele pot fi însă benefice pe termen scurt pentru
unii traderi care au ocazia să speculeze < bursa zvonurilor >.
Dacă investitorii pe termen lung, atât cei instituţionali cât şi cei ce îşi gestionează
portofoliul propriu, sunt asaltaţi de astfel de ştiri, încrederea lor, cea care reprezintă
capitalul cel mai de preţ al unei pieţe funcţionale, este erodată".
Astfel, Ovidiu Dumitrescu spune că scandalul "Oltchim" probabil că nu e de bun
augur. "Totuşi, avantajul este că situaţia de la Oltchim este cunoscută de mai multă
vreme", ne-a precizat domnia sa, adăugând: "Astfel, dacă nu mai apar şi alte ştiri
negative, fie despre alte companii de stat importante fie de ordin macroeconomic, <
efectul Oltchim > ar trebui să fie unul redus".
* Marcel Murgoci, Estinvest: "Dacă s-ar fi folosit mecanismele puse la dispoziţie de
către BVB, statul ar fi avut de câştigat"
Potrivit lui Marcel Murgoci, director operaţiuni "Estinvest", modul în care s-a derulat
licitaţia de vânzare a acţiunilor OLT deţinute de stat, precum şi a creanţelor deţinute de
Electrica şi AVAS precum şi evenimentele ulterioare acestui proces au generat o stare
de ilaritate în rândul opiniei publice, iar în particular, în rândul mediului de afaceri, s-a
creat impresia unei lipse de profesionalism din partea autorităţilor statului: "Cred că
dacă s-ar fi folosit mecanis-mele puse la dispoziţie de către BVB, piaţa de capital, dar
şi statul ar fi avut de câştigat. Poate statul s-ar revanşa o dată cu începutul derulării

Revista Presei Economice din România
ofertei de vânzare a acţiunilor TGN. Consider că licitaţia de vânzare a acţiunilor OLT
nu va afecta modul de derulare a ofertei de vânzare a acţiunilor TGN, singurele
impedimente fiind preţul minim de vânzare (în comparaţie cu piaţa), precum şi
contextul general al pieţei (locale şi internaţionale)".
* Simion Tihon, "Prime Transaction": Conflictul mediatic "Oltchim" - bila neagră
pentru piaţa de capital
Conflictul mediatic realizat în jurul unei companii listate ("Oltchim") este o bilă
neagră pentru piaţa de capital, consideră brokerul Simion Tihon de la "Prime
Transaction". "Repercusiunile pe termen lung vor fi cu greu combătute chiar şi de
evenimentele pozitive ce ar putea urma", ne-a spus domnia sa.
În opinia brokerului, oferta secundară de la Transgaz poate avea de câştigat de pe
urma experienţei celui care face oferta, în cazul de faţă, statul, dacă va analiza în mod
obiectiv ceea ce s-a întâmplat la OMV Petrom, mai apoi la Transelectrica şi, acum, la
Oltchim. "Din păcate, varianta unei noi amânări a ofertei de la Transgaz devine din ce
în ce mai probabilă", ne-a mai declarat Simion Tihon.
Aprobarea, în Board-ul FMI, a celei de a şasea evaluări a acordului preventiv
încheiat cu ţara noastră depinde de implementarea a patru măsuri, care privesc plata
arieratelor autorităţilor locale, majorarea preţului la gaze naturale, vânzarea a 15% din
acţiunile "Transgaz" şi privatizarea "Oltchim".
Remus Vulpescu, şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, a
spus, încă din 12 septembrie, că oferta secundară de vânzare a 15% din "Transgaz"
este foarte aproape de lansare, însă, până acum, nu a apărut nici un anunţ oficial.
Potrivit unor surse din piaţă, prospectul final al ofertei se află la Comisia Naţională a
Valorilor Mobiliare, unde direcţia de specialitate îşi va da avizul, înainte ca documentul
să fie aprobat de comisari. Elementele cheie din ofertă, precum preţul, perioada de
derulare şi alocarea pe tranşe, trebuie stabilite în şedinţă de Guvern.

Revista Presei Economice din România
Bursa, http://www.bursa.ro/piata-de-capital/brokerii-telenovela-oltchim-afecteazaindirect-oferta-transgaz-184033&articol=184033.html
SĂNDULESCU, MINISTERUL ECONOMIEI:"Insolvenţa
Hidroelectrica ar putea fi ridicată în luna noiembrie"
Insolvenţa Hidroelectrica ar putea fi ridicată în luna noiembrie, potrivit discuţiilor cu
reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional şi ai Băncii Mondiale, a declarat, ieri,
Alexandru Săndulescu, director în cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi
Mediului de Afaceri (MECMA).
Domnia sa a precizat, citat de Agerpres: "Din discuţiile cu reprezentanţii Fondului
Monetar Internaţional şi ai Băncii Mondiale la care am asistat, am înţeles că undeva
prin noiembrie urmează să fie ridicată insolvenţa Hidroelectrica. Deci poate
Hidroelectrica să intre într-un regim de funcţionare normal. Rămâne să vedem dacă
acest lucru se va şi adeveri".
Compania Hidroelectrica şi-a solicitat insolvenţa în data de 15 iunie 2012, ulterior
denunţând mai multe contracte cu "băieţii deştepţi din energie", considerate că au
produs pierderi de peste un miliard de euro pentru companie.
* Ofertă îmbunătăţită pentru Unităţile 3 şi 4
În ceea ce priveşte reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, Alexandru Săndulescu a
menţionat că, pe plan mondial, majoritatea proiectelor nucleare s-au realizat numai cu
o formă de garantare a investiţiei res­pective: "De altfel, aici avem nişte progrese în
ultima perioadă de timp, respectiv avem o ofertă îmbunătăţită din partea consorţiului
care urmează să realizeze construcţia celor două unităţi. Este vorba despre un
consorţiu din Canada. Pe de o parte ştim, în momentul de faţă, cu o aproximaţie destul
de bună, cât va costa respectivul proiect depăşind acea fază de estimare de 4 miliarde
de euro, făcută prin 2008 pe baza unui studiu de fezabilitate realizat în 2006 de

Revista Presei Economice din România
Deloitte dar pentru o singură unitate. Este, deci, o estimare absolut grosieră. Avem o
valoare şi mai avem încă ceva, un studiu de fezabilitate care arată că investiţia este
fezabilă, face şi nişte recomandări care sunt în zona aceasta a mecanismelor de
garantare".
Potrivit acestuia, o formă de garantare ar fi printr-o piaţă de capacităţi, care să
asigure o predictibilitate a unor venituri pentru simplul motiv că este realizată
respectiva capacitate.
Oficialul Ministerului Economiei a mai spus: "Sunt şi alte forme de garantare
propuse de către consultant. Noi avem în pregătire la nivelul ministerului un
memorandum către Guvernul României cu mai multe variante de continuare a aces­tui
proiect. La Tarniţa, avem de anul trecut finalizate atât proiectul de anunţ cât şi proiectul
de caiet de sarcini pentru atragerea de investitori. Din păcate, aceste proiecte trebuiau
aprobate, trebuie încă aprobate, de către un consiliu interministerial şi cam de pe la
începutul anului încercăm, şi putem spune că am reuşit, să constituim respectivul
comitet interministerial. Dificultăţile în realizarea respectivul comitet interminis­terial au
fost cauzate de instabilitatea la nivelul secretariatelor de stat care urmau să facă parte
din respectivul for în condiţiile în care au fost mai multe schimbări guvernamentale anul
acesta".
Bursa, http://www.bursa.ro/companii-afaceri/sandulescu-ministerul-economieiinsolventa-hidroelectrica-ar-putea-fi-ridicata-in-luna-noiembrie-...&articol=184052.html
Pericolul licitatiilor fortate-Marian Dusan
Seful misiunii Fondului Monetar International, Erik de Vrijer, a declarat la sfarsitul vizitei
din august ca nu va inmana scrisoare de intentie decat cu conditia privatizarii Oltchim
si Transgaz.

Revista Presei Economice din România
Cu alte cuvinte FMI a santajat guvernul: vindeti companiile sau nu vedeti niciun ban. In
cazul Oltchim, privatizarea este un lucru benific pentru Romania pentru ca doar in
ultimii trei ani pierderile cumulate au fost de 165 mil Euro. Aceste pierderi au fost
acoperite de la bugetul statului, la care contribuim toti. Facand un calcul simplu (si
foarte aproximativ) in fiecare an, fiecare roman platea catre Oltchim cam 3 euro pe an.
Daca facem o comparatie, in ultimii trei ani, fiecare roman a primit de la Petrom
aproape 4 euro reprezentand contributii la bugetul de stat. Cred ca, privit din acest
punct de vedere, privatizarea companiilor neperformante este obligatorie
Totusi, exista si o problema. In economie exista o lege nescrisa a cererii si ofertei:
cand cererea este mai mare pretul creste, iar cand oferta este mai mare, pretul scade.
Cand FMI bate cu pumnul in masa si spune „vindeti ACUM”, practic, oferta creste mult.
Orice investitor interesat de preluarea companiei va oferi mai putini bani, pentru ca
statul TREBUIE sa vanda. In loc sa vindem pe 10 lei, vom vinde fortat pe 2-3 lei.
Cred ca este o lectie dura pentru Romania si pentru mediul politic. Suntem inca in
criza, iar amanarea masurilor necesare este o masura paguboasa. Ori facem ce
trebuie cand trebuie, ori creditorii Romaniei ne vor trage de urechi si ne vor forta sa
facem ce trebuie, insa in conditiile impuse de ei si mai putin in dezavantajul nostru.
Finantistii, http://www.finantistii.ro/opinii/pericolul-licitatiilor-fortate-75183
Cum se face consultanta imobiliara intr-un birou din Primaverii
Compania de consultanta imobiliara Crosspoint Real Estate & Investment Banking s-a
mutat in luna iulie intr-o cladire de birouri anplasata pe bulevardul Primaverii,
cunoscuta ca fiind fostul sediu al Columna Bank si Ardaf.
Biroul companiei Crosspoint se afla la primul etaj al cladirii din cartierul Primaverii si
ocupa un spatiu de 160 mp, fiind amenajat de firma Architecture Studio.

Revista Presei Economice din România
"Primaverii a fost aleasa pentru ca este o zona emblematica a afacerilor bucurestene
si deosebita din punct de vedere arhitectural, avand acces imediat catre centrul
orasului", povesteste Codrin Matei (foto), managing partner al Crosspoint Real Estate
& Investment Banking.
Cladirea de birouri ideala, in opinia sa, este un mix de conditii prielnice atat pentru
angajatii, cat si pentru clientii companiei. Mai exact: acces facil, proximitatea fata de
spatiile publice si spatii prietenoase si confortabile pentru cei implicati.
In prezent, Crosspoint are noua angajati, insa compania este in proces de extindere a
echipei. "Aruncand o privire in viitorul apropiat, am ales biroul potrivit astfel incat sa
permita acomodarea unei echipe mai mari", adauga Matei.
Biroul Crosspoint cuprinde si doua sali de sedinta, intr-una dintre acestea aflandu-se
un telefon vintage. Sediul companiei mai include si alte astfel de obiecte, fiind cadouri
de la clienti.
"Articolele vintage te indeamna sa indraznesti si sa ai imaginatie. Este un fapt dovedit
ca totul este ciclic, asa ca trebuie sa stii ce faci din nou si ce nu, atunci cand istoria se
repeta", afirma Codrin Matei.
Birourile celor doi parteneri, Codrin Matei si Mihai Dumitrescu, sunt amplasate in
partea de sud a cladirii, facilitand astfel accesul colegilor pentru discutii libere.
Wall Street, http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/137794/consultanta-imobiliaraintr-un-birou-din-primaverii.html
Isarescu, despre Oltchim: Un esec e un esec. FMI nu ne-a cerut sa
finalizam privatizarea
Guvernatorul BNR a declarat ca un esec al privatizarii Oltchim nu va da un semn bun
pentru investitori, dar a amintit ca FMI nu a impus drept criteriu finalizarea vanzarii

Revista Presei Economice din România
combinatului, ci demararea procesului, mai ales ca mediul economic extern nu este
favorabil, potrivit Mediafax.
"Un esec este un esec, nu da bine. Dar ca semnatar al acordului cu Fondul (FMI -n.r),
conditia care era pusa acolo, pentru mai multa precizie, era sa se indeplineasca pasii
legati de privatizare. Nu era conditionat de terminarea privatizarii, pentru ca stim cu
totii ca un asemenea obiectiv nu se poate stabili. O privatizare, mai ales una de
succes, depinde de foarte multi factori, inclusiv de conditile internationale", a afirmat
Isarescu, raspunzand la o intrebare privind impactul esuarii privatizarii Oltchim, inclusiv
din perspectiva acordului cu Fondul Monetar International.
Intrebat daca un esec al procesului actual de vanzare a actiunilor ar putea duce
automat la declansarea lichidarii combinatului Oltchim, potrivit intelegerii cu FMI,
Isarescu a raspuns ca, din punctul lui de vedere, este posibila si si reluarea procesului
de privatizare.
"Depinde ce inseamna esec si perioada aceasta tranzitorie", a punctat Isarescu.
Dan Diaconescu a castigat licitatia pentru preluarea a 54,8% din actiunile Oltchim,
dupa ce a oferit vineri suma de 203 milioane de lei, cel mai mare pret, pentru titlurile
detinute de stat.
Premierul Victor Ponta a declarat, luni, intrebat daca a discutat cu FMI o derogare
pentru reluarea privatizarii Oltchim peste sase luni, ca Fondul a transmis ca a fost
foarte important de dat semnalul de vointa politica pentru a face privatizarea.
"Cei de la FMI ne-au spus foarte clar ca era important de dat semnalul de vointa
politica pentru ca, pana acum, in ultimii ani au fost mintiti de fiecare data. Problema
Oltchimului nu a a parut in vara asta. Problema Oltchimului care este in pierdere si
primeste mereu bani de la stat este din 2007, prima data, dar in 2009 s-a accentuat", a
spus Ponta, intrebat daca a discutat cu FMI despre amanarea privatizarii Oltchim
pentru inceputul anului 2013, solicitand o derogare in acest sens.

Revista Presei Economice din România
Ponta a spus ca Guvernul sau a dat dovada de vointa politica, aratand ca FMI va
sprijini Executivul sa continue privatizarea Oltchim.
Wall Street, http://www.wall-street.ro/articol/Economie/137822/isarescu-oltchimprivatizare-fmi.html
Isarescu vrea o aderare la uniunea bancara: Procesul este
inevitabil si mult mai rapid decat s-a anticipat
Uniunea bancara si consolidarea supravegherii reprezinta un proces inevitabil, mult
mai rapid decat s-a anticipat cu cateva luni in urma, iar Romania va trebui sa se inscrie
in el, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Iarescu, adaugand ca o prima dezbatere a
avut loc in sedinta CA de joi.
"Noi credem ca procesul s-a declansat, este extrem de rapid, mai rapid decat am fi
anticipat in primavara sau in vara, este legat inerent, in special in zona euro, de
ajutorul masiv acordat din bani publici sectorului bancar. Este aproape o regula aici ca
atunci cand ai o asemenea interventie supravegherea consolidata este esentiala si, in
consecinta, considerand ca procesul este rapid si inevitabil, cred ca trebui sa facem
parte din el. Maniera in care vom face parte din el nu depinde numai de noi. Depinde si
de etapele, cum se vor contura, le cam vedem in linii mari, dar nu le putem spune cu
precizie, mai depinde de negocierile dintre state.... Credem ca procesul este inevitabil
si rapid, si trebuie sa ne inscriem in el", a afirmat Isarescu, raspunzand unei intrebari
privind pozitia BNR in problematica uniunii bancare si supravegherii consolidate.
Seful BNR a mai precizat ca o prima discutie pe aceasta tema a avut loc chiar in
sedinta de joi a Consiliului de Administratie al bancii centrale
"(...) cam aceasta este orientarea BNR, cu mentiunea ca nu depinde doar de BNR, ci
si de Guvern, de Parlament. Este posibil sa avem parte de legiferari noi la nivel

Revista Presei Economice din România
comunitar, de tara, de transformari noi. Va vom tine la curent cu ce consideram ca este
important", a conchis Isarescu.
Premierul Victor Ponta a declarat la inceputul saptamanii trecute ca Romania va
decide in privinta aderarii la uniunea bancara dupa ce vor fi clarificate unele probleme
expuse de alte tari, precum Polonia, si pornind de la ideea ca oficialii romani trebuie sa
fie "la masa", proiectul actual nepermitand Romaniei sa isi exprime opinia in uniune,
scrie Mediafax.
El a precizat ca Guvernul, in consultare cu Parlamentul si cu Banca Nationala a
Romaniei, va avea o pozitie oficiala in perioada urmatoare pe aceasta tema, pe
masura ce sunt lamurite unele aspecte ridicate de alte tari, in special de Polonia.
"Guvernul polonez a spus: «cum putem sa aderam la o uniune bancara la care nu
avem dreptul sa participam la discutii si nu avem drept de vot, pentru ca, nefiind in
zona euro, noi avem dreptul doar sa fim de acord, nu avem dreptul sa ne spunem
parerea » Ori, din acest punct de vedere, cred ca Romania, ca si Polonia, ca si alte
tari care si-au exprimat deja acest punct de vedere, sigur ca trebuie sa mearga in
directia unei mai mari integrari la nivel european, dar cu conditia sa fii la masa. Nu poti
sa fii in afara camerei si sa fii de acord. Asta e un gen de reprezentare a Romaniei
care ne-a afectat in ultimii ani. Noi totdeauna eram de acord cu ceva ce nu ne baga
nimeni in seama", a spus Ponta.
Potrivit premierului, uniunea bancara este o idee buna, dar Romania, ca sa fie parte la
ceva, trebuie sa fie si "primita la masa", iar in propunerea actuala, nefiind membra a
zonei euro, Romania nu poate nici sa participe, nici sa isi spuna parerea in cadrul
uniunii bancare.
Anterior, presedintele Traian Basescu a declarat, la Bruxelles, ca i-a asigurat pe
presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, si pe presedintele Consiliului

Revista Presei Economice din România
European, Herman van Rompuy, ca optiunea Romaniei este de a fi parte a uniunii
bancare, chiar daca nu face parte din zona euro.
Comisia Europeana (CE) a prezentat in urma cu doua saptamani un proiect pentru
implementarea unui sistem unic de supraveghere bancara in zona euro, care extinde
semnificativ prerogativele Bancii Centrale Europene (BCE), in timp ce Autoritatea
Bancara Europeana (ABE) va garanta coerenta reglementarilor la nivelul tuturor celor
27 de state membre UE, iar Parlamentul European (PE), Consiliul European si
Eurogroup, forumul ministrilor de Finante din zona euro, vor asigura exercitarea
controlului democratic asupra activitatilor de supraveghere ale BCE.
Wall Street, http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/137823/isarescu-vrea-oaderare-la-uniunea-bancara-procesul-este-inevitabil-si-mult-mai-rapid-decat-s-aanticipat.html
Instituţii
Instituţii
Legea achizitiilor este modificata prea des si poate genera
infringement
Reprezentantii Comisiei Europene (CE) au atentionat Guvernul ca modificarile legii
achizitiilor publice sunt prea frecvente si ca acest fapt poate sa constituie un motiv de
declansare a procedurii de infringement, deoarece denota lipsa unei stabilitati
legislative si afecteaza mediul de afaceri.
Avertismentul a fost transmis, conform unui document oficial de catre membrii Directiei
Generale de Piata Interna si Servicii a Comisiei Europene (DG MARKT), intr-o
reuniune organizata la Bruxelles cu o delegatie romana condusa de Eugen
Teodorovici, consilier de stat al premierului.
Informarea prin care autoritatile romane sunt anuntate despre atentionarile primite din
partea CE a fost transmisa inclusiv premierului Victor Ponta, scrie Mediafax.

Revista Presei Economice din România
In document se arata ca reprezentantii CE a atras atentia ca modificarile legislative
sunt prea frecvente, in conditiile in care statele membre oricum vor fi obligate in viitor
sa opereze modificari de legi dupa adoptarea noului cadru legislativ comunitar.
Daily Business, http://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/legea-achizitiilor-estemodificata-prea-des-si-poate-genera-infringement-81313/\
Constructia autostrazii Cernavoda-Medgidia, din nou intarziata
Procedura de atribuire a serviciilor de asistenta juridica pentru disputele si litigiile
generate de constructia tronsonului de autostrada Cernavoda-Medgidia a fost
suspendata de catre Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC), pentru
nereguli identificate in caietul de sarcini, scrie Mediafax.
Suspendarea a fost decisa dupa ce casa de avocatura Bostina si Asociatii a contestat
documentatia emisa de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale
(CNADNR) pentru atribuirea contractului de achizitie publica avand ca obiect
furnizarea de servicii de asistenta juridica pentru reprezentarea CNADNR in instantele
arbitrale si de judecata in vederea solutionarii disputelor si litigiilor din cadrul
contractului de proiectare si executie a tronsonului de autostrada Cernavoda-Medgidia.
"Am depus contestatia pentru ca, pe de o parte, caietul de sarcini contine prevederi
nelegale si discriminatorii, de natura a restrictiona accesul operatorilor economici
interesati la procedura de achizitie publica, ceea ce, pe de alta parte, aduce atingeri
grave principiilor care guverneaza modalitatea de atribuire a contractelor de achizitie
publica", a declarat, intr-un comunicat, avocatul coordonator Doru Catalin Bostina.
CNSC a admis cererea casei de avocatura de a suspenda procedura de atribuire, in
stadiul in care se afla, pana la solutionarea cauzei.

Revista Presei Economice din România
Tronsonul Cernavoda-Medgidia al Autostrazii Soarelui a fost deschis in luna iulie,
circulandu-se insa pe o singura banda pe sens, in regim de drum national.
Dupa ce Ministerul Transporturilor si Infrastructurii a reziliat anul trecut contractul cu
firma Colas, cea care ar fi trebuit sa realizeze tronsonul de autostrada Cernavoda -
Medgidia, a fost organizata o noua licitatie castigata de consortiul Astaldi - Max Boegl,
acelasi care lucreaza si la tronsonul Medgidia - Constanta. Semnarea contractului a
avut loc in 21 septembrie 2011, iar in 7 octombrie au inceput lucrarile. Cei 20,5
kilometri din acest tronson urmeaza sa fie finalizati complet in ianuarie 2013.
La sfarsitul lunii iulie 2011 au fost inaugurati 21 de kilometri din autostrada, de la
Murfatlar la Constanta, iar timp de doua luni circulatia s-a desfasurat pe o singura cale
pana la finalul lui septembrie, cand a fost data circulatiei si cealalta cale.
Wall Street, http://www.wall-street.ro/articol/Auto/137802/constructia-autostraziicernavoda-medgidia-din-nou-intarziata.html
E oficial: România cumpără avioane second-hand din Portugalia
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat joi proiectul de "realizare
graduală a capabilităţii de apărare aeriană" în cadrul programului «Avion multirol al
Forţelor Aeriene".
"Membrii Consiliului au aprobat «Concepţia de realizare graduală a capabilităţii de
apărare aeriană» în cadrul programului «Avion multirol al Forţelor Aeriene» în
concordanţă cu interesele esenţiale de securitate ale ţării şi cu angajamentele asumate
de România în cadrul organizaţiilor europene şi nord-atlantice", se arată în comunicatul
CSAT.
Ministrul Apărării Naţionale, Corneliu Dobriţoiu, a anunţat duminică, la B1 Tv, că
avioanele multirol F-16 vor fi achiziţionate din Portugalia. Ministrul a mai afirmat că
preţul pentru cele 12 aparate la mâna a doua este în jur de 600 de milioane de dolari,

Revista Presei Economice din România
această sumă urmând să fie achitată în cinci ani. Conform lui Dobriţoiu, prima tranşă,
de 70 de milioane de dolari, ar trebui plătită anul viitor.
"Avioanele ar urma să fie livrate după terminarea procesului de instruire a piloţilor,
începând cu 2016", a precizat ministrul, adăugând că aparatele au 3.500 de ore de
zbor şi mai au o rezerva de 4.000 - 4.500 de ore.
Ministrul Apărării, Corneliu Dobriţoiu, afirma, la începutul lunii august, că procesul de
achiziţie a avionului multirol de către Armata română a fost accelerat, urmând ca în
circa două luni să se ia o decizie, după ce va avea loc şi o dezbatere în CSAT privind
variantele aflate la dispoziţie.
Dobriţoiu declara atunci că modelele de avioane avute în vedere sunt avioanele de
generaţia a V-a.
"Chiar dacă parcurgem o perioadă de austeritate economică grea, vă anunţ că am
accelerat procesul de achiziţie a avionului multirol. În acest sens, exprim un
angajament, un crez al meu mai vechi, conform căruia obiectivul strategic al României
pentru achiziţia aparatelor multirol trebuie să fie achiziţia aparatelor de generaţia a V-a
în următorii 20-25 de ani şi să traversăm tranziţia în cel mai economic mod cu putinţă.
Accelerare înseamnă că procesul se va derula rapid şi nu va dura opt ani, ci va dura
două luni şi vom lua cu certitudine o decizie. Modelele pe care le avem în vedere sunt
avioanele de generaţia a V-a şi tranziţia să o facem cu costurile cele mai ieftine, cu
avionul potrivit acestei tranziţii astfel încât să nu pierdem bani prin achiziţionarea unei
structuri de aerodrom diferită când vom trece la avionul de generaţia a V-a", a spus
Dobriţoiu.
Întrebat dacă avionul american de F-16 mai este o opţiune, Dobriţoiu a precizat că la
acesta făcea referire.

Revista Presei Economice din România
"Despre asta vorbeam. Atât avionul F-16, cât şi F-35 folosesc aproape aceeaşi
infrastructură de aerodrom, aceleaşi pachete de înarmare, or aceasta înseamnă o
economie deosebită în bugetul unei ţări sărace", spunea ministrul Apărării.
El a dat asigurări că forţele aeriene române nu vor fi transformate "într-o companie de
transport".
"Nu pot să nu observ cu tristeţe că România a ratat şansa a patru ani pentru a adopta
o decizie politică, iar în acest sens vreau să fiu foarte clar. Spiritul, angajamentul politic
pentru susţinerea parteneriatului strategic cu SUA nu trebuie să se manifeste numai în
vorbe. În următoarele două luni veţi fi martorii unui angajament politic bazat pe fapte,
nu cum a fost structurată această decizie în această perspectivă îngustă a multirolului
în ultimii opt ani", a declarat Corneliu Dobriţoiu.
La începutul lunii septembrie, Dobriţoiu preciza, după întâlnirea cu omologul bulgar,
Anyu Angelov, că în situaţia în care forţele aeriene ale celor două ţări se vor dota cu
acelaşi tip de avion multirol, se vor analiza posibilităţile de cooperare în domeniile
mentenanţei şi instruirii personalului.
CSAT: Guvernul să prezinte program de restabilire a capacităţii de luptă a Armatei
Membrii CSAT au concluzionat că Armata României are capacităţi limitate de a-şi
îndeplini misiunile ce-i revin şi au decis ca, la viitoare şedinţă a Consiliului, Guvernul să
prezinte un program multianual de restabilire a capacităţii de luptă a acesteia,
informează Preşedinţia.
Conform unui comunicat al Administraţiei prezidenţiale dat publicităţii după încheierea
şedinţei de joi a CSAT, în cadrul şedinţei s-a analizat starea Armatei României,
punându-se în discuţie capacitatea de luptă pe timp de pace şi de război, precum şi
participarea la misiunile internaţionale.
"Membrii CSAT au concluzionat că Armata României are capacităţi limitate de a-şi
îndeplini misiunile ce-i revin şi au decis ca, la viitoare şedinţă a Consiliului, Guvernul

Revista Presei Economice din România
României să prezinte un program multianual de restabilire a capacităţii de luptă a
acesteia", precizează sursa citată.
Totodată, ministrul Apărării Naţionale, Corneliu Dobriţoiu, a prezentat demersurile
întreprinse în vederea iniţierii programului Avion Multirol al Forţelor Aeriene.
"Membrii Consiliului au aprobat «Concepţia de realizare graduală a capabilităţii de
apărare aeriană» în cadrul programului «Avion multirol al Forţelor Aeriene» în
concordanţă cu interesele esenţiale de securitate ale ţării şi cu angajamentele asumate
de România în cadrul organizaţiilor europene şi nord-atlantice", se mai arată în
comunicat.O altă temă pe agenda şedinţei a constituit-o evaluarea riscurilor,
ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale, ca fundament pentru
întocmirea "Planului Naţional de Priorităţi Informative pentru anul 2013".
De asemenea, s-au evaluat ameninţările la adresa securităţii naţionale şi
vulnerabilităţile de securitate identificate în contextul atentatului de la Burgas
(Bulgaria).În finalul şedinţei, membrii CSAT au fost informaţi cu privire la proiectul de
hotărâre a Guvernului României pentru aprobarea strategiei de privatizare a Societăţii
Naţionale de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R. Marfă S.A.", modalitatea concretă şi
procedura de privatizare fiind în responsabilitatea Ministerului Transportului şi
Infrastructurii şi a Guvernului, se mai arată în comunicat.
Economica, http://www.economica.net/e-oficial-romania-cumpara-avioane-secondhand-de-la-portugalia_34794.html
Corectarea formularului 112
Prin Ordinul comun al ministrului Finanţelor Publice nr. 1.045/31.07.2012, al ministrului
Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale nr. 2.084/06.08.2012, al ministrului Sănătăţii nr.
793/08.08.2012, pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi
de gestionare a „Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale,

Revista Presei Economice din România
impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate”, a fost aprobat un
nou model al Declaraţiei 112.
Noul model al formularului 112 se utilizează pentru declararea impozitului pe venit şi a
contribuţiilor sociale datorate începând cu obligaţiile aferente lunii iulie 2012.
Potrivit noilor reglementări declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale,
impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate poate fi corectată de
contribuabili din proprie iniţiativă, prin depunerea unei declaraţii rectificative în
următoarele situaţii:
- în situaţia în care rectificarea declaraţiei se realizează pentru corectarea unor erori de
completare ale angajatorului sau entităţii asimilate angajatorului – se bifează cu X
caseta „Declaraţie rectificativă”;
- în cazul în care declaraţia se rectifică în urma acordării unor drepturi băneşti în baza
unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile se bifează cu X caseta „Declaraţie
rectificativă ca urmare a acordării unor drepturi băneşti în baza unor hotărâri
judecătoreşti definitive şi irevocabile”;
- când declaraţia se rectifică în urma unei inspecţii fiscale se bifează cu X Caseta
„Declaraţie rectificativă ca urmare a unei inspecţii fiscale”.
Potrivit art. 84 alin. (6) din Codul de Procedură Fiscală, în situaţia în care în timpul
inspecţiei fiscale contribuabilul depune sau corectează declaraţiile fiscale aferente
perioadelor şi impozitelor, taxelor contribuţiilor şi altor venituri care fac obiectul
inspecţiei fiscale, acestea nu vor fi luate în considerare de organul fiscal.
Pentru a nu fi afectate drepturile asiguraţilor, potrivit legii, pentru perioadele pentru
care organele fiscale au stabilit diferenţe de contribuţii sociale, contribuabilii vor
depune formularul 112 având bifată caseta „Declaraţie rectificativă ca urmare a unei
inspecţii fiscale”.

Revista Presei Economice din România
Informaţiile referitoare la obligaţiile fiscale stabilite de inspecţia fiscală reprezentând
contribuţii sociale vor fi preluate în evidenţa pe plătitori în baza deciziilor de impunere
întocmite de organele de inspecţie fiscală, iar informaţiile referitoare la asiguraţi vor fi
preluate din declaraţiile 112 depuse de contribuabili.
Financiarul, http://www.financiarul.ro/2012/09/27/corectarea-formularului-112/
Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară
În şedinţa din 27 septembrie 2012, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a
României a hotărât următoarele:
Menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,25 la sută pe an;
Gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar;
Menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile
pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
BNR va monitoriza atent evoluţiile interne şi ale mediului economic global, astfel încât,
prin adecvarea instrumentelor sale, să asigure atingerea obiectivelor de stabilitate a
preţurilor pe termen mediu şi de menţinere a stabilităţii financiare.
Rata anuală a inflaţiei a crescut, atingând nivelul de 3,88 la sută în luna august 2012,
ca urmare a manifestării unui efect statistic de bază care a fost anticipat în prognozele
Băncii Naționale a României. Acesta va exercita o influenţă nefavorabilă tranzitorie,
dar efectele sale sunt deja amplificate de majorarea preţurilor alimentare volatile
interne pe fondul secetei, alături de creşterea cotaţiilor materiilor prime agricole pe plan
international, precum și de evoluțiile recente ale cursurilor de schimb pe piețele
valutare.
Totuşi, până în luna august 2012, creşterea medie a preţurilor de consum în ultimele
12 luni a fost de 2,8 la sută, nivel apropiat de media Uniunii Europene şi a zonei euro.

Revista Presei Economice din România
În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei de bază CORE2 ajustat1 a fost de 2,6 la sută faţă
de 2,3 la sută în luna iulie, în condiţiile în care impactul nefavorabil al deprecierii
monedei naţionale, cu efect asupra anticipațiilor, a fost atenuat de persistenţa
deficitului de cerere agregată.
Contextul extern a rămas volatil, marcat de incertitudini privind soluţionarea durabilă a
crizei datoriilor suverane din zona euro şi evoluţia sistemelor bancare din anumite țări
europene, pe fondul înrăutăţirii perspectivelor creşterii economice la nivel mondial. În
aceste condiţii, volatilitatea ridicată a aversiunii faţă de risc a investitorilor se menţine
drept coordonată principală a mediului extern, cu influenţă asupra fluxurilor de capital.
În plan monetar, se consemnează în continuare o slăbire a dinamicii creditului acordat
sectorului privat, fiind de subliniat temperarea cu precădere a dinamicii împrumuturilor
în valută.
Conduita politicii monetare a rămas prudentă, prin adecvarea condiţiilor monetare în
sens larg la evoluțiile contextelor macroeconomice intern şi internaţional. Eforturile
băncii centrale de gestionare a lichidităţii de pe piaţa monetară au condus la o uşoară
atenuare a asimetriei distribuţiei acesteia.
Evaluările recente relevă deteriorarea perspectivei pe termen scurt a inflaţiei, cu
precădere la nivelul prețurilor volatile, ca urmare a materializării unor riscuri evidenţiate
în cadrul celei mai recente prognoze a BNR, în special a celor privind evoluţia
preţurilor interne şi internaţionale ale produselor alimentare. Persistența deficitului
amplu de cerere agregată va continua însă să acționeze în sensul dezinflației.
Toate acestea impun păstrarea unei conduite prudente a politicii monetare, în vederea
ancorării ferme a anticipaţiilor inflaţioniste.
Menţinerea conduitei prudente a politicii monetare este reclamată şi de mediul extern
incert, care, suprapus evoluţiilor interne asociate anului electoral, poate amplifica brusc
riscurile asociate volatilităţii mişcărilor de capital şi a celor aferente cursului de schimb.

Revista Presei Economice din România
Ca urmare, CA al BNR a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul
de 5,25 la sută pe an, gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi
menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile
pasivelor în lei şi, respectiv, în valută ale instituţiilor de credit.
BNR reiterează faptul că implementarea unui mix echilibrat al politicilor
macroeconomice şi realizarea reformelor structurale, în contextul îndeplinirii
angajamentelor convenite în cadrul acordurilor cu Uniunea Europeană, Fondul
Monetar Internaţional şi alte instituţii financiare internaţionale, sunt esenţiale pentru
atingerea obiectivelor privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi de consolidare a
stabilităţii financiare, care constituie premise pentru o creştere economică sustenabilă
şi de durată.
CA al BNR reafirmă că banca centrală va monitoriza atent evoluţiile interne şi ale
mediului economic global, astfel încât, prin adecvarea instrumentelor sale, să asigure
îndeplinirea obiectivelor privind stabilitatea preţurilor şi cea financiară.
Potrivit calendarului anunţat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii
monetare va avea loc în data de 2 noiembrie 2012, când va fi analizat noul Raport
trimestrial asupra inflaţiei.
BNR, http://www.bnro.ro/page.aspxprid=7039
Investiţiile străine directe în România în anul 2011
Cercetarea statistică privind investiţiile străine directe (ISD) a fost realizată de Banca
Naţională a României în colaborare cu Institutul Naţional de Statistică. Obiectivul
principal al cercetării statistice a fost determinarea soldului ISD în România la 31
decembrie 2011 şi a fluxurilor (mişcărilor) ISD în cursul exerciţiului financiar 2011, în
întreprinderile investiţie străină directă rezidente.

Revista Presei Economice din România
1. Fluxul net de investiţii străine directe în anul 2011 a atins nivelul de
1 815 milioane euro, din care:
1 512 milioane euro participaţii la capital*(83,3 %);
303 milioane euro credit net primit de la investitorii străini (16,7%).
2. Soldul final al investiţiilor străine directe la 31 decembrie 2011 a înregistrat valoarea
de 55 139 milioane euro, din care:
37 001 milioane euro participaţii la capital, inclusiv profitul reinvestit (67,0%);
18 138 milioane euro credit net primit de la investitorii străini (33,0%).
2.1. Repartizarea investiţiilor străine directe pe principalele activităţi economice
Din punct de vedere al orientării pe ramuri economice (conform CAEN Rev.2), ISD s-
au localizat cu precădere în industria prelucrătoare (31,5% din total). În cadrul acestei
industrii cele mai bine reprezentate ramuri sunt prelucrare ţiţei, produse chimice,
cauciuc şi mase plastice (6,3% din total), industria mijloacelor de transport (5,2%),
metalurgia (4,9%), industria alimentară, a băuturilor şi tutunului (4,1%) şi ciment, sticlă,
ceramică (3,2%).
Total
milioane euro % din TOTAL ISD
TOTAL, din care: 55 139 100,0
Industrie 24 487 44,4
Industria extractivă 2 7535,0
Industria prelucrătoare, din care: 17 372 31,5
alimente, băuturi şi tutun 2 2514,1
ciment, sticlă, ceramică 1 7683,2
fabricare produse din lemn, inclusiv mobilă 1 0291,9
fabricarea calculatoarelor, altor produse electronice, optice și electrice 1 0621,9
maşini, utilaje şi echipamente 995 1,8

Revista Presei Economice din România
metalurgie 2 6954,9
mijloace de transport 2 8405,2
prelucrare ţiţei, produse chimice, cauciuc şi mase plastice 3 4686,3
textile, confecţii şi pielărie 798 1,4
alte ramuri ale industriei prelucrătoare 466 0,8
Energie electrică, gaze şi apă 4 3627,9
Activităţi profesionale, ştiinţifice, tehnice şi administrative și servicii suport 2 6794,8
Agricultură, silvicultură şi pescuit 1 3162,4
Comerţ 6 28211,4
Construcţii şi tranzacţii imobiliare 5 89710,7
Hoteluri şi restaurante 431 0,8
Intermedieri financiare si asigurări 10 026 18,2
Tehnologia informaţiei şi comunicaţii 2 9675,4
Transporturi 787 1,4
Alte activităţi 267 0,5
Pe lângă industrie, activităţi care au atras importante ISD sunt intermedierile
financiare şi asigurările (reprezintă 18,2% din totalul ISD), comerţul cu amănuntul şi cu
ridicata (11,4%), construcţii şi tranzacţii imobiliare (10,7%), tehnologia informaţiei şi
comunicaţii (5,4%).
Imobilizările corporale şi necorporale, cu un sold la finele anului 2011 în valoare de 27
153 milioane euro, reprezintă 49,2% din soldul total al ISD, ceea ce conduce la un
grad semnificativ de stabilitate al investiţiei străine directe.
2.2. Repartizarea investiţiilor străine directe pe regiuni de dezvoltare
Din punct de vedere teritorial se observă orientarea cu precădere a ISD spre regiunea
de dezvoltare BUCUREȘTI-ILFOV (61,7%), alte regiuni de dezvoltare beneficiare de

Revista Presei Economice din România
ISD fiind regiunea CENTRU (7,6%), regiunea SUD-MUNTENIA (7,4%), regiunea VEST
(7,2%) şi regiunea SUD-EST (5,4%).
Menționăm că ISD au fost localizate teritorial după sediul social al întreprinderilor
investiţie directă, ceea ce nu corespunde totdeauna cu locul de desfăşurare a activităţii
economice.
milioane EUR % din TOTAL
TOTAL, din care: 55 139 100,0
BUCUREŞTI-ILFOV 34 021 61,7
CENTRU 4 2157,6
SUD-MUNTENIA 4 0597,4
VEST 3 9877,2
SUD-EST 2 9705,4
NORD-VEST 2 4544,5
SUD-VEST-OLTENIA 1 8063,3
NORD-EST 1 6272,9
2.3. Repartizarea investiţiilor străine directe pe ţări de origine
Repartizarea a fost realizată în funcţie de ţara deţinătorului nemijlocit a cel puţin 10%
din capitalul social al întreprinderilor investiţie directă rezidente, conform principiului
„Immediate Country Basis”.
Primele 4 ţări clasate după ponderea deţinută în soldul ISD la 31 decembrie 2011 sunt:
Olanda (21,7% din soldul ISD la sfârşitul anului 2011), Austria (17,5 %), Germania
(11,4%) și Franţa (9,1%), ierarhie neschimbată din anul 2009.
milioane euro % din TOTAL
TOTAL, din care: 55 139 100,0
Olanda 11 982 21,7
Austria 9 66717,5

Revista Presei Economice din România
Germania 6 27211,4
Franţa 5 0429,1
Italia 3 3416,1
Grecia 2 9345,3
Cipru 2 5364,6
Elveţia 1 8393,3
Statele Unite ale Americii 1 4202,6
Luxemburg 1 2742,3
Belgia 1 1162,0
Spania 958 1,7
Cehia 816 1,5
Marea Britanie 719 1,3
Turcia 622 1,1
Ungaria 611 1,1
Alte ţări * 3990 7,4
* ţări a căror investiţie este mai mică de 500 de milioane de euro
3. Tipuri de investiţii străine directe
Fluxul de participaţii la capital în întreprinderile ISD în valoare de 4 009 milioane euro
este diferenţiat în greenfield, fuziuni şi achiziţii şi dezvoltare de firme.
În anul 2011 investiţiile greenfield au înregistrat un nivel foarte redus, de numai 27
milioane euro reprezentând 0,7% din participaţiile la capital în întreprinderile investiţie
străină directă în anul 2011, în aceeaşi situaţie aflându-se şi investiţiile din categoria
fuziuni şi achiziţii (M&A) cu 86 milioane euro (2,1 % din participaţii); ponderea
predominantă în fluxul participaţiilor la capital în 2011 este reprezentată de dezvoltările
de firme cu o valoare de 3896 milioane euro, respectiv 97,2% din participaţii.

Revista Presei Economice din România
Pentru a aprecia impactul de durată al investiţiilor greenfield asupra economiei, au fost
evidenţiate şi acumulările de investiţii străine directe (solduri) în întreprinderile înfiinţate
prin investiţii greenfield denumite întreprinderi greenfield.
La finele anului 2011 distribuirea pe principalele activităţi economice a soldului
investiţiilor străine directe în întreprinderi greenfield se prezenta astfel:
Total ISD
milioane euro din care
Investiţii străine directe
în întreprinderi greenfield
milioane euro % în total ISD
pe activităţi economice
1 2 3=2/1*100
TOTAL, din care: 55 139 26 254 47,6
Industrie, din care: 24 487 8 45934,5
Industria extractivă 2 753392 14,2
Industria prelucrătoare 17 372 7 51543,3
Energie electrică, termica, gaze, apă 4 362552 12,7
Intermedieri financiare şi asigurări 10 026 3 72837,2
Comerţ 6 2825 14581,9
Construcţii şi tranzacţii imobiliare 5 8973 86765,6
Tehnologia informaţiei şi comunicaţii 2 9671 28743,4
Alte activităţi 5 4803 76868,8
4. Exporturile şi importurile întreprinderilor investiţie străină directă
Activitatea întreprinderilor investiţie străină directă, în ansamblul ei, are un impact
pozitiv asupra comerţului exterior al României, contribuţia la exporturi fiind de 71,4%,
în timp ce la importuri este de 62,6%.

Revista Presei Economice din România
- milioane EUR -
Exporturi (FOB) Importuri (CIF)
Întreprinderi investiţie străină directă % din total economie Întreprinderi investiţie
străină directă % din total economie
Total 31 418 71,4 33 358 62,6
Industrie, din care: 27 257 61,9 23 262 43,6
Industria prelucrătoare 26 135 59,3 22 120 41,5
Comerţ 3 3387,6 8 88316,7
Alte activităţi 823 1,9 1 2132,3
NOTĂ: Exporturile şi importurile sunt agregate după activitatea de bază a firmelor,
conform CAEN Rev. 2. Nu sunt incluse exporturile şi importurile aferente activităţilor
diviziunilor CAEN 84 Administraţie publică, 97/98 Activităţi ale gospodăriilor populaţiei
şi 99 Activităţi extrateritoriale.
PRECIZĂRI METODOLOGICE
Metodologia utilizată la realizarea cercetării statistice ISD 2011este cea prevăzută de
manualul balanţei de plăţi al Fondului Monetar Internaţional, ediţia a 5-a (BPM5).
Investiţia străină directă: relaţie investiţională de durată, între o entitate rezidentă şi o
entitate nerezidentă; de regulă, implică exercitarea de către investitor a unei influenţe
manageriale semnificative în întreprinderea în care a investit.
Sunt considerate investiţii străine directe: capitalul social vărsat şi rezervele ce revin
unui investitor nerezident care deţine cel puţin 10% din capitalul social subscris al unei
întreprinderi rezidente, creditele dintre acest investitor sau grupul din care face parte
acesta şi întreprinderea în care a investit, precum şi profitul reinvestit de către acesta.
De asemenea, sunt considerate investiţii străine directe, capitalurile din companiile
rezidente asupra cărora investitorul nerezident exercită o influenţă semnificativă pe
cale indirectă şi anume: capitalurile proprii ale asociatelor şi filialelor rezidente ale

Revista Presei Economice din România
întreprinderii rezidente în care investitorul nerezident deţine cel puţin 10% din capitalul
social subscris.
Investitorul străin direct: persoană juridică, persoană fizică sau grup de persoane ce
acţionează concertat, care deţine cel puţin 10% din capitalul social subscris (respectiv
din capitalul de dotare al entităţilor fără personalitate juridică) sau cel puţin 10% din
voturi, într-o întreprindere situată în afara propriei ţări de rezidenţă.
Intreprinderea investiţie străină directă: este o întreprindere rezidentă cu sau fără
personalitate juridică, în care un investitor nerezident deţine cel puţin 10% din capitalul
social subscris sau din voturi, respectiv din capitalul de dotare în cazul întreprinderilor
fără personalitate juridică (sucursale). Deţinerea a cel puţin 10% din capitalul social
subscris sau din voturi, respectiv din capitalul de dotare, este primordială în stabilirea
relaţiei de investiţie directă.
Intreprinderea investiţie străină directă de gradul II: este o întreprindere rezidentă, cu
personalitate juridică, în care un investitor străin direct controlează, prin intermediul
unei întreprinderi investiţie străină directă, cel puţin 10% din capitalul social subscris.
Întreprinderile investiţie străină directă de gradul II sunt filiale sau asociate ale
întreprinderilor investiţie străină directă. Filialele reprezintă companiile rezidente în
care întreprinderile ISD deţin cel puţin 50% din capitalul social subscris, iar asociatele
sunt companiile rezidente în care întreprinderile ISD deţin între 10 şi 50 % din capitalul
social subscris.
Investiţia directă reversibilă: relaţia investiţională de sens contrar investiţiei străine
directe pe care o întreprindere investiţie străină directă rezidentă o are cu investitorul
străin direct, dacă întreprinderea rezidentă are o participaţie de sub 10% din capitalul
social al investitorului străin direct.
Componentele investiţiilor străine directe:

Revista Presei Economice din România
Capitaluri proprii: capitalul social subscris şi vărsat, atât în numerar cât şi prin
contribuţii în natură, deţinut de nerezidenţi în companii rezidente, precum şi cota
aferentă din rezerve; în mod corespunzător, în cazul sucursalelor, se ia în considerare
capitalul de dotare aflat la dispoziţia acestora.
Creditul net: creditele primite de către întreprinderea investiţie străină directă de la
investitorul străin direct sau din cadrul grupului de firme nerezidente din care face parte
acesta, mai puţin creditele acordate de către întreprinderea investiţie străină directă
investitorului străin direct sau unei alte firme din cadrul grupului respectiv de firme.
Tipurile investiţiilor străine directe (diferenţiate după contribuţia fluxului de participaţii
străine la capital în întreprinderile investiţie străină directă):
Greenfield: înfiinţarea de întreprinderi de către sau împreună cu investitori străini
(investiţii pornite de la zero);
Fuziuni şi achiziţii: preluarea integrală sau parţială de întreprinderi de către investitori
străini de la rezidenţi;
Dezvoltare de firme: majorarea deţinerilor de capital ale investitorilor străini în
întreprinderi investiţie străină directă.
Baza de sondaj a cercetării statistice a cuprins circa 45 600 de întreprinderi investiţie
străină directă. Volumul total de unităţi cercetate, atât exhaustiv cât şi aleator, a fost de
7 026.
Au fost cercetate exhaustiv 6 049 de întreprinderi investiţie străină directă, cuprinzând
întreprinderile cu cel puţin 20 de salariaţi (5 656 unităţi), toate instituţiile de credit cu
capital străin (38 de unităţi), toate societăţile cu capital străin din domeniul asigurărilor
(37 de unităţi), precum şi întreprinderile considerate atipice (toate întreprinderile
investiţie străină directă care au cifra de afaceri sau capitalul social de cel puţin 30
milioane lei, indiferent de numărul de salariaţi existenţi, respectiv 318 de unităţi).

Revista Presei Economice din România
A fost cercetată aleator mulţimea de întreprinderi investiţie străină directă având între 5
şi 19 salariaţi inclusiv, aceasta fiind reprezentată de eşantionul format din 977 de
unităţi din totalul de 9 674 de unităţi.
Deosebit de cele de mai sus, au fost cercetate exhaustiv şi întreprinderile ISD de
gradul II (599 de unităţi).
Rata de răspuns a cercetării statistice ISD a fost de 97,2%.
Gradul de eroare al rezultatelor cercetării statistice privind investiţiile străine directe în
România la 31 decembrie 2011 (fluxuri şi solduri) este de ± 3%, principalii indicatori
cercetaţi fiind garantaţi cu o probabilitate de 95%.
BNR, http://www.bnro.ro/page.aspxprid=7036
CE a lansat un infringement la adresa României pe mediu
Comisia Europeană a anunţat joi lansarea unui infringement la adresa României,
întrucât Bucureştiul nu transpune legislaţia UE referitoare la recuperarea vaporilor de
benzină în timpul alimentării autovehiculelor la staţiile de benzină.
Comisia solicită României să respecte legislaţia UE în scopul reducerii emisiilor de
vapori de benzină în timpul alimentării. Legislaţia vizează reducerea emisiilor de
compuşi organici volatili (COV) în atmosferă generate de activităţile de alimentare la
staţiile de benzină, deoarece aceşti compuşi contribuie la afecţiuni respiratorii şi
dăunează mediului.
Legislaţia în cauză ar fi trebuit să fie în vigoare de la 1 ianuarie 2012.
Comisia a iniţiat o acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor în acest caz în luna
martie a acestui an, iar acum trimite un aviz motivat (a doua etapă a acţiunii UE în
constatarea neîndeplinirii obligaţiilor).
România are la dispoziţie două luni pentru a trimite un răspuns.

Revista Presei Economice din România
Epoch Times, http://epochtimes-romania.com/news/ce-a-lansat-un-infringement-laadresa-romaniei-pe-mediu---169296
Daniel Constantin: Statul român va dona 110 tone de sămânţă de
grâu celor din Republica Moldova
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a declarat, joi, în cadrul
unei conferinţe de presă susţinută la Iaşi, că statul român va dona Republicii Moldova
110 tone de sămânţă certificată de grâu.
'Ieri, în şedinţa de Guvern, a fost aprobat un memorandum prin care statul român, la
solicitarea colegilor noştri din Ministerul Agriculturii din Republica Moldova, este
pregătit să doneze o cantitate de 110 tone de sămânţă certificată de grâu', a declarat
jurnaliştilor ministrul Daniel Constantin.
El a subliniat că anul acesta seceta a afectat nu doar România, ci agricultura la nivel
mondial, ţări precum SUA sau cele europene trecând printr-o perioadă grea din
această cauză.
Cu toate că şi România se confruntă cu probleme din cauza secetei, afirmă Daniel
Constantin, s-a decis sprijinirea celor din Republica Moldova în urma unei discuţii
avute cu omologul său, Vasile Bumacov, în timpul căreia acesta şi-a exprimat
îngrijorarea faţă de cultura de grâu pentru anul viitor.
Conform oficialului român, donaţiile vor pleca spre statul vecin în cel mai scurt timp.
'Există o lipsă puternică pe piaţa din Republica Moldova de sămânţă de grâu
certificată. Am făcut eforturi, şi vreau să mulţumesc şi partenerilor şi agenţilor
economici care au dorit să facă aceste donaţii către Republica Moldova. Suntem
pregătiţi să livrăm această sămânţă către Republica Moldova în măsura în care
Ministerul Transportului ne pune la dispoziţie chiar de mâine mijloacele de transport.

Revista Presei Economice din România
Iată că încercăm să fim solidari într-o perioadă în care nici agriculturii din România nu
i-a mers foarte bine. Cred că e un gest normal pe care ar trebui să-l facem faţă de
colegii şi fraţii noştri din Republica Moldova ori de câte ori este nevoie', a spus ministrul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.
Ministrul se află la Iaşi pentru a lua parte la festivităţile de deschidere a Târgului pentru
Fermieri şi Industrie Alimentară 'AGRALIM', precum şi a Festivalului Naturii,
evenimente care se desfăşoară în incinta Centrului Expoziţional Moldova, din Iaşi.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/149541-Daniel-
Constantin-Statul-roman-va-dona-110-tone-de-samanta-de-grau-celor-din-Republica-
Moldova.html