INTELLIGENCE INTELLIGENCE - Serviciul Român de Informaţii

(funcţiuni) şi alte date de stare civilă; de ataşaţi militari». Raţiunea înfiinţării număr de 100 de cursanţi. Programul
toate faptele vor fi trecute în ordinea în ei era că Serviciul Secret, fiind o de instruire era acelaşi pentru toate
care s-au petrecut; structură a armatei, iar ataşaţii militari cele trei Divizii. Cursurile începeau
� informatorul va fi dirijat ca să nu se erau uşor de descoperit în activitatea dimineaţa la ora 08:30 şi durau până la
obişnuiască a da rapoarte despre alte lor, trebuia să li se ataşeze câte un 12:30 şi se reluau după-amiaza, între
chestiuni decât cele ce îi sunt în secretar care să facă în prealabil o
atribuţiuni, căci altminteri va devia de şcoală de spionaj. Cursantul trebuia să
la scopul care este utilizat. Deşi chiar înveţe limba ţării unde urma să fie
rapoartele despre alte persoane decât trimis, tehnicile de fotografiere,
cele pe care le are misiunea pot fi camuflaj, scrieri invizibile, conducerea
interesante, totuşi, să nu fie lăsat să-şi automobilelor etc. şi noţiuni de spionaj
creeze obiceiul de a se interesa şi militar. Moruzov a trimis din fondul
raporta mai mult despre probleme ce său la Secţia a II-a a M.St.M. suma de
nu i-au fost încredinţate; 100.000 de lei pentru înfiinţarea acestei
� informatorul va fi obişnuit să şcoli“. După cum ştim, precipitarea
u r m ă r e a s c ă o r i c e p r o b l e m ă evenimentelor din primăvara şi vara
încredinţată, respectând regulile de anului 1940 nu a mai permis înfiinţarea
continuitate. Se va dirija informatorul unei astfel de şcoli, de pe urma căreia
ca să nu părăsească o chestiune putea avea de câştigat eficienţa
începută; activităţii informative. Ideea a fost însă
� de asemenea, se va instrui preluată şi pusă în aplicare, aproape un
informatorul ca să raporteze imediat an mai târziu, de Eugen Cristescu.
faptul întâmplat, căci toate faptele
devin neinteresante, dacă nu sunt Şcoala de agenţi
semnalate rapid;
www.nato.int
Eugen Cristescu
Directorul general al SSI
(1940-1944)
� informatorul va fi instruit să aibă în
vedere întotdeauna exactitatea în
reproducerea faptelor, evitând atât
detaliile vagi, cât şi aprecierile de ordin
subiectiv sau personal;
� rezidentul va menţiona în rapoartele
pe care le trimite la subcentru aprecieri
asupra sursei: serioasă, probabilă,
verificată etc.“ Alte detalii interesante
despre ideile lui Moruzov privind
activitatea de pregătir în domeniul
Mihail Moruzov
Şeful Serviciului Secret
(1924-1940)
activităţii de informaţii le întâlnim în
mărturisirile lui Ştefan Enescu, unul
dintre foştii secretari ai şefului
Serviciului Secret: „În toamna anului
1939, lui Mihail Moruzov i-a venit
ideea înfiinţării unei «şcoli de secretari
La iniţiativa lui Eugen Cristescu,
directorul general al Serviciului Special
de Informaţii (SSI), a fost înfiinţată, în
aprilie 1941, Şcoala de agenţi. În
funcţia de director de studii a fost
numit maiorul Traian Borcescu, şeful
Secţiei a II-a Contrainformaţii. Din
documentele oficiale privind modul de
organizare şi funcţionare a acestei
structuri, aprobate chiar de Preşedinţia
Consiliului de Miniştri, aflăm că
„Serviciul Special de Informaţii era
singurul organ abilitat pentru
pregătirea agenţilor”, care urmau să-şi
desfăşoare activitatea în toate
structurile informative, respectiv, SSI,
Marele Stat Major (M.St.M.),
Jandarmerie, Poliţie şi Siguranţă.
Durata unei serii de cursanţi era de
patru luni. Prima serie de agenţi a fost
instruită în perioada aprilie-iunie, iar a
doua serie, între septembrie şi
decembrie 1941.
Şcoala de agenţi a fost organizată „pe
trei divizii”. Divizia I avea sediul în
strada Saita nr. 10, unul din sediile SSI,
unde se pregăteau 55 de cursanţi
pentru a deveni cadre ale SSI. Divizia a
II-a îşi avea sediul în strada Ştefan cel
Mare, în localul Inspectoratului
General al Jandarmeriei, unde se
instruiau 28 de cursanţi. Divizia a III-a
avea sediul în strada Varşovia nr. 10.
Aici se afla un sediu mai spaţios al
Ministerului de Interne, putând
asigura condiţii de instruire pentru un
orele 16:30-18:30.
Cursurile erau structurate în două
module. În primul, care dura 45 de zile,
se predau tematici de cultură
profesională generală, iar al doilea, care
se întindea pe o perioadă mai scurtă, de
30 de zile, era rezervat aplicaţiilor
practice în teren. Ca specializări, se
urmărea formarea a trei categorii de
agenţi: externi acoperiţi, care efectuau
o pregătire individuală; externi
descoperiţi, pentru cadrele care urmau
să ocupe posturi de şefi ai structurilor
informative, un fel de specializare
superioară; recrutori, o specializare
care implica pentru cursant calităţi
deosebite, având în vedere că era vorba
despre o activitate extrem de delicată,
dar foarte importantă pentru
activitatea de informaţii.
Printre criteriile de selecţie şi calităţile
cultivate pe timpul şcolarizării
(instruirii) se aveau în vedere:
adaptabilitate la mediu şi situaţii;
l'usage du monde, adică simţ special de
observaţie, intuiţie, tact, fineţe şi
discernământ; putere de muncă; o
solidă cultură generală. În ceea ce
priveşte calităţile fizice, cursanţii
„trebuia să marcheze o prestanţă şi o
distincţie naturală, unite cu uşurinţa
exteriorizării manierelor”. Nu erau
omise nici calităţile morale. La acest
capitol erau selecţionaţi cei care
prezentau „siguranţă şi eleganţă în
ţinută şi comportament, o fire care să le
martie – aprilie 2009 53