macedoneanul македонецот - asociatia macedonenilor din romania

Осма година
84-85 број
Anul 8, Numărul 84-85
25 Ноембри 2002
25
20
Noiembrie
Август 2008
2002
20 August 2008
MACEDONEANUL
МАКЕДОНЕЦОТ
Asociaţia Macedonenilor din România
Друштвото на Македонците од Романија

Страна 2 - Pagina 2
MACEDONEANUL - МАКЕДОНЕЦОТ
ИЛИНДЕН ILINDEN
Тага голема над Македонија,
Турци болка ни нанесоа,
Во Крушево и многу села
Востание се спрема.
Македонци се собираат,
Со големо, и мало дојдоа
Од робија да се спасат
И на 2-ри август слобода објавија.
Затоа денов
Македонија го слави,
Носејки Сонце в гради,
Знак голем прадедовски.
На тој ден прекрасен
Свети Илија подготвува,
Големо востание во Македонија,
Верата да се зачува.
Желба е на народот,
Народ херојски,
Македонци храбри
За востание подготвени.
Низ цела земја се слуша
Востание се крена
Слобода да донесе
На ден празничен.
Тоа е родот мој,
Секогаш подготвен за в бој,
Слободата да си ја најде,
Прадедовска вера да не згасне.
За судбата на родот
Постојано ќе војувам и јас,
Ко на ден Илинден.
И се колнам, судбата јас ќе променам.
Но трпеливо чекам
Сонцето, силата голема,
Судбата да ни ја одлучи
И народот да го обедини.
Остануваме кај Свети Илија,
Кој народот го слави,
Тој кој слава донесе
Над народот на Македонија.
Заштитник на востанието
Вера Христова носи,
Среќен на страдните им помогна
Да се ослободат од паганска клетва.
Supărarea-i mare peste Macedonia,
Turcii răspândesc dureri în pânteci,
În Kruşevo şi multe sate
Răscoala începe în dată.
Macedonenii se adună
Cu mic, cu mare
Ca să scape de robie
Şi-n 2 august eliberare proclamară.
De aceea această zi
Macedonia o slăveşte
Purtând Soarele pe steag,
Semn măreţ de la străbuni.
În acea zi minunată
Sfântul Ilie pregătea
Răscoală mare peste Macedonia
Credinţa pentru a păstra.
E dorinţa neamului,
Neamului, viteazului,
De macedoneni voinici
Ce-au pornit această luptă.
Şi răsună peste ţară
Răscoala populară
Să aducă libertatea
Într-o zi de sărbătoare.
Acesta-i neamul meu
Pregătit mereu să lupte,
Libertatea să-şi găsească,
Credinţa strămoşească s-o iubească.
Pentru soarta neamului
Aş lupta mereu şi eu,
Ca atunci la Ilinden.
Jurăminte aş jura, soarta de a o schimba.
Dar aştept plină de răbdare
Soarele, putere mare,
Soarta să ne-o hotărască
Şi poporul să-l întregească.
Rămânând la Ilie Sfântul,
Cel slăvit mereu de neam,
El ce gloria a purtat
Peste neam macedonean.
Sfânt patron peste răscoală
Credinţă creştină poartă,
Bucuros a ajutat pe cei tare supăraţi
Ca să scape de pedeapsa cea păgână.
Илинден - Ilinden

Anul opt, Numărul 84-85
Pagina 3 - Страна 3
Остана празник голем
Над народот мој вреден,
Поробен и измачен,
Од народот варварски кој што сака што не
му припаѓа.
Константина Думитреску
A rămas sărbătoare mare
Peste neamul meu trudit,
Oropsit şi pângărit,
De noroadele avare ce-au dorit ce nu-i al lor.
Constantina Dumitrescu
НА ИЛИНДЕН DE ILINDEN
На 2-ри август македонците ширум светот го
прославуваат едно од најголемите ослободувања,
ослободување на македонскиот народ од турското
ропство. Овој ден се совпаѓа и со верскиот празник
Свети Илија според Јулијанскиот календар.
На овој ден радоста се врати над Македонија
со ослободувањето од турското ропство.
Значењето на овој ден го прави најсакан
празник на народот. Крушевското Востание кое го
означи првото ослободување остана приоритетно
помеѓу празниците.
Ослободувањето од турското ропство донесе
истовремено повеќе успеси :
духовно ослободување на
народот и задржување на
христијанската вера, знаејчи
дека турците се со
муслиманска вероисповед и
ги принудувале покорените
народи да преминат кон
нивната вера. Затоа за
македонскиот народ овј ден,
2-ри август останува свет. А
како што ништо не е
случајно овој ден е под
патронаж на Свети Илија.
Македонската земја
тешко ранета се ослободува
од тешката клетва на
паганството. Супериорноста
на македонскиот народ
останува во неговата моќ да
го продолжи својот пат без
оглед на преперките од
различни нечесни мисли на
тие кои немаат исти идеали
со македонскиот народ.
На овој голем
празник на 2-ри август Д.М.Р
во Букурешт организираше
изложба на македонски
народни носии.
Носиите се уште го
чуваат во нивниот вез одекот на востанието за
ослободување на Македонија, мотиви од цветните
пољани, светлите води и планините со Сонце кои
одекнаа над Македонија одек на слобода и среќа.
Овие скапоцени носии ја носат силата
македонска така како што тие ги носеле по
ослободувањето од турското ропство. Нивната
симболистика пробуди желба за живот, голем знак за
христијанството.
На Илинден - De Ilinden
În ziua de 2 august macedonenii de
pretutindeni sărbătorescc una dintre cele mai mari
eliberări de sub jugul otoman al poporului macedonean.
Această zi corespunde cu ziua Sfântului Ilie pe stil
vechi.
Astfel a răsunat bucuria peste Macedonia că
s-a scăpat de jugul turcesc.
Semnificaţia acestei zile a rămas cea mai iubită
sărbătoare a neamului. Răscoala de la Kruşevo unde a
fost proclamată prima zonă liberă a rămas prioritară
printre sărbătorile neamului.
Eliberarea de sub jugul
otoman a adus mai multe
reuşite : eliberarea spirituală a
neamului şi păstrarea credinţei
ortodoxe, ştiindu-se că turcii
erau musulmani şi obligau
popoarele cucerite să tracă la a
lor religie. De aceea pentru
poporul macedonean această
zi de 2 august rămâne sfântă.
Dar cum nimic nu este
întâmplător în această zi
creştină este marea sărbătoare
a Sfântului Ilie.
Pământul macedonean
rănit adânc s-a eliberat de
păgânism, pedeapsă grea
pentru acesta. Supremaţia
neamului macedonean rămâne
puterea acestuia de a-şi
continua drumul indiferent de
piedicile puse de diferite şi
răscolitoare ambiţii a celor ce
nu împărtăşesc aceleaşi
idealuri cu poporul
macedonean.
Pentru această mare
sărbătoare A.M.R. a organizat
o expoziţie cu costume
naţionale macedonene.
Aceasta s-a desfăşurat la
Bucureşti pe 2 august 2008.
Costumele păstrează în ţesătura lor răsunetul
răscoalei pentru independenţa Macedoniei cât şi
câmpiile cu flori, apele luminoase şi munţii cu Soare ce
au răsunat peste Macedonia cu tumult de bucurie şi
fericire.
Aceste costume nestemate poartă puterea
macedonenilor aşa cum le purtau ei pe acestea după
proclamarea eliberării de sub jugul otoman. Simbolistica

Страна 4 - Pagina 4
MACEDONEANUL - МАКЕДОНЕЦОТ
Македонските традиции претставени во
нивните носии биле инспирирани од различни
историски периоди, но најзначаен останува
илинденскиот период.
Затоа ние македонците од Романија ја
организиравме оваа изложба на носии од сите
делови на Mакедонија во централното седиште на
Д.М.Р.
Думитреску Константина
Репортер : Кога пристигна на аеродромот во
Букурешт
Михнеа Владеску : На 13 август 2008, многу
среќен и полн емоции.
Р : Зошто дојде во Букурешт
М.В. : За заедно со моите македонци и
Д.М.Р. Да учествувам на манифестациите кои се
организираат за време на летниот распуст
Р : Посакуваш ли да учествуваш во
активностите на Д.М.Р.
М.В. : Признавам дека дојдов да ги снимам
моите македонски песни за да можам да учествувам
на фестивалот Проетника 2008 во Сигишоара кој ќе
се одржи од 21 – 24 август.
Р : Дали ова ќе биде твое прво учество на
овој фестивал
М.В. : Да ! Да, кога имав 10 години и моето
учество на овој фестивал беше вистински успех.
Р : Во што се состоеше твојот успех
М.В. : Во бескрајните аплаузи и безбројните
побарувања за уште едно пеење. Но најголемата
радост беше кога публиката замина од концертите на
познати естрадни уметници и дојде да ги слуша
убавите македонски мелодии и да им се восхитува на
нашите прекрасни ора.
Р : Носталгијата дали е присутна кај тебе
М.В. : Да ! Да, постојано мислата ми одлетува
во моето родно село, на настапите кои ги имав, на
подготовките за прослава на Денот на Независноста
на Македонија се што ми даваше сила да поминам
преку потешкотиите.
Р : Колку дена ќе останеш со твоите
македонци од Романија
М.В. : Посакувам да останам и на прославата
на Денот на Независноста на Македонија прилика во
која би сакал да одржам и мал концерт со македонски
песни испеани од душа.
Р : Знаеше ли дека помеѓу Сигишоара и
прославата ќе се оди на летување во Македонија
Дали ќе одиш и ти
М.В. : Да ! Посакувам многу да ја видам
земјата на моите предци, планините, долините,
реките и Охридското Езеро од каде што заминале
моите да бараат подобар живот.
Р : Како дозна за фестивалот во Сигишоара
М.В. : Одржувам постојана врска со
пратеничката и потпретседателот на нашето друштво
Лиана Думитреску. И веднаш заминав кон Романија
кога дознав колку прекрасни работи празнуваат
моите. Но радоста беше уште поголема што можам
На Илинден ; Помеѓу моите - De Ilindedn ; Printre ai mei
acestora a trezit dorinţa de viaţă, semn mare pentru
creştinism.
Tradiţiile macedonene în reprezentarea lor
populară au fost inspirate din diferite perioade istorice,
dar cea mai importantă perioadă rămâne cea de la
Ilinden.
De aceea noi macedonenii din România am
organizat această expoziţie de costume tradiţionale din
toate zonele Macedoniei la sediul central al A.M.R.
Dumitrescu Constantina
ПОМЕЃУ МОИТЕ PRINTRE AI MEI
Reporter : Pe
aeroprtul din Bucureşti când
ai aterizat
Mihnea Vlădescu :
Pe data de 13 august 2008,
foarte emoţionat şi bucuros.
R : De ce ai venit în
Bucureşti
M.V. : Ca să particip
alături de cei din neamul
meu macedonean şi de
A.M.R. la manifestările
organizate în perioada
vacanţei.
R : Doreşti să
participi la activităţile
A.M.R.
M.V. : Am venit să
fac înregistrări cu cântece
macedonene pentru a putea
participa la festivalul
Proetnica 2008 de la
Sighişoara care se
desfăşoară în perioada 21-
24 august.
R : Ai mai participat
vreodată la acest festival
M:V. : Da ! Da, când
aveam 10 ani şi participarea
mea la acest festival a adus
un real succes.
R : În ce anume a
constat succesul tău
M.V. : În aplauze
fără sfârşit şi nenumărate
cereri de bis. Dar cea mai
mare bucurie a fost când
publicul a plecat de la
spectacole susţinute de
către artişti consacraţi şi a
venit să asculte frumoasele
melodii macedonene şi să
admire frumuşeţea
dansurilor noastre.
R.: Nostalgia
despărţirii te apasă
M.V. : Da ! Da,
permanent gândul îmi
zboară la satul meu natal, la

Anul opt, Numărul 84-85
да учествувам на овој фестивал, на 8-ми септември и
на летување во крајот на моите предци.
Р : Што претставува за тебе Сонцето
М.В. : Сонцето е моќ, одек за мојот народ
македонски затоа се викаме и уште „Сончеви чеда“.
Р : Како се вика ансамблот со кој ќе
настапуваш
М.В. : Сонце. Сонце е името на ансамблот со
кој ќе настапувам, во него членуваат и неколку други
интерпретатори на македонска музика.
Р : Што посакуваш за во иднина
М.В. : Од се срце посакувам да отидам во
Македонија.
Р : А дали знаеш дека оваа желба ќе ти се
исполни.
М.В. : Самата
помисла ми носи
безгранична среќа.
Р : Дали е тешко
помеѓу туѓи луѓе
М.В. : Да ! Многу е
тешко ! Но вербата како
што и моите предци се
бореле за подобар живот
ми дава сила и радост
незаборавајќи ги никогаш
моите македонци.
Р : Ќе се вратиш ли
повторно помеѓу нас
М.В. : Да ! Колку
пати ќе имам можност да
прославувам со моите
заедно настани поврзани
со нашите обичаи и
традиции.
Р : Што направи ти
да го сочуваш жив
македонскиот дух
М.В. : Формирав
една филијала на Д.М.Р.
во која се запишаа околу
30 членови, можеме да
кажеме дека тргнавме со
добро, но уште позначајно
е тоа таму каде што сега
јас живеам постои еден
цел квартал кој е наречен
Македонија.
Р : Дали си
разговарал со луѓето од тој
квартал
М.В. : Откако ќе
заминам од Романија ќе
отидам да разговарам со
тие луѓе.
Р : Химната на
Д.М.Р. дали знаеш да ја
пееш
М.В. : Секако ! Таа
е заедно со моите други
песни од мојот репертоар
„Македонско Девојче“,
„Земјо македонска“, „Една
мисла имаме“, „За многу
години македонци“ и други.
Pagina 5 - Страна 5
spectacolele pe care le susţineam, la pregătirile pentru
Ziua Macedoniei care-mi dădeau putere să trec peste
foarte multe greutăţi.
R. : Cât timp o să rămâi printre macedonenii tăi,
în România
M.V. : Doresc să rămân să particip la
aniversarea Zilei Macedoniei, ocazie cu care aş dori să
susţin un spectacol cu cântece macedonene de suflet.
R. : Ştii că între festivalul de la Sighişoara şi
Ziua Macedoniei se va merge în tabără în Republica
Macedonia Vei merge şi tu acolo
M.V. : Da ! Tare mult aş vrea să văd
pământurile strămoşilor mei, munţii, văile, apele
curgătoare şi lacul Ohrid de unde au pornit ai mei să-şi
caute o viaţă mai bună.
R. : Cum ai aflat de festivalul de la Sighişoara
M.V. : Eu ţin legătura permanent cu deputata şi
vicepreşedinta noastră Liana Dumitrescu. Şi am pornit
în grabă către România când am aflat ce lucruri
minunate sărbătoresc ai mei. Dar bucuria a fost şi mai
mare că pot participa la acest festival, pe 8 septembrie
la Ziua Macedoniei şi la tabăra de pe meleagurile mult
iubite şi visate ale pământurilor strămoşeşti.
R. : Reprezentarea Soarelui pentru tine ce
înseamnă
M.V. : Soarele este putere, răsunet pentru
neamul meu macedonean doar de aceea ne numim „Fii
Soarelui”.
R. : Ansamblul alături de care vei susţine
spectacolele cum se numeşte
M.V. : Evident, Sonţe. Este numele ansamblului
alături de care particip, din care fac parte trupa de
dansuri populare macedonene şi alţi câţiva interpreţi de
muzică macedoneană.
R. : Ce anume îţi doreşti pentru viitor
M.V. : Îmi doresc din tot sufletul şi din toată
inima mea de a călca pe pământ macedonean.
R. : Dar ştii deja că această dorinţă ţi se va
împlini.
M.V. : Fericirea acestui gând este fără margini.
R. : Este greu printre străini
M.V. : Da ! Este foarte greu ! Dar credinţa că şi
străbunii mei au luptat pentru o viaţă mai bună îmi dă
puterea şi bucuria de a trăi neuitând nicicând de neamul
meu macedonean.
R. : Ai să revii printre noi
M.V. : Da ! De câte ori voi avea ocazia de a sărbători
împreună evenimente legate de neuitatele noastre
tradiţii şi obiceiuri.
R. : Ce ai făcut tu pentru a menţine viu spiritul
macedonean
M.V. : Am constituit o filială a A.M.R. în care
s-au înscris aproximativ 30 de membri, s-a pornit cu
dreptul am putea spune, dar ce este mai important este
faptul că există un cartier numit Macedonia în ţara în
care locuiesc actualmente.
R. : Ai luat legătura cu locuitorii acestui cartier
M.V. : După ce voi pleca din România voi
merge special să vorbesc cu acei oameni.
R. : Ai învăţat să cânţi imnul A.M.R.
M.V. : Da ! Desigur ! Nu lipseşte din repertoriul
meu alături de „Fata macedoneană”, de „Pământ
macedonean”, de „Un gând avem „, de „La mulţi ani
Помеѓу моите - Printre ai mei

Страна 6 - Pagina 6
Р : Да преминеме преку големата радост и да
ми кажеш дали ќе продолжиш со кариерата да се
занимаваш со интерпретирање на македонски
песни
М.В. : Без сомнение, се што зависи од мене
каде и да се наоѓам од срце ќе го правам тоа.
Р : Како започна да пееш македонски песни и
да ја продолжиш артистичката кариера
М.В. : Сево ова е благодарение на
раководството на Д.М.Р. и особено на пратеничката и
потпретседател на друштвото Лиана Думитреску која
не штедеше сили за да ме поддржи
Р : Се чуствуваш ли добро во твоето
македонско семјство во Романија
М.В. : Да ! Секако дека сум среќен.
Р : Оваа година колку пати беше помеѓу нив
М.В. : Ова е по втор пат, по повод овие
активности полни убавина кои сјајат под сончевата
светлина.
Р : А кога беше првиот пат
М.В. : Бев заедно со моите кога
претседателката на Д.М.Р – К.Д имаше промоција на
нејзината прва книга поезии „Животот во годишни
времиња“.
Р : Дали посакуваш да се вратиш помеѓу
твоите
М.В. : Да ! Да посакувам да продолжам со
школувањето овде покрај вас или во Македонија.
Р : Ние ти посакуваме да ти се исполнат желбите.
М.В. : Ви благодарам.
Думитреску Константина
ЛЕТНА ШКОЛА
МАНГАЛИЈА
Од 30 јуни—6 јули 2008, Националниот
Совет за Борба против Дискриминација во
партенерство со Департаментот за Интеретнички
Релации организираше во Мангалија со повод
Европска Година на Интеркултурален Дијалог.
Оваа иницијатива имаше за цел
промовирање на интеркултуралниот дијалог во
редот на младите, и
осознавање на концептот за
диверзитет, привлекување
на младите во активностите
за изразување на своето
гледиште како и
фамилјаризирање со
специфичните концепти во
доменот на човековите
права и дискриминацијата.
Свои претставници
на оваа школа имаше и
Друштвото на Македонците
од Романија.
Во кадарот на оваа
школа се одржаа серија
семинари со следните теми: „Помеѓу менталитет и
позиција—предрасуди и дискриминација“,
„Позитивна пракса во образованието на ромите.
Што сме сториле. Што уште треба да сториме.“, „Да
MACEDONEANUL - МАКЕДОНЕЦОТ
macedoneni de pretutindeni”, şi de altele.
R. : Să trecem peste bucuria mare de care ai
parte şi să-mi spui dacă vei continua cariera artistică
macedoneană
M.V. : Fără doar şi poate voi pune suflet în
această activitate indiferent unde mă voi afla pe acest
pământ.
R. : Cum ai reuşit să ajungi să cânţi aceste
melodii macedonene şi să-ţi continui cariera artistică
M.V. : Toate acestea datorită conducerii A.M.R.
şi în mod deosebit deputatei şi vicepreşedintei noastre
Liana Dumitrescu care nu a precupeţit nici un efort
pentru a mă sprijini.
R. : Te simţi bine în familia ta de macedoneni
din România
M.V. : Da ! Categoric da ! Sunt fericit !
R. : În acest an de câte ori ai fost printre ei
M.V. : Acum este a doua oară, cu prilejul
acestor foarte multe activităţi pline de frumuseţe ce
strălucesc sub lumina Soarelui.
R. : Dar prima oară când ai fost
M.V. : Am fost alături de ai mei când preşedinta
A.M.R. – C.D. – a avut lansarea primului volum de
poezie „Viaţa în anotimpuri”.
R. : Ai de gând să te întorci printre ai tăi
M.V. : Da ! Aş dori să-mi continui studiile şi
cariera aici alături de voi sau în Macedonia.
R. : Să ţi se împlinească gândurile !
M.V. : Mulţumesc !
Dumitrescu Constantina
ŞCOALĂ DE VARĂ LA
MANGALIA
În perioada 30 iunie – 6 iulie 2008, Consiliul
Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a
organizat în parteneriat cu Departamentul pentru Relaţii
Interetnice la Mangalia, cu ocazia Anului European al
Dialogului Intercultural, o şcoală de vară.
Această iniţiativă a avut drept scop promovarea
dialogului intercultural în rândul tinerilor, conştientizarea
conceptului de diversitate,
atragerea tinerilor în activităţi
interactive pentru exprimarea
punctelor de vedere legate de
nediscriminare precum şi
familiarizarea cu noţiunile şi
conceptele specifice
domeniului apărării drepturilor
omului şi nediscriminării.
La această şcoală de
vară a participat şi un
reprezentant al Asociaţiei
Macedonenilor din România şi
al comunităţii macedonene.
În cadrul acestor
cursuri s-au desfăşurat o serie
de seminarii având următoarele teme : “Între mentalitate
şi atitudine - prejudecăţi şi discriminare”, “Practici
pozitive privind învăţământul pentru rromi. Ce am
făcut.Ce mai avem de făcut.”, “Să înţelegem mai bine
Помеѓу моите ; Македонски рецепти : Летна школа - Printre ai mei ; Reţete macedonene ; Scoală de vară

Шеста Anul opt, страница Numărul - Pagina 84-85 6
го разбереме подобро исламот !“, „Диверзитетот
обединува идентитети“, „Право на демнитет“, „
Културни ориентирања на малцинствата и
мнозинството“, „Општествената одговорност и
диверзитетот“ и „Културни разлики“. Семинарите
беа поддржани од претставници на Националниот
Совет за Борба против Дискриминација,
Министерството за Образование, Интеркултурален
Институт Темишвар како и Романската Асоцијација
за Дебати, Ораторика и Реторика.
НЕДЕЛА НА
ИНТЕРКУЛТУРАЛИТЕТ
Националниот Совет за Млади во
партнерство со Департаментот за Интеретнички
Релации организираше во Костинешт од 02-09 јули
2008 летна школа на тема „Недела на
интеркултуралитет“.
Настанот се одржа под егидата на Европска
Година на Интеркултурален Дијалог и опфати и
работни групи, разговори на интеркултурални теми,
теоретски презентации во поглед на
финансирањето на проекти за млади на тема
интеркултурален дијалог и анализа на случај.
Цел ан семинарот беше да се создаде
дијалог помеѓу малцинствата во Романија а
отворањето беше на 03 јули 2008 во присуство на
господин Ковач Петер, претседател на
Националниот Совет за Млади.
Претставници на Друштвото на Македонците
од Романија учествуваа заедно со претставници на
другите национални малцинства од Романија,
општествени организации, чиишто активности се
насочени кон проблематиката за млади.
ПОДГОТОВКА ЗА
СИГИШОАРА
Редакција
Редакција
На 8 август 2008 членовите на ансамблот
Сонце се собраа од сите страни: Крајова, Баилешти,
Урзикуца и Букурешт во седиштето на Д.М.Р. филијала
Урзикуца. Младите од ансамблот Сонце се собрани на
едно место донесо со нив радост и среќа од нивните
души полни елан, токму затоа сите нивни средби
создаваат чуство на среќа.
По мала информативна работна седница на
која беа информирани за активностите кои следуваат
во следните месеци: подготовка за учество во
Сигишоара, посета на Република Македонија и
прослава на 8-ми Септември Ден на Независноста на
Македонија други, сите присутни не чекаа многу и веќе
започнаа со подготовките за настапите кои ги
очекуваат. Кога ќе се измореа одмораа на пресно
искосената трева или на нишалките.
Така повторуваа се додека светлината на
ѕвездите им го осветлуваа чекорот и им го одржуваа
ритмот, затоа што овие подготовки се одвиваа во
MACEDONEANUL Pagina - МАКЕДОНЕЦОТ
7 - Страна 7
islamul !”, “Diversitatea reuneşte identităţi”, “Dreptul la
demnitate”, “Orientările de aculturaţie al comunităţilor
minoritare şi majoritare”, “Responsabilitatea socială şi
diversitatea”, şi “Diferenţe culturale”. Seminariile au fost
susţinute de către reprezentanţi ai Consiliului Naţional
pentru Combaterea Discriminării, ai Ministerului
Educaţiei şi Cercetării, ai Institutului Intercultural
Timişoara precum şi cei ai Asociaţiei Române pentru
Dezbateri, Oratorie şi Retorică (ARDOR).
SĂPTĂMÂNA
INTERCULTURALITĂŢII
Redacţia
Autoritatea Naţională pentru Tineret (ANT) în
parteneriat cu Departamentul pentru Relaţii Interetnice
a organizat la Costineşti în perioada 02-09 iulie 2008 o
şcoală de vară cu tema “Săptămâna interculturalităţii”.
Evenimentul s-a desfăşurat tot sub egida Anului
European al Dialogului Inercultural şi a cuprins
workshop-uri, dezbateri pe teme interculturale,
prezentări teoretice cu privire la sistemele de finanţare
a proiectelor de tineret având drept temă dialogul
intercultural precum şi analize de caz.
Scopul seminarului a fost crearea unui dialog
între minorităţile naţionale din România, iar deschiderea
a avut loc joi, 03 iulie 2008, în prezenţa domnului
Kovacs Peter, Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru
Tineret.
Reprezentanţii Asociaţiei Macedonenilor din
România au participat la această şcoală de vară alături
de reprezentanţii celorlalte organizaţii reprezentative ale
minorităţilor naţionale din România, ai societăţii civile, ai
structurilor asociative a căror activitate este centrată pe
problematica de tineret.
REPETIŢII PENTRU
SIGHIŞOARA
Redacţia
În ziua de 8 august 2008 membrii ansamblului
Sonţe s-au adunat din cele patru zări : Craiova, Băileşti,
Urzicuţa şi Bucureşti, la sediul filialei Urzicuţa al A.M.R.
Tinerii din ansamblul Sonţe adunându-se toţi la un loc
au dat drumul veseliei şi bucuriei din sufletele lor pline
de entuziasm, deoarece întâlnirile lor crează mereu
aceste stări pline de fericire.
După o şedinţă în cadrul căreia au fost informaţi
de lista acţiunilor care urmează să se desfăşoare în
lunile următoare: pregătirile pentru Sighişoara, plecarea
în Republica Macedonia şi celebrarea de 8 septembrie
a Zilei Naţionale a Macedoniei etc, cei prezenţi acolo nu
au stat prea mult pe gânduri şi au început repetiţiile
pentru spectacolele care îi aşteaptă.
Aşa au repetat până când lumina stelelor le
lumina paşii şi le întreţinea ritmul, deoarece aceste
dansuri se jucau în mijlocul naturii printre plante şi flori
pline de mirosuri care îi stimulau pe tinerii dansatori.
Летна школа ; Интеркултурална недела ; Подготовка - Şcoală de vaă ; Săptămânaă interculturală ; Repetiţii

Страна 8 - Pagina 8
природа помеѓу билќи и цвеќиња полни мирис кој ги
поттикнуваше младите играорци.
Резултатот на средбата на членовите на
ансамблот Сонце донесоа многу радост дворот на
филијата на Д.М.Р Урзикуца а секако дека не
отсуствуваа и гледачите кои им се восхитуваа колку
убавоо играат и колку убави ора имаме,
глчедачи не беа само присутните во
дворот. На улица поминуваа
луѓе од селото, кои
подзастануваа
и
им
заблазуваа на
случувањата во
дворот на
филијалата на
Д.М.Р.
Се
надеваме дека
ансамблот Сонце ќе
има голем успех.
Заедно со ансамблот
Сонце ќе пее и Михнеа
Владеску етнички
македонец кој живее во друга земја и
Ани Иримиа кои ќе интерпретираат
македонски песни.
Редакцијата
НАГРАДУВАЊЕ
Еден ден децата македонци од Урзикуца заедно со
своите родители се собраа во канцеларијата на Д.М.Р
филијала Урзикуца во домот на госпоѓата
претседател на друштвото за да ни врачат дипломи
за завршување на прва година од изучување на
македонски јазик, мајчин јазик.
Најпрвин говореше госпоѓа Константина
Думитреску, претседател на
Друштвото на Макдонците од
Романија, Ани Иримија
претседател на Д.М.Р Урзикуца
и госпоѓицата професор по
македонски јазик – Кармен
Унгуреану.
Беше тоа ден полн
емоции затоа што секое дете
македонец доби диплома за
заслуга.
Се беше прекрасно
затоа што поминавме едно
прекрасно поладне со
раководството на Д.М.Р.
Манеа Роксана Елена
МАКЕДОНСКИ КУЛИНАРСКИ
ТРАДИЦИИ
Кујната на еден народ, кујната на една нација, на
една земја, на етничка група не претставува ништо
друго освен резултат на синтеза, катализа и
конкретизирање на гастрономските специфични
MACEDONEANUL - МАКЕДОНЕЦОТ
Rezultatele întâlnirii membrilor
ansamblului Sonţe au adus mare bucurie
în curtea filialei din Urzicuţa a
A.M.R. de unde nu
lipseau
spectatorii.
Aceştia îi
admirau cât de
frumos
dansează şi
ce dansuri
minunate
avem, dar
nu erau
singurii
spectatori
cei din curte. Pe
stardă, treceau oameni din
sat, se opreau şi priveau cu admiraţiei
ce se petrece în curtea filialei A.M.R.
Sperăm ca ansamblul Sonţe o să aibă mare
succes. Împreună cu ansamblul Sonţe va cânta Mihnea
Vlădescu, etnic macedonean care trăieşte în alt stat şi
Ani Irimia care vor interpreta cântece macedonene.
Redacţia
PREMIEREA
Într-o zi noi copiii macedoneni împreună cu
părinţii am mers la sediul A.M.R. filiala Urzicuţa la
domiciliul doamnei preşedinte a asociaţiei, pentru a ne
acorda diplome de merit pentru absolvirea primului an
de studiu al limbii macedonene, limbă maternă.
Au ţinut câteva discursuri doamna Constantina
Dumitrescu, preş edintele
Asociaţiei Macedonenilor din
România, Ani Irimia preşedintele
filialei Urzicuţa a A.M.R. Şi
domnişoara profesoară de limba
macedoneană - Carmen
Ungureanu.
A fost o zi plină de emoţii
deoarece fiecare copil de etnie
macedoneană a primit o diplomă
de merit.
Totul a fost foarte frumos
deoarece ne-am petrecut o dupăamiază
împreună cu conducerea
A.M.R.
Manea Roxana Elena
TRADIŢII CULINARE
MACEDONENE
Bucătăria unui popor, bucătăria unei naţii,
bucătăria unei ţări, bucătăria unei etnii nu reprezintă
altceva decât rezultatul sintetizării, catalizării şi
concretizării în timp a gusturilor şi obiceiurilor
Подготовка ; Награди ; Македонски рецепти - Repetiţii ; Premierea ; Reţete macedonene

Шеста Anul opt, страница Numărul - Pagina 84-85 6
обичаи на една популација која е карактеризирана
преку ист јазик, преку исти обичаи и традиции, преку
иста култура.
Кујната на етничките македонци од Романија
е многу разновидна, имајќи голем број на кулинарски
обичаи и традиции, специфични јадења, заедно со
обичаите дојдени од пресеко на сопствената
гастрономска култура со специфични традиции на
други народи со кој повеќе или помалку влегле во
контакт низ текот на историјата.
Македонската кујна е составена од
секојдневни јадења но и од специјални празнични,
(македонскиот народ знејќи се дека е христијански
народ од самиот почеток) така религиозните празници
се одлична можност за покажување на творечкиот ду
и желбата за обилност.
Македонската кујна брои редица јадења со
праз во ралични годишни времиња и на празници.
Македонските јадења содржам не само зеленчук,
житарици, масла, млеко и млечни производи туку и
месо и меснасти производи.
Секако дека гастрономските обичаи зависат и
од климатот како и од гео-политичката површина
зафатена од популацијата. Главните занимања на
македонците уште од најстари времиња биле
земјоделието, сточарството и занаетчиството.
Површината на која се протегале македонците
варирала било да е висинска било низниска или
планинска, развојот на земјоделските култури и
овоштарството нудело можност на богата кулинарска
традиција, базирана на преработка на житариците,
зеленчукот и овошјата. Богатите зелени пространства
на ридовите и планинските подножја биле одлични за
сточарството. На тој начин македонската кујна добива
една поголема гама на производи од месо, млеко,
млечни производи, специфични преку вкусот, аромите
и преку техниките на добивање.
Друштвото на Македонците од Романија уште
од своето формирање во 2000 година си постави за
цел да ги собере и зачува традициите, обележјата и
обичаите на етничките македонци кои кои живеат на
територијата на Романија и да ги пренесе понатаму
на генерациите кои следуваат. Под водство на
пратеник Лиана Думитреску активноста во
истражувањето, собирањето, инвентирањето,
каталогизирање и печатење на македонските
кулинарски традиции се доближува до својот крај.
Резултатот на оваа активност е 18 двојазични книги
со традиционални рецепти на кои се надодаваат уште
2 двојазични книги со рецепти необјавени досега.
Фестивалот Проетника од оваа година како и
секоја година претставува еден мотив за радост за
сите кои учествуваат за време на неговото
одржување, овој фестивал ги собира на едно место
сите малцински заедници од Романија и на тој начин
ни дава можност да покажеме на мнозинството дека
етничкиот диверзитет е значајна карактеристика на
земјата во која живееме сите. Етнички диверзитет
значи и кулурен диверзитет, диверзитет кој
макеонската заедница е спремна да го подели со
сите големи гурмани. Со надеж дека нашите рецепти
ќе ви се допаднат ви посакуваме: Добар апетит !
САЛАТА ОД ГРАВ
Земете:
MACEDONEANUL Pagina - МАКЕДОНЕЦОТ
9 - Страна 9
gastronomice specifice unei populaţii care este
caracterizată prin aceiaşi limbă, prin aceleaşi tradiţii şi
obiceiuri, prin aceiaşi cultură.
Bucătăria etnicilor macedoneni din România
este diversă, cuprinde nenumărate obiceiuri şi tradiţii
culinare, mâncăruri specifice, împreună cu obiceiuri
provenite din intersectarea culturii gastronomice proprii
cu tradiţii specifice altor popoare cu care a intrat mai
mult sau mai puţin în contact de-a lungul istoriei sale.
Bucătăria macedoneană cuprinde atât bucate
de zi cu zi cât şi preparate speciale de sărbătoare,
(poporul macedonean fiind creştin încă de la
începuturile formării sale) sărbătorile religioase
constituind un bun prilej de manifestare a spiritului
creator şi dorinţei de belşug caracteristice.
Bucătăria macedoneană cuprinde numeroase
bucate de praznic rânduite în funcţie de anotimp şi
sărbătoare. Bucatele macedonene sunt alcătuite atât
din legume, cereale, uleiuri vegetale, lapte, produse
lactate cât şi din carne şi subproduse din carne.
Este foarte clar pentru toată lumea în acest
moment că obiceiurile gastronomice sunt direct
influenţate de condiţiile de climă, cât şi de arealul geopolitic
ocupat de populaţia care le-a dat naştere.
Ocupaţiile de bază ale macedonenilor au fost încă din
cele mai vechi timpuri agricultura, creşterea animalelor
şi diversele meşteşuguri. Arealul geografic ocupat de
macedoneni fiind bogat reprezentat atât de zone de
platou, de zone deluroase şi intracolinare precum şi de
numeroase înălţimi montane, dezvoltarea culturilor
agricole şi pomicultura au oferit posibilitatea dezvoltării
unei bogate tradiţii culinare, bazate pe prelucrarea
cerealelor, legumelor şi fructelor. Fâneţele răspândite
pe coamele dealurilor şi poalele munţilor au oferit
posibilităţi mari de creştere a animalelor. Astfel
bucătăria etnicilor macedoneni se bucură de o gamă
variată de produse de carne, lapte, lactate, produse din
lapte, specifice prin gustul, aromele folosite precum şi
prin tehnicile de elaborare.
Asociaţia Macedonenilor din România şi-a
propus încă de la înfiinţarea sa în anul 2000 să preia
tradiţiile, datinile şi obiceiurile etniei macedonene care
se află pe teritoriul de astăzi al României şi să le
transmită mai departe generaţiilor viitoare. Sub
coordonarea deputatei Liana Dumitrescu activitatea de
cercetare, culegere, inventariere, catalogare şi editare a
tradiţiilor culinare macedonene s-a apropiat acum de
sfârşitul său. Rezultatul acestei activităţi este o culegere
de 18 volume bilingve de reţete tradiţionale la care se
adaugă 2 volume tot bilingve de reţete inedite.
Festivalul Proetnica din acest an, ca de altfel
din toţi anii precedenţi, este un motiv de bucurie pentru
toţi cei prezenţi la acest eveniment, bucurie dată printre
altele şi de faptul că de-a lungul a 4 zile sunt laolaltă
adunate toate etniile reprezentative din România şi
astfel există posibilitatea să arătăm majorităţii că
diversitatea etnică este o caracteristică importantă a
ţării în care trăim cu toţii. Diversitate etnică înseamnă
printre altele şi o mare diversitate culinară, diversitate
pe care etnia macedoneană este gata să o
împărtăşească tuturor împătimiţilor de noi experienţe
papilo-gustative. În speranţa că reţetele noastre vă vor
plăcea, vă urăm : Poftă Bună !
Македонски рецепти - Reţete macedonene

Страна 10 - Pagina 10
350 до 400 гр. грав,
две главички кромид,
неколку чешниња лук,
два свежи моркови (може и од туршија),
малку магданос,
сол,
оцет и
масло.
Гравот се вари така што зрната да останат цели.
Потоа се процедува и се меша внимателно во
стаклена чинија со морковите изрендани на крупно
ренде, со кромидот исечен на тенки резанки и се
зачинува со оцет и масло, се додава магданосот, и по
желба црн пипер.Се служи студена.
ТАВЧЕ ГРАВЧЕ
Земете:
500 гр. грав,
1 кг. кромид,
200 гр. масло,
4 суви пиперки,
неколку лаврови листови,
сол и
помалку црвен и црн пипер.
Гравот се вари во доста вода додека не омекнат
зрната, но не и да се сварат сосема. Во мегувреме
кромидот се сецка на ситни резенки и се пржи, потоа
се посолува, му се додаваат по малку црвен и црн
пипер. Во земјено тавче се редат ред кромид ред
грав, така што одозгора да биде грав. Сето тоа се
налева со водата во која вриел гравот, па се
наредуваат сувите пиперки и лавровите листови и
сето се потпечува во рерна се додека водата
комплетно не испари. Се служи топло, но може и
студено, како додаток на свински кременадли или
плескавици.
САЛАТА ОД ПЕЧЕНИ ПИПЕРКИ СО КИСЕЛО
МЛЕКО
Земете:
1 кг пиперки,
50 гр масло,
300 гр кисело млеко,
магданос,
лук и
сол по вкус.
Пиперките се печат, се лупат, се чистат од семето,
се сечат во должина и така преполовени се редат во
чинија, се прелеваат со кисело млеко во кое сте
ставиле масло, сол, толчен лук и ситно исечкан
магданос.
ПРАЗ СО ПАВЛАКА
Земете:
4 – 5 страка праз(според големина),
1 чашка павлака,
100 гр путер,
cол,
1 лажица брашно.
Се одбира празот, се чисти од распаднати
листови, се мие, се сече на парчиња и се вари во
врела солена вода.Се крчка неколку минути во путер
и малку млеко.Се става во садот кој се става во рерна
и одозгора се додава павлаката помешана со една
лажица брашно.Се остава во рерна 15 – 20 минути и
MACEDONEANUL - МАКЕДОНЕЦОТ
SALATĂ DE FASOLE
Ingrediente:
350 – 400 g fasole,
2 cepe,
câţiva căţei de usturoi,
2 morcovi proaspeţi (pot fi şi muraţi),
puţin pătrunjel,
sare,
oţet şi
ulei.
Fasolea se fierbe astfel încât boabele să
rămână întregi. Se scurge fasolea de apă şi se
amestecă atent într-un castron cu
morcovii daţi pe răzătoare, cu ceapa
tăiată rondele subţiri, se
condimentează cu ulei şi oţet şi
se adaugă pătrunjel şi
piper negru după
gust. Se serveşte
rece.
TAVCE
GRAVCE
Ingrediente:
500 g fasole,
1 kg ceapă,
200 g ulei,
4 ardei uscaţi,
câteva foi de dafin,
sare
un pic de piper negru şi roşu.
Fasolea se fierbe în apă până când boabele
s-au înmuiat. Între timp luăm ceapa, o tocăm mărunt şi
o călim un pic, după care se pune puţină sare şi se
adugă boiaua şi piperul negru. Într-un vas de lut se
pune un rând de ceapă, un rând de fasole, astfel încât
Македонски рецепти - Reţete macedonene

Anul opt, şase, Numărul 84-85 58 Pagina Pagina 7 - Седма 11 - Страна страница 11
се служи со путер и павлака додадени во последен
момент.
ПРАЗ СО МЕСО
Земете:
1 кг праз
2 главици кромид
400 гр свинска кртина
3 лажици доматно пире
сол, бибер, деликат
црвено вино
Се мие празот и се сечка на парчиња 1 цм – 1,5 цм
дебелина. Се парат со солена врела вода 2 минути.
Во меѓувреме се сечка ситно кромидот и се потпржува
заедно со мирудениите и месото
иситнето се додека кромидот не
поцрвене. Додаваме една чаша
вода и се остава да
крчка на млак
оган. Се
додава и
доматното
пире. Се
остава
да
се вари 10 минути. Се додава празот и се додава
вода за да го покрие околу 2 цм над месото и се
додава и виното. Се остава да се вари додека не
испари водата. На крајот се додава сол и бибер по
вкус.Се служи топло орнирано со малку магданос.
deasupra să fie ceapa. Peste toate se toarnă apa în
care a fiert fasolea. După aceea se pun deasupra ardeii
uscaţi şi foile de dafin şi aşa se pun în cuptor la copt
până când a mai rămas doar puţină apă în vas. Se
serveşte caldă, dar se poate servi şi rece, ca garnitură
la cotlete de porc şi chiftele.
SALATĂ DE ARDEI COPŢI CU IAURT
Ingrediente:
1 kg ardei,
50 g ulei,
300 g iaurt,
pătrunjel,
usturoi şi
sare după gust.
Ardeii se coc, se decojesc, se curăţă bine de
seminţe, se taie în lungime şi aşa înjumătăţiţi se pun în
farfurie, după care se toarnă deasupra lor iaurtul în care
deja am pus ulei, sare, usturoi pisat şi pătrunjelul tăiat
mărunt.
PRAZ CU SMÂNTÂNĂ
Ingrediente:
4 - 5 fire praz (după mărime),
1 pahar smântână,
100 g unt,
sare,
1 linguriţă făină.
Se alege prazul, se curăţă de foile veştede, se
spală, se taie bucăţi şi se fierbe în apă clocotită cu sare.
Se înăbuşă câteva minute în unt şi puţin lapte. Se
aşează în vasul care va intra la cuptor şi se toarnă
deasupra smântâna amestecată cu o linguriţă de
făină. Se dă la cuptor 15 - 20 minute şi se
serveşte cu unt şi smântână adăugate în ultimul
moment.
PRAZ CU CARNE
Ingrediente:
1 kg praz
2 cepe potrivite
400 gr pulpă de viţel
3 linguri pastă de roşii
sare, piper, condimente
vin roşu.
Se spală prazul şi se taie în bucăţi de 1 cm -
1,5 cm grosime. Acestea se opăresc în apă fiartă cu
sare timp de 2 minute. Între timp se toacă ceapa
solzişori şi se căleşte împreună cu condimentele şi
carnea porţionată până ce ceapa devine sticloasă.
Punem un pahar cu apă şi se mai lasă să fiarbă carnea
înăbuşit la foc potrivit. Se adaugă şi pasta de roşii. Se
lasă să fiarbă împreună 10 minute. Adăugăm prazul şi
mai punem apă cât să îl acopere cca. 2 degete, apoi
adăugăm şi vinul. Lăsăm totul să fiarbă la foc mic până
scad cele 2 degete de apă. La sfârşit adăugăm sare şi
piper după gust. Se serveşte caldă ornată cu puţin
pătrunjel.
Земете:
2 страка праз
1 главица кромид
3 лажици зејтин
СУПА ОД ПРАЗ
SUPĂ DE PRAZ
Ingrediente:
2 fire de praz
1 ceapă
Македонски рецепти - Reţete macedonene

Страна 12 - Pagina 12
2 јајца
cол и бибер по вкус
Се чисти кромифот и празот, се мие и се сецка
на тенки резниња. Се потпржуваат околу 5 минути, се
додава 1 – 1,5 л вода, а потоа се додава сол и бибер
и се остава да се вари 10 минути. Се трга од огнот, се
цеди, се пасира и се става повторно да врие околу 2
минути. Се додаваат жолчките во една чинија, врз нив
се додава супата и се меша. Може да се служи со
лути пиперчиња.
Д.М.Р. СЕ ПОДГОТВУВА ЗА
ФЕСТИВАЛОТ ВО СИГИШОАРА
Средовековниот град Сигишоара во врем од два
дена ќе биде наш домаќин. Заедно со нас ќе бидат и
претставници на останатите малцинства од
Романија.
Сите кои треба да учествуваат на веќе
познатиот Интеретнички Фестивал Проетника 7
издание започнаа со подготовките уште во месец
јули. Стаува збор за младите македонци, членови на
уметничкиот ансамбл Сонце и за интерпретаторите
на македонска музика.
Според хронолошкиот тек на настаните
ансамблот за народни ора „Сонце“ е вториот
ансамбл кој што се создаде во колевката на
македонската заедница под патронажот на
Друштвото на Македонците од Романија. Формиран
есента 2004 година, ансамблот „Сонце“ е превиот
ансамбл кој ги собра на едно место членови на три
македонски заедници од јужна Романија и не само
толку неговите членови се на возраст од 12 до 34
години. Хетерогеноста на ансамблот е подвлечена и
од разновидноста на нивниот репертоар.
Репертоарот на овој ансамбл опфаќа свадбени ора
„Големата свадба“ оро во девет чекори „Деветка“
ора со брз ритам „Поттрчано“ традиционален
македонски фолклор „Македонско девојче“, ора кои
доаѓаат од зоната на взаемно дејство на
македонскиот со романскиот фолклор „Марамче -
Батистуца“ но и ора од различни географски зони
„Бувчанско“, „Пајдушко“, „Беровка“ или „Црногорка“.
Учествувајќи на фестивали во земјава и во
странство, членовите на ансамблот „Сонце“
испратија порака за пријателство и отвореност кон
разноврсноста која ја карактеризира целата
македонската заедница од Романија.
Покрај ансамбло занародни ора „Сонце“ на
сцената на фестивалот ПроЕтника 2008 ќе настап и
уште два члена: солистите кои се активни во
кадарот на Друштвото на Македонците од Романија:
Ани Иримиа и Михнеа Владеску.
Михнеа Владеску е првиот солист на
македонската заедница од Романија но и еден од
најмладите интерпретатори кој објави свое ЦД со
песни од македонскиот народен фолклор на
македонски но и на романски јазик.
Ани Иримиа не есамо член на на вокалните
солисти, таа е член и на етнографскиот и
фолклорен кружок „Бисер Балкански“. Во тоа
MACEDONEANUL - МАКЕДОНЕЦОТ
3 linguri de ulei
2 ouă
sare şi piper după gust
Se curăţă ceapa şi prazul, se spală, se taie felii
subţiri. Se pun la călit la foc mic cca. 5 minute, se
adaugă 1-1,5 litri de apă, se adaugă sarea şi piperul şi
se lasă la fiert cca. 10 minute. Se ia de pe foc, se
strecoară, se pasează şi se repune pe foc cca. 2
minute. Se pun gălbenuşurile într-un castron, peste ele
puţină supă şi se bat. Se toarnă înapoi în oala mare
acest amestec. Se poate servi cu ardei alături.
A.M.R. SE PREGĂTEŞTE PENTRU
FESTIVALUL DE LA SIGHIŞOARA
Timp de 2 zile oraşul medieval Sighişoara va fi gazda
noastră, a macedonenilor. Alături de noi se vor afla şi
reprezentanţii celorlalte etnii din România.
Toţi cei care urmau să participe la
binecunoscutul festival interetnic Proetnica, aflat anul
acesta la cea de a şaptea ediţie, au început pregătirile
încă din luna iulie. Este vorba aici despre tinerii
macedoneni, membrii ai ansamblului artistic “Sonţe” şi
despre interpreţii de muzică macedoneană.
În ordine cronologică ansamblul de dansuri
tradiţionale „SONŢE – SOARELE” este cel de al doilea
ansamblu care a luat naştere în sânul comunităţii
macedonene din această ţară sub patronajul Asociaţiei
Macedonenilor din România. Înfiinţat în toamna anului
2004, ansamblul „SONŢE – SOARELE” este primul
ansamblu care a adus laolaltă membrii a cel puţi 3
comunităţi macedonene din sudul României şi nu numai
atât, membrii săi au vârste cuprinse între 12 şi 34 de
ani. Eterogenitatea ansamblului este subliniată şi de
diversitatea repertoriului abordat. Repertoriul acestui
ansamblu cuprinde hore de nuntă „Golemata Svadba”,
hore în nouă paşi „Devetka”, hore în tempouri rapide
„Potârciano”, folclor tradiţional macedonean
„Makedonsko devoice”, hore aparţinând zonei de
confluenţă dintre folclorul român şi cel macedonean
„Maramce-Batistuţa” dar şi hore aparţinând diferitelor
zone geografice : „Buvciansko”, „Paiduşko”, „Berovka”
sau „Ţârnogorka”. Participând la festivaluri de folclor din
ţară şi străinătate, membrii ansamblului de dansuri
populare „SONŢE – SOARELE” au transmis mesajul de
prietenie şi deschidere către diversitate care
caracterizează întreaga comunitate macedoneană din
România.
Alături de ansamblul de dansuri tradiţionale
„SONŢE – SOARELE” pe scena festivalului ProEtnica
2008 vor evolua doi membrii ai cercului soliştilor vocali
„Peamo” care activează în cadrul Asociaţiei
Macedonenilor din România : Mihnea Vlădescu şi Ani
Irimia.
Mihnea Vlădescu este primul solist al
comunităţi macedonene din România dar şi unul dintre
cei mai tineri interpreţi care a înregistrat un CD cu
melodii aparţinând folclorului tradiţional macedonean
atât în limba macedoneană cât şi traduse în limba
română.
Ani Irimia nu este numai membră a cercului
soliştilor vocali „Peamo” dar este de asemenea şi
Македонски рецепти ; Сигишоара - Reţete macedonene ; Sighişoara

Anul opt, şase, Numărul Numărul 84-85 58 Pagina Pagina 7 - Седма 13 - Страна страница 13
својство таа собра македонски народни песни
постари од 150 години од зоната на Урзикуца и кои
ќе ги интерпретира на овогодинешниот фестивал
ПроЕтника 2008.
Не треба да заборавиме да напоменеме
дека активноста на сите присутни ан сцената на
фестивалот ПроЕтника 2008 беше поддржана и
потпомогната од страна на раководството на Д.М.Р.
– потпретседател и пратеник Лиана Думитреску.
Еден друг значаен
момент кој македонската
заедница од Романија сака
да го сподели со сите преку
посредство на фестивалот
ПроЕтника 2008 е
претставувањето на три
книги : „Поезии од душа“
збирка на песни од
најмладите таленти од
кадарот на македонската
заедница од Урзикуца и
две книги „Македонски
традиции и обичаи “
двојазично објавена кој
опфаќа дел од културното
наследство на тие кои
дошле од Македонија и
останале на романска територија со надеж за
подобар живот на нивните деца.
Редакцијата
МАКЕДОНСКА СВАДБА
– АРХАИЧНО ВРЕМЕ –
ЖИВО И ДЕНЕС
Секогаш кога во македонските заедници во Романија
ќе има свадба чиниш времето се навраќа назад,
македонските традиции се навраќаат во времето
минато но не заборавено, бавниот рурален живот
добива на шаренило, спонтаноста и убавината на
еден традиционален свадбен ритуал така како што го
знаат и чуваат старите ги оживува обичаите на
минатото во сегашноста.
Селата во Романија каде што живеат етнички
македонци со повод свадбената веселба стануваат
вистинска сцена за на еден настан кој нуди можност
на помладите генерации но и на сите кои се желни да
ги запознаат архаичните традиции и обичаи.
Периодот на свадбата е период кога
макдонската заедница оживува, тогаш доаѓаат дома
сите нивни синови и ќерки. Свадбата кај македонците
е добра прилика за голема веселба која ги собира на
едно место сите генрации на една фамилија. Тоа е
настан што на едно место собира и старо и ново,
минатото и сегашноста, верата и традицијата.
Свадбата за македонците во Романија е
период на слава и на гордост да си македонец,
момент кога ритуализмот и семнификацијата на
обичаите го покажуваат културното и
membră a cercului de etnografie şi folclor „Biser
Balkanski”. În această calitate ea a cules melodii
populare macedonene vechi de peste 150 de ani din
zona Urzicuţa, melodii pe care le va interpreta cu ocazia
festivalului Proetnica 2008.
Nu trebuie să uităm să menţionăm faptul că
activitatea tuturor celor prezenţi pe scena festivalului
ProEtnica 2008 a fost susţinută şi încurajată de către
conducerea A.M.R. – vicepreşedinte şi deputat Liana
Dumitrescu.
Un alt eveniment pe
care
comunitatea
macedoneană din România,
alături de A.M.R., doreşte
să-l împărtăşească tuturor
prin intermediul festivalului
interetnic Proetnica 2008
este lansarea a trei cărţi :
“Poezii din suflet” - culegere
în limba macedoneană de
poezii a tinerilor talentaţi din
cadrul
comunităţii
macedonene care trăieşte
în Urzicuţa şi două volume
din lucrarea “Tradiţii şi
obiceiuri macedonene”,
lucrare bilingvă care
tratează o parte a tezaurului moştenit de la aceia care
au venit din Macedonia şi s-au stabilit aici, pe teritoriul
românesc în căutarea unei vieţi mai bune pentru copiii
lor.
Redacţia
NUNTA LA MACEDONENI
- VREMI ARHAICE -
TRĂITE ÎN PREZENT
De fiecare dată când în comunităţile
macedonene din România se petrece vreo nuntă timpul
este parcă dat înapoi, tradiţiile macedonene reînvie un
timp trecut dar nu uitat, viaţa molcomă a ruralului este
adusă la viaţă de coloritul, spontaneitatea şi frumuseţea
unui ritual tradiţional iar ritualistica nunţii aşa cum este
ea ştiută şi ţinută din bătrâni învie obiceiurile trecutului
la vremea prezentului.
Satele din România în care vieţuiesc etnicii
macedoneni devin cu ocazia nunţilor ţinute în familiile
de macedoneni scena unui eveniment care oferă ocazia
generaţiilor tinere, dar şi doritorilor de a cunoaşte
obiceiuri şi tradiţii arhaice.
Perioada nunţii este perioada când comunitatea
macedoneană prinde viaţă, fiind perioada când “sosesc
acasă” toate fiicele şi fii săi. Nunta la macedoneni este
un prilej de mare bucurie care aduce în acelaşi spaţiu
geografico-culturalo-temporal toate generaţiile unei
familii. Este evenimentul care strânge laolaltă vechiul şi
noul, ancestralul şi prezentul, credinţa şi tradiţiile.
Nunta este pentru macedonenii din România o
perioadă a gloriei şi a mândriei de a fi macedonean,
este momentul când ritualistica şi semnificaţia
obiceiurilor arată fără de tăgadă moştenirea culturală şi
Сигишоара ; Свадба кај македонците - Sighişoara ; Nunta la macedoneni

Страна 14 - Pagina 14
компортаменталното наследство зачувани стотици
години од тие кои дошле на овие простори во барање
на слободата и верата и за еден подобар живот за
нивните деца.
Свадбениот ритуал кај етничките македонци.
Свекрвата ги пречекува родите со домашен леб и
еден сад и почнува таканареченото свекрвино оро.
Се чини дека обичајот има воведна ритуална
семнификација, еден од првите обичаи на кој е
подложен младоженецот.
Тоа е моментот на
одделување од старото
семејно јадро и создавање
на ново семејство во кое
тој ја има главната улога.
Исто така обичајот
на бричење на
младоженецот кој се
одвива истовремено со
подготовката на невестата
и треба да се напомене
тоа е последниот обичај
на кој е изложен
младоженецот пред
свадбата. Тоа го означува
крајот на ергенскиот живот
и премин во редот на фамилијарните станувајќи
глава на семејството.
Обичајот подготовка на короната од елка како
семнификација означува врв на изобилие, колку
побогато е накитена, толку побогат ќе биде и животот
на младите. Името елка го носи од самото дрво од
кое се прави и означува вечност, сила и младост.
Обичаите поврзани со подготовка на
невестата означуваат подготвување на невестата за
еден нов фамилијарен пат кон ново семејство, и се
предаваат неопходните знаења за одржување на
новото семејство и домаќинствол. Тоа се последните
безгрижни моменти на невестата. Овде завршува
моминскиот живот и започнува еден нов период во
животот кога треба да води семеен живот.
Обичајот откривање на невестата, всушност
вадење на короната по свадбата и покривање со
марама преку глава на невестата е последниот
ритуал на младата невеста. Семнификацијата го
означува преминот од безгрижниот живот во живот
каде што ќе треба да се грижи и за други.
Кога невестата се упатува кон домот на
нејзиниот сопруг, таму ја пречекува свекрвата со
домашен леб. Невестата треба три пати да ја
заобиколи свекрвата и да го допира лебот како знак
дека ќе биде потчинета.
Кулминантниот елемент на било која
македонска свадба е религиозната венчавка. Со
самото завршување на оваа церемонија свадбарите
започнуваат со веселбата. Народните ора, помеѓу
кои и невестинското оро го празнуваат почетокот на
еден нов семеен живот.
Ова се накратко само неколку обичаи и
традиции претставени во книгата „Македонски
традиции и обичаи“ издадена од издавачката куќа
Македонецот и која ќе биде претставена на
фестивалот Проетника 2008 во Сигишоара.
Редакцијата
MACEDONEANUL - МАКЕДОНЕЦОТ
comportamentală păstrată de sute de ani de către aceia
care au venit pe meleaguri româneşti în căutarea
libertăţii de credinţă şi a unui trai mai bun pentru copii
lor.
Ritualul de nuntă propriu-zis la etnicii
macedoneni se desfăşoară astfel: mama mirelui
întâpină rudele cu pâine de casă şi un borcan în mâini
şi începe apoi aşa-numitul dans al soacrei. Obiceiul se
pare că are e semnificaţie ritualică iniţiatică, una din
lungul şir de iniţieri la care este supus mirele. Este
momentul despărţirii de vechiul nucleu familial şi iniţierii
unui alt nucleu familial în cadrul căruia joacă rolul
principal.
De asemenea obiceiul “bărbieritului mirelui”
care se desfăşoară în paralel cu “gătitul miresei” are o
semnificaţie iniţiatică fiind ultimul la care este supus
mirele înaintea nunţii. Este sfârşitul iniţierii lui ca tânăr şi
începutul iniţierii lui în viaţa sa de bărbat şi cap de
familie.
Obiceiul împodobitului bradului are semnificaţia
unui corn al abundenţei. Cu cât este mai bogat
împodobit cu atât va fi mai îmbelşugată viaţa tânărului
cuplu. Denumirea de brad vine de la copacul cu acelaşi
nume şi care semnifică perenitate, vigoare şi tinereţe.
Obiceiul “gătitului miresii” are de asemenea o
semnificaţie iniţiatică. Se pregăteşte drumul către o
nouă familie şi sunt predate cunoştinţele necesare
întreţinerii unei înfloritoare gospodării. Sunt ultimele
momente lipsite de griji ale miresei. Aici sfârşeşte
drumul feciorei şi începe
drumul unei femei care
trebuie să se îmgrijească
de bunul mers al unei
familii.
Obiceiul “dezvelitului
miresei” adică scoaterea
coroniţei după nuntă şi
învelirea cu o maramă a
capului miresei este ultimul
ritual iniţiatic al tinerei
căsătorite. Semnificaţia sa
ţine tot de trecerea de la o
viaţă lipsită de griji la una
în care va trebui să aibă
grijă de alţii. Este faza de
unde nu se mai poate da
înapoi.
Când mireasa se îndreaptă către casa noului
soţ, aici ea este întâmpinată de soacra ei cu pâine de
casă. Mireasa trebuie să o înconjoare pe soacra ei de
trei ori, atingând pâinea, ca semn că va fi supusă.
Elementul culminant al oricărei nunţi
macedonene este ceremonia de căsătorie care are loc
la biserică. Odată această ceremonie terminată nuntaşii
încep petrecerea. Prin dansuri populare, printre care
"dansul miresei", perechea sărbătoreşte începutul vieţii
de cuplu căsătorit.
Acestea sunt pe scurt numai câteva dintre
tradiţiile şi obiceiurile prezentate în culegerea “Tradiţii şi
obiceiuri macedonene” editată de către Editura
Macedoneanul şi care va fi lansată la festivalul
Proetnica 2008 de la Sighişoara.
Redacţia
Свадба кај македонците- Nunta la macedoneni

Anul opt, şase, Numărul Numărul 84-85 58 Pagina Pagina 7 - Седма 15 - Страна страница 15
НАСТАНИ НА МЕСЕЦОТ EVENIMENTELE PERIOADEI
►Друштвото на Македонците од Романија
беше покането да учествува со свои претставници
на Летната Школа организирана од Националниот
Совет за Борба против Дискриминација во
партенерство со Департаментот за Интеретнички
Релации. Се организираше во Мангалија од 30
јуни—06 јули 2008 на тема Интеркултурален дијалог
и дискриминација. ► Под истата егида Европска
Година на Интеркултурален Диајалог Д.М.Р зеде
учество на летната школа организирана од страна
на Националната Агенција за Млади во соработка
со Департаментот за Интеретнички релации (ДРИ)
во Костинешт која се одржа од 02-09 јули 2008
летна школа на тема „Недела на
интеркултуралитет“. ► На 15 јули 2008 година во
филијалата на Друштвото на Македонците од
Романија во Урзикуца се одржа манифестација „Нов
и стар фолклор кај македонците од Романија“. На
овој настан учествуваа и членовите на ансамблот
„Сонцеви деца“ млади етнички македонци од
Урзикуца. Оваа манифестација имаше за цел да се
прибележат сите фолклорни елементи оставено од
предците. ► Од 18—20 јули 2008 се одржа
манифестацијата „Македонско наследство“,
манифестација која имаше за цел да ги прибележи
македонските фолкорни елементи. Оваа
манифетсација се одвиваше под водство на госпоѓа
Константина Думитреску. ► Со повод прославата
на Илинден на 2 август, во централната
канцеларија на Друштвото на Македонците од
Романија беше организирана до сега најголемата
изложба на македонски носии. Оваа изложба која
опфаќа повеке од 250 елементи и облека кои
доагаат од скоро сите етнографски зони,
манифестацијата претставува најкомплетниот запис
на македонски носии. Од секојдневни носии до
свадбени носии, беа изложени на изложбата
отворена со повод празнувањето на вооруженото
востание од 1903 година во оваа пригода беа
фатене белешки за македонските носии но и за
историјата на етничките македонци на овие
простори. ► од 07-09 август во филијалата
Урзикуца на Д.М.Р се одржа собир насловен
„Македонски традиции на романска територија“. На
оваа манифестација беа присутни и членови на
ансамблот Сонце. ► На 15 август во Букурешт се
одржа собир насловен „Верата кај етничките
македонци од Романија“. ► Од 21-23 август 2008
Д.М.Р ќе учествува на седмото издание на
фестивалот ПроЕтника. На ово фестивал Д.М.Р ќе
биде претставен од уметничкиот ансамбл Сонце а
заедно со нив ќе настапат и Михнеа Владеску и Ани
Иримиа како интерпретатори. Во оваа пригода
Д.М.Р ќе претстави неколку од новоиздадените
книги. ► Од 27 август до 3 септември 2008
Друштвото на Македонците од Романија ќе ја
организира веќе традиционалниот летен камп за
македонски јазик, култура и традиции во Охрид.
Учеството на најмладите на овој летен камп е тесно
поврзано со резултатите во настават и активностите
во кадарот на друштвото.
Настани на месецот - Evenimentele perioadei
►Asociaţia Macedonenilor din România a fost invitată
să particpe la Şcoala de vară organizată de către
Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării
(CNCD) în parteneriat cu Departamentul pentru Relaţii
Interetnice. Această şcoală de vară s-a organizat la
Mangalia în perioada 30 iunie - 06 iulie 2008 şi s-a axat
pe problematica dialogului intercultural şi a discriminării.
► Tot sub egida Anului European a Dialogului
Intercultural Asociaţia Macedonenilor din România a
participat la şcoala de vară organizată de către
Autoritatea Naţională pentru Tineret (ANT) în
colaborare cu Departamentul pentru Relaţii Interetnice
(DRI) la Costineşti. Şcoala de vară s-a desfăşurat în
perioada 02-09 iulie 2008 şi a avut tema “Săptămâna
interculturală”. ► Pe data de 15 iulie 2008 la sediul
filialei din Urzicuţa a Asociaţiei Macedonenilor din
România s-a desfăşurat acţiunea “Nou şi vechi în
folclorul etnicilor macedoneni din România”. La acest
eveniment a participat ansamblul de dansuri populare
“Copiii Soarelui” ai cărui membrii sunt cu toţi tineri
macedoneni din zona Urzicuţei. Acţiunea a avut drept
scop trecerea în revistă a tuturor elementelor de folclor
moştenite de la străbuni. ► În perioada 18-20 iulie
2008 s-a desfăşurat acţiunea “Tezaur macedonean”.
Acţiunea a avut drept scop strângerea de elemente de
folclor macedonean. Acţiunea s-a desfăşurat sub
îndrumarea doamnei preşedinte Constantina
Dumitrescu. ►Cu ocazia sărbătoririi Ilindenului, pe data
de 2 august, la sediul central al Asociaţiei
Macedonenilor din România din Bucureşti a fost
organizată cea mai mare expoziţie de costume
macedonene de până acum. Această expoziţie care
cuprinde peste 250 de elemente de îmbrăcăminte
provenind din aproape toate zonele etnografice prezintă
cea mai completă trecere în revistă a portului
macedonean. De la costumele de zi cu zi şi până la
costumele de nuntă expoziţia inaugurată cu ocazia
celebrării marii revoluţii armate din 1903 trece în revistă
nu numai istoria costumelor ci şi istoria etnicilor
macedoneni pe aceste meleaguri. ►În perioada 07-09
august 2008 la sediul din Urzicuţa al Asociaţiei
Macedonenilor din România s-a organizat acţiunea
“Tradiţii macedonene pe teritoriu românesc”. La
manifestaţie au fost prezenţi şi membrii ansamblului
artistic “Sonţe”.►La Bucureşti pe data de 15 august s-a
desfăşurat acţiunea “Credinţa la etnicii macedoneni din
România”.►În perioada 21-23 august 2008 Asociaţia
Macedonenilor din România va participa la Sighişoara
la cea de a şaptea ediţie a festivalului Proetnica. La
acest eveniment A.M.R. va fi reprezentat de către
ansamblul artistic Sonţe alături de care pe scenă vor
evolua Mihnea Vlădescu şi Ani Irimia în calitate de
interpreţi. Cu această ocazie A.M.R. va lansa şi
ultimele apariţii editoriale ale Editurii “Macedoneanul”.
►În perioada 27 august - 3 septembrie 2008 Asociaţia
Macedonenilor din România va organiza tradiţionala
tabără de limbă, cultură şi tradiţii macedonene la Ohrid.
Participarea tinerilor etnici macedoneni la această
tabără este strâns legată de rezultatele obţinute la
învăţătură şi în activitatea desfăşurată în cadrul
asociaţiei.

Страна 16 - Pagina 16
MACEDONEANUL - МАКЕДОНЕЦОТ
Православен календар -

Anul opt, şase, Numărul Numărul 84-85 58
Pagina Pagina 9 - Деветта 17 - Страна страница 17
SĂ ÎNVĂŢĂM ÎMPREUNĂ LIMBA MACEDONEANĂ
LECŢIA 13
Adjectivele derivate din pronume pot fi demonstrative de două tipuri :
а) de calitate
таков (tacov) - astfel, atare таква (tacva) - astfel, atare такви (tacvi) - astfel, atare
таквиот (tacviot) - astfel, semenea таквата (tacvata) - astfel, semenea таквите (tacvite) - astfel, semenea
ваков (vacov) - de felul acesta ваква (vacva) -de felul acesta вакви (vacvi) - de felul acesta
онаков (onacov) - de felul acela oнаква (onakva) - de felul acesta oнакви - de felul acesta
секаков (secacov) - de tot felul секаква (secacva) - de tot felul sекакви (secacvi) - de tot felul
нeкаков (necacov) - de vre-un fel некаква (necacva) - de vre-un fel некакви (nacacvi) - de vre-un fel
никаков (nicacov) - de nici un fel никаква (nicacva) - de nici un fel никакви (nicacvi) - de nici un fel
b) de cantitate
толкав (tolcav) - atât de толкава (tolcava) - atât de толкави (tolcavi) - atât de
толкавиот (tolcaviot) - atât de толкавата (tolcavata) - atât de толкавите (tolcavite) - atât de
олкав (оlcav) - atât de oлкава (olcava) - atât de oлкави (olcavi) - atât de
онолкав (onolcav) - atât de oнолкава (onolcava) - atât de oнолкави (onolcavi) - atât de
PRONUMELE
În limba macedoneană literară există următoarele categorii de pronume : personale, posesive,
demonstrative, interogative, negative şi nehotărâte.
Forma de bază a pronumelor personale este :
- јас (ias) - eu
- ти (ti) - tu
- тој (toi) - el, таа (taa) - ea, тоа(toa) - el/ea (neutru)
- ние (nie) - noi
- вие (vie) - voi
- тие (tie) - ei
Formele complementului direct sunt :
Pronumele personale
Forma lungă
мене (mene) - (pe) mine
тебе (tebe) - (pe) tine
него (nego) - (pe) el
неа (nea) - (pe) ea
него (nego) - (pe) el / ea (neutru)
нас (nas) - (pe) noi
вас (vas) - (pe) voi
нив (niv) - (pe) ei
Formele complementului indirect sunt :
Forma lungă
Formă scurtă
ме (me) - mă
те (te) - te
го (go) - îl
ја (ia) - o
го (go) - îl / o (neutru)
не (ne) - ne
ве (ve) - vă
ги (ghi) - îi
Formă scurtă
Македонски јазик - Limba macedoneană XIII

Страна 18 - Pagina 18
MACEDONEANUL - МАКЕДОНЕЦОТ
мене (mene) - mie
тебе (tebe) - ţie
нему (nemu) - lui
нејзе (neize) - ei
нему (nemu) - lor
нам (nam) - noua
вам (vam) - voua
ним (nim) - lor
ми (mi) - îmi
ти (ti) - îţi
му (mu) - îi
и (i) - îi
му (mu) -îi
ни (ni) - ne
ви (vi) - vă
им (im) - le
Formele scurte не (ne) - (pe noi) ne şi и (i) - (pe ei) îi se vor scrie în text cu accent pentru a putea fi
deosebite de negaţia не (ne) - nu şi conjuncţia и (i) - şi.
Există situaţii când pronumele personale se vor utiliza numai în forma lungă aşa cum există situaţii
când pronumele personale se folosesc numai în forma scurtă.
Situaţiile în care se folosesc numai formele lungi sunt următoarele :
- când pronumele personale sunt precedate de prepoziţii : со вас (so vas) - cu voi
кај мене (cai mene) - la mine
пред нив (pred niv) - în faţa lor
- în răspunsuri scurte în care nu se reia verbul din întrebare :
Кого го виде - Него (Cogo go vide - Nego) - Pe cine a văzut - Pe el.
Кому му даде - Нему (Comu mu dade - Nemu) - Cui i-a dat - Lui
- în jurăminte, blesteme : жити мене (jiti mene) - mă jur pe mine
тешко тебе (teşco tebe) - greu să-ţi fie ţie
Situaţiile în care se folosesc numai formele lungi sunt următoarele :
- când se evidenţiază ceva în mod special : го видов (go vidov) - l-am văzut
му рецов (mu recov) - i-am spus
го зеде (go zede) - l-a luat
- cu pronume interogative : Кого го виде (Cogo go vide ) - Pe cine a văzut
Кому му даде (Comu mu dade ) - Cui i-a dat
- la exprimarea posesiei precedate de substantive ce denumesc gradul de rudenie :
татко ми (tatco mi) - tatăl meu
брат му (brat mu) - fratele lui
сестра ти (sestra ti) - sora ta
ЖИВОТОТ И ЧУДАТА НА
СВЕТИ ПРОРОК ИЛИЈА
Да започнеме за животот Свети Пророк
Илија, славниот видовит и учител на народот
одалечен од Бога, укорувачот на беззаконите
императори и казнувач на лажливите народи,
чудесниот чудотворец и ревносен кон Бога, тој кого
стихиите му се поклониле и небото го послушало,
големиот Божји миленик, тој кој во тело опстојува и
ке биде како предвесник, предвесник на второто
доаѓање на Христос, ќе ги ставиме пред се делата
кои тој ги направил, за најсветлото појавување на
неговата ревност, со која се приближува кон Господ
Бог.
Татковината на Свети Илија, Божјиот пророк,
била земјата Галаад, од другата страна на Јордан,
која се граничи со Арабија и со тврдината Тесви. Се
родил од семето на Арон, од татко со име Совак.
Кога неговата мајка го родила, Совак, неговиот
татко, видел мажи облечени во бело кои зборуваат
со новороденчето и го обвиваат во оган, ставајќи му
распламтен оган в уста, за да јаде. Кога го видел ова
VIAŢA ŞI MINUNILE
SFÂNTULUI PROOROC ILIE
Să începem despre viaţa Sfântului Prooroc Ilie
Tesviteanul, văzătorul cel slăvit şi învăţătorul poporului
celui depărtat de la Dumnezeu, mustrătorul împăraţilor
celor fărădelege şi pedepsitorul proorocilor mincinoşi,
minunatul făcător de minuni şi râvnitor către Dumnezeu,
cel căruia stihiile s-au supus şi cerul i-a dat ascultare,
marelui plăcut al lui Dumnezeu, a celui ce petrece până
acum în trup şi va să fie, ca o înainte cuvântare,
mergător înainte la a doua venire a lui Hristos, vom
pune înainte faptele care le-a făcut el, pentru cea mai
luminoasă arătare a râvnei lui, cu care s-a nevoit către
Domnul Dumnezeu.
Patria Sfântului Ilie, proorocul lui Dumnezeu, a
fost ţara Galaadului, de cealaltă parte de Iordan, care
se învecinează cu Arabia şi cu cetatea Tesvi, după care
s-a numit şi Tesviteanul. El s-a născut din seminţia lui
Aaron, din tată cu numele Sovac. În timpul în care
maica sa l-a născut, Sovac, tatăl lui, a văzut nişte bărbaţi
îmbrăcaţi în haine albe, vorbind cu pruncul şi învelindu-l
pe el cu foc, băgându-i văpaie de foc în gură,
Свети Илија - Sfântul Ilie

Anul opt, Numărul 84-85
неговиот татко се преплашил и заминал во Ерусалим
и им го кажал своето видение на свештениците.
Еден од тие свештеници, маж, видовит, му рекол:
„Човеку не плаши се од твоето привидение за твојот
син, но да знаеш дека ќе биде храм на дарот на
светлината Божја и неговиот збор ко огнот силен и
вбреден ќе биде. Ревносен кон Бога и неговиот
живот од Бога возлубен ќе биде, ќе му суди на
Израел со сабија и оган“.
Еден ваков знак и едно предвестие за Свети
Илија на неговото раѓање му се покажале, каков тој
ќе биде, откако ќе прерасне во маж. Новороденчето
растејќо почнало да си ја покажува својата
наклонетост кон свештенството, како некој кој
потекнува од свештеничка лоза. Уште од млад
полага надеж во Бога, ја возљуби чистотата на Дева
Марија и живеел како ангел Божји, со дух и со
телото. Му се допаѓало да практикува Божји мисли.
Често излегувал на тишина во запустени места и на
тој начин многу разговарал со самиот Господ, преку
врела молитва, горејќи како серафим од љубовта
кон Бога. Бил љубен од Бога, затоа што Бог ги љуби
тие кои него Го љубат. Се што барал од
милостивноста Божја, ги добивал како еден кој
нашол многу пред Него како дар.
Свети Илија, слушајќи и гледајќи ги
беззаконијата кои ги правел развратниот народ на
Израел, императорите владееле во паганство,
судиите и најголемите правејќи големи неправди,
народот станал идолопоклоник, без страв и без
почит кон Господ, валкајќи се во нечистотија и
принесувајќи ги сопствените деца како жртви на
гаволите, а пак вистинските служители на Господ
биле во постојана опасност и теснец, во прогонство,
измачувани и оддавајќи се на смртта, срцето ги
болело и плачеле, од една страна за губењето на
човечките души, а од друга страна за прогонот на кој
биле изложени праведните. Тој бил гневен повеќе од
се поради нечесностите кои му се нанесувале на
вистинскиот Господ од страна на неверниците,
тажел и ревнувал за се што гледал.
Најпрвин се молел на Бога да ги врати
грешните кон покајание, но и Господ имал потреба
од желба на грешните да се навратат кон доброто, а
пак во тие скаменети луге немало воопшто желба да
се навратат кон доброто, затоа пророкот ревносно се
молел на Бога привремено да ги казни, така можеби
ќе разберат. Кога Господ го одложил казнувањето,
како љубител на лугето и долго трпелив, се осмелил
да му побара да тој може да ги казнува сите
прекршители на законите, така може лугето ке се
вратат кон покајание, откако ќе бидат казнети од
човек. Тој не се оддалечил од молитва се додека не
го добил тоа што го сакал. Го зел тоа барање од
Бога затоа што Тој како Татко кој си го љуби чедото
не сакал да го разврати синот Свој роб, кој Му
служел Нему како син, напрегазуивајќи ниту негова
најамала заповед, и така како што Илија му бил
послушен во се, неповредувајќи го ни најмалку, исто
така и Бог ги послушал неговите молитви без да го
повреди.
Гледајќи дека императорот не ги слуша
неговите совети , Свети Пророк Илија додал и дела
до зборовите, казнувајќи го противникот на Господа
Pagina 19 - Страна 19
ca să mănânce. Aceasta văzând-o tatăl său şi
spăimântându-se, s-a dus la Ierusalim şi a spus preoţilor
vedenia sa. Unul din acei preoţi, bărbat mai înaintevăzător,
i-a zis: "Omule, nu te teme de vedenia aceea
pentru pruncul tău, dar să ştii că el va fi locaş al luminii
darului lui Dumnezeu şi cuvântul lui va fi ca focul de
puternic şi de lucrător. Râvna lui către Domnul şi viaţa
lui fiind bineplăcută lui Dumnezeu, va judeca pe Israil cu
sabie şi cu foc".
Un semn ca acesta şi o mai înainte-vestire pentru
Sfântul Ilie la naşterea lui i-a fost arătată, adică ce
fel avea el să fie, după ce va veni la vârsta bărbatului
desăvârşit. Pruncul, crescând, avea înclinare către
preoţie, ca unul ce era din seminţie preoţească. Deci,
punându-şi nădejde în Dumnezeu din tinereţe, a iubit
curăţia fecioriei şi petrecea într-însa ca un înger al lui
Dumnezeu, cu sufletul şi cu trupul. Lui îi plăcea să se
îndeletnicească în dumnezeiasca gândire. Adeseori
ieşea la linişte în locurile pustiului şi astfel mult vorbea
cu Însuşi Dumnezeu, prin rugăciunea cea fierbinte,
arzând ca un serafim de dragoste înfocată către Dânsul.
El era iubit de Dumnezeu, pentru că Domnul
iubeşte pe cei ce-L iubesc pe El. Toate câte cerea de la
milostivirea lui Dumnezeu, le lua ca unul ce aflase înaintea
Lui mult dar.
Sfântul Ilie, auzind şi văzând fărădelegile ce se
făceau în poporul cel răzvrătit a lui Israil - împăraţii
petrecând în păgânătate, judecătorii şi cei mari făcând
nedreptăţi, popoarele slujind urâciunilor idoleşti, fără
frică şi fără teamă de Dumnezeu, tăvălindu-se în necurăţie
şi aducând pe fiii lor ca jertfă diavolilor; iar adevăraţii
cinstitori de Dumnezeu se primejduiau în strâmtorare
şi în prigonire, necăjindu-se şi dându-se la moarte -
, îl durea foarte tare inima şi se tânguia; pe de o parte,
pentru pierderea sufletelor omeneşti, iar pe de alta,
pentru prigonirea cea cumplită împotriva drepţilor. El se
mâhnea mai vârtos pentru necinstirile ce se făceau
adevăratului Dumnezeu de cei necredincioşi, se întrista
şi se umplea de râvnă pentru toate câte vedea.
Deci, mai întâi se rugă la Dumnezeu să întoarcă
pe cei păcătoşi la pocăinţă; dar, de vreme ce
Dumnezeu are trebuinţă de la cei păcătoşi de chiar
voinţa lor spre bine, iar în acei oameni împietriţi nu era
deloc acea voinţă a binelui, de aceea proorocul râvnind
foarte mult, s-a rugat lui Dumnezeu să-i pedepsească
vremelnic, ca măcar astfel să se înţelepţească. Dar,
văzând pe Domnul zăbavnic spre pedepsire, ca pe un
iubitor de oameni şi îndelung răbdător, a îndrăznit a
cere să-i poruncească lui să pedepsească pe cei călcători
de lege, că poate se vor întoarce oamenii spre pocăinţă
când vor fi pedepsiţi de om. Deci el nu s-a depărtat
de o rugăciune ca aceea până ce nu a câştigat-o. A
luat cererea aceea de la Preaînduratul Dumnezeu pentru
că El nu voia, ca un Părinte iubitor de fii, să mâhnească
pe acel iubit rob al Său, care Îi slujea Lui ca un
fiu, necălcând nici cea mai mică poruncă a Lui; ci precum
Ilie Îi era în toate ascultător, nemâhnindu-L câtuşi
de puţin vreodată, tot aşa şi Dumnezeu îi asculta rugăciunile
lui, nemâhnindu-l pe dânsul.
Văzând pe împărat că nu asculta sfaturile lui, Sfântul
Prooroc Ilie a adăugat şi fapte pe lângă cuvinte,
pedepsind pe potrivnicul lui Dumnezeu şi pe poporul lui.
El a zis: Viu este Dumnezeul puterilor, Dumnezeul lui
Israil, înaintea Căruia stau eu, că nu va fi în anii aceştia
Свети Илија - Sfântul Ilie

Asociaţia Macedonenilor din România
Asociaţia Macedonenilor din România
Друштвото на Македонците од Романија
Adresa este : Bucureşti,
strada Thomas Masarik, nr.
29 A, sector 2
Telefon : 212.09.22
Telefon/Fax : 212.09.23
Email :asmacedonenilor@yahoo.com.sg
VIZITAŢI
www.asociatia-macedonenilor.ro
Publicaţie editată de Asociaţia
Macedonenilor din România, cu
sprijinul Guvernului României -
Departamentul pentru Relaţii
Interetnice din cadrul Secretariatului
General al Guvernului României
ISSN : 1582-831x
A.M.R. - Д.М.Р.
Друштвото на Македонците од Романија
и неговиот народ. Тој рекол: Жив
е Бог на силите, Господ на
Израел, пред Кого стојам јас, и
нема да биде годиниве ни роса
ни дожд од небото на земјата,
отколку од збор од устата моја.
Го кажат тоа и заминал од пред
Ахаб. Со зборот на пророкот се
затворило небото и настанала
суша и ниту една капка дожд или
роса не паднало од озгора на
земјата, а пак сушата на земјата
однело до неплодност,
недостаток на храна и глад кај
народот. Императорот сам
ппгрешил, се вратила врз него
Божјата казна и врз целата
негова империја била во
опасност, како и претходно за
гревот на Давид. Божјиот пророк
Илија, чекал да биде казнет
Ахаб, императорот на Израел и
познавајќи ја својата изгубенот,
да се врати преку покајание кај
Господ и развратениот народ
заедно со себе да го поведе по
правиот пат. Затоа што
затворајќи се небото, земјата
немала влага, и не давала плод
над себе, дрвата и цвеќињата
овенале и целата трева на
земјата се исушила. По
одминувањето на тригодишната
суша и глад, премилостивиот
Господ, се сожали и им прости.
Кога се доближило
времето во кое Господ сакал да
го земе Илија кај себе жив со се
тело, му покажал една кочија со
коњи во пламен а Илија со нејзе
тргнал кон небото.
Амин.
rouă şi ploaie din cer pe pământ,
decât numai prin cuvântul gurii
mele. Aceasta zicând, a plecat
dinaintea lui Ahab. Deci, îndată cu
cuvântul proorocului s-a încuiat
cerul şi s-a făcut secetă şi nici o
picătură de ploaie sau de rouă n-a
picat de sus pe pământ, iar uscăciunii
pământului a urmat nerodirea,
lipsa de hrană şi foametea
poporului. Pentru că împăratul
greşind singur, a venit mânia lui
Dumnezeu asupra lui şi a tuturor
şi toată împărăţia se primejduia,
ca şi mai înainte pentru păcatul lui
David. Proorocul lui Dumnezeu,
Ilie, aştepta să se pedepsească
Ahab, împăratul lui Israil şi, cunoscându-şi
rătăcirea sa, să se întoarcă
prin pocăinţă la Dumnezeu
şi pe popoarele cele răzvrătite să
le întoarcă cu sine la calea cea
dreaptă. Pentru că, încuindu-se
cerul, pământul nu avea
umezeală, nici îşi dădea rodul său
asupra lui; pomii şi florile se
vestejiseră şi toată iarba pământului
se uscase. După trecerea celor
trei ani de neplouare şi de
foamete, preabunul Dumnezeu,
s-a pornit spre milostivire.
Când s-a apropiat vremea
în care voia Domnul să ia pe Ilie la
sine viu cu trupul, i-a arătat un car
cu cai de foc şi Ilie s-a luat spre
cer.
Amin
Directorul ziarului
Liana Dumitrescu
Redactor Şef
Constantina Dumitrescu
Redactor
Laura Rogobete
Tehnoredactare computerizată
Laura Rogobete
Traducere
Marјan Mihajlov
Colaboratori : Manea Roxana
Elena şi alţii
CONŢINUT :
СОДРЖИНА
Ilinden 2-3 Илинден
De Ilinden 3-4 На Илинден
Printre ai mei 4-6 Помеѓу моите
Şcoală de vară 6-7 Летна школа
Săptămâna interculturală 7 Интеркултурална недела
Repetiţii 7-8 Подготовки
Premierea 8 Награди
Reţete macedonene 8-12 Македонски рецепти
Sighişoara 12-13 Сигишоара
Nunta la macedoneni 13-14 Свадба кај македонците
Evenimentele lunii 15 Настани на месецот
Calendar ortodox 16 Православен календар
Limba macedoneană 17-18 Македонски јазик
Sfântul Ilie 18-20 Свети Илија
Свети Илија - Sfântul Ilie