Revista Presei Economice 08 iulie 2013

Revista Presei Economice din RomâniaREVISTA PRESEI ECONOMICERomânia08 iulie 2013

Revista Presei Economice din RomâniaCuprinsFonduri europene ....................................................................................................... 6Rata de absorbție curentă a fondurilor europene a ajuns la peste 19% ..................... 6POR: Investitii sustinute de ADR Centru pentru invatamantul rural din Harghita ........ 7POR: Peste 5 milioane lei fonduri nerambursabile pentru un liceu modern inFeldioara - judetul Brasov .......................................................................................... 9Parc tehnologic industrial si stiintific, la Mioveni ....................................................... 11Primăria Adjud a modernizat central comunitar pentru persoane de vârsta a treia ... 11La un pas de dezastru: România poate pierde miliarde din fonduri UE, dar nimic nuse mişcă .................................................................................................................. 13Fonduri europene. Cum toaca statul milioane de euro pentru pregatirea in zadar afunctionarilor publici ................................................................................................. 15Companii ................................................................................................................... 19Selgros schimba designul magazinului din Iasi cu o investitie de 4 mil. euro ........... 19Regiile care au scapat de legea achizitiilor publice risca sa fie din nou capusate .... 20Al treilea mare arendas al statului: firma cu anonimi din Liban si Panama, sub"pavilion" romanesc ................................................................................................. 22Hidroelectrica a inregistrat un profit de peste 100 milioane euro, in primul semestru25Softiştii de la KL Software caută 15 oameni pentru centrul din Cluj-Napoca ............ 27Star Storage lansează soluții GIS mobile pentru eficentizarea activităților din teren 29OPSPI a selectat lichidatorii CN Huilei şi Termoelectrica ......................................... 30Ce planuri are Iaciu la Impact: Până acum litigiile au fost principalul obiect deactivitate .................................................................................................................. 30Topul celor mai mari companii controlate de antreprenori români ............................ 31

Revista Presei Economice din RomâniaProducătorul de utilaje agricole Maschio Gaspardo îşi extinde fabrica de la Chişineu-Criş .......................................................................................................................... 32Fabrica VCST la Alba Iulia: Investitie de 30 milioane de euro .................................. 35Oltchim a obținut finanțare de la Piraeus şi Banca Transilvania ............................... 35Trenduri şi statistici .................................................................................................. 37Puterea de cumparare le-a crescut doar angajatilor din companiile statului ............. 37Cererea de birouri din partea companiilor medii, in crestere cu aproape 10% fata deanul trecut ................................................................................................................ 38Industria de evenimente a generat 70-80% din veniturile hotelierilor din Bucuresti .. 39Creditele de nevoi personale, cele mai solicitate in perioada aprilie-iunie 2013 ....... 40Chiriile au intrat la apa. Cat mai cer proprietarii........................................................ 41ANOFM: Rata somajului la nivel national a fost de 4,96% in iunie ........................... 42Importurile de gaze au scazut cu 41,2% in ianuarie - mai ........................................ 43Salariul mediu net a scăzut cu 3% în luna mai, până la 1.611 lei ............................. 43Euro reia creşterea la cursul BNR de luni şi se apropie de pragul de 4,45 lei .......... 44Restanțele la credite au sărit de 30 mld. lei în mai ................................................... 45Îşi revine piața auto? Datele ajustate pentru luna mai arată o creştere marginală .... 45Vânzările de tablete „muşcă“ bine din piața desktopurilor şi a laptopurilor ............... 47Lucrările de construcții sunt pe plus la cinci luni, însă o treime din avans esteadjudecat de renovări .............................................................................................. 47Peste 40.000 de români au ajuns anul trecut în Deltă şi au cheltuit 10 milioane deeuro ......................................................................................................................... 48Produsele românești se vând din ce în ce mai bine. Hipermarketurile le fac tot maimult loc în rafturi ...................................................................................................... 50Finanțe – Bănci ......................................................................................................... 52Raiffeisen ofera IMM-urilor posibilitatea de a-si recupera TVA-ul ............................. 52

Revista Presei Economice din RomâniaPOR: Investitii sustinute de ADR Centru pentru invatamantul rural dinHarghitaLuna iulie a adus semnarea unui nou contract de finantare pentru infrastructuraeducationala preuniversitara. Este vorba de proiectul depus de Primaria comuneiCiumani, care a obtinut o finantare de aproape 3 milioane lei, pentru investitii in 3 scolidin comuna. Acest proiect a fost semnat la Alba Iulia de catre domnul Márton LászloSzilárd, primarul comunei si domnul Simion Cretu, director general al Agentiei pentruDezvoltare Regionala Centru (ADR Centru). Odata cu acest contract, la nivelulRegiunii Centru, sunt atrase fonduri nerambursabile de peste 30,4 milioane europentru modernizarea a 33 de unitati scolare, prin 25 de proiecte gestionate de ADRCentru.Proiectul „Consolidare, reabilitare, extindere Scoala Generala nr. 4 Kollo Miklos;Consolidare, reabilitare la Scoala Generala nr. 3 Kollo Miklos; Reabilitarea reteleielectrice si reparatii capitale interioare la Scoala Generala Kollo Miklos, inclusivdotarea acestora in sat Ciumani, comuna Ciumani, jud. Harghita”, are valoarea totalade circa 3,86 milioane lei, din care suma nerambursabila solicitata este de 2,93milioane lei, diferenta fiind suportata de beneficiarul finantarii.Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea comunei Ciumani, prin imbunatatireacalitatii infrastructurii de educatie in comuna Ciumani, in vederea asigurarii unorconditii de desfasurare a activitatii didactice la standarde europene si crestereaparticiparii populatiei scolare la procesul educational. Acest lucru se poate realizanumai prin dezvoltarea infrastructurii corespunzatoare in comuna Ciumani,concretizata in reabilitarea unei suprafete totale, in cele trei scoli, de aproape 2900metri patrati.In total, prin derularea, pe parcurs de circa doi ani, a investitiilor preconizate in aceste3 unitati de invatamant din mediul rural din comuna Ciumani, Harghita, vor fi

Revista Presei Economice din Româniaachizitionate 97 de echipamente didactice si 60 de echipamente IT noi, la care seadauga 2 echipamente tehnologice si 8 echipamente complementare procesului deinvatamant. Beneficiarul finantarii estimeaza ca, in urma implementarii acestui proiectva creste cu peste 33% gradul de accesibilitate al grupurilor de populatiedezavantajate la educatia obligatorie.„Odata cu acest contract, bugetul Regiunii Centru, alocat domeniului ce vizeazareabilitarea infrastructurii educationale preuniversitare a fost contractat in intregime.Prin acest proiect se investeste pentru ridicarea nivelului de performanta al unitatii deinvatamant, respectiv pentru crearea unui cadru profesionist de desfasurare a activitatiididactice prin dotarea corespunzatoare a laboratoarelor de specialitate. Astfel seasigura atragerea elevilor care aleg unitatile de invatamant din zona urbana apropiata,spre scolile comunei incluse in proiect. Este important, insa, faptul ca pe acestdomeniu mai sunt in faza precontractuala inca 4 proiecte, in timp ce alte 3 cereri definantare sunt in proces de evaluare. Toate acestea solicita inca 12,5 milioane euro, iarcontractarea lor, in cursul acestui an, ar mari gradul de atragere al fondurilor pe acestdomeniu la o valoare de peste 130%, fata de suma alocata, cifrata la 30,44 milioaneeuro. Dar si mai important este faptul ca 7 proiecte sunt deja incheiate, iar alte 3 sau 4se vor incheia pana la inceputul viitorului an scolar. Asta inseamna ca peste 1.000 deelevi din regiune vor beneficia, chiar incepand din toamna, de conditii mai bune destudiu, prin investitiile realizate din cele 14 milioane euro, platite pana in prezentbeneficiarilor acestor proiecte contractate prin programul Regio in Regiunea Centru”, adeclarat domnul Simion Cretu, director general ADR Centru.Fonduri structurale, http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=13324&t=Stiri

Revista Presei Economice din Româniade depozitare a gunoiului, precum si rezolvarea accesului in scoala prin construireaunei rampe pentru persoanele cu dizabilitati si a unei alei pietonale de la intrarea inincinta, pana la noua intrare in scoala, si de acolo pana in zona din care pleaca rampa.„Am reusit sa finantam, pana in prezent, la nivelul Regiunii Centru, 30 de scoli, licee,colegii, grupuri scolare prin domeniul major de interventie 3.4 al ProgramuluiOperational Regional. Vorbim de peste 130 milioane de lei fonduri nerambursabile, pecare ii alocam pentru construirea sau renovarea unor cladiri si noi sali de clasa,racordarea acestor unitati de invatamant la utilitati si dotarea cu mobilier sauechipamente scolare performante. Toate aceste fonduri sunt bine cheltuite, pentrucrearea confortului necesar si a unor conditii de studiu ce le dau elevilor posibilitateasa se poata concentra pe acumularea de noi cunostinte si de a se perfectiona. Prinechipa de care dispune, ADR Centru va oferi Primariei din Feldioara, ce estebeneficiarul finantarii, sprijinul necesar pentru a duce la bun sfarsit acest proiect.” adeclarat domnul Simion Cretu, director general ADR Centru.Cresterea numarului de elevi, imbunatatirea conditiilor de studiu, cresterea calitatiiprocesului de invatare, conditii de studiu performante, sustinerea cadrelor didactice inprocesul de invatare, stimularea educatiei si a cercetarii, dar si multumirea parintilor,sunt cateva din rezultatele calitative urmarite de beneficiar in pregatirea unei generatiimai bune. Sanse mai mari pentru un viitor mai bun si dezvoltarea unor generatii curespect pentru valori sunt, de asemenea, obiective de calitate stabilite de beneficiarulacestui proiect.Fonduri structurale, http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=13322&t=Stiri

Revista Presei Economice din RomâniaParc tehnologic industrial si stiintific, la MioveniDirectorul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Sud Muntenia, Liviu Musat, aparticipat la Mioveni, la evenimentul de lansare a celui mai nou parc tehnologicindustrial si stiintific.Proiectul „Parc Tehnologic, Industrial si Stiintific in orasul Mioveni”, promovat dePrimaria orasului Mioveni, are ca scop atragerea de noi investitori, dezvoltareamediului antreprenorial, precum si dezvoltarea relatiilor economice dintre companiilelocale si cele nationale si internationale. Proiectul va avea un puternic impact socioeconomic,ca urmare a crearii de locuri de munca, a cresterii competitivitatii economieilocale si atragerii investitiilor directe. Directorul ADR Sud Muntenia, Liviu Musat, adeclarat la conferinta de lansare a proiectului urmatoarele: „Cred in solutia dezvoltariiparcurilor industriale si stiintifice. Ea reprezinta o buna oportunitate de actiune inparteneriat (administratie, mediu de afaceri, mediu universitar), de a dezvolta proiectecomplexe intr-un spatiu ordonat si de a extrage functiunea economica din vatraoraselor catre periferii, redand vatra functiunilor civico-edilitare”.Fonduri structurale, http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=13323&t=StiriPrimăria Adjud a modernizat central comunitar pentru persoane devârsta a treiaUnitatea Administrativ Teritorială Municipiul Adjud a finalizat lucrările de construcțiipentru proiectul "Reabilitare şi modernizare clădire existentă în vederea reutilizăriipentru servicii sociale, dotarea acesteia cu echipamente specifice, inclusivechipamente de informare şi comunicare - Centru comunitar pentru persoane devârsta a - 3 a".Proiectul este finanțat prin Programul Operațional Regional 2007-2013, Axaprioritară1-Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere, Domeniul

Revista Presei Economice din Româniamajor de intervenție 1.1- Planuri integrate de dezvoltare urbană. Sub-domeniul -Centre urbane.Obiectivul proiectului este creşterea calității vieții, respectiv, aîmbunătățirii capacității administrației locale de a promova egalitatea de şanse şiincluziunea socială în centrul urban Municipiul Adjud prin reabilitarea infrastructuriineutilizate şi degradate şi reutilizarea acesteia în vederea îmbunătățirii serviciilorsociale.Valoarea totală a proiectului este de 1.939.406,24 lei. Beneficiarii proiectului suntpersoanele vârstnice domiciliate în Municipiul Adjud şi cele din arealul de influență alunității administrativ-teritoriale care se află în situații sociale, economice şi familialedificile, Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Adjud.Obiective specifice:- Eficientizarea serviciilor publice în beneficiul populației şi al administrației publice,- Dezvoltarea serviciilor sociale adresate persoanelor vârstnice,- Creşterea calității serviciilor sociale acordate,- Acces a unui număr mai mare de persoane la serviciile sociale,- Dezvoltarea solidarității între categoriile sociale şi a solidarității intergeneraționale prinatragerea de voluntari.Rezultate estimate:- Reutilizarea eficientă a unui spațiu public,- Eficientizarea serviciilor publice în beneficiul populației şi al administrației publice,- Dezvoltarea serviciilor sociale adresate persoanelor vârstnice,- Creşterea calității serviciilor sociale acordate,- Acces a unui număr mai mare de persoane la serviciile sociale,- Crearea de noi locuri de muncă atât în perioada de execuție a investiției cât şi înperioada de sustenabilitate,

Revista Presei Economice din România- Dezvoltarea solidarității între categoriile sociale şi a solidarității intergeneraționale prinataragerea de voluntari.Administratie, http://www.administratie.ro/articol.php?id=44002La un pas de dezastru: România poate pierde miliarde din fonduri UE,dar nimic nu se mişcăÎn iunie, România a primit rambursări de fonduri structurale de la UE de doar 23 demilioane de euro – ceea ce a făcut ca rata de rambursare să crească nesemnificativ,de la 15,1% în mai la 15,3% în iunie. În ciuda declarațiilor optimiste ale administrației,situație absorbției se îndreaptă încet spre un eşec major. România a luat în primeleşase luni din an de la Comisia Europeană (sume decontate în baza cheltuielilorefectuate), ceva peste 700 mil. euro şi a transmis Bruxellesului cereri pentru alte 670mil. euro.Acest ultim aspect face ca pericolul pierderii fondurilor europene de miliarde de euro,prin dezangajarea automată (ce nu soliciți ca rambursări pierzi) să creascăamenințător. România trebuie să transmită Bruxellesului, până la sfârşitul anului, cereride rambursare de 6,5 mld. euro (ceea ce nu transmite până la această sumă esteposibil să piardă în cadrul procedurii de dezangajare automată de fonduri, dacăComisia nu va modifica actualele reguli). Şi a transmis în şase luni doar cereri de 670mil. euro, ceea ce înseamnă că mai trebuie să transmită solicitări de rambursări depeste 5 mld. euro de euro în lunile care au mai rămas din an.Ministerul Fondurilor Europene a comunicat ieri că, în data de 5 iulie, România atransmis Comisiei documentele pentru rambursarea a încă 135 mil. euro prinintermediul Programului Operațional Sectorial Transport (POS Transport, recent reluatla plată), ceea ce ar face ca pericolul dezangajării fondurilor să scadă. Astfel, valoareatotală a fondurilor solicitate Comisiei pentru rambursare prin intermediul POS

Revista Presei Economice din RomâniaTransport este de peste 655 de milioane de euro, susține Ministerul FondurilorEuropene. Ceea ce nu spune ministerul de resort este că România trebuie sătransmită prin POS-T, până la sfârşitul anului, cereri de rambursare de 1,7 mld. euro –tot ce nu transmite până la această sumă pierde în cadrul procedurii automate dedezangajare a fondurilor. Şi că tot ce a transmis sunt doar cereri de aproximativ 200mil. euro (cele 135 mil. euro din 5 iulie, restul în lunile trecute).„Suma solicitată pentru a fi rambursată prin intermediul celor şapte programeoperaționale ajunge astfel la aproximativ 3,7 miliarde de euro în prezent, un avanssubstanțial, care ne ajută să acoperim riscul de dezangajare automată a fonduriloreuropene“, susține Eugen Teodorovici, ministrul fondurilor europene.Ceea ce omite însă să spună ministrul este următorul lucru: suma de 3,7 mld. euro lacare face el referire cuprinde toate cererile transmise care sunt identificate ca atare, nucele care trebuie transmise în 2013 şi care fac obiectul dezangajării de fonduri.Acestea sunt, la şase luni, de doar 670 mil. euro, din totalul de transmis în 2013, de6,5 mld. euro. În 2013 necesarul de declarații de transmis Bruxellesului fusese, laînceputul anului, de 6,5 mld. euro şi a ajuns în mai la 6,1 mld. euro. Acest plafon s-adiminuat în iunie cu 227 mil. euro cât au însemnat declarațiile de cheltuieli transmise înaceastă lună, ceea ce înseamnă că riscul de dezangajare planează acum asuprasumei de 5,8 mld. euro. Aceasta este realitatea pe care ministerul nu o comunică şi eaa fost posibilă pentru că, în primele şase luni ale anului, la Bruxelles au fost transmisefoarte puține cereri de rambursare, presiunea mutându-se astfel pe lunile care au mairămas din an.În martie, ministrul de resort promitea că va transmite Bruxellesului în lunile aprilie,mai şi iunie, cereri de rambursare de 2,5 mld. euro. Ceea ce au transmis autoritățile aufost cereri de rambursare de 40 mil. euro în aprilie, de 300.000 de euro în mai şi de227 mil. euro în iunie, la care se adaugă sumele transmise în 5 iulie pe POS-T de 135

Revista Presei Economice din Româniamil. euro. În privința absorbției efective, lucrurile stau la fel de rău. Doar 23 mil. euro i-au fost rambursate României în luna iunie, după cum arată chiar datele MinisteruluiFondurilor Europene.Pe total, de la începutul anului, au fost rambursați de la Comisia Europeană cevapeste 700 mil. euro, adică tot atât cât a primit România în perioada similară a anuluitrecut. Faptul că programele operaționale au fost presuspendate anul trecut şi cu greuau fost reluate la plată (POS Creşterea Competitivității Economice este încăpresuspendat), cântăreşte foarte greu într-un an crucial pentru România, pentru că eapoate pierde sume de ordinul miliardelor de euro întrucât, în următoarele şase luni,trebuie să transmită cereri de rambursare (declarații de cheltuieli) de peste 5 mld. euro.ZF, http://www.zf.ro/eveniment/la-un-pas-de-dezastru-romania-poate-pierde-miliardedin-fonduri-ue-dar-nimic-nu-se-misca-11106704Fonduri europene. Cum toaca statul milioane de euro pentrupregatirea in zadar a functionarilor publiciAutoritatile de la Bucuresti isi aduna toate fortele pentru a accesa 6,5 miliarde de europana la finalul anului. Obiectivul este unul aproape imposibil de indeplinit, iardisperarea autoritatilor conduce la solutii greu de inteles: dau 6 milioane de europentru pregatirea personalului din aparatul de stat, apoi alte 7 milioane de euro pentrua angaja experti din privat.Autoritatile de la Bucuresti "se lauda" in prezent cu o rata de absorbtie de 19%. Sumasolicitata pentru a fi rambursata prin intermediul celor sapte programe operationaleajunge la aproximativ 3,7 miliarde de euro. Cele mai mari probleme sunt legate debirocratia stufoasa sau lipsa de pregatire a personalului din sistemul de absorbtie afondurilor europene, spun deopotriva consultatii si beneficiarii fondurilor europene.

Revista Presei Economice din România"Sunt multe explicatii pentru rata scazuta de absorbtie pentru POS CCE. Suntchestiuni ce tin de modul in care au fost pregatite structurile administrative sagestioneze un astfel de program (n. Red. POS CCE)", a declarat pentru Business24 lasfarsitul lunii iunie, Leonard Orban, fostul ministru al Afacerilor Europene.Pentru pregatirea personalului autoritatile au cheltuit 6 milioane de euro prin douaproiecte finantate prin Programul Operational Asistenta Tehnica. In total, peste 4.600de persoane din aparatul de stat ar fi trebuit sa beneficieze de cursuri de specializarein domeniul accesarii fondurilor europene. Totusi, rezultatele intarzie sa apara si atunciautoritatile s-au gandit sa aduca consultanti din mediul privat.Prin urmare, Guvernul a anuntat ca va angaja experti privati, 40 de companii deconsultanta si resurse umane, pe care ii va plati cu 280 de euro pe zi. In total, s-aualocat 7,7 milioane de euro pentru "inchirierea" sefilor care sa faca ceea ce nu pot faceangajatii din sistem: sa verifice o cerere de rambursare in cel mult 5 zile lucratoare.Prin urmare, autoritatile au cheltuit 6 milioane de euro fara prea mare succes dinmoment ce au recunoscut ca, pentru a eficientiza activitatea, este nevoie de specialistidin mediul privat, mult mai "scumpi" decat functionarii de la stat.Programele de pregatire a angajatilor de la statLa solicitarea Business24, Ministerul Fondurilor Europene a prezentat proiectele cufinantare europeana care au avut ca scop pregatirea personalului din sistemul de stat.In perioada de programare 2007-2013 cu finantare din POAT (Programul OperationalAsistenta Tehnica), pentru angajatii din structurile care gestioneaza InstrumenteStructurale s-a derulat proiectul "Formare continua in gestionarea si coordonareaFondurilor Structurale si de Coeziune in Romania", cod SMIS 5088, Axa 1, DMI 1.3, inperioada 31.03.2009-08.06.2012, cu o valoare totala: 14.629.537,00 lei (3,3 milioanede euro) din care 9.824.800,00 lei (2,2 milioane de euro - finantare FEDR).

Revista Presei Economice din RomâniaProiectul a inclus:1. Derularea unor sesiuni de formare la nivel de baza pentru persoanele din cadrulinstitutiilor implicate in gestionarea Instrumentelor Structurale si de Coeziune,(principiile aplicabile Fondurilor Structurale si de Coeziune, managementul ciclului deproiect si in domeniul achizitiilor publice).2. Derularea unor sesiuni de formare la nivel avansat pentru persoanele din cadrulAutoritatilor de Management si organismelor Intermediare (in domeniile:- control si management financiar, audit, elaborarea ghidurilor solicitantilor simanagementul solicitarilor de finantare, monitorizarea, evaluarea si managementulFSC, monitorizarea regulii "n+2" si "n+3", sistemul de indicatori, managementulriscului, controlul antifrauda si nereguli).Rezultatele implementarii proiectului* 300 de persoane din cadrul institutiilor implicate in gestionarea InstrumentelorStructurale formate la nivel de baza privind principiile aplicabile FSC, managementulciclului de proiect si in domeniul achizitiilor publice;* 1250 persoane din cadrul institutiilor implicate in gestionarea instrumentelorstructurale formate la nivel avansat in managementul FSC* Personalul din structura de coordonare a instrumentelor structurale (80 persoane)format in managementul si coordonarea FSC* Formarea membrilor Grupului de Lucru pentru Coordonarea formarii (15 persoane)in problematica resurselor umane si a formarii.In prezent este in implementare proiectul "Formare pentru sistemul de coordonare,gestionare si control al Instrumentelor Structurale in managementul programeloroperationale", cod SMIS 41677, axa 1, DMI 1.3 cu o durata de derulare pana in 2015 sio valoare totala de 12.246.477,60 lei (2,7 milioane de euro).

Revista Presei Economice din RomâniaActivitatile de formare care urmeaza a se desfasura in cadrul acestui proiect vor vizaurmatoarele domenii:* Programarea si noile regulamente pentru perioada 2014-20120;* Managementul programelor operationale, inclusiv managementul riscurilor,monitorizarea si raportarea privind instrumentele structural, indicatori, monitorizarea lanivel de proiecte, ajutor de stat si proiecte generatoare de venit, politici orizontale,managementul parteneriatelor, asistenta tehnica si inchiderea programelor;* Management financiar si audit, inclusive cheltuieli eligibile, procesarea cererilor derambursare si a platilor, regula N+2, verificarile de management, raportari, audit desistem si de operatiuni si corectarea regulilor;* Managementul proiectelor finantate prin instrumente structurale;* Managementul achizitiilor publice;* Alte tematici relevante vizand dezvoltarea abilitatilor si competentelorpersonalului care gestioneaza instrumente structurale.Rezultatele preconizate ca urmare a desfasurarii acestor sesiuni de formare:* Personalul Ministerului Fondurilor Europene (aproximativ 75 de persoane formate inmanagementul si coordonarea Instrumentelor Structurale, precum si in alte domeniiconexe, necesare activitatii derulate de MFE aferente Instrumentelor Structurale);* Minim 2.900 persoane din cadrul institutiilor implicate in coordonarea, gestionarea sicontrolul instrumentelor structural formate in managementul FSC.Business24,http://www.business24.ro/fonduri-europene/absorbtie-fondurieuropene/fonduri-europene-cum-toaca-statul-milioane-de-euro-pentru-pregatirea-inzadar-a-functionarilor-publici-1532633

Revista Presei Economice din RomâniaCompaniiCompaniiSelgros schimba designul magazinului din Iasi cu o investitie de 4 mil.euroSelgros, unul dintre cei mai importanti retaileri de pe piata locala, a investit circa 4 mil.euro in reamenajarea magazinului din Iasi, prin care se urmareste introducerea unuinou concept de design, au declarat pentru Wall-Street.ro reprezentantii companiei.Noul format de magazin a fost deja introdus pe piata din Germania si Polonia sipresupune o structura mai prietenoasa si o expunere a produselor mai accesibilapentru clienti. Redeschiderea magazinului este programata pentru inceputul luniiseptembrie.Selgros continua, prin acest proiect, procesul de modernizare a celor 19 magazine pecare lantul cash & carry le detine in Romania. "Pentru celelalte magazine s-au investitaproximativ 2 mil. euro, la fiecare locatie. In Iasi, investitia este mult mai mare,deoarece conceptul si designul implementat acolo este complet nou", au spus oficialiicompaniei.Noul design al magazinului Selgros din Iasi va acorda spatii mai generoase categoriilorde marfa care inregistreaza volumele semnificative de vanzari: bauturi, dulciuri,alimente de baza si detergenti. Conceptul inovativ presupune, totodata, spatiispecializate pentru categoriile de produse alimentare de nisa, cum sunt articoleleecologice/Bio. Infiintarea unei pescarii, care ofera peste viu, peste proaspat si pesteafumat, completeaza conceptul modern al magazinului. De asemenea, va fi creat unspatiu nou cu climatizare speciala pentru raionul Legume/Fructe.Pana acum au fost remodelate magazinele Selgros din Arad, Bacau, Brasov,Bucuresti-Baneasa, Bucuresti-Berceni, Bucuresti-Pantelimon, Constanta Nord si Sud,Cluj-Napoca, Craiova, Oradea, Ploiesti, Suceava si Timisoara. Selgros Cash&Carry

Revista Presei Economice din RomâniaRomania este prezent pe piata romaneasca din anul 2001 si face parte din grupulelvetian TransGourmet.Wall Street: http://www.wall-street.ro/articol/Companii/151058/selgros-schimbadesignul-magazinului-din-iasi-cu-o-investitie-de-4-mil-euro.html#ixzz2YScgo8BkRegiile care au scapat de legea achizitiilor publice risca sa fie din noucapusateCompaniile de stat care s-au prabusit sub greutatea "contractelor capusa" sunt scutite,din nou, de rigorile legii achizitiilor publice. Business24 prezinta "performantele"catorva dintre companiile pe care statul a aplicat si in trecut reteta lipsei detransparenta.Dupa ani intregi de capusire a companiilor de stat si falimente, statul de deciscresterea transparentei in domeniul achizitiilor publice, insa minunea a durat doar saseluni. De la 1 ianuarie 2013, odata cu intrarea in vigoare a OUG nr. 77/2012, toateregiile autonome si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat aufost obligate sa deruleze proceduri de achizitie publica, conform prevederilor OUG34/2006. Saptamana trecuta insa, a fost depus un amendament care scuteste, dinnou, o parte din companiile statului de la rigorile legii achizitiilor publice."Doar Romaero, Oltchim si alte companii din categoria combinatele siderurgice,fabricilor etc. sau cele din portofoliul AAAS sunt excluse din categoria autoritatilorcontractante, pentru ca sunt expuse pietei concurentiale", a explicat Lucian Vladescu,presedintele ANRMAP, institutia care, de altfel, a si propus intoarcerea la vecheaforma a legii.Argumentul pietei concurentiale a fost folosit si in cazul Tarom, companie care a fostscutita inca de acum cateva luni de la prevederile OUG 34/2006, in urma tergiversariiunei licitatii publice pentru achizitia de flota. "Tarom, asa cum face in fiecare an, trebuie

Revista Presei Economice din Româniasa isi asigure aeronavele, ca sa poata sa zboare cu ele. Au facut procedura, au vrut sasemneze contractul cu o firma, nu stiu care, dupa care o alta firma, evident Astra adomnului Adamescu sau cum il cheama, s-a dus la smecherii de la CNSC care auspus 'Nu, dom'ne, se suspenda pana nu castiga Astra' si ne trezim saptamana viitoareca aeronavele Tarom trebuie sa stea la sol si nu mai zboara", a povestea, in aprilie,premierul Victor Ponta, la un post de televziune. Astfel, pentru a evita blocareaactivitatii Tarom, Guvenul a decis, in primavara, ca operatorul aerian sa poataachizitiona flota fara licitatie publica. Doar ca de-alungul anilor, contractele incheiate"cu usile inchise", au adus companiei Tarom pierderi de zeci de milioane de euro.Managerul privat la Tarom: "Unele contracte sunt de-a dreptul socante!"Noul manager privat de la Tarom, Christian Heinzmann, a declarat, la inceputul anului,ca este socat de modul in care au fost incheiate unele contracte cu partenerii deafaceri si estima pagubele la circa 10 milioane de euro pe an.Cele mai dezavantajoase sunt contractele pentru serviciile de programare si sistemeleIT. La acestea se adauga contractele de achizitie si cele pentru cazarea personalului indeplasare, adica un sfert din pierderile anuale ale Tarom, de 52 de milioane de euro lanivelul anului 2012. De altfel, compania inregistreaza pierderi de sase ani, care seridica la aproximativ 250 de milioane de euro. Noua conducere spera ca in anul 2015,Tarom sa reintre pe profit. La finalul anului trecut, compania numara 2173 de angajati,la o cifra de afaceri de 225 de milioane de euro.Cazul Oltchim: No commentOltchim este o alta perla a portofoliului de companii detinute de statul roman, scutitede la legea achizitiilor publice. Dupa ani de zile de capusare, compania se afla inprocedura de insolventa. Activitatea combinatului cu 2600 de angajati a fost intreruptatimp doua luni, in cursul anului trecut, din cauza datoriilor.

Revista Presei Economice din RomâniaSalariile mari si contractele paguboase incheiate de fosta conducere sunt principalelecauze care au adus combinatul in pragul falimentului, cu datorii de 500 de mii de euro,potrivit raportului administratorilor judiciari. De exemplu, printre cele 100 de firme careau incheiat contracte dezavantajoase pentru combinat se numara si una controlata defratele fostului director general, Constantin Roibu. Firma a acumulat datorii de saptemilioane de euro, iar acum se afla in insolventa.Pe de alta parte, si incercarea de privatizare a fost un esec. Desi a castigat licitatia,Dan Diaconescu a refuzat sa plateasca suma convenita, de 45 de milioane de euro.Pacatele Plafar, spalate de administratorii judiciariCompania Plafar a iesit anul trecut din procedura de insolventa, declansata in 2009. Inacel an, a inregistrat pierderi de 650 de mii de euro, la o cifra de afaceri de 775 de miide euro. A reusit insa, sub supravegherea administratorilor judiciari, sa isi achite toatedatoriile, la valoarea nominala, o premiera in Romania.Dupa 16 ani de pierdere, Plafar a inregistrat un profit de 19 mii de euro in 2011, la ocifra de afaceri de 1,6 milioane de euro, de doua ori mai mare fata de 2009. In 2012,desi cifra de afaceri s-a redus la nivelul din 2009, la circa 800 de mii de euro, profitul acrescut la 24 de mii de euro. Acum, Ministerul Economiei incearca privatizareacompaniei.Business24, http://www.business24.ro/administratie/achizitii-publice/regiile-care-auscapat-de-legea-achizitiilor-publice-risca-sa-fie-din-nou-capusate-1532564Al treilea mare arendas al statului: firma cu anonimi din Liban siPanama, sub "pavilion" romanescAgro Industrie&Company ocupa locul trei in topul celor mai mari arendasi ai statului, cupeste 2.300 de hectare de teren pe care il lucreaza in schimbul unei arende de100.000 de euro, adica 10% din productia pe care o obtine. Totusi, este o companie

Revista Presei Economice din Româniacare a ramas in umbra cu un istoric care ridica multe semne de intrebare: actionariat"pestrit" - doua off-shore-uri si fiul primarului din orasul Bechet. Compania are sediulsocial tot in Bucuresti, in sectorul 1 si a fost infiintata in 2009. Agro Industrie&Companyface profit de pe terenurile statului cu o angajati.Potrivit datelor raportate la Registrul Comertului, in anul 2012 societatea comerciala aavut zero angajati, un profit net de 378.055 de lei (85.000 de euro), o cifra de afaceride 2.697.015 de lei (600.000 de euro). Compania a raportat in 2011, o cifra de afaceride zero lei si o pierdere bruta de 1.126 de lei (255 de euro).Actionarii companieiFirma are trei actionari. Compania Decar Interhold Corp cu sediul in Panama are ocota de participatie de 33,3%. Compania a venit cu un aport de capital de 510 lei.Al doilea actionar care are, deasemenea, o cota de participare de 33,3% este SarelsCorporation cu sediul social in Liban. Al treilea actionar este un roman, Tulitu Catalin-Stefan, in varsta de 24 de ani, nascut la Brasov.Asocierea in aceasta companie si contractele derulate cu Agentia Domeniilor Statuluii-au dat multe batai de cap tatalui lui Tulitu, primar al orasului Bechet.Tatal-primar dadea contracte fiului actionarIn anul 2011, primarul de la acea vreme a orasului Bechet din judetul Dolj a fostgasit vinovat de Agentia Nationala de Integritate (ANI)pentru infractiunile de conflict deinterese si abuz in serviciu contra intereselor publice. Practic, primarul incheiacontracte cu firmele in care fiul lui este actionar.Potrivit raportului ANI," reprezentant al Primariei Orasului Bechet, a semnat un numarde cinci contracte cu societatile comerciale Gira-Sal Eco, respectiv Agro Industrie &Company, in cadrul carora Tulitu Catalin Stefan, fiul persoanei evaluate, detinea, ladata semnarii contractelor, calitatea de asociat".

Revista Presei Economice din RomâniaCare a fost deznodamantul povestii? Afacerile au ramas blocate pentru un an de zile,in 2011, cand compania a raportat la Registrul Comertului o cifra de afaceri de zero lei,si au explodat in 2012, cand tata nu mai era primar, iar fiul isi putea continuanestingherit afacerile.Marii arendasi necunoscuti nu-si platesc impoziteleDesi "inchiriaza" terenurile statului si face profit din asta, Agro Industrie&Company nuare o relatie buna cu statul. Compania are o datorie de 72.404 de lei adica 16.000 deeuro reprezentand impozitul pe profit. Potrivit datelor postate pe RisCo, autoritatile auinceput pe 31 martie procedura de excutare silita impotriva acestei companii.Relatia cu statul pare sa fie problema, intrucat compania nu este atat de "apasata" dealte obligatii fata de banci sau alte institutii financiare care sa o impiedice sa isiplateasca darile. Potrivit RisCo, gradul de indatorare (datoriile financiare raportate laactivul total) este semnificativ mai mic decat media industriei din care face parte, decidatoriile catre banci si alte institutii financiare au o pondere foarte redusa in totalulactiv: 20,2% in 2012.Ba mai mult decat atat, activele circulante ale firmei, stocuri, clienti, lichiditati, acoperaintr-o proportie foarte buna plata datoriilor pe termen scurt:Active imobilizate: 2011 - 46.000 de lei (10.400 de euro); 2012 - 213.546 lei (48.000de euro);Active Circulante: 2011 - 4.048 de lei (920 de euro); 2012 - 641.246 lei (147.000 deeuro);Datorii pe termen scurt: 2011 - 17.355 de lei (3.900 de euro) ; 2012 - 443.954 de lei(100.000 de euro).In ciuda insistentelor reporterilor Business24, niciun reprezentant al firmei AgroIndustrie& Company nu a putut fi contactat. Numerele de telefon ale societatii sunt fieinactive, fie preluate de alti abonati.

Revista Presei Economice din RomâniaBusiness24, http://www.business24.ro/companii/actionari/al-treilea-mare-arendas-alstatului-firma-cu-anonimi-din-liban-si-panama-sub-pavilion-romanesc-1532584Hidroelectrica a inregistrat un profit de peste 100 milioane euro, inprimul semestruHidroelectrica a inregistrat un profit de 481 milioane lei pe primele 6 luni ale anului2013, mai mare cu 47 de milioane lei decat profitul bugetat pe intregul an 2013."Rezultatul financiar aferent primul semestru este cu 47 de milioane lei mai maredecat profitul bugetat pe intregul an 2013 si aproximativ de doua ori mai mare decatprofitul inregistrat de companie in anul 2010 cand societatea a atins un maxim alproductiei de 19,8 milioane MWh, potrivit unui comunicat de presa.Acest rezultat financiar este cu atat mai spectaculos daca este sa il raportam lapierderea primului semestru al anului 2012 de 202 milioane lei sau la pierdereacumulata de 693 milioane lei raportata de companie pe ultimele doua exercitiifinanciare, 2011 respectiv 2012", se arata in document.Potrivit acestuia, cifra de afaceri pe primele 6 luni ale anului 2013 a fost cu 423milioane lei mai mare decat cea inregistrata pe primul semestru al anului 2012,respectiv de 1,686 miliarde lei fata de 1,263 miliarde lei. Productia inregistrata peprimele 6 luni din 2013 a depasit 8,2 milioane MWh fata de 7 milioane MWh pe primele6 luni din 2012."Evolutia societatii in perioada in care a fost supusa procedurii insolventei este unapozitiva care confirma si justifica masurile, politicile si actiunile intreprinse deadministratorul judiciar in vederea reorganizarii companiei. Profitul inregistrat deHidroelectrica se datoreaza maximizarii veniturilor si implicit a profitabilitatii ca efect aldenuntarii contractelor bilaterale cu traderii de energie, cu producatorii termo si cucontractorii generali.

Revista Presei Economice din RomâniaEste rezultatul renegocierii a aproximativ 500 de contracte dezavantajoase pentruHidroelectrica, a redimensionarii organigramei cu consecinta disponibilizarii a 900 desalariati, a comasarii sucursalelor, a optimizarii proceselor de productie si aeficientizarii vanzarii pe cele 5 canale de distributie", a declarat Remus Borza, fostadministrator judiciar al companiei, in prezent membru al Consiliului de Supraveghere.Potrivit acestuia, afirmatia ca acest rezultat financiar s-a obtinut prin reducereabugetelor de mentenanta sau investitii este falsa."In 2013, Hidroelectrica are un buget de mentenanta de 220 milioane lei, mai maredecat bugetele de mentenanta alocate in intervalul 2002 - 2007. In 2002 aveam doar2% din puterea instalata retehnologizata, pe cand la 31 decembrie 2012 peste 40% dinputerea instalata era retehnologizata. Cu alte cuvinte, cu cat aloci mai multi bani peretehnologizare cu atat mai putini trebuie sa aloci pe mentenanta.In ceea ce priveste investitiile, pentru anul 2013 s-au suspendat finantarile doar pentruacele titluri de investitii ineficiente din punct de vedere economic, gen Pascani,Fagaras-Hoghiz, Valea Sadului, Siriu-Surduc, la care pretul megawatului instalatajunge si la 24 milioane de euro, de 12 ori mai mult decat media la nivel european", aexplicat Borza.Acesta a mai afirmat ca in trimestrul IV din 2013 Hidroelectrica va pune in functiuneCentrala Racovita (Sibiu), in 2014 Centrala Rastolita (Mures) si Dumitra (Gorj). "Putinesocietati din Romania au bugete de investitii pe 2013 de peste 100 milioane euro", aprecizar membrul Consiliului de Supraveghere. Hidroelectrica a intrat in insolventa indata de 20 iunie 2012, cu peste 4,4 miliarde de lei datorii si cu pierderi de 350 milioanede lei dupa primul semestru al anului 2012, iar administrator judiciar al companiei afost desemnata firma Euro Insol.Termenul de iesire din insolventa a companiei a fost 26 iunie 2013, cand TribunalulBucuresti a confirmat ca s-a realizat la termen acest demers.

Revista Presei Economice din RomâniaBusiness24, http://www.business24.ro/hidroelectrica/profit/hidroelectrica-a-inregistratun-profit-de-peste-100-milioane-euro-in-primul-semestru-1532642Softiştii de la KL Software caută 15 oameni pentru centrul din Cluj-NapocaFurnizorul de soluții software pentru mediul de business KL Software din Cluj-Napocaare deschise în prezent 15 poziții, de la testeri până la programatori şi manageri deproiect. Compania, înființată în urmă cu nouă ani printr-o facilitate acordată de statulromân tinerilor întreprinzători (taxe mai mici pentru înființarea de SRL-uri), a ajuns înprezent la 16 angajați.’’Avem deschise încă de la începutul anului 18 noi poziții, însă am reuşit să recrutădoar trei oameni. În momentul de față, pentru orice companie de IT reprezintă o mareprovocare atragerea personalului calificat, în condițiile în care numărul de specialişticare ies în fiecare an de pe băncile facultăților este mult sub nevoile actuale ale pieței’’,a declarat pentru ZF Transilvania Erik Barna, cofondatorul companiei KL Software.Compania dezvoltă aplicații software în special pentru mediul de business, oferindtotdată servicii de consultanță, suport tehnic şi service pentru produsele proprii. KLSoftware oferă soluții de e-commerce, e-business, e-marketing, principala aplicațiedezvoltată de companie fiind soluția de management pentru societățile de brokeri deasigurări, 24Broker.ro.Aplicația 24Broker Mobile permite utilizatorului să verifice dacă autoturismul propriusau al altui participant în trafic are încheiată polița RCA, doar prin introducereanumărului de înmatriculare al maşinii. De asemenea aplicația pune la dispozițieinformații cu privire la paşii care trebuie urmați în caz de accident sau daună, precumşi numere de contact ale centrelor de daună la societățile de asigurare.

Revista Presei Economice din România‘’Pentru acest an pregătim o investiție într-o aplicație proprie care are ca scoprealizarea unei platforme software care să ajute IMM-urile să-şi gestioneze afacereaîntr-o manieră centralizată, în primii ani de activitate. Totodată, vom lansa pe piațăaplicația software 24Routier’’, a spus Erik Barna. Potrivit clujenilor, 24Routier este osoluție informatică care include în arhitectură dispozitive de timp smartphone caregestionează toată activitatea de transport internațional de persoane, de la emitereabiletelor cu cod de bare, până la optimizarea rutelor de transport, repartizarea optimă apersoanelor pe autocare, evidența parcului logistic (autocare, remorci), evidențapersonalului (şoferi), sau modulul financiar (registru de casă, facturare).Totodată, în acest an compania intenționează să deschidă împreună cu un partenerun centru autorizat de training, investiția fiind estimată la aproximativ 130.000 de euro,dar şi un centru de dezvoltare în Chişinău. KL Software deține în prezent doar birouldin Cluj-Napoca.Clujenii au încheiat primul semestru din acest an cu o cifră de afaceri de aproximativ170.000 de euro, mai mult cu 45% față de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar pentruîntreg anul 2013 estimează afaceri în valoare de 480.000 de euro.’’Piața urmează un trend crescător, iar mediul de business încearcă să-şi optimizezecosturile şi procesele de lucru. Ne-am specializat în ultimii trei ani pe soluții softwareenterprise level, de optimizare a proceselor interne din cadrul firmelor, care au ca scopreducerea costurilor, urmărirea, planificarea şi automatizarea activităților’’, a spusBarna.KL Software a fost înființată în anul 2004, printr-o facilitate acordată de statul romântinerilor întreprinzători (taxe mai mici pentru înființarea de SRL-uri), iar din anul 2008fondatorul companiei, Erik Barna, s-a asociat cu Emil Stetco.ZF, http://www.zf.ro/zf-transilvania/softistii-de-la-kl-software-cauta-15-oameni-pentrucentrul-din-cluj-napoca-11109002

Revista Presei Economice din RomâniaStar Storage lansează soluții GIS mobile pentru eficentizareaactivităților din terenStar Storage, furnizor local de soluții de externalizare, stocare, arhivare şimanagement al informațiilor, precum şi soluții de cloud bazate pe propriul centru dedate, lansează soluții GIS mobile pentru eficientizarea activității oamenilor din teren.Compania a dezvoltat soluțiile GIS mobile în vederea localizării obiectivelor, respectivvizualizării, actualizării şi completării datelor şi informațiilor geospațiale aferenteacestora (echipamente, clădiri, terenuri, incidente).Soluțiile Star Storage sunt adresate echipelor aflate pe teren, care desfăşoară la fațalocului activități de colectare şi gestionare a unei cantități mari de date şi informații, învederea transpunerii acestora într-o forma grafică care să permită vizualizarea,căutarea, planificarea, analiza şi managementul eficient al datelor şi informațiilorgeospațiale obținute.’’Cu ajutorul soluțiilor noastre GIS mobile, direct din teren şi în timp real, organizațiilepot obține şi analiza datele şi informațiile geospațiale de care au nevoie, proces care întrecut era dificil de gestionat’’, a declarat Cătălin Păunescu, managing director StarStorage.Star Storage, înființată în urmă cu 13 ani, s-a specializat în furnizarea de soluții deexternalizare, stocare, arhivare şi management al informațiilor, respectiv soluții decloud bazate pe propriul centru de date. Compania a înregistrat anul trecut afaceri de22,5 mil. euro, în creştere cu 46% față de anul precedent. Cele cinci divizii de businessale Star Storage sunt: cloud şi infrastructură, producția de documente, arhivarea,soluțiile GIS şi soluțiile de business. Potrivit oficialilor companiei, Star Storage ainvestit de la înființare circa 10 milioane de euro în centrul de date (finalizat în toamnalui 2009), dar şi în centrul de producție de documente şi de arhivare cu aplicațiilesoftware aferente. Compania este controlată de Liviu Goşa şi Cătălin Păunescu,

Revista Presei Economice din Româniaacesta din urmă fiind managing director şi acționarul majoritar, cu 70% din capital. Înprezent compania are peste 500 de angajați.ZF, http://www.zf.ro/zf-transilvania/star-storage-lanseaza-solutii-gis-mobile-pentrueficentizarea-activitatilor-din-teren-11108744OPSPI a selectat lichidatorii CN Huilei şi TermoelectricaOficiul Participațiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) a selectat lichidatoriipentru CN a Huilei şi Termoelectrica, aflate în lichidare, aceştia fiind Expert InsolvențăDeva, respectiv consorțiul format din Muşat & Asociații - Restructuring & Insolvency şiMuşat şi Asociații. OPSPI a primit la 7 iunie, termen limită, câte trei oferte pentrufiecare din cei doi operatori economici, iar în urma analizei documentelor departicipare, în fiecare din cele două cazuri, a fost descalificată câte o ofertă.În urma punctării ofertelor finale depuse, conform grilelor de evaluare şi comparare,au fost declarații adjudecatarii licitațiilor - consorțiul Expert Insolvență SPRL Deva laCN a Huilei şi Muşat & Asociații - Restructuring & Insolvency şi Muşat şi Asociații laTermoelectrica. Deschiderea procedurii de dizolvare şi lichidare voluntară aTermoelectrica a fost aprobată în luna martie.ZF, http://www.zf.ro/eveniment/opspi-a-selectat-lichidatorii-cn-huilei-si-termoelectrica-11106642Ce planuri are Iaciu la Impact: Până acum litigiile au fost principalulobiect de activitateOmul de afaceri Gheorghe Iaciu, unul dintre cei mai influenți investitori, cu câteva zecide milioane de lei plasați pe bursă, vorbeşte într-un interviu acordat ZF despre cum areîn plan să restructureze dezvoltatorul imobiliar Impact astfel încât compania să revinăla principalul obiect de activitate, construirea de apartamente, şi să reajungă pe profit

Revista Presei Economice din Româniade anul viitor, după ce în ultimii trei ani compania a acumulat pierderi de 137 demilioane de lei.Cu o avere de câteva zeci de milioane de euro, clădită din investiții în imobiliare,Gheorghe Iaciu, proprietarul complexului comercial Doraly din Afumați, a devenit unuldintre cele mai cunoscute personaje de pe piața de capital după ce a preluat 5% dinSIF Muntenia iar anul trecut a încercat să schimbe conducerea SIF Muntenia sprijinitde un grup de brokeri şi fonduri de investiții.ZF, http://www.zf.ro/zf-24/ce-planuri-are-iaciu-la-impact-pana-acum-litigiile-au-fost-principalul-obiect-de-activitate-de-acum-vrem-sa-construim-din-nou-apartamente-11105937Topul celor mai mari companii controlate de antreprenori româniCele mai mari zece companii deținute de oameni de afaceri români au avut anul trecutafaceri de 17 mld. lei (3,8 mld. euro), în creştere cu 7% față de 2011, dar cu 20% maimari față de 2010. Cu toate acestea, cele zece companii nu reuşesc nici împreună săajungă la rulajul celei mai mari companii din România – OMV Petrom, care s-aapropiat anul trecut de 4,4 mld. euro.Doar patru companii româneşti au trecut în 2012 de pragul de 2 mld. lei – cifra deafaceri - , în timp ce 11 businessuri pornite de la zero de oameni de afaceri locali auadunat în conturi mai mult de un miliard de lei anul trecut. Cu aceste rezultate, niciofirmă locală nu reuşeşte să intre în top 20 al celor mai mari companii din România, unclasament controlat autoritar de multinaționalele din industria de petrol şi gaze,telecom şi retail.„Dacă antrepenoriatul era şi la noi mai vechi de 50 de ani, atunci ne-am fi pututcompara cu „numele mari“ de la nivel internațional, dar suntem încă „tineri“ la acestcapitol şi nu putem compara o companie locală pornită după anii ’90 şi „după cinci ani

Revista Presei Economice din Româniade criză“ cu o multinațională care vine cu know- how de afară, cu sprijin financiar de lacompaniile-mamă, dar şi cu structuri bine puse la punct“, spune Cristian Bişa,administrator al platformei de consultanță manageranticriză.ro (care include studiipentru 40 de piețe). El adaugă că este mai relevant să comparăm rezultatelecompaniilor româneşti cu cele ale multinaționalelor în domenii în care „se bat“ directacționând în piețe mai fragmentate şi care nu necesită o valoare foarte mare ainvestițiilor inițiale.Astfel, petrolul este o piață aproape exclusivă a companiilor străine, însă OscarDownstream şi-a făcut loc în acest business fiind cea mai mare companie petrolierăcare distribuie motorină şi nu face parte dintr-un grup străin.ZF,http://www.zf.ro/companii/topul-celor-mai-mari-companii-controlate-deantreprenori-romani-11103219Producătorul de utilaje agricole Maschio Gaspardo îşi extinde fabricade la Chişineu-CrişProducătorul italian de utilaje agricole Maschio Gaspardo, care produce localscarificatoare sau grape cu discuri (echipamente de prelucrare a solului), îşi extinde cu25% fabrica de 8.000 de metri pătrați pe care o deține în localitatea arădeanăChişineu-Criş. Investiția de 3,5 mil. euro care urmează a fi terminată într-o lună,acoperă o treime dintr-un program de dezvoltare locală pentru următorii patru ani puspe hârtie acum de producătorul italian.„Extindem hala de producție, dar vom achiziționa şi sisteme de tăiere cu laser a tablei.La început nu era nimic, acum sunt proiectele pe fonduri UE sau accesul fermierilor lafinanțări precum leasing-urile. Există mare potențial pentru înlocuirea parcului deutilaje“, a spus Mirco Maschio, managerul operațiunilor locale şi unul dintre fiiifondatorului Maschio Gaspardo.

Revista Presei Economice din RomâniaItalienii au avut anul trecut afaceri de 25 mil. euro pe piața locală, iar pentru acest anşi-au făcut un buget cu 20% mai mare. Agricultura, o piață de 15-18 mld. euro înfuncție de condițiile meteo, se anunță a fi pe plus în condițiile în care estimările indică orecoltă de cereale de 17,4 milioane de tone, cu 40% peste rezultatul din 2012.ZF, http://www.zf.ro/companii/producatorul-de-utilaje-agricole-maschio-gaspardo-isiextinde-fabrica-de-la-chisineu-cris-11106779Hutchinson a inaugurat o nouă hală de producție la CristianGrupul francez Hutchinson a inaugurat, săptămâna trecută, cea de-a doua hală deproducție din comuna Cristian, județul Braşov. Investiția grupului francez în România aajuns astfel la 15 milioane de euro, după ce şi-a majorat capacitatea de producție de la6.000 la 10.000 de metri pătrați, scriu jurnalistii de la Buna Ziua BrasovinShareSursa: Buna Ziua BrasovGalerie fotoPlay1 / 1

Revista Presei Economice din RomâniaFabrica din România a fost construită în anul 2007, obiectul de activitate fiindfabricarea de piese din cauciuc, în principal pentru industria automotive. Fabrica estespecializată pe produse de fabricație cu aplicații pentru etanşeizare de precizie(garnituri, inele), etanşeizare caroserie (chedere, culise) şi antivibrație (bucşe, suportmotor). În anul 2012 lucrările de extindere a fabricii au fost terminate, permițândcreşterea suprafeței de producție la 10.000 metri pătrați şi oferind noi locuri de muncă.În prezent, fabrica are peste 700 de angajați, dar, potrivit conducerii subsidiarei dinRomânia, va ajunge la 1.000 de angajați până la finele lui 2014.„Obiectivul Hutchinson Braşov este de a oferi soluții inovatoare pentru a răspundenoilor provocări din industria auto şi sprijinindu-i pe producători să construiască celemai bune autovehicule. Printre cei aproximativ o sută de clienți se numără Dacia-Renault, Ford, Mercedes, Mahle, Bosh, Valeo, ZF sau Behr. Din producția totală afabricii, 47% este destinată pieței din România, iar restul este exportat în diferite țăridin lume“, a spus Pascal Quiblier, directorul general al Hutchinson Braşov.Francezii intenționează ca în viitorul apropiat să construiască o nouă hală deproducție, în parteneriat cu o companie germană, în care se vor produce piese pentruaeronavele AIRBUS şi unde vor fi angajate aproximativ 200 de persoane. PentruAIRBUS mai produce la Braşov şi compania Premium Aerotec.Income, http://incomemagazine.ro/articole/hutchinson-a-inaugurat-o-noua-hala-deproductie-la-cristian

Revista Presei Economice din RomâniaFabrica VCST la Alba Iulia: Investitie de 30 milioane de euroLuni, 8 iulie, se inaugureaza fabrica VCST din Alba Iulia, ce reprezintă o investiție de30 de milioane de euro. Noua fabrica va produce roți dințate pentru Ford, Volkswagen,GM/TKP şi alți clienți si se vor asigura 200 de locuri de muncă până în 2014, scriujurnalistii de la Alba24.ro. Decizia companiei belgiene de a investi la Alba Iulia a fostluată în 2011. Totalul investiției în Alba este estimat la 30 milioane de euro, înconstrucții, infrastructură, maşini şi echipamente, inclusiv o secție de tratament termic.Fabrica are în prezent 77 de angajați, număr care va creşte până la 200, în 2014.VCST este o companie multinațională cu sediul în Sint Truiden (Provincia Limburg),Belgia, cunoscută pe plan mondial ca lider în proiectarea tehnologică şi execuția decomponente auto. A fost fondată în 1972, ca parte a grupului Volvo. Astăzi, companiaținteşte o poziție de top în piața de profil, ca furnizor de elemente de propulsie de mareprecizie: roți dințate, arbori dințați sau componente de frâna pentru clienți OEM’s saufurnizori Tier 1. Produsele sunt utilizate în motoare, transmisii şi sisteme de frână ABS,în autoturisme, camioane, vehicule şi utilaje comerciale. VCST deține fabrici în Belgia,Germania, Mexic, China, cu un total de 1.100 angajați şi vânzări de 145 milioane euroîn 2012.Income, http://incomemagazine.ro/articole/fabrica-vcst-la-alba-iulia-investitie-de-30-milioane-de-euroOltchim a obținut finanțare de la Piraeus şi Banca TransilvaniaAdministratorii combinatului vâlcean Oltchim, aflat în insolvență din 30 ianuarie, aureuşit să obțină mult râvnita finanțare, menită să pună bazele creşterii producției la unnivel profitabil. Avocatul Gheorghe Piperea, unul din administratorii judiciari, ne-adeclarat: "Piraeus Bank a acceptat să finanțeze Oltchim cu şase milioane de euro, iarBanca Transilvania cu două milioane de euro. Probabil încă şapte milioane de euro vor

Revista Presei Economice din Româniaveni de la CEC Bank". Ca să fie profitabil, combinatul trebuie să funcționeze la circa65% din capacitate. Finanțarea necesară a fost estimată la circa 20-25 milioane deeuro.Potrivit datelor publicate de administratorii judiciari (Rominsolv şi BDO), Oltchim arealizat, în luna iunie a acestui an, o cifră de afaceri preliminată de 11 milioane deeuro, în creştere față de luna februarie când a înregistrat o cifră de afaceri de 5,4milioane de euro. Pentru luna curentă, administratorii previzionează că cifra de afaceriva creşte cu un milion de euro față de luna anterioară.Gradul de utilizare preliminat al capacităților de producție în luna iunie a fost de21,9%, în creştere față de luna februarie, când gradul a fost de 6,02%. Pentru lunacurentă, gradul de utilizare preliminat al capacităților de producție este estimat la23,52%. Aceste date au fost publicate înainte de obținerea finanțării de la bănci.Tot în această lună, va fi încheiată şi evaluarea activelor Oltchim, care esteimportantă pentru constituirea Oltchim 2, un SPV (special purpose vehicle) care vacuprinde activele viabile ale combinatului, angajații, contractele în derulare, drepturilede proprietate intelectuală şi brevetele pentru invenții. Actualul Oltchim va deține înproporție de 100% acest Oltchim 2, care nu va avea datorii.Potrivit unor declarații recente ale avocatului Gheorghe Piperea, creditorii vorîncasa banii din vânzarea Oltchim 2, care va acoperi doar o parte a datoriei: "Nu esteun compromis, ci un efect normal al insolvenței. Banii vor fi distribuiți proporționalcreditorilor. Prețul solicitat pentru Oltchim 2 va trebui să țină cont de evaluare şi devotul creditorilor".Administratorii Oltchim susțin că există un portofoliu de proprietate intelectuală laOltchim (brevete pentru invenții), care doar acesta valoarează câteva zeci de milioanede euro.

Revista Presei Economice din RomâniaConform declarațiilor oficiale ale autorităților, de preluarea Oltchim sunt interesațimai mulți investitori printre care PCC (acționar minoritar semnificativ al Oltchim, cu oparticipație directă şi indirectă de aproape 33%), grupul SCR controlat de Ştefan Vuza,Socar şi KazMunaiGaz. Surse apropiate situației ne-au mai spus că pe listainvestitorilor interesați sunt şi fondul de investiții israelian "Fortissimo Capital", chineziicare dețin Borsodchem Ungaria şi Africa Israel Group (proprietarul mall-urilor AFI dințara noastră). Ministerul Economiei a publicat anunțul pentru privatizarea Oltchim laînceputul lunii iunie. Fiind în insolvență, combinatul poate fi privatizat prin planul dereorganizare, cu acceptul creditorilor şi judecătorului sindic.Bursa, http://www.bursa.ro/piata-de-capital/exclusivitate-oltchim-a-obtinut-finantare-dela-piraeus-si-banca-transilvania-210396&articol=210396.htmlTrenduri şi statisticiTrenduri şi statisticiPuterea de cumparare le-a crescut doar angajatilor din companiilestatuluiScumpirile au erodat cresterea salariului mediu din 19 domenii economice, dar nu i-au afectat pe bugetari si pe angajatii companiilor cu capital majoritar de stat, aratastatisticile oficiale. Din luna mai 2012 pana in mai 2013, salariul mediu net peeconomie a crescut cu 5,2%, iar media scumpirilor – inflatia – a fost tot de 5,2%, ceeace in termeni statistici inseamna o stagnare a puterii de cumparare.Dar, fata de aceasta medie, diversele domenii de activitate au consemnat cresteri sauscaderi, in sensul ca in unele sectoare puterea de cumparare a avansat mai mult, intimp ce in altele a scazut.Wall Street: http://www.wall-street.ro/articol/Economie/151056/puterea-de-cumpararele-a-crescut-doar-angajatilor-din-companiile-statului.html#ixzz2YSdjI3wa

Revista Presei Economice din RomâniaCererea de birouri din partea companiilor medii, in crestere cu aproape10% fata de anul trecutCererea de spatii de birouri din partea companiilor medii a crescut in primul semestrucu 9% fata de perioada similara a anului trecut, in conditiile in care numarul firmelor deacest tip in cautare de sedii s-a majorat cu 21% in acelasi inteval, potrivit companiei deconsultanta imobiliara Esop.Astfel, numarul firmelor care cauta spatii de birouri acrescut de la 669 in primul semestru din 2012, la 810 firme in primul semestru din2013, relateaza.Cererea in primul semestru a totalizat 275.782 de metri patrati, fata de 252.796 metripatrati in perioada simuilara a anului trecut. Primele sase luni din acest an auconsemnat cea mai mare cerere din 2011. Esop nu a mentionat suprafata de birouritranzactionata in primul semestru."Segmentul inchirierilor de spatii de birouri din Bucuresti si-a pastrat dinamismul inprimele 6 luni ale anului, pe fondul stabilitatii politice si macro-economice a Romaniei,si estimam ca acesta tendinta se va mentine si in cel de-al doilea semestru din 2013",a declarat, intr-un comunicat, Alexandru Petrescu managing partner Esop Consulting.Pe fondul cresterii cererii, s-a schimbat usor si structura acesteia, in functie de bugete.Astfel, ponderea cererilor sub 11 euro/mp/luna a scazut cu 3% (fata de 78% cat era inprimul semestru din 2012), in timp ce ponderea bugetelor intre 11 si 15 euro/mp/luna acrescut cu 2% si respectiv a celor peste 15 euro/mp/luna cu un procent.Wall Street: http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/151052/cererea-de-birouri-dinpartea-companiilor-medii-in-crestere-cu-aproape-10-fata-de-anultrecut.html#ixzz2YSdlYsKn

Revista Presei Economice din RomâniaIndustria de evenimente a generat 70-80% din veniturile hotelierilor dinBucurestiIndustria de evenimente - MICE (Meetings, incentives, conferences, and exhibitions) agenerat 70-80% din veniturile hotelierilor din Capitala, a declarat, luni, RaduCimponeriu, expert MICE, intr-o conferinta dedicata pietei de profil. "Romania nu este,inca, perceputa ca o destinatie pentru turismul de evenimente. Este o oportunitatecareia ar trebui sa-i alocam mai multe resurse. In 2012, la nivel european, unparticipant a cheltuit, in medie, 1.620 de euro pentru un eveniment, ceea ce inseamnacirca 437 euro/zi/delegat. Asta in timp ce turistul care vine intr-o simpla excursiecheltuie, in medie, 150 euro/zi.Desigur, in Romania, conform datelor pe care le avem, un participant la un evenimentcheltuie mai putin, circa 250 euro/zi. Cel mai bun exemplu pentru a intelege importantaindustriei de evenimente este Marea Britanie, care a reusit sa adune la buget, in 2011,40 de miliarde de lire sterline. In Germania, tot in 2011, aceasta industrie a generatvenituri de circa 65 miliarde euro. Exista comunitati locale care traiesc aproapeexclusiv din beneficiile industriei MICE", a spus Radu Cimponeriu. Turismul deevenimente este cel care asigura legatura intre lumea corporatista si a organizatiilor(unde exista multi bani) cu lumea de travel (touroperatori, DMC, hoteluri). La targurileinternationale de MICE, precum IMEX si EIBTM vin multe corporatii din diversedomenii care cauta firme de turism cu care sa coopereze, destinatii unde sa isiorganizeze evenimentele, Convention Bureau-ri partenere."Industria de evenimente este un business foarte important dar, din pacate, Romanieiii lipsesc cateva date importante pentru a fi prezenta cu adevarat pe aceasta piata.Avem nevoie, in primul rand, de un centru mare de conferinte, un gen de salapolivalenta, de 3.000-4.000 de locuri numai pentru evenimentele in plen, sala dublatade alte 12-14 sali pentru evenimentele pe sectiuni. O astfel de investitie nu se poate

Revista Presei Economice din Româniarealiza decat printr-un parteneriat public-privat, eventual cu fonduri europene, dar inmod cert dupa o analiza a pietei pentru a avea un amplasament adecvat", a maiprecizat Radu Cimponeriu. Romania are, din punct de vedere al infrastructuriihoteliere, sanse de a genera venituri importante din industria de evenimente, numarulhotelurilor de 4 si 5 stele fiind cu mult mai mare decat al celor de 2 si 3 stele."Romania este deja o destinatie pentru turismul de afaceri. Cu toate acestea, Vilniusulare, de exemplu, mai multe evenimente decat Bucurestiul. Capitala Romaniei nueste la locul pe care l-ar merita. De altfel, Romania este pe locul 26 din 35 de tarieuropene in ceea ce priveste organizarea de evenimente internationale, in timp ceSerbia este pe locul 24. De asemenea, Bucurestiul ocupa doar pozitia 51 din 178 deorase europene organizatoare de evenimente", a spus Jamil Benabdallah,reprezentantul Asociatiei Profesionistilor din Industria de Evenimente din Romania.Sibiu, Cluj, Timisoara, Arad, Iasi sunt alte cateva orase desemnate de reprezentantiiMICE ca avand potential de a deveni destinatii pentru industria de evenimente.Business24, http://www.business24.ro/companii/capital/industria-de-evenimente-agenerat-70-80-la-suta-din-veniturile-hotelierilor-din-bucuresti-1532649Creditele de nevoi personale, cele mai solicitate in perioada aprilieiunie2013Precum era de asteptat, cele mai solicitate produse bancare in perioada aprilie - iunieau fost creditele de nevoi personale, acestea reprezentand 37,3% din totalul crediteloracordate de institutiile de credit. Acestea sunt urmate de creditele rapide (16,5%),creditele Prima Casa (10%) si de creditele acordate persoanlor juridice (9%).Potrivit datelor portalului de servicii financiare Efin.ro, cei mai multi dintre aplicanti auvechime in munca intre 6 luni si 3 ani (39,61%). Pe de alta parte, persoanele cu ovechime in munca de peste 40 de ani sunt cel mai putin interesate de obtinerea unui

Revista Presei Economice din Româniaprodus bancar ( 11,92% ). Doar 0,2% dintre persoanele care au aplicat pentru produsbancar pe Efin.ro s-au orientat catre economisire, iar 0,8% catre credite auto.Barbatii au fost mai interesati sa achizitioneze un produs bancar comparativ cufemeile- 54.20% vs 45.8%. De asemenea, 89,2% dintre solicitantii de produse bancaresunt angajati pe perioada nedeterminata, 7,8% pe perioada determinata, iar 3% nu aucontract de munca. Un interes crescut privind obtinerea unui produs bancar se observain randul tinerilor de 20-30 de ani (38,8%), urmatii fiind de persoanele cu varsta intre30-40 ani (33,6%).Business24, http://www.business24.ro/credite/credite-nevoi-personale/creditele-denevoi-personale-cele-mai-solicitate-in-perioada-aprilie-iunie-2013-1532631Chiriile au intrat la apa. Cat mai cer proprietariiIn luna iunie a acestui an, proprietarii au solicitat chirii mai mici cu 7% fata de lunaprecedenta pentru apartamentele cu 4 camere. In cazul chiriilor pentru locuintele cu 2si 3 camere, acestea au fost ajustate in ultima luna cu 2%, respectiv 4%. Chiriile mediipentru garsoniere au ramas acelasi ca si in urma cu un an.In luna iunie a acestui an, pe piata chiriilor s-au inregistrat 2.642 de oferte noi, ceea cereprezinta o crestere de 10,4% fata de aceeasi perioada din 2012. Asadar, luna trecutacele mai multe oferte noi au venit din partea proprietarilor de apartamente cu 2 camere- 1.094 de oferte.Tot in luna iunie circa 951 de bucuresteni si-au dat spre inchiriere garsonierele. Incazul locuintelor cu 3 camere, numarul ofertelor noi a fost de 499. In timp ce pesegmentul apartamentelor cu 4 camere, numarul ofertelor a fost decat de 98 de unitati,potrivit raportului lunar de monitorizare realizat de Anunturiparticulari.ro.Business24, http://www.business24.ro/imobiliare/chirie/chiriile-au-intrat-la-apa-cat-maicer-proprietarii-1532627

Revista Presei Economice din RomâniaANOFM: Rata somajului la nivel national a fost de 4,96% in iunieRata somajului la nivel national a fost de 4,96 la suta la sfarsitul lunii iunie 2013, maimica cu 0,07 puncte procentuale (p.p)fata de luna anterioara, iar numarul somerilor atotalizat 438.110 de persoane, in scadere cu 5.875 persoane fata de finele lunii mai, aanuntat, luni, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM).Comparativ cu luna iunie 2012, rata somajului a crescut cu 0,38 puncte procentuale.In luna iunie 2013, comparativ cu luna precedenta, rata somajului masculin a scazutde la 5,59 la suta, la 5,49 la suta, iar rata somajului feminin a scazut de la 4,41 la suta,la 4,37 la suta.Femeile fara un loc de munca totalizau 82.917 persoane, la 30 iunie. Structurasomajului pe grupe de varsta, in luna iunie, arata existenta a 45.939 someri sub 25 deani; 33.111 someri intre 25 si 29 de ani, 105.041 someri intre 30 si 39 de ani, 126.701someri intre 40 si 49 de ani, 58.454 someri intre 50 si 55 de ani si 68.864 someri careau depasit varsta de 55 de ani.Cele mai mari scaderi ale ratei somajului s-au inregistrat in judetele: Alba (cu 0,80p.p.), Bistrita Nasaud (cu 0,35 p.p.), Caras Severin (0,30 p.p.), Constanta (0,28 p.p.),Valcea (cu 0,27 p.p.)si Mehedinti (cu 0,22 p.p.).Cele mai ridicate niveluri ale ratei somajului au fost atinse in judetele Vaslui (9,63%),Teleorman (9,39%), Mehedinti (9,01%), Dolj (8,89%), urmate de judetele Galati (8,56%), Buzau (7,89 %) si Gorj (6,99%).Din totalul somerilor inregistrati la nivel national, 139.243 au fost someri indemnizati si298.867 neindemnizati. Numarul somerilor indemnizati a scazut cu 7.796 persoane, iarnumarul somerilor neindemnizati a crescut cu 1.921 persoane fata de luna precedenta.Business24, http://www.business24.ro/macroeconomie/somaj/anofm-rata-somajului-lanivel-national-a-fost-de-4-96-la-suta-in-iunie-1532628

Revista Presei Economice din RomâniaImporturile de gaze au scazut cu 41,2% in ianuarie - maiRomania a importat, in primele cinci luni din 2013, o cantitate de gaze naturaleutilizabile de 698.800 tone echivalent petrol, cu 41,2% (490.600 tep) mai mica fata decea din perioada similara din 2012, conform datelor centralizate de Institutul Nationalde Statistica. In primele cinci luni ale acestui an, productia interna de gaze naturale atotalizat peste 3,634 milioane tep, fiind cu 2.200 tep (0,1%) mai mica fata de cea dinperioada similara din 2012.Rezervele dovedite de gaze naturale ale Romaniei se cifrau, la finele lui 2012, la 100miliarde metri cubi, nivel nemodificat fata de cel de la sfarsitul lui 2011, si aureprezentat 0,1% suta din rezervele mondiale, potrivit statisticilor realizate de BritishPetroleum. In ceea ce priveste productia de gaze naturale a Romaniei, BP semnaleazaca aceasta s-a situat anul trecut la 10,9 miliarde mc (0,3% din total), in timp ceconsumul s-a cifrat la 13,5 miliarde mc (0,4% din total), in scadere cu 3,5% fata de2011.Business24, http://www.business24.ro/macroeconomie/importuri/importurile-de-gazeau-scazut-cu-41-2-la-suta-in-ianuarie-mai-1532621Salariul mediu net a scăzut cu 3% în luna mai, până la 1.611 leiSalariul mediu net în luna mai a fost de 1.611 lei, cu 3% mai mic decât în luna aprilie,însă a urcat cu 5,3% comparativ cu mai 2012, a anunțat Institutul Național de Statistică(INS). În luna mai 2013, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 2.226 lei, cu3,2% mai mic decât în luna aprilie 2013. Salariil mediu net a fost de 1.611 lei, înscădere față de luna precedentă cu 50 lei (3%).Cele mai mari salarii nete au fost plătite în domenii precum extracția petrolului brut şi agazelor naturale (4.067 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (863 lei).

Revista Presei Economice din RomâniaZF, http://www.zf.ro/eveniment/salariul-mediu-net-a-scazut-cu-3-in-luna-mai-pana-la-1-611-lei-11106660Euro reia creşterea la cursul BNR de luni şi se apropie de pragul de4,45 leiCursul BNR de luni:Euro 4,4485 +0,0082 +0,18%Dolar american 3,4624 +0,0151 +0,44%Moneda națională a înregistrat oscilații reduse în prima parte a sesiunii interbancare deluni, în apropiere de 4,45 lei/euro, astfel că Banca Națională a României (BNR) apublicat un curs de referință cu 0,82 bani mai mare, de 4,4485 lei/euro.În sesiunea precedentă, cursul a fost de 4,4403 lei/euro. Leul s-a depreciat şi în raportcu dolarul american, iar cursul de referință a urcat cu 1,51 bani, la 3,4624 lei/dolar,reprezentând cel mai ridicat nivel din acest an. Leul s-a întărit uşor în raport cu franculelvețian, cursul de schimb coborând de la 3,5949 lei/franc la 3,59 lei/franc, ajungândastfel la cel mai redus nivel din ultimele patru săptămâni. Ratele de schimb leu/dolar şileu/franc elvețian sunt calculate de Banca Națională a României în funcție de paritatealeu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc elvețian.Cotațiile monedei naționale au oscilat nesemnificativ în prima parte a sesiuniiinterbancare de luni, aproape de 4,45 lei/euro, într-o piață cu lichiditate redusă, spundealerii. Dobânzile practicate vineri de băncile comerciale pentru depozitele atrase(ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi sunt de 4,45 - 4,95% pe an, dupăce vineri au fost la 4,49% - 4,99% pe an. În acelaşi timp, dobânzile pentruplasamentele pe termen de o săptămână au continuat să scadă şi au ajuns la 4,51% -5,01% pe an.ZF, http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/euro-reia-cresterea-la-cursul-bnr-de-luni-si-seapropie-de-pragul-de-4-45-lei-11108578

Revista Presei Economice din RomâniaRestanțele la credite au sărit de 30 mld. lei în maiFirmele şi populația au ajuns să cumuleze întârzieri la plata creditelor de 30,5 miliardede lei (circa 7 mld. euro) la sfârşitul lunii mai, în creştere cu 30% față de aceeaşiperioadă a anului trecut în condițiile în care un sfert din clienții cu credite de valoaremare nu reuşesc să se țină de graficul de rambursare, potrivit datelor de la CentralaRiscurilor Bancare (CRB). Datele publicate de CRB se referă la expunerile mai maride 20.000 de lei ale băncilor față de populație şi companii. La finalul lunii mai, unnumăr de 921.00 de debitori aveau credite peste această valoare, iar peste 235.000dintre aceştia aveau restanțe. Valoa-rea cumulată a sumelor datorate de aceşti cliențise ridica la 257 miliarde de lei (59 mld. euro).Sumele restante au crescut de zece ori față de sfâr-şitul lui 2008, când primele semneale crizei au apărut pe piața locală, în timp ce ponderea acestora în totalul sumelordatorate de clienți băncilor a crescut de la sub 1,5% la aproape 12%.Bancherii au aşteptat ca neperformantele să atingă un vârf de la un trimestru la altul,dar deocamdată tendința de creştere a volumului creditelor cu probleme continuă încondițiile în care econonomia nu şi-a revenit complet din criză. Rata neperformantelorbate deja spre 20%.ZF, http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/restantele-la-credite-au-sarit-de-30-mld-lei-inmai-11106724Îşi revine piața auto? Datele ajustate pentru luna mai arată o creşteremarginalăAfacerile din comerțul cu autovehicule şi motociclete s-au diminuat în primele cinci lunifață de aceeaşi perioadă din 2012, ca serie brută, cu 1%, dar ca serie ajustată înfuncție de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate au crescut cu 0,8%, dupăscăderi de 6%, respectiv 8,5% în luna mai.

Revista Presei Economice din RomâniaEvoluția din primele cinci luni a fost determinată de scǎderile înregistrate la comerțulcu autovehicule (de 7,5%) şi la activitățile de întreținere şi reparare a autovehiculelor(cu 5,9%). Creşteri au înregistrat activitǎțile provenite din comerțul cu piese şi accesoriipentru autovehicule (9,3%) şi din comerțul cu motociclete, piese şi accesorii aferente;întreținerea şi repararea motocicletelor (9,3%), se arată într-un comunicat al InstitutuluiNațional de Statistică (INS).În luna mai volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu ridicata şi cu amănuntul,întreținerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, a scăzut cu6% comparativ cu luna precedentă, din cauza scǎderilor înregistrate la activitățile deîntreținere şi reparare a autovehiculelor (8,2%), la comerțul cu autovehicule (6,1%) şila comerțul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (5,3%). Comerțul cu motociclete,piese şi accesorii aferente; întreținerea şi repararea motocicletelor a crescut cu 1,7%.Indicatorul serie ajustată a avut un declin de 8,5%.Față de luna mai a anului trecut afacerile din comerțul auto s-au diminuat cu 11,3%(serie brută), respectiv 10,4% ajustat.INS notează, totodată, că activitatea de servicii de piață prestate populației, seriebrută, în perioada ianuarie-mai a înregistrat o cifră de afaceri cu 6,3% mai micǎ față deacelaşi interval al anului precedent, evoluție influențată de scăderile raportate deagențiile turistice şi tur-operatori (28,3%), serviciile de coafură şi alte activități deînfrumusețare (21,9%), activitățile de jocuri de noroc şi alte activități recreative (5,1%),respectiv hoteluri şi restaurante (-0,7%). Creşteri s-au înregistrat la activitățile despǎlare, curǎțare şi vopsirea textilelor şi blǎnurilor (5,4%).ZF, http://www.zf.ro/auto/isi-revine-piata-auto-datele-ajustate-pentru-luna-mai-arata-ocrestere-marginala-11108000

Revista Presei Economice din RomâniaVânzările de tablete „muşcă“ bine din piața desktopurilor şi alaptopurilorRomânii cumpără din ce în ce mai multe tablete, dinamica pieței de profil depăşindevoluția vânzărilor de notebook-uri, care au scăzut uşor. Piața locală a tabletelor mediaa crescut în primele cinci luni ale anului cu 126% față de aceeaşi perioadă a anuluitrecut, în detrimentul vânzărilor de calculatoare desktop şi a laptopurilor care s-auredus considerabil cu 25%, respectiv 5%, potrivit datelor GFK România. Datele indicăclar o schimbare de trend pe piața IT locală, prognozele menționând că desktop-urilevor pierde în continuare teren.ZF, http://www.zf.ro/zf-24/vanzarile-de-tablete-musca-bine-din-piata-desktopurilor-si-alaptopurilor-11106525Lucrările de construcții sunt pe plus la cinci luni, însă o treime dinavans este adjudecat de renovăriVolumul lucrărilor de construcții a scăzut în primele cinci luni, față de aceeaşi perioadăa anului trecut, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcție de numărul de zilelucrătoare şi de sezonalitate, cu 7,2%, respectiv 7,6%, a anunțat luni Institutul Naționalde Statistică (INS)."Pe elemente de structură la lucrările de construcții noi s-a înregistrat o scădere cu17,5%. Creşteri au fost la lucrările de reparații capitale (+32,7%) şi la lucrările deîntreținere şi reparații curente (+9,7%). Pe obiecte de construcții, volumul lucrărilor deconstrucții a crescut la clădirile rezidențiale cu 0,9%. La construcțiile inginereşti şi laclădirile nerezidențiale, volumul lucrărilor de construcții a scăzut cu 9,0%, respectiv cu5,3%", se arată într-un comunicat al INS. În luna mai indicatorul a crescut față de lunaanterioară cu 23,7% ca serie brută şi cu 3,1% ajustat. Față de mai 2012 lucrările deconstrucții înregistrează scăderi de 8,9%, respectiv 10,7%.

Revista Presei Economice din RomâniaZF, http://www.zf.ro/companii/constructii/lucrarile-de-constructii-sunt-pe-plus-la-cinciluni-insa-o-treime-din-avans-este-adjudecat-de-renovari-11107990Peste 40.000 de români au ajuns anul trecut în Deltă şi au cheltuit 10milioane de euroPeste 41.500 de români s-au cazat anul trecut în Delta Dunării şi au cheltuit în totalaproximativ 10 milioane de euro, iar cei aproximativ 40.000 de străini care ajung înexcursii de câteva ore sunt dezamăgiți de aglomerația de pe canale şi de PET-urilecare plutesc pe fluviu. Anul trecut au fost în Deltă 41.647 de români, cu 2% mai puținidecât în 2011, potrivit datelor furnizate de INS la solicitarea MEDIAFAX. Dintre aceştia,aproape 35.000 de turişti au ajuns în Deltă pe cont propriu şi doar 6.800 prin agenții deturism."În Deltă, tarifele la cazare şi masă sunt similare celor de pe litoral, dar excursiile şitransportul pe apă cresc prețurile medii cu 80 de lei pe zi. Astfel, cheltuiala zilnică aunui turist în Deltă, incluzând cazare, masă, transport pe apă şi excursii ajunge, înmedie, la 280 de lei", a declarat agenției MEDIAFAX Cornel Găină, proprietarulcomplexului hotelier Cormoran din Delta Dunării. Potrivit INS, numărul înnoptărilor înDelta Dunării s-a apropiat anul trecut de 167.000, iar la cheltuieli zilnice estimate la280 de lei se poate calcula că turiştii romani au lăsat în Deltă aproximativ 10 milioanede euro. Acestora li se adaugă, potrivit lui Cornel Găină, încă aproximativ 5.000 deturişti străini care se cazează la diverse hoteluri şi pensiuni."Străinii reprezintă acum 12-15% din numărul turiştilor care se cazează în Deltă, deşiîn 2008 ajunseseră la 45%. A venit gripa aviară şi în 2009 străinii nu au mai venitdeloc. Imaginea Deltei nu este încă refăcută complet în străinătate. Imaginea uneidestinații turistice se poate distruge într-o jumătate de oră, dar refacerea dureazăaproximativ zece ani. Statul român nu a investit niciun leu ca să refacă imaginea Deltei

Revista Presei Economice din Româniaîn străinătate", a mai spus Găină. Acesta a afirmat că din cauza crizei financiare, înultimii ani s-au făcut în Deltă investiții mici, în general în pensiuni cu 10-12 camere.Unul dintre puținii care au investit mai mult în zonă se numără şi Mihai Puflene, care acheltuit peste 12 milioane de euro pentru a deschide un complex turistic cu 120 decamere, 5 săli de conferință, terenuri de tenis, fotbal şi alte facilități de agrement. Elsperă să îşi recupereze banii în 10-12 ani, cu condiția "să vrea şi Cel de Sus".Până atunci a recuperat o parte din banii investiți, dar nu din turism, ci din vânzareaunui parc eolian. "La mine lucrurile se mişcă bine în weekend, când complexul esteaproape plin. În ultimele două săptămâni a crescut gradul de ocupare şi în timpulsăptămânii, ajungând la 50-70%. Vin în general reprezentanți sai companiilormultinaționale, în team building", a afirmat Puflene.În afara străinilor care ce cazează în Deltă, mai sunt alte trei categorii de turişti dinafara granițelor, care vin pentru excursii scurte: cei care ajung pe croaziere pe Dunăre,cei care vin pe croaziere pe Marea Neagră şi turiştii care fac tururi în țară şi merg şi înzona Tulcea. "Anul trecut au ajuns în Deltă, veniți pe croaziere pe Dunăre, în jur de21-22.000 de turişti. Cei mai mulți sunt germani (80%), urmați de austrieci şi francezi",a declarat agenției MEDIAFAX Gheorghe Mărginean, proprietarul Karpaten Turism,cea mai mare agenție din țară specializată în incoming. El a arătat că şi de pe navelede croazieră care ajung în portul Constanța vin în excursii în Deltă aproximativ 6.500-7.000 de străini, majoritatea americani. Alături de aceştia, alți 12.000 de străini care facturul României trec o zi şi prin Deltă."Problema în Deltă este că nu se permite navelor să circule pe mai multe canale, cidoar pe unul singur, care din acest motiv este aglomerat ca o autostradă. Din cauzacirculației mari nu sunt păsări în zonă, iar din acest motiv primim permanent reclamațiide la străini. Turiştii pleacă dezamăgiți şi de mizeria întîlnită, pentru că nu face nimenicurățenie şi au ocazia să vadă plutind pe Dunăre mult mai multe PET-uri decât păsări",

Revista Presei Economice din Româniaa adăugat Mărginean. Anul trecut au fost în vacanțe la munte, în țară, 3,6 milioane deromâni, la mare au ajuns 1,95 milioane de persoane, în stațiuni balneo circa 386.000,iar în circuite în țară au călătorit aproape 80.000 de persoane. În anul 2012, românii aucheltuit, potrivit INS, aproximativ 7,76 miliarde de lei (1,8 miliarde de euro) pentrucălătorii de vacanțe şi afaceri, din care 79% (1,4 miliarde de euro) pentru cele care auvizat destinații interne.Gandul, http://www.gandul.info/financiar/peste-40-000-de-romani-au-ajuns-anul-trecutin-delta-si-au-cheltuit-10-milioane-de-euro-11107906Produsele românești se vând din ce în ce mai bine. Hipermarketurile lefac tot mai mult loc în rafturiMetro Cash and Carry – care se adresează revânzătorilor – extinde oferta cu produse"De-ale noastre". Retailerul continuă și anul acesta programul de susținere aproducătorilor locali, adăugând fructele în ofertă. Totodată, „De-ale Noastre” includeparteneriate cu producători din noi zone legumicole.Peste 200 de agricultori din regiunea Poiana Mare şi împrejurimi sunt, indirect,furnizorii Metro pentru roşii, ardei, castraveți, vinete. usturoi la funie, pepene verde șigalben, ceapă sau morcov la legătură.Anul acesta, programul își extinde parteneriatul,adresându-se atât unor producători locali din bazinul legumicol Poiana Mare, județulDolj, cât și unor fermieri din jurul Bucureștiului.În 2013, „De-ale noastre” își mărește oferta de produse, ajungând la un sortiment de35 de legume și fructe, comparativ cu 4 tipuri de legume în 2012. Un element denoutate în program este introducerea sortimentului de fructe proaspete: pepene galbenși pepene verde de Dăbuleni - soiuri apreciate la nivel național pentru gustul și mirosullor unice. “Extinderea sortimentului și încheierea de noi parteneriate cu producători dinproximitatea Capitalei, precum și din țară, reprezintă elemente care pot să răspundă

Revista Presei Economice din Româniaunor nevoi socio-economice la nivel național. Pe de-o parte, oferim clienților noștri șiconsumatorilor, legume și fructe românești care respectă standarde înalte de calitate;pe de altă parte, oferim consultanță și sprijin producătorilor români pentru o agriculturăsustenabilă și pentru a-și comercializa produsele”, explică Dusan Wilms, directorulgeneral al Metro Cash & Carry România, cu precizarea că producția este controlată deMetro din momentul semănatului şi până când legumele ajung la raft.Pe lângă asigurarea desfacerii produselor, agricultorii participanți în programul desusținere a producătorilor locali beneficiază de un centru de colectare, soluții privindambalarea, precum şi de consultanță pe tot parcursul procesului de producție. În plus,la începutul programului, Metro le asigură necesarul de semințe pentru răsaduri.Legumele “De-ale noastre”, produse prin tehnologii tradiționale sunt cultivate înpământ, producția fiind realizată în solar (în proporție de 70%), sau pe câmp (30%), înproces fiind folosite, preponderent, îngrăşămintele naturale. În 2011 a fost inițiat unproiect-pilot, în urma căruia au fost colectate şi comercializate în rețeaua de magazineMetro peste 200 de tone de legume româneşti.De altfel, la Ministerul Agriculturii se tot discută de pachete legislativ prin care să fiestimulate”hipermarketurile şi producătorii să se organizeze şi să ducă toate produseleromâneşti cât mai aproape de consumator”. Altfel spus, se dorește ca retailerii săvândă cât mai multe astfel de produse.În ultimii ani, românii au livrat în hiper și supermarketuri în special varză, morcovi sauroșii. Fructe mai rar și din cauza faptului că ale noastre ”nu corespund standardeloreuropene”. Adică sunt mici și nu-ți iau ochii.Programul „De-ale noastre” face parte dinplatforma de susținere a producătorilor locali a Metro Cash & Carry România, prin carecompania încurajează dezvoltarea unor sectoare cheie ale economiei și stabilește noistandarde la nivelul pieței și a producătorilor.Divizie de vânzări a Metro Group, MetroCash & Carry este reprezentată în 29 țări cu peste 700 de magazine cash & carry. Cu

Revista Presei Economice din Româniapeste 120.000 angajați în întreaga lume, compania a atins vânzări de aproximativ 32miliarde € în 2012.În România, vânzările Metro au ajuns, anul trecut, la 1,018 mld. euro, în scădere cu4% comparativ cu nivelul de 1,171 mld. euro din 2011. Metro Cash & Carry a intrat înRomânia în 1996, prin deschiderea primului centru de distribuție, în Bucureşti. Astăzi,rețeaua numără 32 de magazine în 24 de oraşe.Capital, http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/184026.htmlFinanțe - BănciFinanțe – BănciRaiffeisen ofera IMM-urilor posibilitatea de a-si recupera TVA-ulRaiffeisen Bank ofera posibilitatea IMM-urilor sa-si recupereze TVA-ul pentrucheltuielile in interes de afaceri efectuate in strainatate cu cardul business sau cunumerar, confom unui anunt al bancii. "Orice client IMM al bancii poate accesaserviciul de rambursare a TVA-ului extern oferit in colaborare cu partenerul nostruTaxback.com, posesorii de carduri beneficiind de un comision preferential. Astfel, panala 27% (cota maxima a TVA in UE) din cheltuielile de calatorie pot fi recuperate, iardeplasarile in interes de serviciu in strainatate vor costa compania mai putin", spuneMonica Udrescu, director executiv Aria IMM la Raiffeisen Bank.Serviciul de recuperare a TVA-ului este destinat cheltuielilor in strainatate precum:participare la targuri/evenimente internationale, cazare, masa protocol, transport,cheltuieli cu furnizorii externi etc. Raiffeisen Bank are peste 100.000 de clienti IMM sia emis peste 57.000 de carduri Visa Business pe care se tranzactioneaza anualaproximativ 120 milioane de euro.Taxback.com este o companie multinationala, membra a Taxback Group, specializatain servicii de rambursare de taxe, cu 27 de birouri in lume si peste 600 de angajati. In

Revista Presei Economice din RomâniaRomania este prezenta din anul 2003, oferind clientilor persoane fizice si juridiceservicii de consultanta fiscala specializata.Wall Street: http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/151070/raiffeisen-oferaimm-urilor-posibilitatea-de-a-si-recupera-tva-ul.html#ixzz2YSeoszByBNR a imprumutat bancile cu 1,625 miliarde lei, prin licitatia repoBanca Nationala a Romaniei (BNR) a imprumutat luni sase banci comerciale cu 1,625miliarde lei (365 milioane euro) prin licitatia repo saptamanala, sub suma acordatasaptamana trecuta, de 1,84 miliarde lei. Prin licitatiile repo, BNR ofera lichiditatebancilor comerciale si preia in schimb titluri de stat, la dobanda de politica monetara, inprezent de 5% pe an. Banii sunt imprumutati, de regula, pentru o saptamana.La licitatia organizata saptamana trecuta, opt banci au imprumutat 1,84 miliarde lei.Dobanzile pentru plasamentele pe termen de o saptamana au continuat sa scada lunisi au ajuns la 4,51% - 5,01% pe an. Rata dobanzii de politica monetara a coborat demartea trecuta la 5% pe an, reducerea fiind decisa luni de Consiliul de Administratie alBNR.Incepand din luna martie, BNR nu a mai limitat imprumuturile acordate bancilorcomerciale prin licitatiile repo, iar sumele au variat intre 178,3 milioane lei si 7,33miliarde lei.In perioada octombrie 2012 - februarie 2013 banca centrala a limitat sumeleimprumutate prin licitatiile repo. Reluarea plafonarii a venit intr-un moment in carecursul urcase pe piata interbancara peste 4,59 lei/euro si se indrepta spre maximeleistorice. Sumele imprumutate de BNR in cadrul licitatiilor repo au variat in periodaoctombrie - febuarie intre 4 miliarde lei si 11 miliarde lei.In acelasi timp, sumele solicitate de banci in cadrul licitatiilor repo au fost cuprinseintre 12,73 miliarde lei si un record de 38,49 miliarde lei. Volumele ridicate solicitate de

Revista Presei Economice din Româniabanci nu au reflectat fidel nevoia de lichiditate a acestora, din cauza ca la licitatiileplafonate sumele sunt acordate pro-rata, in functie de un indice rezultat in urmaimpartirii umelor subscrise si a valorii prezentate de banca centrala. Astfel, atunci candBNR anunta un plafon bancile liciteaza valori mai ridicate pentru a se asigura caprimesc cat mai mult din suma vizata.Business24, http://www.business24.ro/bnr/stiri-bnr/bnr-a-imprumutat-bancile-cu-1-625-miliarde-lei-prin-licitatia-repo-1532637Compania de asigurări auto care nu acoperă nici jumătate din costulreparației maşinilorDouă asociații auto, ASSAI şi ACODAREN, susțin că şoferii păgubiți de clienți RCA aiAstra Asigurări, cel mai mare asigurător în 2012, primesc de la companie o sumă carereprezintă între 25 şi 40% din costurile reparației autovehiculului avariat."În urmă cu câteva luni, Astra Asigurări a introdus un nou sistem de despăgubire princare clientul păgubit RCA este pus în imposibilitatea de a-şi efectua reparația maşiniiavariate într-un service auto. În loc să achite costurile de reparație ale maşinii avariateîntr-un accident în care păgubitul RCA este nevinovat, acestuia îi este virată în contulsau ori într-un cont deschis de către Astra Asigurări pentru client, fără consimțământulclientului, o sumă (. ..) care reprezintă între 25 - 40% din costurile reale ale reparațieimaşinii, iar păgubitul RCA este anunțat prin SMS că a fost despăgubit", se arată întruncomunicat al Asociației Societăților de Service Auto Independente (ASSAI).Asigurarea de răspundere civilă auto (RCA) este un contract prin care persoaneleprejudiciate în urma unui accident auto produs din vina conducătorului auto asiguratprimesc despăgubiri pentru daunele materiale şi/sau vătămările corporale suferite.Scopul poliței este ca persoanele păgubite să primească obligatoriu despăgubiripentru daunele suferite, independent de situația materială a celui care a produs

Revista Presei Economice din Româniapaguba. După trimiterea SMS-ului, Astra închide dosarul de daună, fără a avea undocument agreat şi semnat de clientul păgubit prin care acesta să-şi fi exprimatacordul cu suma primită, potrivit sursei citate."Din acel moment, clientul nu mai poate apela la nici un service auto care să acceptereparația maşinii sale în baza poliței RCA, deoarece clientul figurează ca despăgubit şicu dosarul de daună închis", se spune în comunicatul ASSAI. La rândul ei, Asociațiaconcesionarilor Dacia, Renault şi Nissan (ACODAREN) spune că scăderea înregistratăde piața auto a făcut ca între societățile de asigurări să se declanşeze un "război alprețurilor pe segmentul polițelor RCA"."Nu de puține ori au apărut în presă declarații şi avertismente cu privire lanesustenabilitatea prețurilor practicate de către unele companii de asigurare, vizatefiind Astra, Euroins şi Carpatica. Avertismentul lansat de managerii din asigurări era căacest război va face victime în momentul despăgubirii şi clienții îşi vor pierdeîncrederea în sistemul de asigurări", se spune în comunicatul ACODAREN.La nivelul anului 2012, veniturile din polițe RCA au crescut cu 8,34%, la 2,13 miliardede lei, ponderea acestui segment afaceri în totalul subscrierilor industriei asigurărilorajungând la 25,8%, potrivit datelor autorității de reglementare (ASF). Cei mai marijucători pe segmentul RCA sunt Astra - 410,3 milioane de lei, Euroins - 390,5 milioanede lei, Carpatica Asig - 238,4 milioane de lei, Asirom - 227,7 milioane de lei şiOmniasig -213,8 milioane de lei, potrivit datelor Uniunii Naționale a Societăților deAsigurare şi Reasigurare (UNSAR).La finele anului trecut, conform datelor UNSAR, Astra avea în vigoare un numãr de978.304 polițe RCA, Euroins - 742.865 şi Omniasig - 646.254. "În ultimul timp, tot maimulți clienți au venit la service-uri pentru a cere sprijin în rezolvarea unor situațiiconflictuale apărute în relația cu Astra, în calitatea lor de păgubiți ai acestei companii.

Revista Presei Economice din RomâniaConflictul este generat de plata forțată, prin virarea în cont fără acordul păgubitului, aunor sume de bani considerate de către Astra drept despăgubire acceptată. Acestesume, calculate netransparent, după o regulă ştiută doar de inspectorii Astra, nu permitclienților efectuarea reparațiilor în condiții de calitate şi siguranță", a declaratpreşedintele ACODAREN, Marius Ghiban.Conform Ordinul CSA 14/2011, păgubitul depune o cerere de despăgubire iarasigurătorul trebuie să formuleze o ofertă de depăgubire justificată."Acestă ofertă trebuie acceptată de către păgubit. Dacă păgubitul consideră nejustăoferta asigurătorului, acesta are dreptul de a o refuza şi poate reclama la autoritateade reglementare suma oferită ca despagubire, solicitând recalcularea acesteia. Acestedrept este puțin cunoscut, ceea permite unor asigurători să acționeze la limita legii, îndefavoarea celor care, fără vină, devin păgubiți", se arată în comunicatul ACODAREN,în care se mai spune că Astra a înregistrat în 2012 un număr de 4.123 de reclamațiireferitoare la dosarele de daună pe RCA.Contactați de MEDIAFAX, reprezentanții Astra nu au transmis, până la ora difuzăriiştirii, o reacție la acuzațiile celor două asociații. Înființată în 2006, ACODAREN esteasociația concesionarilor Dacia, Renault şi Nissan din România şi reprezintă peste 100de puncte de vânzare şi service la nivel național.ZF, http://www.zf.ro/auto/compania-de-asigurari-auto-care-nu-acopera-nici-jumatatedin-costul-reparatiei-masinilor-11109255Băncile din România cu cele mai multe sucursaleBăncile cu cele mai extinse zece rețele teritoriale dețin 80% din sucursalele şi agențiiledin sistemul bancar, puține instituții de credit mai având rețele care să acopere şioraşele mici după ajustarea prezenței teritoriale din ultimii ani. Doar cinci bănci aurețele mai mari de 500 de unități, echivalentul unei cote de piaț de circa 10%.

Revista Presei Economice din RomâniaCEC Bank, deținută de stat, ocupă prima poziție în clasamentul băncilor cu cele maimulte sucursale şi agenții, cu un număr de 1.097 de unități, deşi a închis peste 300 delocații de la începutul crizei. Anul acesta, banca a renunțat la 30 de unitățineprofitabile, iar oficialii băncii au sugerat recent că procesul va continua, mai ales încontextul în care banca are de departe cea mai mare rețea deşi după volumul activeloradministrate deține doar poziția a patra pe piață.Pe poziția a doua se află BRD, care ocupă locul doi pe piață şi după volumul activeloradministrate, cu o rețea de 915 sucursale şi agenții. BRD a închis circa 20 de unități înultimul an, după ce mult timp a evitat să se alinieze trendului general de pe piață şi şi-aconservat rețeaua la nivelul anterior crizei. Banca a început însă anul trecut să-şireevalueze rețeaua teritorială.Mai multe bănci mari au început să analizeze mai atent eficiența unităților, înconcordanță cu nivelul cererii de servicii bancare. Peste 320 de sucursale şi agenții audispărut anul trecut din sistem, ceea ce înseamnă o accelerare a restructurării dupămai mulți ani în care bancherii au fost reticenți să se ajusteze la noile condiții din piațăpentru că sperau la o revenire rapidă a economiei şi implicit a cererii de credite.ZF, http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/bancile-din-romania-cu-cele-mai-multesucursale-11079280Băncile au ieftinit creditele clienților vechi, dar au conservat marjele decâştigBancherii au încercat să păstreze marja de câştig (diferența dintre dobânda la crediteşi cea la depozite) cât mai sus posibil, chiar cu riscul de a diminua capacitatea cliențilorbuni de a-şi rambursa creditele. Dobânda medie la creditele în lei aflate în sold ascăzut cu trei sferturi de punct procentual într-un interval de trei luni şi a ajuns la 10,8%pe an în luna mai, dar în puține cazuri bancherii au trecut cu aceste scăderi dincolo de

Revista Presei Economice din Românianivelul reducerilor de dobândă operate în cazul depozitelor atrase de la clienți, aratădatele agregate de BNRBăncile au tăiat din dobânzile la credite în condițiile costul la care băncile sefinanțează între ele pe piața interbancară a scăzut cu două puncte procentuale înprimele cinci luni din acest an, dar şi pe fondul reducerii bonificațiilor la depozite.Dobânda medie la depozitele în lei ale populației şi companiilor a ajuns în luna mai la4,8% pe an. „Este posibil ca în viitor să asistăm la reduceri mai ample ale dobânzilor lacreditele în lei, cu efecte pozitive asupra finanțărilor în moneda națională. În prezentexistă deja pe piață oferte de credite în lei pentru populație cu dobânzi în jurul niveluluide 6%, comparabile cu creditele în euro din punctul de vedere al costurilor, dar cu riscvalutar zero“, comentează Eugen Sinca, analist şef în cadrul BCR.Aşteptările privind o scădere mai accelerată a dobânzilor la creditele în lei vin încontextul în care BNR a redus la începutul săptămânii dobânda-cheie la un minim de5% pe an, reluând astfel un ciclu de relaxare a politicii monetare care ar puteacontinua inclusiv cu scăderea nivelului rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei.Sinca afirmă că trendul pe termen lung este de relaxare a politicii monetare de cătreBNR, concomitent cu creşterea dobânzilor din zona euro, ceea ce va duce lastabilizarea pe acelaşi palier a dobânzilor la lei şi valută. Dobânda medie la creditele îneuro este în prezent de circa 5% pe an, în timp ce cele mai ieftine împru-muturi în lei,creditele imobiliare, pornesc de la 7% pe an.ZF, http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/bancile-au-ieftinit-creditele-clientilor-vechi-darau-conservat-marjele-de-castig-11105299

Revista Presei Economice din RomâniaPatria Credit a finanțat microîntreprinderile cu 31 de milioane de euroanul trecutPatria Credit, o societate de microfinanțare controlată de fondurile de investițiiRomanian-American Enterprise Fund (RAEF) şi Balkan Accession Fund (BAF), aacordat anul trecut credite de 31 mil. euro, nivel similar cu cel din 2011, potrivit datelorpublicate de companie. „Microîntreprinderile sunt foarte dinamice si apelează din ce înce mai mult la microcredite pentru a-şi acoperi nevoile de finanțare. Piațamicrocreditării din România este departe de a-şi fi atins maturitatea“, a declaratBogdan Merfea (foto), directorul general al Patria Credit.Compania, a cărei clientelă este formată din mici întreprinzători sau agricultori,administra la sfârşitul anului trecut active de 60 mil. euro, ceea ce înseamnă o cotă depiață de circa 1% pe segmentul instituțiilor financiare nebancare înscrise de categoria„activități multiple de creditare“ din registrul special al BNR.Patria Credit acordă finanțări de valoarea mică, de regulă câteva mii de euro, înprincipal pentru finanțarea activității curente. Compania are în prezent circa 12.000 declienți şi operează printr-o rețea teritorială de 42 de unități. Un proces de extindere arețelei a oprit în 2011, pe fondul crizei. Patria Credit a aplicat în urmă cu trei ani pentruo licență bancară de la BNR, însă cererea nu i-a fost aprobată din cauza structuriiacționariatului (cele două fonduri au o perioadă limitată de activitate prin statut).ZF, http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/patria-credit-a-finantat-microintreprinderile-cu-31-de-milioane-de-euro-anul-trecut-11106239Băncile au ținut la BNR câte 2,2 miliarde de lei în fiecare zi lucrătoaredin iunieBăncile au depus la BNR, prin facilitatea de depozit pe o zi, 2,17 miliarde de lei (485mil. euro) în fiecare zi lucrătoare din luna iunie, de patru ori mai mult decât în aceeaşi

Revista Presei Economice din Româniaperioadă a anului trecut, ceea ce reflectă om îmbunătățire semnificativă a lichidității pepiața monetară. Sumele depuse zilnic la BNR au crescut de patru ori şi faşă de mediacelor cinci luni anterioare din acest an. Creşterea față de nivelul de la începutul anuluivine în contextul în unei luni agitate pe piața valutară, în care cererea de valută dinparte străinilor care şi-au lichidat deținerile de titluri de stat a crescut puternic, băncilefiind inundate practic cu lichiditate în lei. Totodată, bancherii rămân reticenți în a-şiasuma riscuri prea mari prin creditarea economiei şi preferă alternativa plasamentelorla BNR, la o dobândă minimală. BNR a plătit în iunie o dobândă de 2,25% pe anpentru sumele plasate de bănci prin facilitatea de depozit pe o zi.Dobânda a coborât la 2% pe an începând de luna aceasta ca urmare a reduceriidobânzii de politică monetară la 5% pe an. Volumul total al sumelor rulate prinfacilitatea de depozit a fost de 41,2 miliarde de lei (9,3 mld. euro) în luna mai. Aceastăfacilitate este oferită ca un debuşeu, dealerii putând să plaseze la sfârşitul fiecăreişedințe de tranzacționare leii în exces în depozite pe o zi la BNR dacă nu reuşesc săgăsească alte plasamente (în credite pentru clientelă sau la alte bănci comerciale carear avea nevoie de lichidități)ZF, http://www.zf.ro/zf-24/bancile-au-tinut-la-bnr-cate-2-2-miliarde-de-lei-in-fiecare-zilucratoare-din-iunie-11106261Schimbarea legii asigurărilor obligatorii de locuințe creşte concurențape piațăUltima modificare a legii privind vânzarea asigurărilor obligatorii de locuințe, în urmacăreia asigurătorii care nu sunt membri ai PAID (compania autorizată să vândă polițeleobligatorii) pot intermedia încheierea acestor contracte, va creşte concurența pe piațăîn condițiile în care se elimină un avantaj important pe care îl dețineau până acumacționarii PAID, consideră asigurătorii.

Revista Presei Economice din România„Companiile membre ale PAID dețineau un avantaj con-curențial în fața celorlațiasigurători înainte de ultimele modificări ale legislației, însă nu putem acuza existențaunei piețe anticoncurențiale. Membrii PAID aveau un avantaj datorită faptului căvânzarea de polițe obligatorii funcționa ca un vehicul de marketing pentrucomercializarea polițelor facultative“, au declarat pentru ZF reprezentanții Asirom.Asirom, este alături de Omniasig şi Allianz-Țiriac, unul dintre asigurătorii de taliemare care au decis să nu participe în calitate de acționari ai PAID la schema deasigurare obligatorie a locuințelor. Acestea nu aveau până recent dreptul de aintermedia polițe obligatorii, ceea ce le dezavantaja în condițiile în care clienții caremergeau să încheie o poliță obligatorie la una dintre companiile membre ale PAIDcumpărau de obicei şi o asigurare facultativă din acelaşi loc. Celelalte două companiinu au răspuns unei solicitări a ZF privind impactul pe care această schimbarelegislativă îl va avea asupra businessului lor.ZF, http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/schimbarea-legii-asigurarilor-obligatorii-delocuinte-creste-concurenta-pe-piata-11106846BCR reduce dobânda la creditele de nevoi personale în lei. Cat esterata pentru un credit de 15.000 lei pe 3 aniBanca Comercială Romană (BCR) a anuntat ca ofera o reducere de până la 1 p.p. adobânzii pentru creditele negarantate, astfel dobânzile practicate încep de la12,5%/an. „În continuarea recentei modificări de preț pentru creditele garantate în lei,revizuim prețul şi pentru creditele negarantate de nevoi personale (Divers BCR) nouacordate. Suntem în continuare preocupați şi de simplificarea procesului de creditare,acordând creditul de nevoi personale cu doar 3 acte în maxim 3 zile. Ne dorim săreducem în continuare timpul de acordare mai mult, prețuind astfel timpul clienților carene aleg ca principală Bancă”, a declarat Andrew Gerber, director executiv Directia

Revista Presei Economice din RomâniaManagementul Produselor Retail, BCR. BCR este prima bancă din Romania care aluat decizia de a acorda credite preponderent în moneda națională începând din lunaOctombrie 2012 şi care şi-a asumat rolul de formator de piață în ceea ce priveştecreditarea garantata în leiBCR a venit cu modificări de costuri în vederea susținerii creditării în monedanațională astfel încât să inlesnească opțiunea naturală a clientului de a alegecontractarea unui credit în moneda în care realizează veniturile, respectiv LEI versusEUR. Eliminarea riscului valutar conduce la reducerea semnificativă a diferenței dintrecostul total al unui credit în EUR şi al unui credit acordat în Lei.BCR acceptă o gamă largă de venituri (salarii, pensii, chirii, dividende, venituri dinstrăinătate, din activități independente), precum şi până la 3 coplătitori interni (acelașidomiciliu) ce pot participa la credit şi oferă modalități flexibile de rambursare, fără a finecesară deplasarea la bancă (ATM BCR sau Serviciul de efectuare operațiuni princanale alternative BCR). De asemenea, banca oferă, contra cost, o asigurare de somajcare oferă o protecție solicitantului în cazul pierderii locului de muncă. Principalelebeneficii ale creditelor DIVERS BCR sunt: rata lunară mică, asigurarea de viață oferităgratuit la BCR Asigurări de Viață VIG şi posibilitatea de a opta, contra cost, pentru oasigurare complexă ce oferă până la 24 de rate lunare plătite de bancă în caz deşomaj.Income, http://incomemagazine.ro/articole/bcr-reduce-dobanda-la-creditele-de-nevoipersonale-in-lei-cat-este-rata-pentru-un-credit-de-15-000-lei-pe-3-aniCine conduce cea mai profitabilă instituție financiară din țarăBanca Națională este, de departe, cea mai profitabilă instituție financiară din țară. Aîncheiat ultimii trei ani cu un plus de 1,6 miliarde de euro, în condițiile în care sistemulbancar a avut de tras de pe urma crizei economice. Modul în care guvernatorul Mugur

Revista Presei Economice din RomâniaIsărescu a gestionat finanțele BNR e de invidiat. Încă afectate de criză, băncilecomerciale au înregistrat pierderi de aproape 1 miliard de euro în aceeaşi perioadă,potrivit Realitatea TV. În statutul Băncii Naționale a României nu se prevede atingereaunor performanțe comerciale specifice. Însă, de mai bine de şase ani, conducereainstituției se mândreşte cu revenirea şi chiar cu menținerea pe profit a Băncii Centrale,în ciuda efectelor crizei economice.Mai mult chiar, în 2009, când economia României s-a contractat brusc cu aproape7%, Banca Națională a realizat un profit record de 4,6 miliarde lei. De atunci,guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, are doar motive de bucurie. Profitul Băncii, înperioada 2009 – 2012 trece puțin peste 7 miliarde de lei. Doar anul trecut, profitul BNRa crescut cu 130% față de 2011. Cifrele vin în opoziție, însă, cu situația băncilorcomerciale, care, în ultimii trei ani, au acumulat pierderi de 3,6 mld. lei.Cum se explică succesul BNR? Modul în care conducerea Băncii a gestionat activeleşi pasivele în valută, dar şi împrumuturile acordate băncilor comerciale au făcut caBNR să rămână pe profit din 2007 şi până în prezent.Cine beneficiază de iscusința Guvernatorului? În primul rând bugetul statului. În ceitrei ani, BNR a virat la buget circa 3,3 miliarde de lei, echivalentul a 700 de milioane deeuro. Dacă a avut profituri mari, BNR a făcut şi achiziții de lux: veselă suflată cu aurpentru care s-a plătit 60 de mii de euro, un pian pentru evenimente culturale, care acostat 150 de mii de euro, dar şi 5 limuzine de lux, cu mulți cai putere pentru care s-auplătit 680 de mii de euro.Income, http://incomemagazine.ro/articole/cine-conduce-cea-mai-profitabila-institutiefinanciara-din-tara

Revista Presei Economice din RomâniaBursăBursăBrokerii visează că un nou acord cu FMI le va aduce investitori pebursăBursa de la Bucureşti a crescut uşor, cu 0,2%, pentru a doua zi consecutiv, într-o piațăunde tranzacțiile cu acțiunile Fondului Proprietatea (FP) şi două deal-uri cu titluri BRD(BRD) au asigurat peste trei sferturi din lichiditatea de doar 10,6 milioane lei.„Piețele emergente şi de frontieră sunt cele mai afectate atât din punctul de vedere alrulajelor, dar şi al ritmului de evoluție. Spre exemplu, indicii din China şi Brazilia auscăzut cu peste 20% din maximele atinse în urmă cu câteva luni, în timp ce pe piața dela Bucureşti rulajele s-au diminuat. Strict, pe piața noastră am putea considera şi oserie de aspecte care au redus interesul investi-torilor. În primul rând, acordul cu FMI afost încheiat şi vor urma negocieri pentru un nou acord, iar indulgența FMI în evaluareaacordului terminat s-ar putea transforma în negocieri dificile pentru o nouă înțelegere,România trebuie să implementeze în continuare o serie de reforme structurale.Totodată, au fost anunțate listări ale unor pachete la companii controlate de stat. Amputea asista la o revenire temporară a volumelor în momentul IPO de laNuclearelectrica (ofertă publică inițial în vederea listării - n.red.). Însă o reveniresustenabilă a volumelor este dependentă de depăşirea incertitudinilor macrofinanciareexterne, precum şi de încheierea unui nou acord cu FMI şi măsuri concrete în direcțiadezvoltării pieței de capital“, a declarat Andrei Rădulescu, analist la Broker Cluj.Alți factori care au influențat piețele internaționale în ultima perioadă sunt „războiulvalutar mocnit între principalele blocuri economice“, în contextul di-vergențeloreconomice dintre acestea, precum şi problemele structurale cu care se confruntăeconomiile emergente, potrivit analistului. Indicele BET, al celor mai lichide zeceacțiuni, a încheiat ziua în creştere cu 0,35%.

Revista Presei Economice din RomâniaTotodată, indicele BET-FI, al acțiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor FonduluiProprietatea, s-a plasat cu 0,57% peste nivelul de joi.Peste trei sferturi din lichiditatea pieței au fost asigurate de tranzacții cu titlurileFondului Proprietatea (6,7 milioane lei) şi două deal-uri cu acțiuni BRD (1,5 milioanelei). Acțiunile Fondului Proprietatea au crescut cu 1,47%, la 0,6215 lei, iar deal-urile cutitlurile băncii au fost realizate la 7,5 lei, preț similar ultimei cotații de joi din piațaprincipală.„Înclin să cred că din perspectiva macrofinanciară internațională vom asista lavolatilitate pe piețe în lunile următoare, determinată de preocupările cu privire lacapacitatea Fed de a convinge piețele. De asemenea, urmează alegeri în Germania înseptembrie, iar în China s-a intensificat decalajul între evoluția indicatorilormacroeconomici şi discursul liderilor politici“, a mai spus analistul. La închiderea piețeiprincipale de la Bucureşti, piețele vest-europene erau în scădere cu 0,3% - 1,3%.ZF, http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/brokerii-viseaza-ca-un-nou-acord-cu-fmi-leva-aduce-investitori-pe-bursa-11106218Problemele nerezolvate ale Franklin Templeton la FP au ajuns săafecteze listarea NuclearelectricaCentrala de la Cernavodă are în prezent două reactoare funcționale cu capacitateatotală de 1.400 MW, a căror construcție ar costa astăzi peste 2 mld. euro. Energianucleară nu este însă agreată de investitori după accidentul de la Fukushima (Japonia)din martie 2011, iar profitabilitatea Nuclearelectrica este redusă, astfel că statul semulțumeşte cu un preț mai micOferta publică inițială de vânzare de acțiuni prin care Nuclearelectrica îşi propune sălisteze la bursă un pachet de 10% din acțiuni ar putea fi întârziată cu o săptămână sauchiar zece zile din cauză că sindicatul CNE Cernavodă susține că Franklin Templeton

Revista Presei Economice din Românianu avea dreptul legal să voteze pentru majorarea capitalului social în AGA de laNuclearelectrica.Venirea pe bursă a Nucleartelectrica, prima listare a unei companii de stat după cinciani şi jumătate, aşteptată cu interes pe piața de capital, ar putea fi întârziată din cauzăcă Franklin Templeton, administratorul american al Fondului Proprietatea, nu a reuşitnici până azi, la aproape trei ani de la pre-luarea mandatului, să scape de litigiile princare îi este contestată legalitatea mandatului.ZF, http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/problemele-nerezolvate-ale-franklintempleton-la-fp-au-ajuns-sa-afecteze-listarea-nuclearelectrica-11106129BVB închide pe verdeBursa de Valori Bucureşti (BVB) a închis şedința de tranzacționare de astăzi încreştere. Indicele BET, al celor mai lichide zece acțiuni, a încheiat în creştere cu0,64%, fiind cotat la 5.310,66 puncte. BET-FI, indicele celor cinci societăți de investițiifinanciare plus Fondul Proprietatea, s-a apreciat cu 0,86%, atingând valoarea de24.596,40 puncte, în timp ce BET-C, indicele compozit al pieței, a fost cotat la 2.849,51puncte, urcând cu 0,75% la finalul şedinței.Bursa,http://www.bursa.ro/piata-de-capital/bvb-inchide-pe-verde-210456&articol=210456.htmlSibex a cooptat un grec în Consiliul de AdministrațieConducerea Sibex l-a cooptat pe grecul Petros Iakovou în funcția de administrator,după demisia lui Valentin Ionescu, potrivit unui comunicat al operatorului de piață.Petros Iakovou, CEO la Hellenicamerican Securities & Asset Management, trebuieavizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară în funcția de administratorprovizoriu. Ziarul BURSA a relatat, săptămâna trecută, despre oportunitatea cooptării

Revista Presei Economice din Româniaunui grec în CA, în contextul discuțiilor cu grecii pentru conectarea la Contrapartea lorCentrală. Pentru supraviețuirea derivatelor, din toamnă, aceste produse trebuiedecontate prin contrapărți centrale (CCP), conform normelor europene.Înființarea unei CCP locale a eşuat după ce acționarii BVB şi Sibex nu au întrunitcvorumurile necesare în Adunările Generale.Bursa, http://www.bursa.ro/piata-de-capital/sibex-a-cooptat-un-grec-in-consiliul-deadministratie-210417&articol=210417.htmlBursa a crescut cu 1% în prima parte a şedinței, pe un rulaj salvat deacțiunile FPBursa de la Bucureşti a crescut cu 1% în prima parte a şedinței, într-o piață cutranzacții reduse şi unde lichiditatea a fost salvată de tranzacțiile cu acțiunile FondulProprietatea (FP), care au acoperit două treimi din rulajul total, de 8,11 milioane lei.Indicele BET, al celor mai lichide zece acțiuni, era în creştere cu 0,89%, în timp ceindicele BET-NG, al titlurilor companiilor din sectorul energetic, se situa cu 1,56%peste nivelul de vineri.Indicele BET-FI, al acțiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilorFondului Proprietatea, s-a plasat cu 0,67% peste ziua anterioară.Indicele extins BET-XT a avansat cu 0,78%, iar indicele extins BET-BK a crescut cu0,94%.Indicele BET-XT reflectă evoluția primelor 25 de acțiuni româneşti în funcție delichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea (FP), iar BET-BK cuprinde cele mailichide 25 de acțiuni, inclusiv titlurile băncii austriece Erste (EBS), SIF-urile şi FondulProprietatea.Acțiunile Fondului Proprietatea au continuat să fie cele mai lichide dinpiața principală, înregistrând transferuri de 5,4 milioane lei, iar prețul a crescut cu1,13%, la 0,6285 lei.Economica, http://www.economica.net/bursa-a-crescut-cu-1prc--in-prima-parte-asedintei--pe-un-rulaj-salvat-de-actiunile-fp_56834.html

Revista Presei Economice din RomâniaOpiniiOpiniiCentrul vechi al Capitalei a intrat în depresie: consumatorii vin şi tragde o apă toată searaCentrul istoric, kilometrul zero al distracției din Capitală, care în fiecare din ultimii animarcați de criză a crescut „ca Făt Frumos“ - într-un an cât alții în şapte -, „a intrat într-omică depresie“ în primul semestru, acesta fiind un semnal clar că în spatele creşteriieconomice peste aşteptări (peste 2% în acest an), al avansului exportului şi alproducției industriale se ascunde o altă realitate, cea a românilor de rând care suntîncă în criză şi nu au bani să iasă să consume.„Clienții vin în continuare, însă mulți dintre ei trag de o apă toată seara“, spune NicuMarin, administratorul Arcade Café, unul dintre cele mai cunoscute şi mai vechi baruridin centrul vechi, o zonă care cuprinde circa 100 de localuri cu afaceri anuale de 150-200 de milioane de euro.La rândul său, Dragoş Petrescu, unul dintre cei mai importanți antreprenori din piațalocală a restaurantelor şi unul dintre primii care au simțit potențialul centrului istoric,afirmă că „astăzi putem spune că centrul vechi a intrat într-o mică depresie. După operioadă îndelungată de creşteri puternice şi investiții, zona ajunge la maturitate şijucătorii încep să se cearnă“. Astăzi el şi-a concentrat în zonă şi în apropiere mai multelocaluri, precum City Grill, Hanu Bera-rilor, Trattoria Buongiorno şi Caru’ cu Bere, celmai cunoscut restaurant din România, pe care îl are în administrare. În opinia sa, zonava rămâne una bună pentru business în principal pentru brandurile puternice, care aureuşit să îşi fidelizeze consumatorii.Situația din centrul istoric demonstrează că datele statistice privind creştereaeconomiei nu se văd în piață, unde con-sumul a scăzut în luna mai cu 3,3% față deaceeaşi lună de anul trecut şi a stagnat la nivelul primelor cinci luni. Astfel, dacă în anii

Revista Presei Economice din Româniade boom consumul era cel care ducea în spate economia, astăzi el este cel care otrage înapoi în contextul în care salariile din România sunt printre cele mai mici din UEşi perspective de creştere semnificativă nu există.Cea mai mare parte a românilor au un salariu mai mic de 1.500 de lei brut, care nu lepermite să iasă şi să consume pentru a repune bani în piață. Mai mult, guvernulPonta, susținut de 70% din Parlament, pare să se învârtă în cerc, fă-ră să aibă un planeconomic clar care să aducă investiții, să ridice salariile şi să repună consumul pe untrend ascendent.În acest context, românilor le este în continuare frică să îşi cheltuie banii, motiv pentrucare cumpără doar strictul necesar, iar ce rămâne merge către economiile proprii. Joi,în jurul orei 20.00, cele aproape 100 de localuri din centrul Bucureştiului îşi aşteptau cuuşile deschise (la propriu) clienții. Nu trebuia să cauți prea mult ca să găseşti un loc,spre deosebire de anii anteriori când era necesar să faci slalom timp de cinci-zeceminute printre mesele deja ocupate.În perioada 2009-2012, deşi economia era în criză şi consumul era apatic, afacerilecare cuceriseră inima Bucureştiului înfloreau, terasele erau pline şi de multe oriconsumatorii se mulțumeau chiar cu o masă înăuntru pentru a rămâne în zonă.„Oamenii nu mai au bani, motiv pentru care când ies în oraş îşi iau o apă sau olimonadă şi trag de ea toată seara“, explică Nicu Marin.Situația din centrul vechi arată că românii sunt încă prudeți, iar consumul este apaticdeşi salariul minim brut pe economie a crescut cu 50 de lei până la 800 de lei pe lunăiar salariile bugetarilor s-au întregit. Doar prin majorarea salariului minim, în piață auapărut peste 60 de milioane de euro.Totuşi, deşi există bani noi în piață, sum ce ar putea fi redirecționate către consum,românii preferă să le economisească, în primele cinci luni din an economiile populațieiavansând cu două procente. Astfel, deşi ritmul a încetinit, a rămas pe plus. La polul

Revista Presei Economice din Româniaopus, comerțul cu amănuntul - cel mai important indicator al consumului populației - aadus semnale descurajatoare, revenind în luna mai în teritoriul negativ. Volumul cifreide afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut în mai cu 3,3% față de aceeaşi lună deanul trecut, pe serie ajustată.Centrul istoric este de altfel un barometru al consumului în contextul în care a țintitpopulația cu venituri medii, care reprezintă cea mai mare pătură socială din Bucureşti.Persoanele cu venituri peste medie, care au fost mai puțin afectate de criză, aupreferat să ocolească centrul Capitalei pentru a merge în zona Herăstrău, care acrescut puternic în ultimii ani prelând clienții care anterior frecventau zona Dorobanți.Dani Caramihai, unul dintre proprietarii grupului Fratelli, care deține şi barul Biutiful încentrul vechi, spune situația nu este caracteristică doar centrului vechi, ci poate figeneralizată în piața de profil din România.„Oamenii continuă să iasă însă nu mai au bani să consume. Bonul mediu a scăzutatât în centrul vechi cât şi în cluburile Fratelli.“Centrul istoric resimte altfel însă situația deoarece bonul mediu în zonă era mult maimic decât într-un club cunoscut sau într-un restaurant din zona Herăstrău unde opersoană poate lăsa pe seară şi peste 100 de euro. La polul opus, în centrul istoricbonul mediu nu depăşeşte 20 de euro.După opt aniAu trecut deja opt ani de când primii oameni de afaceri au simțit potențialul centruluiistoric, zonă care a fost ani la rând ocolită de orice tip de afaceri, fiind caracterizată declădiri dărâmate, câini fără stăpân şi oameni fără locuință. După Petrescu au venit alțicâțiva zeci de antreprenori care au dorit să atragă măcar o parte dintre miile de românicare ajung în zonă în fiecare zi.„Nu toți care au venit au şi reuşit. 70% din restaurantele care se deschid în centrulvechi dau faliment în primele trei luni“, explică Petrescu. La rândul său, Dragoş Panait,

Revista Presei Economice din Româniaadministratorul şi unul dintre acționarii restaurantului Red Angus Steakhouse, spune cămulți dintre cei care şi-au deschis local în zonă au vânat câştigurile uşoare şi rapide.„Mulți deschid vara, şi iarna trag obloanele şi îşi pierd urma.“În acest context, mai multe spații din zonă sunt acum goale în căutare de chiriaşi saude proprietari noi. Petrescu, care controlează un business în domeniul restaurantelorde circa 16 mil. euro anul trecut, spune că din acest motiv valoarea chiriilor a ajuns laun nivel mai realist, în concordanță cu capacitatea de plată a proprietarilor derestaurante. „În medie, chiria se află la circa 40 de euro pe metru pătrat, iar tendințaeste de stabilizare sub acest prag. Pentru spațiile foarte mici de 15-20 de metri pătrați,care sunt mai uşor de închiriat şi care necesită investiții pe măsură, se poate cere şi1.500 de euro.“Piața Romană ajunge în prim-planÎn 2010 erau în jur de 80 de localuri în centrul istoric. În 2011 o analiză a dus cifra la110. Pentru 2012 era estimată o creştere 36% pentru ca în acest an cifrele să revină lanivelul din 2011, potrivit informațiilor din piață.Centrul vechi al Bucureştiului se întinde pe o suprafață de 57 de hectare, din carezona Lipscani ocupă circa 15 hectare. Un număr de 527 de clădiri - dintre careaproximativ o treime condensate în zona Lipscani - sunt incluse în perimetrul delimitatde şase străzi mari: la nord de bulevardele Elisabeta şi Carol, la est de bulevardulHristo Botev, la vest de Calea Victoriei şi la sud de Splaiul Independenței şi bulevardulCorneliu Coposu. Jumătate dintre clădirile din centrul vechi sunt construite înainte deanul 1900, iar alte 220 sunt ridicate înainte de 1940.În aceste condiții, multe clădiri sunt încă imposibil de închiriat pentru că starea încare sunt nu permite desfăşurarea niciunei activități. Costurile recondiționării unorastfel de imobile merg uneori până la mai bine de jumătate din valoarea de achiziție.Mai mult, apare problema proprietarului care poate fi privat, public sau în litigiu. Dacă

Revista Presei Economice din Româniaeste o proprietate privată, încep negocierile condițiilor contractuale. În celelalte douăcazuri eşti complet blocat pentru că administrația este un proprietar important încentrul istoric şi legal nu poate închiria decât pentru activități non-profit. Mai mult, oparte importantă din locații sunt în litigiu.Într-o perioadă în care numărul localurilor noi din centrul istoric a scăzut, atențiaantreprenorilor din domeniu s-a îndreptat către o zonă nouă, Piața Romană. „Am văzutcă s-au deschis tot mai multe localuri, şi cred că zona are potențial. Mă gândesc sădeschid şi eu ceva în zonă“, spune Petrescu. Printre cele mai vechi localuri din zonăse numără La Mama din Piața Amzei. La polul opus, lanțul Chocolat a începutamenajarea unui spațiu în zonă.Cu toate acestea, Petrescu explică că există în continuare antreprenori care vor sădeschidă în centrul vechi - printre care se numără şi el - pentru că zona rămâne încontinuare cea mai în vogă zonă de consum, mai ales pe seară. „Va rămâne încăpentru multă vreme cel mai important pol de leisure (petrecere a timpului liber - n.red.). În ultima perioadă am văzut că încep să apară şi noi spații de retail, acesteaurmând a compensa scăderea numărului de restaurant noi.“Retailul vine să compensezePrintre primii retaileri care şi-au făcut curaj să intre în centrul istoric se numărăAdidas, un magazin a cărui franciză este deținută de Sony Mordechai, care mai are înportofoliu magazinul de lux Burberry de pe Calea Victoriei precum şi alte businessuri întelecom şi imobiliare.Mai mult, începând din toamnă grupul suedez H&M se va aşeza în zonă, pe stradaLipscani, potrivit informațiilor ZF. Venirea unuia dintre cele mai importante nume dinindustrie va atrage după sine şi alți jucători, potrivit experiențelor anterioare din piațalocală şi din piețele externe. „În zonă se reamenajează şi casele, deci zona sedezvoltă. Trebuie să se dezvolte însă şi consumul pentru ca oamenii să iasă, să

Revista Presei Economice din Româniaconsume. Nu va mai fi însă boomul din ultimii ani“, crede Petrescu. Antreprenorulafirmă însă că există o serie de localuri care datorită brandului puternic pot încă săcrească. El dă exemplul brandului City Grill, sub care există deja un local în zonă şiurmează să se deschidă un al doilea pe strada Covaci, într-un spațiu aflat deja înamenajare.Un alt exemplu este Caru cu Bere, cel mai cunoscut restaurant din România, care nua resimțit criza care a afectat consumul în ultimul an. Aici însă, 80% dintre clienți suntstrăini. Localul a terminat anul trecut cu afaceri de 5,25 mil. euro fără TVA, având zilniccirca 2.000 de clienți.„Cred că în centrul vechi este o problemă de percepție, mulți dintre proprietarii derestaurante având aşteptări prea mari. Este normal ca după cinci ani de creşterigalopante ritmul să se reducă. Zona se apropie de maturitate“, afirmă Cătălin Mahu,proprietarul lanțului La Mama. El mai spune că businessul din centrul istoric trebuieprivit într-un context mai larg. Astfel, piața totală de restaurante continuă să scadă, iarpopulația nu are bani să consume. „În ultimii ani am reuşit să ne adaptăm perioadei decriză, nu să o depăşim. Este anormal să ne aşteptăm să vedem un consum de zeci desticle de şampanie pe seară. Asta este noua realitate.“Situația este resimțită însă diferit de jucătorii din piață, factori precum mărimealocalului sau puterea brandului jucând un rol cheie.„A mai scăzut puțin traficul pe timpul verii pentru că tot mai multă lume pleacă la maresau la munte în weekend. Pe iarnă nu s-a simțit însă acest trend. Este posibil casituația să se resimtă diferit în funcție de cât de mare este localul. Noi reuşim fărăprobleme să umplem cele 40 de locuri pe care le avem“, spune Dana Nica, una dintreproprietarele localului Simbio din zonă. La rândul său, Oprea Bebi, administratorulbarului Bordello din centrul vechi, unul dintre cele mai cunoscute din zonă, spune căbusinessul său nu este afectat. Un rol important îl joacă şi brandul. „Nu mai sunt

Revista Presei Economice din Româniacreşterile de până acum pentru că zona ajunge la maturitate. Noi suntem însă încontinuare pe plus.“ZF, http://www.zf.ro/zf-24/centrul-vechi-al-capitalei-a-intrat-in-depresie-consumatoriivin-si-trag-de-o-apa-toata-seara-11106457Opinie Eduard Dinu, - A.S.E. Bucureşti -Vă rugăm cuplați-vă centurilede siguranță. Urmează o zonă de turbulențe. Tarom are managementprivatCa cititor constant al Ziarului Financiar nu pot să nu remarc că, de o bună bucată detimp, cam de când a aterizat managementul privat pe meleagurile autohtone, nu existăediție în care onorații membri al conducerii companiei aeriene să nu „dea din casă“ îndulcele stil balcanic.Îmi voi permite să fac câteva considerații strategice şi operaționale cu privire la situațiacompaniei Tarom din poziția unuia care, acum câțiva ani, s-a ocupat îndeaproape deaceasta, în cadrul Agenției de Restructurare.Despre situația Tarom aş remarca în primul rând că este absolut aceeaşi ca înperioada 1993-1996 când, după cum afirmam anterior, compania se afla pe o listă derestructurare. Ba mai mult şi unul din directorii de atunci a intrat recent în echipa„privată”.Cauzele generatoare de dificultăți financiare sunt atât de natură exogenă, câtşi endogenă. Industria transportatorilor aerieni este puțin atractivă în principal dindouă motive. Unul este concurența acerbă existentă, concurență exacerbată de cevavreme de apariția companiilor low cost, iar al doilea este specificul activității careimplică un nivel foarte mare al costurilor fixe în cadrul costurilor operaționale:cheltuielile cu combustibilul, asigurarea aeronavelor, taxe percepute de aeroporturilepe care operează, taxe de survol, dobânzile aferente creditelor contractate pentruachiziția aeronavelor ar fi cele mai importante categorii de cheltuieli fixe. Acest fapt

Revista Presei Economice din Româniadetermină în mod obiectiv un prag minim de rentabilitate foarte ridicat şi, înconsecință, greu de atins mai ales în condițiile unei concurențe acerbe după cumafirmam anterior. Acestea sunt şi argumentele pentru care mai toate marile companiiaeriene naționale operează pe pierdere, fiind mai mult sau mai puțin fățişsubvenționate de către statele respective. Un grad de ocupare cât mai ridicat şi,implicit, un număr de ore de zbor pe zi cât mai mare sunt factori cheie de succes (saucel puțin de minimizare a pierderilor operaționale).Între cauzele interne se află eterogeneitatea flotei Tarom care determină cheltuielinecompetitive legate de întreținerea aeronavelor proprii, cheltuieli cu prelungirearesursei de zbor, cu pregătirea şi licențierea piloților, ş.a. O altă cauză o reprezintăoperarea unor destinații net nerentabile companiei aeriene naționale. Îmi aduc amintecă, în cadrul analizei efectuate pentru elaborarea programului de restructurare amidentificat destinații care se „justificau” doar prin încurajarea comerțului cu orhidee....Programul de zbor, politica alianței din care face parte compania în cauză sunt alteelemente importante.Am accesat site-ul IATA - Asociația Internațională a Transportatorilor Aerieni - pentrua afla evoluția şi mărimea gradului de încărcare la scară globală şi respectiveuropeană. Valoarea acestui indicator deosebit de important a ajuns la cca. 80% înluna mai, aproximativ acelaşi nivel fiind înregistrat pe piața europeană (79,1%comparativ cu 78,2% în mai 2012). Evoluțiile industriei din acest punct de vedere suntpozitive, traficul crescând în Europa cu 5,6% în mai 2013 comparativ cu luna similarădin 2012. Un grad de ocupare de cca. 60% cu cât operează Tarom potrivitreprezentanților acesteia nu înseamnă altceva în contextul global descris mai susdecât reflexul unei politici deficitare de preț (tarif), rute, orare de zbor, etc. Mă feresc sărealizez comparații de tipul celor recent publicate în Ziarul Financiar asta deoarece fărăasigurarea unui grad ridicat de comparabilitate între companiile luate în considerare

Revista Presei Economice din Româniaconcluziile pot fi viciate fundamental. Dau numai un exemplu totuşi, pe o rutăsugestivă: Bucureşti-Viena unde pe aceleaşi date de efectuare a călătoriei şiaproximativ în aceleaşi intervale orare de decolare biletul Tarom este cu peste 15%mai scump decât al principalului competitor Austrian Airlines (216,88 euro față de 188euro). Pentru ca Tarom să aibe cu adevărat o şansă, mai presus de indicatori deperformanță, experiență şi voință cred că e nevoie de solidaritatea „piloților”. Sport caree al naibii de dificil pe meleagurile patriei noastre...ZF, http://www.zf.ro/opinii/va-rugam-cuplati-va-centurile-de-siguranta-urmeaza-o-zonade-turbulente-tarom-are-management-privat-11106518E ciudat că întârzie numirea noilor şefi la Hidroelectrica dupăinsolvențăRezultatele măsurilor care au fost luate la Hidroelectrica pe parcursul perioadei deinsolvență sunt pozitive pentru companie, după cum se vede din rezultatele financiare,însă este surprinzător că nu a fost pregătită şi o echipă de management care să intreîn funcțiune imediat după ieşirea din insolvență.„Aşteptăm numirea noului management şi dorim să continuăm relația, care deja estede lungă durată. E foarte important să fie instalată cât mai repede o echipă demanagement profesionistă care să continue lucrurile bune începute. Acum ne aflămîntr-o situație ciudată, ne-am fi aşteptat ca în momentul ieşirii din insolvență să existemanageri pregătiți să preia posturile şi să se intre cu totul în normal. În prezent nuavem vizibilitate asupra orizontului de timp în care vor fi numiți noi şefi în companie“,spune Mihaela Bîtu. Compania a raportat pe primele cinci luni afaceri de 1,27 mld. lei,în creştere cu 22% față de anul trecut, iar personalul a scăzut cu 880 de oameni.Ea adaugă că dincolo de bilanțul pozitiv al perioadei de insolvență se poate puneîntrebarea dacă măsurile de restructurare nu puteau fi luate şi într-un regim de

Revista Presei Economice din Româniamanagement normal, în afara insolvenței - poate cu excepția problemei contractelor cu„băieții deştepți“. „Este bine că Hidroelectrica s-a întors la o viață normală. Am înțelescontextul şi am apreciat abordarea vizavi de bănci, respectarea tuturor promisiunilor.Totuşi, ca bancă principală ne-am fi aşteptat să aflăm mai devreme despre planul deintrare în insolvență, nu să citim în presă, pentru că din cauza surprizei create s-a iscatşi multă nervozitate vara trecută“, afirmă Mihaela Bîtu amintind de şocul produs pepiață acum un an la vestea intrării Hidroelectrica în insolvență atât timp cât datelefinanciare de până atunci nu indicau o situație de criză.Cea mai valoroasă companie aflată sub controlul statului a ieşit din insolvență pe 27iunie, planul de reorganizare conceput de administratorul judiciar Euro Insol obținândaprobarea comitetului creditorilor. Potrivit declarațiilor venite de la Guvern acumurmează pregătiri pentru listarea unui pachet minoritar (circa 10%).ZF, http://www.zf.ro/zf-24/e-ciudat-ca-intarzie-numirea-noilor-sefi-la-hidroelectricadupa-insolventa-11106817Ritmul de construcție a autostrăzilor este de trei ori mai mic decât anultrecut, iar constructorii nu au mai primit baniCele mai importante zece şantiere de autostrăzi aflate în construcție, cu o lungimecumulată de 250 de kilometri, sunt finalizate în proporție de 68%, deşi multe dintre eletrebuia să fie gata în aprilie. Ritmul de construcție din perioada 1 mai-1 iunie, de circa2,7%, este de trei ori mai mic decât cel care se înregistra în luna mai a anului trecut şipune sub semnul întrebării modul în care se vor desfăşura lucrările de construcție anulacesta, mai ales că statul a redus puternic cheltuielile cu investițiile. Compania dedrumuri a plătit circa 1,2 miliarde de euro pentru aceste autostrăzi, echivalentul a douătreimi din valoarea contractuală a acestora.

Revista Presei Economice din RomâniaCele zece şantiere de autostrăzi aflate în prezent în construcție au înaintat, în medie,cu 2,7% în perioada 1 mai-1 iunie, în contextul în care în aceeaşi perioadă a anuluitrecut avansul era de circa 8%, arată calculele ZF pe baza datelor transmise deCompania Națională de Autostrăzi şi Drumuri Naționale din România (CNADNR).În ciuda faptului că vremea a fost favorabilă lucrărilor, şantierele de autostrăzi auînaintat timid în luna mai, chiar dacă multe dintre ele sunt deja în întârziere. Cea maimare parte a tronsoanelor aflate în prezent în construcție trebuia să fie gata în aprilie,însă termenul de finalizare a fost prelungit până în toamnă sau chiar iarnă.În perioada 1 mai-1 iunie, CNADNR a plătit foarte puțini bani către constructoriiimplicați în construcția de autostrăzi, arată calculele ZF pe baza informațiilor transmisede compania de drumuri. Singurul tronson pentru care CNADNR a efectuat plăți înluna mai este lotul al doilea din Orăştie - Sibiu unde constructorii Straco Grup şi StudioCorona au primit două milioane de euro.Statul a plătit în ultimele luni facturi anterioare către constructori, iar în prezent a redusputernic cheltuielile cu investițiile, pentru a nu lăsa deficitul bugetar să derapeze.De altfel, investițiile în infrastructură au fost puternic reduse anul acesta, punând subsemnul întrebării modul în care vor continua lucrările la obiectivele aflate în prezent înconstrucție. Cel mai mare avans în perioada 1 mai – 1 iunie, de circa 8%, a fostînregistrat pe primul tronson al autostrăzii Lugoj-Deva, construit de italienii de laTirrena Scavi, Societa Italiana per Condotte D’Acqua şi Cossi Costruzioni.Viitoarea şosea cu o lungime de circa 27,5 kilometri este gata în proporție de puținpeste 72%, iar italienii care o construiesc au încasat până acum puțin peste jumătatedin suma stipulată în contract, de circa 162 de milioane de euro.Deşi trebuia să fie gata în aprilie, lucrările au fost întârziate şi noul termen dedeschidere este octombrie 2013. Pe de altă parte, există şantiere pe care nu s-aînaintat deloc în luna mai, aşa cum este varianta de ocolire a Constanței la standard

Revista Presei Economice din Româniade autostradă, care stagnează de câteva luni la un stadiu de execuție de 88%.CNADNR estimează că această şosea construită de italienii de la Astaldi şi de spanioliide la FCC Construccion va fi gata în august, urmând să preia o parte din traficul carevine dinspre Autostrada Soarelui.Nici pe autostrada Suplacu de Barcău - Borş nu s-a lucrat în luna mai, iar premiselepentru următoarele luni sunt destul de sumbre, având în vedere că acest tronson numai are constructor momentan. CNADNR a reziliat în luna mai contractul cu americaniide la Bechtel, care construiau acest tronson. CNADNR a plătit până la 1 iunie circa 1,2miliarde de euro pentru cele mai importante zece şantiere de autostrăzi din țară, cu olungime cumulată de circa 250 de kilometri şi un cost total de 1,8 miliarde de euro.Cele zece şantiere sunt construite în medie în proporție de 68%, deşi multe dintre eleaveau ca termen de deschidere luna aprilie a acestui an.Autostrada Arad - Timişoara nu e finalizată integral nici la un an şi jumătate de ladeschidereAutostrada Arad - Timişoara nu a fost finalizată nici la termenul din 30 iunie, care esteanunțat pe site-ul CNADNR, existând încă lucrări care impun restricții de viteză de 60şi 80 de kilometri la oră pe unele segmente, potrivit Mediafax.Autostrada a fost deschisă deja traficului de la finalul lui 2011.Potrivit şefului Poliției Autostrăzi Vest Teodor Tudur, în următoarea perioadă se vamai lucra la acostamente, la montarea de parapete şi de balustrade pe viaducte, pesegmentele unde se află echipele de muncitori existând restricții de viteză. „Totuşi,trebuie menționat că nu se mai lucrează la partea carosabilă, lucrările de asfaltare careau avut loc recent fiind încheiate“, a spus Tudur.Lucrările sunt executate de consorțiul FCC Construccion şi Astaldi. Surse din cadrulconsorțiului care execută lucrările afirmă însă că 30 iunie era o dată estimată deconstructor şi comunicată CNADNR, iar recepția ar putea avea loc abia în luna

Revista Presei Economice din Românianoiembrie. De la deschiderea circulației, pe autostradă au avut loc de mai multe orireparații în paralel cu lucrările prevăzute în proiect. Asfaltul a fost reparat în toamnaanului trecut după ce s-a ondulat de la traficul greu sau au apărut probleme laîmbinările de la poduri.Autostrada are o lungime de 32,25 de kilometri şi face parte din coridorul IVPan-european. Valoarea lucrărilor la acest tronson este de 135,43 de milioane deeuro.Autostrada Suplacu de Barcău-Borş (64 km)Autostrada Suplacu de Barcău-Borş nu a înaintat nici măcar cu un centimetru anulacesta. Mai mult, în întreg anul 2012 acest tronson de autostradă a avansat cuechivalentul a circa 600 de metri.În prezent, autostrada este construită doar pe jumătate, iar CNADNR a reziliat dejacontractul încheiat cu americanii de la Bechtel pentru construcția acestui tronson.Autostrada Deva - Orăştie (32,5 km)Autostrada Deva - Orăştie, cu o lungime de 32,5 kilometri, a fost deschisă circulațieiintegral la finalul lunii mai. De altfel, în luna decembrie a anului trecut a fost deschisă oporțiune de circa 15 kilometri din această autostradă, pe ruta Deva - Simeria.Constructorii autostrăzii sunt austriecii de la Strabag şi firma românească StracoGrup, controlată de Alexandru şi Traian Horpos, care au încasat până la 1 iunieaproape 150 de milioane de euro din contractul de 197 de milioane de euro pentruaceastă şosea.Autostrada Orăştie - Sibiu, lot 2 (20 km)Cel de-al doilea lot al autostrăzii Orăştie-Sibiu are aproape 20 de kilometri şi esterealizat de firma românească Straco Grup alături de italienii de la Studio Corona.Constructorii au finalizat peste jumătate din această autostradă (57,8%), încasândcirca 42 de milioane de euro din contractul de aproape 90 de milioane de euro, arată

Revista Presei Economice din Româniadatele de la CNADNR. Termenul contractual de finalizare a acestui tronson era aprilie2013, însă deschiderea circulației va fi amânată pentru noiembrie anul acesta.Autostrada Orăştie - Sibiu, lot 4 (16 km)Ultimul tronson din autostrada Orăştie - Sibiu are o lungime de circa 16 kilometri şieste realizat de italienii de la Astaldi şi de firma românească Euro Construct Trading’98, controlată de Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu.La începutul lunii iunie era finalizat în proporție de aproape 69%, arată datele de laCNADNR. Deşi trebuia să fie gata în aprilie, tronsonul va fi finalizat abia în noiembrie,arată cele mai recente estimări ale CNADNR.Autostrada Lugoj - Deva, lot 1 (27,5 km)Cu o lungime de 27,5 kilometri, primul sector al autostrăzii Lugoj - Deva este construitde italienii de la Tirrena Scavi, Societa Italiana per Condotte D’Acqua şi CossiCostruzioni.Deşi avea ca termen contractual tot luna aprilie a acestui an, tronsonul este gata doarîn proporție de puțin peste 70%. Italienii au încasat până acum puțin peste jumătatedin suma stipulată în contract, de circa 162 de milioane de euro, arată datele de laCNADNR.Noul termen de deschidere integrală a celor 27,5 kilometri este octombrie 2013.Autostrada Bucureşti - Moara Vlăsiei (primii 6,5 km)Primii 6,5 kilometri din autostrada Bucureşti - Ploieşti, care ar trebui să facă legăturaîntre Capitală şi centură şi care ar transforma această şosea într-una cu adevărat utilă,vor fi gata abia peste doi ani, deşi lucrările au început anul trecut şi trebuia să fiefinalizate de aproape nouă luni. Tronsonul este finalizat în proporție de 28% în prezent.Tronsonul care se întinde între Capitală şi centura Bucureştiului (în dreptul localitățiiŞtefăneştii de Jos) este vital pentru legarea oraşului de restul autostrăzii Bucureşti -Ploieşti, care în prezent este finalizată. Pentru a intra pe autostrada Bucureşti -

Revista Presei Economice din RomâniaPloieşti, şoferii sunt nevoiți în prezent să ajungă mai întâi pe centură. AutostradaBucureşti - Moara Vlăsiei este realizată de firmele italieneşti Pizzarotti şi Tirrena Scavişi este singura autostradă din țară cu câte trei benzi pe fiecare sens de mers.Autostrada Orăştie - Sibiu, lot 1 (24 km)Primul lot al autostrăzii Orăştie - Sibiu, cu o lungime de circa 24 de kilometri, eraconstruit în proporție de 60% la începutul lunii iunie.Autostrada trebuia să fie gata înaprilie, potrivit termenului contractual, fiind construită de austriecii de la Strabag. Noultermen de finalizare stabilit de CNADNR este august 2013.Austriecii au încasat până la începutul lunii iunie circa 48% din contractul de peste 130de milioane de euro, arată datele de la CNADNR.Autostrada Orăştie -Sibiu, lot 3 (22 km)A treia secțiune a autostrăzii Orăştie-Sibiu are o lungime de circa 22 de kilometri şieste realizată de italienii de la Impregilo.Peste 70% din acest tronson era gata la începutul lunii iunie. Termenul contractual definalizare era aprilie 2013, însă a fost amânat pentru anul următor. Pe aceastăporțiune, la Aciliu, se regăseşte şi cel mai mare viaduct din România, cu o lungime decirca 1 kilometru şi o înălțime de 74 de metri.Constructorul italian a încasat până acum peste 92 de milioane de euro pentruaceastă şosea, echivalentul a aproape două treimi din valoarea contractului.Autostrada Nădlac - Arad, lot 2 (16,6 km)Lotul 2 al autostrăzii Nădlac - Arad este realizat de austriecii de la Alpine şi este unuldintre cele mai înaintate şantiere din punctul de vedere al stadiului de execuție din celeaflate în construcție pe Coridorul IV paneuropean. Astfel, tronsonul era finalizat înproporție de aproape 85% la începutul lunii iunie. Şoseaua are o lungime de 16,6kilometri şi avea ca termen de finalizare luna aprilie a acestui an, însă în urmă cu

Revista Presei Economice din Româniacâteva luni constructorul şoselei spunea că cel mai probabil autostrada va fi gata înaugust dacă nu vor exista probleme cu finanțările.Varianta de ocolire a Constanței (21,8 km)Varianta de ocolire a municipiului Constanța, deschisă parțial circulației, este gata înproporție de 88%, iar în luna august ar urma să fie finalizată integral, estimeazăCNADNR. Centura este deschisă traficului pe anumite porțiuni, respectiv pe sectoruldintre DN 39 - nodul rutier cu Autostrada Soarelui - intersecția cu DN 3 - nodul rutier dela Ovidiu. Varianta de ocolire este realizată de spaniolii de la FCC Construccion înasociere cu italienii de la Astaldi, iar valoarea contractului este de aproape 124 demilioane de euro. Constructorii au încasat însă mai mult decât valoarea contractului, încontextul în care CNADNR a încheiat un act adițional cu aceştia, despre care nu dăînsă detalii.ZF, http://www.zf.ro/analiza/ritmul-de-constructie-a-autostrazilor-este-de-trei-ori-maimic-decat-anul-trecut-iar-constructorii-nu-au-mai-primit-bani-11062855Creşterea economică ar putea accelera, dar vor creşte şi încasările labugetul statului?Guvernul trebuie să decidă în săptămânile următoare pe ce cifră de creştereeconomică va miza anul acesta, după ce Institutul Național de Statistică (INS) aconfirmat evoluția surprinzătoare a economiei din primul trimestru (plus 2,2%) şianaliştii şi-au modificat în sus prognozele. Noua prognoză oficială de creştereeconomică ar putea apărea luna viitoare în contextul în care tot atunci este aşteptată şio rectificare bugetară.Actuala prognoză oficială de creştere economică pentru anul acesta este de 1,6%, întimp ce majoritatea analiştilor şi-au modificat recent estimările la 2-2,2% şi nu esteexclus un avans al PIB de 2,5% dacă exporturile îşi vor continua trendul pozitiv şi în

Revista Presei Economice din Româniacondițiile în care se prefigurează un an agricol bun. Întrebarea este însă în ce măsurăo creştere economică mai mare se va reflecta şi în creşterea încasărilor la bugetul destat? Şi aceasta în condițiile în care o creştere mai accelerată va fi determinată maimult de agricultură, care este slab fiscalizată, şi de exporturi, dar mai puțin de consum.Evoluția consumului se reflectă mai rapid în încasările la buget în condițiile în caretaxa pe valoarea adăugată (TVA) reprezintă un sfert din veniturile bugetului generalconsolidat, iar accizele reprezintă peste 10%.INS a confirmat săptămâna trecută datele provizorii din iunie privind creştereaeconomiei din primul trimestru, de 2,2% față de T1 2012 şi 0,7% comparativ cu T42012, ca serie brută. La creşterea PIB din T1 au contribuit toate ramurile economiei, cuexcepția agriculturii, care a avut o contribuție negativă. Analiştii se aşteaptă în T2 la ocreştere similară a PIB.ZF, http://www.zf.ro/eveniment/cresterea-economica-ar-putea-accelera-dar-vor-crestesi-incasarile-la-bugetul-statului-11106678Erste: Un nou acord cu FMI va permite relaxarea politicii monetare şiținerea sub control a cursuluiRomânia a luat unul dintre cele mai mari credite de la FMI, 12 mld. euro din totalulîmprumutului de 20 mld. euro din 2009, iar directorul general al FMI Christine Lagardevine la Bucureşti peste o săptămână pentru a discuta despre un nou acord.AFP/Mediafax FotoSemnarea unui nou acord cu FMI în care să fie implicată şi Comisia Europeană are okulşi chiar semnătura principalilor liderilor politici şi a BNR, în vreme ce, la niveluleconomiştilor şi a mediului de business, ideea este chiar încurajată, față de anii trecuțicând mai existau şi rețineri față de demersuri similare.

Revista Presei Economice din RomâniaAcum mai toți analiştii economici văd într-un astfel de acord o garanție pentruinvestitori că reformele structurale vor continua şi că restructurarea şi privatizareacompaniilor de stat vor fi continuate. Peste exact o săptămână directorul general alFMI Christine Lagarde ajunge la Bucureşti (în 15 şi 16 iulie), iar analiştii se aşteaptă caautoritățile române să se folosească de acestă ocazie pentru a anunța un nou acordstand-by cu Fondul din care, la fel ca în cazul acordului tocmai încheiat, să nu fie traşibani, ci el să ofere doar o garanție pentru piețe că lucrurile nu vor devia şi căechilibrele economice vor fi bine supravegheate.Premierul Victor Ponta a anunțat la sfârşitul săptămânii trecute că a avut o discuție cupreşedintele Traian Băsescu pe marginea scrisorii privind un nou acord cu FMI şiComisia Europeană. „Decizia de a avea un nou acord cu CE şi FMI e o decizie pe careo asumăm cu toții, şi guvernatorul BNR şi Guvernul şi preşedintele (...) Am şi trimisscrisoarea, a fost aprobată de toată lumea, de guvernator, de Guvern şi de preşedinteşi ministrul de finanțe, domnul Chițoiu şi cu guvernatorul au semnat deja scrisoareacătre Comisia Europeană şi către FMI“, a susținut Ponta. Acordul, spune premierul, vafi tot unul de tip preventiv.Anterior, premierul anunțase că Guvernul va începe în această lună negocierile cuFMI pentru încheierea unui nou acord, după ce Consiliul Director al FMI a avizat, înurmă cu aproape două săptămâni, cu trei derogări, ultimele evaluări cu România dinacordul încheiat în primăvara lui 2011.Acordul României cu FMI şi UE, dus la capăt în această vară, în valoare de 5 mld.euro, a fost tratat de autoritățile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri.Înțelegerea a fost parafată în primăvara anului 2011, în continuarea acordului începutîn 2009 (în cadrul căruia România a împrumutat suma uriaşă de aproape 20 mld. eurode la FMI, UE şi Banca Mondială), şi trebuia să se încheie în martie 2013. Board-ulFMI a aprobat în martie cererea autorităților române de extindere cu trei luni a

Revista Presei Economice din Româniaacordului, până la sfârştul lunii iunie, astfel încât Guvernul să aibă timp să reducăarieratele şi să adopte măsuri de îmbunătățire a managementului companiilor de stat.Analiştii: un nou acord ar ajuta leul să nu se depreciezeAnaliştii sunt favorabili unui nou acord. Ar fi o strategie bună pentru România, avândîn vedere sumele mari care trebuie restituite Fondului şi privatizarea incipientă a unorcompanii, urmând să permită BNR să continue politica de relaxare monetară şi săîmpiedice deprecierea puternică a leului, consideră analiştii Erste Bank. „Considerămcă autoritățile române vor folosi această ocazie pentru a anunța un nou acord stand-bypreventiv cu FMI, acoperind o perioadă de doi ani şi având ca obiectiv restructurareacompaniilor de stat. Având în vedere că plățile combinate ale Băncii Naționale aRomâniei (BNR) şi Ministerului Finanțelor către FMI ating un vârf de 5 mld. euro pe anîn 2013-2014, iar privatizarea companiilor de stat din energie şi transporturi este înfază incipientă, un nou acord din care să nu fie traşi bani este o strategie bună“, searată într-o notă de cercetare a Erste Group.Săptămâna trecută BNR a redus dobânda de politică monetară cu 0,25 puncteprocentuale, la 5%, iar un nou acord ar permite băncii centrale să continue politica derelaxare monetară fără riscul unei deprecieri puternice a leului în raport cu euro.Tăierea dobânzii de către BNR a fost prima din ultimele 16 luni.„O nouă înțelegere cu FMI deschide calea pentru măsuri suplimentare de relaxaremonetară din partea BNR, în timp ce împiedică o deprecieră puternică a leului la peste4,7 lei (pe euro, n.r.)“, notează analiştii Erste. În urmă cu o săptămână guvernatorulBNR Mugur Isărescu a recomandat şi el încheierea unui nou acord preventiv cu FMI şiUE pentru că, a argumentat el, cel pe care România tocmai l-a finalizat s-a doveditbenefic, permițând împrumuturi mai ieftine de pe piețele externe.

Revista Presei Economice din România„Eu recomand încheierea unui nou acord pentru că s-a dovedit a fi benefic, chiar dacăn-am tras niciun ban, pentru că ne putem împrumuta ceva mai ieftin de pe piețe. Sursaprincipală de finanțare pe plan extern a deficitului bugetar rămân piețele de capital.“El a afirmat că un acord cu FMI ar asigura României, totodată, o „ancoră“ şicredibilitate. Deşi privatizările au fost întârziate, termenele stabilite pentru selecțiamanagerilor privați au fost decalate, reformele structurale au rămas în urmă, iarredresarea economică este lentă, Consiliul Director al FMI a avizat în urmă cu aproapedouă săptămâni ultimele două evaluări ale acordului din 2011 cu România şi a aprobatultima scrisoare de intenție transmisă de autoritățile române.Activele externe nete, deficitul bugetului consolidat pe cash şi arieratele bugetului destat sunt cele trei ținte pentru care FMI a acceptat derogări. FMI a spus că economia s-a stabilizat, dar că nu este mulțumit de ritmul lent cu care creşte PIB-ul, admițând,astfel, că obiectivul acordului de tip preventiv încheiat în 2011 privind readucereaeconomiei pe o traiectorie de creştere solidă a fost ratat. Anul trecut economia aînregistrat o creştere de 0,7%, iar pentru 2013 prognozele indică un avans de 2%. Dar,pentru ca avansul economie să aibă urme vizibile, creşterea economică ar trebui să fiede 3-4%, după cum spunea la începutul acestui an Erik de Vrijer, şeful misiunii FMIpentru România.Fondul recomandă încă autorităților române reforme în domeniul sanitar, fiscal,energie, transporturi şi companii de stat pentru ca România să ajungă la creştereaeconomică potențială şi să creeze locuri de muncă.ZF, http://www.zf.ro/eveniment/erste-un-nou-acord-cu-fmi-va-permite-relaxareapoliticii-monetare-si-tinerea-sub-control-a-cursului-11106699

Revista Presei Economice din RomâniaRoxana Cîlțea, directorul de resurse umane al Sanofi România: Şcoalanu pregăteşte tinerii pentru poziția de reprezentant medical, dar măcarau cunoştințe ştiințifice bune în acest domeniuDiferențele dintre ceea ce solicită angajatorii la recrutare şi pregătirea candidaților careies de pe băncile facultății nu sunt atât de mari în sectorul medical, unde activitateamultor companii nu se poate învăța în şcoală, a explicat Roxana Cîlțea, directorul deresurse umane al Sanofi România, companie farmaceutică ce are în prezent peste 700de angajați în cele două arii de business (comercială şi industrială/de producție).„Cu siguranță că Facultatea de Medicină nu pregăteşte absolvenții pentru activitateade repre-zentant medical, dar în ceea ce priveşte cunoştințele ştiințifice medicale nune confruntăm cu dificultăți la recrutare. Nu ne este greu să găsim oamenii potriviți, darcert este că ne ajută şi brandul companiei. Industria în care activăm este o lume micăşi cultura companiei, atmosfera de lucru, modul în care sunt tratați oamenii transpar cuuşurință. Pe oameni nu îi poți păcăli, iar dacă o faci este pe termen foarte scurt, curândse întoarce împotriva ta“, a spus Cîlțea.Criza din care România tot încearcă să iasă de câțiva ani a generat una dintre celemai mari provocări cu care mediul privat se confuntă în prezent – schimbarea, astfelîncât companiile, pe lângă încercarea de a-şi adapta strategiile de business la contextşi oamenii pe care acestea îi caută trebuie să aibă deja şi alte calități decât celetehnice.„Mediul în care ne desfăşurăm activitatea este provocator şi în continuă schimbare,astfel că este esențial să ne putem adapta corespunzător şi, mai ales, rapid. Este vitalca angajații noştri să fie deschişi către schimbare, este important gradul de uşurință cucare nu numai că se adaptează la schimbare, dar o şi anticipează. Este crucial caschimbarea să te găsească pregătit, cu toate armele potrivite. Pentru asta compania

Revista Presei Economice din Româniaare nevoie de oameni care să fie promotori ai schimbării, care să dorească şi să poatăieşi cu uşurință din zona de confort a statu-quoului“, a mai spus Cîlțea.Pretențiile „modeste“ sau dorința candidaților de a avea un loc de muncă nu trebuie săfie o capcană pentru angajator. În industria farmaceutică din România, în prezentlucrează aproape 7.000 de reprezentanți medicali, 8% fiind închiriați de firmele derecrutare şi muncă temporară de profil companiilor cu activități în comercializareaproduselor farmaceutice. Costurile pe care le presupune un reprezentant medical seridică la aproximativ 2.500 – 3.000 de euro net pe lună, sumă în care intră remunerațiaşi taxele aferente, dar şi pachetul de lucru (maşină, laptop etc.) sau bugetul dedecontări, arată datele companiei Expand Health. Din numărul de peste 700 deangajați ai Sanofi România, puțin peste 50% lucrează în producție, restul fiindrepartizați în divizia comercială a companiei.ZF,http://www.zf.ro/profesii/scoala-nu-pregateste-tinerii-pentru-pozitia-de-reprezentant-medical-dar-macar-au-cunostinte-stiintifice-bune-in-acest-domeniu-11106877Mircea Tudor, MB Telecom: Deja ne simțim depăşiți de blocajul politicşi economic!„Veteranii“ mediului de business din România au nevoie de „sânge proaspăt“ încompanii, de tineri care să aibă curajul să preia frâiele în momentul în care liderii cuvechime nu vor mai găsi resurse să lup-te împotriva sistemului economic şi politic încare se simt blocați, a spus Mircea Tudor, 55 de ani, fonda-tor al companieiproducătoare de sisteme de se-curitate MB Telecom.„Grăbiți-vă (către tineri-n.red.) să deveniți lideri, nu pentru că noi, cei din generațiilemai vechi, ne-am fi plictisit, ci pentru că societatea românească are nevoie de sângeproaspăt în leadership. Deja ne simțim depăşiți de blocajul politic şi economic, iar fără

Revista Presei Economice din Româniavoi nu putem. Avem nevoie de oameni tineri cura-joşi care să îşi asumeresponsabilitățile ce vin odată cu gestionarea unei afaceri şi cu poziția de lider“, aexplicat Mircea Tudor, prezent săptămâna trecută la o se-siune de mentorat pentrutineri organizată de fundația Leaders România. Mircea Tudor conduce în prezent ocompanie câştigătoare a două premii întâi în cadrul Salonului International de Invențiide la Geneva, care numără în prezent nu mai mult de 130 de angajați, 50% dintreaceştia fiind cercetători români.ZF, http://www.zf.ro/profesii/mircea-tudor-mb-telecom-deja-ne-simtim-depasiti-deblocajul-politic-si-economic-11106765Cum s-au schimbat declarațiile lui Pascariu, preşedintele Tarom,despre HeinzmannÎn nouă luni de la trecerea sub management privat, Tarom a ajuns să caute al treileadirector general, după ce Dan Pascariu, preşedintele CA al Tarom, a scurtat cu trei animandatul belgianului Christian Heinzmann, venit la conducerea companiei înnoiembrie anul trecut, în condițiile în care primul candidat ales în octombrie, austriaculHeinrich Vytoupil, nu a mai semnat contractul.În iunie anul acesta, Pascariu l-a numit în funcția de director executiv pe NicolaeDemetriade (un fost şef al Tarom care a lăsat compania pe pierderi) care fusese adusîn consiliul de administrație în mai anul acesta. Aceste schimbări nu fac decât săcreeze haos în cadrul companiei aeriene, situație care pune sub presiune şi stresangajații, atât pe cei din direcția tehnică care se ocupă de mentenanța avioanelor cât şipersonalul de zbor, piloți şi însoțitori de bord, care nu se bucură de o atmosferă stabilăîn companie.Tarom are peste 500 de ingineri tehnici şi 200 de piloți care au transport anul trecut2,2 mil. de pasageri. Zilnic, piloții au în mâini viața a sute de oameni. „Meseria de pilot

Revista Presei Economice din Româniasau de inginer tehnic este o meserie cu grad de responsabilitate foarte mare, de aceeaeste bine ca la nivelul companiei să fie linişte şi stabilitate. Normal că angajații se simtmai fericiți când există linişte şi pace la nivelul conducerii“, spune un expert din aviațiecare lucrează la o companie aeriană low-cost. Situația companiei continuă să fieincertă. În perioada 2008-2012, Tarom a adunat pierderi de circa 250 de milioane deeuro, potrivit calculelor ZF, ce iau în considerare şi rezultatele preliminare aferenteanului 2012.Programul CEO privat la companii de stat prevedea ca membrii boardurilor să fie aleşidupă criterii de competență, experiență şi statut profesional şi să nu fie numiți politic,însă numirea lui Valentin Macec ridică semne de întrebare. În octombrie anul trecut,austriacul Heinrich Vystoupil, fost şef al reprezentanței în România şi Moldova aAustrian Airlines, a fost numit de către consiliul de administrație al Tarom directorgeneral al companiei, însă la puțin peste o săptămână, el a refuzat să semnezecontractul. El a fost înlocuit de belgianul Christian Heinzmann.În noiembrie, sindicatul Tarom cerea demisia de onoare a unor membri din consiliulde administrație acuzând faptul că din consiliul de administrație al Tarom fac partepersoane care nu au avut contacte cu vreo companie aeriană, ceea ce încalcă legea(OG 109/2011, la art. 28) care prevede: „Consiliul de administrație trebuie să fie formatdin persoane care să aibă experiență de administrare/management, în domeniul deactivitate“.Pascariu spunea că el a interpretat altfel legea şi că importantă este experiența cucare vin membrii consiliului de administrație. La finalul lunii februarie anul acesta,sindicatele Tarom acuzau conducerea de lipsă de transparență şi că nu există dialogşi profesionalism. Pascariu transmitea că sindicatele sunt nemulțumite de rigoarea pecare o aduce conducerea profesionistă. În aprilie anul acesta, Pascariu preciza căTarom mai are Ñoxigen„ doar un an de zile şi că dacă nu se schimbă ceva

Revista Presei Economice din Româniafundamental, compania nu mai are şanse de supraviețuire. El aprecia ținta stabilită deHeinzmann şi directorul financiar Michael Moriaty ca fiind una ambițioasă.Doar doi din cei şapte noi membri ai consiliului de administrație (CA) al Tarom auexperiență în industria aviatică, însă niciunul nu a lucrat efectiv într-o companieaeriană privată, deşi legea cerea experiență în întreprinderi care au un obiect deactivitate similar cu al Tarom. Consiliul de administrație este format din bancherul DanPascariu, fostul astronaut Dumitru Prunariu, Valentin Macec, consilier al ministruluitransporturilor, Ciprian Ladunca, director financiar şi vicepreşedinte al Metlife AlicoRomânia, omul de afaceri Marius Ghenea, proprietarul magazinelor online PC Fun şiPC Garage şi Nicolae Demetriade, un fost şef al Tarom (care l-a înlocuit în consiliu pefostul ministru al mediului de afaceri Lucian Isar. Ei au un mandat pe patru ani şiValentin Macec,un fost consilier al lui Ovidiu Silaghi, fostul ministru al transporturilor.Patru din cei şase membri ai consiliului de administrație (CA) al Tarom nu au lucratniciodată în industria aviatică. Din consiliul de administrație mai fac parte fostulastronaut Dumitru Prunariu şi omul de afaceri Marius Ghenea. Ei au un mandat pepatru aniOrdonanța managerilor privați cere explicit membri ai CA cu experiență la societățicomerciale din domeniul de activitate al întreprinderilor. De asemenea, cere ca selecțiatuturor să fie făcută profesionist, fără excepții politice.Art. 28 (1) În cazul societăților administrate potrivit sistemului unitar, consiliul deadministrație este format din 5-9 membri, persoane fizice sau juridice, cu experiență înactivitatea de administrare/management a/al unor întreprinderi publice profitabile saua/al unor societăților comerciale profitabile din domeniul de activitate al întreprinderiipublice. Cel puțin unul dintre membrii consiliului de administrație trebuie să aibă studiieconomice şi experiență în domeniul economic, contabilitate, de audit sau financiar decel puțin 5 ani. Nu pot fi selectați mai mult de 2 membri din rândul funcționarilor publici

Revista Presei Economice din Româniasau al altor categorii de personal din cadrul autorității publice tutelare ori din cadrulaltor autorități sau instituții publice.Ce spunea Pascariu despre managerul belgian anul trecut şi ce spune acumNoiembrie 2012„Personal pot spune cu mâna pe inimă că nu îmi pare rău de această schimbare(înlocuirea austriacului Vystoupil cu Christian Heinzmann în funcția de director generalal Tarom-n.red), argumentul meu reprezintă diferența de CV-uri. Cu Heinzmann amsemnat o scrisoare de angajament, contractul va fi semnat pe 19 noiembrie“.„Nu am pornit de la ce există în jurul nostru, ci de la profilul poziției, am căutat pecineva cu experiență în compania de stat, care să fi condus anterior o companieaviatică şi eventual chiar o companie aviatică de stat, care să aibă experiența discuțieicu Guvernul, cu sindicatele şi nu numai, şi care să fi trecut printr-o restructurare, dar săaibă şi anvergură în ceea ce priveşte aspecte operaționale, tehnice şi financiare“„În alegerea CEO-ului, CA a avut în vedere experiența managerială în toate cele patrudomenii de interes pentru industria aviatică: comercial, operațional, tehnic şi financiar,precum şi experiența în elaborarea şi implementarea unei strategii de restructurareîntr-o companie aviatică națională“.Iulie 2013„I-am redus mandatul lui Heinzmann pentru că suntem nemulțumiți de activitatea lui“.„Tarom mai are 12-18 luni în care trebuie să fie întoarsă. Nu cred că Heinzmann poatesă facă un turnaround (restructurare-n.red) la Tarom într-o astfel de societate şi demediu“„Monitorizând lunar procesul de implementare a strategiei, membrii CA au constatatcu regret întârzieri majore în ceea ce priveşte activitățile pe care Heinzmann avearepsonsabilitatea să le ducă la îndeplinire, conform planului de management“

Revista Presei Economice din România„La numirea în funcție a lui Heinzmann, membrii CA au cerut înghețarea angajărilor,raționalizarea achizițiilor, renegocierea contractelor cu furnizorii, precum şi pregătirearestructurării companiei. Aceste linii adoptate de către membrii ca CA nu au fostrespectate de Heinzmann, care a permis derularea unei serii de achiziții şi continuareaangajărilor fără respectarea procedurilor şi fără aprobarea CA“,ZF,http://www.zf.ro/eveniment/cum-s-au-schimbat-declaratiile-lui-pascariupresedintele-tarom-despre-heinzmann-11106543Opinie Cosmin Marinescu, consilier al ministrului finanțelor -Reformestructurale şi proprietate: întoarcerea la originiDeşi dominată de avânt constructivist, agenda relansării economice se relativizeazăaproape peste tot în Europa. În prezent, România dispune de un anumit confortmacroeconomic, dată fiind încadrarea, consființită şi instituțional, în țintele de deficitagreate cu organismele financiare internaționale. Însă provocarea fundamentală arelansării economice transcede, totuşi, eforturile de consolidare fiscală din ultimii ani.În absența reformelor structurale, cele menite să instituie raționalitate şi disciplinăfinanciară, în principal în sectorul companiilor de stat, stabilitatea macroeconomică seva dovedi fragilă şi se va deprecia cu uşurință.Ar trebui să recunoaştem deschis că, deşi europeană prin adopție instituțională,România de astăzi nu probează, cu adevărat, că a făcut saltul decisiv la principiileeconomiei de piață, care să le aducă românilor viața demnă şi prosperitatea multaşteptate. În prezent, economia românească aproape că este construită prin şi în jurulbugetului statului. Este o stare de fapt profundă, structurală, care explică de ceoamenii aşteaptă ca atât de multe lucruri să vină de la stat sau, oricum, prinintermediul statului.

Revista Presei Economice din RomâniaDupă mai mult decât cele două decenii de tranziție, prescrise profetic, există încădiverse restanțe economice şi instituționale. De exemplu, problema retrocedăriiproprietăților a devenit imperativă doar prin transplant de priorități - cu caracter deultimatum - de la nivelul Comisiei Europene. Prețurile la gaze şi energie electrică abiaau intrat, după ani mulți de protecționism tarifar, în logica imuabilă a economiei depiață. Care, fie şi în ceasul al 12-lea, reclamă şi asanarea de pierderi şi arierate dinsectorul companiilor de stat. În privința arieratelor, finanțele administrațiilor publice aufost şi ele, recent, subiect intens de negocieri cu „troica“ financiară şi politicăinternațională.În ciuda austerității salariale din sectorul bugetar, cifrele INS dezvăluie încă decalajeimportante: în miezul crizei, câştigul salarial mediu brut în sectorul public era cu circa200 de lei mai mare decât în sectorul privat. Ulterior, decalajul s-a lărgit şi mai mult.Aceasta, în condițiile în care deja sectorul bugetar este suprapopulat, prin cei aproape1,2 milioane de angajați, cu 400.000 mai mulți în comparație cu aparatul statalcomunist.Deşi evoluția actuală indică tendințe corective, România se confruntă cu problememajore în privința arieratelor din sectorul public. Arieratele trădează, poate cel maibine, deficiențele structurale şi fragilitatea instituțională din sistemul economic. Deexemplu, în ultimul deceniu, ponderea arieratelor în cifra de afaceri s-a situat, înmedie, pe la circa 9-10% în cazul firmelor private, spre deosebire de circa 40% încazul companiilor de stat. Ceea ce reflectă, cât se poate de limpede, că proprietateade stat a frânat şi a deturnat, mai degrabă, dinamica progresului economic.Ani de-a rândul, economia românească a suferit în absența unor reforme curative, caresă instituie constrângeri bugetare tari şi disciplină financiară în sectorul public. Pentru obună bucată din tranziția post-comunistă şi, de altfel, până mai recent, regula a fostdată de cercul vicios capitalizare-decapitalizare. Adică, pe de o parte, statul deschide

Revista Presei Economice din Româniabăierile bugetului şi capitalizează iar „baieții deştepți“, pe de altă parte,decapitalizează.Cazurile Olchim, Hidroelectrica, CFR, Poşta Română sunt emblematice: proprietateade stat a însemnat, deloc impredictibil, privatizarea câştigurilor şi naționalizareapierderilor. Realitatea „din teren“ a scos la iveală faptul că managementul politic „ adicăde stat „ a fost, deopotrivă şi informal, unul „privat“. Căci decapitalizarea companiilorde stat a trecut prin mâinile şi conturile managerilor statului şi ale „băieților deştepți“, cuacoperire instituțională şi contractuală.Aceasta a fost, din păcate, realitatea nefastă a programelor de reformă decăzute dinordinea firească a logicii economice. Căci, de fapt, liberalizarea fără privatizare aînsemnat decapitalizare. Prin liberalizare, directorii întreprinderilor de stat au devenit,de facto, stăpânii rent-seeking ai unor active economice aflate, de jure, în proprietateastatului, adică, din punct de vedere economic, în responsabilitatea practic a... nimănui.Tocmai de aceea, schimbarea de status-quo reclamă reforme structurale care săînsemne mai mult decât reformarea managementului în companiile de stat. Adicăîntoarcerea la originile economice ale pieței, prin punerea în drepturi depline, şi cubunăcredință, a instituției proprietății private. Căci economia de piață înseamnă, înmod esențial şi primordial, rezolvarea problemei dreptului de proprietate. Numai astfelputem spera la dezvoltarea unui sector privat puternic, capabil să generezeprosperitate şi să dinamizeze inclusiv reformele din sfera sectorului public.În final, câteva cuvinte despre o temă trecută deja prin dezbatere, care aduce cu sineşi substratul explicativ al problematicii proprietății. În materie de reformă a proprietății,întreaga performanță a tranziției a fost notată recent, în declarații fataliste, cu unprocent rotund: 80% din privatizările realizate în România s-au dovedit a fi eşecuri.În primul rând, la o verificare „de rutină“, inclusiv prin consultarea raportărilor INS,procentul de „80% privatizări neperformante“ nu poate fi găsit nicăieri în vreo cercetare

Revista Presei Economice din Româniade specialitate. În al doilea rând, procentul în cauză nu spune nimic, ştiințific vorbind,despre viabilitatea proprietății private. Spune însă aproape totul despre calitateastrategiilor şi politicilor de privatizare ale guvernelor României post-comuniste. Şi nuproprietatea privată este cea care şi-a ratat „menirea“, de a oferi bazele economiei depiață, ci tocmai programele guvernamentale în legătură cu aceasta.Se cuvine a ne aminti faptul că, în comparație cu alte țări din Europa Centrală şi deEst, reforma proprietății în România a demarat târziu şi a mers şchiopătat. Ca pretextcomparativ, atunci când în România părea că se renunță „ însă doar cu jumătate degură „ la strategia obsesivă a lui „nu ne vindem țara“, în Polonia deja se trecea, deexemplu, la consolidarea primelor valuri de privatizare. Iar explicațiile unor asemeneadecalaje devin mult mai limpezi dacă adăugăm şi câteva concepte de căpătâi aletranziției, cum ar fi de exemplu rent-seeking, grupuri de interese, fragilitateinstituțională etc. De fapt, cu neîmplinirile tranziției în România, lucrurile stau exactinvers: s-au pierdut numeroase active economice, aproape industrii întregi, nu pentrucă s-au privatizat, ci dimpotrivă, pentru că au fost ținute, aproape până le-a trecutvremea, pe post de vaci de muls de către clientela politico-economică a tranziției.ZF, http://www.zf.ro/zf-24/reforme-structurale-si-proprietate-intoarcerea-la-origini-11106598Cu fiecare fabrică închisă în România, simt că mor un pic - DragoşDamianNu cunosc și nu este locul meu să comentez rațiunile care au condus la deciziagrupului care are în proprietate fabrica din Brașov, dar este evident că dacă Româniaar fi avut o politică de stat a sectorului farmaceutic adecvată perioadei de crizăfinanciară în care se află sistemul sanitar încă din 2009 – adică pro medicamentegenerice – fabrica în discuție ar fi putut să-și țină ocupată capacitatea de producție, cu

Revista Presei Economice din Româniaatât mai mult, poate, în condițiile expirării unor patente sau ale reducerii cererii laexport. Este al doilea caz, după Institutul Cantacuzino, în care din motive tehniceîncetinește sau se oprește producția unui sit industrial de medicamente din România.De fapt, nu se poate pune problema exclusivă a aspectelor tehnice, analiștiispecializați în industrie știu acest lucru. De fapt, dacă ar exista o politică de stat caresă stimuleze creșterea utilizării de medicamente generice, preferabil fabricate înRomania, aceste lucruri nu s-ar fi întâmplat. Suferința celor doi fabricanți este de fapt șisuferința celorlalți.Începând cu 2009, fabricile românești de medicamente au disponibilizat 500 deangajați, au scos sute de produse din fabricație și au înregistrat mii de ore de șomajtehnic. Condițiile extrem de ostile ale mediului de afaceri sunt următoarele: întârzieri depeste un an la obținerea autorizării de punere pe piață, a prețului sau a compensăriimedicamentelor, încasarea creanțelor la peste un an de zile, clawback de până la 35%din cifra de afaceri în 2012 și prețurile înghețate la un curs artificial. Mai vorbim și deîntârzierile inacceptabil de lungi la absorbția fondurilor europene pe axele POS-DRUsau POS-CEE, de transpunerea irațională în legislație a unor prevederi UE (Directivanr. 62/2011) și de propaganda anti-produse românești sau anti-generice în general saupro-importuri sau pro- (așa-zise) medicamente „de ultimă generație, care sunt unicașansă a românilor“, condusă de cercuri de lobby extrem de agresive, pe care, culmea,mulți medici, farmaciști și asociații de pacienți o cred.În general, lipsa unui cadru legislativ care să stimuleze investițiile sectoriale, la care seadaugă absența totală a unui dialog al autorităților cu producătorii în perioada 2009-2012 sunt, în opinia mea, cauzele care au dus la slăbirea industriei locale demedicamente, în ton cu slăbirea, la modul mai general, a industriei chimice dinRomânia. Şansa producătorilor din România au fost exporturile, care au păstrat

Revista Presei Economice din Româniautilizarea capacităților de producție la cote care să permită menținerea de nivele deproductivitate adecvate.Nu există o altă soluție decât ca autoritățile să aibă un dialog onest cu producătorii demedicamente care au fabrici în România și să corecteze în consecință cele semnalatemai sus, la care să adauge stimulente sau cote pentru utilizarea de medicamentegenerice la nivel de medic și farmacie.DRAGOŞ DAMIAN, CEO Terapia Ranbaxy și președinte APMGRCapital, http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/183944.htmlHaideți să nu mai fim fraieri! - Marian DușanSăptămâna trecută am lansat programul Start-up România, prin intermediul căruiaaproximativ 1.000 de tineri, care vor să-și deschidă propria afacere, vor beneficia deconsultanță gratutită și de acces la surse de finanțare. Noi, cei de la RomanianBusiness Accelerator (roaccelarator.ro), vom oferi o soluție tinerilor cu idei strălucite,dar care fie nu dispun de resurse financiare, fie nu știu cum să pună în practicăplanurile de business pe care le-au făcut. Cu certitudine, avem nevoie de o nouăgenerație de antreprenori care să împingă lucrurile mai departe. Avem nevoie de onouă mentalitate în business. Avem nevoie de o nouă cultură antreprenorială. Cred cănoi, cei care am reușit în afaceri, avem o datorie morală față de cei care sunt acum laînceput de drum. De aceea, Romanian Business Accelerator va aduce la aceeașimasă, în cadrul programului Start-up România, 47 dintre cei mai cunoscuțiîntreprinzători români care vor împărtăși din experiența lor celor care au decis că a fipropriul lor stăpân reprezintă o alternativă profesională, dar și un mod de viață.Tinerii care vor fi admiși în proiectul Start-up România vor beneficia, într-un interval deșase luni, de sesiuni de mentorat, de consultanță, de public speaking și de coaching.La sfârșitul perioadei de pregătire, ei își vor susține proiectele de afaceri în fața unor

Revista Presei Economice din Româniainvestitori din România și din străinătate, dispuși să le finanțeze businessurile. Șomajulîn rândul tinerilor între 18 şi 25 de ani a atins cote alarmante şi cred că putem să-iținem pe aceşti tineri în România doar dacă le oferim modele de succes, oameni caresă-i învețe cum să facă afaceri de succes şi corecte. Este la îndemâna noastră săfacem acest lucru. Mai mult, cred că avem obligația atât noi, cei din zona privată, cât șicei din zona guvernamentală să-i sprijinim și să-i încurajăm pe antreprenorii aflați laînceput de drum. În perioada 2014-2015, Uniunea Europeană ne pune la dispozițiecirca 500 de milioane de euro pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor.Antreprenoriarul este o oportunitate pentru a combate acest adevărat flagel și suntconvins că putem creiona proiecte pentru a accesa aceste fonduri pentru tinerii carevor să intre în business. Susțin cu tărie că antreprenoriatul reprezintă o șansă uriașăpentru România și consider că susținerea celor care doresc să înceapă un business pecont propriu trebuie să devină o prioritate de gradul zero pentru Guvernul României.Mi-aș permite, în final, să-l citez pe profesorul Dăianu care a spus, la evenimentul delansare a programului Start-up România, că „economia românească are nevoie despirit antreprenorial pentru a construi avantaje competitive şi pentru a învinge capcanavenitului mediu pe cap de locuitor, care se manifestă prin incapacitatea, dupăatingerea unui anumit prag de venituri, de a mai face față concurenței unor țări cu forțăde muncă ieftină şi cu capacitate mare de a inova“. Câtă dreptate are! Numai așaputem construi o Românie prosperă. Haideți să nu mai fim fraieri și să profităm deșansa asta!MARIAN DUȘAN, CEO Editura Evenimentul și CapitalCapital, http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/183943.html

Revista Presei Economice din RomâniaCodul insolvenței va proteja creditorii la începutul procedurii, debitorulva fi condiționat - draftCodul insolvenței va proteja creditorii la începutul procedurii, debitorii vor putea cereinsolvența doar dacă valoarea creanței este de minimum 90.000 lei, nu indiferent desumă ca în prezent, iar creditorii vor putea cere insolvența debitorilor într-un termen detrei ori mai scurt, de 30 zile.Prevederile sunt incluse în draftul Codului insolvenței, aflat încă în discuție, obținut deMEDIAFAX. Principiile enunțate pe care se bazează Codul sunt, printre altele,maximizarea gradului de valorificare a activelor şi a recuperării de către creditori,asigurarea unui tratament echitabil al creditorilor de acelaşi rang, recunoaştereadrepturilor existente ale creditorilor şi respectarea ordinii de prioritate a creanțelor,limitarea riscului de credit şi a riscului sistemic asociat tranzacțiilor cu instrumentefinanciare derivate prin recunoaşterea compensării cu exigibilitate imediată în cazulinsolvenței şi pre-insolvenței unui co-contractant având ca efect reducerea riscului decredit la o suma netă datorată între părți sau chiar la zero atunci când, pentruacoperirea expunerii nete, au fost transferate garanții financiare.Conform actualei forme a Codului, insolvența debitorului - reprezentând insuficiențafondurilor pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile - se prezumă atunci cândacesta nu a plătit datoria față de creditor după 30 de zile de la scadență, nu după 90zile ca în prezent. În acelaşi timp, este menținut articolul care stabileşte că insolvențaeste iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadențădatoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenței.Pe acelaşi principiu, un creditor va fi îndreptățit să solicite deschiderea proceduriiinsolvenței în cazul în care creanța sa împotriva patrimoniului debitorului este certă,lichidă şi exigibilă de mai mult de 30 de zile, nu de peste 90 de zile ca în prezent.

Revista Presei Economice din RomâniaO altă modificare este pregătită pentru cuantumul minim al creanței în funcție de carepoate fi formulată cererea de deschidere a insolvenței, în condițiile în care, în prezent,este impusă o "valoare-prag" doar pentru creditor, de 45.000 lei. Prin Codul insolvențeiva fi introdusă o astfel de valoare-prag şi pentru debitor, dublă față de cea acreditorului.Astfel, un debitor va putea cere intrarea în insolvență doar dacă datoriilesale, de altă natură decât cele salariale, se cifrează la minimum 90.000 lei, în timp cecreditorii vor putea cere intrarea în insolvență a debitorului pentru o creanță de 45.000lei.Premierul Victor Ponta declara în luna aprilie, în contextul scăderii veniturilor bugetaredin impozitul pe profit, că există pe de o parte sunt multe firme care intră în insolvențăpentru că, neavând asigurat un flux de creditare, nu reuşesc să facă față obligațiilor pecare le au atât față de bugetul de stat, cât şi față de alți furnizori, dar sunt şi firme careintră cu rea-credință în insolvență pentru a nu mai plăti niciun fel de taxă sau impozit,motiv pentru care trebuie accelerată modificarea legislației privind insolvența.În acelaşi timp, perioada de observație din cadrul unei proceduri simplificate, carepermite intrarea direct în faliment a unui debitor aflat în stare de insolvență(profesionişti persoane fizice supuse obligației de înregistrare, cu excepția celor careexercită profesii liberale, întreprinderi familiale sau debitori care nu dețin niciun bun oriale căror acte contabile sau administratori nu pot fi găsiți), va fi substanțial redusă, dela maximum 50 zile la maximum 20 zile, se menționează în proiectul privind Codulinsolvenței.Codul va egaliza regimul deschiderii procedurii în cazul concursului dintre cerereadebitorului şi cea a creditorilor. În prezent, cererea debitorului este judecată în 5 zile,iar cea a creditorului este analizată într-un termen mult mai lung, astfel că proceduraeste deschisă în baza cererii debitorului, care "controlează" perioada de început. PrinCodul insolvenței, cererile creditorilor vor fi ataşate la cererea debitorului şi vor fi

Revista Presei Economice din Româniajudecate tot în termen de 5 zile. "Dacă există o cerere de deschidere a proceduriiinsolvenței formulată de către debitor şi una sau mai multe cereri formulate de creditoriulterior înregistrării celei dintâi, cererile de deschidere a procedurii formulate decreditori se vor înregistra direct la cererea formulată de debitor. În cazul în care existăînregistrate cereri formulate de creditori şi se depune o cerere a debitorului, serviciulregistratură va efectua verificări din oficiu şi, dacă există o cerere a unui creditor, vaataşa cererea debitorului şi/sau cererile ulterior depuse de creditori la cerereacreditorului înregistrată mai întâi. În acest caz, cererile se judecă în termen de 5 zile",se arată în draftul Codului insolvenței.Avocații spun însă că, în varianta actuală, proiectul nu acoperă şi o a treia situație,respectiv cea în care cererea este depusă doar de către creditor, nu şi de debitor, cazîn care termenul de judecată va fi la fel de lung ca în prezent.Va fi menținută regula conform căreia judecătorul sindic poate impune creditorului acărui creanță nu este constatată printr-o hotărâre judecătorească cu putere de titluexecutoriu să consemneze la o bancă o cauțiune de 10% din valoarea creanței, darsuma maximă va fi limitată la 100.000 lei şi fără obligația ca această cauțiune să fievărsată în cinci zile, ci până la soluționarea cererii.În prezent, însă, cauțiunea trebuie depusă doar la cererea debitorului, dacă acestacontestă starea de insolvență, prevedere care lipseşte la acest moment din draftulCodului, astfel că prevederea face încă obiectul discuțiilor dintre Guvern şi factoriiinteresați, aceştia din urmă reclamând faptul că este inechitabilă pentru creditorstabilirea unei cauțiuni pentru judecarea unei cereri de deschidere a insolvenței în lipsaunei contestații a debitorului. Adunarea creditorilor va putea fi convocată şi decomitetul creditorilor sau de către creditorii deținând creanțe în valoare de cel puțin50% din valoarea totală a creanțelor cu drept de vot, față de 30% în prezent.

Revista Presei Economice din RomâniaCu excepția cazurilor în care legea cere o majoritate specială, şedințele adunăriicreditorilor vor avea loc în prezența titularilor de creanțe însumând cel puțin 30% dinvaloarea totală a creanțelor cu drept de vot asupra averii debitorului, iar deciziileadunării creditorilor se adoptă cu votul favorabil manifestat expres al titularilormajorității, prin valoare, a creanțelor prezente cu drept de vot, dar, spre deosebire desistemul actual, votul condiționat va fi considerat vot negativ.În actuala formă, documentul mai stabileşte că, prin derogare de la prevederileCodului de procedură civilă, exercitarea apelului nu suspendă executarea hotărârilorjudecătorului sindic, prevedere care nu se aplică însă în cazul judecării apeluluiîmpotriva unor hotărâri ale judecătorului-sindic, respectiv sentința de deschidere aprocedurii insolvenței împotriva debitorului, sentința prin care se decide intrarea înprocedura simplificată, sentința prin care se decide intrarea în faliment, sentința desoluționare a contestației la planul de distribuire a fondurilor obținute din lichidare şi dinîncasarea de creanțe.Avocații arată însă că declararea apelului ar atrage astfel suspendarea hotărârilorexecutorii date de judecătorul sindic, cu consecința tergiversării procedurii.Referitor la administratorul judiciar, documentul prevede că, în cazul în care adunareacreditorilor confirmă administratorul judiciar/lichidatorul, dar nu aprobă oferta deonorariu a acestuia, administratorul judiciar/lichidatorul va putea accepta onorariulvotat de către creditori sau va reconvoca adunarea în maximum 30 de zile pentrunegocierea cu creditorii şi rediscutarea onorariului. În cazul în care nici la aceastaadunare oferta administratorului judiciar/lichidatorului nu va fi acceptată de cătrecreditori, administratorul judiciar/lichidatorul va putea declara că se retrage. În caz derenunțare, administratorul judiciar/lichidatorul va convoca o nouă adunare în maximum30 zile în vederea desemnarii noului administrator judiciar/ lichidator. În cazul în care,în cadrul acestei adunări, nu se desemnează un alt administrator judiciar/lichidator,

Revista Presei Economice din Româniajudecătorul sindic va desemna un administrator judiciar/lichidator provizoriu, în termende maximum 5 zile de la data adunării.În cazuri urgente, administratorul judiciar/lichidatorul poate angaja persoane despecialitate şi le poate stabili remunerația fără acordul prealabil al comitetuluicreditorilor, în cazul în care remunerația va fi achitată din averea debitorului. Măsurava putea fi contestată, iar onorariul datorat până la data soluționării contestației se vaplăti din averea debitorului.În opinia avocaților, aceste prevederi pot determina prelungirea cu 60 de zile aperioadei de observație, creând un instrument de "negociere" de pe poziții de forță aadministratorului cu creditorii, şi sporesc puterile administratorului judiciar asupra averiidebitorului.Documentul mai prevede că, pentru asigurarea resurselor în vederea continuăriiactivității curente a debitorului în perioada de observație, sumele de bani care facobiectul garanțiilor vor putea fi folosite de către administratorul judiciar sau dindispoziția acestuia. În discuțiile cu Ministerul Justiției s-a arătat că această prevederear permite însă epuizarea sumelor băneşti ce formează obiectul ipotecii creditorului,cerându-se totodată ca prioritatea la restituire a finanțărilor curente, inclusiv din sumeleobținute din vânzarea bunurilor ipotecate, să fie aprobată expres de către creditorul cuipoteca anterioară.Codul va fi aplicat inclusiv şi regiilor autonome, pentru care autoritățile nu au elaboratnici până în prezent, după şapte ani de la aprobarea legislației în domeniu, o legespecială care să reglementeze insolvența acestora, aşa cum aveau obligația.Legea insolvenței aprobată în 2006 include reguli derogatorii în cazul regiilorautonome, stabilind că procedura aplicabilă acestora va fi stabilită prin "lege specială".O astfel de lege nu a fost aprobată nici până în prezent. De această dată, în categoriasocietăților cărora le poate fi aplicată procedura generală de insolvență, prin care un

Revista Presei Economice din Româniadebitor intră succesiv în reorganizare judiciară şi faliment sau numai în reorganizare oridoar în faliment, vor fi menționate distinct şi regiile autonome, cu aceeaşi mențiune căprocedura aplicabilă acestora va fi stabilită prin lege specială, dar cu completarea că,până la momentul intrării în vigoare a legii speciale, orice regie autonomă va putea fisupusă procedurii insolvenței prevazută de acest Cod.Documentul va stabili că procedura generală de insolvență va fi aplicată oricărei altepersoane fizice sau juridice de drept privat supuse înregistrării în registrul comerțuluisau în alte registre de publicitate. Spre deosebire de regula actuală în care procedurilede insolvență sunt de competența tribunalului în a cărui circumscripție îşi are sediuldebitorul, Codul va impune o perioadă minimă de un an în care debitorul trebuie să îşifi avut sediul în circumscripția respectivă.Astfel, toate procedurile, cu exceptia apelului, vor fi de competența tribunalului în acărui circumscripție debitorul şi-a avut sediul "cel puțin un an anterior datei sesizăriiinstanței". De la data deschiderii procedurii vor fi suspendate de drept toate acțiunilejudiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelorasupra debitorului sau bunurilor sale, dar cu excepții legate de căile de atac promovatede debitor împotriva acțiunilor unui creditor începute înainte de deschiderea proceduriişi de acțiunile judiciare pentru determinarea existenței şi/sau cuantumul unor creanțeasupra debitorului, născute după data deschiderii procedurii, acestea urmând să fiesoluționate de judecătorul sindic."Ipotecile mobiliare asupra sumelor de bani existente în contul debitorului la datadeschiderii procedurii, precum şi asupra instumentelor financiare deținute de debitorpot fi executate şi după data deschiderii procedurii, la cererea creditorului titular algaranției, însoțită de toate documentele doveditoare", prevede proiectul.Este menținută regula conform căreia orice furnizor de servicii - electricitate, gazenaturale, apă, servicii telefonice - nu are dreptul, în perioada de observație şi în

Revista Presei Economice din Româniaperioada de reorganizare, să schimbe, să refuze ori să întrerupă temporar un astfel deserviciu către debitor în cazul în care acesta are calitatea de consumator captiv, darsunt introduse şi sancțiuni concrete pentru nerespectarea acestei obligații, respectivacoperirea prejudiciilor aduse averii debitorului şi aplicarea unei amenzi judiciare de10.000-30.000 lei pentru fiecare încălcare a obligațiilor. Neexecutarea obligației dereluare a furnizării utilităților în termen de maximum 10 zile calendaristice de lanotificarea primită de la administratorul judiciar sau lichidator va constitui în sine onouă încălcare şi va fi sancționată cu o nouă amendă.Administratorul judiciar sau lichidatorul va putea introduce la judecătorul-sindic acțiunipentru anularea actelor şi operațiunilor frauduloase încheiate de debitor în daunadrepturilor creditorilor calculat pentru 2 ani anteriori deschiderii procedurii, față de 3 aniîn prezent.Contractele în derulare se consideră menținute la data deschiderii procedurii, darpentru creşterea la maximum a valorii averii debitorului, într-un termen de prescripțiede 3 luni de la data deschiderii procedurii, administratorul judiciar/lichidatorul poate sădenunțe orice contract, închirierile neexpirate, alte contracte pe termen lung saucontracte de compensare cu exigibilitate imediată, atât timp cât aceste contracte nuvor fi fost executate în totalitate ori substanțial de către toate părțile implicate. Înprezent nu există un astfel de termen de prescripție.Va fi menținută prevederea conform căreia, prin derogare de la Codul muncii, dupădata deschiderii procedurii, desfacerea contractelor individuale de muncă alepersonalului debitoarei se va face de urgență de către administratoruljudiciar/lichidator, fără a fi necesară parcurgerea procedurii de concediere colectivă.Administratorul judiciar/lichidatorul va acorda în continuare personalului concediat doarpreavizul de 15 zile lucrătoare.

Revista Presei Economice din RomâniaMediafax, http://www.mediafax.ro/economic/exclusiv-codul-insolventei-va-protejacreditorii-la-inceputul-procedurii-debitorul-va-fi-conditionat-11109512Planul de reorganizare va putea fi prelungit doar pe termen limitatpână la 18 luni - draftCodul insolvenței va impune un prag minim, de 30% din totalul valoric al maseicredale, ca şi condiție suplimentară pentru aprobarea planului de reorganizare afirmelor în insolvență cu cinci categorii de creanță, iar planul va putea fi prelungitoricând, dar pe termen limitat de până la 18 luni.Prevederile sunt incluse în draftul Codului insolvenței, aflat încă în discuție, obținut deMEDIAFAX. La începutul şedinței de vot privind planul de reorganizare, administratoruljudiciar va informa creditorii prezenți despre voturile valabile primite în scris. Fiecarecreanță va beneficia de un drept de vot, pe care titularul acesteia îl exercită încategoria de creanțe din care face parte creanța respectivă.Vor fi categorii distincte de creanțe, pentru care se va vota vota separat, respectivcreanțe care beneficiază de drepturi de preferință, creanțe salariale, creanțe bugetare,creanțe chirografare aparținând creditorilor fără de care activitatea debitorului nu sepoate desfăşura şi care nu pot fi înlocuiți, precum şi celelalte creanțe chirografare.În forma actuală a proiectului, Codul insolvenței stabileşte că, în cazul în care suntcinci categorii de creditori, planul de reorganizare se consideră acceptat dacă pentrucel puțin trei dintre categoriile de creanțe menționate în programul de plăți se acceptăplanul, cu condiția ca pentru minimum una dintre categoriile defavorizate să se accepteplanul şi ca cel puțin 30% din totalul valoric al masei credale să accepte planul.În acelaşi timp, însă, este prevăzut că dacă sunt trei categorii de creditori, planul seconsideră acceptat în cazul în care cel puțin pentru două categorii votează planul.

Revista Presei Economice din RomâniaAceastă prevedere este contestată de avocați în discuțiile cu Ministerul Justiției, carearată că deşi cele trei categorii de creditori reprezintă cele mai numeroase cazuri, nuexistă condiția cumulativă a aprobării planului de către 30% din total creanțe.În cazul în care sunt patru categorii, planul se va considera acceptat tot pe baza a30% din totalul valoric al masei credale, dacă este votat de cel puțin două categorii şiuna dintre categoriile defavorizate acceptă planul.Planul de reorganizare va putea fi modificat oricând pe parcursul procedurii, dar nu vaputea fi prelungit decât pentru o perioadă de până la 18 luni. În cazul intrării in falimentdupă confrmarea unui plan de reorganizare, titularii creanțelor vor participa la distribuiricu valoarea acestora astfel cum au fost înregistrate în tabelul definitiv consolidat,respectiv cu suma efectiv datorată de către debitor, nu cu cea înscrisă în planul dereorganizare, ca în prezent.Mediafax, http://www.mediafax.ro/economic/exclusiv-planul-de-reorganizare-va-puteafi-prelungit-doar-pe-termen-limitat-pana-la-18-luni-draft-11109508Persoanele cărora le este imputată insolvența firmei ar putea plăti dinavere datoriilePersoanele cărora le este imputată insolvența unei firme ar putea fi obligate săacopere din propria avere, parțial sau integral, datoriile societății respective şi nu vormai avea dreptul să ocupe poziția de administrator la alte companii timp de 10 ani dela data hotărârii judecătoreşti definitiveLa capitolul privind atragerea răspunderii pentru intrarea în insolvență, documentulstabileşte că, în cazul în care în raportul administratorului judiciar sau al lichidatoruluisunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de insolvență adebitorului, judecătorul sindic poate dispune, la cererea administratorului judiciar sau alichidatorului, ca o parte sau întregul pasiv neplătit al debitorului ajuns în stare de

Revista Presei Economice din Româniainsolvență să fie suportată de membrii organelor de conducere şi/sau supravegheredin cadrul societății, precum şi de orice alte persoane care au contribuit la starea deinsolvență a debitorului, fără să depăşească prejudiciul aflat în legătură de cauzalitatecu fapta respectivă.Se va considera că acele persoane sunt responsabile dacă au folosit bunurile saucreditele firmei în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane, au făcut acte decomerț în interes personal sub acoperirea firmei, au dispus, în interes personal,continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, firma la încetarea de plăți, au ținuto contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținutcontabilitatea în conformitate cu legea, au deturnat sau au ascuns o parte din activulfirmei ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia, au folosit mijloace ruinătoare pentru aprocura firmei fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăți, au plătit sau au dispus săse plătească, în luna precedentă încetării plăților, cu preferință unui creditor, în daunacelorlalți creditori.În cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidator,atât culpa, cât şi legătura de cauzalitate între faptă şi prejudiciu se va prezuma.Acțiunea se prescrie în termen de 3 ani, iar prescripția începe să curgă de la data lacare a fost cunoscută sau trebuia cunoscută persoana care a contribuit la apariția stăriide insolvență, dar nu mai târziu de 2 ani de la data pronunțării deschiderii procedurii."Persoana împotriva căreia s-a pronunțat o hotărâre definitivă de atragere arăspunderii nu mai poate fi desemnată administrator sau, dacă este administrator înalte societăți, va fi decăzută din acest drept, timp de 10 ani de la data rămâneriidefinitive a hotărârii", se arată în proiect.Răspunderea persoanelor în cauză nu va putea fi însă angajată dacă, în organelecolegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care aucontribuit la starea de insolvență sau au lipsit de la luarea deciziilor care au contribuit

Revista Presei Economice din Româniala starea de insolvență şi au făcut să se consemneze, ulterior luării deciziei, opoziția lorla aceste decizii. Răspunderea nu va putea fi angajată nici dacă în luna precedentăîncetării plăților au fost efectuate, cu bună-credință, plăți în executarea unui acord cucreditorii, încheiat ca urmare a unor negocieri extrajudiciare pentru restructurareadatoriilor debitorului, cu condiția ca acordul să fi fost de natură a conduce la redresareafinanciară a debitorului şi să nu fi avut ca scop prejudicierea şi/sau discriminarea unorcreditori. Premierul Victor Ponta declara în luna aprilie că trebuie instituite sancțiuni încazul persoanelor care introduc în mod fraudulos firmele în insolvență, pentru a nuplăti taxe şi impozite.Mediafax, http://www.mediafax.ro/economic/exclusiv-persoanele-carora-le-esteimputata-insolventa-firmei-ar-putea-plati-din-avere-datoriile-11109532Ilie Serbanescu -Începe criza sectorului privat (I)Adevărata criză din România abia de acum încolo va începe. Nu neapărat mâine sausăptămâna viitoare, poate nici măcar în trimestrul următor, dar declanşarea acesteicrize este inevitabilă. Si va fi una de durată, căci – stupoare! – nu va veni nici de lanefericitul buget public şi nici de la etern incriminatul sector economic de stat, ci de lasectorul privat.Aoleo! Blasfemie! Tocmai mântuitorul sector privat este pus în discuție! Da, şi fărăezitări! Sectorul privat l-a înlocuit, cu o viteză amețitoare la scară istorică , pe cel destat, atotstăpânitor în urmă cu numai două decenii. Înlocuirea s-a făcut nu atât prinverdictul forțelor pieței, ci mai mult prin decizie politică, pe baza prezumției că sectorulprivat este mai bun decât sectorul de stat. Prezumție în principiu corectă şi chiarverificată practic pe multe meridiane ale lumii. Neprobată însă în România! Un transferhalucinant de la stat la privat a avut loc în 20 de ani printr-o violență neîntâlnită.Sectorul economic de stat s-a subțiat până la o contribuție de numai 7% din PIB.

Revista Presei Economice din RomâniaMinunatul şi performantul sector privat face acum legea. Cu toate acestea, România arămas tot subdezvoltată, tot în coada Europei în orice clasament şi cu productivitateamuncii tot în zona retrogradării. A pierdut peste 4 din 8 milioane locuri de muncă, iarsăracii ei hălăduiesc cu milioanele în bejenie națională.Admițând însă că în general sectorul privat este mai bun decât cel de stat, atunci ce l-a împiedicat să nu fie un succes şi în România?! Simplu: în România sectorul privat nus-a dezvoltat organic, în mod natural în timp şi spațiu, ci a fost băgat pe gât prindecizie politică şi înşurubat în economie prin furt pe seama sectorului de stat, subparavanul diversiunii că acesta din urmă este cel mai prost manager. N-avea cum înaceste condiții să se nască şi să crească performant şi competitiv. După două deceniide devalizare de către privați (persoane juridice şi persoane fizice) activele statuluisunt însă de acum pe sfârşite. Ca atare, privații vor trebui să conteze de aici încolo peo devalizare mai slabă a activelor statului şi nu pentru că statul român s-ar fi trezitcumva, ci pentru că aceste active vor fi mai puține şi mai subțiri. Mai pe scurt, sectorulprivat va trebui mereu mai mult de acum încolo să se descurce singur, adică altfeldecât până acum când toate problemele sale de fond au fost rezolvate pe seamastatului, prin transferuri directe oficiale de active (aşa-zisele privatizări), prin transferuridirecte neoficiale care reprezintă probabil cea mai mare parte (vânzări subfacturatecătre privați şi achiziții suprafacturate de la privați), prin transferuri indirecte (evaziunefiscală). Sectorul privat, autohton şi străin, va trebui să se acomodeze la noua situațieîn care va lipsi supapa apelului practic gratuit la resursele statului. Acomodarea, carepresupune schimbări structurale, manageriale, strategice şi tactice, va dura probabil10-20 de ani şi va genera o criză profundă.Income, http://incomemagazine.ro/articole/incepe-criza-sectorului-privat-i

Revista Presei Economice din RomâniaLiderul BNS Dumitru Costin considera ca in Romania se fac legi desalarizare multiple fara sa se aplice vreuna.Indicatorul de performanta nu este specific contractelor individuale de munca si nupoate fi introdus decat ca instrument care sa stea la baza unor bonusuri financiare, nusi pentru diminuarea veniturilor salariale, a declarat duminica, pentru MEDIAFAX,presedintele BNS, Dumitru Costin. Presedintele Blocului National Sindical, DumitruCostin, considera ca guvernele Romaniei fac legi de salarizare multiple fara sa aplicevreuna. "Romania tot face legi de salarizare. A mai facut doua legi in perioada 2008 -2009. Nu a aplicat niciuna dintre ele pana in momentul de fata. Suntem specialisti lafacut legi pe care nu le aplicam", a declarat liderul sindical.El a explicat ca indicatorul de performanta nu este specific contractelor individuale demunca si el nu poate fi introdus in prezent decat ca instrument care sa stea la bazaunor bonusuri financiare."Nu poate fi instrument pentru diminuare veniturilor salariale. Va fi dificil sa identificicriterii de performanta in multe domenii. Spre exemplu pentru cineva care lucreaza laregistratura. Ce criteriu introduci sa inregistreze 100 de documente pe zi? Ce sa faca?Sa iasa pe strada si sa se roage de lume sa vina la ghiseu sa inregistrezedocumente?", a declarat Costin. In opinia sa ar fi necesar un proces de evaluare amuncii in mediul bugetar, asa cum se intampla in privat. "Trebuie evaluat tipul deactivitate, complexitatea si, in functie de asta, sa vina performanta", a mai spusDumitru Costin. Potrivit liderului sindical, introducerea indicatorului de performantapoate lasa loc abuzurilor pentru ca exista mult subiectivism. "Un mecanism destimulare e binevenit, dar dificil de pus in practica. Actuala lege este corecta, dar credca a lipsit eevaluarea individuala a lucratorilor. Ea se face superficial si pe ochifrumosi, rezultatele la concursuri se stiu dinainte. Lipseste curajul politic, vointa pentru

Revista Presei Economice din Româniaevaluarea corecta a resurselor umane si lipsesc resursele financiare", a mai spusCostin.Finantistii, http://www.finantistii.ro/sindicate/liderul-bns-dumitru-costin-considera-ca-inromania-se-fac-legi-de-salarizare-multiple-fara-sa-se-aplice-vreuna-79467Interviu cu Florin Constantin, Country Manager Euralis Semencespentru Bulgaria şi RomâniaAgricultura românească trebuie să clarifice situația juridică a fondului funciar şisă faciliteze comasarea terenurilor, ca să fie perfomantă, consideră Florin Constantin,Country Manager Euralis Semences pentru Bulgaria şi România.Domnia sa ne-a vorbit, în cadrul unui interviu, despre situația agriculturii noastre,dar şi despre activitatea companiei în țara noastră.Prezent în România încă de la începutul anilor 2000, prin marca şi gama desemințe Rustica, Grupul Euralis este una dintre cele mai mari cooperative din Franța(15.000 de fermieri aderenți) şi unul dintre cele mai mari grupuri agro-industrialefranceze şi europene. În România, Euralis Semințe vinde şi asigură expertiza necesarăpentru semințe. Euralis este liderul pieței la rapiță de toamnă în România, cu o cotă depiață de peste 20% din suprafața totală cultivată cu această cultură.Reporter: Ce trebuie avut în vedere, în viziunea dumneavoastră, în construireastrategiei naționale pentru dezvoltarea agriculturii?Florin Constantin: În opinia mea, tot ceea ce se întamplă în agricultura româneascăeste legat, într-un mod sau altul, de situația fondului funciar, care este principalul mijlocde producție. Pentru a fi perfomantă, agricultura românească trebuie să clarificesituația juridică a fondului funciar şi să faciliteze comasarea terenurilor. De asemenea,nu trebuie neglijată ameliorarea funciară, atât prin dezvoltarea irigațiilor, prin cartareaagrochimică riguroasă a solului, prin instalarea de liziere de protecție împotriva

Revista Presei Economice din Româniaeroziunii eoliene precum şi prin alte lucrări de infrastructură specifice (desecări,drenarea zonelor inundabile, combaterea coordonată a buruienilor şi dăunătorilor ceimai nocivi).Reporter: Care sunt tendințele din acest an, pe piața semințelor din România?Florin Constantin: Cred că cel mai important aspect pe piața semințelor esteevoluția unor noi tehnologii, în special asocierile între semințe şi erbicide non-OMG(organisme modificate genetic). Au apărut noi culturi precum sorgul (care ajunge la 35-40.000 ha în România în 2013). În acelaşi timp, am constatat o scădere a culturii defloarea-soarelui în favoarea porumbului, atât datorită rotației culturilor, cât şi ploilor dinaceastă primavară şi vară.Reporter: Care sunt cele mai mari provocări pe piața semințelor din România?Florin Constantin: Cea mai mare provocare pe piața semințelor din România estecoexistența firmelor moderne, ca şi a noastră, cu firme care exploatează şi multiplicăgenetica perimată şi nu plătesc drepturi de autor şi redevențe conform legii.Contrafacerea semințelor şi vânzarea de material semincer fără achitarea drepturilorde proprietate intelectuală de către cei implicați este un aspect deosebit de negativpentru România, care descurajează multe companii în a investi la noi în mod serios încercetare şi dezvoltare.Reporter: Care a fost cifra de afaceri a Euralis în 2012 şi cum estimați evoluțiaacesteia în 2013?Florin Constantin: Cifra de afaceri pe semințe a Euralis în 2012, în România, a fostde peste 5 milioane de euro, iar în acest an aşteptăm o cifră de afaceri de peste 6milioane de euro. Suntem o companie care investeşte peste 15% din cifra de afaceri încercetare şi dezvoltare. Cu alte cuvinte, o mare parte din profit o reinvestim în viitor.Reporter: Ce investiții aveți în plan anul acesta? La cât se ridică totalul investițiilorEuralis România în ultimii zece ani?

Revista Presei Economice din RomâniaFlorin Constantin: Euralis în România este o structură strict comercială, de vânzarecătre distribuție (B2B). Investițiile noastre se concentrează în oameni şi Marketing,însă investim şi în noua stație de cercetare, în județul Călăraşi, urmărind o investiție depeste un milion de euro în următorii trei ani. În ultimii zece ani s-au investit în jur de 5milioane de euro în dezvoltare comercială.Reporter: Euralis are şi diferite colaborări cu alte companii pentru cercetare şidezvoltare. Puteți să ne dați un exemplu de un astfel de parteneriat?Florin Constantin: În lumea semințelor, se impun parteneriate în cercetare şidezvoltare, deoarece costurile sunt foarte ridicate şi trebuie mutualizate. Spreexemplu, Soltis, joint-venture-ul nostru cu Limagrain este cel mai mare program deameliorare a florii-soarelui din Europa la ora actuală.Reporter: Semințele Euralis sunt produse în uzinele proprii din Franța şi Spania.Luați în calcul şi producția de semințe în România?Florin Constantin: Pentru noi, adevăratele uzine sunt câmpurile agronomice deproducție a semințelor. Noi producem doar în câmpuri care ne aparțin. Deocamdată,nu avem ferme de producție proprii în România.Reporter: Vă mulțumesc.Bursa, http://www.bursa.ro/companii-afaceri/ca-sa-fie-performanta-agricultura-trebuiesa-clarifice-situatia-juridica-a-fondului-funciar-210370&articol=210370.htmlFurnizorii: "Scăderea consumului de electricitate reflectă dezastrul dineconomie"Ion Lungu, preşedintele Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România(AFEER), ne-a declarat că diminuarea consumului este dramatică şi că reflectădezastrul din economie. Domnia sa ne-a explicat: "Scăderea consumului de energieeste enormă. Avem o problemă majoră dar nu în sistemul energetic, ci în economie,

Revista Presei Economice din Româniaunde scade vertiginos consumul industrial. Diminuarea cererii de energie nu poate fipusă pe seama iernii blânde sau a programelor de eficiență energetică. Este clar căscăderea vine în principal din zona industrială, iar furnizorii de energie au semnalat denenumărate ori acest lucru".Preşedintele AFEER ne-a spus că iarna blândă şi puținele programe de reducere aconsumului de energie din industrie au condus la o diminuare a cererii cu maxim 2-3%în primele cinci luni. În schimb, în industrie, s-au închis sau au scăzut drastic producțiaunități mari consumatoare de electricitate. Ion Lungu ne-a dat exemplul Oltchim şi acompaniilor din grupul Mechel. Nici chimia şi petrochimia nu o duc mai bine.În opinia domniei sale, Guvernul trebuie să ia măsurile necesare pentru a stimulacreşterea economică: "La această scădere a consumului de energie, prețurile pe piațaliberă au scăzut vertiginos. Astfel, sunt scoase din producție mai multe grupuri termope cărbune din Valea Oltului, care sunt cele mai scumpe de pe piață. Grupurile termoau probleme pentru că a crescut producția de energie verde, care are cele mai miciprețuri de tranzacționare. De asemenea, de anul trecut, a intrat în piață şi centralaPetrom, care produce electricitate pe gaze, la un nivel mai mic decât centralele pecărbune".Producătorii de electricitate nu-şi găsesc debuşeu nici la export, în condițiile în careconsumul de energie a scăzut în toată regiunea, pe fondul crizei economice. Prețurilesunt mici peste tot în regiune, iar electricitatea autohtonă nu-şi găseşte nişa de export.Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România(AOAR), ne-a declarat, la rândul său, că industria are o evoluție negativă: "Este clar cădispar marii consumatori industriali. Iar viitorul nu este roz pentru că Guvernul nu arenicio viziune economică şi nici nu avem o strategie energetică pe termen lung. Celedouă probleme sunt îngemănate. Un preț competitiv al energiei creează posibilitateade a avea o economie competitivă".

Revista Presei Economice din RomâniaDomnia sa trage, iar, un semnal de alarmă privind viitorul industriei noastreenergetice arătând că în contextul actual al crizei economice din țara noastră şi dinregiune este o prostie să mai construieşti două unități noi la Cernavodă sau să maiîncurajezi investiții noi în producția regenerabilă.Cristian Pârvan ne-a explicat: "În anii trecuți, producătorii de energie mai aveauoportunități de export. Acum, acestea au dispărut din cauza crizei în care se află toatăregiunea. În toată regiunea a scăzut puternic consumul industrial. La fel şi prețurileelectricității. Bulgaria şi-a oprit o parte din unitățile de producție. Pe piața noastră,avem cazul particular al producției importante de energie eoliană, care este volatilă.Din cauza volatilității ridicate şi a reducerii dramatice a consumului, marile grupuri pecărbune sunt oprite şi pornite efectiv după cum bate vântul. Producția pe cărbunedevine, astfel, mai scumpă şi la anul ne mirăm de ce au crescut costurile".În opinia reprezentantului AOAR, autoritățile nu s-au gândit pe termen lung când audat avize pe bandă rulantă pentru construcția de centrale eoliene. Sistemul nostruenergetic a fost nepregătit pentru afluxul de investiții, iar consumatorilor industriali leaucrescut semnificativ costurile cu schema de sprijin prin cotele obligatorii decertificate verzi.Foarte mulți consumatori şi-au diminuat producția sau au avut probleme îndesfacerea mărfurilor tocmai din cauza acestor costuri cu energia verde, la care seadaugă şi bonusul pentru producția de energie în cogenerare.Potrivit datelor INS, producția din termocentrale a fost, în primele cinci luni, de10751,6 milioane KWh, în scădere cu 25,9%. Producția din hidrocentrale a fost de6800,8 milioane KWh, în creştere cu 18,4%, iar cea din centralele nuclearo-electrice afost de 4734,5 milioane KWh, în creştere cu 1,4%.Producția din centralele electrice eoliene în primele cinci luni a fost de 2158,8milioane KWh, aproape dublă față de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Revista Presei Economice din RomâniaExportul de energie electrică a fost de 479,5 milioane KWh, în scădere cu 16,8%. Şipopulația şi-a redus consumul cu 1,3%.Bursa, http://www.bursa.ro/companii-afaceri/declin-de-7-7-procente-la-cinci-lunifurnizorii-scaderea-consumului-de-electricitate-reflecta-dez...&articol=210401.htmlInstituțiiInstituțiiNoua lege a salarizării: Salariile vor fi plătite în funcție de performanțaprofesională individualăSalariile bugetarilor vor include atât o sumă fixă, dar şi o parte variabilă care vadepinde de performanțele profesionale individuale ale angajaților, sistem care va fireglementat prin noua lege a salarizării din sectorul public pregătită pentru anul viitor,relevă un document oficial. Salarizarea va include în continuare o limită minimă şi unamaximă, dar va fi acordată şi o sumă care va varia în funcție de performanțaprofesională individuală."Având în vedere multitudinea de forme de salarizare specifice fiecărui sector bugetar(învățământ, sănătate, apărare, justiție, poliție, funcție publică, sport, afaceri externe),se impune elaborarea unui proiect normativ prin care să se reglementeze salarizareacategoriilor de personal între o limită minimă şi o limită maximă, acordarea unei părțivariabile în funcție de performanțele profesionale individuale şi încadrarea încheltuielile de personal alocate fiecărui ordonator principal de credite", se arată îndocumentul obținut de MEDIAFAX.În document se arată că prin Legea-cadru redactată în urmă cu trei ani s-a urmăritstabilirea unui raport între salariul de bază minim şi cel maxim de 1 la 15, limitareanumărului de clase de salarizare la 110 şi plafonarea primelor şi sporurilor la maximum30% din salariul de bază. Din cauza constrângerilor financiare, însă, salariilebugetarilor nu au putut fi stabilite conform acelei legi, astfel că au rămas aceleaşi

Revista Presei Economice din Româniadezechilibre, cu un raport între salariul de bază minim şi cel maxim de 1 la 35, cu peste400 clase de salarizare şi o pondere a sporurilor şi primelor de 51% din câştigulsalarial. Conform ultimelor date prezentate de Guvern, la momentul elaborării bugetuluipentru acest an, numărul total de angajați din sectorul bugetar se ridică la 1,187milioane persoane. În urmă cu trei săptămâni, agenția MEDIAFAX a anunțat, citând undocument guvernamental, că salariile bugetarilor vor fi majorate anual prin noua lege asalarizării, începând cu 2014, în mod etapizat şi succesiv, dar numai pentru anumițifuncționari, respectiv aceia al căror salariu de încadrare este mai mic decât cel care varezulta prin aplicarea noii legi.Prin noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice pregătită de Guvernpentru 2014 şi anii următori, salariile de bază pentru fiecare clasă de salarizare vor fideterminate ca valori nominale folosind un coeficient I în valoare de 800 lei,corespunzător salariul minim brut pe țară de la 1 iulie, şi coeficienții de ierarhizareexistenți, iar diferența dintre două clase de salarizare succesive va fi păsrată la 2,5%.Tot prin noua lege a salarizării, cuantumul sporurilor, primelor, compensațiilor şiindemnizațiilor va fi stabilit astfel încât, împreună cu salariile de bază, să nudepăşească creşterile salariale prevăzute pentru fiecare an în parte prin legile anualespeciale. Pentru personalul încadrat pe studii medii care absolvă studii superioare seva asigura la promovare cel puțin clasa de salarizare deținută anterior, aferentăgradației avute.ZF, http://www.zf.ro/companii/noua-lege-a-salarizarii-salariile-vor-fi-platite-in-functie-deperformanta-profesionala-individuala-11103505

Revista Presei Economice din RomâniaDepartamentul pentru Infrastructură a fost desemnat unitate deachiziții la sistemul informatic de cadastruDepartamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiții Străine a fost desemnat deGuvern ca unitate de achiziții centralizată pentru produsele, serviciile şi lucrărileaferente proiectului privind sistemul informatic integrat de cadastru şi publicitateimobiliară pentru mediul urban. Departamentul va achiziționa, în numele AgențieiNaționale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), serviciile de consultanțăpentru întocmirea documentației tehnico-economice şi a studiului de fundamentare,precum şi pentru derularea procedurii de atribuire a contractului, conform unei hotărâride guvern.Potrivit sursei citate, ANCPI se află în imposibilitatea financiară de a asigura resurselepentru finalizarea proiectului în conformitate cu obligațiile contractuale asumate înacordul cu Banca Mondială, astfel încât „proiectul este în pericol de a nu putea fiîncheiat cu succes, cu toate consecințele negative în plan instituțional şi operațional cederivă din acest fapt“. În prezent, potrivit aceleiaşi surse, numărul imobilelorînregistrate în Sistemul Integrat de Cadastru şi Publicitate Imobiliară este de circa 6,2milioane imobile, reprezentând aproximativ 15% din totalul numărului de imobileestimate la nivel național.ZF, http://www.zf.ro/eveniment/departamentul-pentru-infrastructura-a-fost-desemnatunitate-de-achizitii-la-sistemul-informatic-de-cadastru-11106644Finantele au atras 300 milioane lei prin titluri pe 2 ani, la un randamentin crestereMinisterul Finantelor Publice (MFP) a atras 300 milioane lei prin obligatiuni cuscadenta la doi ani, exact cat si-a propus, la un randament mediu de 4,79%, increstere fata de licitatie pentru acelasi instrument organizata in luna iunie.

Revista Presei Economice din RomâniaBancile au realizat subscrieri de 1,66 miliarde lei. Marti, Trezoreria va organiza olicitatie suplimentara pentru oferte necompetitive, cu o valoare indicativa de 30milioane lei. La inceputul lunii iunie, Finantele au vandut obligatiuni din aceeasiemisiune la un randament mediu de 4,66%. Ministerul Finantelor Publice a programatpentru luna iulie emisiuni de titluri de stat de 1,76 miliarde lei si, respectiv, de 150milioane euro, in conditiile in care in aceasta luna ajung la scadenta titluri de 3,778miliarde lei. Trezoreria a stabilit pentru luna iulie o singura emisiune de certificate detrezorerie, cu valoare indicativa de 300 milioane lei si maturitate de sase luni, si patruoperatiuni pentru vanzare de obligatiuni cu scadente de doi si, respectiv, cinci ani.Administratorii datoriei publice au stabilit pentru luna iulie si o licitatie pentru vanzarede obligatiuni cu scadenta in februarie 2016, prin care vrea sa atraga 150 milioaneeuro. Aceasta operatiune va avea loc in data de 18 iulie.In luna iunie, Finantele au vandut titluri de stat de 2,148 miliarde lei, sumareprezentand peste 70% din valoarea vizata, de aproape 3 miliarde lei. Suma mai micaa emisiunilor din luna iunie a fost determinata de cresterea randamentelor solicitate deinvestitori si banci, care a dus chiar la respingerea ofertelor la ultimele doua licitatii.De la inceputul anului, Ministerul Finantelor Publice a imprumutat de pe piata interna27,11 miliarde lei, la care se adauga emisiuni in valuta, interne si externe, de 1,084miliarde de euro si 1,5 miliarde de dolari.Business24, http://www.business24.ro/bursa/obligatiuni/finantele-au-atras-300-milioane-lei-prin-titluri-pe-2-ani-la-un-randament-in-crestere-1532646Ministrul Economiei în vizită oficială în ArmeniaMinistrul Economiei Varujan Vosganian va participa în perioada 8-10 iulie, la cea de aIV-a sesiune a Comisiei mixte interguvernamentale româno-armene şi în perioada 10-12 iulie la Forumul de afaceri bilateral, care se vor desfăşurat de la Erevan, în

Revista Presei Economice din RomâniaArmenia. Alături de ministrul va fi o delegație de oameni de afaceri reprezentând 27companii româneşti din industria românească.Agenda discuțiilor întrevederii abordeazăsubiecte privind perspectivele colaborării economice bilaterale dintre România şiArmenia în domeniile prioritare, precum comerțul, turism, industria, colaborarea întreinstituțiile financiar-bancare, IMM-uri, protecția drepturilor de proprietate intelectuală,transporturi, agricultură, dezvoltare regională şi administrație publică, protecțiamediului, colaborarea pe linia oficiilor naționale ale registrului comerțului, colaborareaîn domeniul cercetării ştiințifice, colaborarea între camerele de comerț şi industrie.Ministrul Varujan Vosganian conduce o delegație compusă din cuprinde experți dinMinisterul Economiei, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Mediului şi SchimbărilorClimatice, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice, MinisterulTransporturilor, alături de reprezentanți ai Camerei de Comerț şi Industrie a României(CCIR), Oficiului de Stat pentru Invenții şi Mărci (OSIM), Uniunii Camerelor de Comerțşi Industrie Bilaterale din România (UCCIBR), precum şi ai altor instituții şi companii destat şi private.În ceea ce priveşte participarea la lucrările Comisiei mixte interguvernamentaleromâno-armene şi la Forumul de afaceri, Vosganian va participa alături de o delegațiede oameni de afaceri reprezentând 27 companii româneşti din industria energetică, depetrol şi gaze, turism, IT, industria textilă, consultanță în afaceri,transport aerian,construcții, precum şi din alte domenii.UCCIBR şi de Agenția de Dezvoltare a Armeniei au fost instituțiile care au organizataceste două evenimentele. Co-preşedinții Comisiei mixte sunt ministrul Economiei,Varujan Vosganian, din partea României, iar din partea Armeniei, ministrulTransporturilor şi Comunicațiilor, Gagik Beglarian.Valoarea schimburilor comerciale româno-armene în anul 2012 a fost de 7,87 milioanede dolari, soldul balanței comerciale fiind favorabil României cu 6,63 milioane de dolari.

Revista Presei Economice din RomâniaValoarea schimburilor bilaterale a scăzut cu 16% față de anul 2011, în cadrul căreiaexportul a scăzut cu 18% în timp ce importul a crescut cu 17%.În ceea ce priveşte primele 4 luni ale anului 2013, comparativ cu perioada similară aanului 2012, volumul schimburilor comerciale a crescut cu 6,2 %, din care exporturileau crescut cu 14,6 %, iar importurile au scăzut cu 93,3%.Epoch Times, http://epochtimes-romania.com/news/ministrul-economiei-in-vizitaoficiala-in-armenia---196515România vrea să atragă investitorii britanici pentru modernizareainfrastructuriiMarea Britanie este al 13-lea mare investitor în România, țară care speră săbeneficieze de ajutorul britanic pentru a-şi moderniza economia şi infrastructura,informează un articol publicat duminică în cotidianul daily express.O poveste de succes este compania britanică Ocurem, care oferă training pentrufirmele româneşti care au contracte cu furnizorii din Marea Britanie.Premierul român,Victor Ponta şi-a propus să atragă investiții străine directe în valoare de 10 miliarde deeuro pentru a consolida economia şi a crea locuri de muncă. Vor avea prioritateproiectele in domeniul energiei, resurselor naturale, industriei şi infrastructurii.România are potențialul de a deveni un lider european în industria mineritului aurifer şiar putea atrage investiții de până la două miliarde de euro dacă va decide sădemareze proiectul Roşia Montană.De asemenea, rezervele de gaze de şist aleRomâniei au captat interesul grupului energetic american Chevron, în timp ce altecompanii energetice occidentale sunt interesate de zăcămintele de petrol din MareaNeagră.Firma chineză China Huadian Engineering va investi un miliard de euro pentruconstruirea unui nou grup energetic de minimum 500 MW la centrala de la Rovinari.Capital, http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/184025.html