Occidentul romanesc 49

Opinii MARTIE
2015 09
Dan Luca:
Diaspora românească este o
vitamină, nu un parazit
O ediţie aniversară
de Letiţia Coza
O ediţie aniversară
Cuvine-se-ntâmpinată
Cu emoţie-adevărată!
Interesante pagini are,
Deopotrivă fiecare
E citită cu răbdare,
Numai cea pentru copii
Te invită şi să scrii;
Uite, jocul nu e greu,
Litere pui în careu!
Redactori – din pasiune –
Oferă exemple bune;
Mulţumită muncii lor
Accesezi azi mai uşor
Nu doar informaţia;
Ei susţin creaţia.
Să aibă mulţi ani de viaţă,
Căci de toate ne învaţă!
În primul rând vreau
să felicit echipa Occidentul
Românesc şi pe toţi acei care au
contribuit cu materiale în paginile
publicaţiei care, la 1 Martie
2015 va intra în cel de-al cincilea
an de existenţă. Mă bucur
că am ocazia să mă număr printre
cei care cred în românii din
Diaspora şi să mă implic real în
relaţionarea acestora cu ţara.
Trăiesc în Belgia de aproape
18 ani, iar în perioada februarie
2008 - martie 2014 am
condus filiala de la Bruxelles
a unui partid politic românesc.
De altfel, chiar am înfiinţat
această entitate, o premieră în
politica românească, inspirat
şi sprijinit de socialiştii francezi
şi laburiştii britanici din
Bruxelles-ul european.
Am întâlnit sute de oameni
entuziaşti şi hotărâţi care vor să
facă mai mult, mult mai mult
decât să vorbească fără folos.
Sunt oameni care luptă pentru
ideile în care cred, chiar şi de
dincolo de graniţele ţării. În
afara României se doreşte o
implicare şi o responsabilizare
în dosarele în care se poate
aduce valoarea adăugată. Românii
plecaţi au capacitatea de
a ajuta ţara, aşa cum au făcut-o
şi la începutul secolului al XXlea,
când diaspora românească
a jucat un rol crucial în crearea
statului român modern.
Diaspora românească nu
constituie o problemă, ea ne
ajută să înţelegem mai bine
România contemporană. Nu
avem dreptul să fim nemulţumiţi
de ceea ce se întâmplă pe
scena politică, fără să încercăm
să schimbăm ceva, să ne facem
auziţi.
Politica europeană a
României are de asemenea nevoie
de românii din Diaspora.
Se pot consolida adevărate
Consilii Consultative ale diasporei,
cu o presă care să deservească
comunităţile româneşti.
Contribuţiile se vor simţi treptat,
atât în îmbunătăţirea imaginii
României, cât şi în dezvoltarea
turismului din ţara noastră.
Nu este firesc să ne amintim
de milioanele de români
de dincolo de graniţele ţării
doar în campaniile electorale.
Deşi am decis acum un an să
nu mai deţin funcţii politice de
conducere, susţin în continuare
conectarea reală a Diasporei la
România.
O Românie care a descoperit
în 2004 că are două
milioane de compatrioţi care
trăiesc în afara teritoriului
Statului român, în 2009 s-a
convins că aceştia pot decide
un vot pentru alegerea preşedintelui,
iar în 2014 că românii
din afară au influenţat 33%
din românii din ţară cum să-şi
voteze preşedintele.
Această gândire bipolară,
a două Românii, este problema.
Globalizarea a ajuns şi la
români, vrem, nu vrem, iar guvernaţii
trebuie să găsească soluţii
inclusive pentru dezvoltarea
ţării împreună cu Diaspora,
nu împotriva ei. Soluţiile sunt
uşor de identificat dacă suntem
deschişi şi tratăm realist
oportunitatea Diasporei pentru
România contemporană.
La mulţi ani, “Occidentului
românesc”! Continuaţi pentru a
arăta că Diaspora românească
este vitamina României, atât de
necesară vitalizării ţării noas-
tre!
Dan LUCA este în prezent rectorul Institutului EurActiv
Di-
din Bruxelles. Este stabilit la
Bruxelles din 1997, fiind de
asemenea profesor la universităţi
din Bruxelles, Bucureşti şi
Cluj. În 2003 a înfiinţat C lubul
″România-UE″ Bruxelles,
iar în 2009 primul thinktank
românesc din Bruxelles,
GrupRomânia.
Gabriela Căluţiu Sonnenberg:
„Occidentul Românesc” păşeşte în anul 5 de viaţă
Când un occidental se
stabileşte în Spania se presupune
că s-a retras acolo ca
să profite de climatul blând
şi de starea de relaxare generalizată.
Greşit! El va face
cam acelaşi lucru ca şi acasă:
dacă e mecanic auto va repara
maşini, dacă e constructor va
construi case, dacă e bucătar
va găti şamd.
Când un est-european
pleacă în Spania se presupune
că merge la cules de căpşuni
şi portocale, la îngrijit de persoane
vârstnice sau la menaj.
Greşit! Şi el va căuta instinctiv
să facă ceea ce ştie mai
bine, ceea ce a învăţat acasă
şi ceea ce îi face plăcere. Ok,
durează mai mult până se abilitează
pe teren străin, dar perseverenţa
învinge.
Acum cinci ani împlineam
un deceniu de viaţă în
Spania şi nici măcar nu reali-
zam în mod conştient că tânjeam
după ocupaţia pe care o
lăsasem în urmă, în România:
gazetăria.
Atunci am reîntâlnit o
jurnalistă cu trup şi suflet, hotărâtă
să scoată cu orice preţ
ziarul românilor din Spania,
la nevoie chiar şi pe cont propriu.
De atunci mă bucur în
fiecare lună când vine sorocul
bunului de tipar şi mă încântă
să ţin în mână paginile proaspăt
venite de la tipografie.
”Copilul” nostru are de
pe acum cinci ani, vârsta la
care orice copil e o minune a
firii, începând să vadă lumea
prin proprii săi ochi, judecând
independent, spunându-şi părerea
şi privind cu încredere
înainte, având toată viaţa în
faţă.
”Occidentul Românesc”
a învăţat să se articuleze corect
şi punctual, fără sincope,
fără discontinuităţi, ajutândune
pe noi toţi să ne descriem,
prin cele pe care le scriem în
el. Aşa ne înscriem în rând cu
celelalte publicaţii ale naţiunilor
cu care convieţuim demn
aici, pe picior de egalitate, pe
meleaguri hispanice. E clar că
”Occidentului Românesc” aşa
i-a fost scris.
El s-a făcut măricel prin
puterile noastre împreunate,
cu fiecare literă cu care s-a
adresat românilor din Spania,
dezvoltând ideile lor,
acoperind nevoile lor. Într-un
fel ziarul e odrasla noastră,
a tuturor, căci a crescut sub
privirea fiecărui român care
l-a deschis şi l-a încurajat să
crească sănătos. Un fascinant
proces de maturizare,cu drag
pentru românii noştri, care ne
citesc.
¡Felicidades, Occidente
Rumano! Călătoria continuă.