macedoneanul Ð¼Ð°ÐºÐµÐ´Ð¾Ð½ÐµÑÐ¾Ñ - asociatia macedonenilor din romania

More documents

Recommendations

Info

Страна 18 - Pagina 18 MACEDONEANUL - МАКЕДОНЕЦОТ мене (mene) - mie тебе (tebe) - ţie нему (nemu) - lui нејзе (neize) - ei нему (nemu) - lor нам (nam) - noua вам (vam) - voua ним (nim) - lor ми (mi) - îmi ти (ti) - îţi му (mu) - îi и (i) - îi му (mu) -îi ни (ni) - ne ви (vi) - vă им (im) - le Formele scurte не (ne) - (pe noi) ne şi и (i) - (pe ei) îi se vor scrie în text cu accent pentru a putea fi deosebite de negaţia не (ne) - nu şi conjuncţia и (i) - şi. Există situaţii când pronumele personale se vor utiliza numai în forma lungă aşa cum există situaţii când pronumele personale se folosesc numai în forma scurtă. Situaţiile în care se folosesc numai formele lungi sunt următoarele : - când pronumele personale sunt precedate de prepoziţii : со вас (so vas) - cu voi кај мене (cai mene) - la mine пред нив (pred niv) - în faţa lor - în răspunsuri scurte în care nu se reia verbul din întrebare : Кого го виде - Него (Cogo go vide - Nego) - Pe cine a văzut - Pe el. Кому му даде - Нему (Comu mu dade - Nemu) - Cui i-a dat - Lui - în jurăminte, blesteme : жити мене (jiti mene) - mă jur pe mine тешко тебе (teşco tebe) - greu să-ţi fie ţie Situaţiile în care se folosesc numai formele lungi sunt următoarele : - când se evidenţiază ceva în mod special : го видов (go vidov) - l-am văzut му рецов (mu recov) - i-am spus го зеде (go zede) - l-a luat - cu pronume interogative : Кого го виде (Cogo go vide ) - Pe cine a văzut Кому му даде (Comu mu dade ) - Cui i-a dat - la exprimarea posesiei precedate de substantive ce denumesc gradul de rudenie : татко ми (tatco mi) - tatăl meu брат му (brat mu) - fratele lui сестра ти (sestra ti) - sora ta ЖИВОТОТ И ЧУДАТА НА СВЕТИ ПРОРОК ИЛИЈА Да започнеме за животот Свети Пророк Илија, славниот видовит и учител на народот одалечен од Бога, укорувачот на беззаконите императори и казнувач на лажливите народи, чудесниот чудотворец и ревносен кон Бога, тој кого стихиите му се поклониле и небото го послушало, големиот Божји миленик, тој кој во тело опстојува и ке биде како предвесник, предвесник на второто доаѓање на Христос, ќе ги ставиме пред се делата кои тој ги направил, за најсветлото појавување на неговата ревност, со која се приближува кон Господ Бог. Татковината на Свети Илија, Божјиот пророк, била земјата Галаад, од другата страна на Јордан, која се граничи со Арабија и со тврдината Тесви. Се родил од семето на Арон, од татко со име Совак. Кога неговата мајка го родила, Совак, неговиот татко, видел мажи облечени во бело кои зборуваат со новороденчето и го обвиваат во оган, ставајќи му распламтен оган в уста, за да јаде. Кога го видел ова VIAŢA ŞI MINUNILE SFÂNTULUI PROOROC ILIE Să începem despre viaţa Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, văzătorul cel slăvit şi învăţătorul poporului celui depărtat de la Dumnezeu, mustrătorul împăraţilor celor fărădelege şi pedepsitorul proorocilor mincinoşi, minunatul făcător de minuni şi râvnitor către Dumnezeu, cel căruia stihiile s-au supus şi cerul i-a dat ascultare, marelui plăcut al lui Dumnezeu, a celui ce petrece până acum în trup şi va să fie, ca o înainte cuvântare, mergător înainte la a doua venire a lui Hristos, vom pune înainte faptele care le-a făcut el, pentru cea mai luminoasă arătare a râvnei lui, cu care s-a nevoit către Domnul Dumnezeu. Patria Sfântului Ilie, proorocul lui Dumnezeu, a fost ţara Galaadului, de cealaltă parte de Iordan, care se învecinează cu Arabia şi cu cetatea Tesvi, după care s-a numit şi Tesviteanul. El s-a născut din seminţia lui Aaron, din tată cu numele Sovac. În timpul în care maica sa l-a născut, Sovac, tatăl lui, a văzut nişte bărbaţi îmbrăcaţi în haine albe, vorbind cu pruncul şi învelindu-l pe el cu foc, băgându-i văpaie de foc în gură, Свети Илија - Sfântul Ilie
Anul opt, Numărul 84-85 неговиот татко се преплашил и заминал во Ерусалим и им го кажал своето видение на свештениците. Еден од тие свештеници, маж, видовит, му рекол: „Човеку не плаши се од твоето привидение за твојот син, но да знаеш дека ќе биде храм на дарот на светлината Божја и неговиот збор ко огнот силен и вбреден ќе биде. Ревносен кон Бога и неговиот живот од Бога возлубен ќе биде, ќе му суди на Израел со сабија и оган“. Еден ваков знак и едно предвестие за Свети Илија на неговото раѓање му се покажале, каков тој ќе биде, откако ќе прерасне во маж. Новороденчето растејќо почнало да си ја покажува својата наклонетост кон свештенството, како некој кој потекнува од свештеничка лоза. Уште од млад полага надеж во Бога, ја возљуби чистотата на Дева Марија и живеел како ангел Божји, со дух и со телото. Му се допаѓало да практикува Божји мисли. Често излегувал на тишина во запустени места и на тој начин многу разговарал со самиот Господ, преку врела молитва, горејќи како серафим од љубовта кон Бога. Бил љубен од Бога, затоа што Бог ги љуби тие кои него Го љубат. Се што барал од милостивноста Божја, ги добивал како еден кој нашол многу пред Него како дар. Свети Илија, слушајќи и гледајќи ги беззаконијата кои ги правел развратниот народ на Израел, императорите владееле во паганство, судиите и најголемите правејќи големи неправди, народот станал идолопоклоник, без страв и без почит кон Господ, валкајќи се во нечистотија и принесувајќи ги сопствените деца како жртви на гаволите, а пак вистинските служители на Господ биле во постојана опасност и теснец, во прогонство, измачувани и оддавајќи се на смртта, срцето ги болело и плачеле, од една страна за губењето на човечките души, а од друга страна за прогонот на кој биле изложени праведните. Тој бил гневен повеќе од се поради нечесностите кои му се нанесувале на вистинскиот Господ од страна на неверниците, тажел и ревнувал за се што гледал. Најпрвин се молел на Бога да ги врати грешните кон покајание, но и Господ имал потреба од желба на грешните да се навратат кон доброто, а пак во тие скаменети луге немало воопшто желба да се навратат кон доброто, затоа пророкот ревносно се молел на Бога привремено да ги казни, така можеби ќе разберат. Кога Господ го одложил казнувањето, како љубител на лугето и долго трпелив, се осмелил да му побара да тој може да ги казнува сите прекршители на законите, така може лугето ке се вратат кон покајание, откако ќе бидат казнети од човек. Тој не се оддалечил од молитва се додека не го добил тоа што го сакал. Го зел тоа барање од Бога затоа што Тој како Татко кој си го љуби чедото не сакал да го разврати синот Свој роб, кој Му служел Нему како син, напрегазуивајќи ниту негова најамала заповед, и така како што Илија му бил послушен во се, неповредувајќи го ни најмалку, исто така и Бог ги послушал неговите молитви без да го повреди. Гледајќи дека императорот не ги слуша неговите совети , Свети Пророк Илија додал и дела до зборовите, казнувајќи го противникот на Господа Pagina 19 - Страна 19 ca să mănânce. Aceasta văzând-o tatăl său şi spăimântându-se, s-a dus la Ierusalim şi a spus preoţilor vedenia sa. Unul din acei preoţi, bărbat mai înaintevăzător, i-a zis: "Omule, nu te teme de vedenia aceea pentru pruncul tău, dar să ştii că el va fi locaş al luminii darului lui Dumnezeu şi cuvântul lui va fi ca focul de puternic şi de lucrător. Râvna lui către Domnul şi viaţa lui fiind bineplăcută lui Dumnezeu, va judeca pe Israil cu sabie şi cu foc". Un semn ca acesta şi o mai înainte-vestire pentru Sfântul Ilie la naşterea lui i-a fost arătată, adică ce fel avea el să fie, după ce va veni la vârsta bărbatului desăvârşit. Pruncul, crescând, avea înclinare către preoţie, ca unul ce era din seminţie preoţească. Deci, punându-şi nădejde în Dumnezeu din tinereţe, a iubit curăţia fecioriei şi petrecea într-însa ca un înger al lui Dumnezeu, cu sufletul şi cu trupul. Lui îi plăcea să se îndeletnicească în dumnezeiasca gândire. Adeseori ieşea la linişte în locurile pustiului şi astfel mult vorbea cu Însuşi Dumnezeu, prin rugăciunea cea fierbinte, arzând ca un serafim de dragoste înfocată către Dânsul. El era iubit de Dumnezeu, pentru că Domnul iubeşte pe cei ce-L iubesc pe El. Toate câte cerea de la milostivirea lui Dumnezeu, le lua ca unul ce aflase înaintea Lui mult dar. Sfântul Ilie, auzind şi văzând fărădelegile ce se făceau în poporul cel răzvrătit a lui Israil - împăraţii petrecând în păgânătate, judecătorii şi cei mari făcând nedreptăţi, popoarele slujind urâciunilor idoleşti, fără frică şi fără teamă de Dumnezeu, tăvălindu-se în necurăţie şi aducând pe fiii lor ca jertfă diavolilor; iar adevăraţii cinstitori de Dumnezeu se primejduiau în strâmtorare şi în prigonire, necăjindu-se şi dându-se la moarte - , îl durea foarte tare inima şi se tânguia; pe de o parte, pentru pierderea sufletelor omeneşti, iar pe de alta, pentru prigonirea cea cumplită împotriva drepţilor. El se mâhnea mai vârtos pentru necinstirile ce se făceau adevăratului Dumnezeu de cei necredincioşi, se întrista şi se umplea de râvnă pentru toate câte vedea. Deci, mai întâi se rugă la Dumnezeu să întoarcă pe cei păcătoşi la pocăinţă; dar, de vreme ce Dumnezeu are trebuinţă de la cei păcătoşi de chiar voinţa lor spre bine, iar în acei oameni împietriţi nu era deloc acea voinţă a binelui, de aceea proorocul râvnind foarte mult, s-a rugat lui Dumnezeu să-i pedepsească vremelnic, ca măcar astfel să se înţelepţească. Dar, văzând pe Domnul zăbavnic spre pedepsire, ca pe un iubitor de oameni şi îndelung răbdător, a îndrăznit a cere să-i poruncească lui să pedepsească pe cei călcători de lege, că poate se vor întoarce oamenii spre pocăinţă când vor fi pedepsiţi de om. Deci el nu s-a depărtat de o rugăciune ca aceea până ce nu a câştigat-o. A luat cererea aceea de la Preaînduratul Dumnezeu pentru că El nu voia, ca un Părinte iubitor de fii, să mâhnească pe acel iubit rob al Său, care Îi slujea Lui ca un fiu, necălcând nici cea mai mică poruncă a Lui; ci precum Ilie Îi era în toate ascultător, nemâhnindu-L câtuşi de puţin vreodată, tot aşa şi Dumnezeu îi asculta rugăciunile lui, nemâhnindu-l pe dânsul. Văzând pe împărat că nu asculta sfaturile lui, Sfântul Prooroc Ilie a adăugat şi fapte pe lângă cuvinte, pedepsind pe potrivnicul lui Dumnezeu şi pe poporul lui. El a zis: Viu este Dumnezeul puterilor, Dumnezeul lui Israil, înaintea Căruia stau eu, că nu va fi în anii aceştia Свети Илија - Sfântul Ilie
Page 1 and 2: Осма година 84-85 бро
Page 3 and 4: Anul opt, Numărul 84-85 Pagina 3 -
Page 5 and 6: Anul opt, Numărul 84-85 да уч
Page 7 and 8: Шеста Anul opt, страниц
Page 9 and 10: Шеста Anul opt, страниц
Page 11 and 12: Anul opt, şase, Numărul 84-85 58
Page 13 and 14: Anul opt, şase, Numărul Numărul
Page 15 and 16: Anul opt, şase, Numărul Numărul
Page 17: Anul opt, şase, Numărul Numărul

macedoneanul Ð¼Ð°ÐºÐµÐ´Ð¾Ð½ÐµÑÐ¾Ñ - asociatia macedonenilor din romania

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

macedoneanul Ð¼Ð°ÐºÐµÐ´Ð¾Ð½ÐµÑÐ¾Ñ - asociatia macedonenilor din romania