INTELLIGENCE INTELLIGENCE - Serviciul Român de Informaţii

ofiţerii de la aceste centre, prezenta Afacerilor Străine/ Externe, având în continuat să pună la dispoziţia
materialul informativ şefului Secţiei a vedere că, la vârf, relaţiile au fost conducerii statului informaţiile
II-a, calcula procentele de buget şi foarte bune, fiind impulsionate şi de necesare fundamentării procesului
asigura plata fondurilor necesare simpatia dintre Eugen Cristescu şi decizional. I
centrelor informative. Tot acest birou Mihai Antonescu.
se ocupa şi de recrutarea, instruirea şi Pe de o parte, informaţiile externe Gheorghe Constantin, O Istorie a
trimiterea în misiune a agenţilor de
informaţii peste frontieră. Avea o
centrală la Bucureşti şi centre
informative şi contrainformative la
Braşov, Turda, Aiud, Timişoara,
Suceava, Iaşi şi Constanţa.
Pregătirea cadrelor ce urmau să fie
trimise în misiuni cu caracter
erau obţinute prin intermediul
secretarilor, ataşaţilor de legaţie, care
puteau acţiona sub protecţia
paşaportului diplomatic, iar pe de altă
parte, prin rezidenţii externi care
lucrau sub diverse acoperiri în cadrul
oficiilor diplomatice din străinătate .
În general însă, la nivelul de jos, al
Internelor în date, Editura MAI, 2001;
Marin Ionel, Comunitatea de
Informaţii, soluţia problemelor de
securitate, Editura ANI, 2004;
Ochea Lionide, Serviciul Special de
Informaţii al României pe Frontul de
Vest (1940-1944), Editura Tipart,
Bucureşti, 2004;
Pintilie Florin, Serviciul Special de
informativ se făcea diferenţiat. Pentru agenţilor şi funcţionarilor diplo-
Informaţii din România (1939-1947),
ataşaţii militari se organizau cursuri matici, relaţiile au fost de dispreţ şi
intensive, cu durata între 10-19 zile, la
Editura ANI, Bucureşti, 2003;
răceală reciproce.
Secţia a II-a, unde erau puşi la curent
Pintilie Florin, Serviciul Special de
Agenţii SSI îi acuzau pe diplomaţi de Informaţii în cel de-al Doilea Război
cu geografia, problemele politice, www.nato.int
lipsa de pregătire în privinţa accesului Mondial, revista Profil, nr. 9/2005;
economice şi datele de interes militar la documente secrete şi slabe Silberzahn Claude; Guisnel, Lean, Au
ale ţării în care urmau să-şi desfăşoare
cunoştinţe de tehnică militară, ceea ce Coeur du secret, Paris, 1995;
activitatea. De asemenea, primeau
a dus la organizarea de cercuri de Troncotă Cristian; Blidaru Horaţiu,
instrucţiuni detaliate cu privire la
muncă informativă pentru ataşaţii Careul de Aşi. Serviciile secrete ale
modul îndeplinirii misiunii de
legaţiilor de către specialişti ai SSI. Marii Britanii, SUA, Rusiei şi Israelului,
rezident, la recrutarea agenturii şi la
O altă problemă care a generat Editura Elion;
metodele de transmitere a informadisensiuni
între cele două instituţii a Troncotă Cristian; Bidu Ioan; Blidaru
ţiilor în ţară.
vizat controlul fondurilor speciale de Horaţiu, Serviciile secrete ale Franţei,
Ataşaţii militari primeau completări
către şeful misiunii diplomatice, Germaniei, Italiei, Spaniei şi Portugaliei
ale misiunii lor de la Serviciul Special
sugestie refuzată categoric de Eugen înainte şi după războiul rece, Editura
de Informaţii, „legătura” lor cu
Cristescu.
,,Elion”, Bucureşti, 2004;
Serviciul Special de Informaţii în Troncotă Cristian, Istoria serviciilor
În pofida sincopelor şi disfuncţiilor
străinătate fiind, de regulă, un ofiţer secrete româneşti, de la Cuza la
însoţitor, acoperit, la rândul lui, de o
generate, în primul rând, de
Ceauşescu;
funcţie în cadrul legaţiei sau
neînţelegerile şi rivalităţile dintre şefii
Troncotă Cristian, Mihail Moruzov şi
ambasadei respective.
instituţiilor, între „serviciile române frontul secret, Editura Elion, Bucureşti,
În ce priveşte agenţii interni, aceştia
de informaţii” din perioada care face 2004;
erau recrutaţi din rândul ofiţerilor obiectul acestei analize au existat Troncotă Cristian, Glorie şi Tragedie.
inferiori şi instruiţi în cadrul unui curs multiple modalităţi de cooperare, Momente din Istoria serviciilor de
cu durata de aproximativ 30 de zile, soldate cu efecte benefice pentru informaţii şi contrainformaţii române
despre felul cum trebuiau să-şi activitatea de informaţii în ansamblul pe frontul de Est (1941-1944), Editura
îndeplinească misiunile contra- său. Nemira, Bucureşti, 2003;
informative, metodele de recrutare a Deşi nu au existat mecanisme de Troncotă Cristian, Omul de taină al
unor surse de sprijin din rândul trupei cooperare instituţionalizate sau mareşalului, Editura Elion, Bucureşti,
şi mijloacele de transmitere a prevederi legale care să reglementeze 2005.
informaţiilor la centrală.
schimbul de informaţii între diferitele
În baza unor Planuri generale de
căutare a informaţiilor, Secţia a II-a
coopera strâns nu numai cu Serviciul
Special de Informaţii, ci şi cu celelalte
structuri informative ale statului:
Poliţia de Siguranţă, Jandarmeria,
Corpul Detectivilor. Acest organism
şi-a păstrat structura organizatorică şi
atribuţiile conferite prin lege şi după 6
martie 1945.
Colaborarea cu Ministerul
Afacerilor Străine/ Externe
SSI colabora bine şi cu Ministerul
INTELLIGENCE
instituţii ale statului cu atribuţii în
domeniu, unele personalităţi aflate la
conducerea serviciilor de informaţii
au conştientizat necesitatea şi
importanţa acestui procedeu pentru
îmbunătăţirea eficienţei şi operativităţii,
eliminarea suprapunerilor şi
evitarea disipării resurselor informa-
tive disponibile.
Concluzionând, în pofida contextului
extern şi intern extrem de nefavorabil,
fluxul informativ al structurilor
informative româneşti nu numai că
nu a fost întrerupt, ci dimpotrivă, prin
profesionalismul şi devotamentul
angajaţilor, structura informativă a
Lector universitar Tiberiu Tănase -
absolvent al Facultăţii de Istorie -
Filosofie, Universitatea din Bucureşti şi
doctorand al Facultăţii de Istorie.
Colaborator al publicaţiilor: Revista de
Istorie Militară, Psihosociologia massmedia
(Revistă trimestrială editată de
Academia Naţională de Informaţii),
Profil (Publicaţia Academiei Naţionale
de Informaţii), Intelligence, revista
Historia si revistele Institutului
National pentru Totalitarism si
Institutului Naţional pentru Studiul
Totalitarismului (Colecţia Documente)
şi Institutului Diplomatic Român
(Revista Institutului)