Revista Presei Economice 22 aprilie 2013

Revista Presei Economice din România
REVISTA PRESEI ECONOMICE
România
22 aprilie 2013

Revista Presei Economice din România
Cuprins
Fonduri europene ....................................................................................................... 7
Primul parc logistic european din zona de Nord-Est a României va fi construit la Iaşi 7
CE a decis deblocarea plăților pe Programul Operațional Regional, cu excepția axei
prioritare 6 ................................................................................................................. 8
Scrisoarea Bruxellesului către București pe fondurile 2014-2020: Propunerile ”Nu
întrunesc condițiile minime de calitate și credibilitate” .............................................. 10
Fenechiu: Mă angajez să am cea mai mare rată de absorbție a fondurilor europene
din toate POS-urile................................................................................................... 16
Ministrul Transporturilor: Comisia Europeană şi-a dat acordul de principiu pentru
finanțarea construcției magistralei de metrou M5 ..................................................... 17
Ministrul Transporturilor:România risca să piardă 10% din fondurile europene, dacă
nu scotea la privatizare CFR Marfă .......................................................................... 19
Fostul ministru al Afacerilor Europene, Leonard Orban, vrea sa faca bani din lobby 23
Contracte de 70 milioane euro, parafate luni in cadrul POS "Cresterea Competivitatii
Economice" .............................................................................................................. 27
Companii ................................................................................................................... 27
Termenul de depunere a ofertelor pentru privatizarea CFR Marfă a fost prelungit
până pe 8 mai .......................................................................................................... 27
Noi manageri privați la Compania Aeroporturi Bucureşti .......................................... 28
Angajații firmei Romstrade, aflată în insolvență, primesc prima tranşă a salariilor
restante din Fondul de Garantare ............................................................................ 30
Chinezii vor fi "motorizați" de români. Ford România a demarat expoturile de motoare
către China .............................................................................................................. 31

Revista Presei Economice din România
Tarom sub management privat: Pierderi de 11,4 mil. de euro în T1, în scădere cu
24% ......................................................................................................................... 32
Gruia Stoica ar putea construi o fabrică de vagoane şi locomotive în Cuba ............. 33
Fresenius Medical Care România a obținut în 2012 un profit de 4 mil. dolari, în
creştere cu 21% ....................................................................................................... 34
"Lunea neagră" de Paşte: un magazin online oferă azi reduceri de până la 70% ..... 35
Louis Vuitton vede primul an de scădere în România .............................................. 35
Portland Trust vrea să extindă cu 80.000 mp Floreasca Park .................................. 36
Total Post se extinde în 31 de orașe ........................................................................ 39
Gabriel Badea este noul preşedinte al Federației Serviciilor de Securitate .............. 40
Mocheta in loc de fashion: Diego deschide primul magazin din Bucuresti in locul
Kiabi Militari, investitie de 150.000 euro ................................................................... 41
Dragos Chivu, fost sef al Nokia-Siemens Networks Romania, va conduce filiala
locala a companiei de IT Printec Group ................................................................... 43
Trenduri şi statistici .................................................................................................. 44
Guvernul a bugetat 400 milioane lei pentru despagubiri privind taxa de prima
inmatriculare in 2013 ................................................................................................ 44
Cele ma ieftine apartamente din Bucuresti sunt in blocurile construite inainte de 1977
................................................................................................................................ 45
Circa 4.000 de români lucrează pe navele de croazieră. Ce posturi ocupă .............. 47
Euro începe săptămâna păstrând tendința de scădere şi ajunge la minimul ultimelor
şase săptămâni ........................................................................................................ 48
Tinerii întreprinzători se pot înscrie de astăzi în programul prin care statul oferă
10.000 de euro ......................................................................................................... 49
Cele mai mari cinci piețe - comerț en gros, en detail, distribuție de energie, producție
auto şi comerț auto - fac afaceri de 112 mld. euro pe an .......................................... 50

Revista Presei Economice din România
Veniturile bugetare vor rămâne sub 34% din PIB până în 2016, departe de media UE
................................................................................................................................ 53
Nicolae Sorescu, director general al Rădăcini: Acum pe piață auto se vând doar Euro
1 şi 2 ........................................................................................................................ 55
Țările cu cea mai ridicată pondere a creditelor neperformante în decembrie 2012. Pe
ce loc e România ..................................................................................................... 56
Albinele românești roiesc la export .......................................................................... 57
Ruşii nu vor importuri de carne din România ........................................................... 59
Importurile de autoturisme second-hand au crescut cu 50%, în primele trei luni din
2013......................................................................................................................... 62
146 de ani de când LEUL a ajuns moneda națională a României ............................ 63
Finanțe – Bănci ......................................................................................................... 65
Trei bănci au atras aproape 430 milioane lei la operațiunea repo de luni ................. 65
Bancherii au ținut la BNR 420 mil. lei în fiecare zi lucrătoare din primul trimestru .... 66
Topul asigurătorilor după numărul de clienți: cinci companii au trei sferturi din
contracte .................................................................................................................. 67
Ubertalli, nr. 2 în UniCredit Țiriac Bank, a fost autorizat de BNR .............................. 68
Un client Volksbank obtine in instanta anularea comisionului de administrare dintr-un
act aditional.............................................................................................................. 69
Pensionarii isi pot primi pensiile pe cardurile de la Garanti Bank ............................. 70
Signal Iduna a recrutat un manager cu experienta in telecomunicatii ....................... 71
Dobânzile overnight au crescut ................................................................................ 72
Sondaj BCR: Antreprenorii îşi aleg banca în funcție de oferta de operațiuni bancare
curente ..................................................................................................................... 73
BRD Finance dă credite cu DAE 0% pe 110 de zile pentru achiziții de la Dedeman 74

Revista Presei Economice din România
Vedetele sectorului bancar în acest an sunt creditele de nevoi personale şi cardurile
de credit ................................................................................................................... 75
Ce sanse are banca lui Umbrarescu si Burduja? Va avea aceeasi soarta ca Banca
Feroviara? ............................................................................................................... 76
Romania are un fond de salvare a bancilor cu resurse de 500 milioane lei pana in
2015......................................................................................................................... 81
Dan Țone, Eutron: Băncile care vor mai creşte comisioanele îşi vor pierde clienții .. 83
Bursă ......................................................................................................................... 89
Interesul investitorilor s-a mutat dinspre bursă către adunările generale .................. 89
Agenda săptămânii pe bursă: Urmează cele mai ocupate opt zile din acest an pe
bursă cu 59 de adunări generale ale acționarilor ..................................................... 90
SIF Transilvania trece la sistemul dualist de conducere ........................................... 94
Bursa a scăzut uşor, iar rezultatele ofertei Transgaz au dus rulajul la maximul
ultimilor doi ani ......................................................................................................... 96
Tudor Ciurezu rămâne preşedintele SIF Oltenia ...................................................... 98
Energie .................................................................................................................... 101
GDF Suez Energy a făcut un profit net de aproape 80 milioane de euro, în creştere
cu 51%, iar afacerile au ajuns la 908 milioane de euro .......................................... 101
Guvernul desprinde unitățile de cercetare din RAAN pentru a le feri de tăierile din
reorganizarea regiei ............................................................................................... 102
Opinii ....................................................................................................................... 103
Ne-am săturat de miniştri ai transporturilor rupți de realitate, care nu pun piciorul în
tren ........................................................................................................................ 103
Dragoş Iliescu, 42 Organizational Assessment Romania: angajații români sunt
ultracompetitivi ....................................................................................................... 105

Revista Presei Economice din România
Adrian Rus, Ernst&Young: Companiile aşteaptă din partea autorităților fiscale
organizare, structurare şi predictibilitate ................................................................. 107
Ambasadorul Greciei în România: Medicamentul a fost livrat, terapia s-a sfârşit.
Grecia va vedea lumina de la capătul tunelului ...................................................... 109
Ce caută o mie de oameni în fiecare săptămână în Dubai: „Românii sunt fie săraci,
fie foarte snobi care au pretenții" ............................................................................ 111
Ambasada Marii Britanii: Exista apetit pentru investitii in Romania ........................ 114
Erbasu, FPSC: Avem nevoie de investitii reale nu doar de bugete ........................ 116
Rekkers: "Până acum, băncile nu au finanțat agricultura, ci statul" ........................ 117
Solutia economistilor pentru educatie: profesorii sa adopte o atitudine de tip coaching
.............................................................................................................................. 127
Vrea Guvernul să vândă românilor mai mult din companiile sale, după succesul
Transgaz? Sau nu? ................................................................................................ 130
Timiş: Ben Ardelean (PNL): Vom avea o nouă cooperare balcanică, cu perspective
de dezvoltare economică ....................................................................................... 135
Camera de Comert Americana in Romania: Ordonanta audiovizualului este un abuz
din partea statului .................................................................................................. 136
Instituții .................................................................................................................... 139
Ministerul Economiei va vizita Marocul .................................................................. 139
COMUNICAT DE PRESĂ ...................................................................................... 140
COMUNICAT DE PRESĂ ...................................................................................... 141
Kazahstan Fashion Week ...................................................................................... 144
Întâlnirea Ministrului Delegat pentru Buget al României, Liviu Voinea, cu Christopher
Smart, adjunct al Asistentului pentru Europa şi Eurasia al Secretarului Trezoreriei
SUA ....................................................................................................................... 145

Revista Presei Economice din România
Fenechiu: Situația economică nu este în cea mai bună formă; o creştere reală în
buzunare, din 2014 ................................................................................................ 145
Fenechiu, despre privatizarea CFR Marfă:Cu 49% din acțiuni, statul poate opri
vânzarea la fier vechi ............................................................................................. 148
Ministrul Transporturilor nu a mai mers cu trenul de trei-patru ani, pentru că nu
asigură viteza şi confortul maşinii........................................................................... 151
Premierul Victor Ponta s-a întâlnit cu Safra Catz co-preşedinte al Oracle, companie
cu 2.500 de angajați în România ........................................................................... 154
Eurostat confirmă ieşirea României din procedura de deficit bugetar excesiv ........ 155
Cine este Gelu Diaconu, "pretendentul" de la sefia ANAF ..................................... 156
Doar patru ministere din 18 arată cheltuielile şi salariile pe site ............................. 158
Randamentul obligatiunilor MFP pe trei ani a atins minimul istoric ......................... 160
Ce spune FMI despre legea falimentului personal în România .............................. 161
Daniel Constantin doreşte să creeze un brand pentru protecția produselor româneşti
.............................................................................................................................. 165
Olguța Vasilescu anunță când va începe construcția autostrăzii Piteşti - Craiova .. 166
România şi Republica Moldova – Misiune economică în Belarus ........................... 168

Revista Presei Economice din România
Fonduri Europene
Fonduri europene
Primul parc logistic european din zona de Nord-Est a României va fi
construit la Iaşi
Primul parc logistic european din zona de Nord-Est a României va fi construit la Iaşi,
lucrările de construcție urmând a fi finalizate până la sfârşitul anului, a declarat, joi, în
cadrul unei conferințe de presă, omul de afaceri Bogdan Pițigoi, dezvoltatorul
proiectului. Potrivit acestuia, proiectul Parc logistic comuna Lețcani - Județul Iaşi este
un proiect selectat în cadrul Programului Operațional Regional 2007 - 2013. Valoarea
totală a proiectului este de 26,34 milioane de lei, din care 14,06 milioane de lei
reprezintă finanțarea nerambursabilă din Fondul European pentru Dezvoltare
Regională şi din bugetul național. Perioada de implementare a proiectului este de 16
luni.
Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional 2007 - 2013 este
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice. Agenția pentru Dezvoltare
Regională Nord-Est este Organismul Intermediar desemnat de Autoritatea de
Management pentru implementarea Programului Operațional Regional în Regiunea de
Dezvoltare Nord-Est. Prin obiectivele propuse, proiectul Parc logistic comuna Lețcani
urmăreşte realizarea unei structuri de sprijinire a afacerilor, care să stimuleze la nivel
local dezvoltarea economică durabilă, contribuind astfel la îndeplinirea obiectivului
general al Programului Operațional Regional: dezvoltarea echilibrată a regiunilor
României.
"Construcția parcului a început în luna februarie, în comuna Lețcani, urmărindu-se
crearea primului parc logistic din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, în vederea
atragerii de investiții şi stimularea creării de noi locuri de muncă. Deschiderea oficială
este programată pentru primăvara lui 2014. Parcul logistic comuna Lețcani este o

Revista Presei Economice din România
soluție modernă pentru companiile româneşti sau multinaționale care au nevoie de
spații logistice de depozitare şi servicii, spații de producție, depozite, birouri, cantină
restaurant, parcări şi alte facilități. Amplasat la intrarea în Iaşi, acest nou proiect cu
finanțare europeană este foarte uşor accesibil, fiind în imediata apropiere a drumului
european E85, a şoselei de centură a Iaşului, dar şi a viitoarei autostrăzi Iaşi - Târgu
Mureş", a spus dezvoltatorul proiectului.
Parcul logistic comuna Lețcani - județul Iaşi are un caracter complex care cuprinde
spații de depozitare/producție uşoară, inclusiv anexe (capacitate totală de 9.364,50
metri pătrați suprafață utilă) şi spații de birouri, inclusiv anexe (1.845,19 metri pătrați
suprafață utilă), toate la prețuri stabilite sub nivelul celor practicate pe piață, în
conformitate cu disponibilitatea de plată a IMM-urilor.
Administratie, http://administratie.ro/articol.php?id=43336
CE a decis deblocarea plăților pe Programul Operațional Regional, cu
excepția axei prioritare 6
Comisia Europeană (CE) a decis vineri reluarea plăților pentru Programul Operațional
Regional (POR), care a intrat aproape total în presuspendare în octombrie anul trecut,
au declarat surse din cadrul Comisiei Europene (CE). Este exceptată de la această
decizie axa prioritară 6.Până în prezent CE efectua rambursări pentru POR doar pe
axa prioritară 2, 'Îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale şi locale', singura
axă prioritară din cadrul programului care nu era presuspedantă, deşi plățile au fost
întrerupte şi în cazul acesteia până în decembrie 2012. Plățile aferente axei prioritare 2
au fost reluate după ce autoritățile române au acceptat, la 3 decembrie 2012, corecții
financiare de 15% pentru proiectele dinainte de octombrie 2011 publicate în Sistemul
electronic de achiziții publice (SEAP), iar acestea au fost singurele pentru care
serviciile CE au mai acceptat cereri de rambursare.

Revista Presei Economice din România
În octombrie 2012, CE a presuspendat integral Programul Operațional Sectorial
Creşterea Competitivității Economice (POS CCE), două axe prioritare din patru pe
Programul Operațional Sectorial Transport (POS T) şi cinci din cele şase axe prioritare
din POR. Presuspendarea celei mai mari părți a celor trei programe a intervenit 'ca
urmare a unor deficiențe grave din cadrul sistemului de gestionare şi control', menționa
CE în comunicatul dat publicității la 25 octombrie 2012.
Întrucât versiunea în limba română a scrisorilor de notificare a deciziilor de
presuspendare a ajuns la Bucureşti la 13, şi respectiv 17 decembrie, autoritățile
române dispuneau de două luni pentru a răspunde punctual executivului comunitar.
Cele trei scrisori au fost trimise executivului comunitar în termen, la 13 februarie, dar
până în prezent CE nu a comentat în vreun fel măsurile prezentate de autoritățile
române în respectivele documente oficiale. Deblocarea aproape totală a plăților pe
POR nu reprezintă o surpriză pentru autoritățile române. Ministrul fondurilor europene,
Eugen Orlando Teodorovici, declara la Bruxelles, la sfârşitul lunii martie, că programul
care are cele mai mari şanse de ridicare a presuspendării este POR, pentru care
existau speranțe de deblocare a plăților încă de la începutul lui aprilie.
Bugetul total alocat POR pentru perioada de programare 2007-2013 este de
aproximativ 4,4 miliarde de euro. Finanțarea de la UE reprezintă aproximativ 84% din
bugetul POR, iar restul provine din fonduri naționale, cofinanțare publică (14%) şi
cofinanțare privată (2%). Rata de absorbție pentru POR (sume rambursate de la CE în
raport cu alocarea UE 2007-2013) era, la 12 aprilie 2013, de 24,7 %, conform datelor
publicate de Ministerul Fondurilor Europene.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/190593-
CORESPONDENT-CE-a-decis-deblocarea-platilor-pe-Programul-Operational-
Regional-cu-exceptia-axei-prioritare-6.html

Revista Presei Economice din România
Scrisoarea Bruxellesului către București pe fondurile 2014-2020:
Propunerile ”Nu întrunesc condițiile minime de calitate și credibilitate”
Problemele care au dus la absorbția foarte slabă a fondurilor europene în exercițiul
financiar 2007-2013 riscă să se repete și în exercițiul 2014-2020. Cel puțin asta rezultă
din maniera în care tocmai se desfășoară discuțiile în negocierile preliminare ale
României pentru Acordul de parteneriat cu Comisia Europeană pentru viitorele fonduri
structurale 2014-2020.
O scrisoare din partea Comisiei, pe care cursdeguvernare.ro o prezintă astăzi în
premieră, dovedește că autoritățile române s-au dus total nepregătite la discuții, chiar
în timp ce premierul Victor Ponta se plângea că banii obținuți pentru următorul exercițiu
sunt prea puțini. ”(…) Propunerea făcută de guvernul României nu întrunește încă
minimele condiții de calitate și credibilitate pentru a permite un dialog informal eficient
privind viitoarele documente de programare”- scriu negru pe alb reprezentanții
Comisiei Europene, într-o adresă trimisă Ministerului Fondurilor Europene de la
București, în 7 martie 2013.
Ce ar fi trebuit să facă Ministerul Fondurilor Europene și ce face de fapt
România, prin Ministerul Fondurilor Europene, negociază cu Comisia Europeană
Acordul de parteneriat, documentul strategic fundamental care va stabili prioritățile și
institiuțiile prin care țara noastră va absorbi fondurile europene în cadrul financiar
multianual al UE 2014-2020.
Pentru perioada următoare de programare, România ar avea la dispoziție 21,8 miliarde
de euro, fonduri structurale și de coeziune, conform deciziilor de la Consiliul European.
România riscă, însă, să piardă un an de absorbție și să nu se poată atinge de acești
bani mai devreme de decembrie 2014, din cauza unor rateuri ale Ministerului
Fondurilor Europene în elaborarea strategiei în baza căreia va solicita fondurile.
Filmul elaborării strategiei și al schimbului de documente cu Comisia Europeană

Revista Presei Economice din România
În 31 ianuarie 2013, reprezentanții MFE au avut o întâlnire informală cu reprezentanții
Comisiei Europene, în care partea română a prezentat un proiect de pachet de
negociere (Negotiation Box).Potrivit unor surse guvernamentale, ministrul Fondurilor
Europene, Eugen Teodorovici, a prezentat atunci oficialilor CE o listă de proiecte
europene pe care fiecare minister le consideră priorități sectoriale.
Potrivit oficialilor Comisiei Europene, MFE român ar fi trebuit să vină cu prezentarea
unor direcții strategice privind prioritățile de dezvoltare pe care România le are în
cadrul Uniunii Europene, priorități stabilite în baza unor analize socio-economice.
Jean-Marie Sayler, director la Directoratul de Politică Regională și Urbanism al
Comisiei Europene, a oprit discuțiile și i-a trimis pe reprezentanții României să refacă
documentația.
În 19 februarie, Ministerul Fondurilor Europene a revenit cu un nou set de documente
pentru negocierea Acordului de parteneriat. Conform surselor apropiate discuțiilor și
consultate de cursdeguvernare.ro, Ministerul român a persistat în a trimite la Bruxelles
liste de proiecte, nu liniile strategice cerute de Comisie.
În plus, documentația MFE nu ar fi avut la bază analiză socio-economică privind
prioritățile de dezvoltare ale României, în baza cărora să fie mai apoi depuse priecte,
așa cum cerea Comisia Europeană.
MFE avea la dispoziție un set de analize socio-economice realizate în proproție de
circa 50%, dar studiile erau făcute în anul 2012, de fostul Minister al Afacerilor
Europene, și nu au mai fost exploatate de MFE mai departe. Prin urmare, nici
Negotiation Box-ul oficial transmis de Ministerul Afacerilor Europene nu a mulțumit
serviciile Comisiei Europene.
Scrisoare de la CE: ”Propunerile guvernului român nu întrunesc condițiile minime de
calitate și credibilitate”

Revista Presei Economice din România
În 7 martie 2013, Normunds Popens, directorul general adjunct pentru Politică,
Performanță și Conformitate din cadrul Directoratului General de Politică Regională și
Urbanism al Comisiei Europene, i-a scris ministrului Fondurilor Europene de la
București, Eugen Teodorovici, criticând fără niciun fel de rezerve documentația
transmisă de România.
”La această întâlnire (discuțiile informale din 31 ianuarie 2013 – n.r.), toate ministerele
au expus propriile lor nevoi sectoriale, fără să fie susținute de o viziune strategică și
fără să fie suficient și consistent raționalizate și coordonate.
Din păcate, contribuția primită pe 19 februarie confirmă încă această primă analiză.
Înșiră o listă de nevoi sectoriale, adresată serviciilor Comisiei, fără necesarul arbitraj
preliminar, față de o viziune strategică de dezvoltare preliminară”, afirmă oficialul
european despre documentele prezentate de MFE în 31 ianuarie și 19 februarie.
În plus, prioritățile sectoriale înșirate de ”toate ministerele” depășeau alocarea de 21,8
miliarde de euro, prevăzută de decizia Consiliului European, pentru România, în
exercițiul 2014-2020, se mai arată în scrisoare.
”În aceste condiții, propunerea făcută de guvernul României nu întrunește încă
minimele condiții de calitate și credibilitate pentru a permite un dialog informal eficient
privind viitoarele documente de programare”, conchide directorul general adjunct
pentru Politică, Performanță și Conformitate.
Cu o zi înainte de primirea scrisorii de la Bruxelles, ministrul Teodorovici a trecut prin
ședința de guvern (din 6 martie) o notă prin care cere ministerelor să definitiveze listele
cu prioritățile de finanțare din domeniile gestionate. ”În perioada imediat următoare,
ministerele vor elabora proiectul Acordului de Parteneriat şi programele operaționale
prin intermediul cărora vor fi atrase fondurile UE în 2014-2020. Ministerele
definitivează listele cu prioritățile de finanțare din domeniile gestionate, iar Ministerul

Revista Presei Economice din România
Fondurilor Europene va finaliza strategia de utilizare a fondurilor europene în
următoarea perioadă de programare”, preciza MFE, într-un comunicat.
Negocieri ”imature și nepotrivite” pe programele operaționale : Împărțeala de la
București, prioritară față de strategiile pentru Bruxelles
Guvernul de la București a avut, însă, prioritățile sale: împărțirea și reașezarea
autorităților de management, chiar înainte de-a avea o strategie bazată pe analiza
socio-economică reclamată de Comisia Europeană. În discuțiile cu serviciile Comisiei
Europene, Ministerul Fondurilor Europene a încercat să abordeze și o schemă a
arhitecturii instituționale pentru viitoarele programe operaționale sectoriale 2014-2020.
MFE ar fi vrut să discute aceste aspecte la pima reuniune tematică de două zile cu
serviciile Comisiei Europene (Bruxelles), din 19-21 martie, dar încă din 7 martie CE a
refuzat aceste discuții, ca fiind ”imature” și ”nepotrivite” pentru acea perioadă, în lipsa
analizelor socio-economice cerute.
”Dialogul pe problemele de pe orizontală și de management, cum este arhitectura
programelor, ar fi în acest stadiu prematură și nepotrivită și ar putea avea loc în
următoarea rundă de întâlniri, prevăzută pentru aprilie. Agenda acestei a doua runde
va fi finalizată asupra concluziilor primului set de întâlniri, cu perspectiva ca problemele
în așteptare să fie abordate”, se arată în scrisoarea lui Normunds Popens, adresată
ministrului Eugen Teodorovici.
Oficialul european a amânat pentru jumătatea lunii aprilie discuțiile privind împărțirea
autorităților de management și a organismelor intermediare la ministerele românești.
Potrivit Foii de parcurs a MFE privind negocierea pentru 2014-2020, a doua reuniune
tematică de două zile cu serviciile Comisie Europene urma să aibă loc la București, la
”mijlocul lunii martie).
Cursdeguvernare.ro a întrebat oficial, joia trecută, Ministerului Fondurilor Europene
dacă reuniunea a avut deja loc sau urmează. Până acum, nu am primit un răspuns,

Revista Presei Economice din România
însă ministrul Eugen Teodorovici arăta, într-un interviu acordat Euractiv, difuzat joia
trecută, că săptămâna aceasta va avea loc runda de dicuții cu direcțiile CE.
În jurul datei de 17-18 aprilie ministrul a mai discutat, însă, cu reprezentanți ai CE
despre viitoarea arhitectură instituțională și urma să transmită un proiect în acest sens.
”Chiar și azi și ieri am avut dicuții cu Comisia Europană pe acest mecanism, urmează
ca în următoarele zile să trimitem Comisiei mai multe detalii, adică: programele
operaționale, de către cine se fac, prioritățile României”, spunea ministrul, pentru
Euractiv.ro.
Referitor la analizele socio-economice cerute de CE, ministrul a spus că ”o parte dintre
ele sunt finalizate, unele sunt încă în lucru, pentru că pe măsură ce CE cere anumite
elemente, anumite detalii, ele suferă modificări”. – a declarat ministrul Teodorovici.
Anterior, în 10 martie 2012, Guvernul a adoptat un memorandum privind viitoarele
programe operaționale, arătând că în cadrul financiar 2014-2020 MEF va gestiona
fondurile europene pe care astăzi 5 ministere le gestionează, iar Ministerul Dezvoltării
Regionale și Administrației Publice va păstra cele două programe operaționale din
prezent: regional și administrativ. După constituirea mecanismelor administrative ale
regiunilor, acestea vor prelua programul regional.
Prin urmare, concentrarea banilor europeni la ministerele PSD, aprobată de Guvern
prin memorandum, nu are la bază toate analizele socio-economice cerute și nici girul
Comisiei Europene. Rămâne de văzut cum vor evolua negocierile într-o atare situație
și după această schemă de-a stabili prioritățile.
De ce riscă România să piardă un an din alocarea europeană următoare. Așa cum s-a
întâmplat și în exercițiul 2017-2013
Maniera în care autoritățile române transmit la Bruxelles documente programatice și
strategice nefunamentate riguros riscă să producă întârzieri care să împingă în
decembrie 2014 primele fonduri absorbite de România în cadrul financiar multianul

Revista Presei Economice din România
2014-2020. Oficial, în foaia de parcurs a negocierilor, Ministerul Fondurilor Europene
își propune să transmită proiectul de Acord de parteneriat la Comisia Europeană la
început de noiembrie 2013, pentru a fi aprobat de CE în ianuarie 2014.
Proiectul de Programe Operaționale ar trebui transmis de MFE la Comisie în ianuarie
2014, pentru a fi aprobat de Comisie în martie 2014, potrivit foii de parcurs.
Erorile de negociere ale MFE se suprapun, însă, și pe dificultatea cu care în plan intern
se negociază politic procesul de regionalizare și revizuirea Constituției, necesară
reorganizării administrativ-teritoriale.
În plus, însăși constituirea viitoarei arhitecturi instituționale pentru fondurile europene
face obiectul unor negocieri politice, având în vedere că ministerele conduse de PSD
vor lua toate autoritățile de management. Astfel, responsabilitățile referitoare la
achizițiile poublice și aprobarea proiectelor europene ar putea fi preluată de
organismele intermediare, care vor fi în subordinea unor ministere ca Ministerul Muncii,
al Educației, al Economiei, al Mediului etc. – noi subiecte de negocieri politice interne.
În anul 2014, când se așteaptă oficial aprobările de la Comisia Europeană, sunt și
alegerile europarlamenatre (în toată UE), programate în iunie, iar dacă România nu
primește o decizie favorabilă până atunci riscă amânări până spre sfârșitul anului.
Un astfel de scenariu ar presupune blocarea contractării de noi finanțări pentru
proiecte europene timp de un an, având în vedere gradul ridicat de contractare și mai
ales de solicitare de finanțări în actuala perioadă de programare.
În perioada de programare 2007-2013, s-au depus proiecte în valoare totală de 39 de
miliarde de euro aferentă contribuției de la UE. Contractele de finanțare semnate ajung
la 16,8 miliarde de euro pe partea de contribuție de la UE, din cei 19,2 miliarde de euro
puși la dispoziție de Comisia Europeană în actuala perioadă de programare.
Notă: Încercările cursdeguvernare.ro de-a primi un punct de vedere al Ministerului
Fondurilor Europene referitor la scrisoarea Comisiei – atât printr-o adresă oficială cât

Revista Presei Economice din România
și prin încercarea de-a-l contacta direct pe ministrul Teodorovici (căruia îi este
adresată personal scrisoarea CE) s-au soldat până acum cu eșec.
Este adevărat, ministerul are la dispoziție, potrivit legii, 30 de zile pentru a da presei un
răspuns. Astfel încât toată lumea se află în așteptare: cursdeguvernare.ro așteaptă
răspunsul ministerului, Comisia Europeană așteaptă strategia României, iar România
așteaptă fondurile europene.
Curs de Guvernare, http://cursdeguvernare.ro/exclusiv-scrisoarea-bruxellesului-catrebucuresti-pe-fondurile-2014-2020-propunerile-”nu-intrunesc-conditiile-minime-decalitate-si-credibilitate”.html
Fenechiu: Mă angajez să am cea mai mare rată de absorbție a
fondurilor europene din toate POS-urile
Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a declarat că se angajează ca la sfârşitul
exercițiului financiar să aibă cea mai mare rată de absorbție din toate programele
operaționale sectoriale, în condițiile în care acum are o rată de contractare de peste
80%."În ceea ce priveşte situația fondurilor europene la POS Transporturi, da, este cea
mai mică rată de absorbție şi eu m-am angajat şi mă angajez ca la sfârşitul exercițiului
financiar să am cea mai mare rată din toate programele operaționale sectoriale. Şi veți
vedea că voi fi acolo. Astăzi, cu toate că sunt doar de patru luni în minister, am o rată
de contractare de peste 80%", a afirmat, duminică, Fenechiu, la Pro TV.
Şeful de la Transporturi a admis că situația economică din România nu este foarte
bună, însă a dat asigurări că măsurile pe care încearcă să le ia actualul Guvern vor
avea efecte anul viitor. În context, el şi-a exprimat încrederea în activitatea
Executivului. "Situația economică din România nu este în cea mai bună formă. Da (am
încredere în ceea ce face Guvernul - n.r.). Cred cu tărie că ceea ce încearcă actualul

Revista Presei Economice din România
Guvern să facă va aduce România în situația în care, la începutul anului viitor, se va
vedea şi în buzunarele oamenilor o creştere reală", a menționat Fenechiu.
În opinia sa, cel mai important lucru pe care autoritățile trebuie să îl facă este acela de
a aduce fondurile europene în România. "Sunt atât de mulți bani care vin gratis şi sunt
bani care rămân în marea lor majoritate în economia reală, încât se poate cu siguranță
să se vadă o creştere reală în buzunarul oamenilor. Al doilea lucru pe care trebuie să îl
facem este să începem să facem performanță în companiile din România. Acest
management performant pe care ni-l cere Comisia Europeană consider că este
binevenit şi, dacă îl vom implementa cu succes, vom vedea şi rezultate'', a conchis
ministrul Fenechiu.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/190764-
Fenechiu-Ma-angajez-sa-am-cea-mai-mare-rata-de-absorbtie-a-fondurilor-europenedin-toate-POSurile.html
Ministrul Transporturilor: Comisia Europeană şi-a dat acordul de
principiu pentru finanțarea construcției magistralei de metrou M5
Comisia Europeană şi-a dat acordul de principiu pentru finanțarea construcției
magistralei de metrou M5 din fondurile europene prevăzute perioadei 2007-2014, a
anunțat ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, într-o emisiune difuzată, duminică, la
ProTV.
Comisia Europeană ne-a dat un acord de principiu pentru introducerea metroului în
axele de finanțare europeană pentru perioada 2007-2013. La sfârşitul acestei
săptămâni, voi merge la Bruxelles unde mă voi întâlni cu comisarul Hahn (comisarul
european pentru politică regională, Johannes Hahn n.r) şi cu comisarul Siim Kallas
(comisarul european pentru transporturi n.r) şi se va stabili foarte clar dacă aceste
lucruri se vor întâmpla. Eu sper că se vor întâmpla şi, în condițiile în care vom avea

Revista Presei Economice din România
bani europeni, vom putea să continuăm lucrările la foc continuu, fie poate chiar să
terminăm până în 2015 magistrala 5", a spus Fenechiu.
El a precizat că acest proiect nu poate fi finalizat dacă nu se vor obține şi fonduri
europene, fiindcă este vorba de o sumă de peste două miliarde de euro. "Dacă suntem
corecți cu noi, fără fonduri europene nu avem posibilitatea să terminăm acest proiect,
pentru că vorbim de peste două miliarde de euro, adică de mai mult decât pentru
Autostrada Braşov-Comarnic. În aceşti bani proiectul este la cheie, însă pe mine mă
interesează deocamdată ca, din banii europeni, să facem infrastructura totală,
betoanele adică, iar din exercițiul financiar 2014-2020 să facem finisajele şi dotările", a
subliniat ministrul Transporturilor.
În ceea ce priveşte entitatea care se va ocupa de operarea metroului bucureştean,
Fenechiu a subliniat că Autoritatea Metropolitană de Transport va prelua tot transportul
public din Bucureşti şi din localitățile învecinate. "La ora actuală, avem o discuție foarte
avansată cu domnul primar Sorin Oprescu şi cu cei din Ilfov, pentru că vrem ca
Autoritatea Metropolitană de Transport să fie sub tutela Primăriei Municipiului
Bucureşti, a Consiliului județean Ilfov şi parțial a Ministerului Transporturilor, iar
această autoritate să se ocupe de tot transportul public în Bucureşti şi în localitățile
învecinate. Operarea metroului va fi în subordinea acestei Autorități metropolitane, iar
dezvoltarea metroului va rămâne la Ministerul Transporturilor", a adăugat Relu
Fenechiu.
Guvernul a adoptat în 27 martie 2013 o Ordonanță de urgență care va permite
deblocarea unei sume de 104 milioane de lei pentru lucrările de construcție la
Magistrala V a metroului. "Astăzi (n.r. miercuri) am adoptat o OUG care ne permite să
deblocăm încă 104 milioane de lei, acum, imediat, pentru lucrările de la Magistrala V a
metroului Bucureşti, decizie pe care am anunțat-o de altfel de anul trecut, pe care
urmează să o implementăm pe măsură ce toate problemele legislative şi procedurale

Revista Presei Economice din România
se rezolvă, cea privind trecerea metroului - aşa cum se întâmplă în absolut toate
capitalele europene - la Primăria Municipiului", a spus premierul Victor Ponta, la finalul
şedinței de guvern din 27 martie 2013. Premierul Victor Ponta declarase că lucrările la
Magistrala V a metroului Universitate - Drumul Taberei continuă, dar că se dovedesc a
fi din ce în ce mai scumpe. Totodată, el a arătat că Executivul va asigura resursele
financiare necesare.
El a precizat că Magistrala V a metroului este un proiect mare, în valoare de 1,2
miliarde de euro, cost similar cu al Autostrăzii Comarnic-Braşov. Pentru tronsonul de
metrou Universitate - Drumul Taberei a fost prevăzută în buget, în 2013, suma de 135
de milioane de lei, aceasta fiind concentrată în primele două trimestre, iar la rectificare
vor fi alocate sume suplimentare, a declarat, pe 11 martie, ministrul delegat pentru
buget, Liviu Voinea.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/190755-Ministrul-
Transporturilor-Comisia-Europeana-sia-dat-acordul-de-principiu-pentru-finantareaconstructiei-magistralei-de-metrou-M5.html
Ministrul Transporturilor:România risca să piardă 10% din fondurile
europene, dacă nu scotea la privatizare CFR Marfă
Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a declarat că, în cazul în care nu ar fi scos la
privatizare compania CFR Marfă, acordul stand-by cu Fondul Monetar Internațional nu
putea fi prelungit, iar România risca să piardă 10% din fondurile europene.
Întrebat dacă ar mai fi privatizat CFR Marfă în cazul în care România nu se afla sub un
acord cu organismele internaționale, Fenechiu a răspuns că el nu ar fi privatizat-o
deloc, însă acest lucru a fost o cerință imperativă venită din partea FMI în vederea
prelungirii acordului stand-by. "Nu. Eu nu am vrut să o scot nici sub acest acord. Nu
ştiu dacă ştiți istoria: era reprezentantul FMI, m-am uitat la el şi l-am întrebat: 'La Dvs.,

Revista Presei Economice din România
în țara de unde veniți, statul dvs. are o companie de transport marfă?'. Şi a zis: 'Da'. Şi
l-am întrebat: 'Atunci, de ce nu ne lăsați şi pe noi, românii, să avem o companie de
transport marfă cum au toate țările din Europa sau aproape toate?'. Şi mi-a răspuns că
de câțiva ani Guvernele care s-au perindat au promis FMI şi organismelor
internaționale că vor aduce conduceri performante, care vor reabilita aceste societăți şi
de fiecare dată a fost mai rău, nu mai bine", a explicat, duminică, Fenechiu, la Pro TV.
În ceea ce priveşte ''graba" cu care a fost scoasă la privatizare CFR Marfă, ministrul
Transporturilor a precizat că, altfel, nu s-ar fi putut prelungi acordul, iar Comisia
Europeană ar fi putut aplica penalizări pe fondurile europene, astfel încât România să
piardă 10% din acestea. "De ce graba? A fost o cerință imperativă pentru că, în cazul
în care nu rezolv această problemă până în luna mai, nu putem prelungi acordul standby
cu FMI. A fost radicală această cerință. Am avut discuții chiar dure cu ei. Nu e vorba
doar despre acordul stand-by, ci există la CE nişte penalizări care se pot pune pe
fondurile europene. Eram amenințați şi cu pierderea a 10% din fonduri în cazul
nerealizării acestei chestiuni", a spus el.
Totuşi, Fenechiu a subliniat că a obținut de la FMI posibilitatea ca statul român să
rămână cu 49% din acțiuni, în condițiile în care Fondul dorea inițial privatizarea totală a
companiei CFR Marfă. "Am mai rezolvat o problemă, atât cât s-a mai putut rezolva.
Pentru că poziția lor inițială a fost privatizare totală, eu am reuşit - şi prin ceea ce am
făcut din punct de vedere financiar şi legislativ - să scoatem la vânzare doar 51% din
companie, ceea ce înseamnă o asociere, nu neapărat o vânzare totală'', a arătat
acesta.
Şeful de la Transporturi a reiterat că ar fi dorit să găsească această companie într-o
situație financiară mai bună, pentru a demonstra că aceasta poate fi o companie
profitabilă în România, însă, în situația în care se găseşte în prezent CFR Marfă, nu
mai este nimic de făcut. "Acum, astăzi, nu se mai poate (face nimic - n.r.) cu datorii de

Revista Presei Economice din România
2,3 miliarde de lei şi cu active evaluate la circa 1,3 miliarde de lei. Este foarte greu să
recuperezi această pierdere. Apoi, cred că în jur de 1,5 miliarde de lei reprezintă numai
datoriile la stat", a precizat el.
În ceea ce priveşte posibilitatea ştergerii datoriilor, Fenechiu a explicat că, fiind sub un
acord cu FMI şi sub stricta supraveghere a Comisiei Europene, România a fost
obligată să ceară acordul DG Competition pentru o astfel de operațiune, care, însă, nu
i-a fost permisă. "Există DG Competition de la care trebuie să cerem acordul pentru
orice astfel de operațiune şi nu ni s-a permis să facem nicio ştergere de datorii decât în
cazul privatizării. Doar la privatizare pot fi şterse datoriile companiilor", a afirmat Relu
Fenechiu.
În altă ordine de idei, ministrul Transporturilor a încercat să "liniştească" temerile
potrivit cărora CFR Marfă ar putea încăpea pe mâinile unui "geambaş" de fier vechi şi
a subliniat că se doreşte un investitor care să dezvolte transportul feroviar de mărfuri.
"Nu va putea veni un geambaş de fier vechi, pentru că noi am pus nişte condiții
restrictive în caietul de sarcini, pentru că dorim să vină o companie care să dezvolte
CFR Marfă, nu să o ducă la fier vechi. Trebuie să aibă 10 milioane de euro în cont
numai să fie acceptat la privatizare, trebuie să aibă scrisoare de confort pentru toată
suma minimă de 180 de milioane de euro, cât este suma de pornire. Garanția de
participare este de 10 milioane de euro, care nu este la îndemâna oricui, pentru că pe
ăştia trebuie să îi aibă. De asemenea, am pus cifră de afaceri de 300 de milioane de
euro, trebuie să aibă experiență semnificativă în domeniu - adică nu ne jucăm. Iar eu
mi-aş dori să vină o companie care să dezvolte transportul feroviar de mărfuri în
România chiar dacă nu dă atâția bani cât ar da un geambaş de fier vechi. (...) Statul
român are 49% din acțiuni. Cu 49% din acțiuni, poți oricând să opreşti pe cineva să
vândă la fier vechi...", a afirmat acesta. Şeful de la Transporturi a admis că, totuşi,
compania ar putea ajunge şi la ''fier vechi", pe modelul Mechel, dacă este vorba

Revista Presei Economice din România
despre rea-voință, mită sau interese. "Dacă este rea voință, dacă este vorba despre
mită, şpagă sau interese se poate întâmpla orice şi cu o companie din România,
pentru că, astăzi, noi putem spune că am vândut compania la fier vechi pentru că 2
miliarde de lei şi ceva sunt datorii. Pentru că aceste datorii au fost create din cauza
slabei performanțe a celor care au condus-o şi a hoțiilor. Aceste 2,3 miliarde, dacă
astăzi nu ar fi datorii şi ar fi bani cash în bugetul României, cred că ar fi o companie
mai mare decât CFR Marfă'', a spus Fenechiu.
Sâmbătă, Ministerul Transporturilor anunța că mai multe termene ale licitației pentru
privatizarea CFR Marfă au fost decalate, compania câştigătoare urmând să fie
anunțată pe 26 iunie.
Astfel, potrivit anunțului de pe site-ul MT, documentele de precalificare se pot depune
până la data de 8 mai, ora 16.00, față de 22 aprilie ora 16.00, cum a fost stabilit inițial.
Deschiderea documentelor va avea loc 9 mai, ora 11.00 la sediul Ministerului
Transporturilor, față de 23 aprilie în procedura inițială, iar până pe 15 mai, ora 12.00,
se analizează documentele şi va fi publicată o listă scurtă cu potențialii investitori,
precum şi lista celor respinşi. Inițial, termenul pentru publicarea listei scurte fusese 29
aprilie. Termenul stabilit inițial pentru depunerea ofertelor celor înscrişi pe lista scurtă,
8 mai, a fost decalat pentru 27 mai, ora 10.00 la sediul Ministerului Transporturilor, iar
din 28 mai comisia de privatizare va purta negocieri cu fiecare ofertant în parte.
Pentru participarea la licitația cu ofertă în plic, documentele trebuie depuse de
potențialii cumpărători până cel târziu în data de 19 iunie, ora 12.00, iar în data de 26
iunie, ora 11.00, la sediul ministerului, Comisia de privatizare va deschide plicurile
depuse de ofertanții prezenți şi va stabili câştigătorul licitației. Prețul de pornire al
licitației pentru 51% din acțiunile CFR Marfă este de aproape 800 de milioane de lei,
iar dosarul de prezentare poate fi achiziționat contra sumei de 10.000 de euro sau
echivalent în lei.

Revista Presei Economice din România
Participanții trebuie să depună 10.000 de euro sau echivalent în lei prin ordin de plată
la Trezorerie sau într-un cont de la Eximbank pentru documentele pentru licitație, iar în
cazul precalificării vor trebui să mai plătească o taxă de 5.000 de euro pentru a
consulta camera de date. După finalizarea procesului de privatizare, statul rămâne cu
49% din acțiunile companiei.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/190731-Ministrul-
TransporturilorRomania-risca-sa-piarda-10-din-fondurile-europene-daca-nu-scotea-laprivatizare-CFR-Marfa.html
Fostul ministru al Afacerilor Europene, Leonard Orban, vrea sa faca
bani din lobby
Leonard Orban si-a deschis firma de consultanta pe fonduri europene, bazandu-se pe
exeperienta acumulata ca ministru al Afacerilor Europene. Intr-un interviu acordat
Business24, Orban vorbeste despre strategiile firmei sale si despre perspectivele
Romaniei de a absorbi fonduri europene. Orban spune ca a investit "cateva zeci de
mii de euro", iar obiectul de activitate a companiei este, pe de o parte, consultanta
pentru acordarea fondurilor europene, iar pe de alta parte, sustinerea afacerilor
europene.
"In principal, ne dorim, pe zona afacerilor europene sa reprezentam mai bine
interesele companiilor care opereaza in Romania in procesul decizional atat la nivel
national cat si la nivel european (...) Este vorba si de lobby in sensul in care
prezentam, atat institutiilor nationale, cat si celor europene, punctele de vedere legate
de diferite dosare", a declarat Leonard Orban. Fostul ministru mizeaza pe acest
segment afacerilor europene, spunand ca noua companie va fi un promotor al acestei
nise.

Revista Presei Economice din România
Ati pus bazele unei firme de consultanta in domeniul fondurilor europene. Asta
dovedeste ca aveti semnale ca lucrurile vor functiona. Ce asteptari aveti de la aceasta
companie?
Avem doua dimensiuni ale activitatii: afaceri si fonduri europene. Am deschis aceasta
companie impreuna cu avocatul Gabriel Biris, deci suntem doi parteneri in ideea de a
raspunde, pe de o parte, unei nevoi reale existente in domeniul fondurilor europene si,
pe de alta parte, sa dezvoltam cererea si sa raspundem acestei cereri pe zona de
afaceri europene.
Aceasta zona a afacerilor europene este mai putin dezvoltata cererea si noi credem
ca este o disponibilitate majora si un interes important pentru a dezvolta piata. In
principal, ne dorim sa reprezentam mai bine interesele companiilor care opereaza in
Romania in procesul decizional atat la nivel national cat si la nivel european.
Componenta de fonduri europene are doua dimensiuni: pentru proiectele care sunt
desfasurate pe perioada 2007-2013 ne propunem sa ii sprijinim pe acei beneficiari
care au dificultati in finalizarea proiectelor. Pentru perioada urmatoare 2014-2020, ne
dorim sa pregatim actorii interesati pentru a utiliza fonduri comunitare.
Ce semnale aveti din piata? Incep sa se mai dezamorteasca lucrurile in programele cu
fonduri europene?
Da, sigur, desi dificultatile sunt majore si problemele care au existat in proces au creat
foarte multe obstacole pentru cei care au utilizat fonduri comunitare. Exista inclusiv o
anumita perceptie ca oamenii nu sunt interesati sa mai acceseze fonduri europene. Eu
sper ca lucrurile o sa se imbunatateasca.
Eforturile care s-au depus in ultimele luni de autoritati, masurile luate vor ajuta
beneficiarii, vor elimina obstacole care au persistat.
Revenind la afacerea de consultanta pe care o dezvoltati. Cati angajati are? Care a
fost investitia initiala?

Revista Presei Economice din România
Deocamdata am inceput cu un numar de patru angajati, dar parteneriatul cu domnul
Biris inseamna si un parteneriat cu firma de avocatura Biris Goran, deci ne bazam pe
un numar important de angajati. Ca orice firma de consultanta, investitia investitia
initiala a fost de ordinul catorva zeci de mii de euro.
In ceea ce priveste asteptarile, ceea ce vrem noi sa construim este pe termen mediu
si lung, deci o firma solida care sa se dezvolte in perioada urmatoare si nu ne-am
propus tinte ambitioase imediate pentru ca vizam o perspectiva pe termen lung.
Unde va astepti sa primiti cele mai multe solicitari? La partea de afaceri europene sau
cea de fonduri europene?
Ne asteptam in mod special la cereri mai multe pe partea de fonduri europene pentru
ca pe zona afacerilor europene este o piata care deocamdata este in dezvoltare. Inca
nu se inteleg lucrurile in detaliu, inca nu se intelege ce se poate face, in a sustine
interesele companiilor care opereaza pe piata romanesca, in procesul decizional la
nivel europeana. De aceea, cred noi o sa contribuim la dezvoltarea acestei piete.
Este vorba si de lobby in sensul in care prezentam si institutiilor natioanale cat si
institutiilor europene punctele de vedere legate de diferite dosare. Cu argumente in
favoare, dezavantaje si asa mai departe. Eu, din pozitiile in care am fost: negociator,
comisar si apoi ministru am avut nenumarate intalniri cu reprezentanti ai mediului de
afaceri. In unele din aceste intalniri tocmai aceste lucruri se discutau: situatiile erau
prezentate, ce inseamna avantaje, dezavantaje, care variante ar putea fi optime.
Intotdeauna pozitiile statelor membre pe diferite acte comunitare se formeaza inclusiv
luand in considerare punctele de vedere ale oamenilor de afaceri. In masura in care
vom stimula acest dialog intre institutiile nationale si mediul de afaceri pentru a forma
diferitelor pozitionari pe dosare europene, in mod cert ca ne vom atinge scopul.
Cand vor fi deblocate toate programele cu fonduri europene?

Revista Presei Economice din România
Este greu de spus. Este bine daca se confirma deblocarea fondurilor pentru POR, mai
raman doua programe: cel de Transport si cel de Competitivitate Economica. Este
extrem de important ca si ele sa de deblocheze in urmatoarele luni pentru ca daca nu
se deblocheaza dupa un anumit interval de timp atunci se va intra in procedura de
suspendare.
Cu ce rata de absorbtie credeti ca va termina Romania anul 2013?
Este greu de spus in momentul de fata. Sunt foarte multe lucruri care evolueaza si am
constatat ca se fac lucruri care vor imbunatati situatia in domeniu. Ma refer la deciziile
de flexibilizare.
Sa va dau un singur exemplu: decizia de a transmite documentatia pe suport
electronic si nu pe hartie. Asta a fost o mare problema. Imi aduc aminte cat de
complicat a fost sa se poata obtine o asemenea decizie. Trebuie sa ai acceptul si de la
autoritatile europene de audit si de la cele romane. Inclusiv aceasta deblocare pentru
efectuarea platilor interne. Sunt anumite evolutii, decizii pozitive care vor imbunatati
situatia in domeniu. Dar imi este greu sa ma pronunt in momentul de fata. Este foarte
important sa vedem daca la nivel european va fi modificat Regulamentul 1083/2006 si
se va introduce pentru Romania posibilitatea de a finaliza proiectele pana la finalul lui
2016, nu 2015 cum este in momentul de fata. Daca se va introduce o asemenea
prevedere rata de absorbtie la finalul intervalului ar putea sa creasca semnificativ.
Va mai tenteaza o pozitie publica sau renuntati la aceasta cariera pentru aceasta
afacere?
Nu, deocamdata am inceput aceasta afacere. Vizam o perspectiva pe termen lung si
vreau sa merg in sensul asta. Nu sunt interesat in momentul acesta de o pozitie
publica.
Business24, http://www.business24.ro/fonduri-europene/firme-fonduri-europene/fostulministru-al-afacerilor-europene-leonard-orban-vrea-sa-faca-bani-din-lobby-1527912

Revista Presei Economice din România
Contracte de 70 milioane euro, parafate luni in cadrul POS "Cresterea
Competivitatii Economice"
Proiecte aferente operatiunilor 4.1 si 4.2 din Programul Operational Sectorial (POS)
"Cresterea Competivitatii Economice", in valoare de 70 de milioane euro au fost
parafate, luni, de catre 11 beneficiari, intr-o conferinta de presa sustinuta de secretarul
de stat in Ministerul Economiei, Maricel Popa. "Ministerul Economiei, prin mecanismul
intermediar, anunta cele 11 contracte pentru proiectele aprobate. Cota de absorbtie la
contracte este de 78% cu aceste contracte semnate azi. Beneficiarii acestor fonduri
europene au certificate mai putine in functie de investitiile facute in proiectele
contractate", a afirmat Popa. Potrivit datelor prezentate luni, la data de 22 aprilie 2013,
in cadrul Axei prioritare 4, erau semnate 105 contracte in valoare de 527 milioane
euro, iar in prezent se afla in etapa de pregatire alte 57 de proiecte si speram sa
depasim tinta de 100% la absorbtie. Axa Prioritara IV - "Cresterea eficientei energetice
si a securitatii furnizarii in contextul combaterii schimbarilor climatice" face parte din
cadrul POS "Cresterea Competivitatii Economice".
Business24,
http://www.business24.ro/fonduri-europene/dezvoltareregionala/contracte-de-70-milioane-euro-parafate-luni-in-cadrul-pos-crestereacompetivitatii-economice-1527896
Companii
Companii
Termenul de depunere a ofertelor pentru privatizarea CFR Marfă a fost
prelungit până pe 8 mai
"Reprezentanții organismelor financiare internaționale şi-au dat acordul pentru
decalarea termenului de depunere a documentației pentru etapa de precalificare,
termen prelungit la solicitarea potențialilor investitori interesați de achiziționarea

Revista Presei Economice din România
dosarului de prezentare şi de participare la procesul de privatizare", se arată într-un
comunicat al ministerului transmis sâmbătă MEDIAFAX. Inițial se stabilise că
documentele de participare pentru precalificarea la licitație ar fi trebuit depuse până la
22 aprilie.
Anunțul cu modificările termenelor din calendarul de derulare a ofertei de vânzare a
CFR Marfă este publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor. Ministerul
Transporturilor a scos la vânzare 51% din acțiunile companiei CFR Marfă, licitația
urmând să pornească de la un preț de 798,05 milioane lei (180 milioane de euro), iar
câştigătorul să fie stabilit la jumătatea lunii iunie.
Procedura va avea trei etape - precalificare, negociere pe bază de oferte preliminare
şi neangajante, respectiv licitație cu ofertă în plic. Ministrului Transporturilor, Relu
Fenechiu, a anunțat marți Guvernul că 12 companii "foarte puternice din Europa" sunt
interesate de privatizarea CFR Marfă.
Privatizarea CFR Marfă este unul din angajamentele asumate de Guvern prin acordul
cu FMI. CFR Marfă este cel mai mare operator de transport feroviar din România.
ZF, http://www.zf.ro/eveniment/termenul-de-depunere-a-ofertelor-pentru-privatizareacfr-marfa-a-fost-prelungit-pana-pe-8-mai-10773689
Noi manageri privați la Compania Aeroporturi Bucureşti
Transgaz a publicat o listă de propuneri cu manageri “privați”. Petru Văduva, actualul
CEO al Țiriac Holdings, e primul pe listă, dar proiectul nu scapă de influența politicului
Seria numirilor de manageri privați la companiile de stat continuă. Ministerul
Transporturilor a anunțat la finalul săptămânii trecute că firma care administrează cele
două aeroporturi din Capitală (Otopeni şi Băneasa) – Compania Națională Aeropor-turi
Bucureşti – are un nou director general şi un nou consiliu de administrație „privat“.

Revista Presei Economice din România
Ca aproape de fiecare dată, anunțul făcut de autorități legat de numirea managerilor
din privat nu a fost însoțit de informații suplimentare legate de experiența profesională
a executivilor numiți. Radu Merica, un executiv care a ocupat funcțiile de CEO al
Țiriac Holdings şi de preşedinte al Camerei de Comerț Româno-Germane, este noul
preşedinte al consiliului de administrație al CNAB, o companie cu venituri anuale de
137 mil. euro. Merica este şi general manager al companiei Recuperare Ecologică şi
Reciclare (RER Group) în România şi preşedinte al Aircraft Owners and Pilots
Associations (AOPA România).
În comunicatul transmis vineri de Ministerul Transporturilor se precizează doar câteva
date despre experiența profesională a lui Merica, în timp ce despre restul membrilor
din consiliul de administrație nu există niciun fel de informație suplimentară. Noul
director general al companiei care administrează aeroporturile din Capitală este Liviu
Radu, fost secretar de stat în Ministerul de Interne (în perioada 2005-2008, când a fost
însărcinat cu reforma administrației publice) şi lector universitar doctor la catedra de
Administrație Publică în cadrul Universității Babeş-Bolyai, potrivit CV-ului de pe site-ul
universității. El este în prezent şi preşedintele consiliului de administrație al CFR Marfă,
numit în locul lui Aysun Mustafa, managerul privat ales în luna februarie care şi-a dat
demisia din motive personale.
Pe lângă cei doi manageri „privați“ aleşi la CNAB, din consiliul de administrație al
acestei companii mai fac parte Adrian Cighi (vicepreşedinte al Franklin Templeton
Investment, administratorul Fondului Proprietatea), Bogdan Găurean (fost director
general adjunct al Registrului Comerțului) şi Marius Bodea (membru PNL, fost prefect
al județului Iaşi). Membrii noii conduceri a companiei au fost aleşi de reprezentanții
Ministerului Transporturilor ca urmare a listelor de propuneri venite din partea
consorțiului de consultanți mandatați să se ocupe de recrutare: firma de audit şi
consultanță PwC, headhunterul George Butunoiu şi avocații de la David şi Baias.

Revista Presei Economice din România
Veniturile CNAB au crescut cu 15% anul trecut, la 609,4 milioane lei, iar profitul brut a
fost de 67,9 milioane lei, apropiat de cel din 2011, potrivit datelor preliminare ale
companiei care administrează aeroporturile din Otopeni şi Băneasa.
ZF, http://www.zf.ro/eveniment/noi-manageri-privati-la-compania-aeroporturi-bucuresticv-urile-insa-lipsesc-10776669
Angajații firmei Romstrade, aflată în insolvență, primesc prima tranşă
a salariilor restante din Fondul de Garantare
Angajații companiei de construcții Romstrade, intrată în insolvență la sfârşitul anului
trecut, vor primi salariile aferente perioadei septembrie-noiembrie începând cu luna
aceasta. Casa de Insolvență Transilvania, administratorul judiciar al companiei de
construcții Romstrade, deținută cu pachet majoritar de acțiuni de Nelu Iordache, a
accesat fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale. „Pentru achitarea
integrală sau parțială a salariilor restante aferente lunilor septembrie, octombrie şi
noiembrie a angajaților Romstrade a fost accesat Fondul de garantare pe data 7
martie.. Dosarul a fost validat şi urmează să fie făcute plăți către foştii salariați”, au
transmis oficialii Casei de Insolvență Transilvania.
Valoarea sumelor restante pentru salarii nu a fost făcută publică, însă este foarte
mare”, potrivit administartorului judiciar iar plata a fost eşalonată în două tranşe.
Compania Romstrade avea 930 de salariați la momentul intrării în insolvență, în
decembrie anul trecut. De la sfârşitul anului trecut, Nelu Iordache se află în arest
preventiv, fiind acuzat ca administrator al Romstrade de schimbarea destinației sumei
de 25 de milioane de lei alocate pentru execuția primului tronson din autostrada
Nădlac-Arad. „Tranşa unu va fi achitată în cursul lunii aprilie 2013 şi va fi limitată la un
maxim de 4000 de lei persoană. Cea de a doua tranşă va însemna achitarea diferenței
şi va fi distribuită în trimestrul trei al anului curent. Suma totală distribuită în cadrul

Revista Presei Economice din România
acestei prime tranşe de achitare a creanțelor salariale restante este de circa 4,1
milioane lei”. Prin această accesare de fond este inclus la masa credală a Romstrade
şi Fondul de garantare, cu suma corespunzătoare salariilor restante achitate astfel,
potrivit oficialilor companiei. Nelu Iordache se află în arest
ZF, http://www.zf.ro/companii/angajatii-firmei-romstrade-aflata-in-insolventa-primescprima-transa-a-salariilor-restante-din-fondul-de-garantare-10779608
Chinezii vor fi "motorizați" de români. Ford România a demarat
expoturile de motoare către China
Aproape 100 din cele 1.000 de motoare produse de Ford la uzina de la Craiova sunt
exportate în fiecare zi către uzina din China, unde a demarat asamblarea noului Ford
Mondeo. Cele 100 de motoare reprezintă noul propulsor de 1,5 litri EcoBoost, pe
benzină, supraalimentat, care produce 180 Cp şi 240 Nm, acesta fiind cel mai puternic
motor realizat vreodată într-o fabrică din România. În Europa de Est doar Audi la Gyor
în Ungaria produce motoare mai performante decât România. Cel de 1,5 litri va fi
produs alături de EcoBoostul de1,0 litri şi 100 respectiv 125 CP.
Principalele piețe de export pentru noul propulsor vor fi China, Statele Unite, Tailanda,
Mexic şi Spania. Ford a investit exclusiv în producția de motoare 230 mil. euro la
Craiova, din care 180 mil. euro în producția motorului de 1,0 litri şi 50 mil. euro în cea a
noului EcoBoost de 1,5 litri.
► Gigantul auto care e pe cale să construiască o fabrică la Arad
Motorul EcoBoost de 1,5 litri va fi mai întâi introdus pe piața chineză pe noul Ford
Mondeo, ce şi-a facut deja apariția la Salonul Auto de la Shanghai. Ulterior, noul motor
de 1.5 l EcoBoost va echipa modelul Fusion în America de Nord în cursul acestui an,
respectiv noul Mondeo în Europa. Uzina de Motoare de la Craiova are în prezent
aproximativ 1000 de angajați care lucrează în două şi trei schimburi pentru a face față

Revista Presei Economice din România
cererii de motoare Ford EcoBoost de pe piață. „Lansarea producției noului motor
EcoBoost de 1,5 litri reprezintă un punct de reper pentru echipa noastră de aici, de la
Craiova. Sunt foarte mândru că, datorită acestui nou motor, produsele noastre vor fi de
acum încolo utilizate nu numai în Europa, ci în întreaga lume", a declarat Ian Pearson,
Şeful Secției de Producție Motoare de la uzina din Craiova.
Noul motor EcoBoost de 1,5 litri cu bloc-motor din aluminiu şi două axe cu came va
prezenta unele dintre caracteristicile inovatoare lansate odată cu premiatul motor
EcoBoost de 1 litru, inclusiv o galerie de admisie integrată în chiulasă. Noul motor este
preconizat a oferi aceleaşi performanțe în materie de putere şi cuplu ca şi actualul
motor Ford EcoBoost de 1,6 litri, în acelaşi timp asigurând un consum şi emisii de CO2
mai mici. Motorul EcoBoost de 1,5 litri este primul motor Ford care încorporează un
ambreiaj controlat de calculator pe pompa de apă acționată de curea, ceea ce
îmbunătățeşte şi mai mult eficiența, reducând timpul de încălzire. A fost adăugat şi un
radiator cu răcire pe apă pentru o alimentare mai eficientă a motorului cu aer.
ZF, http://www.zf.ro/auto/chinezii-vor-fi-motorizati-de-romani-ford-romania-a-demaratexpoturile-de-motoare-catre-china-10779332
Tarom sub management privat: Pierderi de 11,4 mil. de euro în T1, în
scădere cu 24%
Compania aeriană de stat Tarom a finalizat primul trimestru cu pierderi de 49 de
milioane de lei (11,4 milioane de euro), mai mici cu 24% față de aceeaşi perioadă a
anului trecut, potrivit datelor preliminare neauditate făcute publice de oficialii
companiei. “Combinarea unor multiple măsuri, ce au mers atât în direcția creşterii
veniturilor, cât şi a reducerii costurilor, au compensat dificultățile economice şi au
generat un rezultat foarte bun. Vom continua să gestionăm cu atenție situația
companiei şi vom continua implementarea planului de management, demarată la

Revista Presei Economice din România
începutul celui de al doilea trimestru al acestui an, pentru îmbunătățirea constantă şi
sustenabilă a rezultatului financiar”, a declarat Christian Heinzmann, directorul general
executiv privat al companiei Tarom.
El a mai afirmat că “rezultatele arată foarte bine şi demonstrează o gestionare mai
eficientă a veniturilor şi costurilor”. Directorul privat, care a preluat conducerea
companiei în noiembrie anul trecut, spune că estimează rezultate mai bune începând
din trimestrul al doilea, de când planul de management începe să fie implementat.
“Conform datelor pe care le deținem în acest moment, ne vom atinge integral
obiectivele pentru anul 2013”, a adăugat Christian Heinzmann.
ZF, http://www.zf.ro/companii/tarom-sub-management-privat-pierderi-de-11-4-mil-deeuro-in-t1-in-scadere-cu-24-10779912
Gruia Stoica ar putea construi o fabrică de vagoane şi locomotive în
Cuba
Grupul Grampet, deținut de omul de afaceri Gruia Stoica, ar putea construi o fabrică de
material rulant în Cuba, în parteneriat cu autoritățile cubaneze, partea română urmând
să asigure tehnologia şi piesele, dar şi ansambluri şi subansambluri fabricate în
România. „Sunt sigur că după această vizită tehnică vom semna la finalul săptămânii
viitoare un acord mai amplu, ale cărui aspecte comerciale vor fi definitivate la Havana.
(...) Acest parteneriat româno-cubanez va fi capabil să exporte material rulant în toată
America Latină. Un prim pas va fi făcut către Venezuela“, afirmă Grațian Călin,
vicepreşedintele Grampet Group.
În urma unui acord de colaborare semnat între Grampet Group şi Uniunea Căilor
Ferate din Cuba, o delegație cubaneză s-a deplasat în România pentru a vizita
capacitățile de producție, de reparație şi modernizare de material rulant ale Grampet.

Revista Presei Economice din România
ZF, http://www.zf.ro/companii/gruia-stoica-ar-putea-construi-o-fabrica-de-vagoane-silocomotive-in-cuba-10776607
Fresenius Medical Care România a obținut în 2012 un profit de 4 mil.
dolari, în creştere cu 21%
Compania de servicii de dializă Fresenius Medical Care (FMC) România a obținut anul
trecut un profit net de patru milioane dolari, cu 21% mai mare față de câştigul din 2011,
la venituri de 39,2 milioane dolari, în creştere cu 5,6%, potrivit datelor grupului german
FMC, din care face parte.În 2011, compania a înregistrat venituri de 37,1 milioane
dolari şi un profit net de 3,3 milioane dolari. Numărul angajaților a rămas constant la 71
de persoane.Fresenius Medical Care România are o rețea națională de 35 de centre
de dializă şi un portofoliu de echipamente şi consumabile destinate tratamentului
insuficienței renale cronice (hemodializa şi dializa peritoneală), a insuficienței renale
acute (terapii de supleere renală continuă) şi a insuficienței hepatice.
În 2011, Fresenius a preluat opt clinici de dializă de la grupul de servicii medicale
Euromedic International.Principalii competitori ai companiei pe piața locală sunt IHS
(International Healthcare Systems) România şi compania germană Diaverum, care a
preluat anul trecut clinicile de dializă ale Polisano.
În România, aproape 10.000 de pacienți se află sub tratament prin hemodializă şi
dializă peritoneală, majoritatea apelând la serviciile private.Grupul german Fresenius
Medical Care (FMC) a obținut anul trecut venituri de 13,8 miliarde dolari şi deține o
rețea de aproximativ 3.160 clinici private în America de Nord, America Latină, Europa
şi zona Asia-Pacific, în care a tratat circa 258.000 pacienți.
Economica, http://www.economica.net/fresenius-medical-care-romania-a-obtinut-in-
2012-un-profit-de-4-mil-dolari-in-crestere-cu-21prc_51005.html

Revista Presei Economice din România
"Lunea neagră" de Paşte: un magazin online oferă azi reduceri de
până la 70%
Retailerii online din România au introdus conceptul "Black Day" şi în perioada
premergătoare sărbătorilor de Paşte. Astăzi, la evoMag, reducerile sunt de până la
70%.Sub titulatura "Black Easter Care", retailerul online de produse electro IT evoMag,
oferă astăzi, 22 aprilie, reduceri de prețuri la tablete, telefoane, aparate foto, electrice
şi electrocasnice de până la 70%. Spăre exemplu, tabletele se pot achiziționa cu până
la 700 de lei mai ieftin. Este vorba despre Apple Mini ipad de 64 GB care costă acum
999 lei, față de 2.699 lei.
De asemenea, tableta Samsung Galaxy Note N8000 de 16 GB are un discount de 300
de lei, până la 2.199 lei.La telefoane mobile, reducerile ajung până la 200 de lei, un
Samsung I9003 Galaxy SL latona fiind comercializat pentru 799 de lei. Aparatele foto
sunt, de asemenea, cu până la 300 de lei mai ieftine, iar electrocasnicele mici, precum
fiare de călcat, aspiratoare sau roboți de bucătărie au un discount de până la 35%.
Accesoriile sunt reduse cu până la 70%.La comenzi de peste 99 de lei, livrarea este
gratuită.
Economica, http://www.economica.net/lunea-neagra-de-paste-reduceri-de-pana-la-
70prc_51006.html
Louis Vuitton vede primul an de scădere în România
Performerul pieței de lux din România, Louis Vuitton, a înregistrat anul trecut primele
scăderi ale vânzărilor din ultimii ani, pe fondul unei piețe în scădere.Afacerile gigantului
francez Louis Vuitton în România au scăzut anul trecut pentru prima dată în ultimii ani,
pe fondul unei piețe care a stagnat în ciuda creşterii numărului de branduri de lux
prezente pe piața locală, se arată într-o analiză realizată de compania de consultanță
pe piața luxului CPP Luxury Industry Management Consultants Ltd. "Louis Vuitton,

Revista Presei Economice din România
performerul pieței de lux din România în ultimii ani, a înregistrat pentru prima dată anul
trecut scăderi ale vânzărilor", se specifică în raport.
În 2011, compania a înregistrat în România o cifră de afaceri netă de aproximativ 20,4
milioane de lei (4,6 milioane de euro) şi un profit net aproximativ 3,5 milioane de lei
(800.000 de euro), față de 19,8 milioane de lei (4,5 milioane de euro) în 2010.Louis
Vuitton a fost unul dintre primele branduri străine de lux care au pătruns pe piața
locală. Magazinul a fost deschis în primăvara lui 2008 în galeria comercială a hotelului
Marriott.
Piața în stagnare
Din datele CPP şi magazinul Gucci din Bucureşti continuă să performeze slab, fiind
printre magazinele cu cele mai mici vânzări din Europa Centrală şi de Est, în ciuda
eforturilor retailerului de lux de a organiza sesiuni de vânzări private şi perioade de
soldări. "Cel mai probabil însă, cel mai afectat sector al luxului este cel al ceasurilor şi
bijuteriiloe", se mai arată în analiza CPP.
Economica, http://www.economica.net/louis-vuitton-romania-primul-an-de-scadere-avanzarilor_50989.html
Portland Trust vrea să extindă cu 80.000 mp Floreasca Park
Portland Trust a închiriat 75% din proiectul de birouri Floreasca Park, iar obiectivul
este un grad de ocupare de 90% până în noiembrie, data prevăzută pentru finalizare,
iar pentru următorii 3 ani compania vrea să extindă complexul cu alți 80.000 mp de
birouri certificate verde.
"Aş vrea să continui acest proiect, îmi place şi cred că este primul de acest gen din
Bucureşti. Există cerere în Bucureşti, continuă să mă surprindă câte companii de înaltă
calitate din domeniul IT sunt prezente în Bucureşti şi ce mulți oameni angajează.
Aceste companii vor ocupa acele clădiri care sunt eficiente şi care vor oferi condiții

Revista Presei Economice din România
confortabile pentru angajați. Va continua mutarea corporațiilor din clădirile vechi în cele
noi pentru a obține economii de costuri, fenomen care se întâmplă în prezent în
Bucureşti", a declarat agenței MEDIAFAX Robert Neale, fondatorul companiei.
El a arătat că terenul necesar pentru extinderea Floreasca Park "este sub controlul
companiei", dar mai sunt de reglat anumite aspecte juridice."Este vorba de trei hectare
de teren şi voi continua colaborarea cu prietenul meu Gigi (Gigi Becali, n.r.). Nu vreau
să spun mai mult despre ceea ce vrem să facem cu acest teren pentru că anumite
aspecte juridice legate de acest teren sunt în curs de a fi finalizate. Vrem să construim
alți 80.000 de metri pătraț în următorii trei ani, dar aş prefera să nu vorbesc acum", a
adăugat Neale.
Portland a cumpărat de la Becali cele 2 hectare de teren necesare dezvoltării celor
două imobile de birouri din Floreasca Park, din apropierea stației de metrou Aurel
Vlaicu, cu o suprafață totală de 37.500 de metri pătrați.Cele două clădiri sunt închiriate,
potrivit lui Neale, în proporție de 75%, iar singurii chiriaşi cunoscuți până acum sunt
Oracle, cu 25.000 metri pătraț şi BASF cu circa 2.000 de metri pătrați.
"Am o listă pentru al doilea etaj din clădirea A, tot fiind închiriat, dar nu pot să spun
numele companiilor. Suprafață închiriată până acum este de 75%. Aş fi foarte surprins
dacă nu aş mai face alte închirieri în acest an. Ar fi ciudat. Au mai rămas 4 etaje, de
câte 1.800 metri pătrați fiecare, deci îmi imaginez că ar trebui să mai închiriez cel puțin
două etaje, posibil toate. Mă aştept la un grad de ocupare de 90% la finalizare.
Căutăm chiriaşi pentru 1.000-2.000 metri pătrați sau poate mai mult, aş vrea un mixt
bun", a explicat reprezentantul Portland Trust.
Investița în proiect se ridică la 70 de milioane de euro, finanțată de BCR, iar finalizarea
este prevăzută pentru luna noiembrie a acestui an.Proiectul va fi certificat verde,
respectiv BREEAM, condiție definitorie pentru a dezvolta un proiect care să poate fi
vândut unui investitor de calitate, consideră Neale.

Revista Presei Economice din România
"Şi nevoile şi cerințele cliențlor ne-au determinat să investim mai mult pe partea de
sustenabilitate ecologică, dar cel mai mult contează din punct de vedere al cerințelor
investitorilor. Cei mai mulți dezvoltatori vând clădirile finalizate fondurilor de investiți
sau unor investitori şi dacă nu ții cont de toate aspectele legate de eficiența unei clădiri
nu poț să vinzi unui investitor de calitate şi nu vei intra în clasa A. Din punct de vedere
al chiriaşilor, cele mai multe din cele mai mari companii din lume au politici eco, politici
legate de sustenabilitate. Alte companii se preocupă mai puțn de acest aspect. Aşa că
nu poți să generalizezi despre cerințele companiilor în ceea ce priveşte gradul de
ecologizare al unui proiect", a adăugat Neale.
Astfel, o pondere mai mare din fondurile pentru dezvoltare au fost alocate în proiectul
Floreasca pentru conceptul de sustenabilitate ecologică, clădirea fiind prevăzută cu o
serie de sisteme care asigură caracterul verde al celor două imobile, respetiv lumină
naturală, sisteme de economisire a apei şi a hârtiei.
"Suntem foarte încrezători că vom obține certificatul BREEM excelent şi cred că îl
merităm. Cea mai mare diferență față de celelalte clădiri construite până acum de noi
este că folosim mai mulți bani pe sistemul de încălzire şi răcire, pentru zona verde,
facem mai mult decât am făcut înainte. Pe de altă parte, venim cu chirii mai mici cu
20% decât în Floreasca 169A (vândută în 2011 către NEPI, n.r.), în timp ce costurile
cu serviciile sunt cu 25-30% mai mici decât pe piață", a arătat Neale.
El a afirmat că din cauza condițiilor economice este foarte dificil să închei contracte de
preînchiriere, iar principala deosebire dintre comportamentul companiilor de dinainte
de criză şi cel de acum este că firmele sunt focusate chiar mai mult pe reducerea
costurilor, o problemă foarte sensibilă pentru toate domeniie."Companiile care se mută
au cheltuieli cu chiria, cu serviciile, cu utilitățle, dar şi cu mutarea. Costurile cu mutarea
sunt mai mari decât se crede. Dacă ai de mutat multe operațuni de IT sau servere, o
mutare poate fi foarte scumpă, iar în această perioadă companiile vor să recupereze o

Revista Presei Economice din România
parte din aceste costuri de la proprietari, de aceea cer contribuții la amenajarea
spațiilor, vor o chirie bună, costuri cu serviciile transparente", a adăugat şeful
dezvoltatorului.
El spune că, Portland Trust nu este interesat să dezvolte birouri în afara Bucureştiului,
mențonând că într-o țară de dimensiunea României este importantă focalizarea doar
pe o anumită zonă."Portland a luat decizia de a se focusa doar pe Bucureşti. Dacă aş
avea un proiect în Ploieşti sau Cluj aş pierde jumătate din timp în maşină, nu am timp
pentru a mă plimba", a arătat Neale.
Despre o eventuală vânzare a Floreasca Park, acesta spune că este prea devreme,
subliniind că nu negociază o astfel de mutare.Portland Trust este unul dintre cei mai
activi dezvoltatori imobiliari de pe piața din Bucureşti, fiind dezvoltatorul clădirii de
birouri Opera Center I şi II, Bucharest Business Park şi Floreasca 169A. Opera Center,
totalizând 15.800 metri pătrați, şi Bucharest Business Park, de 24.500 metri pătraț, au
fost vândute de dezvoltator către CA Immo.
Compania a fost înființată în 1997 de Robert Neale şi Mark Vydra în Cehia, în scopul
de a dezvolta proiecte imobiliare în Europa Centrală. În 1999, compania a fost
preluatăde grupul american Apollo Real Estate Advisors.
Economica, http://www.economica.net/portland-trust-vrea-sa-extinda-cu-80-000-mpfloreasca-park_50992.html
Total Post se extinde în 31 de orașe
Total Post, companie prezentă pe segmentul poștei de scrisori, își extinde rețeaua de
distribuție în 31 de orașe și își lărgește echipa cu 180 de angajați, începând cu luna
mai.“Așa cum ne așteptam, liberalizarea pieței a dus nu numai la o creștere a
concurenței, dar și la organizarea unui număr destul de mare de licitații ale companiilor
private pentru servicii poștale. Procesul de extindere a operațiunilor Total Post va

Revista Presei Economice din România
determina angajarea a 180 de noi de poștași, astfel că echipa va crește cu
aproximativ 20%”, a declarat Dan Roșu, director de dezvoltare al companiei. Total Post
a furnizat în 2012 servicii poștale cu o valoare de peste 35 milioane lei, reprezentând o
triplare a cifrei de afaceri comparativ cu 2011.
În același timp, numărul clienților care folosesc rețeaua Total Post a fost în creștere cu
60% față de 2011, ajungând în 2012 la peste 200 de companii. Printre aceștia se
numără UPC, BCR, CEC Bank, UniCredit Tiriac Bank, Apa Nova București sau
NextGen Communications. În 2012, compania a livrat 43 milioane scrisori, cu o
creștere de peste patru ori față de 2011 și se așteaptă ca anul acesta să ajungă la 55
milioane livrări.
Capital, http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/181045.html
Gabriel Badea este noul preşedinte al Federației Serviciilor de
Securitate
Federația Serviciilor de Securitate (FSS) din România, care deserveşte o piață
estimată la circa 1 miliard de euro, are o nouă conducere. În funcția de preşedinte al
Federației a fost ales, de către Adunarea Generală, Gabriel Badea, pentru un mandat
de doi ani.Badea are o experiență de peste 20 de ani în industria de securitate, fiind
activ atât ca manager și specialist, dar și ca investitor în acest domeniu.
El este, în același timp, preşedintele Asociației Române a Industriei de Securitate din
România, pe care o conduce încă de la înființare (2001). De asemenea, este membru
al ASIS International (American Society for Industrial Security) și reprezintă industria
de profil din țara noastră în cadrul CoESS (Confederation of European Security
Services).
Printre prioritățile noului preşedinte al FSS se regăsesc: îmbunătățirea mediului de
afaceri în domeniul securității private, creșterea prestigiului industriei de securitate,

Revista Presei Economice din România
care este și un contribuitor activ la siguranța publică şi promovarea dialogului între cei
implicați în industria de securitate privată, respectiv asociații și organizații profesionale,
asociații ale consumatorilor de servicii de securitate, autorități publice, sindicate,
organizații internaționale, se arată într-un comunicat al FSS.
Federația Serviciilor de Securitate a fost constituită în anul 2009, prin unificarea
Patronatului Serviciilor de Securitate (PSS), Asociației Române a Industriei de
Securitate (ARIS) şi Asociației Române pentru Tehnica de Securitate (ARTS). FSS
este organizația reprezentativă din domeniul securității private din România, de curând
intrând în rândurile sale şi Asociația Profesională a Companiilor de Securitate (APCS).
Capital, http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/gabriel-badea-este-noul-presedinte-alfederatiei-serviciilor-de-securitate-181035.html
Mocheta in loc de fashion: Diego deschide primul magazin din
Bucuresti in locul Kiabi Militari, investitie de 150.000 euro
Reteaua Diego, specializata in comercializarea de articole pentru design interior, a
deschis primul magazin din Capitala, in centrul comercial Militari Shopping Center pe
locul fosului magazin Kiabi, in urma unei investitii de 150.000 de euro. Compania se
asteapta ca in primul an de prezenta pe piata din Bucuresti, magazinul sa inregistreze
vanzari de 0,6 milioane de euro.
„Ne asteptam ca in primul an circa 2.000 de clienti sa ne treaca pragul. Estimam ca
pana la finalul anului magazinul din capitala sa inregistreze vanzari de 600.000 de
euro, cu pana la 160% mai mari decat intr-un alt magazin deschis in tara”, a declarat
pentru Wall-Street.ro – Emil Tuica – directorul si administratorul magazinului Diego din
cartierul Militari. Pentru noul magazin deschis in Bucuresti lucreaza in prezent 12
angajati. Reprezentantul magazinului din Bucuresti a precizat ca reteaua este intr-o
continua expansiune pe plan local urmand ca in acest an sa mai deschida pana la 7

Revista Presei Economice din România
noi magazine. „Reteaua se va dezvolta exponential. (...) Planuim sa deschidem in
acest an intre 5-7 magazine, urmatoarele doua urmand a fi inaugurate in Ploiesti si in
Pitesti. Anul viitor ne-am propus sa mai deschidem un magazin in Capitala, vizand cu
precadere zona de est a orasului – posibil cartierul Titan sau Pipera”, a mai spus seful
magazinului din Bucuresti. Tuica a subliniat ca isi propune ca in urmatorii ani lantul de
magazine isi propune sa sa isi extinda activitatea si catre zona Dobrogei, unde va
inaugura o unitate in 2015, la Constanta.
Potrivit administratorului magazinului din Capitala, locatia cu cele mai mari vanzari in
2012 a fost cea din judetul Cluj. El nu a oferit detalii legate de vanzarile grupului la
nivelul anului 2012, dar a precizat ca a existat o evolutie de 9% a business-ului.
Compania comercializeaza pe piata locala podele laminate, covoare, mocheta,
pardoseala PVC, perdele si galerii, textile interioare dar si tapet.
Pe plan local, reteaua Diego numara 25 magazine in orasele Alba Iulia, Alexandria,
Arad, Baia Mare, Bistrita, Brasov, Bucuresti, Carei, Cluj Napoca, Dej, Deva,
Gheorgheni, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Oradea, Ramnicu Valcea, Reghin,
Satu Mare, Sfantu Gheorghe, Sibiu, Targu Mures, Targu Secuiesc si Zalau. Potrivit
reprezentantului Diego, magazinul cu cea mai mare suprafata deschis in Romania este
cel din Brasov (800mp), urmat de cel din Bucuresti, care se intinde pe 600mp.
Pentru Diego lucreaza circa 120 de angajati in Romania.
Reteaua comerciala Diego joaca un rol important pe piata comertului cu podele
laminate, covoare, pardoseli PVC, perdele si accesoriile acestora din Bazinul Carpatic,
operand sub un regim de franciza pe pietele din Ungaria, Romania si Slovacia.
Cifra de afaceri totala a lantului de magazine Diego se ridica la peste 50 milioane
euro, unde opereaza in peste 125 de magazine. Compania si-a propus ca in acest an
sa depaseasca pragul de 140 de unitati pe cele trei piete pe care activeaza.

Revista Presei Economice din România
Diego si-a inceput activitatea in 1992 cu comert cu amanuntul si furnizarea de covoare
si mochete pentru expozitii, iar dupa scurt timp ne-am extins activitatea cu
aprovizionarea continua a micilor comercianti din provincie. Pe piata locala, principalul
concurent al Diego este lantul de magazine Proges.
Wall Street, http://www.wall-street.ro/articol/Companii/147507/mocheta-in-loc-defashion-diego-deschide-primul-magazin-din-bucuresti.html
Dragos Chivu, fost sef al Nokia-Siemens Networks Romania, va
conduce filiala locala a companiei de IT Printec Group
Printec Group, unul dintre cei mai importanti furnizori de solutii si integrator de sisteme
din Europa Centrala si de Est, l-a numit in functia de director pentru Romania pe
Dragos Chivu care intre 2008 si 2011 a condus Nokia-Siemens Networks Romania, iar
apoi a fost director de marketing la Vodafone. Printec Group are 150 de angajati in
Romania, este prezenta in 15 tari, iar sediul este la Atena.
Dragos Chivu preia functia de la Toni Cristescu, acesta fiind numit presedinte al
Consiliului de Administratie si director al diviziei de Sector Public la Printec.
Chivu are o experienta de peste 15 ani in sfera telecom, lucrand pentru companii
precum Orange, Telemobil, Nokia si Nokia Siemens Networks. Anterior venirii la
Printec, a ocupat pozitia de Data Marketing Director in cadrul Vodafone Romania.
Chivu a activat si ca membru in board-ul Romtelecom dar si in cadrul Institutului
National de Cercetare in Telecomunicatii. Este absolvent al Politehnicii Bucuresti,
detine un MBA de la ASEBUSS si Kennesaw State University si urmeaza un doctorat
in marketing in cadrul Academiei de Studii Economice. Chivu a condus filiala locala a
Nokia Siemens Networks intre octombrie 2008 si iunie 2011, iar din primavara lui 2011
pana la final de 2012 a fost Data Marketing director la Vodafone.

Revista Presei Economice din România
Ca si Director General al Printec Group Romania, Dragos Chivu va coordona 150 de
angajati.Printec Group a avut in 2011 o cifra de afaceri de 59,2 milioane lei pe plan
local, iar profitul net a fost de 7,19 milioane lei.Printec Group furnizeaza solutii
integrate in domenii precum tranzactii automatizate, telecomunicatii & networking si
securitatea informatiei. Compania are peste 800 de angajati in Europa, fiind prezenta
in tari precum Croatia, Serbia, Cipru, Slovacia si altele.
Hotnews, http://economie.hotnews.ro/stiri-it-14669368-dragos-chivu-fost-sef-nokiasiemens-networks-romania-conduce-filiala-locala-companiei-printec-group.htm
Trenduri şi statistici
Trenduri şi statistici
Guvernul a bugetat 400 milioane lei pentru despagubiri privind taxa de
prima inmatriculare in 2013
Vicepremierul Daniel Chitoiu a declarat, luni, ca bugetul Fondului de Mediu pentru
2013 include suma de 400 de milioane de lei pentru despagubirea persoanelor care au
platit taxa de prima inmatriculare si ca Romania trebuie sa aplice decizia Curtii
Europene de Justitie pe aceasta tema. "Sumele pentru despagubiri referitor la taxa
auto sunt prevazute in bugetul fondului de mediu. Noi avem prevazut in acest an o
suma de aproape 400 de milioane de lei pentru despagubiri tuturor celor care au platit
taxa de prima inmatriculare. Intr-adevar, trebuie sa aplicam decizia Curtii Europene de
Justitie", a spus Chitoiu.
Saptamana trecuta, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a dat dreptate unei sibience
care a dat in judecata autoritatile romane, cerand ca, la restituirea taxei de poluare, sa
primeasca si o dobanda calculata pentru perioada incepand cu plata respectivei taxe.
Mariana Irimie - care, pentru un autoturism inmatriculat pentru prima data in
Germania, a platit taxa de poluare prevazuta de OUG 50/2008 - este in proces cu
Administratia Finantelor Publice Sibiu si Administratia Fondului pentru Mediu, cauza

Revista Presei Economice din România
fiind legata de suma care trebuie sa ii fie restituita. Sibianca a cerut ca sa primeasca si
dobanda incepand de la data platii taxei si pana la cea a restituirii sale efective.
Dobanda este de circa 9.500 de lei, iar taxa platita in 2008 a fost de 6.700 lei.
Avocatul persoanei respective, Dragos Tarsia, a declarat ca dupa decizia instantei
multi dintre cei care vor cere plata dobanzii vor primi sume mai mari chiar decat taxele
de poluare platite. "Aceasta decizie are o importanta majora, intrucat obliga statul sa
restituie nu atat suma prelevata sub titlul de taxa de poluare, cat si dobanda aferenta in
materie fiscala, calculata de la data perceperii acestei taxe si nu de la data cererii de
restituire, cum prevedea, pana ieri (joi - n.r) articolul 124 din Codul de procedura
fiscala. Sunt multe cazuri in care dobanda va intrece taxa. Pentru toate taxele
prelevate in perioada 2007-2009, dobanda este de peste suta la suta din cuantumul
taxei", a afirmat vineri Dragos Tarsia. El se asteapta la o noua "avalansa de procese",
de data aceasta vizand dobanda. Peste 300.000 de proprietari de masini au castigat
procesele pentru restituirea taxei de poluare, considerata ilegala de catre instante.
Business24, http://www.business24.ro/taxe-si-impozite/taxa-poluare/guvernul-a-
bugetat-400-milioane-lei-pentru-despagubiri-privind-taxa-de-prima-inmatriculare-in-
2013-1527914
Cele ma ieftine apartamente din Bucuresti sunt in blocurile construite
inainte de 1977
Cele mai accesibile locuinte scoase la vanzare, in Capitala, sunt cele amplasate in
blocurile construite inainte de cutremurul din 1977, arata un studiu al site-ului
imobiliare.ro. Astfel, cu 60.000 de euro, cei interesati pot achizitiona o unitate locativa
cu trei camere, construita in anul 1967 si situata in centrul Capitalei. In aceasta zona,
preturile pentru garsoniere pornesc de la circa 31.000 de euro, suma ceruta pentru o
locuinta de 30 de metri patrati dintr-un bloc construit in 1940.

Revista Presei Economice din România
Un apartament cu doua camere, cu o suprafata de 48 mp, construit in 1935, poate fi
achizitionat cu 46.000 de euro. Pe locul al doilea in topul cautarilor cumparatorilor se
situeaza cartierul Cotroceni. In aceasta zona, o garsoniera de 33 mp, situata la
mansarda unui imobil cu patru etaje, poate fi achizitionata cu 28.000 de euro. Un
apartament cu doua camere, amplasat intr-un imobil cu doua etaje construit in 1960,
de 50 mp, are un pret cerut de 54.000 de euro. O unitate locativa cu trei camere si o
suprafata de 68 mp, renovata si situata intr-un bloc construit in 1953, costa 70.000 de
euro. Pe lista celor mai cautate cartiere din Capitala se inscrie si Titan. Aici, o
garsoniera de 22 mp, intr-un bloc din 1972, costa 20.000 de euro. In aceeasi zona, un
apartament cu doua camere confort 2, de 40 mp, poate fi cumparat cu 38.000 de euro,
in timp ce o locuinta cu trei camere din 1976, de 51 mp, costa 47.000 de euro.
O garsoniera in Cluj poate costa chiar si 16.500 de euro
In Timisoara, cel mai cautat cartier este Aradului. Aici, o garsoniera de 32 mp poate fi
achizitionata cu 26.500 de euro. Pe de alta parte, un apartament vechi cu doua
camere, de 50 mp, costa 39.000 de euro, in vreme ce unul cu trei camere, de 60 mp,
ajunge la 46.500 de euro. In Brasov, cea mai populara este zona Racadau, potrivit
cautarilor de pe site-ul imobiliare.ro. In acest cartier, o garsoniera de 24 mp poate fi
cumparata cu aproape 26.000 de euro. Un apartament cu doua camere, de 54 mp,
costa 41.500 de euro, in timp ce o locuinta cu trei camere, de 68 de metri patrati, are
un pret cerut de 50.000 de euro. In Constanta, preferata cumparatorilor este zona
Faleza Nord. Aici, o garsoniera de 28 de metri patrati costa 28.500 de euro, iar un
apartament cu doua camere, de 55 de metri patrati, intr-un bloc din 1985, se ridica la
43.000 de euro. O unitate locativa cu trei camere si o suprafata de 62 de metri patrati
poate fi achizitionata cu 51.000 de euro.
In Cluj-Napoca, cel mai cautat cartier pentru achizitii este Marasti. O garsoniera de 22
de metri patrati situata in aceasta zona are un pret cerut de 16.500 de euro. Un

Revista Presei Economice din România
apartament cu doua camere, de 48 de metri patrati, costa 44.500 de euro, iar unul cu
trei camere, de 63 de metri patrati, poate fi cumparat cu 50.000 de euro.
Business24, http://www.business24.ro/imobiliare/apartamente-ieftine/cele-ma-ieftineapartamente-din-bucuresti-sunt-in-blocurile-construite-inainte-de-1977-1527895
Circa 4.000 de români lucrează pe navele de croazieră. Ce posturi
ocupă
Circa 4.000 de români lucrează pe navele de croazieră maritimă din întreaga lume,
atraşi de salariile care depăşesc 1.000 de dolari pe lună, şi ocupă poziții de la
dansatori şi acrobați, ospătari sau şefi de restaurante, până la căpitan de vas.
"Se poate estima la circa 4.000 de persoane numărul total de români care lucrează
pe vasele de croazieră. Ei ocupă diverse posturi, printre care căpitan pe vasul
Azamara, director Head Office Miami la food-beverage pe vasele Celebrity Cruises,
ofițeri, organizatori de spectacole, dealeri în cazinouri, şefi de restaurante, muzicieni,
vânzători în magazine, dansatori şi acrobați, ospătari etc. ", a declarat agenției
MEDIAFAX Nicolae Demetriade, preşedintele agenției de turism World Travel, care
reprezintă în România şi Republica Moldova grupul de companii Royal Caribbean,
Celebrity Cruises şi Azamara, care este al doilea grup modial de croazieră, ca mărime
a flotei, şi care deține cele mai mari două vase de croazieră din lume, Oasis of the
Seas şi Allure of the Seas.
De altfel, pe cele două mari vase lucrează 50, respectiv 62 de români. În total, doar pe
navele Royal Carribean îşi câştigă existența aproximativ 900 de români. Şi pe navele
companiei MSC Cruises au locuri de muncă aproximativ 600 de români, potrivit lui
Sorin Văduvoiu, directorul general al agenției Perfect Tour, agent în România al liniilor
MSC Cruises şi Norwegian Cruise Line.

Revista Presei Economice din România
Pornind de la minim 1.000 de dolari pe lună, se ajunge la 4-5.000 de dolari în posturile
de răspundere şi la sume şi mai mari în cazul pozițiilor importante din conducerea
companiilor. Ca să ajungă pe o navă de croazieră, românii trec mai intâi pe la firme
specializate din țară, dar sunt şi unii care trimit CV-urile direct companiilor de croaziere.
"Românii care ajung pe vasele de croazieră nu au salarii foarte mari şi muncesc destul
de mult, dar au condiții civilizate de muncă şi odihnă, văd lumea în porturile unde
acostează navele şi pot să economisească banii pe care îi câştigă, având asigurate
masa şi cazarea în condiții foarte bune. Printre țările care dau cei mai mulți angajați pe
navele de croazieră se numără şi Filipine, Nepal, Serbia, Portugalia, Thailanda, Costa
Rica şi Bulgaria", a mai spus Demetriade. Potrivit reprezentanților Perfect Tour,
croazierele sunt produsul turistic cu cea mai mare rată de creştere în ultimii trei ani,
urcând rapid în preferințele de vacanță ale românilor.
ZF, http://www.zf.ro/profesii/circa-4-000-de-romani-lucreaza-pe-navele-de-croazierace-posturi-ocupa-10780096
Euro începe săptămâna păstrând tendința de scădere şi ajunge la
minimul ultimelor şase săptămâni
Moneda națională a continuat să se aprecieze uşor, în linie cu avansul înregistrat de
monedele regionale, astfel că Banca Națională a României (BNR) a anunțat luni un
curs de referință în scădere, la 4,3552 lei/euro, ajungând la minimul din ultimele şase
săptămâni.
1 EUR 4,3552 -0,0111 -0,25%
1 USD 3,3382 +0,0029 +0,09%
Un curs inferior, de 4,3544 lei/euro, a fost publicat de banca centrală pe 8 martie.
Pentru vineri, BNR a anunțat un curs de 4,3663 lei/euro. Paritatea pentru dolarul
american a urcat foarte uşor, cu 0,29 bani, la 3,3382 lei/dolar, iar cursul pentru francul

Revista Presei Economice din România
elvețian a scăzut de la 3,5867 lei/franc la 3,5738 lei/franc. Cotațiile leu/dolar şi
leu/franc elvețian sunt calculate de Banca Națională a României în funcție de paritatea
leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc elvețian.
La deschidere, euro a fost cotat la 4,3610 - 4,3620 lei, în scădere față de nivelul de
vineri, când schimburile s-au perfectat la 4,3646 - 4,3655 lei/euro. În prima parte a
sesiunii, cotațiile au continuat să coboare, iar la jumătatea zilei operațiunile se realizau
în jurul nivelului de 4,3550 lei/euro.
"Cum astăzi avem o licitație pentru obligațiuni de stat pe trei ani, am putea vedea o
continuare a presiunii de apreciere a leului. Totuşi, credem ca temerile legate de
intervenții ale băncii centrale ar trebui să împiedice moneda locală să depăşească
nivelul psihologic de 4,35lei/euro astăzi (luni, n.r), aşa cum s-a întamplat şi în
precedentele două luni", se arată într-un raport ING Bank transmis luni dimineață.
Dobânzile afişate luni de băncile comerciale pentru depozitele în lei atrase pe termen
de o zi au rămas reduse, la 1,01 - 1,51% pe an. Randamentele pentru plasamentele cu
scadența la o săptămână au urcat de la 3,83 - 4,33% la 3,97 - 4,47% pe an.
ZF, http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/euro-incepe-saptamana-pastrand-tendinta-descadere-si-ajunge-la-minimul-ultimelor-sase-saptamani-10779320
Tinerii întreprinzători se pot înscrie de astăzi în programul prin care
statul oferă 10.000 de euro
Astăzi au început înscrierile în cadrul „Programului pentru stimularea înființării şi
dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri”, prin care statul acordă o
alocație nerambursabilă de până la 10.000 de euro. Pentru stimularea înființării şi
dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri cu vârsta până în 35 de
ani şi care înființează pentru prima dată o societate comercială, se acordă de către
Ministerul Economiei o alocațiie financiar nerambursabilă reprezentând cel mult 50% ,

Revista Presei Economice din România
dar nu mai mult de 10.000 euro. Se acordă şi garanții de la Fondul Național de
Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii pentru creditele contractate
de beneficiari până la cel mult 80% din valoarea creditului solicitat, în limita sumei de
80.000 euro sau echivalentul în lei.
Mai mult, printre facilități se numără scutirea de la plata contribuțiilor de asigurări
sociale datorate de angajatori, potrivit legii, pentru veniturile aferente timpului lucrat de
cel mult 4 salariați, angajați pe perioada nedeterminată, scutirea de la plata taxelor
pentru operațiunile de înmatriculare efectuate la oficiile registrului comerțului pentru
înregistrarea microîntreprinderii, consiliere, instruire şi sprijin oferit de Oficiul Teritorial.
În prezent sunt înființate 7.853 de SRL-D în România.
ZF, http://www.zf.ro/zf-news/tinerii-intreprinzatori-se-pot-inscrie-de-astazi-in-programulprin-care-statul-ofera-10-000-de-euro-10780279
Cele mai mari cinci piețe - comerț en gros, en detail, distribuție de
energie, producție auto şi comerț auto - fac afaceri de 112 mld. euro pe
an
Aproximativ 35 de sectoare cu peste 325.000 de companii realizează mai mult de
90% din cifra de afaceri a celor mai importante 80 de piețe din economia românească,
arată o analiză ZF pe baza lucrării „Capitalul majoritar străin în companiile-noduri de
pe principalele piețe din România“, al cărei coautor este profesorul doctor Cezar
Mereuță. Cele mai mari sectoare sunt în ordine comerțul cu ridicata cu excepția
autovehiculelor, care a în-registrat o cifră de afaceri de 53 mld. euro în 2011, urmată
de comerțul cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor, în valoare de aproape de 30
mld. euro, producția şi furnizarea de energie electrică şi termică, cu 13 mld. euro,
fabricarea autovehiculelor rutiere cu 8,9 mld. euro şi comerțul cu ridicata şi amănuntul
cu o valoare de 8 mld. euro.

Revista Presei Economice din România
Aceste cinci mari piețe însumează 112 mld euro, adică aproape jumătate din cifra de
afaceri a întregii economii româneşti. Companiile din România au în total afaceri de
235 mld. euro, arată lucrarea profesorului Mereuță. Însă din cele 421.000 de companii
numai 36.000 au în total afaceri de 200 mld. euro. Cele mai mici piețe sunt în ordine
activitățile de asistență socială cu o cifră de afaceri de un milion de euro în 2011,
serviciile combinate de îngrijire medicală cu cinci milioane de euro, pescuitul şi
acvacultura cu 39 mil. euro, activitățile bibliotecilor şi muzeelor cu 45 mil. euro şi
colectarea apelor uzate cu o cifră de afaceri totală de 46 mil. euro.
Ce ne spun aceste date? Că cele mai mari piețe din România sunt în zona
comercială, ceea ce este de aşteptat în orice economie, dar dimensiunea foarte
redusă a unei piețe precum pescuitul şi acvacultura în pofida unui bazin hidrografic cu
mare potențial cu exploatare comercială a României arată cât de subdezvoltată este
exploatarea resurselor naturale în România. De asemenea, tot la capitolul exploatării
resurselor naturale, cifra de afaceri totală a companiilor din sectorul extracției
minereurilor metalifere este de numai 75 mil. euro, în condițiile în care România
posedă zăcăminte însemnate de aur, argint, fier, dar şi alte minereuri.
Comerțul domină ca număr de companii şi ca volum al afacerilor
Dintre cele 421.000 de companii active la nivelul anului 2011, aproximativ 170.000
aveau ca domeniu de acti-vitate comerțul, dintre care cele mai multe în comerțul cu
ridicata, cu excepția autovehiculelor şi motocicletelor. Tot comerțul înregistrează şi cea
mai mare pondere în totalul afacerilor, adică 40%.
Trei companii sunt lidere pe cele trei categorii de comerț, toate cu capital majoritar
străin: British American Tabacco, cu afaceri de 1,4 mld. euro în 2011, OMW Petrom
Marketing, cea mai mare companie de pe piața locală, cu rulaje de 3,2 mld. euro în
2011 şi Renault Industrie Roumanie cu un business de 930 mil. euro în acelaşi
an.Acest lucru arată cât de dependentă este economia românească de comerț şi cât

Revista Presei Economice din România
de puțin sunt interesați antreprenorii să dezvolte afaceri în alte domenii cu potențial
cum ar fi agricultura, cercetare-dezvoltare sau industria IT. Un alt domeniu în care
companiile înregistrează cele mai mari afaceri este producția şi furnizarea energiei
electrice şi termice, în care compania E.ON Energie România este lider cu o cotă de
piață de 7%.
Acest segment este din în ce în ce mai atractiv în special în ceea ce priveşte energia
regenerabilă, care începe să câştige teren şi în România. Producția şi furnizarea
energiei electrice şi termice este unul din sectoarele în care cifra de afaceri medie a
unei companii este una dintre cele mai mari, adică 18 mil. euro. Printre piețele în care
cifrele de afaceri medii a companiilor sunt însemnate sunt extracția petrolului şi a
gazelor naturale, cu un business mediu per companie de 330 mil. euro, şi fabricarea
produselor din cocserie, cu o cifră de afaceri medie pentru o firmă de 95 mil. euro.
De asemenea, în top cinci sectoare cu cel mai mare volum al rulajelor se regăseşte şi
fabricarea autovehiculelor rutiere, un domeniu dominat de Automobile Dacia.
Segmentul a acumulat în 2011 afaceri de aproape 9 miliarde de euro, dintre care mai
bine de 30% sunt realizate de Dacia. În schimb, în agricultură, un domeniu în care
până nu demult România era printre cele mai dezvoltate din Europa, funcționează doar
10.000 de companii cu afaceri totale de 6 mld. euro, deşi potențialul agricol al
Ro-mâniei din acest punct de vedere este foarte mare.
Primele zece sectoare, în funcție de cifra de afaceri, cumulează 63% din rulajele totale
ale întreprinderilor care activau în economia românească în anul 2011, o economie
dominată de companiile cu capital majoritar străin. Domeniile care ar putea ajuta la
dezvoltarea economiei locale sunt cele în care predomină companiile cu capi-tal
majoritar româneşti cum ar fi cercetare-dezvoltare, învățământul şi activitățile
referitoare la sănătatea umană.

Revista Presei Economice din România
ZF, http://www.zf.ro/analiza/cele-mai-mari-cinci-piete-comert-en-gros-en-detaildistributie-de-energie-productie-auto-si-comert-auto-fac-afaceri-de-112-mld-euro-pean-10776864
Veniturile bugetare vor rămâne sub 34% din PIB până în 2016, departe
de media UE
Venituri bugetare vor rămâne sub pragul de 34% din PIB până în anul 2016, când va
ajunge la final guvernarea cabinetului Ponta 2, procentul fiind mai puțin ambițios față
de nivelul de 36% din PIB anticipat în 2012 de oficialii Ministerului Finanțelor şi
menținându-se sub media UE, de circa 40% din PIB. Liviu Voinea, ministrul bugetului
în actualul cabinet şi fost secretar de stat în Finanțe în guvernul Ponta 1, spunea în
noiembrie 2012 că veniturile ar putea să urce de la 32% la 36% din PIB la sfârşitul
mandatului următorului guvern, numai datorită reformei ANAF.
Guvernul anticipează acum în Programul de convergență un nivel al veniturilor
bugetare de 33,8% în 2013, procentul urmând să rămână în jurul a 34% din PIB în anii
2014-2016. „În programul de convergență ca şi în strategie şi în buget nu se pot trece
decât venituri certe. Nu iau în calcul îmbunătățirea colectării, iau în calcul doar situația
existentă şi legislația existentă, nu îmbunătă-țirea colectării. Este foarte normal aşa,
pentru că veniturile trebuie să fie estimate conservator. Este mai bine să realizezi
încasări mai mari ca estimările decât să supraestimezi veniturile şi apoi să crească
deficitul. Se ia în calcul îmbunătățirea colectării doar dacă se constată venituri
colectate peste plan timp de minimum trei luni“, a declarat Voinea pentru ZF.
În România, ponderea veniturilor bugetare în PIB nu a reuşit să depăşească 33%,
plasându-se sub media europeană de 40% din PIB. Guvernele care s-au perindat la
putere au tot susținut ideea majorării veniturilor prin întărirea disciplinei în colectarea
taxelor, dar aceasta a rămas doar un obiectiv fără conținut.

Revista Presei Economice din România
Statul nu reuşeşte să colecteze mai mulți bani, iar evaziunea fiscală nu a fost redusă
vizibil. România ocupă locul doi în Europa după ponderea „economiei subterane“ în
PIB, cu un nivel de 29,6%, fiind depăşită de Bulgaria, potrivit unui studiu realizat de
firma de consultanță AT Kearney. Guvernul „promite“ pe partea de venituri că va
urmări, printre altele, creşterea gradului de colectare a taxelor prin combaterea
evaziuni.
România urmează să aplice începând cu acest an un program de restructurare a
administrației fiscale finanțat de Banca Mondială, după modelul Bulgariei. În cazul
Bulgariei programul a durat circa cinci ani, iar în urma implementării s-a înregistrat o
creştere a gradului de colectare a impozitelor şi taxelor cu 5-6% din PIB. Anul trecut
veniturile la bugetul României au crescut cu 6% față de 2011, iar ca procent din PIB au
urcat de la 32,7% la 32,9%. În raportul la buget pentru 2013 Finanțele anticipau
venituri de 33,6% din PIB în 2013 şi 33,8% din PIB în 2016. Potrivit Programului de
convergență, România îşi propune continuarea procesului de consolidare fiscală, însă
pe baza unei noi viziuni bugetare, în care ritmul de creştere al veniturilor devansează
ritmul de creştere al cheltuielilor ca urmare a introducerii unui pachet de consolidare
fiscală. Noul pachet de măsuri fiscale pe care se sprijină construcția bugetară aduce
un plus de aproape trei miliarde de lei. Obiectivele pe termen mediu în plan fiscal
vizează lărgirea bazei de impozitare, simplificarea sistemului de taxe, creşterea
colectării veniturilor bugetare şi reducerea evaziunii fiscale.
ZF, http://www.zf.ro/eveniment/veniturile-bugetare-vor-ramane-sub-34-din-pib-pana-in-
2016-departe-de-media-ue-10776553

Revista Presei Economice din România
Nicolae Sorescu, director general al Rădăcini: Acum pe piață auto se
vând doar Euro 1 şi 2
La nivelul lunii martie, când a intrat în vigoare timbrul de mediu, înlocuind taxa de
poluare, importurile de maşini second-hand au avansat cu 53%, la aproape 19.000 de
maşini, în timp ce înmatriculările de maşini noi şi-au dublat ritmul de scădere
comparativ cu februarie, la peste 30%, atingând un nivel de puțin peste 3.300 de
unități. În ceea ce priveşte reînmatriculările, adică maşinile la mâna a doua
comercializate pe piața internă, piața acestora a scăzut cu aproape 40% în primul
trimestru, la 48.400 de autoturisme, acest segment fiind cel mai afectat în acest an, în
condițiile în care atât timbrul de mediu, cât şi taxa de poluare s-au aplicat din acest an
şi pentru maşinile înmatriculate în România şi pentru care nu a fost plătită taxa de
poluare, cum sunt cele înregistrate înainte de 1 ianuarie 2007.
“Acum pe piață se mai vând doar Euro 1 şi 2, cele Euro 3 şi 4 nu prea se mai vând
deloc. Cei care importă maşini din Vest imediat s-au reorientat către maşini cu taxă
mică, iar cei care au cumpărat din România şi nu au plătit taxa acum sunt obligați să o
achite sau nu o vând, iar statul nu încasează nimic“, a spus Nicolae Sorescu, directorul
general al Rădăcini, companie care deține dealeri ai mărcilor Opel, Chevrolet, Citroën,
Mazda şi Honda. El a subliniat că statul ar trebui să urmeze exemplul Croației, unde
tranzacțiile cu maşini second-hand între persoane fizice sunt impozitate cu 5% din
prețul de catalog al maşinilor, în condițiile în care timbrul de mediu susține mai mult
importurile de maşini second-hand, şi nu piața autoturismelor noi.
ZF, http://www.zf.ro/auto/nicolae-sorescu-director-general-al-radacini-acum-pe-piataauto-se-vand-doar-euro-1-si-2-10769055

Revista Presei Economice din România
Țările cu cea mai ridicată pondere a creditelor neperformante în
decembrie 2012. Pe ce loc e România
România s-a situat la sfârşitul anului trecut pe poziția a treia între țările europene
puternic afectate de neram-bursarea împrumuturilor acordate de bănci, creditele
neperformante triplându-se ca pondere în portofoliile totale în ultimii trei ani şi jumătate
şi ajungând la 18,2% la sfârşitul lui 2012. Aceasta înseamnă că băncile locale au în
portofolii credite proaste de aproape 10 mld. euro. Ponderea neperformantelor a trecut
de 19% în februarie. Băncile au fost nevoite să constituie în ultimii ani provizioane de
miliarde de euro pentru a acoperi pierderi din credite neperformante, ceea ce a erodat
câştigurile şi a adus rezultatele în zona negativă. Numai anul trecut sistemul bancar a
avut o pierdere agregată de 475 mil. euro. Grecia şi Irlanda aveau la finalul anului
trecut o rată a creditelor neperformante de 20,7% şi respectiv 18,7%. Imediat sub
România se aflau Ungaria (cu 16,1%) şi Slovenia (15%), potrivit datelor OCDE.
Slovenia a intrat recent pe lista țărilor care ar putea avea nevoie să-şi salveze sistemul
bancar.
Cel mai bine în clasamentul creditelor neperformante stau Suedia şi Elveția, cu
ponderi de 0,7% şi respectiv 0,8% din portofoliile băncilor. Cele mai multe țări sunt
concentrate în zona de 3-4% credite neperformante. Cel mai bine stau Suedia şi
Elveția, cu ponderi de 0,7% şi, respectiv, 0,8% din portofolii. Situația neperformantelor
din băncile europene a fost tratată într-un articol de săptămâna trecută din Wall Street
Journal în contextul discuțiilor privind problemele sistemului bancar sloven.
ZF, http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/tarile-cu-cea-mai-ridicata-pondere-a-creditelorneperformante-in-decembrie-2012-pe-ce-loc-e-romania-10769132

Revista Presei Economice din România
Albinele românești roiesc la export
Apicultura a luat amploare în România, producția de miere depășind 20.000 de
tone/an. Consumul intern de miere fiind încă foarte redus, majoritatea producției ia
calea exportului
În ultimii zece ani, apicultura s-a dezvoltat mult în România, numărul de familii de
albine ajungând la peste 1,2 milioane, iar producția de miere la peste 20 de mii de
tone/an. Cu toate acestea, potrivit statisticii oficiale, consumul de miere pe cap de
locuitor în România este printre cele mai scăzute din Europa, și anume, de doar 450
de grame/locuitor, față de 2,2 kg în Germania sau 1,5 kg în Olanda şi Belgia. Ca
urmare, mai mult de jumătate din producția de miere de albine din România se vinde la
export, cu deosebire în țări din Uniunea Europeană. Președintele Asociației
Crescătorilor de Albine din România (ACAR), Ioan Fetea, a declarat pentru Capital că
o parte din mierea care se vinde pe piața internă este contrafăcută, mai exact, este
amestecată cu miere de import, de calitate mai slabă decât mierea românească. „Din
păcate, cam 10% din consumul intern de miere provine din import, din China, din
Argentina și din alte țări. Se amestecă cu miere românească și se vinde ca miere de
calitate“, ne-a spus președintele ACAR.
Bătaie pe fondurile europene
Apicultura s-a dezvoltat atât de mult și pentru că, în ultimii ani, în acest domeniu s-au
băgat bani mulți, atât de la bugetul de stat, cât și din fonduri europene. Este vorba, pe
de-o parte, de subvențiile anuale acordate până în 2010 (20 de lei pentru familia de
albine de elită și pentru familia de albine de producție, respectiv, 30 lei pentru familia
de albine certificate ecologic) și, pe de altă parte, de banii alocați prin măsurile
prevăzute în Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), destinate fermelor de
subzistență, unde proiectele sunt finanțate în proporție de sută la sută din fonduri
nerambursabile. Începând din 2011, apicultorii beneficiază și de un program special,

Revista Presei Economice din România
finanțat în proprorție de 50% de la bugetul de stat și 50% din fonduri europene:
„Programul Național Apicol din România 2011-2013“. Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale a alocat acestui program 43.941.629 lei. Banii sunt acordați
apicultorilor în baza facturilor fiscale prezentate de aceștia. Cele mai solicitate măsuri
ale programului sunt Măsura 3 -
„Achiziționarea de mătci, roi la pachet, roi pe faguri şi familii de albine din rase
omologate în România“ (se decontează integral achiziția a maximum 100
mătci/apicultor, 100 roiuri la pachet, precum și maximum 100 roiuri pe faguri), precum
și Măsura 4 - „Achiziționarea de stupi în vederea reformării stupilor uzați în urma
deplasării acestora în pastoral“ (se decontează pentru fiecare apicultor achiziția a
maximum 125 stupi utilați conform tehnologiei apicole, excluzând materialul biologic).
Dar alocarea acestor fonduri a produs zâzanie între apicultori. ACAR a sesizat
Ministerul Agriculturii privitor la o serie de nereguli comise de APIA în procesul de
acordare a banilor. De exemplu, ACAR sesizează faptul că au apărut „băieți deștepți“
și în apicultură, care doar rulează facturi și încasează bani grei, în detrimentul celor
care chiar investesc, dar nu au acces la fonduri nerambursabile.
„Cum se explică faptul că, în unele județe, precum Buzău, Constanța, Sălaj, Suceava
sau Dâmbovița, vânzările/cumpărările de familii de albine, decontate prin acest
program, se apropie sau chiar depășesc efectivele totale pe județ? Sau cum se
explică faptul că doar cinci-șase forme asociative asigură peste 50% din totalul
familiilor de albine vândute și decontate în întreaga țară?“, se întreabă Ioan Fetea,
președintele ACAR. Surse apropiate MADR ne-au declarat că, în urma acestor
sesizări, APIA a intensificat controalele la fața locului și, ca urmare a neregulilor
constatate, a decontat doar jumătate din cele șapte milioane euro alocate acestui
program pentru anul 2012, restul urmând a fi decontat în acest an.
Noul impozit fărâmițează stupinele

Revista Presei Economice din România
Noul sistem de impozitare, introdus în acest an și bazat pe norma de venit, îi
determină pe apicultori să-și fărâmițeze stupinele pentru a plăti impozit cât mai puțin
sau chiar deloc. Potrivit actului normativ adoptat de Guvern, până la 50 de familii de
albine nu se plătește impozit. Între 50 și 100 de familii, cota de venit pentru care se
calculează impozitul este de 70 de lei/familie, iar la peste 100 de familii, cota este de
98 de lei/familie. Impozitul este de 21,5% (cota unică de 16%+contribuția la asigurări
sociale de 5,5%) din norma de venit. Așadar, între 50 și 100 de familii de albine,
impozitul este de 15 lei/familie, iar la peste 100 de familii, impozitul este de 21,07
lei/familie.
„Eu sunt de acord că trebuie să plătim impozit, dar să plătim și noi ca toată lumea,
adică 16% din profit, nu 21,5% pe fiecare stup, cum au stabilit ăștia. Luna trecută, mie
mi-au murit 20 de stupi, dar trebuie să plătesc impozit și pentru ei? Nu dom‘le, trebuie
să avem posibilitatea să ne scădem și noi cheltuielile și pierderile și să plătim doar 16
la sută din profit. Altfel, îmi împart stupii la copii, la vecini și la neamuri, câte 10, 20, 30,
și nu mai plătesc niciun impozit“, ne-a declarat, sub protecția anonimatului, un apicultor
care-și vinde produsele în Piața Obor, din Capitală. Și ca el sunt mulți, pentru că
românul este inventiv când vrea să fenteze fiscul.
Capital, http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/180962.html
Ruşii nu vor importuri de carne din România
Autoritățile sanitar veterinare din Rusia spun că producătorii români nu respectă în
totalitate cerințele Uniunii Vamale, motiv pentru care nu vor face importuri de carne din
țara noastră. Cel puțin 12 companii autohtone vroiau să intre pe piața rusă cu
produsele lor.Producătorii autohtoni din industria alimentară nu vor putea nici pe viitor
să exporte în Federația Rusă, cu toate că, anul trecut, pentru prima dată în ultimii 16
ani, Rusia şi-a manifestat clar intenția de a accepta importurile de produse alimentare

Revista Presei Economice din România
din România. Mai mult, embargoul impus României asupra importurilor de păsări vii,
ouă, carne de pasăre şi produse din carne de pasăre, a fost ridicat pe 13 iulie anul
trecut. "Inspectorii veterinari din Federația Rusă au înaintat Autorității Naționale Sanitar
Veterinare şi pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) un preliminar elaborat în urma
auditării unităților româneşti de industrie alimentară care intenționează să desfăşoare
operațiuni de export cu produse de origine animală în statele membre ale Uniunii
Vamale. Având în vedere faptul că unitățile de industrie alimentară româneşti nu au
îndeplinit în totalitate cerințele Uniunii Vamale, datorită diferențelor existente între
legislația României, ca stat membru al Uniunii Europene şi cea a Uniunii Vamale,
niciuna dintre unitățile auditate nu a fost agreată pentru export în Uniunea Vamală. În
vederea reluării exporturilor de produse alimentare din România în Uniunea Vamală,
unitățile de industrie alimentară din România trebuie să îndeplinească în totalitate
cerințele legislației de acolo şi să fie re-evaluate şi aprobate pentru export de către
inspectorii veterinari din Uniunea Vamală", au declarat pentru ECONOMICA.NET
oficialii ANSVSA.
Pentru a putea relua exporturile către Federația Rusă, în noiembrie anul trecut, o
echipă de experți ai Serviciului Federal pentru Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară
din Federația Rusă a efectuat timp de două săptămâni o misiune de audit în România
pentru evaluarea modului în care sunt aplicate standardele legislației Uniunii Vamale în
12 unități româneşti de industrie alimentară din sectorul cărnii roşii, cărnii de pasăre,
produselor din carne, laptelui şi produselor lactate, în vederea agreării acestora pentru
exportul de produse în statele membre ale Uniunii vamale adică în Federația Rusă,
Belarus şi Kazahstan. Aceasta în condițiile în care, din cauza pestei porcine, Federația
a interzis importurile în 1996.
Încercări eşuate

Revista Presei Economice din România
România încearcă să reia exporturile către Rusia de mai mulți ani, fără niciun rezultat
însă. "Am stabilit ca agenții economici ruşi să vină în perioada următoare în România
pentru a participa la acreditarea unor abatoare, aceasta fiind procedura pentru toatele
statele care exportă în Federația Rusă. Noi nu avem probleme. Toate sectoarele
noastre sunt la nivelul Uniunii Europene", declara fostul ministru al agriculturii Valeriu
Tabără cu ocazia participării la prima reuniune a Miniştrilor Agriculturii ai statelor
membre în Organizația pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN),
eveniment ce a avut loc în octombrie anul trecut. Acesta a mai spus atunci că în
primele şase luni ale lui 2011 exportul produselor agroalimentare în Federația Rusă a
crescut de două ori față de perioada similară a anului anterior.
Ce înseamnă piața Rusiei pentru români
Conform unei analize realizată de Centrul Român pentru Promovarea Comerțului şi
Investițiilor Străine, în 2010 Rusia s-a plasat pe locul 18 în ierarhia importurilor pe piața
internațională, cu o pondere de 1,45% din totalul importurilor efectuate la nivel
mondial. Iar printre principalele categorii de produse de care ruşii au avut nevoie se
numără şi carnea. Mai mult, în 2010 importurile acestei țări din România au crescut
exponențial, cu 53,8% față de anul precedent, adică 1.347 de milioane de dolari.
Aceasta cu mențiunea că 2009 a fost un an slab din perspectiva exporturilor româneşti
către federația Rusă,înregistrându-se un declin cu 13,9% față de 2008.
În ciuda restricțiilor impuse, în perioada 2004-2012 România a făcut totuşi exporturi de
produse de origine animală către Federația Ruâsă. Din datele remise
ECONOMICA.NET de către Ministerul Agriculturii, cel mai bun an în relația cu
Federația Rusa a fost 2006, când am exportat produse de origine animală în valoare
de 945 de milioane de euro. De asemenea, în 2008 am vândut ruşilor de 174 de
milioane de euro, în vreme ce în 2010 producătorii autohtoni au încasat pe marfa
exportată 72,6 milioane de euro. În primele şapte luni ale anului trecut, exportatorii

Revista Presei Economice din România
români au reuşit să încaseze doar de 19,4 milioane de euro, din"alte preparate sau
conserve din carne,organe sau sânge". În total, în ultimii 8 ani am exportat în valoare
de aproximativ 2 miliarde de euro.
Economica,
http://www.economica.net/adio-exporturi-romanesti-de-carne-inrusia_50858.html
Importurile de autoturisme second-hand au crescut cu 50%, în primele
trei luni din 2013
Importurile de autoturisme rulate s-au majorat, în primul trimestru al anului, cu 50%,
până la 53.000 de unități, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2012, se arată într-o
analiză dată publicității, luni, de site-ul auto.ro.Conform sursei citate, numărul de
maşini second-hand importate în România a crescut cu 50% (53.000 unități) în primele
trei luni ale acestui an, de la cele 35.300 de unități importate în perioada similară din
2012.
În clasamentul mărcilor auto rulate de import, Volkswagen şi-a consolidat poziția de
lider cu aproape 13.000 de maşini înmatriculate în România în primul trimestru,
reprezentând o creştere de 60% față de primele trei luni din anul anterior. Ierarhia este
completată de Opel cu peste 8.800 de unități şi Ford cu aproape 6.400 de unități. În
privința maşinilor noi înmatriculate pe plan local, analiza auto.ro relevă o scădere de
20%, până la aproximativ 11.200 de unități în intervalul ianuarie-martie 2013,
comparativ cu cele 14.000 de unități înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Dacia se menține în topul înmatriculărilor de maşini noi, cu aproape 3.000 de unități,
dar cu 11% mai puține comparativ cu aceeaşi perioadă din 2012. Urmează
Volkswagen (aproape 1.200 de unități) şi Skoda cu 1.100 unități, reiese din datele
Direcției Regim Permise Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor /DRPCIV/. 'Ținând
cont de faptul că noul timbru de mediu se aplică şi pentru autoturismele înmatriculate

Revista Presei Economice din România
înainte de anul 2007, tranzacțiile implicând astfel de maşini au scăzut cu 40%, de la
80.000 de unități înregistrate în primul trimestru din 2012, la 48.400 de unități în 2013',
arată analiza auto.ro.
Din aceleaşi date reiese faptul că, în primul trimestru al acestui an, s-au importat cu
90% mai multe maşini marca BMW decât în primul trimestru din 2012. De asemenea,
reînmatriculările de maşini Dacia au scăzut cu 65%, iar maşinile noi înmatriculate Ford
au înregistrat o scădere de 63%, Hyundai şi Toyota fiind singurele mărci care au
înregistrat creşteri de 19%, respectiv 6%.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/191026-
Importurile-de-autoturisme-secondhand-au-crescut-cu-50-in-primele-trei-luni-din-
2013.html
146 de ani de când LEUL a ajuns moneda națională a României
În urmă cu 146 de ani, leul a devenit moneda națională a Principatelor Române, pe al
căror teritoriu circulau până la acea dată în jur de 80 de monede străine, precum
napoleonul, galbenul austriac, ducatul olandez, piastrul, rubla sau francul.
Pe 22 aprilie 1867 s-a promulgat prima lege monetară prin care s-a stabilit că
moneda națională este leul, iar diviziunea sa se numeşte ban şi este egală cu a suta
parte din leu. "Pierzând jus monetae, ca urmare a regimului dominației otomane,
Principatele Române au devenit un spațiu deschis pentru pătrunderea unui număr
foarte mare de monede străine", se arată într-o prezentare susținută de Mugur
Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), în 2010.
Românul şi romanatul, primele propuneri pentru denumirea noii monede
Primele negocieri pentru baterea unei monede naționale au avut loc după venirea pe
tronul Principatelor Unite a lui Alexandru Ioan Cuza.

Revista Presei Economice din România
În 1859, Victor Place, consulul francez la Iaşi a negociat, în numele guvernului român,
baterea unei monede naționale care să aibă aceeaşi valoare cu cea a francului francez
. Denumirea primilor bani româneşti a stârnit numeroase dezbateri, variantele luate în
calcul fiind românul, după modelul francez (francul), statul reuşind să obțină
permisiunea unei bănci din Franța pentru creditarea primei emisiuni.
Ulterior s-a stabilit un alt nume, acela de romanat, care era divizat în decime sau bani
(a zecea partea dintr-un romanat) şi centime sau bănişori (a suta parte dintr-un
romanat). Proiectul nu a fost însă finalizat deoare "Napoleon III nu a sprijinit până la
capăt emiterea unei monede naționale româneşti, deoarece nu dorea să provoace o
reacție ostilă a Imperiului Otoman", se arată pe pagina BNR.
Leul - ales ca să-i facă concurență thalerului olandez de argint
Discuțiile au fost realuate în timpul domniei lui Carol I. Denumirea de leu s-a ales pe
fondul popularității thalerului olandez care avea pe revers un leu ridicat pe două labe.
Thalerul avea o largă circulație e teritoriul Principatelor datorită relațiilor comerciale
dintre Imperiul Otoman şi Vestul Europei
La jumătatea secolului al XVII-lea, notorietatea thalerului era atât de mare încât în
spațiul balcanic acesta este confundat cu noțiunea de monedă. Cu toate că a ieşit din
circulație în jurul anului 1750, talerul de argint intrase atât de bine în conştiința publică,
încât românii au continuat să calculeze prețurile în această monedă. De aceea s-a
decis ca leul să devină denumirea oficială a noii monede naționale româneşti.
"Moneda va avea pe o parte armele țării şi pe alta indicațiunea valoarei nominale şi
anul", se arată în legea pentru înființarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea
monedelor naționale din 22 aprilie / 4 mai 1867. După promulgarea legii, s-au bătut
monedele de aur de 5,10 şi 20 de lei, monedele de argint de 50 de bani, 1 leu şi 2 lei şi
monedele de cupru de 1, 2, 5 şi 10 bani.

Revista Presei Economice din România
"Monedele de aur şi de argint ale Franței, Belgiei, Italiei şi Elveției fabricate după
acelaşi sistem monetar se vor primi în țară în toate casele publice deopotrivă cu
moneda legală a țării", se mai precizează în documentul promulgat în urmă cu un secol
şi jumătate.
Gandul, http://www.gandul.info/financiar/146-de-ani-de-cand-leul-a-ajuns-monedanationala-a-romaniei-10779512
Finanțe - Bănci
Finanțe – Bănci
Trei bănci au atras aproape 430 milioane lei la operațiunea repo de luni
Banca Națională a României (BNR) a împrumutat luni trei bănci cu suma de 429,8
milioane lei, prin operațiunea repo săptămânală, de 2,4 peste nivelul împrumuturilor
alocate la 15 aprilie. La operațiunea de la începutul săptămânii trecute au participat
două instituții de credit, care au atras 178,3 milioane lei. Prin licitațiile repo BNR oferă
lichiditate băncilor comerciale şi preia în schimb titluri de stat, la dobânda de politică
monetară, de 5,25% pe an. Banii sunt împrumutați pentru o săptămână. Dobânzile
practicate luni de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate
(ROBOR) în lei pe termen de o săptămână se plasau la 3,97 - 4,47% pe an.
Începând din 4 martie, BNR nu a mai limitat împrumuturile acordate băncilor
comerciale prin licitațiile repo, iar sumele au variat între 7,33 miliarde lei şi 178,3
milioane lei. Banca centrală a reluat în luna octombrie a anului trecut limitarea sumelor
împrumutate prin licitațiile repo, într-un moment în care cursul a urcat pe piața
interbancară peste 4,59 lei/euro şi se îndrepta spre maximele istorice. Sumele
împrumutate de BNR în cadrul licitațiilor repo au variat în perioda octombrie - febuarie
între 4 miliarde lei şi 11 miliarde lei.
În acelaşi timp, sumele solicitate de bănci în cadrul licitațiilor repo au fost cuprinse
între 12,73 miliarde lei şi un record de 38,49 miliarde lei. Volumele ridicate solicitate de

Revista Presei Economice din România
bănci nu au reflectat fidel nevoia de lichiditate a acestora, din cauză că la licitațiile
plafonate sumele sunt acordate pro-rata, în funcție de un indice rezultat în urma
împărțirii umelor subscrise şi a valorii prezentate de banca centrală. Astfel, când BNR
anunță un plafon băncile licitează valori mai ridicate pentru a se asigura că primesc cât
mai mult din sumele vizate.
ZF, http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/trei-banci-au-atras-aproape-430-milioane-lei-laoperatiunea-repo-de-luni-10779213
Bancherii au ținut la BNR 420 mil. lei în fiecare zi lucrătoare din primul
trimestru
Băncile au depus la BNR, prin facilitatea de depozit pe o zi, circa 420 milioane de lei
(95 mil. euro) în fiecare zi lucrătoare din primul trimestru, în scădere de la echivalentul
a un miliard de lei în aceeaşi perioadă a anului trecut, în condițiile în care lichiditatea
din piață a început să-şi revină treptat abia în ultima lună şi jumătate. De altfel,
creşterea lichidității din ultima perioadă s-a resimțit şi în sumele plasate de bănci la
BNR în luna martie, când media zilnică a urcat la 519 mil. lei, maximul din august 2012
încoace. Creşterea din martie vine şi în contextul în care băncile rămân reticente în a-
şi asuma riscuri prea mari prin creditarea economiei sau prin acordarea de
împrumuturi altor jucători din piața monetară.
Totodată, distribuția lichidității în piață s-a îmbunătățit luna trecută, având în vedere
că nicio bancă nu a mers la BNR pentru a lua bani prin facilitatea de credit pe o zi. De
exemplu, în ianuarie suma medie împrumutată în fiecare zi lucrătoare prin facilitatea
de depozit pe o zi a fost de 241 mil. lei, iar în februarie s-a redus la 71 mil. lei. Băncile
care şi-au pus banii la BNR prin facilitatea de depozit pe o zi au primit o dobândă de
1,25% pe an. Volumul total al sumelor rulate în primul trimestru a fost de 26 miliarde
de lei (5,9 mld. euro).

Revista Presei Economice din România
ZF, http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/bancherii-au-tinut-la-bnr-420-mil-lei-in-fiecare-zilucratoare-din-primul-trimestru-10776848
Topul asigurătorilor după numărul de clienți: cinci companii au trei
sferturi din contracte
Companiile membre ale UNSAR, care dețin aproximativ 90% din piața asigurărilor
generale, aveau la sfârşitul anului trecut 12 milioane de contracte în vigoare, din care
care trei sferturi erau încheiate de numai cinci companii. Asociația are 15 membri
companii de asigurări generale. Cel mai mare număr de contracte era deținut de
Astra, cea mai mare companie din piață şi după volumul primelor brute subscrise, cu
aproape patru milioane de polițe de asigurări generale în vigoare la finalul anului
trecut. La fel ca în topul după primele subscrise, urmează Omniasig (2,4 milioane de
contracte) şi Allianz-Țiriac (un milion de contracte). Locurile patru şi cinci sunt ocupate
însă de Carpatica şi Euroins, ambele cu aproximativ un milion de contracte, deşi după
volumul afacerilor acestea ocupă locurile şapte şi respectiv zece. Portofoliile celor
două companii sunt concentrate însă în zona asigurărilor auto obligatorii, unde au
reuşit să aibă clienți cu tarife sub media pieței. De altfel, la nivelul întregii piețe, cele
mai multe contracte de asigurare sunt încheiate pe segmentul polițelor auto obligatorii,
numărul acestora fiind de 4,6 milioane de polițe la sfârşitul lunii decembrie. Peste patru
milioane de contracte sunt încheiate şi pe segmentul asigurărilor de incendiu şi
calamități naturale (majoritatea asigurări de locuințe), în timp ce numărul polițelor auto
facultative (Casco) ajunge la aproape un milion.
Piața asigurărilor generale a fost anul trecut de 6,5 miliarde de lei (1,5 mld. euro),
înregistrând o creştere agregată de peste 6%. Aceasta a fost prima creştere
înregistrată după trei ani cu scăderi de două cifre.

Revista Presei Economice din România
Creşterea reală (ajustată cu rata inflației) a pieței este însă marginală, în timp ce
companiile UNSAR au înregistrat chiar un declin în termeni reali. Segmentul asigurările
generale, care concentrează cea mai mare parte a subscrierilor companiilor UNSAR a
intrat pe o pantă ascendentă anul trecut datorită vânzărilor mai mari pe asigurări de
sănătate, garanții şi pe asigurări de accidente. Asigurările auto şi cele de locuințe, în
schimb, au scăzut.
ZF, http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/topul-asiguratorilor-dupa-numarul-de-clienticinci-companii-au-trei-sferturi-din-contracte-10776859
Ubertalli, nr. 2 în UniCredit Țiriac Bank, a fost autorizat de BNR
Niccolo Ubertalli, fost şef de cabinet pe vremea carismaticului CEO al grupului
UniCredit Alessandro Profumo, a fost autorizat de Banca Națională pe postul de primvicepreşedinte
executiv şi membru al directoratului UniCredit Țiriac Bank, a cincea
bancă după active la sfârşitul lui 2012. Poziția de prim-vicepreşedinte a fost creată
anul trecut pentru coordonarea afacerilor pe retail, consumer financing şi leasing în
contextul unui plan de consolidare în bancă a ultimelor două segmente. Tot de anul
trecut Răsvan Radu, CEO al băncii, a fost numit şi country chairman, devenind
responsabil de întreg businessul italienilor de la UniCredit pe piața locală.
Ubertalli a fost trimis în România după o perioadă în care condusese activitățile
internaționale de consumer finance ale UniCredit Group. El lucrează pentru grupul
italian de peste 10 ani. De când a venit la Bucureşti s-a implicat deja în luarea unor
măsuri de creştere a eficienței băncii, în timp ce CEO-ul se concentrează pe proiecte
de restructurare a unor credite.
ZF, http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/ubertalli-nr-2-in-unicredit-tiriac-bank-a-fostautorizat-de-bnr-10776844

Revista Presei Economice din România
Un client Volksbank obtine in instanta anularea comisionului de
administrare dintr-un act aditional
Un client Volksbank a obtinut in instanta anularea comisionului de administrare dintr-un
act aditional semnat la presiunile bancii, hotararea putand fi atacata cu recurs.
"In data de 17 aprilie 2013, a fost pronuntata de catre Judecatoria Sector 2 sentinta
civila nr. 6513 in dosarul 33271/300/2012, prin care s-a constatat nulitatea absoluta a
unei clauze vizand perceperea comisionului de administrare din cuprinsul unui act
aditional semnat de catre client 'in baza OUG 50/2010'. Acest comision avea aceeasi
valoare cu comisionul de risc stabilit prin contractul initial. Prin acelasi act aditional se
modifica, de asemenea, cuantumul si tipul dobanzii din fixa in variabila", se arata intrun
comunicat al avocatului Codrut Avram, care l-a reprezentat pe reclamant.
Completul de judecata a analizat conditiile in care a fost semnat actul aditional,
modalitatea in care consumatorul a fost informat sau dezinformat, continutul notificarile
transmise de catre banca in care acestuia i se spunea ca trebuie sa semneze acest
document "in vederea aplicarii dispozitiilor OUG 50/2010".
"Prin solutia pronuntata s-a stabilit ca SC Volksbank Romania SA este obligata sa nu
mai incaseze comisionul de administrare si sa returneze toate sumele achitate cu titlu
de comision de risc/de administrare platite in baza conventiei de credit si a actului
aditional de la data semnarii pana la zi, la care se adauga dobanda legala. In plus,
aceasta trebuie sa perceapa pe intreaga perioada a derularii conventiei dobanda fixa
initiala, fara a se tine cont de actul aditional ulterior. Pentru prejudiciul adus
consumatorului, in urma comportamentului contractual al institutiei bancare s-au
acordat si daune morale", se mai mentioneaza in comunicat.
De asemenea, avocatul precizeaza ca hotararea poate fi atacata cu recurs si este
executorie, adica trebuie aplicata imediat.

Revista Presei Economice din România
Business24, http://www.business24.ro/volksbank/stiri-volksbank/un-client-volksbank-
obtine-in-instanta-anularea-comisionului-de-administrare-dintr-un-act-aditional-
1527893
Pensionarii isi pot primi pensiile pe cardurile de la Garanti Bank
Garanti Bank extinde gama de produse dedicata persoanelor aflate la pensie, care isi
vor putea primi drepturile banesti si pe cardurile emise de banca, in urma semnarii unei
conventii intre aceasta si Casa de Pensii, privind virarea pensiilor in conturi curente
sau pe carduri bancare ce vor fi create la cerere pentru pensionarii care incaseaza
pensii din sistemul public. Incepand cu data de 10 aprilie, persoanele aflate la pensie
pot solicita in orice agentie Garanti Bank, virarea drepturilor banesti pe card. In
momentul efectuarii solicitarii, ei trebuie sa prezinte reprezentantilor Garanti Bank, in
original, un document de identificare, talonul de pensie sau decizia de pensionare. Un
cont curent va fi deschis pentru virarea pensiei pe card.
Persoanele care aleg sa-si primeasca pensia prin Garanti Bank primesc un card de
debit - Bonus Debit Card, prin care beneficiaza de 0,25% bonus la orice cumparatura
achitata cu cardul, la orice comerciant, atat in tara cat si in strainatate. Ulterior, bonusul
acumulat poate fi folosit pentru cumparaturi gratuite in reteaua magazinelor partenere
Bonus Card.
Banca nu percepe niciun comision pentru emiterea cardului, administrarea contului, si
nici pentru plata cu cardul la comercianti, retragerea de numerar de la bancomatele
Garanti Bank sau interogarea soldului. Urmatorul pas este completarea unei cereri
standard disponibila in agentiile Garanti Bank, pe care fie solicitantul, fie personalul
bancii o va depune la Casa Teritoriala de Pensii, cardul urmand sa fie emis in cel mai
scurt timp.

Revista Presei Economice din România
Garanti Bank a inregistrat anul trecut o pierdere de 21,6 milioane euro, dupa ce in
2011 a raportat un profit net de 3,1 milioane euro, pe fondul majorarii anticipate a
provizioanelor cu 25 milioane euro. Profitul inainte de constituirea provizioanelor a fost
mai mult decat dublu fata de 2011, urcand pana la 36,6 milioane de euro. Totodata,
veniturile operationale ale Garanti Bank Romania au crescut pana la 81,7 milioane
euro, cu 25% mai mult decat in anul anterior. Portofoliul de credite al bancii a crescut
cu 10% fata de 2011, pana la un miliard euro, majoritatea fiind credite acordate IMMurilor.
Banca detine un numar de 225.000 de carduri de debit si de credit, iar in 2012 a
ajuns la 240 de ATM-uri.
Numarul POS-urilor a depasit 7.400, in timp ce numarul agentiilor a ramas constant, la
78. In Romania, grupul Garanti a inregistrat venituri consolidate de 106,9 milioane de
euro in 2012, in crestere cu 8% fata de anul precedent. Valoarea consolidata a
activelor Garanti Group Romania s-a situat la 1,8 miliarde de euro. Toate cele trei
institutii non-bancare Garanti au inregistrat profit in 2012, Garanti Credite de Consum -
2,3 milioane de euro (10% crestere de la an la an), Garanti Leasing - 2,3 milioane de
euro (aproape dublu fata de 2011), Garanti Credite Ipotecare - 2,2 milioane de euro (o
crestere de 20% de la an la an).
Wall Street, http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/147602/pensionari-pensiicarduri-garanti-bank.html
Signal Iduna a recrutat un manager cu experienta in telecomunicatii
Signal Iduna, filiala din Romania a grupului german specializat in beneficii medicale, a
numit un nou director national de vanzari corporate, in persoana Dianei Ungureanu,
incepand cu luna februarie a acestui an. Absolventa a Universitatii Politehnica din
Bucuresti, Diana Ungureanu dispune de o experienta de zece ani in industria
telecomunicatiilor si va gestiona in cadrul Signal Iduna portofoliul de clienti corporate si

Revista Presei Economice din România
echipele de vanzari corporate din Bucuresti si alte patru regiuni in care compania
detine filiale.
"Desi in ultimii ani piata totala a asigurarilor a fost in descrestere, volumul pietei de
asigurari de sanatate a crescut, atingand 17,64 milioane euro la finalul lui 2012, in timp
ce in anul anterior era de 12,23 millioane euro. Signal Iduna a urmat un trend
ascendent iar volumul sau de afaceri aproape s-a dublat in ultimul an, in ciuda
conditiilor economice dificile ale pietei", se arata in comunicatul companiei. Prezent din
anul 2008 si pe piata din Romania, grupul german Signal Iduna ofera beneficii
medicale si solutii de asigurari de viata si de accident pentru companii, si detine in
prezent peste 25.000 de asigurati. Compania dispune de o retea formata din peste 400
de clinici si spitale private, Signal Mediqa Net.
Wall Street, http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/147621/signal-idunamanager-telecomunicatii.html
Dobânzile overnight au crescut
Dobânzile pe termen foarte scurt au urcat, vineri, Banca Națională a României
(BNR) afişând, în prima parte a zilei, un nivel mediu al dobânzii la depozitele atrase
pentru o zi (ROBID) de 1,16% pe an, față de 1,15% în şedința precedentă, iar dobânda
la depozitele overnight plasate (ROBOR) ajungând la 1,66% pe an, de la 1,65% în
şedința precedentă.
Bursa, http://www.bursa.ro/banci-asigurari/piata-monetara-dobanzile-overnight-aucrescut-204142&articol=204142.html

Revista Presei Economice din România
Sondaj BCR: Antreprenorii îşi aleg banca în funcție de oferta de
operațiuni bancare curente
Când vine vorba de alegerea unei bănci cu care să lucreze, antreprenorii se uită în
special la oferta de operațiuni bancare curent, cum ar fi conturile curente, plățile şi
încasările, dar şi zona de creditare de unde se aşteaptă o simplificare a procedurilor şi
implicit a accesului la finanțare, reiese dintr-un sondaj al BCR.
Circa 44% dintre respondenții la sondajul efectuat consideră că oferta de operațiuni
curente este principalul motiv pentru care aleg să lucreze cu o bancă, 24% apreciază
că zona de creditare este determinantă în alegerea băncii, iar 16% spun ca sunt
importante avantajele non-bancare, de genul trainingurilor, consultanței sau promovării
afacerii.Pe de alta parte, circa 40% dintre antreprenori consideră că întârzierea la
încasarea facturilor reprezintă una dintre principalele dificultăți cu care se confruntă, în
timp ce aproximativ 39% acuză scăderea cererii interne şi aproape 16% accesul dificil
la credite.
Per ansamblu, circa 28% dintre antreprenori consideră că afacerile au crescut în anul
2012, 40% că au rămas constante iar 25% că businessul s-a redus. Circa 3% dintre
antreprenori care au raspuns în cadrul sondajului au declarat că au început afacerea în
anul 2012.Pentru a veni în sprijinul antreprenorilor, BCR organizează lunar sesiuni de
training pe portalul www.bcrclubantreprenori.ro. Printre cele mai solicitate teme care să
fie prezentate în cadrul sesiunilor de training se numără:
• 35,47% - Programe de finanțare / Fonduri UE
• 25,24% - Dezvoltarea conținutului unui plan de afaceri
• 18,58% - Proceduri fiscale: TVA colectat la încasarea facturilor
De la începutul anului şi până acum, BCR a organizat 3 sesiuni de trening ce au avut
ca temă: Idei pentru un plan de afaceri reuşit; Soluții de finanțare pentru proiecte de
eficiență energetică şi Mecanismul TVA la încasare. Ultimele detalii şi repetiția finală.

Revista Presei Economice din România
Urmatoarea sesiune de training va avea ca temă ”Finanțarea afacerii în moneda în
care încasăm” şi va avea loc pe 24 aprilie 2013.
Capital, http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/181049.html
BRD Finance dă credite cu DAE 0% pe 110 de zile pentru achiziții de la
Dedeman
BRD Finance a lansat azi creditul de nevoi personale “Soluția Avantaj” prin intermediul
căruia clienții îşi pot finanța cumpărăturile de produse de la Dedeman cu dobândă zero
pentru o perioadă de până în 110 zile.De fapt, perioada de grație poate ajunge până la
110 zile, în funcție de data semnării contractului.
Pentru a beneficia de avantajele creditului “Soluția Avantaj”, clienții trebuie să
achiziționeze produse a căror valoare depăşeşte 800 lei.Vorbim de un credit de nevoi
personale, care se poate acorda pe o perioadă de maximum 5 ani (60 luni).
Astfel, dacă un client nu a achitat integral creditul în perioada de grație, după trecerea
acesteia, el va plăti o dobândă de 14,95% pentru creditele cu maturitate de până în 48
de luni sau o dobândă de 9,90% pentru creditele pe o perioadă de peste 48 luni,
maximum 60 luni, au exlicat pentru Capital reprezentanții BRD Finance.
Prin intermediul creditului Soluția Avantaj, clienții Dedeman pot cumpăra orice articole
DIY – Do-It-Yourself (pentru grădina, mobilier, electronice sau electrocasnice etc), de
minimum 800 lei, fără comision de acordare credit şi, în plus, bucurându-se de
posibilitatea de a opta în privința modalității de rambursare: integral, fără costuri, în
perioada de grație, sau prin achitarea de rate lunare cu dobândă fixă, în condițiile
menționate la semnarea contractului.
Dacă un client care achiziționează din Dedeman, de exemplu, articole destinate
instalațiilor termice şi materiale de bază în construcții în valoare de 2.000 lei, pe data

Revista Presei Economice din România
de 22 aprilie 2013, poate returna integral, într-o singură tranşă, exact valoarea
cumpărăturii (2.000 lei) până la data de 1 august 2013 (pentru scadența în data de
03.08.2013), beneficiind astfel de 0 lei costuri şi de 100 zile de perioadă de grație.
Creditul Soluția Avantaj poate fi obținut foarte simplu la birourile operatorilor de credit
BRD Finance IFN S.A din cadrul magazinelor Dedeman, în baza unei documentații
minimale – actul de identitate şi un document care să justifice veniturile. În plus,
răspunsul la solicitarea de acordare a creditului este furnizat în cel mult două ore,
astfel încât, odată obținute toate aprobările, clientul poate semna contractul în aceeaşi
zi, şi ulterior prelua acasă produsele dorite.
Capital, http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/181043.html
Vedetele sectorului bancar în acest an sunt creditele de nevoi
personale şi cardurile de credit
În acest an, vedetele sectorului bancar sunt creditele de nevoi personale şi cardurile
de credit, a declarat, pentru AGERPRES, directorul general executiv al OTP Bank
România, László Diósi."Miza crescută pe cele două produse se explică prin nevoia
existentă în întreg sistemul bancar de a vinde produse cu o marjă ridicată de
profitabilitate. Nici noi nu facem excepție de la tendința menționată, dar pe lângă
creditele de nevoi personale şi cardurile de credit, aş adăuga şi cardurile de salarii,
fondurile de investiții şi depozitele", a spus Diósi.
Potrivit acestuia, OTP Bank România şi-a ajustat strategia de business încă de anul
trecut, dar rămâne deschisă şi atentă la orice alte oportunități care ar putea apărea pe
piață, iar toate acestea sunt determinate şi condiționate de evoluția pieței şi de climatul
economic.În ceea ce priveşte atragerea de noi clienți, oficialul băncii ne-a declarat că
niciodată OTP Bank România nu a avut atât de mult succes în atragerea de clienți noi
în portofoliu precum în ultimele şase luni.

Revista Presei Economice din România
"Monitorizăm îndeaproape activitatea fiecărei sucursale şi a fiecărui angajat al băncii.
Cei care nu au rezultatele aşteptate primesc întotdeauna o şansă de a îndrepta
lucrurile, însă dacă o sucursală rămâne generatoare de pierderi, suntem nevoiți să o
închidem sau să o relocăm. Toate băncile sunt nevoite în această perioadă să taie
costurile, astfel încât să echilibreze cheltuielile operaționale, în linie cu scăderea puterii
de cumpărare şi a veniturilor. Iar noi, ca toate băncile, trebuie să facem la fel", a
explicat Diósi.
Potrivit acestuia, dacă OTP Bank România va avea nevoie acționarii sunt dispuşi să
facă o infuzie de capital."În 2012, OTP Bank România şi-a majorat de două ori
capitalul social, decizie ce confirmă încrederea pe care acționarii o au față de
stabilitatea instituției şi strategia noastră de dezvoltare. Astfel, la finalul anului trecut,
capitalul reglementat al OTP Bank România a fost majorat la 732.908.880 lei", a mai
spus directorul general executiv al OTP Bank România.
Acesta este de părere că atât dobânzile la creditele în euro, cât şi la cele în lei ar putea
scădea în acest an, însă acest lucru s-ar putea întâmpla doar după ce ar scădea şi
ratele de dobândă la depozite.
Capital, http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/vedetele-sectorului-bancar-in-acestan-sunt-creditele-de-nevoi-personale-si-cardurile-de-credit-18.html
Ce sanse are banca lui Umbrarescu si Burduja? Va avea aceeasi
soarta ca Banca Feroviara?
Marinel Burduja (foto), artizanul noii banci romanesti ce va fi constituita dupa
cumpararea ATE Bank de catre omul de afaceri Dorinel Umbrarescu, apreciaza, intrun
interviu acordat Bancherul.ro, ca soarta noii institutii de credit depinde intr-o mare
masura de capacitatea acesteia de a atrage suficient capital si resurse necesare
dezvoltarii si atingerii unei mase critice de afaceri si clienti care sa-i permita sa fie

Revista Presei Economice din România
profitabila.El spune ca intr-o prima etapa banca isi propune sa plece la drum cu un
capital de 50-60 de milioane de euro (apropiat de cel minim necesar, in jurul a 9
milioane de euro), iar in a doua etapa sa se ajunga la 200 de milioane, suma ce ar
urma sa creasca si mai mult intr-o a treia faza de dezvoltare. Pentru aceasta, spune
Burduja, este nevoie de o dovada de solidaritate din partea romanilor, care sunt invitati
sa participe la constituirea noii banci ce-si propune sa li se adreseze lor cu
preponderenta. Chiar el va fi unul dintre acesti actionari, dupa ce astrans o oarecare
avere, in atatia ani cu functii importante in diverse banci, dintre care ultimii 10 ca
vicepresedinte la Raiffeisen Bank.
Dar intrebarea fireasca de pe buzele oricui este: ce sanse are o noua banca, in
actualul mediu economic de recesiune, cand apar tot mai multe fuziuni si achizitii pe
piata bancara si in contextul unor reglementari tot mai stricte ale bancilor si a aversiunii
publicului fata de acestea, dupa tot ce s-a intamplat dupa criza? Mai ales ca am mai
vazut o astfel de banca noua, Banca Feroviara, construita in plina criza, la finalul lui
2009, cu o evolutie modesta pana acum, banca fiind pe pierdere dupa ce a reusit sa
acorde credite de doar 50 de milioane de lei pana la finalul lui 2011.
Marinel Burduja este insa foarte optimist, sentiment izvorat in principal din bogata sa
experienta de bancher, cu radacini inainte de 1989, cand a lucrat la banca de investitii
si in comertul exterior. Imediat dupa Revolutia din 1989 a cochetat o scurta perioada,
mai exact 1 an, si cu politica, fiind ales la primele alegeri libere din Romania, in mai
1990, primar al orasului Piatra Neamt si deputat in Parlament din partea Frontului
Salvarii Nationale (FSN), prima formatiune politica, neocomunista, nascuta dupa
Revolutia condusa de fostul presedinte Ion Iliescu. In 1991 devine directorul bancii de
stat Bancorex, sucursala din orasul-natal, Piatra Neamt, apoi vicepresedinte al intregii
banci, la Bucuresti, ca in 1996 sa treaca in mediul privat, la Creditanstalt, ABN AMRO
iar din 2002 pana in 2012, asadar 10 ani, la Raiffeisen Bank.

Revista Presei Economice din România
„Experienta mea in banking imi da increderea ca voi reusi sa fac din noua banca una
dintre cele mai bune din Romania”, spune Burduja. Ce planuri concrete aveti? L-am
intrebat. „Sa fac bani, inca din primul an”. Burduja nu se bazeaza insa doar pe
experienta sa in banking ci si pe o echipa de „tineri si talentati bancheri romani si
straini” cu care lucreaza la acest nou proiect, fara insa a mentiona vreun nume.
Precedentul Banca Feroviara
Dar banca lui Umbrarescu nu este prima de acest gen din Romania. De la finalul lui
2009 functioneaza Banca Feroviara, constituita de la 0 de catre omul de afaceri din
Arad, Valer Blidar, proprietarul Astra Vagoane, ce detine peste 90% din capital, restul
fiind completat de Atelierele Grivita Bucuresti. Institutia de credit, condusa de Petre
Tulin, fost director de reglementare si autorizare a bancilor din cadrul BNR, a pornit la
drum cu un capital de 45 de milioane de lei si niciun fel de infrastructura, insa avea in
plan sa deschida 14 sucursale pana la finalul lui 2009.
Insa abia 2 ani mai tarziu, in vara lui 2011, banca anunta inaugurarea celei de-a 14-a
unitati teritoriala, oprindu-se la 18 sucursale, la finalul aceluiasi an, pe parcursul lui
2012 nemaifiind deschisa niciuna. De altfel, Banca Feroviara isi propuse sa ajunga pe
breakeven (fara pierderi) la sfarsitul lui 2012, asadar dupa 3 ani de functionare, dupa
ce in 2011 inregistrase pierderi de 17 milioane lei, in crestere cu 20% fata de anul
precedent. Datele aferente anului 2012 nu au fost publicate inca, insa este putin
probabil ca banca sa fi ajuns pe profit, in conditiile unui an dificil.
Banca Feroviara, a carei nastere a fost motivata prin „indignarea” afisata public de
antreprenorul Blidar la adresa comportamentului bancilor straine care nu mai acordau
credite din cauza crizei, exact asa cum justifica si Burduja initiativa constituirii bancii
sponsorizate de Umbrarescu, s-a dovedit asadar, cel putin pana acum, o intreprindere
mai degraba modesta.

Revista Presei Economice din România
Cauzele evolutiei Bancii Feroviare sunt, fireste, mai multe, insa cel putin 2 sar in ochi:
in primul rand, e clar ca banca nu a dispus de capitalul si resursele financiare
suficiente pentru o activitate optima, pentru a atinge o masa critica de-a lungul a 3 ani.
Blidar spunea la evenimentul de lansare a bancii, in toamna lui 2009, ca se bazeaza
pe cooptarea in actionariatul noii banci a companiilor de stat CFR Marfa si CFR
Calatori, desi acestea produceau mari pierderi bugetului de stat, constrans de FMI la
un plan de eficientizare. O strategie gresita, asadar. Blidar nu a reusit, sau nu a vrut,
sa atraga, in schimb, alti actionari privati in banca, iar aceasta nu a incheiat nici
parteneriate cu institutii de finantare internationala, precum IFC si BERD, asa cum
procedeaza alte banci, pentru a obtine resure necesare finantarii. Banca Feroviara a
ramas, asadar, o banca de casa, mai degraba decat una universala, asa cum se
declara oficial.
A doua cauza a esecului poate fi pusa pe seama managementului mai degraba sters si
a lipsei unei pozitionari clare a bancii pe piata: aceasta nu a iesit cu nimic in evidenta,
nu s-a diferentiat intr-un fel fata de concurenta, astfel incat sa atraga atentia
potentialilor clienti.
Ce diferenta poate face Burduja cu noua banca
Noua banca a lui Umbrarescu porneste, din aceasta perspectiva, cel putin cu un
avantaj, acela al liderului carismatic si cu multa experienta in banking si relatii in mediul
de afaceri, reprezentat de Marinel Burduja.
Mai mult, dupa cum spune chiar el, noua banca isi propune sa atraga in proiect, inca
de la inceput, si institutii internationale financiare, alaturi de alti actionari romani. „Nu
vrem sa fim o banca pentru o anumita clientela (a firmelor din domeniul infrastructurii
rutiere n.r.), pentru o anumita industrie, ci o banca pentru toti romanii”, spune Burduja.
Daca va fi asa, desi e greu de anticipat, in actualele conditii economice si a crizei

Revista Presei Economice din România
bancare, cine va mai fi dispus sa investeasca intr-o noua banca, va avea cel putin o
sansa in plus.
Noua banca, spre deosebire de Feroviara, are si avantajul plecarii la drum, din start, cu
un anumit numar de unitati si depozite ale clientilor acestora preluate de la ATE Bank,
asadar va putea sa-si dezvolte mult mai rapid portofoliul de active.
Deocamdata insa, principala problema de rezolvat este atragerea capitalului si a
investitiilor necesare lansarii unei banci de succes, in conditiile in care autorizarea de
la BNR nu pare a fi un impediment mai mare decat a fost aprobarea bancii lui Blidar. Si
momentul lansarii noii banci pare unul prielnic, daca ne gandim ca toata lumea spera
ca am lasat deja in urma criza si urmeaza ani de crestere economica, pe cand
Feroviara a trebuit sa infrunte trei ani de criza.
Cum explica Burduja faptul ca a fost ales in CA al Bank Leumi
In ceea ce-l priveste pe Marinel Burduja, acesta s-a inconjurat, tocmai in aceste
momente, de o enigma greu de lamurit. Cu doar 2 zile inainte sa fie anuntata preluarea
ATE Bank de Dorinel Umbrarescu, Marinel Burduja a fost ales in Consiliul de
Administare al unei alte banci, Bank Leumi, ceea ce a determinat presa sa speculeze
ca si aceasta banca ar putea fi de vanzare.
Cum explica el asta? „Am o legatura speciala cu conducatorii acestei banci, care mi-au
propus, in urma cu cateva luni, sa fac parte din conducerea bancii, de aceea am
acceptat. Insa nu voi avea nicio functie executiva la Bank Leumi, iar in momentul in
care noua banca romaneasca, la al carui proiect am lucrat, va primi autorizatia de
functionare si voi fi ales in echipa de conducere, voi pleca de la Bank Leumi. Pana
atunci, nu exista niciun conflict de interese, intrucat la noua banca inca nu am nicio
functie oficiala”.
Si totusi, de ce a facut el acest pas, stiind ca, in acelasi timp, trebuie sa lucreze la
noua banca? Pana la finalizarea procedurilor de autorizare a noii banci va mai trece

Revista Presei Economice din România
ceva timp, intrucat trebuie derulate niste proceduri si facuti niste pasi obligatorii, se
justifica Burduja.
O bine-cunoscuta vorba romaneasca spune ca nu trebuie sa fii cu fundul in doua
luntrii. Ramane de vazut daca aceasta „pozitie” ascunde ceva sau este doar rezultatul
unui concurs de imprejurari. Burduja tine insa se ne asigure de onorabilitatea sa:
„Timpul va arata ca nu exista nimic ascuns aici, asa cum am fost intotdeauna sincer cu
toata lumea, inclusiv cu presa”.
Daca timpul va lamuri lucrurile in favoarea sa, atunci pentru moment un lucru e destul
de limpede: e greu sa te desparti de obisnuinta de a lucra zeci de ani intr-o corporatie,
in slujba altora, si de a trece intr-o postura mai degraba de investitor si intreprinzator,
cu riscurile de rigoare. Burduja e ca un valoros vin vechi, al carui dop ti-e frica sa-l
scoti, pentru ca nu stii ce e in sticla: o licoare minunata sau doar otet.
Bancherul, http://bancherul.ro/ce-sanse-are-banca-lui-umbrarescu-si-burduja-va-aveaaceeasi-soarta-ca-banca-feroviara--11118
Romania are un fond de salvare a bancilor cu resurse de 500 milioane
lei pana in 2015
In Romania functioneaza de anul trecut si un fond de salvare a bancilor (fond de
restructurare), pe langa cel de garantare a depozitelor (FGDB), ale carui resurse
urmeaza sa ajunga la 500 milioane lei pana in 2015. La randul sau, FGDB, care mai
nou are in atributii si masuri de stabilizare a unei banci cu probleme, dispune de
resurse financiare in valoare totala de 3 miliarde de lei, reprezentand 1,86% din
valoarea depozitelor garantate, de 83,4 miliarde lei la finalul primului trimestru din
2013. Rata de acoperire trebuie insa sa ajunga la 2%, in contextul problemelor
sistemului bancar.Incepand cu 2010, Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare
(FGDB) a fost numit administrator al fondurilor constituite pentru a asigura stabilitatea

Revista Presei Economice din România
financiară, spune Eugen Dijmarescu, presedintele FGDB. Initial a existat un fond de
compensare specială, constituit în vederea asigurării resurselor financiare necesare
pentru despagubirea persoanelor afectate de măsurile dispuse si implementate în
cursul administrării speciale a unei banci, care s-a transformat in 2012 într-un fond de
salvare.
Fondul de salvare este separat de Fondul de garantare a depozitelor si este, de
asemenea, finantat ex-ante, din contributiile anuale ale bancilor. Conform deciziei
BNR, acumularea de fonduri pentru noua entitate a fost stabilita într-un interval de cinci
ani, după cum urmează:
2011/2012 - 50 milioane RON/an
2013 - 100 milioane lei
2014/2015 - 150 milioane RON / an
Fondurile pot fi completate prin: taxe anuale si suplimentare de la institutiile de credit,
veniturile din investirea sumelor acumulate si împrumuturi de la institutii de credit,
societăti financiare si alte institutii, precum si prin împrumuturi de obligatiuni prin
emisiuni de titluri FGDB. Determinarea taxei anuale pentru Fond se face prin aplicarea
unui procent la valoarea datoriilor neasigurate ale fiecarei institutii de credit, persoană
juridică română.
Procentul utilizat pentru determinarea taxei anuale se stabileste luând în considerare
cantitatea optima necesara resurselor financiare ale Fondului de salvare, precum si
nivelul corespunzător de atins pentru fiecare an si nu poate depăsi nivelul de 0,1%.
Procentul de determinare a taxei anuale a fost de 0.027% în 2011 si 0.0322% în 2012.
FGDB trebuie sa-si majoreze resursele
Rata de acoperire a expunerii FGDB este determinată de dinamica a resurselor sale,
unde contributiile băncilor au o influentă considerabilă. În prezent, rata anuală a
contributiei este de 0,3%, neschimbata din 2011.

Revista Presei Economice din România
Obiectivul este de a consolida mecanismul de finantare in conditiile cresterii
turbulentelor bancare din zona si din pietele de origine ale bancilor straine prezente in
Romania. FGDB trebuie să atingă un nivel tintă pentru rata de acoperire a expunerii pe
termen mediu pentru finantarea ex-ante de 2 % din valoarea depozitelor asigurate. La
sfârsitul anului 2012, rata de acoperire a expunerii a fost de 1,86%, precizeaza seful
FGDB, Eugen Dijmarescu.
Bancherul, http://bancherul.ro/romania-are-un-fond-de-salvare-a-bancilor-cu-resursede-500-milioane-lei-pana-in-2015.-si-fgdb-trebuie-sa_si-suplimenteze-fondurile,-dincauza-problemelor-bancilor--11113
Dan Țone, Eutron: Băncile care vor mai creşte comisioanele îşi vor
pierde clienții
Băncile au descoperit în ultima vreme că au costuri mari cu numerarul şi au crescut
comisioanele. Dacă vor continua, însă, să pună clienții să plătească aceste costuri,
fără o optimizare a business-ului, băncile vor pierde clienți, spune Dan Țone, Director
general Eutron, una dintre cele mai mari firme de administrare a numerarului din
România.
Reporter: Am observat că în ultimii ani băncile au început să crească comisioanele. Au
motive?
Dan Țone: E o diferență între ce fac băncile şi ce ar trebui să facă băncile. Au costuri
cu numerarul foarte mari şi a trebuit să vină criza ca să îşi dea seama că au astfel de
costuri. Vor prin politica de prețuri şi de comisioane să respingă clienții care vor să
lucreze cu numerar. Pe de altă parte, cele care tratează corect piața şi şi-au dat seama
că numerarul va rămâne pentru foarte mult timp de acum încolo regele tranzacțiilor, în
toată lumea, nu doar în România.

Revista Presei Economice din România
Putem spune că băncile fac profit din aceste comisioane, dacă ne uităm la nivelurile pe
care le practică, la jucătorii mari?
Creşterea comisioanelor nu înseamnă neapărat că nu fac profit din tranzacțiile cu
numerar. Dacă sunt o bancă mare şi am 500-900 de unități, 1.000 de ATM, 2.000 de
puncte în care am numerar, banii ăştia trebuie să-i administrez, să ştiu ce am în fiecare
punct, pentru că dacă veniți la ATM şi nu găsiți bani, poate vă gândiți să plecați la altă
bancă.Însă, să nu generalizăm, nu toate băncile din România au crescut comisioanele,
ci unele care au constatat că au costuri foarte mari cu numerarul, dar soluția nu este
să transmiți costurile către clienți, ci să rezolvi problemele cu costurile intern, să le
reduci. Cum? Automatizând.
Ne uităm la cei mai mari jucători, care au instalat automate pentru plata facturilor şi au
introdus comisioane pentru plata la ghişeu sau chiar au eliminat această posibilitate.
Se va extinde la nivelul întregului sistem?
Este soluția găsită de acei jucători. Dar şi în acest caz, acele automate în care
introducem numerar, după ce s-a scanat codul facturii, banii aceia trebuie administrați
de cineva, să ştie câți sunt, să transmită nişte rapoarte, să spună, de exemplu, că Dan
Țone ți-a plătit factura cutare, în valoare de 122 de lei, să se valideze şi cu cel care
preia banii, respectiv compania de procesare sau de securitate care procesează, să se
reconcilieze contul. Mutarea din front office a clienților cu numerar care-şi plătesc
utilitățile nu este o problemă de ieri de azi. Este o problemă de 10 ani. Dar să ne
aducem aminte că acum 10 ani băncile se băteau pe furnizorii de utilități, ca să-i
absoarbă, să-i înghită. De ce? Lucrurile se învârteau, nu era nicio problemă. Când a
venit criza, băncile au constatat că încasarea facturilor nu este un business de bancă.
Băncile trebuie să dea credite. Şi-au dat seama că acesta este un cost. Gândiți-vă că
aşteptați la ghişeu, şi sunteți clientul băncii, şi aveți în față trei oameni, unul care-şi
plăteşte apa, unul telefonul, unul curentul. Dumneavoastră aveți contul acolo, de la

Revista Presei Economice din România
dvs. ia banca bani. Sunteți mulțumit? De aceea banca mută aceste operațiuni la un
automat, pentru că dvs. vrea să vă vândă un credit, să vă plaseze banii, să vă vândă
un nou produs financiar.
Am văzut câteva cazuri în care bănci mari care au renunțat la parteneriatele cu anumiți
furnizori?
E strategie de bancă, dar nu cred că vrea nimeni să piardă un partener. Dar faptul că
poți să plăteşti utilitățile la o listă de 20 de bănci, nu înseamnă că furnizorii aceia sunt
şi parteneri. Ceilalți sunt nişte plasatori de servicii, pun în conturile de la ei şi apoi
ajung în banca mamă. Nu este un business consistent pentru banca respectivă. Dar
dacă furnizorul acela de utilități are cu o bancă business-ul acolo, creditele de rulaj şi
altele, sigur că da, banca aceea nu o să renunțe la ceea ce îi cere furnizorul respectiv.
Am înțeles că în aceste parteneriate au crescut foarte mult pretențiile financiare către
furnizorii de utilități?
Sigur că au crescut pentru că, ştiți ce se întâmplă, acum 7-8 ani de zile, costurile erau
la un anumit nivel şi business-ul era la un alt nivel. Business-ul pentru bănci înseamnă
credite, plasamente financiare. În ultimii 4-5 ani, business-ul băncilor a scăzut,
costurile nu s-au modificat esențial, dar raportul între costuri şi încasări a scăzut
dramatic. Şi acum orice bancă se uită: hai să văd care sunt operațiunle alea pentru
care mai merită să le fac. Şi când îți plăteşte prestatorul de servicii foarte puțin şi te
duci la prestator şi îi creşti comisionul de la 1 leu la 5 lei, e de exemplu, atunci
prestatorul zice: te tai de pe factură, şi clienții mei nu mai plătesc la tine.
Ce o să facă prestatorii de servicii? O să se ducă către retaileri, către farmacii, către
benzinării şi să încaseze pe acolo, sau o să-şi facă propriile puncte. Ei trebuie să-şi
aducă banii în conturile lor într-un fel sau altul. Ce este mai important, 93% din
tranzacțiile din România se fac în numerar. Suntem pe locul 3 în Europa.

Revista Presei Economice din România
O să se schimbe prea curând acest lucru, pentru că sunt foarte multe campanii în care
se încearcă promovarea plăților fără cash?
Masa de numerar în circulație, pe toată planeta asta, a crescut în fiecare an, în ultimii
10 ani. Ceea ce înseamnă că cererea de numerar este în creştere. Şi mai e o chestie.
Pe situație de criză în lume, toată lumea a lăsat cardul jos, pentru că nu ştii câți bani ai
pe card, dar ştii cât ai în buzunar întotdeauna. Şi dacă auzi un zvon, imediat încerci să
îi valorifici, pentru că s-ar putea să-şi piardă valoare. Uitați-vă la Cipru. Ce s-a
întâmplat în această perioadă în care n-au avut niciunul dreptul la ce le aparține?
Atenție! Situațiile de criză financiară totdeauna au dus persoanele şi companiile spre
numerar. Numerarul îți dă siguranță, poți să faci ce vrei cu el şi sâmbăta şi duminica
când n-ai acces la el în cont. Da, poți să ai instrumente electronice, dar se validează
luni. Să ne aducem aminte de anii '90, vorbeam de schimbarea cursului valutar la
câteva ore. Oamenii mergeau cu banii să îi valorifice imediat. Fă asta cu cardul, dacă
poți.
Acum, referindu-ne la Cipru, ce s-a întâmplat acolo este reacția UE vis-a-vis de o
politică fiscală a acestei țări, respectiv off-shore. Pe de altă parte avem un precedent.
Dacă este nevoie de capitalizare a sistemului bancar, dacă statul are nevoie de bani,
omul se poate gândi că banii nu mai sunt în siguranță în bancă, pentru că oricând sunt
supuşi confiscării?
Asta e clar, dar atenție! Când vrei să-ți aduci o resursă la bugetul statului pentru a
acoperi un cost, aplicând peste noapte, fără drept de protecție a unui depozit privat, e
grav. Când devalorizezi moneda națională, când anunți că de la 1 ianuarie te duci cu
taxele în 100%, atunci îmi mai dai o şansă. Care e greşeala mea că am pus banii într-o
bancă sau în țara respectivă?!?
Ne uităm la o democrație tânără cum este România, care vine după nişte ani 90 foarte
tulburi, de abia s-a stabilizat sistemul bancar, lumea a început să capete cât de cât

Revista Presei Economice din România
încredere în ceea ce înseamnă cont bancar. În momentul de față, ce s-a întâmplat în
Cipru, credeți că dă încredere consumatorului român? Credeți că ar putea statul să
impoziteze capitalul privat din bănci?
Nu cred, pentru că influențele statului asupra sistemului bancar aş putea spune că în
România nu prea există. Suntem o țară în care acestea sunt foarte slabe. Politica
băncii centrale de a urmări permanent fiecare bancă, de a obliga la provizioane când
au credite neperformante, contribuie la asta. Se vede situația în 2012, unele au ajuns
pe pierdere pentru că BNR a zis, ai credite neperformante, trebuie să faci provizion.
BNR garantează depozitele în anumiți parametri.
În primă fazp, au vrut să impoziteze şi depozitele până la 100.000 de euro, cum vedeți
acest lucru?
Ar fi afectat mai mult firmele, sigur ar fi afectat şi cipriotul de rând. Dar, să fim serioşi,
când te aşezi cu FMI la masă, e deja rău. Dar ştiți ce e mai rău: Rusia a venit să facă o
propunere. Cât aveți nevoie? 5 miliarde? Uite aici de la Gazprom, dar îmi dai
resursele. Asta mi se pare foarte periculos! Cumperi țări, cumperi resursele naturale.
Din punct de vedere a conumatorilor, ar trebui să ne aşteptăm ca băncile să nu mai
aibă nicun motiv să crească comisioanele?
Banca care va folosi soluția Fiserv va obține cu siguranță o reducere a costurilor
interne cu administrarea numerarului. Ce va face mai departe cu clienții săi, e strategia
şi politica sa. Băncile care au crescut comisioanele cu încasarea facturilor este un
mesaj că nu sunt interesate de operațiuni de servicii de încasat.
Dar avem bănci care au crescut comisioanele şi de retragere numerar de la bancomat.
Mult, chiar...Aici, opinia mea, e că vor avea probleme. Repet, 93% din tranzacțiile pe
teritoriul României au fost un numerar şi nu altfel.
Dumneavoastră sau firmele care se ocupă cu astfel de servicii ați crescut costurile
astfel încât băncile să fie obligate să le transmită mai departe în această perioadă?

Revista Presei Economice din România
Nu, noi chiar am fost obligați de bănci să reducem costurile la produsele şi serviciile pe
care le oferim băncilor. Nu cred că există firmă din acest segment care să fi crescut
costurile în ultimii cinci ani. Normalitatea este acum ca fiecare să se uite la orice leu.
Costurile cu numerarul ale fiecărei bănci sunt foarte divesificate. Comisionul ascunde
mult mai multe lucruri, inclusiv dobândă, refinanțare. Ține şi de sezonalitate, şi de
rețea. Una e să ai ATM prin Moldova, alta e să le ai în Ardeal pe graniță.
Cum să facem să schimbăm asta? Prin politică de preț sau orin educație? În educație
nu se întâmplă, însă, nimic.
Românul probabil că o să rămână în continuare legat de cash. O să fie nevoie să
plătească din ce în ce mai mult pentru utilizarea cash-ului?
Băncile care vor creşte costurile către clienți nu vor face altceva decât să mute clienții
către bănci care vor zice, la mine ai comision mic. Orice acțiune într-un sens crează
ofertă în partea cealaltă.
Chiar şi băncile cu o cotă de piață mare vor putea să determine clienții să migreze din
cauza creşterii costurilor?
Bineînțeles. Băncile mici sunt cele mai flexibile. O bancă mică vine şi spune sunt
boutique bank, vin la tine acasă să îți ofer serviciul la botul calului, se duc imediat la
retaileri, ajung la un acord repede. Băncile mari au mai multe structuri, sunt mai
greoaie.
Economica, http://www.economica.net/interviu-dan-tone--bancile-care-vor-mai-crestecomisioanele-isi-vor-pierde-clientii_50569.html

Revista Presei Economice din România
Bursă
Bursă
Interesul investitorilor s-a mutat dinspre bursă către adunările
generale
Investitorii sunt ocupați în aceste săptămâni cu adunările generale ale acționarilor ale
companiilor listate, astfel că activitatea de pe bursă este destul de redusă. În ultima
săptămână, media tranzacțiilor de pe bursă a fost de circa 4 mil. euro, iar indicii
bursieri au continuat să scadă. Indicele BET, care urmăreşte cele mai importante 10
companii listate pe bursa de la Bucureşti, a închis săptămâna cu o scădere de 1,86%,
iar indicele BET-FI, care urmăreşte SIF-urile şi Fondul Proprietatea (FP), a scăzut cu
4,07%. Scăderea de pe BET-FI a fost determinată de corecția acțiunilor SIF Moldova
(SIF2) după trecerea datei de dividend. SIF Moldova a pierdut 18,6% săptămâna
trecută, însă excluzând dividendul scăderea reală este de 1,75%. Petrom a pierdut
3%, Transgaz 5%, iar SIF Muntenia 5,37%.
Scăderile de pe piața locală sunt în linie cu ce s-a întâmplat pe bursele internaționale.
Indicele american Dow Jones Industrial Average a pierdut 2,14% săptămâna trecută,
indicele german DAX a scăzut cu 3,68%, iar indicele austriac ATX – cu 3,84%, într-o
săptămână care a început cu o scădere de 9% într-o singură zi a cotației aurului, care
a şocat lumea întreagă. În următoarea săptămână, investitorii de pe bursă vor urmări
adunările generale ale acționarilor de la Petrom (luni 22 aprilie), SIF Banat-Crişana
(marți 23 aprilie), BVB (miercuri 24 aprilie), Fondul Proprietatea (joi 25 aprilie) şi SIF
Muntenia (vineri 26 aprilie). Pe ordinea de zi sunt dividendele pe anul trecut, dar şi
alegeri ale unor noi membri în consiliile de administrație (cu excepția BVB).
Vineri 26 aprilie intră în piață şi acțiunile vândute de stat în oferta Transgaz, ceea ce
ar putea pune presiune suplimentară asupra prețului.

Revista Presei Economice din România
ZF, http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/interesul-investitorilor-s-a-mutat-dinsprebursa-catre-adunarile-generale-10776582
Agenda săptămânii pe bursă: Urmează cele mai ocupate opt zile din
acest an pe bursă cu 59 de adunări generale ale acționarilor
Investitorii vor fi mai ocupați să fie prezenți la adunările generale ale acționarilor (AGA)
decât să tranzacționeze în următoarele opt zile, în condițiile în care 59 de companii de
pe bursă decid în această perioadă dividendele pe anul trecut, bugetele şi investițiile
pentru anul acesta, iar la unele vor fi alese şi noi consilii de administrație. Săptămâna
debutează cu AGA de la Petrom, după care vin cele de la SIF Banat-Crişana, Bursa de
Valori Bucureşti, Fondul Proprietatea şi SIF Muntenia. Un interes mai ridicat va fi şi
pentru AGA de la Zentiva Bucureşti şi Compa Sibiu, unde fondurile de pensii au
completat ordinea de zi cu propuneri proprii, dar şi pentru cea de la Impact, unde noii
acționari vor alege din nou consiliul de administrație.
La Petrom miza sunt dividendele
Adunarea generală a acționarilor de la Petrom (SNP), de luni 22 aprilie, are pe
ordinea de zi propunerea conducerii companiei privind distribuirea unor dividende de
1,586 mld. lei (360 mil. euro), mai mici cu 9,7% decât cele de anul trecut, deşi profitul
net raportat de companie a fost uşor în creştere. Dividendul brut pe acțiune propus
este de 0,028 lei şi reprezintă 6,2% din prețul de vineri al acțiunilor Petrom (de 0,451
lei).
Bugetul propus de Petrom pentru acest an prevede un profit net de 4,43 mld. lei
(peste un miliard de euro), cel mai mare din istoria companiei. Pe ordinea de zi a
AGA de la petrom este şi alegerea consiliului de supraveghere pentru următorii patru
ani, însă aici nu este loc de surprize, deoarece numărul de candidați este egal cu
numărul de locuri, propunerile fiind negociate dinainte. Astfel, din partea OMV,

Revista Presei Economice din România
acționarul majoritar al Petrom, candidează Gerhard Roiss (CEO-ul grupului), David
Charles Davies (CFO), Jacobus Gerardus Huijskes, Manfred Leitner şi Hans-Peter
Florean. Ceilalți patru candidați sunt Mark Mobius, din partea Franklin Templeton şi a
Fondului Proprietatea, Riccardo Puliti, din partea BERD, iar din partea statului român
Dan Lucian Vlădescu (preşedintele ANRMAP) şi George Băeşu (preşedintele ANRP).
Inițial şi-a depus candidatura şi Gheorghe Ionescu, unul dintre cei doi reprezentanți
actuali ai statului în conducerea Petrom, dar apoi şi-a retras-o. "Bebe" Ionescu, fost
preşedinte al Fondului Proprietății de Stat (FPS) în anii '90, este un cuscrul
preşedintelui Traian Băsescu şi a fost numit în consiliul de supraveghere al Petrom pe
vremea lui Adriean Videanu. El nu mai are susținere acum din partea Ministerului
Economiei.
La SIF Banat-Crişana se alege o nouă conducere
AGA de la SIF Banat-Crişana (SIF1) are loc marți, iar pe ordinea de zi sunt alegerea
consiliului de administrație şi stabilirea dividendului. Dragoş Bîlteanu, care a preluat
funcția de preşedinte al SIF Banat-Crişana în luna decembrie de la Ioan Cuzman, are
o echipă proprie cu care vrea să conducă SIF-ul în următorii patru ani, din care fac
parte Ştefan Dumitru, avocat partener la RVA Insolvency, Valentin Chiser, CEO-ul
grupului Romenego controlat de Bîlteanu, Adrian Petreanu, manager de investiții la
Ashmore Investment la Londra, libanezul Ali Lakis, iar din vechea echipă a lui Cuzman
i-a păstrat pe profesorii universitari Ioan Stancu şi Emil Cazan.
Cusman nu a fost inclus pe lista lui Bîlteanu, dar candidează independent pentru a
rămâne în CA, după ce a condus SIF-ul timp de 18 ani, dar şansele sale sunt incerte
fără susținerea acționarilor din jurul lui Bîlteanu.
Printre candidați se numără şi fostul deputat Adrian Nițu, unul dintre susținătorii
ridicării pragului la SIF-uri în Parlament, Ioan-Alin Tatu, un investitor din SIbiu care
deține 5% din SIF1, Bogdan Emil Vânătoru şi Iulius Postolache, director de investiții al

Revista Presei Economice din România
fondurilor de pensii Allianz. O miză ridicată la SIF Banat-Crişana sunt şi dividendele.
Conducerea SIF a fomrulat trei propuneri de dividend: zero, dividend brut de 0,04 lei
acțiune (21,9 mil. lei în total) sau 0,12 lei/acțiune (65,86 mil. lei în total), însă Ioan-Alin
Tatu a cerut distribuirea unui dividend de 0,1649 lei/acțiune (90% din profitul pe 2012).
Rămâne de văzut care propunere va primi mai mult sprijin din partea acționarilor.
Bîlteanu încearcă să țină cât mai mulți bani în SIF şi să-i convingă pe ceilalți acționari
privind schimbarea strategiei SIF de la o administrare pasivă la una activă. El ar dori
să se implice în proiecte mari, precum privatizarea Poştei Române.
La BVB, propunerile curg din toate părțile
Adunarea generală a acționarilor de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), programată
pentru miercuri, 24 aprilie, are pe ordinea de zi numeroase propuneri venite atât din
partea consiliului de administrație cât şi a acționarilor.
Majoritatea sunt pe ordinea de zi a adunării extraordinare (AGEA), care are însă
şanse mici să întrunească cvorumul necesar. Ar fi de discutat schimbarea politicii
tarifare, reducerea capitalului social şi distribuirea sumei de 7,67 mil. lei către acționari,
răscumpărarea unui pachet de 1% din acțiuni în vederea distribuirii către salariați şi
participarea la majorarea de capital a Casei de Compensare Bucureşti.
Pentru toate punctele de pe ordinea de zi mai mulți acționari au formulat
amendamente, astfel încât discuțiile se anunță foarte încinse, dacă vor avea loc. Tot în
AGEA ar trebui să se discute şi trecerea la un sistem de conducere dualist, cu
directorat şi consiliu de supraveghere.
În AGA ordinară (AGOA) se va discuta bugetul pentru acest an care prevede o
înjumătățire a profitului, deloc pe placul acționarilor.
La FP, americanii fac agenda
În AGA de la Fondul Proprietatea (FP), programată joi 25 aprilie, investitorii vor vota
dividendele propuse din profitul pe anul trecut, în valoare de 0,04089 lei/acțiune, şi îl

Revista Presei Economice din România
vor alege în comitetul reprezentanților pe Mark Gittenstein, fostul ambasador al SUA în
România. Vor fi discutate şi modificări în actul constitutiv, după ce americanii de la
Elliott – cel mai mare acționar al FP cu peste 16% din capital, au propus simplificarea
procedurii de schimbare a administratorului.
Interesant va fi şi cum va prezenta Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea
din partea Franklin Templeton, bilanțul unui an cu puține realizări la conducerea
fondului.
Se repetă AGA de 33 de ore de la SIF Muntenia?
La SIF Muntenia (SIF4), AGA de vineri, 26 aprilie, se anunță o reeditare a celei din
iulie 2012, pe ordinea de zi fiind aceleaşi propuneri privind revocarea consiliului
reprezentanților acționarilor (CRA) şi alegerea unuia nou. Anul trecut, un grup de
acționari condus de omul de afaceri Gheorghe Iaciu a reuşit să schimbe consiliul
reprezentanților, după o AGA maraton care a durat 33 de ore, dar hotărârile au fost
contestate în instanță de un grup de acționari, astfel că situația de la SIF Muntenia
este complicată.
Grupul lui Iaciu ar vrea rezilierea contractului de administrare dintre SIF Muntenia şi
SAI Muntenia Invest, în timp ce şefii de la SAI Muntenia s-au apărat cu toate mijloacele
de care dispun. Recent, SIF Banat-Crişana a anunțat că va încerca preluarea SAI
Muntenia Invest, care are control direct asupra activelor de 1,18 mld. lei ale SIF
Muntenia, în timp ce CRA-ul are destul de puține pârghii de control.
Chiar şi aşa, lupta pentru CRA este puternică, 20 de candidați luptându-se pentru cele
11 locuri.
Pe ordinea de zi sunt şi propunerile de dividend ale conducerii SIF Muntenia. O
propunere este ca SIF4 să distribuie 41% din profitul de anul trecut la dividende
(dividend brut de 0,065 lei/acțiune), iar cealaltă este ca 85% din profit să le fie distribuit
acționarilor (dividend brut de 108 mil. lei).

Revista Presei Economice din România
ZF, http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/agenda-saptamanii-pe-bursa-urmeaza-celemai-ocupate-opt-zile-din-acest-an-pe-bursa-cu-59-de-adunari-generale-aleactionarilor-unde-este-miza-cea-mai-mare-10776281
SIF Transilvania trece la sistemul dualist de conducere
Acționarii SIF Transilvania (SIF3) au aprobat trecerea la sistemul dualist de conducere,
cu Consiliu de Supraveghere şi Directorat, de la actuala formă de administrare prin
Consiliu de Administrație şi al cărui preşedinte este şi director general al societății.
Propunerea a fost aprobată sâmbătă de acționarii SIF Transilvania într-o adunare
generală extraordinară (AGEA), unde au participat investitori care dețin aproximativ
43% din titlurile societății.Pentru trecerea la sistemul dualist de administrare au votat
aproape 80% dintre acționarii prezenți la AGEA, potrivit unor surse prezente la şedință.
SIF Transilvania este administrată încă de la înființare, în 1992, de un Consiliu de
Administrație, compus din şapte membri, cu un mandat de câte patru ani.
Administratorii aleg dintre ei un preşedinte al Consiliului de Administrație, care ocupă şi
funcția de director general al SIF Transilvania, precum şi un vicepreşedinte al
Consiliului.
Încă de la înființarea SIF-ului, Mihai Fercală este preşedinte al Consiliului de
Administrație şi director general al SIF Transilvania.Potrivit unui proiect al actului
constitutiv al SIF Transilvania, Consiliul de Supraveghere numeşte un directorat format
din minim trei membri, cu un mandat de câte patru ani, acesta putând fi reînnoit. Unul
dintre cei trei membri ai Directoratului va fi numit preşedinte executiv şi va avea şi
funcția de director general.
Directoratul este compus din directorii executivi ai SIF şi coordonează activitatea de zi
cu zi a societății de investiții financiare, în timp ce Consiliul de Supravegere este
compus din membrii non-executivi, aleşi de acționari.Consiliul de Supraveghere

Revista Presei Economice din România
numeşte membrii directoratului, le stabileşte obiectivele şi pachetul salarial. Consiliu
are şi dreptul să concedieze membrii Directoratului dacă este cazul.
Acționarii SIF Transilvania au aprobat sâmbătă şi desființarea reprezentanțelor
societății deschise în Buzău, Constanța, Sibiu şi Târgu Mureş.Ulterior adunării
generale extraordinare este convocată şi o adunare generală ordinară pentru alegerea
membrilor Consiliului de Supraveghere, votarea dividenelor pe care societatea le va
distribui din profitul de anul trecut şi bugetul de venituri şi cheltuieli pentru acest an.
Din datele obținute de SIF Transilvania de la Depozitarul Central, la finele anului trecut
un pachet de 9,77% din acțiuni societății era deținut de 6,83 milioane de persoane care
au fiecare mai puțin de 100 de acțiuni. Astfel, 7,02 milioane de români controlau
67,82% din acțiuni, iar 2.029 de persoane fizice străine aveau 0,62%. Firmele şi
fondurile de investiții din România dețineau 17,6% din titluri, iar persoanele fizice
străine aveau cumulat 14,58%.
Potrivit celor mai recente raportări transmise Bursei, mai multe fonduri administrate de
compania Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea, dețin cumulat 5%
din acțiunile SIF Transilvania. Tot 5% din acțiunile societății sunt deținute şi de
Constantin Frățilă împreună cu fiica sa Maria Alexandra Frățilă. Fostul arbitru de fotbal
din Divizia A este în conflict de mai mult timp cu conducerea SIF pentru controlul Scut
Constanța, firmă al cărei acționar majoritar indirect este SIF Transilvania prin
intermediul COMCM Constanța.
Acțiunile SIF Transilvania au încheiat şedința bursieră de vineri în creştere cu 0,22%,
la 0,6825 lei. La această cotație, capitalizarea societății de investiții financiare este de
aproape 745,4 milioane lei (170,7 milioane euro).
Economica, http://www.economica.net/sif-transilvania-trece-la-sistemul-dualist-deconducere-cu-directorat-si-consiliu-de-supraveghere_50912.html

Revista Presei Economice din România
Bursa a scăzut uşor, iar rezultatele ofertei Transgaz au dus rulajul la
maximul ultimilor doi ani
Bursa a scăzut cu 0,24%, într-o piață unde cei mai mulți investitori au continuat să
adopte poziții de aşteptare, iar lichiditatea totală a urcat la maximul ultimilor doi ani şi
două luni, în urma înregistrării rezultatelor ofertei prin care statul a vândut 15% din
acțiunile Transgaz (TGN).Piața a variat foarte uşor încă din primele minute, iar
volumele de tranzacționare au continuat să fie reduse în cazul celor mai multe acțiuni.
Astfel, rulaje de peste 10.000 de lei au înregistrat acțiuni emise doar un sfert dintre
companiile listate pe primele trei categorii şi la secțiunea titlurilor internaționale.
"Deciziile AGA au o predictibilitate din ce în ce mai mare, astfel încât nu reuşesc să
aducă efervescență bursei. Aprobarea dividendelor propuse, alegerea unui nou CA în
cazul SIF Oltenia şi trecerea la sistemul dualist în situația SIF Transilvania par să
treacă neobservate de investitori. Nu putem vorbi despre vreo reacție în urma
rezultatelor AGA",a declarat pentru MEDIAFAX Simion Tihon, broker la Prime
Transaction.
Acțiunile SIF Oltenia (SIF5) şi SIF Transilvania (SIF3) au încheiat ziua în stagnare.
În acelaşi timp, indicele BET, al celor mai lichide zece acțiuni, a scăzut nesemnificativ,
iar indicele BET-NG, al acțiunilor companiilor din sectorul energetic, s-a situat cu
0,67% sub nivelul de vineri.Indicele extins al Bursei, BET-XT, a coborât cu numai
0,16%. Indicele BET-XT reflectă evoluția primelor 25 de acțiuni româneşti în funcție de
lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea.
În acelaşi timp, indicele extins BET-BK, care reflectă evoluția celor mai lichide 25 de
acțiuni, inclusiv titlurile băncii austriece Erste (EBS), a scăzut nesemnificativ.Indicele
BET-FI, care reflectă evoluția acțiunilor celor cinci SIF-uri şi a titlurilor Fondului
Proprietatea, a încheiat ziua cu 0,27% sub nivelul de vineri.

Revista Presei Economice din România
"Un alt motiv pentru care piața îşi continuă apatia este acela că ne aflăm într-o
conjuctură cât se poate de nefavorabilă. Bursele internaționale se află în zona de
maxim (scăderile de săptămâna trecută sunt departe de a fi considerate semnificative)
şi devine tot mai plauzibilă versiunea unor corecții mai mari. Acest considerent îi ține,
oarecum, la distanță pe cumpărători. Pe de altă parte, apropierea datelor de
înregistrare pentru dividende lasă loc unor aşteptări ca prețurile acțiunilor să se
îndrepte spre maximele de la mijlocul lunii martie, într-o viziune optimistă, astfel că nici
vânzătorii nu îşi fac simțită prezența. Amblele poziții sunt de aşteptare şi determină
lichidiatea redusă din ultima perioadă", a mai spus brokerul.
Investitorii au tranzacționat în total acțiuni de 24,2 milioane lei (5,5 milioane euro),
valoare cu 27% peste rulajul de vineri, de 19,1 milioane lei (4,3 milioane euro).În a
doua parte a şedinței, în sistemul BVB au fost înregistrate rezultatele ofertei secundare
prin care statul a vândut 15% din acțiunile Transgaz pentru 315 milioane lei (72,3
milioane euro). Astfel, lichiditatea pieței a crescut puternic şi la închiderea pieței
principale a fost de 339,3 milioane lei (77,7 milioane euro).
Un rulaj mai mare a fost înregistrat pe 23 februarie 2011, când lichiditatea a atins un
record de 489,7 milioane lei (115,8 milioane euro), datorită unor deal-uri prin care
BERD a vândut participația de 5% de la BRD pentru 454,7 milioane lei (107,3 milioane
euro).Acțiunile Fondului Proprietatea (FP) au fost şi luni cele mai lichide din piață, cu
operațiuni de 14 milioane lei, din care trei deal-uri de 8,8 milioane lei. Titlurile Fondului
Proprietatea au stagnat la 0,66 lei, menținându-se în apropierea maximului istoric atins
în ziua listării, pe 25 ianuarie 2011.
Cotația de luni este cu 2,22% sub maximul istoric din ziua listării, când unele
transferuri au fost realizate la 0,675 lei/acțiune. Cotația de la finalul primei şedințe la
BVB a fost de 0,6495 lei.Rulajele au crescut şi pe alte titluri importante precum Erste

Revista Presei Economice din România
(2,1 milioane lei), Transgaz (2,6 milioane lei, din care un deal de 1,8 milioane lei), SIF
Oltenia (1,6 milioane lei) şi SIF Transilvania (1,5 milioane lei).
Pentru următoarele câteva săptămâni, până la trecerea datelor de înregistrare pentru
AGA, brokerul crede că piața va fluctua foarte uşor, zilele de creştere, urmând să fie
urmate de şedințe de corecții, iar lichiditatea va continua să fie redusă.
Pe piața Rasdaq, investitorii au transferat acțiuni de 161.000 de lei, valore cu 36% sub
rulajul de vineri, de 251.000 de lei.La închiderea pieței principale de la Bucureşti,
bursele vest-europene erau în creştere cu până la 0,6%, în timp ce piețele din Europa
Centrală şi de Est evoluau incert.
Economica, http://www.economica.net/bursa-a-scazut-usor-iar-rezultatele-oferteitransgaz-au-dus-rulajul-la-maximul-ultimilor-doi-ani_51045.html
Tudor Ciurezu rămâne preşedintele SIF Oltenia
Acționarii SIF Oltenia l-au reconfirmat pe Tudor Ciurezu în funcția de preşedinte
al Consiliului de Administrație al societății, în cadrul Adunării Generale de sâmbătă,
când au avut loc alegeri pentru conducerea companiei.
Anina Radu şi Petre Ghibu au rămas şi ei în Consiliu, prima în calitate de
vicepreşedinte.
CA-ul a fost completat de trei nume noi: Ana Bobircă, economist conferențiar
universitar la Academia de Studii Economice, propusă de fondul de investiții Business
Capital for Romania Opportunity Fund, Cristian Buşu, director economic şi membru în
Comitetul Reprezentanților la Fondul Proprietatea, propus de Fondul Templeton
Developing Markets Trust şi Daniela Toader de la Axxess Capital, propusă de
producătorul de materiale plastice Prodplast.
Potrivit preşedintelui SIF Oltenia, cel de-al şaptelea candidat la Consiliul de
Administrație nu a fost ales, deoarece nu a îndeplinit condiția de majoritate plus un vot

Revista Presei Economice din România
din capitalul prezent şi reprezentat în adunare, urmând să fie cooptat de către Consiliul
de Administrație după ce va fi avizat, până la prima Adunare Generală.
* Dividend brut de 0,13 lei/acțiune
Tot în AGA de sâmbătă, acționarii au aprobat şi dividendul de 0,13 lei/acțiune, cu
plata începând din luna septembrie.
Tudor Ciurezu ne-a mai spus că acționarii SIF5 au aprobat situațiile financiare ale
societății pentru anul 2012, descărcarea de gestiune a administratorilor, bugetul de
venituri şi cheltuieli, strategia de dezvoltare, indemnizația propusă pentru
administratori, precum şi numirea JPA Audit şi Consultanță în calitate de auditor pentru
o perioadă de doi ani.
* Tudor Ciurezu: Voi respecta strategia adoptată de acționari
Preşedintele SIF Oltenia Tudor Ciurezu ne-a declarat, sâmbătă, că va respecta
strategia de dezvoltare pentru anul în curs, adoptată de acționari, care presupune,
printre altele, continuarea negocierilor cu Erste pentru vânzarea participației la BCR.
Potrivit strategiei, principalele direcții de acțiune vizează continuarea restructurării
portofoliului de acțiuni, politica investițională, dezvoltarea organizațională şi
implementarea principiilor de guvernanță corporativă.
Societatea se va concentra, din punctul de vedere al politicii de restructurare, pe
vânzarea a 11 companii aflate în procedură de reorganizare/lichidare judiciară.
Potrivit conducerii SIF5, deşi vânzarea se va face la prețuri mici, aceasta este
oportună şi va avea drept consecințe reducerea costurilor legate de monitorizarea
societății şi atragerea de lichidități prin susținerea programului investițional.
"În ceea ce priveşte participația deținută la Banca Comercială Română, vom
continua negocierile cu Erste Group Bank pentru o eventuală fructificare a pachetului
deținut în afara cadrului contractual valabil pentru tranzacția cu celelalte SIF-uri, a

Revista Presei Economice din România
cărui valabilitate a expirat, în condiții cât mai avantajoase pentru SIF Oltenia", conform
strategiei de dezvoltare.
În acest an, conducerea SIF Oltenia se aşteaptă ca societatea să obțină venituri din
dividend aproximativ egale cu cele obținute în 2012, valoarea sumelor investite
urmând să fie la nivelul anului 2012.
SIF5 va investi, cu precădere în domeniul energetic şi al utilităților, în industria
farmaceutică, domeniul financiar-bancar, domeniul imobiliar, dar şi în infrastructură şi
industria alimentară.
Adunarea Generală a avut loc la a doua convocare, după ce, vineri, cvorumul
necesar nu a fost îndeplinit.
* Anina Radu: "Mă voi ocupa în continuare de proiectele legate de oferte publice de
preluare obligatorie"
Anina Radu, vicepreşedintele SIF Oltenia ne-a spus că îşi va continua mandatul în
noul Consiliu, însă nu va abandona proiectele pe care le-a început (n.r. "Argus") şi va
lucra astfel încât să le ducă la bun sfârşit.
"Mă voi ocupa în continuare de proiectele legate de oferte publice de preluare
obligatorie, de care sunt legată", ne-a precizat domnia sa, adăugând: "Îmi doresc ca şi
instanțele să lucreze cu noi, pentru că încercăm să ocrotim un interes general, nu
particular, al SIF-ului".
Anina Radu ne-a mai spus că va lucra alături de ceilalți administratori, astfel încât
să pună în aplicare, cu succes, strategia de dezvoltare a societății, aprobată în AGA.
Anterior desfăşurării AGA, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a limitat
de la 8,78% la 5% drepturile de vot în AGA la SIF Oltenia pentru Erste Group Bank,
BCR şi şase fonduri de investiții şi de pensii din acelaşi grup, întrucât aceşti acționari
au depăşit pragul maxim legal de deținere, de 5% din acțiuni.

Revista Presei Economice din România
Potrivit CNVM, Erste Group Bank acționează concertat cu Banca Comercială
Română, Business Capital for Romania-Opportunity Cooperatief, Romanian Equity
Partners Cooperatief, cu un fond de pensii private BCR, fondul de pensii facultative
BCR Plus, precum şi cu fondurile de investiții BCR Dinamic şi BCR Expert.
CNVM a dispus, printr-o ordonanță, ca acționarii respectivi să îşi reducă participația
la 5%, în termen de trei luni.
Bursa, http://www.bursa.ro/piata-de-capital/alegeri-la-sif-uritrei-nume-noi-in-ca-tudorciurezu-ramane-presedintele-sif-oltenia-204180&articol=204180.html
Energie
Energie
GDF Suez Energy a făcut un profit net de aproape 80 milioane de euro,
în creştere cu 51%, iar afacerile au ajuns la 908 milioane de euro
Distribuitorul de gaze naturale GDF Suez Energy România, subsidiară a grupului
francez GDF Suez, a înregistrat anul trecut un profit net de 354,75 milioane de lei (79,6
milioane euro), în creştere cu 51,4% față de anul precedent, potrivit standardelor IFRS.
Pentru 2011 compania a raportat un câştig de 234,22 milioane lei. Afacerile
distribuitorului de gaze au crescut cu 4,8%, la 4,04 miliarde lei (908,2 milioane euro),
de la 3,86 miliarde lei (910,8 milioane euro) în 2011. În aceste condiții, marja netă de
profitabilitate a companiei a fost anul trecut de 8,7%.
Cea mai mare pondere în cifra de afaceri, de 85%, au avut-o veniturile din furnizarea
de gaze, care au totalizat 3,44 miliarde lei. Comparativ cu anul precedent, aceste
venituri au crescut cu 2,5%, de la 3,36 miliarde lei. Veniturile din distribuția de gaze au
scăzut cu 12,8% anul trecut, la 321,69 milioane lei, în timp ce veniturile din furnizarea
de electricitate au crescut de 3,4 ori, la 185,11 milioane lei.
La finalul anului trecut compania avea datorii totale şi capital propriu de 4,93 miliarde
lei, cu 19% mai mari față de nivelul din decembrie 2011, de 4,14 miliarde lei. Din

Revista Presei Economice din România
datoriile pe termen lung, în sumă de 671,43 milioane de lei, împrumuturile din
obligațiuni aveau cea mai mare pondere, de 37%. În acelaşi timp, datoriile curente
cumulau 1,01 miliarde de lei, din care 641,67 milioane lei datorii comerciale.
Compania a împrumutat în luna octombrie de pe piața locală de capital 250 milioane
lei printr-o ofertă în care a vândut obligațiuni cu maturitate la cinci ani, cu o dobândă
fixă de 7,4% pe an. La finalul anului, creanțele comerciale totalizau 985,1 mililoane lei,
în creştere cu 3% față de anul precedent, de la 955,6 milioane lei.
Datele includ GDF Suez Energy România şi filialele acesteia. Compania controlează
integral Distrigaz Sud Rețele şi Distrigaz Confort şi are participații majoritare la Brăila
Winds şi Alizeu Eolian. GDF SUEZ Energy (fostul Distrigaz Sud) este distribuitor şi
furnizor de gaze naturale şi a intrat în 2009 pe piața furnizării de energie electrică
pentru clienții companii. Compania face parte din grupul energetic GDF SUEZ, înființat
în 2008 prin fuziunea Gaz de France cu SUEZ.
ZF, http://www.zf.ro/companii/gdf-suez-energy-a-facut-un-profit-net-de-aproape-80-
milioane-de-euro-in-crestere-cu-51-iar-afacerile-au-ajuns-la-908-milioane-de-euro-
10776648
Guvernul desprinde unitățile de cercetare din RAAN pentru a le feri de
tăierile din reorganizarea regiei
Sucursalele de cercetare ale Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN) vor fi
separate de diviziile de producție ale regiei şi comasate într-o entitate nouă, astfel
încât blocajul financiar la nivelul RAAN să nu afecteze activitățile care privesc
securitatea instalațiilor nucleare, se arată într-un proiect de OUG lansat în dezbatere
publică. Guvernul menționează că cele două sucursale, respectiv Institutul de
Cercetare Nucleară Piteşti (ICN) şi Centrul de Inginerie Tehnologică Obiective
Nucleare Bucureşti Măgurele (CITON) sunt profitabile şi solvabile, iar noua organizare

Revista Presei Economice din România
le va permite să se finanțeze accesând mai uşor fonduri de cercetare. Desprinderea
activităților de cercetare este primul pas din procesul de reorganizare a RAAN, care
are datorii de peste 800 milioane de lei către bugetul de stat şi diverşi furnizori.
În etapa următoare, sucursala Romag-Termo, care alimentează cu energie termică
oraşul Drobeta-Turnu Severin şi fabrica de apă grea a RAAN, va fi preluată de
Complexul Energetic Oltenia, în contul unei datorii de peste 110 milioane de lei, potrivit
Mediafax. Ulterior, sucursala Romag-Prod, care furnizează apă grea pentru Centrala
Nucleară de la Cernavodă, ar urma să îşi restrângă activitatea de producție la o
singură linie tehnologică, cealaltă linie urmând să intre în conservare, cu
disponibilizarea unei părți din personal
ZF, http://www.zf.ro/companii/guvernul-desprinde-unitatile-de-cercetare-din-raanpentru-a-le-feri-de-taierile-din-reorganizarea-regiei-10776629
Opinii
Opinii
Ne-am săturat de miniştri ai transporturilor rupți de realitate, care nu
pun piciorul în tren
Ministrul transporturilor Relu Fenechiu spune cu nonşalanță că nu a mers cu trenul de
trei-patru ani, nici măcar după ce a devenit, de patru luni, ministru al transporturilor.
Cum poți fi ministru fără să vezi personal ce condiții sunt în trenuri şi în gări? Ministrul
transporturilor Relu Fenechiu (47 de ani) a spus ieri la emisiunea „După 20 de ani“ că
nu a mers cu trenul de 3-4 ani, deşi este de patru luni ministrul transporturilor.
Fenechiu a devenit astfel expresia perfectă a clasei politice care, deşi este chemată
să administreze eficient şi performant bunurile publice, nu îi pasă în realitate cum arată
şi cum funcționează acestea.
Ministrul transporturilor nu ştie cum arată Gara de Nord şi nu a pus piciorul în tren de
când este ministru, ministrul de finanțe şi şeful Agenției Naționale de Administrare

Revista Presei Economice din România
Fiscală nu merg în restaurante şi magazine să vadă că nu se dau bonuri fiscale,
ministrul agriculturii nu merge în piețe să vadă cum producătorii nu ajung să îşi vândă
marfa. Cum poți să ştii care este adevărata situație a transportului feroviar de călători
când nu te-ai urcat într-un tren nici măcar din curiozitate sau în marja obligației pe care
o ai ca ministru de resort? Cum să nu iei trenul să vezi - pleacă la timp, este curat, cum
arată gara, ce spun călătorii, este hârtie igienică şi apă la toalete, ajunge la timp, ai
unde să îşi laşi bagajele, eşti anunțat când trebuie să cobori, ce spun călătorii. Cum
poate să spună un şef de companie că nu a consumat „de 3-4 ani“ din produsele firmei
sale şi să nici nu ştie eventual ce produse vinde sau, dacă ştie, să spună eventual, că,
de fapt, preferă produsele companiei rivale pentru că ale sale sunt modeste?
Radu Timiş, proprietarul Cris-Tim, cu afaceri de 70 mil. euro şi 1.500 de angajați,
spune că dacă un business nu este controlat direct de cei care îl conduc riscă să
primească doar informații trunchiate, dacă nu chiar false, mai ales în sistemul de stat.
De aceea, antreprenorul care a creat unul dintre cele mai importante afaceri în
domeniul procesării de carne este de părere că managerii trebuie să fie tot timpul
conectați la business. „În managementul românesc lipseşte controlul, şi la stat, şi la
privat. Diferența este că la stat nu ai concurență, pierderile îți sunt iertate, iar datoriile
şterse. La noi, la privat, rişti să intri în faliment foarte repede.“
Timiş a spus că el i-a sfătuit pe reprezentanții Ministerului Agriculturii, Finanțelor şi
ANAF să meargă pe teren înainte de a implementa TVA de 9% la pâine. „Să meargă
în 100 de locuri să vadă că nu primesc bon fiscal. Dacă nu mergi în piață să vezi ce se
întâmplă acolo măsurile pe care vrei să le iei se pot dovedi un fiasco.“
„Vizitez regulat magazinele Selgros. Dialogul cu oamenii este important, este cu totul
altceva să vezi care sunt problemele la fața locului față de ceea ce vorbeşti la telefon“,
spune Alexandru Vlad, director la Selgros, lanț de retail cu 19 magazine, 802 milioane
de euro cifră de afaceri şi peste 4.000 de angajați.

Revista Presei Economice din România
Alexandru Vlad a ținut însă se spună că un ministru are responsabilități mult mai mari
decât un director de companie, deci nu este neapărat o comparație.
Însă pentru Transporturi cea mai gravă situație din toate sectoarele - rutier, feroviar,
fluvial, maritim, aerian - este acum la căile ferate, unde de ani de zile investițiile, dacă
se fac, se scurg abuziv în buzunare private, iar viteza medie orară a trenurilor este de
44 de km pe oră, mai redusă decât în 1990. De asemenea, gările arată deplorabil, iar
majoritatea călătorilor sunt nemulțumiți de condițiile din trenuri.
Fenechiu are în subordine căile ferate în structura CFR SA, care cuprinde toate gările
din România şi liniile de cale ferată, cu 23.000 de angajați, CFR Călători, cu 14.000 de
angajați, CFR Marfă, cu 8.000 de angajați. Aeroportul Otopeni are 1.000 de angajați,
Tarom are 2. 300 de angajați. Compania de Drumuri şi Autostrăzi, cu 5.000 de
angajați, a ieşit de la Transporturi şi a mers la Ministerul Marilor Proiecte.
ZF, http://www.zf.ro/politica/ne-am-saturat-de-ministri-ai-transporturilor-rupti-derealitate-care-nu-pun-piciorul-in-tren-10776929
Dragoş Iliescu, 42 Organizational Assessment Romania: angajații
români sunt ultracompetitivi
"Angajații români sunt ultracompetitivi, suntem la fel cum sunt şi alții. Nu suntem mai
proşti, nu suntem mai buni. Vedem angajați români de top migrând în poziții cheie din
alte țări unde performează la fel de bine", a spus Dragoş Iliescu, managing director al
firmei de consultanță 42 Organizational Assessment - The Romanian Approved SHL
Distributor la ZF Live luni, 22 aprilie.
Urmăriți firul discuției:
o parte din românii care lucrează în multinaționalele din România muncesc mult, peste
10 ore pe zi

Revista Presei Economice din România
să fii workaholic înseamnă nu numai să munceşti mult, ci să nu te mai poți desprinde
de muncă. E considerată o adicție onorabilă
tipic pentru workaholic este că el îşi găseşte de lucru mereu
românii sunt foarte eficienți când îi scoți dintr-un sistem ineficient. Nu este nimic rău în
noi, ci contextul favorizează ineficiența
workaholismul este o adicție de proces, asemenea shoppingului sau dependenței de
jocurile de nororc
există o tendință mai mare de workaholism în rândul celor care lucrează în industrii
care promovează competitivitatea
sunt țări cum e Marea Britanie care au o legislație care pune mult accent pe
responsabilitatea angajatorului
uneori e vorba de un mediu toxic, care te îndeamnă să munceşti
stresul ocupațional generează afecțiuni psihologice şi psihice, presiunea arterială sau
chiar infarct miocardic
este penibil de uşor să minimizezi efectele workaholismului. Primul pas este să
realizeze că are o problemă
în cel mult 5-7 ani de workaholsim efectele devin ireversibile
companii reputate în România au programe care apelează la specialişti, psihologi,
pentru a preveni comportamentele asociate workaholismului
angajații români sunt ultracompetitivi. Suntem la fel cum sunt şi alții. Nu suntem mai
proşti, nu suntem mai buni. Vedem angajați români de top migrând în poziții cheie din
alte țări unde performează la fel de bine.
Sunt persoane care din punct de vedere tehnic sunt impecabile. Dar pentru a
performa în mediul de business nu ai nevoie doar de competențe tehnice. Ai nevoie de
competențe „soft”, interacționale.

Revista Presei Economice din România
Un alt minus al angajaților români este că le lipseşte la unii echilibrul dintre viața de
familie şi viața de muncă
Legislația în România nu accentuează responsabilitatea angajatorului pentru
respectarea programului de lucru
ZF, http://www.zf.ro/zf-live/zf-live-dragos-iliescu-managing-director-al-firmei-deconsultanta-42-organizational-assessment-romania-angajatii-romani-suntultracompetitivi-suntem-la-fel-cum-sunt-si-altii-nu-suntem-mai-prosti-nu-suntem-maibuni-10779517
Adrian Rus, Ernst&Young: Companiile aşteaptă din partea autorităților
fiscale organizare, structurare şi predictibilitate
Companiile aşteaptă din partea autorităților fiscale mai multă predictibilitate,
structurare şi organizare, a declarat Adrian Rus, de la firma de consultanță
Ernst&Young la emisiunea ZF Live de luni, 22 aprilie.
Firul discuției:
prețurile de transfer reglementează tranzacțiile care au loc între părți afiliate, între părți
ale grupurile internaționale
sumele în România privind prețurile de transfer sunt relativ mici în comparație cu cele
din UE
serviciile de consultanță şi management sunt domenii de mare interes pentru
autoritățile fiscale din România, precum şi tranzacțiile de bunuri, producția de bunuri
metodele prin care se stabilesc prețurile de transfer în România sunt similare țărilor
OECD
cum se stabilesc prețurile pentru bunuri:
1. Prima întrebare este firma din România produce pentru grup sau produce şi pentru
societăți din afara grupului? Dacă prețurile ar diferi s-ar pune întrebarea „de ce”.

Revista Presei Economice din România
2. profitabilitatea firmei din România – trebuie să i se asigure o anumită profitabilitate.
Nivelul de profitabilitate al firmei trebuie să fie similar celui producătorilor independenți
pierderile fiscale pot fi reportate 5 ani consectivi, 7 ani din 2009
pentru un startup este normal să aibe pierdere în primul an, al doilea, dar se
recuperează după aceea
un alt domeniu în care se aplică prețurile de transfer - serviciile de finanțare
(consultanțe în toate domeniile). Cea mai întâlnită formă de servicii este împrumutul
dacă profitabilitatea societății (profitul operațional) din România nu este la nivelul
profitabilității celorlalte societăți care desfăşoară activități similare atunci ar trebui să se
facă o ajustare în privința prețurilor de transfer
prețurile de transfer intervin în toate domeniile, în cazul multinaționalelor. Le întâlnim
foarte mult în financiar, bancar, capital market, automotive, producție, distribuție
aceste tranzacții cu părți afiliate există peste tot în lume, nu este specific numai
României. Nu este o tranzacție care presupune neapărat o „extracție” a profiturilor din
țară. O firmă de IT din România care primeşte servicii de consultanță de la o firmă din
afară este normal ca cea din urmă să primească remunerația pentru serviciul
respectiv.
Rolul autorităților fiscale este să se asigure că tranzacțiile cu prețuri de transfer să fie
făcute la un preț corect
România, ca şi alte țări, a fost afectată semnificati de perioada de criză economică.
Acest lucru s-a văzut în nivelul de profitabilitate societăților şi a grupurilor
multinaționale
Autoritățile fiscale ar trebui să se concentreze pe domeniile importante, având în
vedere resursele limitate ale fiscului, această situație se regăseşte şi în Vest.
Concentrarea ar trebuie să fie pe „big players”
Cum ați face sistemul de taxe din România?

Revista Presei Economice din România
Politica legislativă – ar trebui să fie o predictibilitate şi stabilitate în privința politicii
fiscale
Administrarea şi colectarea – controlul fiscal din partea autorității fiscale: organizare,
structurare şi predictibilitate. De exemplu, venirea a două echipe de inspecție fiscală în
control la o firmă, fiecare luând măsuri diferite. În cazul unei perioade fiscale care este
reverificată, pot să fie echipe de inspecție diferite
Ar trebui să se ia în vedere o politică fiscală de ansamblu. Ar trebuie rescris Codul
Fiscal
Optimizarea fiscală înseamnă conturarea unei politici fiscale a unei companii astfel
încât să respecte regulile fiscale din țară şi să eficientizeze costurile, taxele fiind unele
dintre ele
Cota de impozit de 16% pe profit este o cotă redusă față de nivelul european
ZF, http://www.zf.ro/zf-live/adrian-rus-ernst-young-la-zf-live-companiile-asteapta-dinpartea-autoritatilor-fiscale-organizare-structurare-si-predictibilitate-10779492
Ambasadorul Greciei în România: Medicamentul a fost livrat, terapia s-
a sfârşit. Grecia va vedea lumina de la capătul tunelului
Primul trimestru al anului 2013 a adus veşti bune de la o serie de indicatori economici
pentru Grecia, care ar putea ajunge la sfârşitul acestui an la stabilitate şi în final la
creştere economică, consideră ambasadorul elen în România, Grigorios
Vassiloconstandakis.
“Cifrele sunt încurajatoare pentru economia Greciei iar schimbările sunt pozitive.
Putem spune că vom vedea lumina de la capătul tunelului la sfârşitul acestui an,
respectiv începutul anului viitor. Măsurile de austeritate au fost grele iar grecii au făcut
sacrificii mari. Însă în urma acestui efort colectiv, putem spune că există speranță
pentru Grecia“, a spus Grigorios Vassiloconstandakis, la prima întâlnire cu presa

Revista Presei Economice din România
română de la acreditarea sa în funcția de ambasador de săptămână trecută. Indicatorii
pe care i-a avut în vedere Vassiloconstandakis pentru susținerea afirmației sale sunt
datoria publică, nivelul de solvabilitate dar şi cel de lichiditate, pe care l-a numit
„motorul de creştere al sectorului privat”.
“În ultimele şase luni, în special în primul trimestru al acestui an, cifrele privind datoria
publică, fiscalitatea s-au îmbunătățit. Sunt semne pozitive şi pentru solvabilitate şi
lichiditate, care vor stimula în special sectorul privat. Toate aceste lucruri, precum şi
faptul că Grecia a reuşit să respecte condițiile impuse de creditorii internaționali, mă
determină să afirm că la sfârşitul anului 2013 vom ajunge la stabilitate şi în final la
creştere economică “, a spus Vassiloconstadakis.
Guvernul elen şi creditorii internaționali au ajuns săptămâna trecută la un acord
referitor la condițiile de furnizare a următoarei tranşe de ajutor, inclusiv în ceea ce
priveşte concedierea mai multor mii de angajați din sectorul de stat, potrivit Bloomberg.
Potrivit unui comunicat comun al Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene
(BCE) şi Fondului Monetar Internațional (FMI), citat de Bloomberg, statele din zona
euro ar putea aproba în curând furnizarea Greciei a unei noi tranşe de 2,8 miliarde de
euro.
Actualul plan de salvare al Greciei presupune o țință a deficitului primar de 1,5%
pentru 2014. Debutul crizei economice mondiale a găsit economia Greciei apăsată de
o datorie publică ce acoperea 116% din PIB. Datoria a continuat să crească în anii de
criză astfel că la sfârşitul anului 2011 indicatorul a atins vârful de 170,3%. Datoria
publică se situa la finalulul anului trecut la nivelul de 156,9% din PIB. Condițiile impuse
de FMI Greciei prevăd reducerea datoriei la 120% din PIB până în 2020, pentru ca
aceasta să fie “sustenabilă”.

Revista Presei Economice din România
Ambasadorul mai consideră că actuala criză economică poate fi depăşită doar prin
solidaritate între țările europene iar soluțiile ieşirii din recesiune pot fi găsite numai
dacă există un efort comun din partea statelor.
„Medicamentul pentru Grecia a fost livrat, terapia s-a sfârşit. E timpul să vedem aceste
cifre încurajatoare şi să încercăm să ieşim din criză“, a mai spus ambasadorul elen.
Grigorios Vassiloconstandakis şi-a prezentat săptămâna trecută scrisoarea de
acreditare la palatul Cotroceni, începându-şi astfel mandatul de ambasador al Greciei
în România din data de 16 aprilie 2013.
ZF,
http://www.zf.ro/business-international/ambasadorul-greciei-in-romaniamedicamentul-a-fost-livrat-terapia-s-a-sfarsit-grecia-va-vedea-lumina-de-la-capatultunelului-10779532
Ce caută o mie de oameni în fiecare săptămână în Dubai: „Românii
sunt fie săraci, fie foarte snobi care au pretenții"
O mie de oameni zboară în fiecare săptămână între România şi Emiratele Arabe, iar
numărul lor se va dubla până la finele anului, după ce o a treia companie aeriană a
decis să zboare pe relația Bucureşti-Dubai. Ce caută românii în deşert?
ROMÂNIA ŞI EMIRATELE ARABE UNITE AU ÎN COMUN MAI MULTE DECÂT AR
PUTEA CREDE CINEVA. Mai puțin la nivel cultural, dar mai mult pe plan financiar.
Între Bucureşti şi deşert, dar şi invers circulă anual sute de milioane de euro, iar
sumele sunt din ce în ce mai mari de la an la an. Datele consultate de Business
Magazin la Departamentul de Comerț Exterior din Ministerul Economiei arată că
exporturile din România către Emiratele Arabe Unite au crescut în 2011 cu aproape
50%, de la 225 de milioane de euro la mai bine de 330. Şi în sens invers sumele au
crescut, la capitolul importuri din Emirate creşterea fiind de 70%, până la 50 de
milioane de euro. La nivelul întregii regiuni din Orientul Apropiat, România şi statele

Revista Presei Economice din România
arabe şi-au intensificat semnificativ relațiile comerciale: în cazul Arabiei Saudite,
exporturile se apropie de 400 de milioane de euro, în creştere cu 150%, deşi importuri
nu există, în timp ce Republica Arabă Siriană primeşte de la companiile româneşti
mărfuri în valoare de 175 de milioane de euro.
ODATĂ CU PRĂBUŞIREA PIEȚEI EUROPENE, principala piață în schimburile
comerciale ale României, relația economică cu alte regiuni a devenit necesară, iar
datele arată că cea mai mare creştere la capitolul exporturi româneşti în 2011, cel mai
recent an pentru care autoritățile au date oficiale, se înregistează tocmai cu statele din
Orientul Apropiat - de 45%, apropiindu-se de pragul de două miliarde de dolari pe an.
Efervescența mai puțin vizibilă dintre România şi arabi a ieşit la lumină după ce între
principalii poli economici ai celor două regiuni, Bucureşti şi Dubai, au început să se
stabilească tot mai multe legături. Cele câteva zboruri pe săptămână ale
transportatorului aerian național TAROM sunt concurate în 2013 de alte două companii
aeriene - flydubai a intrat anul trecut pe piața din România cu trei zboruri săptămânale,
iar recent compania low-cost Wizz Air, transportatorul numărul unu pe piața locală
după numărul de pasageri transportați, anunță că va începe să opereze tot trei zboruri
între Bucureşti şi Dubai. Numărul de curse tur-retur ajunge astfel la circa zece pe
săptămână, destinația din Orientul Apropiat fiind una dintre cele mai competitive dintre
cele estice operate de la Otopeni. Calculele arată că între cele două oraşe vor zbura
până la finele anului circa 50.000 de pasageri. Nasti Vlădoiu este preşedintele Uniunii
Camerelor de Comerț Bilaterale din România şi un bun cunoscător al schimburilor
dintre România şi Orient. El observă că intensificarea legăturilor nu are neapărat
legătură cu schimburi comerciale, ci mai ales cu turismul de lux.
„Românii sunt fie săraci, fie foarte snobi care au pretenții", spune Vlădoiu, sugerând
apetitul ridicat pentru „mirajul exotic„ pe care îl oferă una dintre cele mai tinere
metropole ale secolului al XXI-lea. Investițiile de miliarde de dolari în hoteluri

Revista Presei Economice din România
exclusiviste şi malluri menite să doboare recorduri mondiale în materie de măreție, dar
şi posibilitățile de răsfăț şi îngrijire personală atrag anual milioane de turişi din toată
lumea. Ultimii trei ani au arătat că, la nivelul percepției, Dubaiul a devenit şi printre
români un loc care trebuie bifat, iar prețurile nu foarte mari îi atrag tot mai mult: „Un
sejur de o săptămână ajunge să coste cam o mie de euro, deci mulți dintre cei care
plăteau o astfel de sumă în alte locuri au ales să încerce şi acest oraş„. Cei mai
numeroşi, spune Vlădoiu, sunt cei care merg în Dubai pentru vacanță sau cumpăraturi,
dar în acelaşti timp şi pentru afaceri. „Toate zonele din afara Uniunii Europene au
devenit ținte pentru oamenii din mediul de business românesc. Prețul de producție în
statele arabe este extrem de competitiv, iar Dubaiul a devenit nu doar un loc unde poți
găsi clienți locali, dar şi parteneri de afaceri de pe tot mapamondul„, mai spune
Vlădoiu, punctând că, pe harta Asiei, Dubaiul este unul dintre principalii piloni, dar şi
capitala economică a Orientului Apropiat.
MATEI STOENESCU, preşedintele Camerei de Comerț România-Arabia Saudită,
observă că țara noastră se pune în linie cu o politică mondială de orientare spre est,
însă nu remarcă neapărat o agresivitate a companiilor româneşti de a merge către
această regiune. Piața arabă este una tradițională pentru companiile româneşti, dat
fiind că este un mare consumator de produse agricole derivate, material lemnos şi de
echipamente şi servicii folosite în industria petrolieră. El remarcă şi interesele pe care
le au arabii în România, în mare parte legate de investiții în afaceri pe piața
românească (în mare parte în turism sau industria uşoară) şi, după cum punctează
Nasti Vlădoiu, ca destinație de vacanță, „atraşi de fetele frumoase".
DATELE PENTRU 2012 VOR ARĂTA PROBABIL UN NOU PLUS RECORD LA
CAPITOLUL EXPORTURI ÎNTRE ROMÂNIA ŞI ORIENTUL APROPIAT ŞI, după cum
spunea anterior Gabriel Ghelmegeanu, preşedintele Camerei de Comerț România-

Revista Presei Economice din România
China, țara noastră începe să învețe din greşeala pe care a făcut-o după 1990, când „a
întors complet spatele către est".
businessMagazin, http://www.businessmagazin.ro/analize/comert/ce-cauta-o-mie-deoameni-in-fiecare-saptamana-in-dubai-romanii-sunt-fie-saraci-fie-foarte-snobi-care-aupretentii-10767587
Ambasada Marii Britanii: Exista apetit pentru investitii in Romania
In ultimii cinci ani valoarea investitiilor realizate de companiile britanice pe plan local a
depasit pragul de jumatate de miliard de euro. In continuare exista apetit pentru
Romania, Liviu Buzila, seful sectiei comerciale din cadrul Ambasadei Marii Britanii,
detaliind pentru Wall-Street.ro care sunt cele mai interesante domenii pentru potentiale
noi investitii.Cea mai importanta investitie din acest an este pana in acest moment
preluarea de catre grupul britanic de bricolaj Kingfisher a celor 15 magazine Bricostore
din Romania, cu vanzari de 131 milioane de euro in 2012. Valoarea tranzactiei este
estimata la 75 mil. euro.
Potrivit datelor oferite de Ambasada Marii Britanii, la nivelul lunii ianuarie erau
inregistrate in Romania 4.267 companii cu capital britanic. Printre cele mai importante
companii britanice din Romania se numara GSK si AstraZeneca in domeniul sanatatii,
Petrofac si Melrose Resources (petrol si gaze), Vodafone (telecomunicatii). Cele mai
mari patru companii britanice au in total circa 15.000 de angajati in Romania.
“Preluarea Bricostore arata un interes crescand in ceea ce priveste investitiile
britanice in Romania. Speram sa fie pastrat acelasi trend si in continuarea anului.
Romania are unul dintre cele mai scazute niveluri din impozitare din Europa – 16%.
Companiile britanice nu vor altceva decat transparenta in procesul decizional, dialog
atunci cand se fac modificari in legislatie si predictibilitate. Piata este atractiva, este
cea de-a doua piata ca dimensiune in zona Europei Centrale si de Est dupa Polonia -

Revista Presei Economice din România
excluzand Turcia - si este o piata care are o multime de proiecte cu caracter local sau
transfrontalier”, a spus Liviu Buzila pentru Wall-Street.ro.
Printre sectoarele care prezinta potential pentru investitii straine se numara agricultura
si energiile regenerabile. In perioada 2008-2013 investitiile companiilor britanice pe
piata locala se situeaza la nivelul de 500 mil. lire sterline (586 mil. euro). 2008 a
reprezentat si anul de varf al investitiilor britanice in Romania, respectiv 300 mil. lire
sterline (350 mil. euro) atrasi in proiecte locale.
Printre atuurile Romaniei in atragerea de noi investitii din partea companiilor din
Marea Britanie se numara locatia, forta de munca supercalificata si comunicatii rapide,
fie ca este vorba de investitii Greenfield sau relocare a activitatii, mentioneaza Liviu
Buzila. Anul trecut nivelul schimburilor comerciale intre cele doua tari a fost de 2,6 mld.
lire (circa 3 mld. euro), in stagnare fata de 2011. Diferenta consta in faptul ca
exporturile britanice au crescut anul trecut intr-un ritm mai rapid decat importurile din
Romania.
“Balanta comerciala este in continuare deficitara pentru partea britanica, Romania
exportand mai mult in Marea Britanie decat importa. Am avut exporturi romanesti in
valoare de 1,4 mld. lire sterline si importuri din Marea Britanie de 1,2 mld. lire”,
completeaza oficialul Ambasadei. In prezent, Romania importa din Marea Britanie in
special masini si echipamente, materii prime pentru industria textila, produse
farmaceutice, si exporta acelasi tip de produse.
Investitiile straine directe au crescut in prima luna a anului la 103 milioane euro, de la
18 milioane euro in perioada similara a anului trecut. Cei mari mari investitori in
economia romaneasca sunt Olanda, Austria, Germania, Franta si China.
Wall Street, http://www.wall-street.ro/articol/Companii/147573/ambasada-marii-britaniiexista-apetit-pentru-investitii-in-romania.html

Revista Presei Economice din România
Erbasu, FPSC: Avem nevoie de investitii reale nu doar de bugete
Cristian Erbasu (foto), omul de afaceri care conduce grupul de firme Erbasu SA si
presedinte in cadrul Patronatului Societatilor din Constructii a precizat in cadrul unui
eveniment de presa dedicat constructiilor ca autoritatile trebuie sa creeze investitii
reale nu doar bugete pentru astfel de investitii.
“S-au inregistrat scaderi ale numarului de licitatii in constructii. Proiectele cu fonduri
structurale trebuie continuate si trebuie indeplinite si realizate in timp util. Pentru acest
lucru este nevoie de investitii, dar mai mult decat de bugete de investitii. Trebuie sa ne
uitam cu un ochi la aerierate si cu celalalt la problemele reale din piata cum ar fi de
exemplu finantarea proiectelor si demararea sau deblocarea licitatiilor pentru proiectele
extrem de necesare pietei locale”, a declarat Erbasu.
El a precizat ca este totodata nevoie de o mai buna comunicare intre toti actorii din
piata, prin care sa fie gasita solutii utile si eficiente. “Trebuie sa existe o comunicare
intre toti actorii din piata (autoritati, producatori). Trebuie sa gasim solutii in aceasta
conjunctura extrem de dificila si sa continuam proiectele incepute pentru care din
pacate acum nu exista resurse”, a spus Erbasu.
Potrivit acestuia, cele mai multe din contractele aflate in derulare sunt suspendate ori
au un ritm de evolutie incetinit din cauza intarzierii platii arieraretelor. El a precizat
totodata ca lipsa finantarilor este poate cea mai mare problema din piata.
El a mai precizat ca este absolut necesara introducerea unui certificat de atestare a
constructorilor, prin care sa fie promovate companiile serioase din piata, un model
practicat deja in tari precum Franta, Italia, Germania sau Marea Britanie.
“Ne trebuie predictibilitate!”
Constructorii si actorii din piata de profil au nevoie de predictibilitate mai mult ca orice,
este de parere si Tiberiu Andrioaiei, membru in consiliul director al Federatiei
Patronatelor din Constructii.

Revista Presei Economice din România
“Ne trebuie predictibilitate si avem nevoie de bugete care trebuie directionate acolo
unde isi au rostul. Avem de asemenea nevoie de reglementare, Romania neavand o
problema in privinta calitatii ci a perceperii acesteia. Proiectele nefintantate sunt
periculoase, exista bani in piata, dar nu exista un control al acestora, iar daca statul se
retrage din investitii, si investitorul privat renunta la orice intentie de a dezvolta ceva”, a
declarat pe un ton apasat Andrioaiei.
El a subliniat ca exista posibilitati de start ale activitatii prin atragerea de fonduri
europene, dar abia in toamna. “Suntem in al patrulea an de criza, iar resursele
aproape s-au epuizat. Sustinem proiectele de tipul PPP (parteneriat public privat –
n.red) si consideram ca sunt cea mai buna varianta in aceste vremuri dificile. Totodata,
atragerea deinvestitori privati este una dintre cele mai bune solutii, iar acestia trebuie
sa vada si sa se convinga de potentialul pietei din Romania”, a incheiat reprezentantul
FPSC.
Wall Street, http://www.wall-street.ro/articol/Companii/147543/erbasu-fpsc-avemnevoie-de-investitii-reale-nu-doar-de-bugete.html
Rekkers: "Până acum, băncile nu au finanțat agricultura, ci statul"
Bancherul olandez Robert Rekkers este, începând din ianuarie 2013, directorul
general al Agricover Credit IFN, după ce, în iulie anul trecut, a fost numit membru nonexecutiv
în Consiliul de Administrație al grupului Agricover.
Într-un interviu acordat în exclusivitate ziarului BURSA, Robert Rekkers a vorbit
despre potențialul enorm al agriculturii în România şi despre oportunitățile pe care le
poate oferi acest domeniu.
În țara noastră, Robert Rekkers s-a aflat, mai întâi, la conducerea ABN Amro,
după care a ocupat funcția de director general al Băncii Transilvania, timp de nouă ani.

Revista Presei Economice din România
În mod inexplicabil, la începutul anului trecut, Rekkers şi-a dat demisia din funcțiile
de conducere ale BT, deşi nu îi expirase mandatul. Plecarea a dat naştere multor
speculații pe piața bancară, în condițiile în care rezultatele băncii la acea vreme erau
excelente, iar Rekkers era considerat unul dintre cei mai buni bancheri din România.
Domnia sa ne-a declarat că a agreat cu oficialii BT să nu vorbească despre
motivele plecării sale, însă ne-a spus că este mândru de ce a realizat la Banca
Transilvania. Rămâne în continuare acționar al BT, dar consideră că a trecut într-o
nouă etapă din viață.
Reporter: Rezultatele din 2012 sunt foarte bune, mai ales în contextul acestei
perioade de criză. De câți ani activează pe piață Agricover Credit IFN?
Robert Rekkers: Profitul net al Agricover Credit IFN a atins anul trecut 11,2 milioane
de lei, în creştere cu 46% față de anul anterior. Valoarea creditelor acordate a avansat
până la 413 milioane de lei, cu 38% mai mult decât în 2011.
Înființată în 2008, Agricover Credit IFN este singura instituție financiară nonbancară
din România care oferă produse financiare exclusiv fermierilor din sectoarele
vegetal şi zootehnic.
Ideea finanțării agriculturii s-a năs-cut mai devreme, însă ea s-a concretizat când
cererea s-a conturat în mod real şi sustenabil. Foarte mulți fermieri au căutat şi caută
în continuare finanțare pe termen scurt, capital de lucru şi, din ce în ce mai mult, există
cerere şi pentru capex (cheltuieli pentru investiții), echipamente noi, echipamente
second hand.
De exemplu, "Creditul pentru utilaje second hand" lansat în luna martie se bucură
deja de un mare succes printre fermieri.
De asemenea, Agricover Credit IFN oferă finanțare şi pentru achiziții de teren
arabil.

Revista Presei Economice din România
Nu suntem interesați să finanțăm achiziția de teren pentru real estate, ci doar
pentru terenul arabil, utilizat pentru agricultură.
În grupul Agricover, avem o divizie de inputuri, care vinde produse destinate
domeniului agriculturii şi implicit fermierilor - îngrăşăminte, pesticide, semințe,
motorină.
Agricultorii cumpără aceste inputuri de la noi, după aceea produc marfa, respectiv
cerealele. Agricover oferă locații de stocare, avem o capacitate de stocare de cereale
de circa 7-800 mii de tone.
Astfel, "Agricover" închide cercul: cu finanțarea de la noi fermierul poate cumpăra
inputuri, produce şi, apoi, vinde cerealele către Agricover, care le oferă mai departe
către procesatori.
Reporter: Agricover este un intermediar.
Robert Rekkers: "Agricover" este un intermediar atât pentru produse vegetale, cât şi
pentru produse zootehnice. Grupul este foarte activ şi pe segmentul zootehnic - pe
porcine şi, din ce în ce mai mult, pentru vacile de lapte.
Noi cumpărăm, finanțăm, vindem către fermieri, care, la rândul lor, cresc animalele -
porci sau vaci, după care noi preluăm marfa şi o vindem mai departe. Este acelaşi
concept ca şi pentru produsele vegetale.
Reporter: Practic, Agricover Credit IFN vine în sprijinul agricultorilor şi le oferă
credite.
Robert Rekkers: Aşa este. Încet, afacerea a crescut. Când am ajuns eu în Consiliul
de Administrație al Agricover, am hotărât să continuăm creşterea puternică pe
segmentul de creditare.
Vrem să dezvoltăm şi să susținem puternic accesul fermierilor la finanțare.

Revista Presei Economice din România
După cum ştiți, băncile sunt într-o situație mai puțin favorabilă în momentul de față,
iar angajații bancari nu cunosc foarte bine nici business-ul din agricultură, nici
garanțiile, nici structura.
Modelul de bancă universală este potrivit doar pentru 5-6 bănci în România, pentru
restul nu mai este de actualitate, acestea trebuie să se axeze pe specializare.
Agricover are o bază de date de 3500-4000 de clienți care lucrează cu grupul. Ştim
totul despre fermier: cine este, cum conduce, ce teren are, cât de fertil este terenul, ce
producție are, ce echipamente are.
Reporter: Ştiți ce nevoi are şi de câți bani ar avea nevoie?
Robert Rekkers: Putem anticipa acest lucru. Finanțarea este, de fapt, un input
pentru fermier. El are nevoie de bani să producă.
Pentru acest an, estimăm o creştere a plasamentelor cu 33% față de anul
precedent şi vrem să atragem cel puțin 400-500 de clienți noi. Primele trei luni din an
confirmă acest trend.
Reporter: Vă gândiți şi la înființarea unei burse a cerealelor?
Robert Rekkers: Nu. Nu ştiu dacă o bursă în România va ajuta foarte mult. Deja
avem destule burse internaționale.
Reporter: Au clienții încredere în produsele pe care le oferiți, având în vedere că
mulți dintre ei nu ştiu care este diferența între sistemul bancar şi un IFN? În plus, există
din ce în ce mai mult neîncredere în sistemul bancar.
Robert Rekkers: În primul rând, noi nu avem rețea de sucursale, precum băncile.
Agricover Credit IFN are o echipă mobilă de specialişti, care tratează cererile de
finanțare. Vânzătorii noştri merg spre client, la ferma acestuia, ca să le prezinte oferta
noastră.

Revista Presei Economice din România
Luăm decizii foarte repede în ceea ce priveşte evaluarea dosarului, nivelul de
birocrație este mult mai redus comparativ cu banca. Avem un angajament că în 7 zile
dăm răspunsul pentru credit.
Spre deosebire, la bancă, fermierul ar trebui să aştepte minim o lună sau mai mult.
Clienții noştri au nevoie de un partener care este flexibil, care este operativ şi
nebirocratic.
Obținerea finanțării depinde de o serie de condiții precum suprafața terenului
deținut, experiența şi vârsta fermierului, dar şi dotarea de care dispune ferma.
Băncile, până acum, nu au finanțat achizițiile de teren. Acum demarează această
activitate, dar cer foarte multe garanții colaterale care nu au nicio legătură cu fermierul.
Reporter: Băncile au început să descopere acum domeniul agriculturii pentru
finanțare.
Robert Rekkers: Este adevărat că există din ce în ce mai multe credite pentru
finanțarea agriculturii. Multe bănci au deja produse în portofoliu pentru a finanța
agricultura.
Dar băncile au prefinanțat APIA în special, au cofinanțat fonduri europene.
Opinia mea sinceră este că, de fapt, băncile, până acum, nu au finanțat agricultura,
ci statul. Banii vin din partea statului.
Vorbim aici nu de riscul pe care şi-l asumă o bancă atunci când finanțează un
proiect în agricultură, ci vorbim despre riscul pe care îl are banca în fața statului.
Băncile nu au un "know how" despre fermieri, nu ştiu cum merge business-ul, care
sunt provocările lui.
Reporter: Ce produse vreți să mai lansați?
Robert Rekkers: În următori trei ani, avem în plan lansarea, la fiecare trei luni, a
unui nou produs.

Revista Presei Economice din România
În martie, am lansat Creditul pentru utilaje second hand. Vrem să lansăm un alt
produs la sfârşitul lunii mai, pentru că atunci sperăm să semnăm o finanțare
internațională cu un mare fond, pentru o sumă importantă.
Al treilea produs va fi lansat în august, iar ultimul din acest an, în septembrie -
octombrie.
Deci, în următorii trei ani, vom lansa 12 produse pentru fermieri, care nu sunt
bazate pe prefinanțare APIA sau fonduri europene.
Vrem să fim cât mai creativi şi să devenim lideri în finanțarea agriculturii prin
produse inovatoare.
Reporter: Nu lucrați cu fonduri europene?
Robert Rekkers: IFN-urile nu sunt agreate pentru a derula plăți APIA sau plăți
pentru fonduri europene.
Oferim finanțare pe bază APIA, dar în cooperare cu o bancă.
Reporter: Câți angajați aveți până în prezent?
Robert Rekkers: Avem o echipă de circa 45 de oameni, avem directori regionali,
sales manageri, sales agents, care tot timpul sunt "pe câmp" şi vând produsele
noastre.
În următorii ani vrem să dublăm această echipă. Avem în vedere crearea unei forțe
de vânzări regionale.
La sediul central primim toate dosarele pe care le analizăm cu un comitet de credit,
avem un departament de risc, de audit, după care aprobăm sau refuzăm creditul.
BNR ne supraveghează. Chiar în decembrie-ianuarie am avut un control de la BNR,
iar raportul a fost favorabil. Avem credite neperformante în jur de 1%.
Reporter: Ce ne puteți spune despre finanțările externe?
Robert Rekkers: IFC, divizia de investiții a Băncii Mondiale, este un partener foarte
important.

Revista Presei Economice din România
Anul trecut, Agricover Credit IFN a atras 12,5 milioane de euro de la International
Finance Corporation şi 8 milioane de euro de la fondul german EFSE, precum şi peste
147 de milioane de lei de la băncile locale.
Suntem în discuții cu o bancă internațională şi sper să semnăm o facilitate la
sfârşitul lunii mai. Cu ei discutăm de o sumă consistentă!
Numărul fermierilor care au primit credite a crescut cu 48% față de 2011.
Reporter: Cum credeți că va evolua prețul terenurilor arabile? În 2014, după ce se
va liberaliza piața terenurilor şi străinii voi avea acces mai facil la achiziția de terenuri,
va exista mai multă cerere?
Robert Rekkers: "Agricover" a înființat cluburi de fermieri. În fiecare regiune, am
organizat câte un club de fermieri care lucrează cu noi. Avem deja 180 de membri în
toată țara, clienți cu cel puțin 1000 de hectare de suprafață. Le oferim tot felul de
condiții VIP, le punem la dispoziție research cu ce se întâmplă în piață.
"Agricover" este singura instituție care oferă clienților analize despre domeniul
agriculturii - cereale, prețuri, volume, trenduri.
Eu, de exemplu, scriu partea financiară a acestui raport. Mă refer aici la evoluția
monedelor, a dobânzilor.
De asemenea, scriu despre trenduri în termeni de prețuri de teren arabil. Noi
aşteptăm, în acest an, o creştere de preț de 15-20%.
În această perioadă, sunt mai multe trenduri de creştere. Unul este datorat
liberalizării accesului persoanelor fizice străine pentru achiziția de terenuri.
Un alt trend de creştere este determinat de faptul că prețurile terenurilor sunt încă
iefitine în comparație cu Europa de Vest, iar un alt aspect de luat în discuție este
disponibilitatea, de fapt, fragmentarea terenurilor. Nu poți să cumperi terenuri mari şi
există tendința fermierilor de a-şi compacta suprafețele.

Revista Presei Economice din România
De obicei, un fermier care are teren în arendă ar vrea să fie proprietar al acestuia.
Dar este foarte greu să concentrezi terenuri.
De aceea va fi în continuare un trend de creştere achiziția de terenuri disponibile,
care sunt în vânzare, pentru eficientizare.
Nu în ultimul rând, prețul cerealelor a crescut, anul trecut, foarte mult . Este
adevărat că acum este în scădere, dar, în continuare, prețul cerealelor rămâne sus.
Băncile nu au finanțat până acum proiecte adevărate de agricultură, dar au început
să o facă şi, în consecință, acest lucru va genera mai multă lichiditate în piață, deci
fermierii vor avea mai mulți bani pentru achiziția de terenuri.
Toate astea cred că vor duce la creşterea prețurilor terenurilor arabile. Cele mai
bune zone sunt Ialomița, Călăraşi, Teleorman, Banat, Bihor. Trebuie însă să fim atenți
ca această achiziție de terenuri să nu devină o afacere de speculație.
Reporter: Care este profilul clientului Agricover?
Robert Rekkers: Nu lucrăm cu persoane fizice, ci doar cu firme sau PFA, care dețin
peste 100 de hectare.
Chiar dacă un client are 100 de hectare, dar este persoană fizică nu lucrăm cu el
pentru că nu avem norme agreate de BNR pentru persoane fizice. În consecință, ne
focusăm pe persoane juridice.
Reporter: Una din marile problemele ale agriculturii româneşti a fost şi rămâne în
continuare sistemul de irigații.
Robert Rekkers: Este adevărat că nu există un sistem național de irigații şi este o
problemă pentru agricultură.
Nu are sens ca un fermier să investească bani într-un sistem de irigații pe un teren
aflat în arendă.
Dar dacă fermierul are terenul propriu, noi îi finanțăm investiția în irigații.

Revista Presei Economice din România
O altă dificultate întâmpinată de agricultori este intabularea terenurilor şi, de fapt, eu
cred că aceasta este problema numărul unu.
Reporter: Deci oferiți produse şi pentru investiții?
Robert Rekkers: Oferim clienților produse pentru capital de lucru, în lei. Putem de
asemenea oferi finanțare în euro sau lei pentru investiții, achiziție teren, echipamente,
irigații. Avem produse pentru refinanțare de cultură, putem finanța pe bază de garanții
imobiliare, garanții ipotecare, putem finanța pe bază de stocuri etc.
Reporter: Aveți asigurări pentru catastrofe, pentru dezastre naturale, pentru
inundații?
Robert Rekkers: Agricover deține propriul broker de asigurări, unde avem o echipă
foarte bună de specialişti. Oferim tot felul de produse de asigurări pentru recolte,
pentru riscuri.
Reporter: Practic, aveți o mică bancă aici.
Robert Rekkers: Avem un conglomerat financiar - finance, asigurări etc. Nu suntem
bancă pentru că nu putem atrage depozite. Strategia noastră este să continuăm să
dezvoltăm puternic acest IFN, oferind finanțare.
Reporter: Ce ne puteți spune despre dobânzile practicate?
Robert Rekkers: Peste tot în sectorul bancar dobânzile în lei au crescut şi cele
oferite de Agricover Credit IFN nu sunt departe de sectorul bancar.
Dacă un client vine cu garanții bune, evident că dobânzile sunt mai mici. Unde este
mai riscant, evindent că cerem o dobândă mai mare.
Reporter: Ce previziuni aveți pentru 2013, în termeni de profit, afaceri?
Robert Rekkers: Vrem să creştem cu cel puțin 30%. Mărim plasamentele, numărul
de clienți, echipa, produsele şi mai avem nişte surprize.
Reporter: Cum vedeți dezvoltarea agriculturii pe viitor în România?

Revista Presei Economice din România
Robert Rekkers: Cred că este foarte important ca ponderea agriculturii să crească
la peste 10% în PIB.
Sunt cel puțin trei factori care sunt extrem de importanți. Primul este creşterea
extensivă - terenuri nelucrate care devin lucrate, apoi creşterea intensivă - terenuri
lucrate dar care vor produce mult mai mult pentru că sunt folosite tehnologii mult mai
performante.
Al treilea aspect este că agricultura este unul dintre puținele sectoare cu potențial
extrem de mare şi România ar trebui să se specializeze în acest domeniu.
Trebuie realizate investiții masive în agricultură pentru că acesta este viitorul, mai
ales că se prefigurează criza alimentară.
România are potențial să redevină un jucător important în Europa în domeniul
agriculturii.
Reporter: Cum a fost trecerea de la Banca Transilvania la Agricover?
Robert Rekkers: Mi-a plăcut foarte mult în sectorul bancar, dar în sectorul
agriculturii îmi place şi mai mult, sunt multe oportunități.
Mă simt foarte bine aici.
Reporter: Plecarea dumneavoastră bruscă de la conducerea BT a fost o surpriză
pentru foarte mulți. Ne puteți spune ceva despre asta?
Robert Rekkers: Nu. Am agreat să nu discut public despre asta. Eu sunt mândru de
ce am realizat la Banca Transilvania, rezultatele sunt bune, a fost o călătorie de
aproape 10 ani. Sunt mândru de rezultatele băncii, iar după plecarea mea, acestea au
rămas foarte bune.
Îi felicit pe foştii mei colegi pentru rezultate. Ştiu că sectorul bancar trece prin
perioade dificile, dar am încredere. Am rămas acționar în Banca Transilvania, dar nu
vreau să vorbesc despre ce s-a întâmplat. Eu sunt într-o nouă etapă în viața mea,
agricultura. Aceasta este motorul.

Revista Presei Economice din România
Bursa, http://www.bursa.ro/banci-asigurari/exclusivitate-primul-interviu-dupa-plecareade-la-banca-transilvania-rekkers-pana-acum-bancile-nu...&articol=204171.html
Solutia economistilor pentru educatie: profesorii sa adopte o atitudine
de tip coaching
Care este sansa studentului si a profesorului in economia romaneasca? De la aceasta
intrebare ar trebui sa ia startul o reforma a educatiei care sa cuprinda o schimbare
fundamentala proiectata si realizata la nivelul sistemului de invatamant si in continutul
procesului de instruire, sunt de parere economistii.
Reuniti in jurul unei mase rotunde cu tema "Educatia economica incotro?" organizata
de Centrul de Economie Politica si Afaceri Murray Rothbard in cadrul suitei de intalniri
"Cafeneaua academica", participantii au dezbatut aspecte ale educatiei economice in
general si din Romania. Printre acestia s-au aflat Bogdan Glavan (foto dreapta), prof.
univ. dr. de economie la Universitatea Romano-Americana (URA); Florin Bonciu, prof.
univ. dr., prorector URA; Radu Nechita, conf. univ. dr., director Centrul de Studii in
Economie si Drept, Universitatea Babes-Bolyai; Florin Citu (foto stanga), dr., Florin Citu
Advisory; Cristian Paun (foto centru), conf. univ. dr., Academia de Studii Economice.
Profesorul are o influenta importanta in viata studentilor si sunt promotori activi ai
libertatii de expresie si analizei critice a unor chestiuni complicate. De aceea, trebuie
sa fie deschisi din punct de vedere intelectual si sa ofere informatii adecvate pentru a
sprijini studentii in a intelege chestiunile in discutie. Ca urmare, in procesul de invatare,
rolul profesorului trebuie sa fie de facilitator, iar acest obiectiv este atins atunci cand
profesorii depun eforturi pentru ca studentii sa se implice activ in procesul invatarii. Asa
se poate distinge o atitudine de tip coaching in relatia cu studentii.
Coaching-ul reprezinta un proces de predare, formare sau dezvoltare in care o
persoana beneficiaza de sprijin in timp ce invata pentru a obtine un rezultat sau

Revista Presei Economice din România
obiectiv personal sau profesional specific. Termenul de "coaching" poate fi atribuit unei
relatii de tip informal intre o persoana care detine o mai mare experienta si expertiza
intr-un domeniu sau mai multe decat alta persoana si ofera consiliere si indrumare,
pentru ca cea din urma parcurga cu succes un proces de invatare. Aceasta forma de
coaching-ul este similara cu "mentoring-ul".
"In procesul de predare, profesorii ar trebui sa adopte mai mult pe conceptul de
coaching, astfel incat sa permita studentilor sa aleaga propriul drum. Astfel, mai multa
libertate economica si o responsabilitate mai mare la nivel de invidivid pentru propria
soarta vor face ca piata sa conteze in alegeri inclusiv educatia. Daca un profesor isi
bate joc de curs si elevii constientizeaza acest lucru, profesorul va fi boicotat. Dar in
prezent exista un dezinteres general. De aceea, nu avem o piata a educatiei
functionala", apreciaza Cristian Paun.
In opinia sa, a oferi valoare pozitiva sau negativa unor modele din economia reala
reprezinta uneori riscul de a obtine o reactie deloc pozitiva din partea studentilor,
pentru ca acestia sunt implicit influentati de ce se intampla in mediul privat si societate,
in ansamblu. "Prezentarea unor modele de succes tine intotdeauna de teoria cu care
decodificam aceste lucruri. Sa predam teorie economica in scoli sau studii de caz?
Astfel ca incercarea de a pune in discutie problemele reale, este redusa, costisitoare si
deranjanta pentru mediul universitar. Nu se produc studenti invatati sau articole de
calitate. De aceea, o discutie inspre liberalizare, neuniformizare, ar fi binevenita".
Cristian Paun a subliniat si problema demografiei si decizia autoritatilor de comasare a
liceelor, ceea ce va genera un numar mai mic al studentilor si care implicit va acutiza
lupta dintre universitati pentru studenti.
Daca sistemul ar penaliza incompetenta...
Indoctrinarea cu anumite teorii economice, valide sau nu, din manualele de economie,
incepand cu primii ani ai facultatii, se afla in sens contrar cu valorile actuale ale pietei,

Revista Presei Economice din România
au fost de parere economistii prezenti la masa rotunda. "Invatamantul contemporan
esueaza in a asigura un fundament solid pentru educarea copiilor, pentru ca sistemul
este unul dintre cele mai radicale proiecte de sistematizare a societatii, conceput cu
intentia de a simplifica, standardiza si omogeniza formarea individului. Invatamantul de
masa, de la clasa I la doctorat, nu este facut ca sa se invete, ci tocmai ca sa nu se
invete. Invatamantul public modern nu s-a nascut pentru iluminarea maselor, ci pentru
a le mentine intr-o stare omogena", a spus Bogdan Glavan.
Insa, oricum ar fi abordata "o reforma a educatiei, fie ca este facuta de drepta politica
sau de stanga reprezinta o inteventie", mai spun economistii. Solutia "ar veni mai
degraba dintr-o reforma a societatii, care sa duca in final la o schimbare a educatiei",
pentru ca, spune acestia, "inertia sistemului este mult prea mare, si nu poate fi
realizata o schimbare din interior". De aici si lipsa manualelor despre Economia
Romaniei, in ultimii 20 de ani, care sa trateze faptele dintr-un unghi critic. Acestea,
sunt inca "dificil de realizat deoarece discutia poate cadea usor in zona politica".
Pe de alta parte, "privatul nu este interesat de studiile pe care le-ai facut, daca sunt de
stanga sau de dreapta, ci de randamentul pe care tu il dai la locul de munca. Daca nu
este multumit de tine te da afara", a precizat Florin Citu. Astfel, "studentul trebuie sa
decida singur spre ce domenii isi poate focaliza energiiile si timpul. Resursele proprii ar
trebui sa fie alocate in functie de ceea ce doreste studentul, nu spre ceea ce cere
programa scolara".
"Daca distorsionam piata si daca in sistemul nostru conteaza doar alocarea politica a
resurselor, vom observa ca nu stam bine. In fond, nu reforma educatiei este greu de
facut, ci o reforma economica", a declarat, de asemenea, Florin Citu. In opinia sa,
exista o divergenta serioasa intre ceea ce ofera si arata societatea romaneasca in
prezent si ceea studentii invata, de exemplu, in universitatile economice. "Si in banci,

Revista Presei Economice din România
restructurarile nu incep de la cel mai slab profesional, ci de la cei care nu au spate.
Sistemul este atat de corupt, incat si corporatiile sunt o parte din el"
Nu in ultimul rand, Radu Nechita a subliniat importanta si "necesitatea unei autonomii
cat mai mari la nivelul regiunilor si centrelor universitare astfel incat acestea din urma
sa poata exprimenta criterii proprii de admitere pentru studenti si concurenta
institutionala".
Wall Street, http://www.wall-street.ro/articol/Economie/147470/solutia-economistilorpentru-educatie.html
Vrea Guvernul să vândă românilor mai mult din companiile sale, după
succesul Transgaz? Sau nu?
Succesul ofertei de vânzare a acțiunilor statului la Transgaz a stimulat, cu măsură,
speranța că Guvernul se va ține de ultima agendă asumată de privatizări prin Bursă:
Nuclearelectrica - în mai şi Romgaz - în octombrie. Chiar la conferința de celebrare a
succesului ofertei Transgaz ale statului, ministrul pentru Energie, Constantin Niță, a
contrariat însă asistența cu o declarație confuză.
Oferta Transgaz „a demontat" prejudecățile privind piața românească, potrivit lui
Cristian Tudorescu, managing partner în compania de consultanță financiară Explore
Asset Management.„Oferta recent încheiată cu succes a mobilizat sume de pănă la 40
milioane de euro de la investitorii mici şi medii", spune Cristian Tudorescu.
Dar sunt oficialii guvernamentali dispuşi să recunoască „demontarea" prejudecăților
respective? Mulți dintre actorii pieței sunt sceptici că succesul Transgaz i-ar fi convins
pe înalții funcționari de stat.Oficialii guvernamentali recunosc de cel puțin 10 ani nevoia
de atragere a românilor obişnuiți la bursă, dar doar două companii de stat au mai fost
privatizate (parțial) prin bursă, după experiența istorică a programului de privatizare în
masă din anii '90.

Revista Presei Economice din România
Ieri, ministrul Constantin Niță a reafirmat, la Bursa de Valori Bucureşti (BVB),
programul guvernamental de oferte publice pentru acest an, „recomandat" cu multă
putere de convingere de FMI, dar a mai spus şi că nu crede că Guvernul va mai vinde
pachetul de aproape 10% din acțiunile OMV Petrom, scos pe piață fără succes acum
doi ani.„Am în vedere un alt mod de lucru. Dacă tot stric tot în sistemul energetic, merg
până la capăt", a spus Niță, probabil ironic.
De ce poate face un ministru astfel de declarații?
Vrea, sau dacă nu, de ce nu vrea Guvernul să vândă din acțiunile sale la marile
companii, dar şi la cele mici, marilor investitori, dar şi celor mici, care asigură
adâncimea unei piețe care poate finanța economia mult mai bine decât o face statul?
Mai mulți brokeri şi analişti, au răspuns la aceste întrebări ale ECONOMICA.NET.
Cât va conta „impulsul Transgaz"
„Probabil succesul Transgaz va oferi un impuls serios Guvernului pentru a accelera
programul de vânzare ( de acțiuni prin bursă, n.r.)", a declarat Alin Brendea, director
general adjunct al casei de brokeraj Prime Transaction.Lansarea ofertelor publice de
acțiuni ale Guvernului „depinde doar de voința politică a oricărui guvern pentru a folosi
piața de capital drept loc de licitație pentru vânzarea pachetelor existente în portofoliul
statului", răspunde Marcel Murgoci, director de operațiuni al casei de brokeraj
Estinvest.
Guvernele României nu vor privatizări prin bursă „pentru că nu-şi dau seama de
potențialul pieței, de cât ar câştiga statul din astfel de oferte. Sau pentru că nu le
interesează. Pentru că transparența căreia ar trebui să-i facă față este prea greu de
administrat şi pentru că există interese...", îşi încheie, abrupt, răspunsul un alt broker
veteran, Mihai Chişu, de la Swiss Capital.
Şi atunci când, rareori, au vrut privatizări (parțiale) prin bursă, autoritățile au avut mari
„diferențe de percepție privind prețul optim, în sensul că aşteptările lor şi ale

Revista Presei Economice din România
investitorilor se poziționau la o distanță destul de mare, fapt ce explica într-o anumită
măsură ritmul lent de derulare a ofertelor publice", spune Cristian Tudorescu.În aceste
condiții succesul ofertelor a fost rezultatul muncii şi puterii de convingere a
intermediarilor şi a unora dintre funcționari.
Alți brokeri sunt mai tranşanți, dacă o fac sub protecția anonimatului:
„De ce nu vrea? „Pentru că Guvernul este interesat doar de soarta uneia dintre cele
două lumi paralele din România: cea a aparatului de stat, a familiilor şi intereselor
private ale acestora. Sunt circa 1,2 milioane de salariați bugetari şi fiecare fac parte
dintr-o familie. Circa cinci milioane de cetățeni români depind direct de stat şi
satisfacerea intereselor acestora este ceea ce îi preocupă pe oficialii guvernamentali.
De ce ar fi aceştia interesați de cealaltă Românie, a profesioniştilor privați şi a nevoilor
economice reale? De ce şi-ar bate capul, ca să ce? Să fie siliți să se supună unui grad
de transparență insuportabil pentru spiritul lor de gaşcă şi să se dezvețe să sifoneze
banul public?"
„Biciul“ FMI
Cei mai mulți spun, explicit sau nu, că, fără „biciul FMI", guvernelor României şi
intereselor pe care le-au reprezentat de-a lungul vremii nu le-a convenit transparența
la care listarea companiilor statului la Bursă le obligă.
Totodată, printre rigorile pieței nu se numără „donațiile", ca aceea prin care o parte
consistentă din veniturile Romgaz a ajuns la buget (altfel decât prin divindende), şi nici
ordonanțele care stabilesc gradul de alocare a profitului în dividende.
S-ar mai fi vorbit în acest an de listarea Romgaz şi a Nuclearelectrica fără presiunea
FMI?
„FMI a jucat un rol în problema listărilor... Noi pledăm de multă vreme pentru seria de
listări de care se vorbeşte acum. Când am început, nu era nimic previzibil. Acum există
o serie de privatizări şi oferte publice. Desigur, FMI are la dispoziție pârghii mai

Revista Presei Economice din România
puternice şi acum seria de listări şi oferte publice este în curs de derulare", a declarat
Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea, într-un interviu pentru
ECONOMICA.NET.Oficialul Franklin Templeton a mai lăsat să se înțeleagă faptul că
unele dintre pledoarii au fost adresate direct FMI.
Vechi promisiuni
Oferta de vânzare a pachetului de la Petrom a fost un eşec, acum doi ani, din cauza
pretențiilor de preț nerealiste, şi a metodei neadecvate şi total netranspartentă, aleasă
de Guvern împreună cu intermediarul rus (Renaissance Capital), potrivit brokerilor şi
analiştilor.
Între timp, intermediarii români şi străini, dar buni cunoscători ai pieței autohtone, au
reuşit două noi oferte de vânzare de mare succes, inclusiv la micii investitori, cu
pachete la Trasnelectrica, anul trecut şi, la Transgaz, zilele acestea.
Mii de mici invesitori au mobilizate sute de milioane de lei pentru a participa la aceste
oferte, structurate astfel încât să li se rezerve şi lor accesul.Încă din 2004 Guvernele
României fac planuri de privatizăre prin bursă a mai mult de 10 companii ale sale,
angajându-se să dezvolte piața de capital. Doar două au ajuns la Bursă, adică excat
cele la care este foarte greu, dacă nu imposibil să se ceară Guvernului să cedeze
pachetul majoritar. Sau mai precis, controlul absolut.
Cum se face
Nu s-au stins nici acum suspiciunile din piață privind cât de nedorit a fost eşecul ofertei
Petrom. Oferta a fost concepută nefericit, în orice caz.Altfel au stat lucrurile cu recenta
ofertă Transgaz.„Când vinzi ceva este important şi cum faci acest lucru. Faptul că
Guvernul a acceptat (în cele din urmă) să ofere un discount micilor investitori şi că nu
doreşte neapărat să vândă peste prețul minim decât dacă investitorii instituționali
exprimă un interes crescut (susbcriind peste 150% din tranşa dedicată lor) sunt lucruri
care au facut vandabila această ofertă", explică Alin Brendea de la Prime Transaction.

Revista Presei Economice din România
Marcel Murgoci completează:„Ofertele derulate de către stat vor avea întotdeauna
succes la masa largă a investitorilor, mai ales dacă se utilizează metode cât mai
transparente de vânzare.Dar succesul deplin al unei oferte este garantat de
participarea cât mai consistentă a investitorilor instituționali".
Ofertei Transgaz i s-a asigurat succesul atrâgându-se investitorii mari cu o plajă largă
de prețuri (171 -230 lei/ acțiune) şi s-a stabilit un preț de adjudecare mare doar penrtu
cazul în care investitorii arată că sunt dispuşi să-l plătească. Iar oferta Transgaz a
contribuit la dezvoltarea pieței oferind investitorilor mici reduceri de 3-5% față de prețul
cerut investitorilor mari.Aşa se face că „oferta Transgaz a demontat mai multe opinii cu
tentă pesimistă legate de piața romanească", după cum conchide Cristian Tudorescu.
„Acum un an sau doi se considera că nu existăm pe harta investitorilor străini, sau că
nu este cerere internă pentru acțiuni. Oferta recent încheiată a mobilizat sume de pana
la 40 milioane de euro, de la investitorii mici şi medii. Adăugand şi transa investitorilor
mari, rezultă că au fost atrase în total sume de peste 100 milioane de euro. Investitorii
au dobândit parțial acțiuni față de cererea lor, fiind foarte probabil ca acele sume să
revină către piață în perioada următoare", a mai spus directorul şi asociatul Explore
Asset Management.
Fostul analist bursier se referă la faptul că s-au blocat sume de bani mult mai mari
decât cele care au acoperit achizițiile în ofertă. În total, cererea a fost mai mare decât
oferta şi diferența de circa 30 de milioane de euro, s-ar putea întoarce la bursă prin
tranzacții cu alte acțiuni.
Pe de altă parte, în general, Guvernul ar trebui să folosească piața internă de capital
pentru nevoile de finanțare ale bugetului de stat (din care se fac şi investiții
economice).„Întrebarea de 10 puncte este: să folosească piața prin lansarea de titluri
de trezorerie, în condițiile în care, probabil, evoluția sectorului bancar nu mai oferă

Revista Presei Economice din România
Guvernului acelaşi grad de confort, în cea ce priveşte mobilizarea rapidă de resurse
financiare?", se întreabă Alin Brendea de la Prime Transaction.
Economica, http://www.economica.net/vrea-mai-mult-guvernul-sa-vanda-romaniloractiuni-la-companiile-sale-dupa-succesul-transgaz-sau-nu_50675.html
Timiş: Ben Ardelean (PNL): Vom avea o nouă cooperare balcanică, cu
perspective de dezvoltare economică
Cooperarea economică în regiunea Balcanilor are şanse să cunoască o revigorare mai
accentuată în anii următori, după ce, la finele lunii mai, se aşteaptă finalizarea
demersurilor privind înființarea unui organism similar parlamentului european, care
cuprinde 12 țări din regiune, a declarat, duminică, într-o conferință de presă, senatorul
liberal de Timiş Ben Oni Ardelean.
Potrivit parlamentarului, demersurile înființării acestui 'parlament regional' au început la
mijlocul anilor '90, în cadrul fostului Pact de cooperare pe regiune (devenit, acum,
SEECP- Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est)
''Este un proiect de creare a unui ansamblu parlamentar pentru regiunea din Balcani,
format din 12 țări. (...). Este un altfel de parlament european pentru această zonă.
România a contribuit esențial la definitivarea proiectului, în tot acest interval, prin
diverse amendamente, proiecte, inițiative. (...). Din vară, România va prelua
preşedinția acestui proiect şi va avea loc prima întâlnire oficială a acestui ansamblu
parlamentar'', a declarat Ardelean. Senatorul a subliniat că proiectul va reprezenta,
pentru această regiune, un potențial fantastic de cooperare în diverse domenii, inclusiv
în cel de creştere economică, contribuind, astfel, la dezvoltarea cooperării în regiune.
Ben Oni Ardelean a participat, recent, la Skopje (Macedonia), la întâlnirile care au avut
loc pe marginea perfectării demersurilor finale pentru ca acest organism să poată
deveni funcțional. El a adăugat că în perioada 26-28 mai, la Ohrid (Macedonia), va

Revista Presei Economice din România
avea loc o nouă întâlnire a preşedinților de parlamente, care se va finaliza prin
declarații comune, prin votarea şi amendarea finală a tuturor procedurilor, urmând ca
din vară, când România va prelua preşedinția noii structuri, să se poată iniția
demersurile pentru prima întâlnire parlamentară, care va avea loc în România.
''În primul rând, ne interesează cooperarea în această regiune, care este în creştere
din punct de vedere economic. Ne interesează pe noi, ca români, să aducem un aport
semnificativ în demersurile de democratizare a zonei şi de bună vecinătate, lucru care
cred că ne va avantaja ulterior, pe termen lung, în ceea ce priveşte creşterea
economică, ținând cont de potențialul fantastic pe care regiunea îl are'', a explicat
parlamentarul liberal.
Ardelean a precizat că noul for va fi unul de cooperare, nu unul politic, cooperare care
va viza toate segmentele societății, de la dezvoltare până la democratizare,
dezvoltarea unor proiecte culturale, de securitate şi de natură economică, aceasta fiind
esențială.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/190747-Timis-
Ben-Ardelean-PNL-Vom-avea-o-noua-cooperare-balcanica-cu-perspective-dedezvoltare-economica.html
Camera de Comert Americana in Romania: Ordonanta audiovizualului
este un abuz din partea statului
Camera de Comert Americana in Romania (AmCham Romania) declara, luni, ca
ordonanta de modificare a Legii audiovizualului, publicata pe 12 aprilie in Monitorul
Oficial si care rescrie regulile in publicitatea TV, este "un abuz din partea statului prin
interventia in relatiile comerciale private". AmCham Romania anunta, intr-un comunicat
de presa, ca solicita Parlamentului sa respinga aceasta ordonanta.

Revista Presei Economice din România
AmCham apreciaza ca maniera in care a fost adoptata ordonanta contravine
Constitutiei, ce prevede ca Guvernul poate adopta ordonante de urgenta doar in situatii
exceptionale. Aceeasi organizatie apreciaza ca OUG 25/2013 pune companiile in
imposibilitatea de a o aplica, intrucat termenii folositi si termenele de punere in aplicare
sunt neclare. AmCham apreciaza ca ordonanta are un impact negativ asupra intregii
economii.AmCham Romania reprezinta 300 de companii americane, internationale si
locale cu investitii totale de peste 10 miliarde de USD. Printre membrii acestei
organizatii se numara si numeroase agentii de publicitate, iar Radu Florescu, CEO
Saatchi&Saatchi si presedinte al Uniunii Agentiilor de Publicitate din Romania, este
vice-presedinte AmCham.
Vezi mai jos comunicatul integral al AmCham Romania
Pozitia AmCham este facuta publica in conditiile in care astazi are loc o intalnire intre
reprezentantii a doua organizatii ale industriei de comunicare - IAA Romania si
Uniunea Agentiilor de Publicitate din Romania (UAPR) - si cei ai Comisiilor de Cultura
din Senat si Camera Deputatilor, precum si ai Ministerului Comunicatiilor, initiatorul
ordonantei de urgenta. Tot azi expira termenul pana la care parlamentarii pot depune
amendamente la ordonanta.
Comunicatul AmCham:
AmCham Romania isi exprima dezacordul cu privire la modifcarea Legii
Audiovizualului
Bucuresti, 22 aprilie 2013: Camera de Comert Americana in Romania (AmCham
Romania) a analizat impactul negativ pe care Ordonanta de Urgenta a Guvernului
25/2013 (OUG 25/2013) il are la nivelul medului de afaceri si al increderii in mediul
investitional romanesc.
Prin documentul de pozitie inaintat autoritatilor, AmCham Romania solicita
Parlamentului respingerea OUG 25/2013 de modificare si completare a Legii

Revista Presei Economice din România
audiovizualului nr. 504/2002. Cu aceasta solicitare AmCham Romania se alatura
asociatiilor de profil - Uniunea Agentiilor de Publicitate din Romania (UAPR), Asociatia
Europeana a Agentiilor de Publicitate si International Advertising Association (IAA).
In opinia AmCham Romania, adoptarea acestui act normativ incalca prevederile
legale si reprezinta un abuz din partea statului prin interventia in relatiile comerciale
private, in sensul eliminarii intermediarilor din piata de publicitate.
"Intermediarii sunt actori economici prezenti in toate industriile, a caror valoare
adaugata si influenta pozitiva asupra pietei este de necontestat. Efectele negative ale
acestei Ordonante asupra pietei de publicitate creeaza un precedent periculos pentru
toate celelalte sectoare economice, iar actul normativ adoptat reprezinta o interventie
abuziva a statului in relatii comerciale private", a declarat Radu Florescu, CEO
Saatchi&Saatchi, si Vice-Presedinte AmCham Romania.
AmCham Romania apreciaza ca maniera in care a fost adoptata OUG 25/2013
contravine Constitutiei care prevede ca Guvernul Romaniei poate decide adoptarea
unor ordonante de urgenta doar in situatii exceptionale. In lipsa justificarii caracterului
de urgenta al OUG 25/2013, care modifica o practica comerciala existenta in Romania
de multi ani, precum si in alte tari ale lumii, consideram ca acest act normativ incalca
drepturi si libertati fundamentale, cum ar fi libertatea comertului si concurenta loiala.
Mai mult, prevederile OUG 25/2013 pune companiile in imposibilitatea de a o aplica
din cauza neclaritatii termenilor folositi si a termenelor de punere in aplicare,
documentul nefacand referire la valabilitatea actelor si contractelor semnate anterior
intrarii in vigoare a OUG 25/2013.
"Deja se poate vorbi de confuzie si blocaj la nivelul actorilor pietei de publicitate pe
fondul formularii neclare si a termenilor vagi ai acestei Ordonante. Efectele negative se
vor reflecta inclusiv asupra consumatorilor de publicitate", a adaugat Radu Florescu.

Revista Presei Economice din România
AmCham Romania atrage atentia asupra impactului negativ al OUG 25/2013 asupra
intregii economii, prin modificarea radicala a modelului de business dezvoltat in
Romania pe baza practicilor din industria globala de publicitate. Alte efecte produse
de aceasta ordonanta includ vulnerabilitatea crescuta a clientilor in relatia cu
televiziunile, cresterea costurilor, diminuarea concurentei precum si riscul de eliminare
a granitelor dintre politicile editoriale si comerciale ale televiziunilor.
AmCham Romania solicita pe aceasta cale Guvernului asigurarea transparentei in
actul decizional precum si analiza impactului pe care legislatia arbitrara il poate avea
asupra mediului economic. AmCham Romania saluta deschiderea actualului Guvern
pentru un dialog real cu mediul privat astfel incat toate partile interesate sa fie
reprezentate in mod echitabil.
Hotnews, http://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-14668764-cameracomert-americana-romania-ordonanta-audiovizualului-este-abuz-din-parteastatului.htm
Instituții
Instituții
Ministerul Economiei va vizita Marocul
Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, va efectua, în perioada 23-24 aprilie a.c., o
vizită în Regatul Maroc, la invitația omologului său. Cu această ocazie, ministrul român
va avea o serie de convorbiri cu ministrul Industriei, Comerțului şi Noilor Tehnologii,
ministrul Economiei şi Finanțelor, precum şi cu ministrul Agriculturii şi Pescuitului
Maritim din Guvernul marocan.
De asemenea, agenda vizitei prevede şi o întrevedere cu şeful Guvernului marocan,
Abdelilah Benkirane. Ministrul Varujan Vosganian este, totodată, invitat de onoare,
alături de Majestatea Sa Regele Marocului, la ceremonia deschiderii oficiale a Târgului

Revista Presei Economice din România
Internațional de Agricultură de la Meknes, cea mai importantă manifestare de profil din
zona mediteraneană şi la care România este prezentă cu un stand național în care
expun 12 firme. Cu acest prilej, ministrul român al Economiei va prezida un forum de
afaceri româno-marocan, în marja căruia vor fi semnate mai multe acorduri de
parteneriat vizând proiecte de cooperare în domenii de interes pentru partea
marocană: producerea de energie fotovoltaică, lucrări de foraj pentru apa potabilă,
sisteme integrate de irigații, livrări de pompe şi motoare electrice.
Ministerul.Economiei,http://www.minind.ro/presa_2013/aprilie/com_vizita_Maroc_2204
2013.pdf
COMUNICAT DE PRESĂ
Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, s-a întâlnit luni, 22 aprilie 2013, cu importanți
oameni de afaceri reuniți în nou-înființata "Asociația Forumul Investitorilor Autohtoni
2013". Ministrul Vosganian i-a felicitat, în debutul întâlnirii, pe oamenii de afaceri pentru
inițiativa recentă de a se constitui în "Asociația Forumul Investitorilor Autohtoni 2013",
precizând că susține noua structură patronală din industrie. El a expus, pe scurt,
intenția Ministerului Economiei de a realiza, în acest an, cu consultarea industriaşilor, a
unei Strategii de Reindustrializare, invitând şi "Asociația Forumul Investitorilor
Autohtoni 2013" să contribuie la aceasta.
Oamenii de afaceri prezenți la discuții au menționat, în context, că au propria lor
strategie de reindustrializare, pe care o vor pune la dispoziția Ministerului Economiei şi
a Guvernului. Ei au ridicat, totodată, problema creşterii prețurilor la gazele naturale şi a
energiei electrice, arătând că acestea afectează business-ul autohton.
Participanții la întâlnire au căzut de acord că trebuie făcuți paşi importanți pentru
găsirea de soluții adecvate funcționării în bune condiții a industriei româneşti.

Revista Presei Economice din România
La întâlnire au participat din partea antreprenorilor români Ioan Niculae
(PATROROM/INTERAGRO), Marius Opran (UGIR 1903), Vasile Turcu, Dumitru
Constantin şi Mihai Ivaşcu (CONPIROM), Spiros Vamvakas (STICEF), Sereny Aurica
(Asociația Producătorilor de Mobilă din România), Constantin Chiriac (Patronatul
Industriei de Celuloză şi Hârtie), Traian Carpen (Federația patronatelor RECOMAT).
Informații de background
Antreprenorii romani au lansat recent o asociatie care sa le reprezinte interesele in
relatia cu autoritatile, dupa modelul Consiliului Investitorilor Straini (CIS), sub
denumirea "Asociatia Forumul Investitorilor Autohtoni 2013". Presedintele Interagro,
Ioan Niculae, este unul dintre fondatorii asociatiei. Ceilalti membri fondatori sunt Adina
Elena Niculae, Mihai Emilian Sofian, Radu Petrica Enache, Catalin Daniel Grigoriu.
Ministerul.Economiei,
http://www.minind.ro/presa_2013/aprilie/Comunicat_intalnire_ministru_Varujan_Vosga
nian_oameni_de_afaceri_22042013.pdf
COMUNICAT DE PRESĂ
Ministerul Economiei a consultat, până în prezent, în cadrul proiectului de elaborare a
Strategiei de Reindustrializare a României, reprezentanții a şapte mari industrii
manufacturiere şi continuă în perioada următoare discuțiile cu:
Industria materialelor de construcții şi industria sticlei - 23.04.2013, ora 10.00
Industria cauciucului şi mase plastice - 24.04.2013, ora 10.00
Industria anorganică şi industria îngrăşămintelor - 25.04.2013, ora 10.00
Industria hârtiei şi reciclarea - 26.04.2013, ora 10.00
Industria chimică şi petrochimică - 08.05.2013, ora 10.00
Industria maşini-utilaje - 09.05.2013, ora 10.00
Industria navală şi industria material rulant -10.05.2013, ora 10.00

Revista Presei Economice din România
Parcuri industriale - 14.05.2013, ora 10.00
Clustere inovative/poli de competitivitate - 15.05.2013, ora 10.00
Începând cu data de 9 aprilie a.c. au fost demarate consultările cu reprezentanții
industriei manufacturiere româneşti. La consultări au participat atât manageri de
companii şi asociații patronale, cât şi institute de cercetare, cadre universitare şi alte
categorii direct implicate în evoluția anumitor sectoare.
Temele generale ale dezbaterillor s-au referit la cadrul instituțional, administrativ,
legislativ şi economico-financiar, procesele de inovare la nivelul companiilor şi relația
acestora cu universitățile şi institutele de cercetare, resursele umane care să asigure
dezvoltarea industriei, comunicarea pe tema legislației europene adoptate şi în curs de
adoptare.
În funcție de specificul fiecărei industrii au fost identificate şi analizate o multitudine de
alte teme considerate ca fiind prioritare. Printre acestea se numără accesul la materii
prime, evoluția costului energiei, extinderea pe piețele externe din UE şi
extracomunitare, nevoia unor mecanisme de supraveghere a pieței pentru eliminarea
produselor contrafacute şi/sau periculoase pentru mediu şi utilizatori, clarificarea
legislației privind brevetele de invenții, evaziunea ca factor care distorsionează
concurența în piață, precum şi multe altele asemenea. O atenție deosebită a fost
acordată analizei derulării proiectelor finanțate cu fonduri europene în exercițiul
bugetar aflat la final şi propunerilor privind perioada 2014-2020.
Obiectivul principal al acestor consultări îl reprezintă analiza tendințelor industriei
româneşti pe termen mediu şi lung, identificarea potențialului nevalorificat şi
optimizarea lanțului de valoare adăugată din fiecare industrie. Întâlnirile au constituit,
însă, şi un bun prilej de a inventaria o serie de probleme punctuale care pot fi
soluționate într-un orizont relativ scurt de timp, cu efecte benefice
asupra unor industrii şi economiei, în ansamblu.

Revista Presei Economice din România
În unele cazuri va fi demarată procedura comunicării cu celelalte ministere implicate
pentru adoptarea legislației necesare, iar în altele Ministerul Economiei a elaborat
propuneri concrete pe care urmează să le supună dezbaterii publice. O altă concluzie
a primelor două săptămâni de consultari este că mediul de afaceri a răspuns acestei
invitații cu o disponibilitate remarcabilă de a construi diverse forme de parteneriat cu
Ministerul Economiei şi cu Guvernul, în general, vizând supravegherea pieței,
optimizarea poziției României în cadrul negocierilor UE,relansarea unor ramuri de
activitate dispărute sau în declin, îmbunătățirea sistemului de educație profesională,
universitară tehnică sau de formare continuă.
În cadrul consultărilor cu reprezentanții industriei auto s-a convenit înființarea unui grup
de lucru care să se întrunească ori de câte ori este necesar pentru a analiza probleme
specifice industriei. O propunere similară s-a conturat din partea reprezentanților
industriei textile, având ca obiectiv revigorarea industriei de in, cânepă, mătase
naturală şi lână.
Acestea sunt doar câteva exemple. Rezultatele finale ale consultărilor vor fi făcute
publice, în urma agregării tuturor punctelor de vedere exprimate în cadrul consultărilor
şi în chestionarele transmise.
Echipa de proiect, coordonată de ministrul Economiei, Varujan Vosganian, şi de
secretarul de stat Adrian Ciocănea, îşi exprimă totala deschidere către un dialog
constructiv şi transparent cu reprezentanții business-ului românesc pentru elaborarea
celor patru documente în scopul reindustrializării României: documentul de politică
industrială, documentul strategiei de cercetare, cel al strategiei de export şi
documentul de dezvoltare economică rurală. Aceste documente vor reprezenta
elemente-pilon în completarea strategiei de competitivitate, cu aplicabilitate pe termen
lung, până în anul 2020.

Revista Presei Economice din România
Ministerul.Economiei,
http://www.minind.ro/presa_2013/aprilie/com_bilant_2_saptamani_consultari_Reindust
rializare_22042013.pdf
Kazahstan Fashion Week
Şapte societăți comerciale româneşti din domeniul designului vestimentar au participat,
în perioada 13 - 18 aprilie 2013, la Kazakhstan Fashion Week, în cadrul unei misiuni
economice la Alma Ata, Kazahstan. Reprezentanții Ligia’s Accessories, Hilux Fashion,
Artfood Management, Vipmodels & Events Srl, CB Fashion Stil, LouLou Boutique si
Different Artist au participat la prezentările de modă care au avut loc în cadrul
evenimentului şi au purtat discuții cu reprezentanți ai unor firme si asociații de profil,
distribuitori, autorități locale si organizații guvernamentale, în vederea promovării
fashion-ului românesc şi identificării de noi oportunități de afaceri.
In cele trei zile ale evenimentului, designerii români si-au prezentat colecțiile
vestimentare în cadrul paradelor demonstrative, in paralel cu expunerea, în salonul de
prezentare, a produselor de fashion românesc: rochii pret-a-porter, rochii de seară,
genți, bijuterii si alte accesorii.
Prezența românească s-a bucurat de aprecierea specialiştilor prezenți la eveniment,
precum şi a desigerilor din alte țări, discuțiile purtate cu aceştia deschizând perspective
de extindere a industiei româneşti de fashion pe alte piețe. Misiunea economică
românească în Kazahstan a fost organizată de Ministerul Economiei si asociația
patronală Bucharest Fashion District (BFD).
Ministerul.Industriei,
http://www.minind.ro/presa_2013/aprilie/info_misiune_economica_Kazahstan_220420
13.pdf

Revista Presei Economice din România
Întâlnirea Ministrului Delegat pentru Buget al României, Liviu Voinea,
cu Christopher Smart, adjunct al Asistentului pentru Europa şi Eurasia
al Secretarului Trezoreriei SUA
În cadrul vizitei pe care o efectuează în SUA pentru participarea la Reuniunile de
Primăvară ale Grupului Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internațional, domnul
Liviu Voinea, Ministrul Delegat pentru Buget, s-a întâlnit, la data de 18 aprilie, cu
domnul Christopher Smart, adjunct al asistentului pentru Europa şi Eurasia al
Secretarului Trezoreriei SUA.
Temele principale discutate au vizat evoluțiile în domeniul macro-economic din
România, consolidarea fiscală şi perspectivele de creştere economică, finanțarea
deficitului bugetar şi progresele pe linia reformelor structurale. Oficialul român a
exprimat, cu acest prilej, determinarea României de a finaliza cu succes programul său
cu FMI şi interesul de a încheia un nou acord. De asemenea, cei doi oficiali au discutat
despre absorbția fondurilor europene în România şi despre întărirea mecanismelor de
supraveghere bancară la nivel european.Totodată, au fost schimbate opinii cu privire la
cooperarea bilaterală româno-americană pe linia schimbului de informații de natură
fiscală (FATCA).
Ministerul Finantelor, http://www.mfinante.ro/acasa.html?method=detalii&id=39817
Fenechiu: Situația economică nu este în cea mai bună formă; o
creştere reală în buzunare, din 2014
"Cred cu tărie că ceea ce încearcă actualul guvern să facă va aduce România în
situația în care la începutul anului viitor se va vedea şi în buzunarele oamenilor o
creştere reală. Cel mai important lucru pe care trebuie şi avem obligația să-l facem
astăzi este acela de a atrage cât mai repede, de a aduce fondurile europene în
România. Sunt atât de mulți bani care vin gratis şi sunt bani care rămân în marea lor

Revista Presei Economice din România
majoritate în economia reală, încât putem cu siguranță să se vadă o creştere reală în
buzunarul oamenilor. (...) Al doilea lucru pe care trebuie să-l facem este acela de a
începe să facem performanță în companiile din România. Acest management
performant pe care ni-l cere Comisia Europeană consider că este binevenit. Dacă îl
vom implementa cu succes, vom vedea şi rezultatele", a spus ministrul la emisiunea
"După 20 de ani", difuzată duminică de Pro TV.
El a precizat că Programul Operațional Sectorial de Transport, gestionat de ministerul
Transporturilor, are în prezent rata cea mai redusă de absorbție, dar se angajează ca
până la finele exercițiului financiar, rata să fie cea mai ridicată dintre toate programele
sectoriale.
"Astăzi, cu toate că sunt doar de patru luni în minister, am o rată de contractare de
peste 80%", a spus oficialul. Potrivit ministrului, Comisia Europeană a dat un acord de
principiu pentru introducerea metroului în axele de finanțare europeană pentru
perioada 2007-2013, iar în condițiile în care vor exista bani europeni se va putea lucra
la "foc continuu", iar Magistrala V (Drumul Taberei - Universitate) ar putea fi finalizată
până în 2016.
"Avem o discuție foarte avansată cu domnul primar Oprescu şi cu cei din Ilfov, pentru
că Autoritatea Metropolitană de Transport vrem să fie sub tutela primăriei municipiului
Bucureşti, a Consiliului Județean Ilfov şi parțial şi a Ministerului Transporturilor.
Această autoritate să se ocupe de tot transportul public de călători în Bucureşti şi în
localitățile învecinate. Operarea metroului va fi în subordinea acestei autorități
metropolitane, iar dezvoltarea metroului va rămâne în continuare la Ministerul
Transporturilor", a adăugat Fenechiu, răspunzând unei întrebări.
Pe de altã parte, el a afirmat că şi-ar dori ca România să nu mai aibă nevoie de un
acord cu FMI. "Eşti asistat doar atunci când nu poți să rezolvi nişte lucruri, când eşti
incompetent. Eu vreau să nu mai fim o nație de asistați, ci să fim o nație pe picioarele

Revista Presei Economice din România
noastre, dar acest lucru nu-l putem face decât în momentul în care economia
funcționează", a spus ministrul Transporturilor.
El a precizat însă că la jumătatea anului se va pune problema prelungirii acordului.
"Multe obiective nu sunt îndeplinite, începând de la arierate, continuând cu
privatizarea companiilor şi multe altele. Dincolo de asta, noi avem în continuare nevoie
de banii de la FMI, pentru că ei din nefericire au fost luați şi tocați", a afirmat oficialul.
Întrebat dacă este nevoie de alți bani de la FMI, Fenechiu a spus că nu crede acest
lucru, în condițiile în care România se găseşte într-o situație economică care îi permite
să se împrumute foarte ieftin de la multe instituții financiare din lume.
"Eu vreau să vă spun că de când sunt ministru al Transporturilor am foarte multe
oferte. (…) Am lansat un memorandum în Guvern prin care intenționez să realizăm, eu
voi propune zece parteneriate mari public-private sau concesiuni în România, şi o să-i
propun premierului o soluție prin care vom putea investi în următoarea perioadă în jur
de 10 miliarde de euro în infrastructura românească, prin parteneriate public-private.
Am găsit soluția financiară pentru a face acest lucru", a spus Fenechiu, fără să ofere
detalii.
Guvernul a decis în martie să transmită FMI o scrisoare în care să solicite oficial
prelungirea cu trei luni a actualului acord stand-by şi începerea discuțiilor pentru
încheierea unui nou aranjament, document care va fi semnat de ministrul Finanțelor şi
guvernatorul Băncii Naționale a României.
La începutul acestui an, Guvernul a solicitat FMI ca evaluarea acordului stand-by să
fie discutată de Consiliul Director al instituției în luna mai, pentru a avea timp să
îndeplinească o serie de precondiții care privesc angajamente întârziate şi evoluția
bugetară, iar o nouă misiune ar urma să vină la Bucureşti în iulie.

Revista Presei Economice din România
România are în derulare un acord preventiv cu FMI şi UE în valoare de 5 miliarde
euro, fonduri care nu vor fi accesate decât în caz de necesitate. Actualul acord a fost
parafat în primăvara anului 2011, odată cu închiderea înțelegerii începute în 2009.
ZF, http://www.zf.ro/politica/fenechiu-situatia-economica-nu-este-in-cea-mai-bunaforma-o-crestere-reala-in-buzunare-din-2014-10775058
Fenechiu, despre privatizarea CFR Marfă:Cu 49% din acțiuni, statul
poate opri vânzarea la fier vechi
“Aici statul român are 49% din acțiuni. Cu 49% din acțiuni poți oricând să opreşti pe
cineva să vândă la fier vechi, şi suntem totuşi în România, şi este statul român. (…)
Dacă este rea-voință, dacă este vorba de mită, de şpagă, de interese, se poate
întâmpla orice şi cu o companie din România, pentru că, haideți să fim serioşi, astăzi
noi putem spune că am vândut compania la fier vechi, atât timp cât 2 miliarde şi ceva
de lei sunt datorii. Aceste datorii au fost create, cum am spus, datorită slabei
performanțe a celor care au condus-o şi hoțiilor", a spus oficialul, la emisiunea "După
20 de ani", difuzată duminică de Pro TV.
Fenechiu spune că şi-ar dori ca privatizarea să fie realizată cu o companie care să
dezvolte transportul feroviar de mărfuri în România. "Nu va putea veni un geambaş de
fier vechi pentru că noi am pus nişte condiții restrictive în acest caiet de sarcini, pentru
că dorim să vină o companie care să dezvolte CFR Marfă, nu să o ducă la fier vechi.
(…) Trebuie să aibă 10 milioane euro în cont numai pentru a fi acceptat la privatizare,
trebuie să aibă scrisoare de confort pentru toată suma minimă de 180 de milioane de
euro, cât este suma de pornire", a arătat ministrul Transporturilor.
În plus, investitorii interesați trebuie să aibă afaceri anuale de 300 milioane euro şi
experiență seminificativă în domeniu. Ministrul Transporturilor spune că statul nu mai
poate transforma CFR Marfă într-o companie profitabilă, în contextul în care compania

Revista Presei Economice din România
are în prezent datorii de 2,3 miliarde lei, din care 1,5 miliarde lei către stat, şi active
evaluate la aproximativ 1,3 miliarde lei. Ştergerea datoriilor companiei nu poate fi
realizată decât în cazul privatizării.
Pe de altă parte, Fenechiu a reiterat că nu a fost de acord cu privatizarea companiei,
dar că aceasta a fost impusă de acordul financiar încheiat de România cu FMI, BM şi
CE. "Eu nu am vrrut să o scot nici sub acest acord, nu ştiu dacă ştiți istoria. Era în fața
mea reprezentantul FMI, m-am uitat în ochii lui şi l-am întrebat: «Scuzați-mă,
dumneavoastră, în țara de unde veniți, statul dumneavoastră are o companie de
transport marfă?». Şi mi-a zis “Da”. Şi l-am întrebat: «De ce nu ne lăsați şi pe noi
românii să avem propria noastră companie de transport marfă, cum au toate țările din
Europa, sau aproape toate»? Şi mi-a răspuns (…) că de câțiva ani de zile guvernele
care s-au perindat promit FMI şi organizațiilor internaționale că vor aduce conduceri
performante care vor reabilita aceste societăți. «Şi de fiecare dată când am venit am
găsit mai rău, nu mai bine». (...) A fost o cerință imperativă, în condițiile în care nu
rezolv această problemă până în luna mai, nu putem prelungi acordul stand-by cu
Fondul Monetar Internațional", a explicat Fenechiu.
Ministrul a afirmat că a încercat să negocieze pe această temă, iar discuțiile cu
reprezentanții FMI au fost "chiar dure". "Credeți că nu am capacitate de negociere?
Sau credeți că i-am iertat vreo clipă? Să ştiți că nu sunt cel mai comod interlocutor al
instituțiilor internaționale din cauză că eu de regulă nu le spun ce vor ei să audă, ci le
spun ce cred eu, şi din cauza asta chiar am anumite probleme. Dar de fiecare dată le
voi spune ce cred eu, pentru că aşa cred că este important", a spus ministrul.
Fenechiu adăugat că privatizarea a fost necesară şi pentru a nu se ajunge în situația
unor penalizări pe fondurile europene. "După cum ştiți, eram amenințați şi cu pierderea
a 10% din fonduri în cazul nerealizării acestei chestiuni. (…) Poziția lor inițială a fost
privatizare totală. Eu am reuşit, şi prin ceea ce am făcut din punct de vedere financiar

Revista Presei Economice din România
şi legal, legislativ, să vindem doar 51% din companie, ceea ce de fapt înseamnă o
asociere, nu înseamnă neaparat o vânzare totală", a continuat ministrul.
Fenechiu a anunțat în februarie noua conducere a CFR Marfă, formată din
economişti, ingineri şi jurişti, despre care a spus că nu vor avea contribuții directe în
privatizare dar ar trebui "să mai repare ceea ce se mai poate repara" în activitatea
companiei.
"Pentru mine, managementul performant de la CFR Marfă este o experiență plăcută,
pentru că, vreau să vă spun că într-o lună şi ceva de când sunt acolo au reuşit să
câştige la licitație primele două contracte. De ani de zile CFR Marfă nu a mai câştigat
niciun contract. Paradoxal, pierdea toate licitațiile la care a participat, în favoarea unor
companii private, şi ceea ce este şi mai important este că cele două contracte le-a
câştigat, le-a preluat de la alte companii, deci şi-a mărit portofoliul", a spus ministrul.
Compania CFR Marfă a anunțat vineri că Aysun Mustafa şi-a dat demisia din funcția
de preşedinte şi de membru al Consiliului de Administrație în data de 3 aprilie 2013,
respectiv 10 aprilie 2013, din motive personale. El a fost înlocuit de administratorul
Liviu Radu în această poziție.
În afară de Aysun Mustafa, restul administratorilor numiți la vremea respectivă sunt
Alexandru Dragoş Drăghici (jurist), cu experiență managementul unor companii
naționale şi multinaționale, Liviu Radu (inginer), Bogdan Constantinescu (economist),
Dan Constantinescu (inginer), Ionuț Georgescu (jurist) şi Dan Belcea (economist).
Drăghici este şi directorul general al companiei.
Privatizarea CFR Marfă este unul din angajamentele asumate de Guvern prin acordul
cu FMI. Licitația pentru pachetul de 51% din acțiunile CFR Marfă va porni de la un preț
de 180 milioane de euro, iar câştigătorul licitației va fi stabilit la jumătatea lunii iunie.
Procedura va avea trei etape - precalificare, negociere pe bază de oferte preliminare şi
neangajante, respectiv licitație cu ofertă în plic.

Revista Presei Economice din România
ZF, http://www.zf.ro/politica/fenechiu-despre-privatizarea-cfr-marfa-cu-49-din-actiunistatul-poate-opri-vanzarea-la-fier-vechi-10774971
Ministrul Transporturilor nu a mai mers cu trenul de trei-patru ani,
pentru că nu asigură viteza şi confortul maşinii
Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a mers ultima dată cu trenul acum trei-patru
ani, în condițiile în care transportul feroviar nu oferă viteza şi confortul necesar pentru
a înlocui maşina. "Merg cu maşina. De ce? Din cauză că trenurile din România astăzi
nu oferă viteza şi confortul necesar pentru a înlocui maşina. Asta este realitatea şi
trebuie, după părerea mea, să ducem nişte politici care să schimbe lucrurile", a spus
ministrul la emisiunea "După 20 de ani", difuzată duminică de Pro TV.
Întrebat de unul dintre moderatori când a mers ultima dată cu trenul, ministrul a
afirmat: "Cred că acum trei-patru ani". Oficialul a arătat că este foarte important să se
investească în mentenanță, pentru a rezolva problemele care pot afecta siguranța
transportului feroviar.
Una dintre soluțiile adoptate în decursul timpului pentru menținerea siguranței a fost
scăderea vitezei de circulație, ajunsă în prezent la un nivel inferior celui din 1940.
"Dacă noi vom reuşi să absorbim fondurile europene aşa cum trebuie şi, de
asemenea, vom reuşi să gestionăm nu cu management privat, ci cu management
performant, companiile din România, vom găsi şi bani. Eu încă o dată vă spun că la
sfârşitul mandatului veți vedea dacă am găsit bani sau nu. Vă garantez că găsesc", a
spus ministrul Transporturilor, solicitat să precizeze care ar putea fi sursa pentru
finanțarea investețiilor în rețeaua feroviară. El a arătat că săptămâna viitoare va
deveni funcțional un contract cu Jandarmeria, în contextul problemelor generate de
furturile de componente de cale ferată, care impun scăderi de viteză.

Revista Presei Economice din România
În 2011 pe rețeaua feroviară publică au avut loc 4.175 de cazuri de sustrageri, cu o
valoare a pagubelor de 32,38 millioane lei, iar în 2012 au existat 3.465 de cazuri, cu o
valoare a pagubelor de 46,49 milioane lei (10,4 milioane euro). Un document oficial
prezentat de MEDIAFAX în luna octombrie arăta că CFR nu mai avea rezerve de
componente feroviare pentru înlocuirea celor subtilizate de hoți, care au crescut în
ultima perioadă şi afectează secții precum Bucureşti - Constanța, iar durata unei
călătorii creşte, din cauza verificărilor.
Trenul rapid dintre Bucureşti şi Constanța a fost scos din luna februarie, pentru că
devenise "mai încet decât un personal", a spus Fenechiu, adăugând însă că din luna
mai se va putea circula din nou spre litoral cu trenul rapid, durata călătoriei fiind de
două ore. La insistența moderatorilor, el a adăugat că este fezabilă chiar decalarea
termenului până la finele lunii aprilie.
Pe de altă parte, ministrul a afirmat că preşedintele CA al CFR Călători, fostul consilier
prezidențial Alexandrina Gătej, a propus implementarea unui program de transport
feroviar "low-cost". "Vreau să vă spun că a venit cu o idee şi mi-a plăcut foarte mult -
se vede foarte clar că experiența din managementul privat o ajută -, aceea de a face
un program să mergi cu 10 lei la mare. Poate e exagerat cu 10 lei.(...) Un gen de lowcost,
exact asta mi-a spus, că va încerca să studieze politicile de low-cost din aviație şi
să vedem dacă nu putem implementa o politică de low-cost şi în transportul de călători,
mai ales că, dacă suntem corecți cu noi, ar trebui să fie cam low-cost transportul
nostru de călători", a spus ministrul.
Întrebat câte mii de kilometri de cale ferată sunt scadente la reparații în prezent,
oficialul a spus că nu deține date exacte, dar că în România trebuie să rămână
aproximativ 15.000 de kilometri de linie pentru a fi eficienți. "Noi, la ora actuală, şi din
nefericire toate guvernele care s-au perindat în 20 de ani în România au fost mereu în
contratimp cu politicile de dezvoltare ale infrastructurii din Europa şi din lume. Când

Revista Presei Economice din România
trebuia să facem autostrăzi, erau unii care spuneau că n-avem nevoie. Când trebuia să
dezvoltăm calea ferată, nu s-a gândit nimeni, pentru că se gândeau că trebuie să
facem autostrăzi. Este momentul în care în toată Europa, şi în lume, calea ferată se
extinde foarte mult, atât pentru transportul de călători, cât şi pentru transportul de
marfă, din considerente de mediu, din considerente de eficiență. Ceea ce putem face
noi, după părerea mea, cu toți banii pe care îi putem atrage de la Uniunea Europeană
este să dezvoltăm Coridorul IV, să-l modernizăm. Şi ăsta este obiectivul meu până în
2016. De la Constanța până la Arad să putem merge cu trenul şi să putem transporta
marfă cu trenul în condiții de viteză civilizate şi pe o linie reabilitată", a adăugat
Fenechiu.
Ministrul Transporturilor a opinat că separarea companiilor feroviare nu a fost
"neaparat" o viziune greşită, fiind încurajată în prezent la nivel european, dar măsura a
fost greşit implementată.
"Eu nu cred neaparat că a fost greşită această viziune, chiar dacă a fost a domnului
Băsescu. Eu consider că a fost greşit implementată, pentru că să ştiți că dacă s-a furat
separat, şi la CFR Marfă, şi la CFR Călători, şi la CFR Infrastructură, nu înseamnă că
dacă erau în comun nu se fura tot atât sau mai mult. Dacă a fost management prost la
aceste companii, nu înseamnă că dacă erau împreună era management bun. Noi
discutăm aici de performanță. Performanța se poate realiza cu oameni care trebuie să
aibă cel puțin două calități. Să fie competenți şi să fie corecți", a afirmat ministrul.
ZF, http://www.zf.ro/politica/ministrul-transporturilor-nu-a-mai-mers-cu-trenul-de-treipatru-ani-pentru-ca-nu-asigura-viteza-si-confortul-masinii-10775118

Revista Presei Economice din România
Premierul Victor Ponta s-a întâlnit cu Safra Catz co-preşedinte al
Oracle, companie cu 2.500 de angajați în România
Primul ministru Victor Ponta şi ministrul pentru Societatea Informațională Dan Nica s-
au întâlnit luni, la Palatul Victoria, cu doi reprezentanți ai companiei americane Oracle,
unul dintre cei mai mari producători de software din lume, a anunțat Guvernul.
Compania americană a fost reprezentată de Safra Catz, co-preşedinte al companiei
americane Oracle şi Sorin Mândruțescu, directorul general al Oracle România.
Potrivit datelor comunicate de Guvern, Oracle are în vedere o extindere a activității pe
plan local, unde compania are deja 2.500 de angajați.
“În cadrul întâlnirii, Safra Catz şi-a exprimat aprecierea pentru nivelul înalt de
pregătire al tinerilor români şi a arătat faptul că Oracle este una dintre companiile care
şi-au asumat un angajament pe termen lung în România, cu atât mai mult cu cât
conducerea companiei este extrem de mulțumită de felul în care funcționează filiala de
aici, în condițiile unei creşteri de la câteva sute la 2500 de locuri de muncă. De
asemenea, aceasta a subliniat că Oracle va continua să îşi dezvolte prezența în
România şi, ca orice altă expansiune în regiunea sud-estică a Europei, va avea în
centru țara noastră, considerată ca fiind o piața deosebit de atractivă datorită îmbinării
perfecte între abilitațile tehnice ale tinerilor şi faptul că aceştia cunosc foarte bine mai
multe limbi străine”, conform unui comunicat de presă al Guvernului.
Reprezentanții Guvernului nu au precizat dacă reprezentanții Oracle au prezentat
Guvernului o listă de solicitări sau probleme, sau dacă au cerut informații despre
planurile României privind taxele din industria IT.
Pe de altă parte, potrivit sursei citate, premierul Victor Ponta le-ar fi spus
reprezentanților Oracle că România ar dori să fie “în câțiva ani” un “nod regional”
pentru companii precum cea americană şi “un lider în mai multe domenii, printre care

Revista Presei Economice din România
şi IT-ul”. De asemenea, premierul ar fi arătat “determinarea părții române de a asigura
condiții cât mai atractive pentru companiile străine”.
ZF, http://www.zf.ro/zf-news/premierul-victor-ponta-s-a-intalnit-cu-safra-catz-copresedinte-al-oracle-companie-cu-2-500-de-angajati-in-romania-10780429
Eurostat confirmă ieşirea României din procedura de deficit bugetar
excesiv
România a înregistrat anul trecut un deficit bugetar de 2,9% din PIB, calculat conform
criteriilor ESA95, încadrându-se astfel sub pragul de 3%, condiție care trebuie
îndeplinită pentru ieşirea țării din procedura de deficit bugetar excesiv, arată date
prezentate, luni, de Eurostat.
Datele privind deficitul bugetar au fost furnizate biroului de statistică al UE, Eurostat,
de către autoritățile din România. "Eurostat nu are rezerve asupra datelor raportate de
statele membre", se arată într-un comunicat al biroului de statistică. Datele prezentate
de Eurostat se bazează pe primele cifre raportate în acest an de statele membre
pentru anii 2009-2012, în scopul aplicării procedurii de deficit excesiv.
Ministerul Finanțelor Publice anunța într-un comunicat la începutul anului că
autoritățile române vor notifica Comisia Europeană până la 1 aprilie că deficitul calculat
al României a fost mai mic de 3% din PIB anul trecut, dacă valorile preliminare ale
execuției bugetare urmau să se confirme, iar în mai-iunie Ecofin ar putea adopta
decizia finală de abrogare a deficitului excesiv. Comisia Europeană va analiza
posibilitatea ca România să aibă o tendință clară pe termen mediu de a menține
deficitul sub limita de 3% din PIB, după care ar putea recomanda Ecofin abrogarea
procedurii deficitului excesiv în România, iar în lunile mai - iunie s-ar putea adopta
decizia finală în acest sens.

Revista Presei Economice din România
Decizia Ecofin privind existența deficitului excesiv în cazul României a fost adoptată în
iulie 2009. Ea a fost determinată de faptul că România înregistrase în 2008 un deficit
de 5,4% din PIB. În consecință, România a trebuit să adopte măsuri severe de scădere
a deficitului în domeniul salarizării în sistemul public, schimbări în sistemul de pensii,
precum şi alte măsuri menite să reducă dezechilibrele majore reflectate inclusiv în
deficiul contului curent extern.
La sfârşitul anului trecut, 20 din cele 27 de țări membre ale UE se aflau în procedura
de deficit excesiv, cu excepția Bulgariei, Estoniei, Germaniei, Finlandei, Maltei,
Luxemburgului şi Suediei. Potrivit procedurii de deficit excesiv, defcitul bugetar este
calculat ca împrumuturile nete al întregului sector guvernamental - autorități centrale,
locale şi fonduri de asigurări sociale.
Bugetul general consolidat a înregistrat anul trecut un deficit calculat pe cash de 2,5%
din PIB, uşor peste ținta stabilită cu Fondul Monetar Internațional.
ZF, http://www.zf.ro/politica/eurostat-confirma-iesirea-romaniei-din-procedura-dedeficit-bugetar-excesiv-10779467
Cine este Gelu Diaconu, "pretendentul" de la sefia ANAF
Surse guvernamentale dau ca sigura inlocuirea lui Serban Pop de la sefia ANAF cu
Gelu Diaconu. Actualul sef al ANAF ar urma sa fie destituit, iar pentru fotoliul eliberat
principalul descendent este secretarul de stat la Ministerul Economiei, Gelu Diaconu.
Numele lui Diaconu este vehiculat, inca de la inceputul acestui an, ca posibil inlocuitor
al lui Serban Pop.
Un vames in fruntea controlului fiscal
Are 54 de ani. Absolvent al Facultatii de Finante-Contabilitate, din cadrul Universitatii
A.I Cuza din Iasi. Dupa facultate a lucrat ca economist la o intreprindere din Vaslui,
pentru ca dupa revolutie sa devina seful Uniunii Judetene a Cooperativelor de Consum

Revista Presei Economice din România
si de Credit-Vaslui. In perioada 1996-1997 a fost directorul sucursalei Bankcoop
Neamt. In intervalul aprilie 1997-februarie 2001 a ocupat functia de director general
adjunct al Directiei Generale a Vamilor, iar ulterior a ocupat un post de director general
adjunct al Directiei de solutionare a contestatiilor din Ministerul Finantelor, unde a
lucrat impreuna cu Daniel Chitoiu. In februarie 2005, a fost numit presedinte al
Autoritatii Nationale a Vamilor de premierul Tariceanu.
In 2012, Diaconu a fost numit de ministrul Economiei de atunci, Daniel Chitoiu, in
functia de sef de cabinet si membru in Consiliul de Administratie al Romgaz. Diaconu a
primit, in iulie 2012, o parte din atributiile fostului ministru al Economiei - actualmente
ministru al Finantelor, de semnare a documentelor, a corespondentei si a actelor
administrative si a proiectelor de acte normative.
Probleme cu legea
Gelu Diaconu a fost urmarit penal din 20 aprilie 2011, de procurorii Parchetului de pe
langa Tribunalul Iasi, el fiind acuzat de inselaciune cu consecinte deosebit de grave,
abuz in serviciu contra intereselor publice, fals intelectual si uz de fals.
Tot in vara anului trecut, dosarul penal al lui Diaconu a fost preluat de Parchetul de pe
langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Pana la acel moment al urmaririi penale,
procurorii ieseni verificasera o plangere potrivit careia Diaconu, in calitate de director al
Bankcoop - Sucursala Neamt, impreuna cu alti trei invinuiti (salariati ai bancii), ar fi
falsificat un contract de credit incheiat in octombrie 1996, intre acestia si partea
vatamata B.I.C., ca reprezentant al unei societati comerciale.
Cei patru ar fi inlocuit in acte garantiile imobiliare cu care garantau contractul de
imprumut, "in sensul includerii frauduloase a unor bunuri imobile cu regim de bun
propriu, in categoria garantiilor". Creditul contractat de societate nu ar mai fi fost
achitat, iar banca ar fi trecut la executarea garantiilor.

Revista Presei Economice din România
Procurorii Parchetului General au stabilit ca Gelu Diaconu nu se face vinovat de
acuzatiile care i se aduceau si au inchis dosarul cu "scoatere de sub urmarire penala -
SUP". Dosarul penal al secretarului de stat in Ministerul Economiei, Gelu Stefan
Diaconu, a fost inchis de procurorii Parchetului General inca de anul trecut, au declarat
surse convergente din Ministerul Finantelor si din sistemul judiciar.
Business24, http://www.business24.ro/guvern/politica-interna/cine-este-gelu-diaconupretendentul-de-la-sefia-anaf-1527918
Doar patru ministere din 18 arată cheltuielile şi salariile pe site
Doar patru din cele 18 ministere din România publică veniturile salariaților şi achizițiile
publice efectuate la zi, arată o interpelare a parlamentarului Andreea Paul adresată
premierului Victor Ponta. Cererea, trimisă de deputatul PDL în februarie, a rămas
aproape fără efect după mai bine de două luni. Într-o postare de pe blogul personal,
Andreea Paul arată că în luna februarie a adresat o interpelare premierului Ponta prin
care semnala lipsa de transparență asupra cheltuielilor publice la nivelul tuturor
ministerelor.
„Am verificat site-urile ministerelor pentru a strânge informații pentru a întemeia mai
multe amendamente constructive la recentul proiect de Lege a bugetului. Datele
publice care trebuia, potrivit legii, să fie accesibile pe site-urile ministerelor, nu se aflau
postate la marea majoritate a ministerelor“, scria Paul în solicitarea trimisă premierului
Ponta în februa-rie. Acolo unde informațiile nu lipseau cu de-săvârşire, datele publicate
erau neactualizate. De exemplu, ultimele informații asupra veniturilor nete ale
angajaților Ministerului Comunicațiilor şi Ministerului Justiției disponibile pe site-urile
acestor instituții datează din 2010. În cazul Ministerului Apărării sau Ministerului
Dezvoltării Regionale, datele privind salariile angajaților lipsesc în totalitate. Ministerul
Apărării este la fel de opac şi în ceea ce priveşte cheltuielile cu achizițiile publice,

Revista Presei Economice din România
plățile efec-tuate şi programul de investiții. Aceeaşi situație se întâlneşte şi în cazul
Ministerului Agriculturii.
Andreea Paul menționează că, în cele mai multe cazuri, datele postate se opresc la
perioada martie-aprilie 2012, adică momentul în care guvernarea a fost preluată de
USL. Cele mai recente informații disponibile cu privire la veniturile angajaților erau
aferente lunii decembrie 2012 şi se găseau pe site-urile ministerelor Aface-rilor Interne,
Finanțelor şi Sănătății. În cazul achizițiilor publice, Ministerul Fondurilor Europene era
cel mai transparent, însă şi datele postate de această instituție pe site erau din luna
noiembrie 2012. Răspunsul din partea premierului a venit după o lună într-o scrisoare
semnată de Vlad Ştefan Stoica, şeful Cancelariei primului-ministru. Stoica i-a mulțumit
deputatului pentru interes şi a asigurat-o că premierul a dispus verificarea „aspectelor“
semnalate şi corectarea acestora, „în măsura în care acestea se vor confirma“.
Realitatea arată că majoritatea „aspectelor“ nu s-au „confirmat“, în condițiile în care, la
două luni după solicitarea Andreei Paul, cele mai multe ministere încă nu au publicat
date actualizate cu privire la cheltuielile cu angajații, achizițiile publice, plățile la zi sau
investițiile. De exemplu, Ministerul Justiției continuă să ofere date privind veniturile
angajaților realizate doar în aprilie 2010, în timp ce Ministerul Agriculturii nu mai oferă
aceste informații. Site-ul Agriculturii este sărac şi în date cu privire la cheltuielile cu
achiziții publice, deoarece ministerul publică doar anunțurile, pentru aflarea rezultatului
fiind necesară urmărirea procesului pe portalul e-licitatie.ro.
Totuşi, Ministerul de Externe şi-a actualizat site-ul publicând date asupra veniturilor
angajaților săi până în februarie 2013, după ce anterior aceste informații erau
disponibile doar pentru luna martie 2012. Ministerul Educației oferă date asupra
veniturilor salariale ale angajaților doar pentru anul 2011 şi perioada noiembrie 2012-
ianuarie 2013. Ministerul Finanțelor şi Ministerul Afacerilor Interne sunt printre foarte
puținele modele de transparență în ceea ce priveşte plățile efectuate, publicând situații

Revista Presei Economice din România
la zi. În schimb, datele asupra plăților sunt în continuare absente pe site-ul Ministerului
Transporturilor, iar informațiile privind obiectivele de investiții ale instituției nu sunt mai
recente de anul 2011.
ZF, http://www.zf.ro/eveniment/doar-patru-ministere-din-18-arata-cheltuielile-sisalariile-pe-site-10776937
Randamentul obligatiunilor MFP pe trei ani a atins minimul istoric
Ministerul Finantelor Publice (MFP) a imprumutat luni 300 milioane lei prin obligatiuni
cu scadenta reziduala de trei ani ani, la un randament mediu in scadere, de 4,9%,
reprezentand cel mai redus nivel platit la imprumuturile in lei din piata interna.
Valoarea indicativa a fost de 300 milioane lei, iar cererea s-a ridicat la 1,2 miliarde lei.
Randamentul titlurilor de stat in lei a scazut constant in ultima perioada, miscarea fiind
in linie cu evolutia activelor de risc din pietele globale, potrivit analistilor ING Bank.
Interesul din precedentele doua licitatii a fost sustinut si de recomandarile analistilor
de la BNP Paribas si Societe Generale, care indicau cumpararea de obligatiuni
guvernamentale romanesti, anticipand o evolutie pozitiva in piata si scaderea
randamentelor pentru titlurile aflate in circulatie. La inceputul lunii martie,
administratorii datoriei publice au vandut instrumente din aceeasi emisiune, respectiv
cu scadenta in ianuarie 2016, la un randament mediu de 5,49%.
Toate licitatiile programate de Ministerul de Finante in aprilie sunt pentru obligatiuni,
iar urmatoarea operatiune este programata pentru joi, pentru titluri pe 10 ani, in suma
de 400 milioane lei. De la inceputul anului, Ministerul Finantelor Publice a imprumutat
de pe piata interna 20,52 miliarde lei, la care se adauga 1,08 miliarde de euro si 1,5
miliarde de dolari.
Business24, http://www.business24.ro/bursa/obligatiuni/randamentul-obligatiunilormfp-pe-trei-ani-a-atins-minimul-istoric-1527915

Revista Presei Economice din România
Ce spune FMI despre legea falimentului personal în România
Reprezentanții Fondului Monetar Internațional au vorbit pentru prima dată despre
legea insolvenței particularilor, la solicitarea ECONOMICA.NET. Aceştia au încercat să
răspundă de ce promovează în Ungaria un astfel de proiect legislativ, în timp ce în
România s-au opus în ultimii trei ani.
Am întrebat Fondul Monetar Internațional de ce România nu poate avea o lege a
insolvenței particularilor, în condițiile în care majoritatea statelor avansate, dar şi cele
mai multe state ex-comuniste, o au. FMI a fost un mare promotor al legislațiilor de
acest tip, România fiind singurul exemplu cunoscut în care instituția financiară s-a
opus, fără să o recunoască, însă, niciodată oficial. Pentru prima oară, Fondul a oferit
un răspuns.
"Sfatul FMI a fost în mod constant acela că țările ar beneficia de o lege modernă a
insolvenței. Dincolo de acest acord de principiu, însă, principala temă este cum poate
o astfel de lege să fie construită astfel încât să mențină echilibrul între drepturile
debitorilor şi cele ale creditorilor. Am vrea ca legea să ajute oamenii cu datorii
nesustenabile să îşi recâştige viabilitatea financiară, fără ca asta să submineze în mod
nejustificat disciplina sau să creeze hazard moral. Proiectarea legii este importantă şi
poate diferenția sfatul nostru de la țară la țară, având în vedere sistemele legale şi
provocările diferite", au declarat reprezentanții de la Washington ai FMI, la solicitarea
ECONOMICA.NET.
Insolvența persoanelor fizice, cu stadiile de reorganizare judiciară şi/sau faliment, nu
este legiferată acum în România. Debitorii români nu au nicio pârghie legală pentru a
le fi iertate datoriile pe care nu le mai pot achita, chiar şi după executarea conturilor şi
a activelor deținute. Situația este deosebit de apăsătoare pentru cei care au luat
credite ipotecare în anii de vârf ai bulei imobiliare. Dacă nu îşi mai pot plăti banca şi
ajung în faza executării silite, cel mai probabil creditorii nu se vor putea îndestula din

Revista Presei Economice din România
vânzarea imobilului, în condițiile în care prețurile activelor imobiliare, în multe cazuri,
sunt la jumătate față de prețul de la achiziție şi continuă să scadă. Astfel, şi după ce
rămân fără locuință, aceştia sunt datori în continuare băncii pentru foarte mulți ani,
până când este achitată datoria – ceea ce înseamnă poprirea veniturilor înregistrate.
În majoritatea țărilor europene, există legislație care permite debitorilor supraîndatorați
să se reintegreze economic şi chiar social, prin iertarea datoriilor care nu pot fi
acoperite, în situația în care un judecător consideră că se impune o astfel de situație.
FMI a sprijinit o astfel de lege în țările baltice (chiar a oferit asistență tehnică pentru
redactarea ei), a pus presiune pe Irlanda pentru ca legea existentă să fie orientată mai
mult spre protecția debitorilor şi crede că este o soluție şi pentru debitorii
supraîndatorați din Ungaria şi pentru restructurarea sistemului bancar, aşa cum a
arătat în mai multe rapoarte. Despre Ungaria, reprezentanții Fondului comentează
următoarele:
„În Ungaria, nu există o lege a insolvenței particularilor. Acesta este un impediment
major într-o perioadă în care o parte importantă a gospodăriilor sunt în incapacitatea
de a plăti creditele de consum sau ipotecare. De aici şi sfatul nostru că ar trebui
instaurat un cadru legislativ al insolvenței, şi asta ar ajuta atât gospodăriile, cât şi
băncile. Aceasta este mai mult o chestiune de sfat general, decât de design, din
moment ce nu am ajuns la acest stadiu, încă", se mai arată în răspunsul FMI.
Întrebarea pusă de ECONOMICA.NET este de ce FMI vede legea insolvenței
particularilor drept o soluție în Ungaria pentru debitori şi pentru restructurarea
sistemului bancar, şi de ce este un factor care ar submina disciplina de credit şi ar
promova hazardul moral printre debitori în România? - asta în condițiile în care un
proiect de lege este blocat în Camera deputaților din 2010, după ce a fost aprobat de
Senat.

Revista Presei Economice din România
Cei de la FMI nu spun că ar avea ceva împotriva unei legi a insolvenței particularilor în
România. Apoi, fac referire la Ordonanța 50/2010 privind creditele pentru consumatori,
lege prin care a fost transpusă o directivă europeană şi în care Fondul recunoaşte că
şi-a concentrat sfaturile.
"În România, problema este cum ar trebui să fie desenată legea insolvenței. Sfatul FMI
s-a concentrat asupra Ordonanței 50, încercând să aducă un echilibru adecvat între
promovarea transparenței şi a caracterului favorabil pentru împrumutați pentru a
adresa eventualele cazuri de creditare abuzivă, dar de asemenea să ne asigurăm că
aceste măsuri nu pun în pericol stabilitatea sistemului financiar", se mai arată în
răspuns.
Modificarea fundamentală a OUG 50/2010 este una dintre poveştile triste pentru
consumatorul român de servicii financiare. Dacă, inițial, de prevederile directivei
europene transpuse trebuia să beneficieze toți clienții persoane fizice cu credite,
influența bancherilor şi „sfaturile" FMI au dus la aplicarea legii doar pentru clienții noi,
iar grosul clienților a rămas să plătească factura. Aplicarea legii, până să fie modificată
în Parlament, s-a făcut defectuos, iar efortul de „transparentizare" a adus consecințe
nedorite clienților. Băncile au mărit marjele fixe din contracte, comisioanele interzise au
fost redenumite, şi actele adiționale au ajuns să fie aprobate tacit. Singura concesie
pentru clienții existenți a fost aceea că au putut să ramburseze anticipat creditele –
deci să se refinanțeze la altă bancă, în cazul în care aveau garanții suficiente sau
credite negarantate – fără a plăti comisioanele foarte mari percepute până atunci de
bănci.
Reprezentanții Fondului fac apoi referire la modul în care Fondul a promovat echilibrul
dintre părți."În acest sens, textul inclus în ultima scrisoare de intenție / memorandum
urmăreşte să asigure că există un astfel de echilibru şi să evite măsurile conținute în
câteva propuneri care ar submina drepturile creditorilor:

Revista Presei Economice din România
'Pentru că păstrarea disciplinei de credit şi pentru că evitarea hazardului moral în
rândurile debitorilor contribuie semnificativ la consolidarea stabilității financiare, ne vom
abține la a adopta inițiative legislative (de exemplu, propunerile pentru o lege a
insolvenței particularilor şi pentru colectarea datoriilor colective) sau pentru amendarea
Ordonanței 50/2010, care ar submina disciplina de credit'".
Referința la amendarea OUG 50 a apărut în scrisorile de intenție imediat după ce
Curtea de Justiție a UE a hotărât că aplicarea acestei legi în România, în forma inițială,
era perfect legală şi în acord cu legislația europeană. Anterior, atât Guvernul, cât şi
comunitatea bancară şi BNR, declarau că extinderea prevederilor OUG 50 la creditele
în derulare contravine Directivei europene pe care o punea în vigoare, lucru ce risca să
trimită România în procedura de infringement – secretarul de stat Gheorghe Gherghina
chiar a susținut că această procedură fusese declanşată, lucru negat însă de Comisia
Europeană.
În ultima parte a răspunsului, FMI face referire la un program al Băncii Mondiale care
evaluează procedura insolvenței companiilor, nu persoanelor fizice, şi spune că
susține găsirea unor soluții de restructurare a datoriilor în afara curților de judecată.
„Ca parte din program, am susținut puternic evaluarea procedurii insvolvenței şi a
drepturilor creditorilor pe care Banca Mondială o derulează în acest moment ca parte a
Raportului asupra Standardelor şi Codurilor, lucru menționat în scrisoarea de intenție /
memorandum. Mai mult, am încurajat autoritățile, acolo unde este posibil, să
îndepărteze piedicile pentru restructurarea datoriei corporative sau a gospodăriilor în
afara sistemului judiciar"
Până să se ajungă la faliment, o lege a falimentului personal ar deschide calea unor
soluții reale pentru debitorii aflați în dificultate, şi ar determina băncile să ofere
restructurări ale creditelor care să reducă sarcina datoriei, astfel încât să încaseze
ceva, totuşi, de la debitorii care nu mai pot plăti în întreg. În acest moment, toate

Revista Presei Economice din România
soluțiile puse la dispoziție de bănci – în mare măsură, rescadențări – nu fac decât să
crească substanțial sarcina debitorului pentru o uşurare pe termen foarte scurt, de cele
mai multe ori.
La cea de-a doua întrebare pusă de către ECONOMICA.NET, cei de la FMI nu au
oferit niciun răspuns: „Din punctul de vedere al FMI, sunt românii mai predispuşi să nuşi
plătească datoriile sau să îşi declare în mod fraudulos insolvența decât ungurii?"
Situația creditelor neperformante în rândul gospodăriilor este mai bună în România
decât în Ungaria - rata NPL (credite neperformante) este de aproximativ 10% vs. 15%.
În ochii băncilor, românii sunt predispuşi la fraudă, lucru ce ar atenta la stabilitatea
sistemului bancar. Aceiaşi români cărora băncile le-au dat credite, ar putea încerca să
le păcălească dacă ar avea pârghia legală, spun bancherii. Comunitatea bancară a
declarat, în repetate rânduri, că debtorii români ar putea încerca să se ascundă în
spatele insolvenței pentru a nu-şi mai plăti datoriile, deşi ar avea resurse să le
plătească, după modelul companiilor, unde „insolvența este sport național".
Economica,
http://www.economica.net/exclusiv-ce-spune-fmi-despre-legeafalimentului-personal-in-romania_50184.html
Daniel Constantin doreşte să creeze un brand pentru protecția
produselor româneşti
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat luni că doreşte să realizeze un
brand de țară pentru protejarea produselor româneşti atât pe piața internă, cât şi
internațională."Având în vedere ce s-a întâmplat în acest an, mă refer la scandalul
cărnii de cal şi la cel intern cu aflatoxina din lapte, am decis crearea unui brand şi
suntem în această perioadă pe cale să identificăm cea mai bună soluție astfel încât un
brand de țară să protejeze produsele româneşti, atât pe piața internă, cât şi pe cea
internațională", a afirmat ministrul, la grupul PC din Senat. El a spus că doreşte să fie

Revista Presei Economice din România
realizat şi un fond mutual pentru acele riscuri pe care nu le acoperă societățile de
asigurări.
"Pentru că în ultimii ani tot avem probleme, fie legate de secetă, fie legate de pierderi
de venit, cred că a sosit momentul să pregătim şi o măsură - un fond mutual care să
acopere şi anumite riscuri pe care nu le acoperă societățile de asigurări. Este cazul şi
secetei şi alte cazuri care se înregistrează sau s-au înregistrat dintr-un incident cum a
fost cel legat de scandalul laptelui", a explicat Constantin. El a precizat că până pe 22
aprilie cea mai mare parte a banilor cuveniți fermierilor au fost achitați. Astfel, au fost
plătiți în doar o lună către aceştia 6 miliarde de lei. Referindu-se la fondurile de
dezvoltare rurală, Daniel Constantin a spus că s-au absorbit 58% din aceste sume şi
că se înregistrează un grad de contractare de 80%, iar până la finalul anului se
aşteaptă la creşterea gradului de contractare de 110%.
Ministrul a atenționat că pentru perioada 2014 - 2020 România are la dispoziție pentru
a atrage în agricultură 7,2 miliarde euro, în loc de 8,1 miliarde cât a avut până în 2013.
"Dorim să atragem aceste fonduri în zonele unde este mai mare nevoie de ele", a
subliniat Constantin.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/190991-Daniel-
Constantin-doreste-sa-creeze-un-brand-pentru-protectia-produselor-romanesti.html
Olguța Vasilescu anunță când va începe construcția autostrăzii Piteşti
- Craiova
Primarul municipiului Craiova, Lia Olguța Vasilescu, a declarat, luni, că au fost
începute procedurile pentru construcția prin concesiune a autostrăzii Piteşti- Craiova,
lucrările, care vor costa 1,5 miliarde de euro, urmând să înceapă cel mai probabil anul
viitor, după efectuarea exproprierilor. "Am avut emoții că domnul Dragnea (ministrul
Dezvoltării, Liviu Dragnea, n.r.) ar putea să tragă autostrada de sud pe la Alexandria.

Revista Presei Economice din România
Desigur, şi aceea era bună pentru noi, însă mai importantă pentru noi este autostrada
Piteşti-Craiova, pentru că ne leagă de un alt oraş important pentru industria de maşini,
iar Ford a cerut autostradă care să ne lege de Piteşti. Putem spune acum că vom avea
autostradă până la Constanța şi nu mai pot spune investitorii că nu pot veni la Craiova
din cauza infrastructurii care nu le permite să-şi scoată producția din fabrică", a
declarat primarul, citat de corespondentul MEDIAFAX. Vasilescu a afirmat că există
discuții cu mai multe firme privind construcția autostrăzii şi că aceasta va costa 1,5
miliarde de euro.
"Se poartă discuții cu mai multe firme interesate. Eu cred că lucrările nu vor începe
mai devreme de anul viitor pentru că mai întâi trebuie să se facă exproprierile.
Autostrada va costa 1,5 miliarde de euro", a mai spus primarul Craiovei.
Lia Olguța Vasilescu a participat, luni, la fabrica Ford, la lansarea noului motor
EcoBoost de 1,5 litri.În luna martie, Compania Națională de Autostrăzi şi Drumuri
Naționale a anunțat că vrea să contracteze prin concesiune construcția şi operarea
tronsonului Craiova - Piteşti, proiect estimat la 9 miliarde de lei, cu TVA (2 miliarde de
euro), care va fi realizat ca drum expres sau autostradă.
Contractul de concesiune vizează proiectarea, construcția, finanțarea, operarea şi
întreținerea drumului expres sau autostrăzii Craiova - Piteşti, cu o lungime de 121,18
kilometri, care va traversa județele Argeş, Dolj şi Olt.
Opțiunea pentru varianta de drum expres sau de autostradă va fi luată în urma etapei
de dialog competitiv cu candidații preselectați, se arăta atunci într-un anunț al
CNADNR.
Candidații trebuie să aibă o medie a cifrei de afaceri în domeniul de activitate aferent
infrastructurii de transport rutier de minim 1,3 miliarde lei, pe ultimii trei ani (2010 -
2012), potrivit sursei citate. Prețul ofertei va avea o pondere de 75%, în vreme ce
nivelul calitativ, tehnic şi funcțional al soluției tehnice va conta în proporție de 25%.

Revista Presei Economice din România
Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 8 mai.
Construcția autostrăzii Craiova- Piteşti a fost inclusă pe lista proiectelor de investiții
considerate drept prioritare, alături de autostrada Bucureşti-Braşov, reactoarele 3 şi 4
de la Centrala nuclearo-electrică de la Cernavodă, centrala de la Tarnița, podul Măcin
şi canalul Siret-Bărăgan, a declarat la finele lunii ianuarie premierul Victor Ponta. El a
precizat că toate aceste proiecte sunt gândite spre a fi realizate în parteneriat publicprivat.
Gandul, http://www.gandul.info/financiar/olguta-vasilescu-anunta-cand-va-incepeconstructia-autostrazii-pitesti-craiova-10780116
România şi Republica Moldova – Misiune economică în Belarus
În perioada 22 – 26 aprilie , agenți economici din Republica Moldova şi din România
participă la o misiune economică în Belarus, oraşele Gomel, Minsk şi Brest.Vizita de
afaceri este organizată de Camera de Comerț şi Industrie a Moldovei, cu susținerea
Ministerului Economiei şi cu suportul Ambasadei Republicii Moldova în Belarus, CCI
Prahova, CCI din Gomel, Minsk şi Brest.
Delegațiile de oameni de afaceri din Moldova şi România sunt conduse de
preşedintele CCI a Moldovei Gheorghe Cucu şi, respectiv, preşedintele CCI Prahova
Aurelian Gogulescu.Din grupul de agenți economici autohtoni fac parte: ”Barza Albă”,
”Râuț”, ”Remacosim”, ”Hidroinpex”, ”Topaz”, ”Аrmir”. Preşedintele CCI a Moldovei,
Gheorghe Cucu, a menționat că, misiunea economică are scopul de a identifica noi
oportunități de colaborare pentru businessmenii din cele trei țări.
Atât Belarus, cât şi România se numără printre principalii parteneri comerciali ai
Republicii Moldova. Pentru întreprinzători este foarte important accesul la noi piețe de
desfacere, iar participarea la evenimentele de la Gomel, Minsk şi Brest, ce vor avea
loc pe parcursul acestei săptămâni, le vor oferi posibilitatea de a iniția şi a-şi extinde

Revista Presei Economice din România
parteneriatele la nivel bilateral şi trilateral.Pe 22 aprilie, la Gomel, are loc Forumul de
afaceri ”Moldova – România – Belarus”, urmat de vizite la întreprinderi. Pe 24 aprilie, la
Minsk, delegațiile din Moldova şi România vor participa la Ziua Contactelor
internaționale, iar pe 25 aprilie, vor lua parte la al VI-ea Forum Internațional
Investițional din Brest, Bursa de contacte, vor vizita Târgul internațional “Brest.
Comunitatea-2013″ şi Expoziția internațională “Brestul turistic-2013″.
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2012 volumul comerțului exterior
al Republicii Moldova cu Belarus a înregistrat suma de 252.9 mil. USD, cu 6.43% mai
puțin comparativ cu anul 2011.Exportul de mărfuri realizat în perioada analizată, a
înregistrat suma de 80.7 mil. USD, crescând cu 6.74 % față de 2011.
În 2012, importul de mărfuri efectuat în Republica Moldova din Belarus a însumat
172.2 mil. USD şi a înregistrat o scădere de 11.55 % în raport cu anul 2011.În
Republica Moldova sunt înregistrate 29 de întreprinderi cu capital mixt moldo-belarus,
se arată într-un comunicat.
Epoch times, http://epochtimes-romania.com/news/romania-si-republica-moldovamisiune-economica-in-belarus---189783