Occidentul romanesc 49

occidentul romanesc 

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania 

Ziar 

GRATUIT 

Anul V - Nr. 49 / 24 pagini 

Martie 2015 

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă! 

Occidentul Românesc 

Un etalon 

cultural şi lingvistic 

„Odată cu sosirea primăverii Occidentul Românesc intră cu aceeaşi eleganţă şi profesionalism în Anul 5 de 

existenţă. O revistă în care m-am regăsit alături de alţi oameni cu dorinţa de a face o lume mai bună şi...” 

Primăvara nu poate 

începe fără mărţişoare 

„În aşteptarea primăverii 

Asociaţia Suflet Românesc 

– Alma Rumana a organizat 

în 7, 14 şi 28 februarie, 

ateliere pentru confecţionarea 

de mărţişoare...” 

Pagina 07 

César Sánchez arranca 

de Costas 30 años de 

concesión del Club Social 

La Manzanera 

„De este modo, el litoral 

calpino, uno de los más bellos 

de la Costa Blanca, se verá 

beneficiado con un estudio...” 

Página 18 

Secţia Consulară a 

A mbasadei României 

la Madrid organizează 

consulat itinerant în 

León şi Valladolid 

„În perioada 12-14 martie 

2015, o echipă a Secţiei 

Consulare a Ambasadei...” 

Pagina 04 

Tudor Petruţ - Românul 

care a cucerit Hollywood 

„Liceenii, filmul care a făcut 

furori printre tinerii din 

România anilor ‚ 80 şi i-a 

făcut celebri pe Oana Sârbu, 

Ştefan Bănică Jr., Cesonia 

Postelnicu, Mihai Constantin 

şi Tudor Petruţ este fi lmul 

care a revoluţionat generaţia 

de tineri a acelor vremuri...” 

Pagina 12-13 

Pagina 03 

Primăvara 

Foto: Corina S. Hudgens (Anglia) 

Consulatul General al 

României la Bilbao: 

Calendar consulate 

intinerante 

„O echipă a Consulatului 

General al României la Bilbao 

se va deplasa în oraşele: 

Logroño, Pamplona, Gijón...” 

Pagina 23

02 MARTIE 

2015 

Adrese şi informaţii utile 

REPREZENTAREA 

DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI 

ÎN REGATUL SPANIEI 

Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso 

XIII nr. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5 

linii) •Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail: 

secretariat@ embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook. 

com/ambasada.madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail: 

agregado.trabajo@embajadaderumania.es •Birou de promovare 

economică şi comercială: E-mail: oficina.comercial@ 

embajadaderumania.es 

Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa: 

Avenida de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/ 

917 344 004 (5 linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@ 

informatiiconsulare.ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00- 

17:00, vineri 09:00-16:00 •Jurisdicţii consulare: León (León, 

Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila, 

Segovia), Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife) 

•Telefon de urgenţă: 0034/649 656 032 (doar pentru cazuri de 

deces sau accidente rutiere) 

Institutul Cultural Român Madrid •Adresa: Plaza de la 

Lealtad 3, entreplanta dcha. 28014 Madrid •Program cu publicul: 

10:00-17:00 •Telefon: 0034/917 589 566 •Fax: 0034/915 

590 135 •E-mail: icrmadrid@icr.ro 

Consulatul General al României la Barcelona •Adresa: 

Calle San Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare 

pentru public: C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle, 

Barcelona •Telefon: 0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax: 

0034/934 341 109 •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro, 

consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net •Site web: http:// 

barcelona.mae.ro •Program cu publicul: luni-vineri 09:00-17:00 

(între orele 09:00-14:00 se primesc cererile pentru servicii consulare, 

între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele solicitate) 

•Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona, 

Lerida, Tarragona), Insulele Baleare 

Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza 

Circular nr. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177 

•Fax: 0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare. 

ro •Program cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se 

primesc solicitările pentru serviciile consulare, între orele 16:30- 

17:00 se eliberează documentele solicitate) •Telefon de urgenţă: 

0034/608 956 278 (pentru cazuri de deces sau accidente rutiere) 

•Jurisdicţii consulare: Galicia (La Coruña, Lugo, Pontevedra, 

Orense), Asturia, Cantabria, Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa, 

Vizcaya), Navarra, La Rioja 

Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida 

Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la 

Plana •E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964 

212 446, 0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964 

257 053 •Site web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă: 

0034/677 842 467 (numai pentru cazuri de deces, accidente sau 

alte situaţii de dificultate deosebită) •Program cu publicul: lunijoi: 

de la 09:00 la 13:30 (preluare documente; cererile pentru acte 

notariale se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 13.00), 

de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte); vineri: 09:00-11:30 (preluare 

documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu, 

fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00 (eliberare acte), 

14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie, audienţe etc., 

cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de acordare a vizei 

de intrare în România, eliberare vize, cu programare); închis 

în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare: 

Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante) 

Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37, 

13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226 

825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926 

231 170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere 

documente pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea 

actelor; vineri: 09:00-17:00 doar servicii programate (audienţe, 

oficieri casatorii, depuneri juramânt, penitenciare etc.) 

•Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790 (doar pentru cazuri de 

arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Comunitatea 

Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, 

Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz) 

Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@ 

informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954 

230 947, 0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri, 

orele 09:30-14:00 pentru primirea solicitărilor, orele 15:30- 

16:30 pentru eliberarea documentelor •Telefon de urgenţă: 

0034/648 212 169 (va fi utilizat strict pentru cazuri de urgenţă, 

accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare: Andaluzia (Huelva, 

Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen, Granada), Regiunea 

Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla 

Consulatul României la Zaragoza •Adresa: Calle Camino de 

Las Torres 24, 50008 Zaragoza •Telefon: 0034/976 481 429 

•Fax: 0034/976 481 779 •E-mail: contact@informatiiconsulare. 

ro •Program cu publicul: luni-vineri, orele 09:00-14:00 depunere 

solicitări, orele16:30-17:00 eliberare documente •Telefon de 

urgenţă: 0034/663 814 474, numai pentru cazuri de accidente, 

decese •Jurisdicţii consulare: Aragón (Huesca, Zaragoza, Teruel) 

Viceconsulatul României la Almeria •Adresa: Carretera 

Huércal de Almería 46, 04009 Almería •Telefon: 0034/950 

625 963, 0034/950 624 769 •Fax: 0034/950 145 217 •E-mail: 

almeria@mae.ro 

Campania de promovare a valorilor româneşti din străinătate 

„Noi susţinem Excelenţa” este în plină desfăşurare 

Proiectul „Noi susţinem 

Excelenţa” îşi propune să 

promoveze românii care prin 

pasiune şi dăruire fac performanţă 

în ţările lor de adopţie. 

Campania va face cunoscute 

atât rezultatele deosebite ale 

acestora cât şi eforturile care 

Campania a lansat un concurs 

de proză scurtă şi poezie, 

la care pot participa atât români 

din străinătate cât şi din 

ţară, cu vârsta între 18 - 70 de 

ani. Cele mai valoroase lucrări 

vor fi publicate în diferite ziare 

şi reviste din străinătate, iar finaliştii 

vor fi selecţionaţi de un 

juriu de specialişti în perioada 

Concurs de proză scurtă şi poezie 

Acţiune de promovare a limbii române şi a tradiţiilor româneşti 

Din campania „Noi susţinem 

Excelenţa” mai face parte 

şi o acţiune amplă de promovare 

a limbii române şi a tradiţiilor 

româneşti organizată 

de echipa redacţională a publicaţiei 


în colaborare cu prof. Letiţia 

Coza şi compania americană 

JeTT Media Group. 

„Noi susţinem Excelenţa” 

FONDATORI: 

Kasandra Kalmann Năsăudean 

Florin Valentin Barbu 

COORDONATOR PROIECT 

OCCIDENTUL ROMÂNESC: 

Michael H. Cronkite (USA) 

REDACTOR ŞEF: 

Kasandra Kalmann-Năsăudean 

stau în spatele succesului lor. 

Pentru început, poveştile 

celor care au reuşit să facă 

performanţă în străinătate 

vor fi promovate prin intermediul 

unei platforme online 

şi o componentă de comunicare 

social media iar cele 

01 - 15 iunie 2015. 

Premiile constau în bani, 

iar trofeul concursului va fi o 

vacanţă de 7 zile într-o staţiune 

exotică de pe Coasta Albă 

(Costa Blanca) din Spania. 

Condiţii de participare: 

• Textele se trimit în perioada15 

ianuarie - 15 mai 2015, 

la adresa de e-mail: redactia@ 

În paginile publicaţiei noastre 

există un spaţiu dedicat copiilor 

români din Spania şi nu 

numai, unde, pentru fiecare 

ediţie doamna profesor donează, 

din scrierile sale, fragmente 

dedicate copiilor, respectiv, 

poezii şi integrame. Începând 

cu ediţia din luna martie vom 

avea un alt grup de integrame 

SENIORI EDITORI: 

Dan Caragea 

Letiţia Coza 

Puşa Roth 

Vavila Popovici 

REDACTORI: 

Andra M. Gutierréz 

Gabriela C. Sonnenberg 

Irina Ş. Georgescu 

Lorena G. Borrero 

Oana Moşniagu 

COLABORATORI: 

Andrei Bodea Varble (USA) 

mai apreciate se vor publica 

în ediţiile tipărite Occidentul 

Românesc. 

Dorim să ne implicăm 

activ în promovarea celor 

care fac performanţă pentru 

că mass-media din România 

vorbeşte prea puţin despre 

occidentul- romanesc.com. 

• Sunt acceptate doar creaţiile 

proprii semnate cu numele 

real sau cu pseudonim! 

• Fiecare participant poate 

trimite trei poezii, sau o singură 

proză scurtă, de maximum 

patru pagini însoţite de o fotografie 

şi de CV. 

• Lucrările pot fi numai poşi 

poezii dăruite de către aceeaşi 

autoare copiilor de naţionalitate 

română din Spania. 

Acest gen de colaborare 

nu are niciun fel de implicare 

financiară din partea profesorilor 

sau a altor persoane. Este 

un dar, în semn de preţuire 

şi apreciere, pentru copiii şi 

profesorii români, din partea 

Dan Luca (Belgia) 

Lorena G. Borrero (Spania) 

Lucian Oprea (USA) 

Radu Golban (Elveţia) 

Sebastian Rus (USA) 

Timeea Opreanu (România) 

Tudor Petruţ (USA) 

Vasile Mureşan (USA) 

Zoe Stoleru (Spania) 

MARKETING-PUBLICITATE: 

Răzvan Ionescu (Spania) 

SPECIALIŞTI: 

Corina S. Hudgens (Anglia) 

românii de succes din străinătate: 

cercetători, profesori, 

medici, scriitori, poeţi, 

pictori, sportivi, oameni de 

afaceri deosebiţi şi despre 

eforturile şi sacrificiile pe 

care le depun pentru a excela 

în domeniile lor. 

ezii sau numai proză, exclusiv 

în limba română, în document 

word, scara 12, format Times 

New Roman, A4, la un rând, 

obligatoriu cu diacritice şi fără 

imagini. 

Important: Nerespectarea 

acestor cerinţe duce la eliminarea 

lucrărilor din concurs! 

*** 

doamnei profesor şi a echipei 

redacţionale Occidentul 

Românesc. 

Prin această acţiune dorim 

să venim în ajutorul profesorilor 

de limba română din 

Spania cu lucrări atractive şi 

interesante ca lectură pentru 

copiii români. 

Mult succes tuturor! 

Cristian G. Ioanovics (Spania) 

Eduard Rudolf Roth (Spania) 

Jeni Ciriac (România) 

Marius Vili Sârbu (Spania) 

CONTACT: 

redactia@occidentul-romanesc.com 

publicitate@occidentul-romanesc.com 

www.occidentul-romanesc.com 

Depósito Legal: M-30588-2013 

Publicaţie independentă realizată şi editată 

de: El Occidente Rumano/Spania

Aniversare MARTIE 

2015 03 


Vavila Popovici 

Carolina de Nord/USA 

„Plăcerea oamenilor cu adevărat 

mari e să facă oamenii 

fericiţi.”- Blaise Pascal 

Odată cu sosirea primăverii 


va intra cu aceeaşi eleganţă 

şi profesionalism în Anul 5 

de existenţă. Revista cuprinde 

reportaje cu români de 

succes, informaţii practice 

şi utile, consultanţă juridică, 

sfatul psihologului şi a 

medicului terapeut, tradiţii 

şi obiceiuri româneşti, informaţii 

de interes ale autorităţilor 

spaniole şi române din 

Peninsula Iberică, ştiri din 

România şi nu numai. 

Occidentul Românesc atrage 

cititorii prin conţinutul 

său editorial de cea mai bună 

calitate pregătit de o echipă 

de profesionişti, dar şi prin 

subiectele de cultură care bucură 

sufletele şi constituie un 

exerciţiu folositor al minţii. 

În această revistă m-am 

Un etalon cultural şi lingvistic 

regăsit alături de alţi oameni 

cu aceeaşi dorinţă de a face o 

lume mai bună şi mai curată. 

Echipa redacţională a avut 

acel rol de a atrage ca un magnet 

„pilitura de fi er” pe care 

o constituim noi, acei doritori 

de a vorbi fiecare în felul său 

dar cu aceeaşi dragoste de 

adevăr şi frumuseţe, de respingere 

a „griului”, ba chiar 

a „negrului” din viaţa cotidiană. 

Mărturisesc că m-a atras 

magnetismul talentatei, sensibilei, 

dar, totodată şi puternicei 

fiinţe: Kasandra Kalmann 

Năsăudean. 

Occidentul Românesc se 

alătură celorlalte publicaţii de 

succes existente în lume care 

alcătuiesc, întregesc viaţa 

culturală atât de necesară a fi 

absorbită de sufletul omului. 

Trebuie să înţelegem că există 

oameni obişnuiţi cu lectura, 

oameni care aşteaptă cu interes 

şi dragoste apariţia fiecărui 

număr de revistă, oameni 

care înţeleg rostul unei lecturi 

făcută cu răbdare şi profunzime, 

cu timp de înţelegere şi 

meditaţie, în scopul îmbogăţirii 

lor spirituale. Revista se 

adresează unor categorii largi 

de cititori, de iubitori ai cuvintelor 

frumoase ale limbii 

române. 

Mergând cu gândul în spre 

trecut, putem aminti un eveniment 

de mare importanţă 

în evoluţia literaturii române, 

din perioada paşoptistă 

(1830-1860) şi anume anul 

1840, când a apărut în ţara 

noastră, la Iaşi, sub conducerea 

lui Mihail Kogălniceanu 

- îndrumător al fenomenului 

cultural-literar -, revista 

Dacia literară, cu rol important 

în jalonarea direcţiilor 

viitoare de dezvoltare a literaturii 

noastre, din care au 

apărut, la Iaşi spuneam, numai 

trei numere, dar în care se 

publicau opere ale celor mai 

valoroşi scriitori ai vremii 

(de exemplu: C. Negruzzi, 

Vasile Alecsandri, Grigore 

Alexandrescu). 

Ideile revistei au fost preluate 

ulterior de alte publicaţii, 

printre cele mai importante 

fiind Propăşirea şi România 

literară. Mihail Kogălniceanu 

îşi propunea să facă din Dacia 

literară o oglindă în care să se 

poată vedea „scriitorii moldoveni, 

munteni, ardeleni, 

bănăţeni, bucovineni, fi ecare 

cu ideile sale, cu limba sa, 

cu chipul său”, astfel, revista 

a jucat un rol important în 

realizarea unităţii naţionale a 

românilor pe plan cultural. 

Toate publicaţiile ce apar 

astăzi, au şi trebuie să aibă 

în vedere un rol perceput la 

acea vreme ca unul dintre 

punctele unui program, şi 

anume: afirmarea idealului 

de realizare a unităţii limbii 

şi a literaturii române 

în plan naţional. Condiţiile 

vremurilor noastre cer însă 

mai mult, afirmarea pe plan 

internaţional, având în vedere 

comunităţile de români 

existente în toată lumea. 

Cea mai importantă parte a 

acelui articol a fost modul în 

care Kogălniceanu propunea 

scriitorilor ca surse de inspiraţie 

ale operelor: prezentarea 

trecutului glorios al poporului, 

tema naturii, bogăţia 

credinţelor, practicilor şi 

operelor folclorice. Să luăm 

aminte! 

Şi astăzi, la ceas aniversar, 

comorile cultural-spirituale 

ale poporului nostru, 

dorinţa de dialog şi armonie 

între oameni nu trebuie 

uitate. Ele constituie optica 

redactorilor publicaţiei 

Occidentul Românesc. 

Mulţumesc şi pe această 

cale colectivului redacţional 

pentru existenţa acestei reviste 

şi pentru primirea articolelor 

mele în paginile ei preţioase! 

Să aveţi ani buni, cu sănătate 

şi pace, cu colaboratori 

prieteni devotaţi şi talentaţi 

aşa cum îi aveţi acum, şi printre 

care, îndrăznesc să spun 

cu prea puţină modestie, mă 

număr! 

Să păstoriţi mulţi ani de 

aici înainte această revistă 

căreia îi dăruiţi atâta dragoste, 

stimată doamnă Kasandra 

Kalmann Năsăudean! Apreciez 

truda jertfelnică pe care 

o depuneţi împreună cu întreg 

colectivul redacţional, 

puterea şi talentul, dăruirea 

pentru propăşirea culturii 

române. Şi, sunt convinsă 

că veţi poseda cu adevărat 

„ceea ce veţi dărui”, după 

spusele filozofului roman 

Seneca. 

LA MULTI ANI!

04 MARTIE 

2015 

Cursuri de cultură română 

pentru copii la Madrid 

Comunitatea Madrid 

În perioada 28 rie - 23 mai 2015, Institutul 

februa- 

Cultural Român de la Madrid 

organizează cursuri de cultură 

română la Madrid dedicate 

copiilor cu vârste cuprinse 

între 7 şi 12 ani, vorbitori de 

limba română. 

Întâlnirile vor avea loc 

sâmbăta la sediul ICR 

Madrid, între orele 11:00 şi 

13:00. Fiecare curs va fi structurat 

în două părţi: una teoretică, 

urmată de o parte practică, 

iar temele abordate vor 

fi: tradiţii, literatură, pictură 

şi dansuri tradiţionale. Asistenţă 

gratuită, cu înscriere în 

prealabil. 

Perioada cursului: 

28 februarie – 23 mai 2015 

Orar: 

De la ora 11:00 la ora 13:00 

Program: 

- Sâmbătă, 28 februarie: Tradiţii 

- Sâmbătă, 7 martie: Dansuri 

tradiţionale 

- Sâmbătă, 21 martie: 

Literatură 

- Sâmbătă, 28 martie: Tradiţii 

- Sâmbătă, 18 aprilie: Pictură 

- Sâmbătă, 25 aprilie: Literatură 

- Sâmbătă, 9 mai: Pictură 

- Sâmbătă, 23 mai: Dansuri 

tradiţionale 

Cursurile vor fi susţinute 

de Laura Gostian (dansuri tradiţionale), 

Paula Manolache 

(tradiţii), Ruxandra Oancea 

(literatură) şi Romana Preoteasa 

(pictură). 

Pentru înscriere este necesară 

completarea fişei de 

înscriere şi trimiterea acesteia 

semnată şi scanată pe adresa: 

icrmadrid@icr.ro 

Perioada de înscriere: 9-27 

februarie. Numărul maxim 

de copii în grup este de 18. 

Copiii vor fi înscrişi la curs 

în ordinea primirii fişelor de 

înscriere. 

Mai multe detalii: icr. madrid@ 

icr.ro sau 917 589 566. 

Notă: 

Laura Gostian este doc- 

tor în coregrafie şi tehnici de 

dans. În prezent lucrează ca 

profesor de tehnici de dans 

clasic şi coordonator academic 

al Departamentului 

Internaţional din cadrul 

Universităţii Europene 

din Madrid, Facultatea de 

Educaţie Fizică şi Sport. A 

fost balerină, profesoară şi 

directoare a Liceului Naţional 

de Coreografie din Bucureşti 

(2001-2004). 

Paula Manolache este 

profesor de limba română în 

Regiunea Madrid în cadrul programului 

de Limbă, Cultură şi 

Civilizaţie Românească finanţat 

de Ministerul Educaţiei, 

Cercetării, T ineretului şi 

S portului din România 

şi organizat de Institutul 

Limbii R omâne cu sprijinul 

Ministerului Afacerilor 

E xterne. Absolventă a 

Universităţii din Braşov şi 

a cursului de Limba română 

pentru străini organizat de 

Universitatea din Granada. 

Ruxandra Oancea este 

filolog format la B ucureşti 

şi Madrid. A studiat la 

Universitatea din B ucureşti, 

la Universitatea Complutense 

din Madrid şi la Şcoala 

Regală de Artă Dramatică 

din Madrid. S-a specializat 

în predarea limbilor străine, 

în studii literare, în teatru şi 

arte scenice. Colaborează cu 

Institutul Cultural Român de 

la Madrid din 2010 în cadrul 

cursurilor de limbă română 

pentru străini. 

Romana Preoteasa este 

licenţiată în Arte Vizuale şi 

Scenografie la Universitatea 

Naţională de Arte din 

Bucureşti. A realizat scenografii 

şi costume pentru teatru, 

film, publicitate, televiziune 

şi diverse festivaluri, şi a 

participat în expoziţii colective 

de pictură şi tehnici mixte. 

În prezent lucrează în cadrul 

unui ONG şi predă cursuri de 

pictură şi costum. 

*** 

Secţia Consulară a 

Ambasadei României 

la Madrid organizează 

consulat itinerant în 

León şi Valladolid 

În perioada 12-14 martie 

2015, o echipă a Secţiei 

Consulare a Ambasadei 

României la Madrid se va deplasa 

în oraşele León şi Valladolid 

(Comunitatea Autonomă 

Castilla y León), pentru a furniza 

servicii consulare cetăţenilor 

români aflaţi în provinciile din 

nord-vestul Spaniei. 

Programul consulatului 

itinerant este următorul: 

- León: Vineri, 13 martie: 

13:30-17:30 Adresa: Edificio 

Consistorial de San Marcelo, 

Plaza de San Marcelo 

3, León. 

- Valladolid: Sâmbătă, 14 

martie: 10:30-16:30 Adresa: 

Centro Cívico Integrado 

Zona Este, Pza. Biológo 

Jose Antonio Valverde, 1, 

47012, Valladolid. 

Notă: La 12 martie şi 

în prima parte a zilei de 13 

martie sunt programate vizite 

la centre penitenciare 

şi întrevederi cu autorităţile 

locale. 

Se vor efectua următoarele 

servicii consulare: 

- acte notariale (procuri, 

declaraţii, adeverinţe consulare), 

înscrieri acte stare 

civilă, titluri de călătorie, 

eliberări de paşapoarte. 

Din motive exclusiv tehnice, 

nu se pot primi solicitări 

de paşapoarte. Cetăţenii 

interesaţi sunt rugaţi 

să solicite programare în 

perioada 23 februarie - 10 

martie 2015 doar la adresa 

de email: secretariado@ 

consuladoderumania.es 

În mesajele prin care solicitaţi 

programarea se vor 

menţiona următoarele date: 

- numele şi prenumele, 

serviciul consular solicitat şi 

un număr de telefon la care 

să puteţi fi contactat. 

Expoziţia „Limbo“ de 

Iulian Zâmbrean va putea fi 

vizitată la sediul ICR Madrid 

Institutul Cultural Român 

de la Madrid organizează la 

sediul său expoziţia de fotografie 

„Limbo“ de Iulian 

Zâmbrean, curator: Daniel 

Belinchón, în perioada 6 martie 

– 9 aprilie 2015, artistul 

fiind recompensat în 2014 cu 

marele premiu la categoria 

individuală la concursul de 

foto-jurnalism foto-CAM din 

Madrid pentru fotografia „La 

Espera/ Aşteptarea“. 

Acest proiect face parte 

din strategia Institutului 


de a promova artiştii români 

stabiliţi în Spania, prin organizarea 

de expoziţii şi susţinerea 

de colaborări cu instituţii 

de artă spaniole. 

Iulian Zâmbrean, colaborator 

al agenţiei Whitepress, 

trăieşte în Spania de 9 ani, 

iar în ultimii 7 ani a început 

să lucreze şi să colaboreze 

cu diferite reviste în calitate 

de fotograf. Din 2014 

este membru al Asociaţiei 

Naţionale a Jurnaliştilor de 

Presă şi Televiziune din Spania 

şi tot în 2014 a câştigat 

concursul de foto-jurnalism 

foto-CAM din Madrid, organizat 

de Guvernul regional 

al Comunităţii Madrid pentru 

recunoaşterea activităţii 

fotoreporterilor din Madrid 

care oglindesc în fiecare zi, 

prin munca lor, actualitatea 

regiunii. Iulian Zâmbrean a 

fost selectat în festivaluri de 

fotografie din Spania şi a avut 

expoziţii de grup şi personale 

în Castellón şi Tarragona. 

Iulian Zâmbrean fotografiază 

oameni, e un fel de a 

documenta epoca în care a 

trăit - gesturile, durerile, fericirea, 

viaţa, copiii. Persoanele 

surprinse de el sunt în afara 

timpului, departe de meditaţiile 

noastre, condamnaţi etern 

într-un spaţiu prin care nici 

nu-l pot tranzita şi din care 

nici nu pot ieşi. 

Forma particulară a fotografiei 

de a opri timpul şi de 

a judeca momentul generează 

un „limbo“ emoţional. Ceea 

ce aparatul foto captează şi 

ceea ce ochiul fotografului 

vede e ceea ce rămâne prin 

fotografie: în afara timpului, 

fără să fie martori, fără să fie 

conştienţi şi făcând parte din 

amintirile noastre. (Daniel 

Belinchón) 

Expoziţia „Limbo“ de 

Iulian Zâmbrean va putea fi 

vizitată la sediul Institutului 


de luni până joi, între orele 

10:00 şi 20:00, şi vinerea, între 

orele 10:00 şi 17:00.

06 MARTIE 

2015 

De interes 

NU SE VA ÎNTRERUPE APA POTABILĂ NICI UNEI 

FAMILII DIN CALPE CARE NU POATE PLĂTI FACTURA 

• Conducerea locală insistă 

pe lângă Administraţia 

Apelor din Calpe să creeze 

un fond social, rezervând 

30.000 de euro pentru ajutorarea 

familiilor cu risc de 

marginalizare socială 

• Ca răspuns la solicitările 

venite din partea reprezentaţilor 

comerţului local, 

s-a aprobat anexa care reglementează 

parcarea în zonele 

cu margaj albastru din 

perimetrul urban. 

• S-a dat start procesului 

de selecţie a entităţilor acreditate 

să presteze serviciile 

de prim ajutor şi salvamar. 

• Fostul primar al oraşului, 

Javier Morató (membru 

al Partidului APPC) se retrage 

din toate funcţiile publice, 

fiind înlocuit de Domingo 

Sanchez (de asemenea reprezentant 

al APPC). 

Calpe (13-02-15). Guvernul 

local al oraşului Calpe, 

prin intermediul consilierei 

Ana Sala, a anunţat o măsură 

prin care încearcă să garanteze 

furnizarea apei potabile 

curente pentru toate familiile 

din oraş, indiferent de circumstanţe. 

Primăria a insistat pe lângă 

societatea mixtă a Apelor 

din Calpe, să creeeze un fond 

social dotat cu 30.000 euro, 

pentru a ajuta orice familie 

aflată în iminenţă de risc şi 

excludere socială din cauza 

imposibilităţii de a plăti factura 

de apă curentă pentru locuinţa 

proprie. În acest mod, 

nu se va întrerupe în nici un 

caz furnizarea de apă potabilă. 

Această măsură s-a aprobat 

astăzi, odată cu corecţiile 

aplicate tarifelor pentru anul 

2015. 

Plenul a finalizat procesul 

de aprobare a specificaţiilor 

pentru două chestiuni de interes 

public: Unul, parcarea 

din zonele cu marcaj albastru, 

ţinând seama de obiecţiile 

reprezentanţilor comerţului 

local şi al cetăţenilor domiciliaţi 

în imediata proximitate a 

zonelor menţionate. Celălalt, 

serviciul de prim ajutor şi salvamar. 

Administraţia consideră 

că ambele sunt servicii importante 

pentru municipiu, cu 

impact major asupra funcţionării 

corecte a tuturor serviciilor 

publice. În cazul reglementării 

parcărilor, primăria 

subliniază că a solicitat opinia 

locuitorilor şi comercianţilor 

direct afectaţi, care îşi desfăşoară 

activitatea în directa vecinătate 

a zonelor de parcare 

afectate. 

S-a vizat alegerea variantei 

optime, prin stabilirea avantajoasă 

a zonelor şi tarifelor de 

parcare, pentru a satisface atât 

cerinţele locuitorilor cât şi 

buna funcţionare a sistemului 

de regularizare urbană. Cu 

începere din acest moment, 

firmele interesate în obţinerea 

concesionărilor pentru lucrările 

de amenajare îşi pot depune 

dosarele de intenţie. 

Retragere din activitate 

La finalul şedinţei plenare, 

consilierul şi fost primar Javier 

Morato şi-a anunţat oficial retragerea 

din toate funcţiile publice 

deţinute la ora actuală, 

după 20 de ani de implicare 

în politica locală. Morato a 

invocat motive personale. A 

mulţumit colegilor de partid 

pentru sprijinul şi ataşamentul 

acordat pe parcursul luării 

acestei decizii „dure şi intens 

mediatizate”. Îl va înlocui 

Domingo Sánchez García 

care este în acelaşi timp şi 

preşedintele coaliţiei APPC. 

Magazinele din Calpe pot adera la 

programul de reduceri pentru pensionari 

În cadrul programului 

„Vârstnici din Calpe” guvernul 

local iniţiază în rândul 

magazinelor şi firmelor o 

campanie menită să faciliteze 

accesul pensionarilor la cumpărături, 

servicii şi agrement 

din perimetrul municipiului. 

Calpe (10-02-15). Guvernul 

local din Calpe a declanşat 

iniţiativa unui program care 

se adresează persoanelor în 

vârstă din municipiu, program 

care prevede acordarea de reduceri 

şi beneficii la diverse 

servicii publice din Calpe. 

Noul sistem cu numele de 

”Majors de Calp” (”Vârstnici 

din Calpe”) bazat pe distribuirea 

unei cartele personalizate, 

netransmisibile pensionarilor 

din Calpe, va permite accesul 

acestora la facilităţi şi reduceri, 

începând cu transportul 

public şi mergând până la accesul 

la diverse servicii oferite 

de primărie şi obţinerea de 

bonuri în magazinele locale. 

Primul pas întreprins de 

primărie în acest moment 

constă în contactarea magazinelor 

şi prestatorilor interesaţi 

să adere ca entităţi colaboratoare 

la acest proiect. Obiectivul 

programului constă în 

a uşura persoanelor în vârstă 

accesul la reduceri şi avantaje 

la cumpărături, servicii şi 

agrement, în Calpe. 

Pentru reuşita iniţiativei 

este necesar ca firmele locale 

să o sprijine, astfel încât ajutorul 

acordat pensionarilor să 

se reflecte ulterior şi în impulsionarea 

activităţii firmelor 

implicate. 

Aceste avantaje şi servicii 

vor fi comunicate şi enumerate 

în Catalogul de servicii 

şi prestaţii pe care Centrul 

Civic îl va înmâna utilizatorilor 

cartelei şi, de asemenea, 

vor fi publicate în pagina web 

municipală www.calp.es/ 

mayores. În plus, s-a creat un 

logotip care acreditează magazinele 

şi firmele afiliate ca 

şi entităţi colaboratoare, simbol 

care va fi afişat într-un loc 

vizibil pe faţada primăriei. 

Scopul urmărit de administraţia 

locală prin acest 

proiect este acela de a uşura 

accesul pensionarilor la serviciile 

publice, oferindu-le ajutor 

în vederea atingerii unui 

nivel de trai mai bun, eliberându-i 

de acele cheltuieli la 

care primăria le poate reduce 

justificat, colaborând astfel la 

îmbunătăţirea calităţii vieţii 

lor în Calpe. 

Primarul, César Sánchez, 

a subliniat că persoanele în 

vârstă „merită toată atenţia 

şi tot sprijinul din partea 

administraţiilor publice, 

uşurându-le astfel viaţa de 

zi cu zi şi manifestând recunoştinţa 

pentru munca 

prestată de ei pe parcursul 

vieţii lor active în câmpul 

muncii”. 

César Sánchez 

smulge din custodia 

Administraţiei 

Direcţiei Generale 

de Coastă ( Costas) 

drepturile de 

concesiune pentru 

Clubul Social 

Manzanares pe o 

perioadă de 30 de ani 

În reuniunea plenară s-au 

pus bazele dosarului de intenţie 

în vederea catalogării 

Clubului Manzanera ca Bun de 

Interes Cultural, BIC, alături 

de edificiul Xanadu şi Zidul 

Roşu (La Muralla Roja), toate 

opere ale arhitectului Bofill în 

Calpe, adevărate „simboluri 

turistice”, după cum declară 

primarul. 

Ministerul va efectua, pe 

lângă aceasta, un studiu de 

evaluare a regenerării litoralului 

calpin, unul dintre cele mai 

apreciate litoraluri ale zonei 

Costa Blanca. 

02/02/2015, Calpe. - Primarul 

din Calpe s-a întors de 

la Madrid cu temele făcute. În 

urmă cu câteva luni, Clubul 

Social La Manzanera, văduvit 

de splendoarea renumelui 

său din trecut, lipsit de aprobarea 

concesionării din partea 

Direcţiei Generale a Zonelor 

de Coastă - COSTAS, era lite- 

ralmente la marginea prăpăstiei, 

pe punctul de a se pierde pe 

vecie. 

Astăzi primarul a finalizat 

cu succes întrunirea cu şeful 

Direcţiei de Sustenabilitate 

a Zonei de Coastă şi Marine, 

Pablo Saavedra, reuniune la 

care ambele părţi au căzut 

de acord asupra proiectului 

de concesionare pe 30 

de ani a Clubului Social La 

Manzanera. 

Acest acord aduce oraşului 

Calpe un impuls al activităţii 

economice locale, comerciale 

şi turistice municipale: „Din 

partea primăriei se vizează 

crearea de noi locuri de muncă 

şi sprijinirea extinderii 

patrimoniului arhitectonic 

local prin adăugarea unui 

obicetiv interesant de vizitat 

pentru turişti, un sector care 

ne ajută să generăm noi locuri 

de muncă”, a menţionat 

primarul. 

O reuşită pentru Calpe 

Primarul, César Sánchez, 

şi-a propus să salveze de la ruină 

ceea ce consideră un „simbol 

turistic” al oraşului şi să 

recupereze patrimoniul arhitectonic 

al municipiului, adăugându-i 

un obiectiv turistic 

suplimentar: „Orice reclamă 

turistică, orice investiţie făcută 

în Calpe trebuie adusă la cunoştinţa 

publicului, în vederea 

potenţării turismului. Pentru 

că suntem o localitate care 

munceşte şi generează locuri 

de muncă în sectorul turistic 

iar noi, administraţia, trebuie 

să spijinim acest demers”, 

subliniază primarul. 

Plenul a aprobat iniţierea 

dosarului pentru a cataloga 

spaţiile La Manzanera, Edificio 

Xanadú şi La Muralla Roja, ca 

Bun de Interes Cultural, BIC, 

unde ar fi protejate toate operele 

arhitectului Bofill în Calpe. 

Cu luni înainte, primarul ar fi 

aprobat un proiect de reabilitare 

şi acces la staţiunea nautică, 

care ar fi trebuit să fie suficient 

pentru ca Ministerul Mediului 

Înconjurător, de care depinde 

Costas, să cedeze Manzanera 

primăriei. Dar nu a fost aşa. 

Primăria a realizat un nou 

proiect depus la cererea ministerului 

pentru a salva edificiul 

de la demolare. 

Regenerarea plajelor 

În decursul aceleiaşi reuniuni, 

primarul a reuşit să convingă 

ministerul să ia în considerare 

un proiect de regenerare 

a plajelor. În acest mod, litoralul 

calpin, unul dintre cele mai 

frumoase de pe Costa Blanca, 

va beneficia de un studiu medioambiental 

şi peisagistic 

care va evalua efectele ploilor, 

necesarul de nisip şi regenerarea 

medioambientală în zona 

de coastă, una dintre cele mai 

frecventate şi mai recunoscute 

pentru valoarea sa turistică.

Evenimente MARTIE 

2015 07 

Primăvara nu poate începe fără mărţişoare 

“Odată, fiicele bătrânului an se 

lăudau aşa: - Eu, spunea primăvara, 

sunt fiica cea mai tânăra 

şi frumoasă. Pe mine mă mângâie 

soarele cu razele lui călduţe 

şi luminoase. 

Eu trezesc la viaţă întreagă natură. 

Aici flori, dincolo verdeaţă, 

pomi în floare, zumzet de albine, 

ciripit de păsărele. 

Ogoarele răsună de duduitul 

tractoarelor. Câtă frumuseţe, 

câtă viaţă şi veselie peste tot 

locul!” 

Cam aşa ne amintim noi, 

adulţii lecţia despre primăvară 

din Abecedarul clasei I. Şi, implicit, 

ne amintim că primăvara 

nu poate începe fără mărţişoare. 

Însă copiii noştri, născuţi sau 

crescuţi departe de ţară, nu ne 

înţeleg emoţiile. 

Dacă unii dintre ei, mai mărişori, 

care poate au avut şansa 

să înveţe câţiva ani în şcolile din 

România îşi amintesc vag sau 

au găsit în mediul virtual informaţii 

despre acestă tradiţie balcanică 

milenară, ceilalţi însă ne 

privesc cu intrigă şi curiozitate. 

În special pentru copiii românilor 

din Valencia, 1 Martie nu 

înseamnă “mărţişor”, nici începutul 

primăverii, ci startul celei 

mai mari sărbători locale : “Las 

Fallas”. Pentru alţii, răspândiţi 

pe întregul mapamond, în mod 

sigur 1 Martie are semnificaţii 

diferite, în funcţie de obiceiurile 

locale. 

Tocmai de aceea, datoria 

noastră de părinţi, este de a nu-i 

lasă să-şi piardă rădăcinile, de a 

le prezenta obiceiurile noastre şi 

de a-i conştientiza de imensul 

tezaur cultural moştenit de la 

moşi-strămoşi. 

În aşteptarea primăverii, Asociaţia 

Suflet Românesc – Alma 

Rumana din Valencia, aflată într-o 

continuă luptă pentru conservarea 

şi revitalizarea tradiţiilor şi 

obiceiurilor româneşti în rândul 

comunităţii românilor din 

Valencia, a organizat în 7, 14 

şi 28 februarie, ateliere pentru 

confecţionarea de mărţişoare. 

Pe parcursul lor, organizatorii 

au pus la dispoziţia adulţilor şi 

copiilor prezenţi, în mod gratuit, 

o mare diversitate de materiale 

şi instrumente, pe care aceştia 

le-au mânuit cu ingeniozitate 

pentru a crea cele mai frumoase 

şi originale mărţişoare. 

Totul a început cu o poveste 

veche, despre “Mărţişor”, apoi 

cu date arheologice care atestă 

vechimea de mai bine de 8000 

de ani a obiceiului, iar la final 

argilă, plastilină, hârtie, materiale 

textile, lână, nasturi şi mărgele, 

îmbinate cu lipici şi pasiune, 

decorate cu tradiţionalul fir 

alb-roşu, au luat forma a câteva 

sute de mărţişoare care au fost 

răspândite atât în rândul comunităţii 

româneşti din Valencia, 

cât şi în nordul Spaniei, România 

sau chiar Suedia, unde au 

fost deosebit de apreciate. 

Ultimul atelier, organizat 

în 28 februarie, a fost şi gazda 

concursului “Mărţişor”, în care 

cele mai frumoase mărţişoare 

au fost premiate cu dulciuri, 

cărţi şi reviste în limba română 

provenite din donaţii. La acest 

atelier, în prag de 1 Martie, alături 

de cei prezenţi, s-au aflat 

doamna Magdalena Lungu 

- consilier pentru relaţia cu comunitatea 

românească în cadrul 

A mbasadei României la Madrid 

şi domnul Robert Hellvig - 

consul în cadrul Consulatului 

României din Castellón de la 

Plana care au apreciat eforturile 

copiilor şi i-au răsplătit cu dulciuri 

şi diplome. 

Cu toate că am avut oaspeţi 

de seamă, atmosfera relaxată şi 

neprotocolară a eliminat emoţiile 

tuturor, activitatea încheindu-se 

cu voie bună, mai ales că 

organizatorii nu au uitat nici de 

doamnele şi domnişoarele prezente 

la eveniment, oferindu-le 

acestora flori şi mărţişoare sub 

formă de brăţări. 

Corespondenţă: 

Asociaţia Alma Rumana – 

Suflet R omânesc/Valencia 

Serată literară pe muzica lui 

Ciprian Porumbescu şi versurile 

lui Eminescu la Clubul German al 

Iubitorilor de Literatură 

Pe data de 10 martie, începând 

cu ora 18:00, restaurantul 

Tavino din Calpe, specializat 

pe gastronomie de înaltă clasă 

şi, în special pe vinuri de calitate 

excepţională găzduieşte 

serata literară organizată de 

Clubul German al Iubitorilor de 

Literatură. 

Restaurantul, aflat în proprietate 

elveţiană, dar cu management 

românesc, şi-a făcut deja 

un obicei din a-şi invita clienţii 

odată pe lună la un adevărat festin 

cultural-gastronomic. 

Tema întâlnirii din martie 

este reflecţia în literatura română 

a tematicii strămutării din 

patrie, cuprinzând atât aspecte 

amuzante cât şi reflecţii mai 

profunde. 

Gabriela Căluţiu Sonnenberg 

va citi fragmente de proză scurtă 

sub semnătură proprie, traduse 

în germană iar promotoarea de 

cultură Natascha Michnow va 

recita poezii semnate de poeţi 

români, de asemenea traduse. 

Paleta lirică se întinde de 

la Mihai Eminescu, Marin 

Sorescu, Nichita Stănescu, 

Ana Blandiana până la autori 

contemporani aflaţi încă pe drumul 

consacrării. 

Programul muzical care 

acompaniază prelegerile va cuprinde 

piese clasice consacrate, 

din repertoriul lui Enescu, 

Porumbescu sau Gheorghe 

Zamfir, alături de piese muzicale 

moderne, înregistrări în 

interpretarea formaţiei Phoenix 

şi soliştilor Dida Drăgan, 

Anda Călugăreanu, Doru 

Stănculescu. 

Programul a fost alcătuit la 

cererea expresă a publicului 

vorbitor de limba germană, interesat 

de de melodicitatea limbii 

române şi de valorile culturale 

perene. 

Cu Nică printre noi 

Momente de neuitat la sărbătoarea comunităţii 

româneşti din San Pedro del Pinatar - Murcia 

Spectacol organizat de 

A sociaţia ACORAMAR 

Sâmbătă, 14 februarie 2015 a 

fost o zi deosebit de frumoasă, o 

adevărată sărbătoare în comunitatea 

românească din San Pedro 

del Pinatar, regiunea Murcia. 

Încă de dimineaţă se simţea adierea 

plăcută a unei zile de neuitat, 

un soare plăcut făcându-şi 

apariţia după câteva zile de vreme 

capricioasă, îmbiindu-ne la 

o altfel de zi. Aşa a fost pentru 

noi deoarece am trăit meomente 

deosebit de frumoase alături de 

toţi invitaţii noştri. 

Asociaţia Hispano-Română: 

UN CORAZÓN, DOS MARES 

a organizat, în colaborare cu 

Primăria şi Casa de Cultura din 

San Pedro del Pinatar, începând 

cu orele 11:30, un spectacol de 

Teatru de păpuşi: Amintiri din 

copilărie – Pupăza din tei, adaptare 

după Ion Creangă, spectacol 

prezentat de actorii de la 

Teatru de Buzunar Puppets Art 

Time, din Iaşi - România. A fost 

o încântare pentru toţi participanţii, 

tinerii actori interpretând 

la nivel înalt rolurile personajelor 

din Amintirile... lui Creangă, 

făcând astfel să revibreze intens 

în noi amintirile ,,copilăriei copilului 

universal” ... 

Ştim cu toţii bine că ziua de 1 

martie înseamnă prima zi de primăvară, 

înseamnă Mărţişorul, 

dar aceasta mai este cunoscută 

ca fiind ziua de naşterea a lui 

Ion Creangă ziua în care ne 

amintim cu mare drag de Nică a 

lui Ştefan a Petrii. Astfel, 14 februarie 

s-a dorit a fi un Mărţişor 

anticipat oferit cu multă dragoste 

copiilor, părinţilor şi tuturor 

prietenilor participanţi la acest 

eveniment cultural. 

La spectacol au fost prezenţi 

peste 130 de invitaţi, elevi de 

la Cursul de Limbă, Cultură şi 

Civilizaţie Românească, părinţi, 

prieteni români, moldoveni şi 

spanioli, fiind prima manifestaţie 

culturală de acest gen din 

San Pedro del Pinatar. 

Mulţumim şi pe această cale 

actorilor sosiţi din România şi 

tuturor participanţilor! Vă dorim 

o primăvară frumoasă tuturor! 

*** 

Prof. Ionela Dojană - Preşedinte 

Asociaţia ACORAMAR 

- San Pedro del Pinatar / Murcia

08 MARTIE 

2015 

8 Martie 

Mire de noapte, 

rege al dimineţilor 

rege al dimineţilor mele 

de Amelia Rosselli 

ai replici tari pentru mine, 

nu pot să le prevăd întâmplător, 

ci doar prin fiinţa ta, 

rege al dimineţilor mele, 

ţi-am descoperit culoarea obosită şi rece, 

am retrăit nopţile cele mai bune 

şi frigul n-a fost niciodată mai departe 

de uşa mea, încât să mă facă să cred 

că erai de neînvins, 

o culoare poate rece şi obosită împreună – 

împreună suntem mici 

şi uriaşi împreună – 

amintirea prezenţei tale e mereu 

o amăgire, o lungă naştere fără dureri 

pentru cine o poartă; 

ape stătătoare îmi răscolesc inima, 

am aşteptat atât de mult inima ta... 

ce minunat ar fi să ne păstrăm neatinşi 

pentru o lungă cură nedureroasă! 

dar printre zidirile proaspete şi dulci, după obicei, 

arendaşii îşi cer jumătatea: faimoşii lor predecesori 

i-au deprins cu pipăitul: în aspra tăcere; 

înjumătăţit, candelabrul a luat-o razna, 

flori din el s-au depus înlăuntrul tău, 

am crescut una dintre ele: era nedureroasă; 

sunt inconsecventă? ce fel de nesiguranţă 

m-a făcut atât de imprudentă, 

însă veşnic atât de atentă 

la cuvintele tale? 

scrisul care în mine e-adevărată nebunie 

răspunde la toată această durere cu vorbe 

mereu sper mereu adevărate 

şi adevărat este cuvântul tău? 

adevărat al nostru? 

adevărată această naştere fără dureri? 

mai violentă, mai tristă, mai calmă, 

mai dulce ca o mângâiere de-a ta pe frunte... 

făţarnică, am atâta nevoie să te cunosc, 

prefăcută sunt, rău întocmită, 

sunt incoloră 

când lipseşte bucuria ta izbucnind 

într-o dimineaţă proaspătă şi albă. 

(Traducere: Letiţia Coza) 

mirele meu de noapte 

de Camelia Jula 

spune-mi, mirele meu de noapte, 

de câţi fluturi te-ai făcut vinovat 

până a-ţi rătăci plânsul în dorinţele mele? 


până unde vei intra răscolind teritoriile 

ascunse ale creaţiei? 


unde este ziua ta cu ninsori prefăcute 

când aş putea să te văd la faţă? 


de ce strigi când te seduc cu mâinile şi buzele mele 

eliberate de corsetul rigorilor din timp? 


dac-ar fi să dispar în tine 

mi-ai ţine zâmbetul în palmă 

înainte să-l faci statuie? 


până când vei mai râde în trupul meu cu trupul tău 

ca să mă doară valurile lui revărsate? 


de ce-ţi plimbi degetele peste sânii mei 

în ritmuri sălbatice 

şi-mi smulgi răsuflarea din piept 

cu mâna gurii tale, cu gurile mâinilor tale? 


sub ce nume te voi cunoaşte mâine, 

înainte de a mă surprinde cu trăirile tale? 


de ce tremuri când mă strecor în sufletul tău? 


de ce plângi când îţi iubesc 

ochii , părul, gura, picioarele, inima? 


că mă vrei, mă ai, te răstigneşti 

în adorarea trupului meu! 


tu nu crezi că păcatul nostru 

e cel mai minunat dar din esenţa creaţiei? 

mirele meu de noapte, 

spune-mi 

Mărţişorul 

de Mihai Manolescu 

Iubita mea, de Mărţişor, 

Îţi dau un şnur făcut anume 

Din dezmierdări şi gânduri bune, 

Să-l pui pe braţul tău uşor. 

Iubita mea, în astă zi, 

Primeşte, daruri de la mine, 

Doar zile calde şi senine, 

La tine-n suflet să le ţii. 

Iubita mea, de primăvară 

Ţi-am pregătit să-ţi dau cadou 

O tinereţe, ce din nou 

Să o trăieşti, a doua oară. 

Iubita mea, îţi dăruiesc, 

Ca să agăţi în pieptul tău, 

Iubirea şi tot dorul meu, 

Căci doar pe tine te iubesc. 

De toate-acestea-s prea uşoare, 

Sunt mult prea mici ori prea puţine, 

Voi fi eu darul pentru tine, 

Legat cu şnur de mărţişoare. 

Stau noaptea-n prag 

de Gicuţa Dobe 

Stau noaptea-n prag cu ochii-n gol 

Privind cum trece-un sloi de nor 

Şi îmi apari măicuţă-n minte 

Vorbindu-mi fără de cuvinte. 

La umbra Lunei pline-n noapte 

Ţi-aud vorbele spuse-n şoapte: 

,,Te-ai dus copilă, vin’ te rog... 

Că sufletul mi-e strâns ca-n stog” 

A mea 

de Mihăiţă Macoveanu 

A mea, cea de-un frumos anume 

Ca tine câte-mi sunt pe lume 

Întreabă-mă, ca să te-ntreb 

Ce răzvrătiri mocnesc în verb. 

Eu te iubesc...tu nici nu ştii 

Ce-nseamnă în fond „a iubi” 

Deci, draga mea, eu te iubesc 

Şi-atunci când nu te mai iubesc. 

Mai am a-ţi spune... nu ţi-am spus 

Ca tine toate sunt şi toate nu-s 

De-aceea tot vin eu la tine 

Atunci când nu-mi pasă de mine. 

Apropie-te, dar plecând 

Mai repede dară nicicând 

Întreabă-mă dacă mai pot 

Uită şi nu-ntreba deloc. 

E simplu, ştiu, aşa se pare 

Să te admir cu nepăsare 

O, dar rămâi şi te tot du, 

Mai bine du-te... nu te du. 

Te caut să te pierd 

Nu te credeam, dar te şi cred 

M-apasă-un dor cumplit de tine 

Când nici nu mă gândesc la mine. 

Sărută-mă, nu mă atinge 

În luna lui cuptor când ninge 

Te rog, al naibii de frumos 

Iubeşte-mă şi tu pe dos! 

Şi ca să-mi treacă mamă dorul 

Plâng singură privind pridvorul. 

Aştept să se deschidă poarta 

Să-mi intre vesel fata şi nepoata. 

Parcă zburam când îmi aruncam ochii... 

Acum, parc-aş călca numai în străchini. 

Vederea-i scurtă, ochii nu m-ascultă, 

Îi ţin mereu deschişi, da-n gol se uită. 

Să-mi strige-n grabă: Mamă, ai gătit 

Azima pe vatră că mi-e dor cumplit 

Să-mi dai călcâi cu brânză la mijloc 

Şi apă din fântână, cu iz de busuioc. 

O pală-a vântului de zor smiceşte 

Şi gândul zguduit aievea mă trezeşte. 

C-un glas parcă dintr-un tunel de mină 

Spunându-mi: Te iubesc, dulce copilă. 

Da’ cum puterea-mi este pe sfârşite 

Să faci curat în şoprul de la vite, 

Prin grădină să strângem, c-o să ar 

Curând, vezi bine, e primăvară iar. 

Dar aţi plecat, v-aţi dus departe-n lume 

Luând în genţi şi haine, dar şi glume 

Nădejdea mamei, scumpii mei copii, 

Aţi luat cu voi tot leagănul cu bucurii. 

Foto: Camelia Jula 

Când eraţi mici, erau multe nevoi 

Şi-mi făceam, maică, grijă pentru voi. 

Purtam şorţul pe două feţe, tot cusut 

Şi aveam ciorapul mai tot timpul rupt. 

Şi mi-aţi lăsat un mare gol în casă 

N-am cui să-mpart colacul, iar la masă 

Singură să-mi îmbrac, cum oi putea 

A bătrâneţii haină, amar inima mea. 

Nişte sandale sparte, cenuşii 

Le bazonam cu acu-n fiecare zi. 

Mergeam numai pe câmp bolovănos, 

Nici nu simţeam atunci că merg pe jos. 

Zburat-aţi puii mei, boboci frumoşi 

Iubirea înflorită a tinereţii mele 

Şi am rămas acum să-mi duc târâş, 

C-aşa vru soarta, Bătrâneţea-n haine grele.

Opinii MARTIE 

2015 09 

Dan Luca: 

Diaspora românească este o 

vitamină, nu un parazit 

O ediţie aniversară 

de Letiţia Coza 

O ediţie aniversară 

Cuvine-se-ntâmpinată 

Cu emoţie-adevărată! 

Interesante pagini are, 

Deopotrivă fiecare 

E citită cu răbdare, 

Numai cea pentru copii 

Te invită şi să scrii; 

Uite, jocul nu e greu, 

Litere pui în careu! 

Redactori – din pasiune – 

Oferă exemple bune; 

Mulţumită muncii lor 

Accesezi azi mai uşor 

Nu doar informaţia; 

Ei susţin creaţia. 

Să aibă mulţi ani de viaţă, 

Căci de toate ne învaţă! 

În primul rând vreau 

să felicit echipa Occidentul 

Românesc şi pe toţi acei care au 

contribuit cu materiale în paginile 

publicaţiei care, la 1 Martie 

2015 va intra în cel de-al cincilea 

an de existenţă. Mă bucur 

că am ocazia să mă număr printre 

cei care cred în românii din 

Diaspora şi să mă implic real în 

relaţionarea acestora cu ţara. 

Trăiesc în Belgia de aproape 

18 ani, iar în perioada februarie 

2008 - martie 2014 am 

condus filiala de la Bruxelles 

a unui partid politic românesc. 

De altfel, chiar am înfiinţat 

această entitate, o premieră în 

politica românească, inspirat 

şi sprijinit de socialiştii francezi 

şi laburiştii britanici din 

Bruxelles-ul european. 

Am întâlnit sute de oameni 

entuziaşti şi hotărâţi care vor să 

facă mai mult, mult mai mult 

decât să vorbească fără folos. 

Sunt oameni care luptă pentru 

ideile în care cred, chiar şi de 

dincolo de graniţele ţării. În 

afara României se doreşte o 

implicare şi o responsabilizare 

în dosarele în care se poate 

aduce valoarea adăugată. Românii 

plecaţi au capacitatea de 

a ajuta ţara, aşa cum au făcut-o 

şi la începutul secolului al XXlea, 

când diaspora românească 

a jucat un rol crucial în crearea 

statului român modern. 

Diaspora românească nu 

constituie o problemă, ea ne 

ajută să înţelegem mai bine 

România contemporană. Nu 

avem dreptul să fim nemulţumiţi 

de ceea ce se întâmplă pe 

scena politică, fără să încercăm 

să schimbăm ceva, să ne facem 

auziţi. 

Politica europeană a 

României are de asemenea nevoie 

de românii din Diaspora. 

Se pot consolida adevărate 

Consilii Consultative ale diasporei, 

cu o presă care să deservească 

comunităţile româneşti. 

Contribuţiile se vor simţi treptat, 

atât în îmbunătăţirea imaginii 

României, cât şi în dezvoltarea 

turismului din ţara noastră. 

Nu este firesc să ne amintim 

de milioanele de români 

de dincolo de graniţele ţării 

doar în campaniile electorale. 

Deşi am decis acum un an să 

nu mai deţin funcţii politice de 

conducere, susţin în continuare 

conectarea reală a Diasporei la 

România. 

O Românie care a descoperit 

în 2004 că are două 

milioane de compatrioţi care 

trăiesc în afara teritoriului 

Statului român, în 2009 s-a 

convins că aceştia pot decide 

un vot pentru alegerea preşedintelui, 

iar în 2014 că românii 

din afară au influenţat 33% 

din românii din ţară cum să-şi 

voteze preşedintele. 

Această gândire bipolară, 

a două Românii, este problema. 

Globalizarea a ajuns şi la 

români, vrem, nu vrem, iar guvernaţii 

trebuie să găsească soluţii 

inclusive pentru dezvoltarea 

ţării împreună cu Diaspora, 

nu împotriva ei. Soluţiile sunt 

uşor de identificat dacă suntem 

deschişi şi tratăm realist 

oportunitatea Diasporei pentru 

România contemporană. 

La mulţi ani, “Occidentului 

românesc”! Continuaţi pentru a 

arăta că Diaspora românească 

este vitamina României, atât de 

necesară vitalizării ţării noas- 

tre! 

Dan LUCA este în prezent rectorul Institutului EurActiv 

Di- 

din Bruxelles. Este stabilit la 

Bruxelles din 1997, fiind de 

asemenea profesor la universităţi 

din Bruxelles, Bucureşti şi 

Cluj. În 2003 a înfiinţat C lubul 

″România-UE″ Bruxelles, 

iar în 2009 primul thinktank 

românesc din Bruxelles, 

GrupRomânia. 

Gabriela Căluţiu Sonnenberg: 

„Occidentul Românesc” păşeşte în anul 5 de viaţă 

Când un occidental se 

stabileşte în Spania se presupune 

că s-a retras acolo ca 

să profite de climatul blând 

şi de starea de relaxare generalizată. 

Greşit! El va face 

cam acelaşi lucru ca şi acasă: 

dacă e mecanic auto va repara 

maşini, dacă e constructor va 

construi case, dacă e bucătar 

va găti şamd. 

Când un est-european 

pleacă în Spania se presupune 

că merge la cules de căpşuni 

şi portocale, la îngrijit de persoane 

vârstnice sau la menaj. 

Greşit! Şi el va căuta instinctiv 

să facă ceea ce ştie mai 

bine, ceea ce a învăţat acasă 

şi ceea ce îi face plăcere. Ok, 

durează mai mult până se abilitează 

pe teren străin, dar perseverenţa 

învinge. 

Acum cinci ani împlineam 

un deceniu de viaţă în 

Spania şi nici măcar nu reali- 

zam în mod conştient că tânjeam 

după ocupaţia pe care o 

lăsasem în urmă, în România: 

gazetăria. 

Atunci am reîntâlnit o 

jurnalistă cu trup şi suflet, hotărâtă 

să scoată cu orice preţ 

ziarul românilor din Spania, 

la nevoie chiar şi pe cont propriu. 

De atunci mă bucur în 

fiecare lună când vine sorocul 

bunului de tipar şi mă încântă 

să ţin în mână paginile proaspăt 

venite de la tipografie. 

”Copilul” nostru are de 

pe acum cinci ani, vârsta la 

care orice copil e o minune a 

firii, începând să vadă lumea 

prin proprii săi ochi, judecând 

independent, spunându-şi părerea 

şi privind cu încredere 

înainte, având toată viaţa în 

faţă. 

”Occidentul Românesc” 

a învăţat să se articuleze corect 

şi punctual, fără sincope, 

fără discontinuităţi, ajutândune 

pe noi toţi să ne descriem, 

prin cele pe care le scriem în 

el. Aşa ne înscriem în rând cu 

celelalte publicaţii ale naţiunilor 

cu care convieţuim demn 

aici, pe picior de egalitate, pe 

meleaguri hispanice. E clar că 

”Occidentului Românesc” aşa 

i-a fost scris. 

El s-a făcut măricel prin 

puterile noastre împreunate, 

cu fiecare literă cu care s-a 

adresat românilor din Spania, 

dezvoltând ideile lor, 

acoperind nevoile lor. Într-un 

fel ziarul e odrasla noastră, 

a tuturor, căci a crescut sub 

privirea fiecărui român care 

l-a deschis şi l-a încurajat să 

crească sănătos. Un fascinant 

proces de maturizare,cu drag 

pentru românii noştri, care ne 

citesc. 

¡Felicidades, Occidente 

Rumano! Călătoria continuă.

10 

MARTIE 

2015 

Gabriela Căluţiu Sonnenberg 

Benissa/Spania 

Ghioceii nu sunt niciodată 

punctuali. Cu toate acestea, 

de fiecare dată când apar, vin 

exact atunci când le e sorocul: 

uneori în februarie, alteori în 

martie. Oare în emisfera sudică 

or creşte? Dacă da, când 

oare? În august, probabil. 

Mă rog, de fiecare dată ne 

iau prin surprindere şi ne minunăm 

că iarăşi le-a venit vremea, 

pe neaşteptate parcă, aşa 

cum pe neaşteptate se termină 

şi luna februarie, lăsându-ne 

cu gustul acela amar de neterminat. 

De parcă ne-ar fura 

cineva două-trei zile la sfârşit, 

smulgându-le cu de-a sila! 

Cu siguranţă există ghiocei 

şi în Spania, prin zonele 

nordice, departe de climatul 

blând al Mediteranei. Din 

păcate, pe litoralul iberic nu 

cresc nici ghiocei, nici viorele, 

nici lăcrămioare, mâţişori 

sau liliac. 

Păi dacă vestitori nu sunt, 

atunci oare mai putem vorbi 

de primăvară?! Într-o ţară 

care nu cunoaşte mărţişorul, 

la ce te mai poţi aştepta? Ehehei, 

la minuni, fireşte, doar nu 

degeaba se spune că primăvara 

e un miracol încărcat de 

seve şi de subînţelesuri! 

Bineînţeles că există şi 

aici o primăvară, o altfel de 

primăvară, dar noi o avem şi 

pe a noastră, cea pe care ne-o 

Pagina mea 

inducem şi adjudecăm. păţânaţi purtăm mărţişor la 

Încăpiept 

şi povestim despre ritualurile 

şi obiceiurile de acasă, 

momind-o cu amintirile copilăriei 

româneşti. Pentru că 

primăvara nu are nimic de-a 

face cu plimbarea unor planete 

prin sistemul solar; e-o stare 

de spirit, imbold irezistibil 

al trezirii la viaţă. De fapt, cei 

care se plimbă suntem noi. 

”Duminică ne ducem în 

plimbare în Poiana a Treia”, 

decreta mama, aşa, din senin, 

într-o zi ca oricare alta, după 

ce venea din curte şi-şi descălţa 

cizmele pe prag, curăţându-le 

de noroi. 

”Eşti sigură?”, întreba tata, 

scrutând-o mirat. ”Nu-i oare 

prea devreme? Pe la nimeni 

n-am văzut ghiocei. Poate-i 

cazul să mai aşteptăm”. 

”Sigură nu sunt, dar aşa 

simt”, răspundea mama, surâzând 

ştrengăreşte. Cred că 

zâmbea pentru că o amuza 

ideea tatei. Cum adică, să 

existe cineva care să ne-o ia 

nouă pe dinainte?! Aşi! Cel 

mult vreun ţigănuş grăbit de 

prin colonia de la capătul satului; 

numai aceia găseau primii 

ghiocei-firicei, pe care-i 

rupeau fără milă, abia înmuguriţi, 

cu clopoţelul încă verde, 

fără codiţă. 

Cu buchetele noastre nici 

nu se comparau! Ce-aduceam 

noi din pădure se încadra 

la cu totul altă dimensiune. 

Erau buchetele mari, aproape 

rotunde, atârnând ca nişte 

globuri uriaşe şi revărsânduse 

peste pumn, îngropându-l 

practic în întregime în albul 

lor punctat de verde crud. 

Ciorchini hiperbolici, cu cozi 

lungi şi elastice, care aveau 

nevoie de un borcan întreg 

pe post de vază, certându-se 

parcă între ei ca să-ncapă toţi 

laolaltă! 

Ştia ea bine ce zicea, 

mama. Între localnici se dădea 

un fel de competiţie inoficială 

pentru primul loc, 

pentru întâiul ”găsitor”. Cel 

care aducea primii ghiocei se 

bucura pentru scurt timp de 

atenţia tuturor, având un statut 

oarecum asemănător celui 

de vestitor al Învierii sau al 

Naşterii Domnului. Şi apoi 

mai era ceva: ghioceii se trec 

repede. Sunt aşa de efemeri 

încât dacă le ratezi apariţia 

n-ai timp să recuperezi handicapul 

decât ... la anu şi la mai 

mulţi ani. 

Cum dădea mama semnalul, 

săream toţi de bucurie, 

ţopăind cu entuziasm. Căci 

excursia dura cel puţin o jumătate 

de zi iar cărare întracolo 

nu exista. Trebuia un 

ghid bun şi un dram de noroc 

ca să dai de capricioasa poiană 

înfundată în inima pădurii 

Bradului. Căci era cochetă şi 

schimbătoare poiana asta, a 

treia, ca primăvara însăşi. 

O astfel de călăuză era 

mama, chiar dacă nici ea nu 

deţinea garanţia absolută a 

adresei locului aceluia fermecat, 

coborât parcă din povestea 

Dumbrăvii Minunate, 

ca poiana Lizucăi. Era un loc 

magic, împovărat de belşugul 

de ghiocei, ca de un covor alb, 

dar nu de la zăpadă. Poiana a 

Treia era adresa sigură la care 

parcă toţi ghioceii zonei noastre 

îşi dădeau întâlnire, ca să 

serbeze cu căpşoarele lor albe 

şi vesele beţia anotimpului 

şugubăţ. 

Chiar dacă toată lumea o 

cunoştea, nu puţini au fost cei 

care s-au întors fără să dea de 

ea, blestemând la cine Doamne 

Iartă-mă a mai inventat-o 

şi pe asta! 

Pe noi ne incita nu doar 

ideea de a ieşi în sfârşit afară 

la aer căldicel-în-vânticel, 

ci şi izul de aventură propriu 

marilor expediţii, pentru că 

excursia nu era una oarecare, 

dura cel puţin o jumătate de 

Poiana a treia 

Libertatea nu se măsoară cu pasul 

zi şi nu întotdeauna era şi cununată de succes. Singurul 

înlucru 

care se ştia în mod cert 

despre fantasma acelei poieni 

era că acolo-şi dădeau ghioceii 

înadins întâlnire odată pe 

an, ca la o petrecere secretă, la 

un semnal vizibil doar pentru 

iniţiaţi. 

Pădurea Bradului, cea pomenită 

şi-n vestitul cântec 

haiducesc al mamei Radului 

stârnea imaginaţia noastră 

până peste poate. Cu siguranţă 

că ascundea mai multe secrete 

decât doar cel al nevinovaţilor 

ghiocei. Vigilenţi precum haiducii 

urmăriţi de poteră, ne 

furişam şi noi prin ea cu ochii 

larg deschişi, dornici de a zări 

primii licărul alb prin poienile 

care abia se distingeau, ca nişte 

pete de lumină printre fagi. 

Eram atenţi la fiecare grămadă 

de frunze uscate, ocolind-o 

în cercuri largi. Ne era frică 

şi să treci dincolo, peste apele negre şi mâloase ale Cibinului, 

pline de vârtejuri din care 

unii n-au mai ieşit vii. 

Aşa că ne duceam şi ne 

întorceam cuminţi pe drumul 

ocolit dinspre livezile saşilor, 

căznindu-ne să urcăm şi să coborâm 

dealul de pe ” Piatră”. 

Chiar dacă din pădure se zăreau 

casele noastre peste râu, 

la o aruncătură de băţ, ne trebuiau 

ore în şir pentru a ne 

duce şi întoarce la destinaţie. 

Calea asta complicată avea 

însă şi un avantaj: ne obliga 

să traversăm jumătate din sat. 

Aşa aveam o scuză pentru a 

ne arăta tuturor curioşilor pe 

care-i întâlneam, mândri de 

”recolta” noastră de ghiocei. 

Drumeţia aceea iniţiatică 

era şi probă de îndemânare şi 

curaj în care noi copiii îngropam 

toporul războiului dintre 

străzile rivale, colaborând în 

dacă n-am fi ştiut că ghioceii 

sunt otrăvitori, de bună seamă 

am fi muşcat cu mare poftă 

din ei! 

Întotdeauna m-am întrebat 

cum făcea mama când simţea 

diferenţa dintre o simplă zi 

oarecare, în care iarna făcea o 

pauză scurtă şi ziua cea mare, 

care vestea venirea adevărată 

a primăverii şi, implicit culesul 

ghioceilor. 

Ca şi primăvara însăşi, 

P oiana a Treia venea când 

voia ea, aducând bucurie, 

descătuşând veselia. Se arăta 

doar celor vrednici, care 

se-ncumetau să ia taurul de 

coarne, plecând la drum în 

căutarea ei. Eu o suspectam 

chiar că ar sta pitulată întrun 

culcuş, hibernând ca urşii, 

pândindu-ne şi luându-ne prin 

surprindere când ne aşteptam 

mai puţin. Nu noi o găseam 

pe ea, ea ne găsea pe noi! 

să nu ascundă capcana vreunei 

mod excepţional la cercetarea 

Dar făcea asta numai 

prăpăstii pe care ne-am fi 

putut prăvăli la vale, pe râpa 

tăieturii abrupte de dinsus de 

Cibin. 

Ştiam prea bine că nu se 

putea coborî dealul pe partea 

aceea decât pe o potecă secretă 

care ducea spre puntea 

ţuţuită, un pod de stabilitate 

incertă, suspendat între două 

sistematică şi amănunţită 

a cotloanelor codrului ”nostru”. 

Într-un fel, în străfundul 

sufletului, ne speria superstiţia 

oarbă că dacă nu am fi 

găsit fantasmagorica Poiană a 

Treia, nici primăvara n-ar mai 

fi venit sau cine ştie ce altă calamitate 

naturală ne-ar fi putut 

ajunge. 

dacă avea chef şi era în dispoziţie 

generoasă. Eu una nu 

cred c-ar fi lăsat-o inima să 

ne dezamăgească, fără să se 

amuze măcar un pic pe seama 

ghiumbuşlucurilor noastre de 

iezi abia scăpaţi din chingile 

iernii morocănoase. Veselia 

zburdalnică, de copii puşi pe 

şotii adăuga clopoţeilor albi, 

trunchiuri de copaci seculari, Vă-nchipuiţi aşadar ce dar muţi ai ghioceilor acel 

singura posibilitate de a traversa 

râul către parcelele roditoare 

din câmpia Hampina, 

spre fântâniţa rece. Interdicţia 

de a ne apropia de puntea ţuţuită 

o respectam oricum cu 

toţii fără restricţii. Nebun trebuia 

să fii - sau poate un haiduc 

pe fugă - ca să te atârni de 

frângiile acelea semiputrezite 

mare era veselia şi uşurarea 

când dădea unul dintre noi 

semnalul că ar fi găsit poiana 

visată. Hulpavi ne repezeam 

la ghiocei, culegând în frenezie, 

alergându-ne printre 

pomi, căţărându-ne pe crengi, 

zburdând ca mieii, făcând 

tumbe şi chiuind mai abitir 

decât jivinele pădurii. Cred că 

ceva care le mai lipsea: sonorul, 

clinchetul melodios. 

Am zis că ghioceii nu sunt 

punctuali? Greşit! Ba da, ei 

vin în fiecare an; e drept, o fac 

când vor ei. Ştiu mai bine decât 

noi că darul tactului nu se 

distribuie cu anul sau cu ceasul, 

aşa cum libertatea nu se 

măsoară cu pasul.

Educaţie şi cultură MARTIE 

2015 11 

Dan Caragea - Critic literar 

Portugalia 

În anii de liceu, prin 1973 

sau 1974, pe când îl vizitam 

aproape zilnic pe V. G. 

Paleolog, prietenul şi marele 

arhivar al lui Brâncuşi, am văzut 

pentru prima oară, în biroul 

acestuia din Craiova, o carte 

ameţitoare: „ Témoignages 

sur Brancusi” (Paris, 1967), 

de Petru Comarnescu, Mircea 

Eliade şi Ionel Jianu. Atunci 

am citit pentru prima oară eseul 

lui Eliade intitulat „Brâncuşi 

şi mitologiile”. Acesta conţinea 

una din cele mai răscolitoare 

poveşti, pe care am 

„redescoperit-o”, prin 2003 

sau 2004, la Lisabona, într-o 

versiune spaniolă. Cum mărturia 

mea se adresează unui 

public bilingv, am să o transcriu 

pentru toţi cei care se 

află, poate ca şi mine, într-o 

neostoită căutare a sinelui. 

Înainte însă de a o citi, m-ar 

bucura să ştiu că reflectaţi, fie 

şi pentru câteva clipe, asupra 

acestui desen al lui Brâncuşi, 

pe care V. G. Paleolog l-a tradus 

mai poetic, „Sinea mea, 

oarecum”, şi pe care mulţi 

l-au comentat în fel şi chip. 

Dar ceea ce nu se poate nega 

este că această nesfârşită căutarea 

a sinelui este, ca şi în 

analiză, o adâncire spiralică în 

noi înşine printr-o „rană simbolică” 

sau printr-o vulnerabilitate 

a fiinţei lăuntrice. 

Iată ce ne spune Eliade: 

„Recordaré ahora un 

solo ejemplo, la historia del 

rabino Eisik de Cracovia, 

que el indianista Heinrich 

Zimmer extrajo de los 

KhassidischenBücherde 

Martín Buber. Este piadoso 

rabino, Eisik de Cracovia, 

tuvo un sueño que le exigía 

trasladarse a Praga, donde, 

bajo el gran puente que 

conduce al castillo real, encontraría 

un tesoro oculto. 

El sueño se repitió tres veces 

y el rabino se decidió por fi n 

a partir. Una vez llegado a 

În căutarea sinelui 

Praga, encontró el puente, 

pero éste se hallaba vigilado 

día y noche por centinelas. 

Eisik no se atrevió a cavar. 

Mientras merodeaba por los 

alrededores, terminó por llamar 

la atención del capitán de 

los guardias, que le preguntó 

amablemente si había perdido 

algo. Con toda sencillez, el 

rabino le contó su sueño. El 

ofi cial estalló en carcajadas: 

«¡Pobre hombre! ¿De verdad 

que has gastado tus sandalias 

recorriendo tan largo camino 

sólo por causa de un sueño? 

¿Qué hombre razonable creería 

en un sueño?». También 

el ofi cial había escuchado 

en sueños una voz. «Una voz 

que me hablaba de Cracovia 

y que me ordenaba marchar 

allá y buscar un gran tesoro 

en casa de un rabino llamado 

Eisik, Eisik hijo de Jekel. El 

tesoro sería descubierto en un 

rincón polvoriento en que se 

hallaba enterrado detrás de 

la estufa». Pero el ofi cial no 

daba ningún crédito a las voces 

oídas en sueños. El ofi cial 

era una persona razonable. 

El rabino se inclinó profundamente, 

le dio las gracias y 

regreso apresuradamente a 

Cracovia. Cavó en el rincón 

abandonado de su casa y descubrió 

el tesoro que puso fi n a 

su miseria. 

«Por consiguiente – comenta 

Heinrich Zimmer –, 

el verdadero tesoro, el que 

pone fi n a nuestras pruebas 

y miserias, nunca está lejos, 

sino que yace sepultado en 

los rincones más apartados 

de nuestra propia casa, es decir 

de nuestro propio ser. Está 

detrás de la estufa, el centro 

dador de vida y de calor que 

rige nuestra existencia, el corazón 

de nuestro corazón, y lo 

único que tenemos que hacer 

es saber cavar. Pero queda 

también el hecho de que únicamente 

después de un viaje 

piadoso por una región lejana, 

por un país extranjero, 

por una tierra nueva, se nos 

podrá revelar la signifi cación 

de esta voz interior que guía 

nuestra búsqueda. Y a este 

hecho extraño y constante 

viene a añadirse otro, y es que 

el sentido de nuestro misterioso 

viaje interior ha de sernos 

revelado por un extranjero, 

un hombre de otras creencias 

o de otra raza».” 

Probabil că mulţi dintre noi 

ştiu prea bine şi pe pielea lor 

că uneori trebuie să pleci la 

capătul lumii pentru ca să înţelegi 

că adevărata bogăţie se 

află, cu adevărat, acasă. 

Alteori, buimaci şi neliniştiţi, 

trebuie să facem 

un prea lung şi străin ocol 

pentru ca drumul vieţii să 

ajungă la calea spre sufletul 

liniştit al obârşiei şi al pioaselor 

amintiri ale copilăriei, 

asociate mereu mamei, 

primelor iubiri, prietenilor 

şi simţirilor celor mai profunde 

ale memoriei noastre 

afective. 

„relativement, tel que moi – 

C. Brâncuşi” 

De foarte puţine ori însă 

ne dăm seama că, purtând 

o discuţie cu un om simplu, 

un ignorant sau străin 

poate, dar tocmai de aceea 

atins de harul unui ziceri 

înţelepte, viaţa noastră o 

poate coti înspre bine, întrun 

fel nedesluşit, aşa cum 

ne place să socotim că este 

destinul. 

Oricum şi oricare ar fi 

această preumblare în căutarea 

sinelui, mă încăpăţânez să 

cred că ea este, la urma urmei, 

descoperirea lumii noastre în 

lume. Oriunde ar fi această 

din urmă lume. 

Puşa Roth - Bucureşti 

În urmă cu mai bine de 

patru ani, Kasandra Kalman 

Năsăudean îmi mărturisea 

într-un interviu că a pus bazele 

unei publicaţii în limba română 

pentru comunitatea din 

Spania. Aşa a apărut revista 

lunară Occidentul Românesc 

care se difuzează gratuit în 

marele comunităţi româneşti 

din Spania. 

Au trecut ani de la apariţia 

primului său număr, perioadă 

în care am colaborat cu prezentări 

ale scriitorilor români. 

Din punctul meu de vedere 

această colaborare a fost benefică 

pentru că românii aflaţi 

pe teritoriul regatului spaniol, 

dar mai ales copiii acestora, 

nu mai au posibilitatea să 

studieze limba şi literatura română, 

aşa cum se poate face 

în România. 

De aceea, lună de lună, am 

ales câte un scriitor, nu în 

ordine cronologică, fiindcă 

această rubrică nu are pretenţie 

de manual, ci aproape aleatoriu, 

ţinând cont uneori de 

ziua de naştere a scriitorului 

abordat. 

În toţi aceşti ani am prezentat 

scriitorii români, fără 

a face un studiu de istorie şi 

critică literară, ci simplu, cu 

date biografice, citate, câteva 

opinii critice, pentru a se 

înţelege care este locul şi 

rolul scriitorului abordat, în 

dezvoltarea şi consolidarea 

sistemului de valori românesc. 

„Literatura este mai 

întâi a unui popor şi nu un 

lucru universal ca ştiinţa”, 

spunea Garabet Ibrăileanu, 

şi de aceea cred că este important 

să avem cunoştinţă 

de această zestre spirituală, 

chiar dacă vremelnic sau 

definitiv, semenii noştri au 

ales să trăiască pe alte meridiane. 

Eu cred că un om se poate 

acomoda mai uşor într-o altă 

ţară, poate să rezoneze mai 

simplu la cultura acelei ţări de 

adopţie, dacă are cunoştinţe 

despre ţara lui, despre cultura 

şi civilizaţia patriei mamă. 

Şi, în acest sens, aş mai aminti 

un superb citat al lui Gala 

Galaction care simbolizează 

legătura indisolubilă dintre 

creator şi locul naşterii sale: 

„Literatura, ca şi fl orile, ca 

şi holdele, este o interferenţă 

divină între darurile cerului şi 

condiţiile pământului”. 

Aşa că, de-a lungul anilor, 

am scris despre Dosoftei, 

Miron Costin, Ion Neculce, 

Occidentul românesc 

Grigore Ureche, Ienăchiţă 

V ăcărescu, Ion Budai 

D eleanu, Nicolae Filimon, Ion 

Ghica, Grigore Alexandrescu, 

Vasile Cârlova, Ion Heliade 

Rădulescu,Vasile A lecsandri, 

Mihai Eminescu, Ion Creangă, 

Ion Luca Caragiale, George 

Bacovia, Ion Pillat, Dimitrie 

Anghel, George Topârceanu, 

Ştefan Octavian Iosif, Mihail 

Sadoveanu, Liviu Rebreanu, 

Nichita Stănescu etc. 

Pentru mine a fost un 

exerciţiu extraordinar, căci 

în aceste vremuri tulburi cu 

greu te mai apleci asupra trecutului, 

fie el şi literar, poate 

şi pentru faptul că prezentul 

te invadează, te sustrage, te 

la aniversare 

tulbură şi te nelămureşte. 

La început am făcut biografii 

ample, publicate în două 

sau trei ediţii, apoi mi-am 

dat seama că cititorii revistei 

Occidentul Românesc sunt 

tot nişte oameni grăbiţi ca şi 

noi ceilalţi şi m-am rezumat 

la informaţiile esenţiale despre 

un scriitor, în aşa fel ca 

fiecare prezentare să poată fi 

lecturată rapid. 

Revista Occidentul 

Românesc apare acum şi în 

spaţiul virtual, aşa că nu numai 

românii de Spania, cărora 

le este dedicată, pot citi, 

ci şi ceilalţi, inclusiv cei de 

acasă, fiindcă se găsesc aici 

informaţii diverse, de la ştirea 

politică, la cea economică, socială, 

culturală etc. Revenind, 

Occidentul Românesc are pagină 

de cultură, promovează 

acest segment atât de puţin 

promovat, face efortul de a 

menţine legătura spirituală cu 

România. 

Cred că este momentul, 

măcar o dată la cinci ani, să 

le spunem „La mulţi ani” 

celor care au avut curajul să 

pornească la drum cu această 

publicaţie românească 

apărută pe pământ spaniol şi 

denumită inspirat: Ocidentul 

Românesc. 

Şi nu uitaţi vorba lui Ion 

Agârbiceanu: „Literatura, ca 

orice artă, descoperă viaţa”.

Să ne reamintim 

12 MARTIE 

MARTIE 

MARTIE 

2015 

2015 

2015 

MARTIE 

MARTIE 

MARTIE 

MARTIE 

MARTIE 

MARTIE 

casele de producţie americane. 

*** 

Reporter OR: Care sunt 

planurile tale de viitor ca 

profesor de matematică, jurnalist, 

actor şi scenarist? 

Tudor Petruţ: Cred că a 

venit vremea să iau în serios 

cariera mea artistică. Că nu 

mai am prea mult timp. Am 

format casa de producţie Ma 

Vie en Blonde Films, şi mă 

prezint în continuare la probe 

de film şi televiziune sub îndrumarea 

agentei mele. Tot ce 

pe alte continente. Şi ceea 

ce se întâmplă într-o familie 

rămâne în familie... 

*** 

Andra M. Gutierréz: În 

primul rând vă doresc tuturor 

multă sănătate şi bucurie 

şi încercaţi să vă obişnuiţi 

să dăruiţi! Dăruiţi măcar din 

ceea ce vă prisoseşte, dăruiţi 

celor din viaţa voastră ceea 

ce credeţi că au nevoie şi vă 

puteţi permite, dăruiţi celor 

ce îi iubiţi, dăruiţi celor ce 

vă iubesc. Când dăruieşti te 

desparţi de ceva „al tău” şi 

este singura situaţie în care 

te bucuri despărţindu-te de 

ceva „al tău”. 

Am putea spune că a dărui 

este o cale de a ajunge cât 

mai adânc în suflet pentru că 

profunzimile sufletului încep 

să fie întrezărite abia după ce 

învăţăm să ne „desprindem” 

de cele materiale. 

A dărui este un act voluntar 

însoţit cel mai adesea 

de emoţii foarte plăcute, un 

act prin care ne deschidem 

faţă de ceilalţi, un act de încredere, 

de comuniune, de 

iubire. Dăruiţi zilnic ceva 

cuiva şi urmăriţi să fiţi cât 

mai conştienţi de ceea ce 

se petrece în sufletul vostru 

atunci când dăruiţi. 

Generozitatea este „sistemul 

imunitar” al sufletului, 

temelia multor virtuţi, lumina 

şi căldura unui suflet 

mare. A dărui este o acţiune 

– generozitatea este o stare 

a sufletului. Cel ce a dobândit 

generozitatea dăruieşte 

mereu, chiar şi atunci când 

nu mai are nimic al lui... 

sionaţi de munca ei de calitate, 

de modul cum îşi creşte 

copiii într-o curăţenie şi ordine 

desăvârşite, sătenii au solicitat 

autorităţilor locale ajutorul 

de specialitate pentru copilul 

cu handicap, Alin. Vanesa 

Navalón şi Elena Clemente 

Fernández, asistente de specialitate 

din cadrul Serviciului 

Social Fuente de Pedro 

Naharro, au fost cele care au 

efectuat la urgenţă un proiect 

de ajutor direct pentru familia 

Monicăi Pană, beneficiid astfel 

de ajutor şi de asistenţă 

pentru Alin. 

De asemenea, autorităţile 

au luat legătura şi cu Asociaţia 

Hispano-Română 

din 

Provincia Cuenca cu sediul în 

Tarancón pentru colaborare şi 

susţinere. Este incredibil cum 

oameni dintr-o altă naţie cu 

tine ştiu şi pot să ofere imediat, 

un ajutor uman dezinteresat. 

Doar din respect pentru 

o situaţie specială, din omenie 

şi drag 

Liceenii, filmul care a 

făcut furori printre tinerii 

din România anilor , 80 şi i-a 

făcut celebri pe Oana Sârbu, 

Ştefan Bănică Jr., Cesonia 

Postelnicu, Mihai Constantin 

şi Tudor Petruţ este filmul 

care a revoluţionat generaţia 

de tineri a acelor vremuri. Un 

film de succes care a încununat 

tinerii actori cu premiul ACIN 

al Asociaţiei Cineaştilor din 

România pentru rolurile lor şi 

cu premiul de popularitate la 

celebrul, pe atunci, Festival al 

Reporter OR: Am înţeles 

că soţul tău lucrează în 

învăţământul universitar dar 

aveţi şi o şcoală particulară de 

limbi străine şi o organizaţie 

nonprofit. Ne poţi spune 

câteva cuvinte despre toate 

acestea? 

Andra M. Gutierréz: Da, 

soţul meu este profesor iar 

eu mă ocup de şcoala de 

limbi străine şi împreună, 

de diverse activităţi în 

cadrul organizaţiei. Avem 

clase pentru limba engleză 

pentru copii de diferite 

vârste şi clase pentru limba 

germană şi spaniolă. Aş 

putea spune că muncim în 

familie pentru că trei dintre 

fraţii mei şi soţiile acestora 

lucrează în cadrul şcolii 

noastre. 

Reporter OR: Cine sunt 

copiii care urmează cursurile 

şcolii voastre şi cine sunt 

cei cu care voi colaboraţi? 

Andra M. Gutierréz: 

Majoritatea sunt copii din 

familii spaniole dar şi din 

Voluntariatul este o 

componentă fundamentală 

a societăţii civile care 

însufleţeşte cele mai nobile 

aspiraţii ale omenirii: pacea, 

libertatea, oportunitatea, 

siguranţa şi justiţia pentru 

toate persoanele. E greu să 

accepţi cu uşurinţă ideea de 

a lucra fără bani şi de a investi 

timp şi energie fără să 

ai un beneficiu imediat. 

Mulţi nu o fac pentru că „nu 

iese nimic…”, dar majoritatea 

se implică în totalitate în astfel 

de situaţii. Asociaţia Hispano- 

Română din Provincia 

Cuenca are în componenţa 

sa români de bine, de valoare, 

care ştiu să preţuiască omul şi 

să-l respecte. 

Să fim alături de Alin 

măcar pentru o zi 

Aflăm zilnic din massmedia 

cum aşa zise mame 

îşi abandonează copiii fără 

pic de remuşcare pe cine ştie 

unde şi uită de ei şi, compar 

în minte situaţiile cu drama 

acestei mame extraordinare. 

Mă întreb şi vă întreb, cum a 

reuşit să-ţi ţină strâns copiii 

lângă ea toată viaţa ei cu atât 

de multă putere, cu atât de 

multă forţă şi dragoste încât 

nu i-a abandonat nici măcar o 

clipă. Pentru că atunci când o 

priveşti, veizi, o mână de om 

de nici 40 de kg. De unde atât 

optimism, de unde atât de mult 

curaj să renaşti din cenuşă precum 

pasărea Phoenix, iar şi iar 

cu şi mai multă forţă, cu şi mai 

multă încredere?! 

Se spune că mamele singure 

niciodată nu reuşesc săşi 

crească bine copiii, că nu 

reuşesc niciodată să devină 

persoane pe care să te poţi 

Filmului Pentru Tineret de la 

Costineşti. 

Tudor Petruţ, actorul care 

la aproape 20 de ani a jucat 

alături de celebrii Tamara 

Buciuceanu, Ion Caramitru, 

Cristina Deleanu, Sebastian 

Papaiani şi Mihai Mereuţă, a 

devenit cunoscut ca actor în 

mult râvnitele studiouri de 

la Hollywood, după ce a fost 

protagonist în câteva spoturi 

publicitare, iar în prezent 

speră să dea lovitura cu un 

scenariu personal la una din 

familii de englezi, nemţi 

sau olandezi stabiliţi în zona 

noastră. De curând am oferit 

patru burse de studiu pentru 

cinci copii din comunitatea 

românească. În munca 

noastră avem un parteneriat 

de excepţie cu câteva companii 

din SUA, Olanda, 

Belgia, G ermania şi Anglia 

şi o colaborare serioasă cu 

diverse organizaţii nonprofit 

din Spania, Anglia şi Franţa. 

De asemenea avem foarte 

mulţi prieteni cu suflet imens 

în special pe coasta de est, 

spanioli, americani sau englezi 

care ne ajută la majoritatea 

acţiunilor noastre. 

*** 

Andra M. Gutierréz: 

Faptul că nu am avut norocul 

să avem copii, tot ceea 

ce realizăm pentru ceilalţi, 

singuri sau cu ajutorul partenerilor 

şi al prietenilor 

noştri, dorim să se întâmple 

în familie pentru că noi 

formăm o mare familie chiar 

dacă trăim în lumi diferite şi 

baza şi în care să ai încredere 

totală. Sunt convinsă de faptul 

că aceste păreri sunt doar 

teorii care nu au nicio bază 

reală şi drept dovadă aduc în 

faţa dumneavoastră acest caz 

al Monicăi Pană. Ascultândui 

declaraţiile am aflat că în 

El Acebrón, un sat nu foarte 

bogat unde majoritatea locuitorilor 

sunt pensionari, li s-a 

oferit Monicăi şi celor doi 

copii o nouă speranţă de viaţă. 

Prin grija parohului catolic 

din localitate, Don Perpetu şi 

a sătenilor care i-au acceptat 

cu multă căldură în mijlocul 

lor, cei trei au primit găzduire 

în casa unor români de bine 

şi posibilitatea de-a lucra, 

doar cu ziua, la curăţenie prin 

case şi în agricultură. Monica 

a acceptat tot ce i s-a oferit 

de muncă, inclusiv să taie la 

vie şi să sape (muncă pentru 

un bărbat) numai să obţină 

un venit care să le asigure 

supravieţuirea. 

Ei, şi celor doi copii. Imprecasele 

de producţie americane. 

Liceenii, filmul care a 

Filmului Pentru Tineret de la 

pe alte continente. Şi ceea 

Reporter OR: Am înţeles 

familii de englezi, nemţi 






























































































































































































































































































































































































































































































Iubire, generozitate 


































































































































































































































































şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

şi fericire 

Puterea de a dărui 


































































































































































































































































(Fragment din ediţia tipărită OR - Aprilie 2011) 

(Fragment din ediţia tipărită OR –Aprilie 2013) 

(Fragment din ediţia tipărită OR –Noiembrie 2011) 

n-am făcut în ultimii zece ani 

trebuie să concentrez astăzi, 

să mă implic, să umblu, să cunosc 

lume. 

Cu răbdare şi multă muncă, 

cred în şansele mele să merg 

mai departe. Şi nu renunţ la 

învăţământ pentru că sunt 

printre acei puţini oameni 

care merg cu drag la muncă. 

Elevii mei îmi umplu zilele de 

voie bună. 

Reporter OR: Ai devenit 

cetăţean american de origine 

română. În planurile tale de 

viitor te-ai gândit vreodată să 

te întorci în România? 

Tudor Petruţ: După două 

decenii de America am devenit 

american. Aici e familia 

mea, aici sunt băieţii 

mei, aici decurge viaţa mea. 

Sunt integrat în mecanismul 

politic şi social. Mă ridic în 

picioare şi mă emoţionez de 

fiecare dată când se cântă 

imnul naţional. Sunt patriot 

pentru ţara mea de adopţie 

la fel cum sunt patriot pentru 

ţara mamă. Şi la bine şi la rău 

aici, în California sunt acum 

acasă. 

*** 

Reporter OR: Vom sărbători 

curând Sfintele Sărbători de 

Paşte. Ce doreşti să transmiţi 

cititorilor noştri, românilor de 

acasă şi de pretutindeni? 

Tudor Petruţ: Doresc tuturor 

să sărbătorească în liniste 

şi pace alături de cei dragi. 

Eliberaţi în sfinţenia momentului 

de probleme şi nevoi. Şi 

să ştie că nouă, celor de aici 

din California, ne sunt dragi, 

oriune ar fi!

Magia vieţii în cuvinte 

Să ne reamintim MARTIE 

2015 13 

Origini regăsite... 

(Fragment din ediţia tipărită OR – Decembrie 2012) 

(Fragment din ediţia tipărită OR - Aprilie 2014) 

Exodul românilor 

Nimic nu poate fi mai 

tragic pentru un copil decât 

despărţirea de părinţii săi. Cu 

cât vârsta copilului este mai 

mică, cu atât trauma lui este 

mai profundă. În sufletul, 

în psihicul lui se creează un 

gol care nu va mai fi umplut 

niciodată. 

Sunt aproape două decenii 

de când a început exodul 

românilor, lipsurile şi 

deznădejdea forţându-i să-şi 

lase casele şi să plece, riscânduşi 

viaţa şi adesea pierzând-o pe 

drumurile străinătăţii. Fiecare 

din ei spera să revină într-un 

an-doi, dar iată că au rămas în 

ţara pe care au ales-o şi astăzi. 

Lipsa părinţilor, în special a 

mamelor, a ruinat familiile pe 

care le-au avut cândva. Copiii 

au rămas în grija tatei (uneori), 

iar cel mai frecvent au rămas ca 

să fie supravegheaţi de bunici, 

de rude, chiar şi de vecini sau 

oameni necunoscuţi. Sunt şi 

copii care trăiesc doar cu fratele 

sau sora mai mare. O responsabilitate 

enormă. 

Reporter OR: România a 

devenit un stat în care categoria 

copiilor rămaşi singuri 

acasă se extinde de la un an la 

altul. Cât valorează argumentele 

părinţilor în acest sens? 

Monica Zagorschi: Oricare 

ar fi fost argumentele părinţilor, 

invocate în faţa copiilor atunci 

când au ieşit pe poartă, majoritatea 

copiilor s-au simţit 

abandonaţi, părăsiţi, profund 

nefericiţi din această cauză. 

Lipsa părinţilor a lăsat urme 

adânci şi efectul ei devastator 

se va resimţiîn timp. Deoarece, 

crurile pe tapet, ne: „Ce contează cel mai mult 

întrebândupentru 

mine? Familia? Prietenii? 

Sănătatea? Sau acest şef 

morocănos, acest job nesuferit 

etc.? Ce mă ajută să mă detaşez 

şi să mă refac? O carte? Un 

film? Sportul? O ieşire cu prietenii? 

O ciocolată?”. 

Odată ce aţi stabilit 

priorităţile – reveniţi în familie 

şi comunicaţi, căutaţi-vă prietenii, 

citiţi o carte, ascultaţi un 

disc bun, mâncaţi o ciocolată. 

Comunicaţi, iubiţi, delectaţivă, 

fiţi vii! Adevărata fericire 

este alcătuită şi din bucurii 

obişnuite, satisfacţii minuscule. 

Eventual, căutaţi un psihoterapeut 

ca împreună să aflaţi motivele 

din cauza cărora nu vă 

puteţi trăi viaţa aşa cum doriţi. 

*** 

Monica Zagorschi în cei 

peste 29 de ani de când trăieşte 

în Spania împreună cu soţul şi 

părinţii nu a uitat nicio clipă 

de unde provine. Deşi Barcelona 

a devenit pentru ea acel 

loc numit acasă de aproape 30 

de ani, Monica poartă în suflet 

dragostea pentru oraşul unde 

s-a născut şi a copilărit: Sighetu 

Marmaţiei. Legile Spaniei 

nu i-au permis să păstreze şi 

cetăţenia română, dar cu toate 

acestea, Monica susţine că este 

româncă. 

Doctor în psihologie, aceasta 

încă mai speră că legile din 

România privind adopţiile, 

se vor reglementa curând şi 

astfel, va reuşi să finalizeze 

proiectul de infiere a celor 

trei fetiţe abandonate din zona 

în care în urmă cu 52 de ani 

venise ea pe lume… 

Simple cifre într-o bază de 

date incompletă 

În urma prăbuşirii Cortinei 

de Fier, o expunere a condiţiilor 

mizere din orfelinatele 

româneşti a ţinut prima pagină 

a ziarelor din întreaga lume. 

Vederea acelor „camere de 

plâns”, suprapopulate cu copii 

care sufereau de foame, a determinat 

un număr fără precedent 

de irlandezi, americani sau englezi 

să se ofere voluntari pentru 

a adopta copii din România. 

Gemenii Brandon si Bryan 

Whittier au fost adoptaţi dintro 

maternitate din Brăila în 

noiembrie 1990 şi trăiesc în 

momentul de faţă în Florida. 

În 1991, Austin Kulesza a fost 

abandonat într-un spital din 

Craiova. Câteva luni mai târziu, 

a fost adoptat de o familie 

din Irlanda. 

Sophia şi Samuel McDermott 

s-au născut în judeţul 

Satu-Mare în anii 1979 şi 1977. 

Mai aveau încă şapte fraţi aflaţi 

la acea vreme şi ei în grija 

statului român. În 1991, după 

mai bine de 12 ani petrecuţi în 

diverse orfelinate din judeţul 

Bihor, Satu-Mare şi Alba, noua 

lor familie adoptivă i-a trecut 

graniţa. 

Despre ei şi despre alte mii 

de copii, statul român nu mai 

ştie absolut nimic, deşi traseul 

lor ar fi trebuit atent monitorizat 

de autorităţi. Dar, din momentul 

în care au trecut graniţa, 

statul român le-a pierdut 

urma. Astăzi, aceşti tineri mai 

figurează doar ca simple cifre 

(fără nume, fără domiciliu, fără 

informaţii despre părinţi) într-o 

bază de date incompletă care 

ar fi trebuit să contabilizeze 

adopţiile internaţionale, efectuate 

în România între 1990 şi 

1997. 

Sophia McDermott nu îşi 

aminteşte foarte multe despre 

suprapopularea, raţionalizarea 

alimentelor, lipsa de instalaţii 

sanitare sau întreruperile de 

curent din România. În schimb, 

îşi aminteşte momentele în care 

a fost adoptată împreună cu 

fratele ei, la puţin timp după 

iarna anului 1991. 

Îşi aduce aminte diverse momente 

petrecute în orfelinatele 

româneşti, bătăile crâncene 

pe care mama ei le primea de 

la un tată alcoolic, rău şi fără 

Dumnezeu şi de copiii care 

veneau ca pe bandă în casa lor. 

Într-o perioadă de opt luni de 

la sosirea fraţilor McDermott, 

alţi 11 copii români au ajuns 

în oraşul Pittsburgh, din statul 

american Pennsylvania. 

Părinţii adoptivi au fost 

deschişi cu privire la originea 

celor doi fraţi şi au păstrat o 

vreme contactul cu părinţii lor 

pentru a se construi psihologic 

şi a se structura ca fiinţă, copilul 

are nevoie de prezenţa 

ambilor părinţi. O fetiţă trebuie 

să fie lângă mama sa ca să se 

identifice cu ea ca o viitoare femeie, 

iar băiatul are nevoie de 

exemplul tatei pentru a deveni 

bărbat. Părinţii sunt modelele 

esenţiale ale vieţii copiilor. 

Ei suferă de crize de identitate, 

trec prin depresii profunde, 

nu-şi pot găsi un scop pentru a 

trăi o viaţă normală. Nevroza 

de abandon instalată odată cu 

plecarea părinţilor le-a erodat 

încrederea în sine, speranţa 

că pot fi iubiţi şi acceptaţi aşa 

cum sunt. E o confuzie totală la 

nivel existenţial. 

Reporter OR: În condiţiile 

dificile de trai din România 

cum ar putea cetăţenii să-şi 

menţină echilibrul psihologic? 

Monica Zagorschi: Aici 

chiar că nu există reţete universale 

care să vină ca o mănuşă 

oricui. Fiecare om e o entitate 

psihică, strict individuală. Totul 

depinde de bagajul emoţional 

acumulat în copilărie. 

Spre exemplu, un copil care 

a fost mereu descurajat şi făcut 

vinovat pentru toate relele va 

ajunge un matur cu o imunitate 

scăzută la stresul cotidian. 

Iar fragilitatea emoţională 

duce la depresii şi nevroze 

imediat ce se ciocneşte cu anumite 

dificultăţi. Şi invers: un 

copil care a primit căldură şi 

afecţiune de la părinţi va face 

faţă mai uşor problemelor cotidiene. 

Când nu mai facem faţă 

stresului e cazul să luăm o 

pauză. Şi să punem toate lubiologici, 

sau mai bine spus, 

un contact financiar atât timp 

cât trimiteau în România bani 

pe care părinţii celor doi copii 

nu au încetat să-i ceară timp de 

peste şase ani, din diverse motive. 

Reporter OR: Faptul că 

acest interviu îl realizăm întro 

zonă exotică de pe malul 

Mării Mediterane iar ceilalţi 

doi copii ai tăi şcolari au 

rămas în State, am adus acum 

doar pentru tine şi Măriuca, 

fiica ta cea mică, câte un dar. 

Costume populare şi podoabe 

din zona unde te-ai născut 

acum 33, respectiv, 31 de ani 

tu şi Samuel. Un prim pas 

spre originile voastre venit şi 

din partea noastră, publicaţia 

în limba română Occidentul 

Românesc. Cu multă dragoste, 

respect şi consideraţie. 

Sophia McDermott: Motivul 

că împărtăşiţi aceleaşi 

gânduri şi sunteţi alături de 

noi ne onorează. Ne-am cunoscut 

acasă, în California, dar 

pot spune că mă simt acasă şi 

aici, pe Coasta Albă a Spaniei. 

De aceea afirm că ne sunteţi 

oaspeţi dragi şi aici, oricând. 

Reporter OR: Dacă tot ai 

atins acest subiect atât de 

sensibil ai putea să-mi spui în 

care loc te simţi cu adevărat, 

acasă? 

Sophia McDermott: Acasă... 

Un cuvânt extraordinar pe 

care mulţi oameni din lumea 

aceasta nu-l cunosc. Nu îl simt. 

Aşa cum noi, copiii crescuţi 

în orfelinatele din România 

nu l-am simţit şi nu l-am avut 

niciodată cât am trăit acolo. Aş 

putea să spun că fratele meu şi 

cu mine am avut un mare noroc 

pentru că soarta a fost atât de 

îngăduitoare cu noi. 

Am fi putut sfârşi prin canalele 

pline de şobolani, ca au- 

rolaci, sau am fi putut dispărea 

din lumea aceasta, bolnavi de 

SIDA sau alte boli prin casele 

de copii sau spitalele infectate 

ale României comuniste. 

Dumnezeu însă a avut grijă 

de noi şi i-a trimis pe soţii 

McDermott să ne salveze. Şi, 

iată-ne! 

Doi tineri părinţi educaţi, 

fiecare cu familia lui, cu afacerile 

lui, secondaţi de grija 

şi dragostea celor doi soţi 

McDermott, doi oameni care 

ne-au dăruit în cei peste 21 de 

ani toată dragostea şi puterea 

lor, toată încrederea şi dreptul 

la viaţă. 

Acasă, sunt ei, Aaron şi 

Viviana McDermott, acasă e 

locul copilăriei şi a adolescenţei 

noastre: oraşul Pittsburgh, din 

statul american Pennsylvania. 

Acasă, e locul unde ne-am format 

ca oameni, ca specialişti, 

e locul unde ne-am întemeiat 

propriile noastre familii şi unde 

ni s-au născut primii copii: 

Sacramento/California. 

Este extraordinar să ai locul 

tău pe lumea aceasta. Al tău şi 

numai al tău. Suntem cetăţeni 

americani, iubim locurile în 

care am crescut şi ne-am format 

ca oameni. America este 

şi va rămâne pentru noi, pentru 

copiii noştri, singurul loc pe 

care îl simţim cu adevăra acasă. 

Aaron şi Viviana McDermott 

sunt părinţii noştri, cei care ne 

aşteaptă întotdeauna cu drag, 

ACASĂ. 

*** 

Nota redacţiei: Acest 

material este un fragment 

dintr-un amplu reportaj 

în cazul fraţilor Sophia şi 

Samuel McDermott realizat 

în exclusivitate pentru 

Occidentul Românesc şi 

este interzis a fi reprodus 

fără acordul acestuia.

14 MARTIE 

2015 

Español 

Pleno ordinario 

A ninguna familia 

de Calp que no 

pueda pagar el 

recibo se le cortará 

el agua potable 

• El gobierno urge a Aguas 

de Calpe a crear un fondo social 

asignado con 30.000 euros 

para atender a las familias en 

riesgo de exclusión social 

• El pleno aprueba las es- 

pecificaciones del pliego que 

regula el aparcamiento en la 

zona azul, según solicita el comercio 

local 

• Se hacen publicas las 

condiciones de otorgación del 

derecho a ejercer servicio de 

socorrismo y salvamento en 

las playas 

• El alcalde Javier Morató 

(APPC) se retira de todas sus 

funciones públicas y sera sustituido 

por Domingo Sánchez 

(también APPC) 

Calpe (13-02-15) - El gobierno 

de Calpe, a través de la 

concejal Ana Sala, ha anunciado 

una medida que intenta 

garantizar el suministro de 

agua potable a todas las familias 

del pueblo, en cualquier 

circunstancia. El ayuntamiento 

ha instado a la empresa 

mixta Aguas de Calpe a 

crear un fondo social, que se 

ha dotado con 30.000 euros, 

para ayudar a toda familia 

en riesgo de exclusión social 

a pagar el recibo de agua de 

su vivienda en caso de que la 

familia no pueda asumirlo. De 

este modo, no se quedarán sin 

suministro de agua potable en 

ningún caso. Hoy ha pasado 

por pleno la medida a la vez 

que se revisaban las tarifas 

para 2015. 

El pleno ha dejado, a su 

vez, aprobados dos pliegos. 

Uno el del aparcamiento de 

la zona azul, tal y como han 

solicitado los comerciantes 

y vecinos de las calles reguladas 

por este tipo de estacionamiento. 

Y el otro, el del 

servicio de socorrismo y salvamento 

de playas. 

El gobierno considera, ambos 

dos, servicios necesarios 

para el municipio, por la importancia 

de ambas materias 

y para un mejor funciona- 

miento de los servicios. En 

el caso del aparcamiento, el 

gobierno ha defendido que se 

ha consultado con vecinos y 

comercios el mejor modo de 

establecer zonas y tarifas para 

tener un aparcamiento a gusto 

de todos donde se regulen 

mejor las plazas. A partir de 

ahora se pueden presentar las 

empresas para proceder a la 

adjudicación de los trabajos. 

Renuncia al acta 

Al final del pleno, el 

concejal y exalcalde J avier 

Morató ha comunicado su 

renuncia al acta de edil 

tras 20 años en la política 

activa. Morató ha alegado 

“motivos personales”. 

Ha agradecido a sus 

compañeros de partido 

el apoyo y dedicación en 

esta decisión “dura y muy 

meditada”. Le sustituirá 

Domingo Sánchez García 

quien es, además, presidente 

de su coalición APPC. 

Gestión social 

Los comercios de Calpe ya pueden adherirse 

al programa de descuentos para pensionistas 

El gobierno inicia una 

campaña entre comercios 

y empresas dentro del programa 

“Majors a Calpe” 

para facilitar el acceso de 

los pensionistas a las compras, 

servicios y el ocio en el 

municipio 

Calpe (10-02-15).- El gobierno 

de Calpe ha puesto en 

marcha un programa para los 

mayores del municipio que 

aplica descuentos y beneficios 

en diversos servicios públicos 

de Calpe. Este nuevo sistema, 

llamado “Major a Calpe”, 

permite la distribución entre 

los pensionistas de Calpe de 

una tarjeta que, con los datos 

del usuario, les facilita desde 

obtener rebaja en el precio 

del transporte público hasta 

acceder a diversos servicios 

prestados por el ayuntamiento 

y obtener bonos en los comercios 

locales. 

Ahora, el ayuntamiento 

inicia con los comercios y 

las empresas calpinas que se 

adhieran como entidad colaboradora 

de este programa. El 

objetivo consiste en facilitar a 

las personas mayores el acceso 

a las ventajas y descuentos 

en sus compras, servicios y el 

ocio en Calpe. 

Para poder lograrlo, es necesario 

que las empresas y los 

comercios locales apoyen esta 

iniciativa con el fin de ayudar 

a los pensionistas, lo que generará 

más actividad en la 

empresa. 

Esas ventajas y descuentos 

serán divulgados en el Catálogo 

de Servicios y Prestaciones que 

el Centro Cívico facilitará a los 

usuarios de la tarjeta, así como 

en la web municipal www.calp. 

es/ mayores. Además, se ha 

creado un logotipo que acredita 

a los comercios y empresas 

adheridos como entidad colaboradora 

y que se colocará en 

un lugar visible del ayuntamiento. 

El objetivo del gobierno 

es facilitar el acceso de 

los jubilados a los servicios 

públicos, prestarles ayuda 

para tener una mejor calidad 

de vida, abaratarles el coste 

de aquellos gastos en los que 

el ayuntamiento pueda contribuir 

y colaborar en mejorar su 

vida en Calpe. 

El alcalde, César Sánchez, 

ha señalado que los mayores 

“merecen toda la atención 

y todo el apoyo desde las 

administraciones públicas, 

facilitarles el día a día y el 

reconocimiento a toda una 

vida de trabajo”. 

• El pleno ya inició expediente 

para catalogarlo como 

Bien de Interés Cultural, 

BIC, junto al Edificio 

Xanadú y la Muralla Roja, 

todas las obras del arquitecto 

Bofill en Calp, que son un 

“símbolo turístico” según el 

alcalde 

• El ministerio llevará a 

cabo, además, un estudio 

para valorar la regeneración 

del litoral calpino, uno de los 

más valorados en la Costa 

Blanca 

02/02/2015, Calpe.- El alcalde 

de Calp se trae de Madrid 

los deberes hechos. Hace 

unos meses el Club Social la 

Manzanera, sin el esplendor 

del pasado y sin concesión con 

la Dirección General de Costas, 

estuvo a punto de perderse. 

Hoy, el alcalde ha mantenido 

una reunión con el director 

de Sostenibilidad de la Costa 

y del Mar, Pablo Saavedra y 

se está ultimando entre ambas 

administraciones un proyecto 

de concesión a 30 años del 

Club Social La Manzanera. 

Este acuerdo supone para 

Calp el impulso económico a 

la actividad local, comercial y 

turística del municipio. “Desde 

el ayuntamiento se intenta ayudar 

a crear empleo y dar apoyo 

César Sánchez arranca de Costas 30 años de 

concesión del Club Social La Manzanera 

al patrimonio arquitectónico 

local para que sea un atractivo 

turístico más que poder visitar 

por el turista, un sector que nos 

ayuda a generar puestos de trabajo”, 

señala el alcalde. 

Un logro para Calp 

El alcalde, César Sánchez, 

se propuso rescatar de la ruina 

lo que considera un “símbolo 

turístico” y recuperar el patrimonio 

arquitectónico del municipio 

como un atractivo más. 

“Todo reclamo turístico, toda 

inversión hecha en Calp se 

debe promocionar para atraer 

el turismo. Porque somos un 

pueblo que fundamentalmente 

trabajamos y generamos 

empleo del turismo y desde 

la administración, debemos 

apoyarlo”, señala Sánchez. 

En pleno aprobó iniciar 

expediente para catalogar el 

espacio de La Manzanera, 

Edificio Xanadú y La Muralla 

Roja como Bien de Interés 

Cultural, BIC, donde se protegerían 

todas las obras del arquitecto 

Bofill en Calp. Meses 

antes, meses, el alcalde había 

adjudicado la redacción de un 

proyecto de rehabilitación y 

acceso de estación náutica que 

debía bastar para que el ministerio 

de Medio Ambiente, del 

que depende Costas, cediera La 

Manzanera al ayuntamiento. 

Pero no fue así. El ayuntamiento 

volvió a adjudicar un nuevo 

proyecto de accesos, exigido 

por el ministerio para salvar el 

edificio de su demolición. 

Regeneración de las playas 

En la misma reunión, el 

alcalde ha conseguido que el 

ministerio lleve a cabo un estudio 

para la regeneración de 

las playas. De este modo, el 

litoral calpino, uno de los más 

bellos de la Costa Blanca, se 

verá beneficiado con un estudio 

medioambiental y paisajístico 

que valorará el efecto de 

las lluvias y las necesidades de 

arena y regeneración medioambiental 

en su costa, una de 

las más frecuentadas por los 

turistas y más recompensadas 

por su calidad turística.

Español MARTIE 

2015 15 

La Ringstrasse de Viena 

está de moda 

De zona militar a elegante 

bulevar: la Avenida del Ring 

de Viena celebra en 2015 el 

150 aniversario de su inauguración. 

Sus elegantes edificios 

privados y públicos la 

convierten en un impresionante 

escaparate turístico de 

la ciudad. 

La avenida más elegante 

y monumental de Viena se remonta 

a 1857, cuando el emperador 

Francisco José I decidió 

derribar la muralla que 

ocupaba esta zona. Se creaba 

la Ringstrasse, la calle circular 

–también conocida como 

Ring– que rodea el centro histórico. 

La capital del Imperio 

se convirtió en una inmensa 

zona en obras hasta la 

inauguración oficial de la 

Avenida del Ring el 1 de 

mayo de 1865, en presencia 

del emperador y su esposa. 

A ambos lados se construyeron 

edificios públicos, monumentos, 

plazas y parques. 

Los aristócratas y la alta 

burguesía edificaron en sus 

proximidades majestuosos 

palacios que dieron nombre 

al estilo Ringstrassenstil. 

Un paseo por esta avenida 

puede comenzar en el tramo 

Stubenring, que abarca desde 

Urania a la Dr.-Karl-Lueger- 

Platz. A la izquierda se alza 

el Museo de Artes Aplicadas 

y Arte Contemporáneo– 

MAK. Inspirado en el museo 

Victoria and Albert de Londres, 

se inauguraba en 1894 

y exhibe muebles, objetos de 

cristal, porcelana y plata y 

textiles desde el medievo hasta 

la actualidad. 

Continuando por el 

Parkring desde Dr.-Karl- 

Lueger-Platz hasta la Johannesgasse, 

aparece el Stadtpark. 

Este bellísimo parque 

abría sus puertas en 1862, 

ocupa 65.000 m2 y en su interior 

se encuentra el famoso 

bronce del músico Johann 

Strauss, uno de los más populares 

de Viena. 

La ruta sigue hasta el edificio 

de la Ópera del Estado. 

Inaugurada en 1869, es un 

lugar emblemático para los 

amantes de la música clásica. 

En Burgring, de la Eschenbachgasse 

a la Bellariastrasse, 

a la izquierda se ubica 

el Museo de Bellas Artes, una 

impresionante construcción 

de 1891 que expone colecciones 

de pinturas, antigüedades 

y objetos de los Habsburgo. 

Frente a éste se halla el 

Museo de Historia Natural, 

de 1889, con fósiles de dinosaurios 

y también joyas de la 

emperatriz María Teresa. En 

la parte derecha se yergue el 

Palacio Imperial de Hofburg, 

que representa la majestuosidad 

de la dinastía Habsburgo. 

Avanzando por la izquierda, 

aparecen varios edificios oficiales, 

comenzando por el 

Palacio de Justicia. Obra de 

1881, destaca su salón central 

con la estatua de la Justicia. 

Siguiendo por Dr.- 

Karl-Renner-Ring, de 

la Bellariastrasse hasta 

Stadiongasse, se encuentra el 

Parlamento. Su construcción 

finalizaba en 1883 y constituye 

un homenaje a la democracia 

ateniense. Junto a éste, 

el Volksgarten, un inmenso 

parque público donde contemplar 

una estatua de Sisi. 

Sobrepasando el Parlamento 

aparece el Ayuntamiento de 

Viena, de estilo gótico-flamenco, 

que fue finalizado 

en 1883. En la parte superior 

de su torre se ubica el 

Rathausmann, una escultura 

dorada de 3,5 metros de altura 

que representa la figura 

de un portaestandarte y que 

es uno de los símbolos de 

Viena. 

Una vuelta turística 

completa al Ring 

El bulevar del Ring está 

dividido en nueve sectores y 

circunda el centro histórico 

de V iena. Desde sus inicios 

fue usado como vía de transporte 

público y en la actualidad 

por la Avenida del Ring 

circulan las líneas de tranvía 

1, 2, D y 71. Para dar una 

vuelta turística completa al 

Ring existe el Vienna Ring 

Tram, un recorrido de 25 minutos 

que proporción información 

sobre las atracciones 

turísticas en siete lenguas diferentes. 

Alemania de cuento 

En muchos rincones de 

nuestro planeta podemos encontrar 

destinos mágicos que 

parecen extraídos de la imaginación 

de un niño. Si hubiera 

que hacer un ‘ranking’ de 

lugares fantásticos, el sur de 

Alemania ocuparía una de las 

primeras posiciones. En unos 

pocos kilómetros se concentran 

castillos y pueblos tan 

‘realmente irreales’ que han 

servido de inspiración a genios 

de la ilusión. Walt Disney 

o Tim Burton construyeron 

algunos de sus oníricos mundos 

después de haber recorrido 

estas verdes y montañosas 

tierras. 

El sol ilumina con sus últimos 

rayos del día, unas blancas 

y espigadas torres que resplandecen 

entre las montañas. 

Hemos parado el coche a varios 

kilómetros de distancia 

porque lo que contemplamos, 

a lo lejos, es una visión irreal. 

Quien ve por primera vez este 

castillo, calificado unánimemente 

como ‘el más bello’ de 

Alemania y quizás del mundo, 

se convence muy pronto 

de que sólo puede ser la obra 

de un genio o de un loco… Y 

no se equivoca. 

El castillo de Neuschwanstein 

surgió de la depresión de un 

rey. Ludwig II, monarca de 

Baviera, ordenó su construcción 

tras sufrir una severa 

derrota en el frente de batalla. 

Admirador de las historias 

de caballeros medievales y 

apasionado de la música de 

Wagner, este peculiar soberano 

quiso plasmar en este 

castillo todas sus fantasías. 

Levantado sobre las ruinas de 

dos fortalezas del medievo, el 

arquitecto siguió los deseos 

de Ludwig y se vio obligado 

a utilizar una macedonia de 

estilos arquitectónicos que 

van desde el románico al neogótico. 

Pese a todo, el resultado 

fue una increíblemente estilizada 

construcción que armoniza 

con las verdes montañas 

que la rodean. Un escenario 

tan mágico que, casi un siglo 

después, encandiló a un joven 

de Chicago llamado Walter 

Disney. Tanto le maravilló la 

obra del rey bávaro, que decidió 

copiarlo para incorporarlo 

a su mundo de ilusión. 

Resulta por tanto evidente 

que el principal encanto de 

la visita se centra en caminar 

por sus alrededores para contemplar 

el castillo desde todos 

los ángulos posibles. Sin embargo, 

no hay que despreciar 

su interior, en el que pronto 

confirmamos la enorme y 

bella locura en la que estaba 

sumido su creador. 

Descubrimos salas ricamente 

decoradas con frescos 

de Parsifal y otros personajes 

wagnerianos. Leyendas medievales 

como la del Santo 

Grial se respiran en cada rincón. 

Cuatro estancias son capaces 

de sorprender aún más 

que el resto: el recargadamente 

hermoso dormitorio real, 

el barroco salón del trono, la 

gruta artificial inspirada en la 

ópera de Wagner Tannhäuser 

y el gran salón de baile que, 

en su día, estuvo iluminado 

por 600 velas y en el que el 

depresivo Ludwig jamás organizó 

un solo festejo. 

El descomunal sueño 

del monarca bávaro fue aún 

mayor, pero se despertó antes 

de poder terminarlo. Ludwig 

fue depuesto por unos súbditos 

que estaban hartos de su 

desgobierno y de tanto despilfarro. 

El ‘Rey Loco’ murió 

inmediatamente, pero dejó 

como legado, en sus poco más 

de 20 años de reinado, otros 

bellos aunque no tan novelescos 

castillos que también 

merecen ser visitados, como 

el de Herrenchiemsee o el de 

Linderhof. 

Pueblos imposibles 

Frente a Neuschwanstein, 

se alza otro imponente castillo, 

Hohenschwangau, 

construido por el padre de 

Ludwig II. Quienes ya estén 

cansados de tanta almena y 

tanto tapiz rococó, preferirán 

dirigirse directamente hasta 

el cercano pueblo de Füssen. 

Su casco antiguo, repleto de 

coloridas casas es el lugar 

perfecto para reponer fuerzas. 

Los pequeños restaurantes 

ofrecen comida bávara a base 

de salchichas, codillo, ensaladas 

de remolacha y chucrut. 

En uno de ellos, el ‘Die 

Alm’, encontramos esos platos 

con el toque español que 

le da el canario José García. 

Comida ‘fusión’ regada con 

vinos españoles y, eso sí, la 

mejor cerveza alemana. 

A menos de 50 kilómetros 

de Füssen, encontramos 

otro pueblo de fábula: 

Oberammergau. Sus habitantes, 

en el siglo XVII, trataron 

de protegerse contra una 

epidemia de peste pintando 

las fachadas de sus viviendas 

con escenas de la Pasión. No 

sabemos si la estrategia funcionó, 

pero lo cierto es que 

nació una tradición que ha 

permanecido hasta nuestros 

días. Las casas lucen hoy todo 

tipo de motivos. Aunque se 

siguen imponiendo los temas 

religiosos como los que pueden 

verse en la Kölblhouse, 

también destacan otro tipo de 

decoraciones. 

La casa de Pilatos, del siglo 

XVIII, muestra una pintura 

tridimensional que engaña 

al ojo poco preparado. Otras 

fachadas provocan una sonrisa 

en el viajero, por ‘talludito’ 

que sea, con escenas de 

cuentos tradicionales como 

Caperucita Roja o Hansel y 

Gretel. 

En el lugar en que terminamos 

nuestro viaje no necesitan 

dibujar cuentos en sus 

casas. Gengenbach es en sí 

mismo un cuento de pueblo o 

un pueblo de cuento. Rodeado 

por una muralla medieval, 

pasear por sus empedradas 

calles te catapulta a un mundo 

irreal. Cada casita parece ser 

el fruto de muchas horas de 

trabajo empleadas por algún 

creativo de desbordante imaginación. 

Pero no, Gengenbach es la 

realidad. Sus habitantes contribuyen 

a mantener el ambiente 

mágico decorando sus 

ventanas con flores y desplegando 

en las puertas y calles 

un abanico de originales bancos, 

figuras y hasta coloridos 

buzones. 

Poco esfuerzo tuvo que 

realizar Tim Burton para rodar 

aquí los exteriores de su 

‘Charlie y la fábrica de chocolate’. 

Cada calleja parece 

un decorado, cuidadamente 

preparado, en el que no 

sorprendería ver aparecer 

a algunos de los surrealistas 

personajes creados por 

el director norteamericano. 

Porque en Gengenbach como 

en el castillo de Neuschwanstein, 

no es la imaginación la 

que se hace realidad, sino la 

realidad la que, por sí misma, 

alimenta nuestras fantasías.

16 MARTIE 

2015 

Părinţi şi copii 

Prof. Irina Georgescu Şova 

California/USA 

Oare v-aţi gândit vreodată 

ce v-a determinat să aduceţi 

pe lume unul sau mai mulţi 

copii? V-aţi pus întrebarea 

dacă sunteţi pregătiţi să faceţi 

acest pas şi ce aveţi de oferit 

în această postură minunată şi 

extrem de dificilă de a fi părinte? 

În ultimul timp stau şi mă 

gândesc şi-mi pun o mulţime 

de întrebări legate de motivaţia 

unora de a aduce pe lume 

copii, deoarece văd nenumărate 

cazuri de adolescenţi sau 

tineri cu probleme existenţiale, 

şi totul din cauza unei relaţii 

defectuoase cu părinţii. 

În momentul în care hotărâţi 

să aduceţi pe lume aceste 

fiinţe minunate, vă gândiţi o 

secundă ce influenţă veţi avea 

asupra lor? Ce informaţii şi 

ce educaţie le veţi transmite? 

Vă gândiţi că acel suflet curat 

va deveni adult şi va trebui 

să deţină acele informaţii necesare 

pentru a se descurca, 

pentru a fi echilibrat, pentru 

a şti să facă alegeri, să poată 

oferi ceva pentru a putea cere 

altceva? 

Sunt o mulţime de copii, 

adolescenţi, tineri şi adulţi 

care au probleme în a relaţiona 

cu cei din jur, în a-şi găsi 

locul în această lume în care 

nu poţi răzbate dacă nu ai toate 

datele problemei sau dacă 

nu ai suport din partea familiei 

pentru a trece mai uşor peste 

momentele neplăcute. Fiecare 

dintre noi avem nevoie 

de susţinere, de îndrumare, de 

acea mână salvatoare atunci 

când avem nevoie. 

Făcând o anamneză acestor 

persoane, afli că relaţia 

cu mama nu a fost niciodată 

bună din diverse motive, că 

tatăl nu s-a implicat niciodată 

în educaţia şi în viaţa sa, că 

nu l-a susţinut nimeni atunci 

când a avut probleme, şi şirul 

de motive poate continua la 

infinit. 

Spre exemplu, o tânără 

îşi poate găsi foarte greu un 

partener, nu este consecventă 

într-o relaţie ori face numai 

alegeri greşite, din cauza acelui 

bagaj informaţional de 

bază primit de la părinţi, în 

special de la mamă, îi lipsesc 

datele necesare, deoarece nu a 

avut de unde învăţa care este 

comportamentul adecvat pentru 

a avea o relaţie de cuplu 

echilibrată. Întotdeauna, copiii 

sunt oglinda noastră, iar 

când vor deveni adulţi se vor 

comporta exact după modelul 

învăţat de la părinţi. 

Dacă au crescut într-o familie 

disfuncţională, acesta va 

fi modelul pe care-l vor aplica 

mai târziu în viaţa personală. 

Nu există o şcoală a părinţilor 

sau o reţetă ideală, dar gândiţi-vă 

foarte serios la motivaţia 

pe care o aveţi atunci când 

aduceţi pe lume un copil sau 

mai mulţi şi ce sunteţi dispus 

să le oferiţi acestora pentru a-i 

ajuta să devină adulţi sănătoşi 

nu numai fizic, ci şi psihic. 

Influenţa familiei 

asupra copiilor 

Agresiunile lasă 

urme adânci 

Perioada copilăriei este cea 

care ne defineşte ca persoane 

adulte. Tot ce trăim şi experimentăm 

încă din viaţa intrauterină 

contribuie la formarea 

noastră ulterioară, de aceea 

cuplurile care îşi asumă rolul 

de părinţi trebuie să fie pregătiţi 

pentru responsabilităţile ce 

le revin în momentul în care 

aduc pe lume unul sau mai 

multe suflete, pentru că sunt 

atâţia copii, tineri şi adulţi cu 

probleme de relaţionare şi de 

comunicare cauzate de anumite 

trăiri din perioada intrauterină 

sau din cea a copilăriei. 

Am cunoscut o tânără care 

a construit multe bariere în 

jurul său pentru a se proteja 

de suferinţă, din cauza unei 

copilării traumatizante trăite 

alături de un tată alcoolic şi 

extrem de violent. Ea poves- 

Din cauza unei mode lansate 

în special de fotomodelele 

filiforme sau de siluetele perfecte 

ale unor modele ce apar 

în diverse reviste, adolescentele 

încearcă să copieze nişte 

etaloane ce nu au legătură cu 

realitatea şi cad pradă acestei 

tulburări, care, dacă nu este 

tratată la timp şi corespunzător, 

are efecte ireversibile. 

Anorexia nervoasă reprezintă 

o tulburare de comportament 

alimentar, caracterizată 

de refuzul de a menţine 

o greutate corporală normală 

minimă. Cei care suferă de 

această tulburare sunt extrem 

de speriaţi de luatul în greutate, 

prezentând o deteriorare 

importantă în perceperea conformaţiei 

sau dimensiunii corpului 

său. 

Pierderea în greutate în 

prima fază se realizează prin 

reducerea cantităţii de alimente 

ingerate şi prin metode su- 

teşte situaţii traumatizante din 

propria copilărie fără niciun 

fel de emoţie în glas, fără să 

mai simtă nimic pentru agresiunile 

din trecut. 

Toate aceste mecanisme 

de apărare o ajută că facă faţă 

vieţii de zi cu zi, dar îi este 

foarte greu să se implice întro 

relaţie, deoarece nu-şi poate 

permite să simtă din cauza 

faptului că ar deveni vulnerabilă 

şi poate că ar suferi din 

nou. 

Ascultând povestea vieţii 

sale nu poţi să nu te întrebi de 

ce adulţii aduc pe lume copii 

dacă nu sunt capabili să le 

ofere ceea ce ar trebui, şi anume: 

dragoste necondiţionată, 

atenţie, susţinere, siguranţă şi 

echilibru. 

Sunt mulţi copii care trăiesc 

traumele unei vieţi pline 

de teroare, de violenţe, care, 

ulterior, ca tineri şi adulţi se 

adaptează foarte greu sau 

dezvoltă tot felul de frustrări 

şi complexe ce nu-i ajută absolut 

deloc să se integreze în 

societatea în care trăiesc. 

Aş vrea să pot atinge sufletul 

tuturor părinţilor şi să înţeleagă 

cât este de important şi 

ce impact au asupra copiilor 

simple gesturi sau cuvinte. 

Cuvintele pot răni profund 

sufletul curat al unui copil şi 

foarte greu mai poţi şterge 

încărcătura sau semnificaţia 

acelui cuvânt sau gest. Întotdeauna 

părinţii sunt primii 

răspunzători pentru ceea ce 

devine copilul lor la vârsta 

adultă, de aceea ar trebui să 

cântărească foarte bine decizia 

de a aduce pe lume un 

copil. 

Anorexia nervoasă 

plimentare ce includ purgaţia 

(respectiv vărsăturile provocate, 

abuzul de laxative sau 

diuretice), dar şi prin exerciţii 

fizice excesive. Aceste persoane 

sunt preocupate în permanenţă 

de aspectul corporal, 

chiar dacă sunt subponderale 

şi întotdeauna vor fi nemulţumite 

de dimensiunea feselor, 

a pulpelor sau a altor părţi ale 

corpului. 

În cazul acestei tulburări, 

stima de sine este în dependenţă 

directă cu conformaţia 

şi greutatea corporală a celui 

în cauză. Anorexia nervoasă 

apare, în general, în perioada 

adolescenţei, între 13 şi 18 ani, 

şi mai mult de 90% dintre cazuri 

survin la femei. Este ex- 

trem de important ca tinerele 

adolescente să fie susţinute de 

familie, iar în cazul în care se 

observă o deviaţie de la normalitate 

în ceea ce priveşte 

comportamentul alimentar, să 

se apeleze la ajutor medical 

de specialitate şi la psihoterapie, 

pentru a se evita un posibil 

sfârşit tragic. 

Important este să-i învăţăm 

pe adolescenţi să se iubească şi 

să se preţuiască aşa cum sunt 

şi, dacă doresc să-şi modeleze 

corpul, pot practica un sport şi 

pot îmbrăţişa un stil de viaţă 

sănătos, fără excese de alimente 

procesate şi băuturi carbogazoase 

ce conţin extrem de 

mult zahăr; până la urmă, totul 

ţine de educaţie.

1(Mama-mare face „pita”) 

Pagina copiilor MARTIE 

2015 17 

Bucuria lecturii 

Letiţia Coza - Lunca/Brad 

România 

În alb şi verde, nişte ghiocei 

Păstrează pururi tânăr chipul ei; 

Izvor de vieţi, cu dragostea de-o seamă, 

Noi o numim atât de simplu: MAMĂ! 

Mama-mare face „pita” 

Multe face mama-n casă! 

Astăzi pâinea cea gustoasă, 

Mirosind cum mie-mi place, 

Acum în cuptor se coace. 

Mama-mare e bunica, 

Ageră precum furnica, 

Rareori se odihneşte, 

E maestră când găteşte. 

Fericită îmi aduce 

Alivenci şi turtă dulce 

Cu aromă de migdale; 

Eu pun doar... gura la cale! 

Pare-mi-se nu greşesc: 

Iscusinţa culinară 

Tot se-ascunde prin cămară 

Aşteptând să o găsesc. 

Rezolvarea careurilor din luna februarie 2015: 

1. Careu „Mail prin internet”: 1. Discret; 2. Rândurile; 3. Greu; 4. Somn; 5. Lene. 

Verticala AB: DL GOE 

2. Careu „Ţara-casă urme lasă”: 1. Strămoşi; 2. România; 3. Dor; 4. Graiul; 5. Moştenire; 6. Ţara; 7. Frumoasă. 

Verticala AB: MIORIŢA 

3. Careu „Mâna-fină dor alină”: 1. Scrie; 2. Mâna; 3. Doru; 4. Comori; 5. Şuvoi; 6. Literele; 7. Lacrimă; 8. Manuscris; 9. Suflet. 

Verticala AB: SADOVEANU 

4. Careu „Trei crai spre stea”: 1. Crăciun; 2. Bogăţie; 3. Copilul; 4. Credinţă; 5. Ninge; 6. Datina; 7. Speranţa. 

Verticala AB: COLINDE 

5. Careu „Fata-Stea dans vrea”: 1. Suflet; 2. Muzică; 3. Acrobata; 4. Farmec; 5. Seară; 6. Sfere; 7. Plăcere; 8. Surate; 9. Tremurând; 10. Veselie. 

Verticala AB: LUCEAFĂRUL 

Erată la rezolvările publicate în februarie 2015, pag. 17: Pentru careul „Sfântă moştenire”, la nr. 4, cuvântul corect este „Harta”, nu „Hârtia”. 

Cuvântul nu schimbă rezultatul final pe verticală. 

Invitaţie la scris 

Completează titlurile careurilor scriind cuvintele 

descoperite pe verticala AB a fiecărui careu: 

Ţese vorbe pe alese! 

E-un covor cu pătrăţele; 

Ţese litere în ele! 

Nu oricum, ci-n mod corect 

Ca lucrul să aibă-efect! 

Litere mari de tipar 

De sub creionul tău apar 

În cuvinte potrivite, 

De prin textele citite, 

Pe orizontală scrise, 

La numerele precise. 

Atenţie! Pe verticală, 

Marcată AB pe coală, 

Câte un cuvânt anume 

Vei citi şi îl vei pune 

Chiar în titlul ce e scris 

Cu acel cuvânt omis. 

Căsuţa-i minusculă, 

Litera-i majusculă, 

Jocu-i plăcut şi uşor 

Să lucrezi cu drag şi spor! 

NB: Păstraţi pagina, deoarece în numărul 

următor veţi putea verifica soluţiile jocurilor. 

2 

3 

4 

5 

6 

7 

8 

Pâinea cea ................................ 

A 

B 

1. E maestră când .............................. 

2. Fericită îmi ..................................... 

3. Tot se-........................ prin cămară 

4. ..................................... să o găsesc! 

5. Rareori se ....................................... 

6. Multe ....................... mama-n casă 

7. .......................... cum mie-mi place 

8. Acum în cuptor se ......................... 

(Mama-mare face „pita”) 

1 

2 

3 

4 

5 

6 

7 

8 

Iscusinţa ................... 

A 

B 

1. Multe face mama-n ......................... 

2. Acum în ............................. se coace 

3. Cu aromă de .................................... 

4. Mama-mare e .................................. 

5. .................................... şi turtă dulce 

6. E .................................. când găteşte 

7. Eu pun doar ........................ la cale! 

8. Tot se-ascunde prin .........................

18 MARTIE 

2015 

Internaţional 

O flotilă NATO a 

intrat în Marea Neagră 

pentru exerciţii navale 

pe fondul crize i din 

Ucraina 

O flotilă NATO a intrat 

miercuri în Marea Neagră 

pentru exerciţii cu nave ale 

forţelor maritime bulgare, 

române şi turce, a anunţat 

A lianţa occidentală condusă 

de SUA, informează Reuters. 

Tensiunile în regiunea 

Mării Negre sunt puternice 

din cauza conflictului separatist 

din estul Ucrainei şi anexării 

de către Rusia a peninsulei 

ucrainene Crimeea anul 

trecut. 

„NATO desfăşoară în mod 

regulat nave în Marea Neagră 

pentru exerciţii. Această desfăşurare 

programată, având în 

vedere agresivitatea continuă 

a Rusiei, poartă un mesaj suplimentar 

de natură să-i liniştească 

pe aliaţii din regiune”, 

a declarat un oficial al NATO 

citat de Reuters. 

Forţa maritimă multinaţională 

de reacţie rapidă comandată 

de contraamiralul 

american Brad Williamson 

constă din crucişătorul USS 

Vicksburg purtător de rachete 

ghidate şi alte cinci nave. 

Exerciţiile navale vor 

include simulări de atacuri 

antiaeriene şi antisubmarin, 

precum şi manevre de bază 

navale. 

Angela Merkel: Rusia riscă 

noi sancţiuni dacă armistiţiul 

din Ucraina va fi încălcat 

Uniunea Europeană va 

impune noi sancţiuni Rusiei 

dacă vor exista încălcări grave 

ale armistiţiului „fragil” 

din estul Ucrainei, avertizează 

cancelarul Germaniei, Angela 

Merkel. „Până acum am asistat 

la un armistiţiu fragil care 

trebuie stabilizat”, a declarat 

Merkel la Bruxelles. 

„Dar, dacă Acordul de la Minsk va fi încălcat în 

mod grav, liderii europeni şi 

C omisia Europeană sunt pregătiţi 

să impună noi sancţiuni”, 

a subliniat Merkel. 

Cancelarul Germaniei a 

făcut aceste declaraţii după 

întrevederea pe care a avut-o 

cu Jean-Claude Juncker, pre- 

şedintele Comisiei Europene. 

Şansele ca armistiţiul din 

estul Ucrainei să fie respectat 

sunt din ce în ce mai reduse, 

Kievul acuzând miercuri 

insurgenţii proruşi că 

au reînceput să ocupe poziţii 

în zona de conflict, după o 

scurtă retragere a armamentului 

greu. 

Canada: 

Un român candidat al 

Partidul Conservator în 

circumscripţia Alfred-Pellan 

Românul Gabriel Purcăruş 

va reprezenta Partidul 

Conservator din Canada (PCC) 

în circumscripţia Alfred-Pellan, 

din provincia Quebec, la alegerile 

federale pentru Camera 

Comunelor ce vor avea loc în 

luna octombrie, potrivit publicaţiei 

Courrier Laval. 

Născut în România, 

Purcăruş a emigrat în Canada 

în anul 1999, împreună cu soţia 

sa şi cei doi copii ai lor. Licenţiat 

în fizică la Universitatea 

Bucureşti şi în meteorologie 

la Universitatea Québec din 

Montréal, el a lucrat ca profesor, 

programator de aplicaţii 

ştiinţifice, agent imobiliar şi 

jurnalist, atât în România, cât 

şi în Canada. 

„Sunt mândru că mă alătur 

echipei conservatorilor. 

Alegătorii din Alfred-Pellan 

ştiu că vor avea de ales între 

leadership-ul puternic şi serios 

al premierului Stephen 

Harper, lipsa de viziune a 

Partidului Liberal al lui Justin 

Trudeau şi creşterile de taxe 

ale lui Thomas Muclair. Voi 

profita de lunile următoare 

pentru a străbate circumscripţia 

mea şi a explica populaţiei 

aceste opţiuni’’, a afirmat recent 

Gabriel Purcăruş. 

***

România MARTIE 

2015 19 

Dan Diaconescu, condamnat 

definitiv la cinci ani şi şase luni de 

închisoare cu executare 

Dan Diaconescu a fost 

condamnat definitiv, miercuri, 

4 martie de Curtea de Apel 

Bucureşti, la cinci ani şi şase 

luni de închisoare cu executare, 

pentru şantajarea lui Ion 

Moţ, fost primar al comunei 

arădene Zărand, precum şi a 

omului de afaceri Paul Petru 

Ţârdea. 

„Cred că niciun român 

nu mai are acum încredere în 

justiţie. Mi-au închis televiziunile, 

mi-au închis partidul, 

acum mă închid pe mine”, a 

spus Dan Diaconescu, după 

ce a fost scos, cu cătuşe la 

mâini, din locuinaţă sa din 

cartierul Primăverii. 

Diaconescu a mai spus 

că, pentru prima dată, va fi 

„întreţinut de telespectatori”, 

adăugând că nu şi-ar fi dorit 

acest lucru. 

Fondatorul postului de televiziune 

OTV şi al Partidului 

Poporului-Dan Diaconescu va 

fi încarcerat la Penitenciarul 

Rahova, unde va sta în perioada 

de carantină de 21 de 

zile, după care vor fi decise 

locul şi regimul de executare 

a pedepsei. 

Curtea de Apel Bucureşti 

a decis, pe lângă condamnarea 

la închisoare cu executare 

a fondatorului PP-DD, şi interzicerea 

desfăşurării de către 

acesta a oricărei activităţi 

în presa scrisă sau audio-video, 

ca pedeapsă complementară, 

pe o perioadă de cinci 

ani după executarea pedepsei 

de cinci ani şi şase luni. 

Magistraţii au decis ca, în 

cazul fondatorului OTV, să fie 

scăzută din pedeapsă perioada 

în care el a fost reţinut şi arestat 

preventiv, respectiv între 

22 şi 25 iunie 2010. 

În acelaşi dosar a fost condamnat 

şi Doru Pârv, fost realizator 

de programe la OTV, 

la o pedeapsă de patru ani de 

închisoare cu executare, el neavând 

dreptul de a desfăşura 

vreo activitate în presa scrisă 

sau audio-video, pe o perioadă 

de cinci ani după ce iese 

din închisoare. 

Încă 30 de zile de arest pentru 

Rudel Obreja şi Tudor Breazu 

Înalta Curte de Casaţie şi 

Justiţie a admis miercuri, 4 

martie cererea DNA de prelungire 

cu 30 de zile a arestului 

preventiv în cazul lui 

Rudel Obreja, fost preşedinte 

al Federaţiei Române de Box, 

şi al lui Tudor Breazu, administratorul 

moşiei de la Nana 

aparţinând Elenei Udrea, puşi 

sub acuzare în dosarul „Gala 

Bute”. 

De asemenea, instanţa 

a prelungit arestul preventiv 

şi în cazul primarul municipiului 

Lupeni, Cornel 

R esmeriţă. În acelaşi dosar, 

Ştefan Lungu, fostul consilier 

al Elenei Udrea, şi Gheorghe 

Nastasia, fost secretar general 

în Ministerul Dezvoltării 

Regionale şi Turismului, rămân 

în arest la domiciliu pentru 

următoarele 30 de zile. 

Rudel Obreja este cercetat 

penal în dosarul „Gala Bute” 

pentru săvârşirea a două infracţiuni 

de spălare de bani, 

două infracţiuni de evaziune 

fiscală şi complicitate la evaziune 

fiscală. 

Tudor Breazu, administratorul 

SC Agro Green Nana 

SRL, unde acţionar unic este 

Elena Udrea, este acuzat de 

complicitate la luare de mită 

pentru că ar fi primit bani, sub 

forma unor contracte fictive 

de publicitate, care ulterior 

ajungeau la Elena Udrea. 

Potrivit DNA, în cursul 

anului 2011, Nastasia, 

care era secretar general al 

MDRT, i-a solicitat lui Adrian 

Gârdean, reprezentantul societăţii 

Termogaz Company SA, 

aproximativ 10% din valoarea 

plăţilor încasate de această 

societate, în schimbul promisiunii 

că va facilita aprobarea 

finanţărilor pentru lucrările 

executate în cadrul programului 

„Schi pentru România”. 

Gheorghe Nastasia i-a 

indicat lui Adrian Gârdean 

că această sumă, de circa 

3.000.000 lei, trebuie să o 

plătească societăţii lui Rudel 

Obreja, Europlus Computers 

SRL, cu titlu de sponsorizare 

pentru „Gala Bute”. 

De asemenea, consilierul 

personal al Elenei Udrea, Ştefan 

Lungu, a primit, în cursul 

anului 2010, în două tranşe, 

suma totală de 695.367,06 

lei de la reprezentanţii SC 

Termogaz Company SA în 

schimbul promisiunii că va 

determina funcţionarii din 

conducerea MDRT să aprobe 

finanţarea unor contracte de 

lucrări încheiate de societatea 

respectivă cu mai multe unităţi 

administrativ teritoriale. 

Tudor Breazu este acuzat 

că le-a ajutat pe Elena Udrea 

şi Ana Maria Topoliceanu 

să primească aproximativ 

300.000 de lei de la Dragoş 

Marius Botoroagă, administratorul 

unei societăţi comerciale, 

pentru a obţine plata la 

timp a lucrărilor executate. 

Avocatul Poporului s-a 

sesizat din oficiu în cazul 

deţinutei Monica Iacob Ridzi 

Avocatul Poporului (AP) 

s-a sesizat din oficiu şi a declanşat 

o anchetă la secţia 

exterioară Cluj-Napoca a 

Penitenciarului Gherla şi la 

Spitalul Penitenciar Jilava în 

cazul deţinutei Monica Iacob 

Ridzi. 

Ancheta a fost iniţiată ca 

urmare a apariţiilor din presă 

referitoare la condiţiile de detenţie 

ale deţinutei în Penitenciarul 

Gherla şi a celor în care 

a fost transportată deţinuta 

de la Penitenciarul Gherla 

la Penitenciarul Bucureşti 

Jilava. 

Într-un articol publicat 

marţi s-a relatat despre condiţiile 

de transport ale deţinutei, 

ce ar fi fost improprii, 

incompatibile cu afecţiunile 

de care suferă Monica Iacob 

Ridzi. Potrivit relatărilor din 

presă, în ciuda faptului că ar fi 

fost solicitată acordarea unei 

ambulanţe în vederea transportului, 

persoana privată de 

libertate ar fi fost transportată 

cu duba poliţiei pe o distanţă 

considerabilă, în condiţiile în 

care „imunitatea ei este foarte 

scăzută şi orice bacterie 

poate fi fatală”. 

De asemenea, într-un alt 

articol sunt redate relatările 

persoanei private de libertate 

cu privire la condiţiile de detenţie, 

în sensul că „în camera 

de detenţie este rece, singura 

modalitate de obţinere a unui 

confort termic sunt sticlele cu 

apă încălzită la fi ltrul de cafea, 

iar apă caldă este de 3 

ori pe săptămână, mai puţin 

de 10 minute”, mai arată sursa 

citată. 

„Avocatul Poporului 

s-a sesizat din ofi ciu şi a declanşat 

o anchetă la Secţia 



Spitalul Penitenciar Jilava 

cu privire la posibila încălcare 

a art. 34 din C onstituţia 

României referitoare la dreptul 

la ocrotirea sănătăţii, a 

dispoziţiilor din Legea nr. 

254/2013 privind executarea 

pedepselor şi a dispoziţiilor 

din Ordinul Ministrului 

J ustiţiei nr. 433/2010, în cazul 

deţinutei Monica Iacob 

Ridzi. În cadrul cercetărilor 

vor fi verificate motivele 

şi condiţiile de transfer la 

Spitalul Penitenciar Jilava, 

condiţiile de detenţie la Secţia 



Spitalul Penitenciar Jilava şi 

va avea loc o discuţie cu persoana 

privată de libertate”, 

se arată într-un comunicat al 

AP.

20 

MARTIE 

2015 

Tradiţii 

Prof. Andra Mateescu Gutiérrez 

Alicante/ Spania 

Martie este prima lună a 

calendarului roman şi luna 

a treia conform calendarelor 

Iulian şi Gregorian. Această 

lună a fost dedicată lui Mars, 

zeul războiului, iar denumirile 

populare păstrează rădăcina 

cuvântului originar (Marta - 

Mărţişor - Marţ). 

O altă denumire a lunii şi 

anume Germinar, Germinariu 

ne duce automat cu gândul la 

speranţă, la viaţă, la încolţirea 

seminţei semănate, la toate 

aceste lucruri pe care începutul 

lunii martie ni le oferă. 

Această lună atât de frumoasă 

şi totodată atât de capricioasă 

este plină de mistere, 

învăluită într-o aură de 

magie şi cu legende, care mai 

de care mai frumoase, reuşeşte 

să ne surprindă şi să ne 

uimească. 

Căutăm de fiecare dată 

preamăreţii ghiocei, care, de 

ce să nu recunoştem, an de an 

ni se par mai frumoşi, căutăm 

de fiecare dată primele raze 

blânde ale soarelui care an de 

an ni se par mai strălucitoare, 

căutăm de fiecare dată toate 

aceste lucruri ce ne vestesc 

venirea primăverii. 

Prima zi a lunii echinocţiului 

de primăvară începe 

cu ziua Babei Dochia, despre 

care se spune că ar fi fost 

o soacră rea, care într-un an, 

de 1 Martie, şi-a trimis nora 

la munte după fragi. Lui 

D umnezeu i s-a făcut milă de 

sărmana fată şi i-a oferit El 

micile fructe. 

Aceasta s-a întors acasă 

iar Dochia, văzând fragii şi 

crezând că a venit primăvara, 

şi-a pus cele nouă cojoace (în 

alte părţi se presupune că ar fi 

12 cojoace, iar cifra magică 

12 face referire la cele 12 luni 

ale anului) şi a pornit cu oile 

la munte. 

Aici vremea era însă foarte 

schimbătoare, ba ploaie, 

ba soare, iar Baba Dochia îşi 

lepăda câte un cojoc fie din 

cauza căldurii, fie din cauza 

ploii care îi uda cojocul şi îi 

îngreuna mersul. Şi când n-a 

mai avut cu ce se îmbrăca 

aceasta a îngheţat. 

Intervalul 1 - 9 martie este 

cunoscut ca zilele Babelor. 

Unul dintre obiceiurile populare 

ale acestei luni este ca 

fiecare să-şi aleagă o Babă, 

pentru a-şi anticipa, în funcţie 

de starea vremii, norocul sau 

ghinionul din acel an. 

În această zi, a Dochiei, şi 

totodată în întâia zi de primăvară 

ca un obicei autohton se 

obişnuieşte ca fiecare fată sau 

femeie să primească câte un 

mărtişor. Bineînţeles şi mărţişorul 

are propria sa legendă. 

Se spune că în urmă cu 

foarte mulţi ani, soarele se 

întruchipa într-un tânăr frumos 

şi obişnuia să coboare 

pe pământ la fiecare început 

de primăvară, adică în jurul 

lunii martie, dar într-un an 

acesta n-a mai apărut deoarece 

un zmeu care era gelos pe 

frumuseţea lui l-a prins şi l-a 

aruncat în temniţa sa, şi din 

acest motiv începuse să fie 

jale mare printre pământeni. 

Însă cel mai curajos, un 

Obiceiuri şi tradiţii 

tânăr dintre ei se hotărî să 

meargă să salveze soarele şi 

să readucă totodată pământenilor 

lumina. Călătoria sa a 

durat trei anotimpuri. În cele 

din urmă tânărul a reuşit să 

găsească castelul zmeului şi a 

început lupta cu el pentru eliberarea 

soarelui. 

ale lunii 

martie 

Flăcăul a învins zmeul şi a 

readus speranţa tuturor celor 

care îşi puseseră nădejdea în 

el. De atunci se obişnuieşte 

să se împletească doi ciucuri, 

unul alb şi altul roşu, iar 

bărbaţii oferă acest talisman, 

numit mărţişor, după denumirea 

populară a lunii martie, 

f emeilor pe care le iubesc. 

Mărţişorul era oferit în 

dimineaţa zilei de 1 Martie 

înainte de răsăritul soarelui. 

De obicei de şnur se agăţa o 

monedă metalică, fiind apoi 

legat la mână, iar mai târziu la 

gât sau la piept. El era purtat 

până la înflorirea copacilor, 

iar apoi era legat de trunchiul 

acestora. Se considera că evoluţia 

omului în anul acela era 

precum cea a copacului. Se 

credea că purtătorii erau protejaţi 

de soare, de boli şi de 

blesteme. 

El face parte din categoria 

amuletelor aducătoare de 

noroc şi fericire. Firul alb 

semnifică iarna, iar firul roşu 

apariţia soarelui şi implicit 

metamorfozarea naturii. Fără 

îndoială din acest peisaj mirific 

nu pot lipsi ghioceii, cea 

mai îndrăgită floare a primăverii, 

care alături de mărţişor 

simbolizeză renaşterea naturii 

şi începutul unui nou ciclu 

anual. 

Chiar dacă nu este o sărbătoare 

tradiţională, trebuie 

să amintim că pe 8 Martie se 

sărbătoreşte Ziua Femeii. Totul 

a început prin dorinţa femeilor 

de a fi egale în drepturi 

cu bărbaţii, de a avea dreptul 

la vot şi condiţii mai bune de 

muncă. Astfel, apare pentru 

prima dată în 1910 ideea unei 

zile dedicate exclusiv femeii. 

Abia în anul 1977 ziua 

de 8 Martie este recunoscută 

oficial ca Ziua Internaţională 

a Femeii, fiind adoptată 

imediat de majoritatea ţărilor 

din întreaga lume. Unii spun 

că aceasta este o sărbătoare 

inventată de comunişti, dar 

indiferent de originile sale un 

lucru este cert: 8 Martie nu a 

căzut odată cu regimul comunist. 

Următoarea sărbătoare a 

lunii martie în ordine calendaristică 

este sărbătoarea celor 

40 de Mucenici, numită 

popular Măcinicii. În această 

zi sunt celebraţi cei 40 de 

Sfinţi din Sevastia. Aceştia 

au refuzat să se mai închine 

idolilor şi au fost bătuţi cu 

pietre. Credinţa în Dumnezeu 

i-a întărit şi astfel păgânii nu 

au reuşit să-i ucidă. Atunci 

guvernatorul i-a condamnat la 

moarte prin îngheţare în lacul 

Sevastiei. 

Dar, în noaptea aceea 

gheaţa s-a topit şi apa lacului 

s-a încălzit, iar din cer au 

coborât 40 de cununi asupra 

mucenicilor. Dimineaţa au 

fost scoşi vii din lac după care 

li s-au strivit fluierele picioarelor 

şi au fost lăsaţi să moară 

în chinuri cumplite. 

Potrivit tradiţiei, în această 

zi femeile fac măcinici 

pe care îi numesc Sfinţişori. 

Aceştia sunt în formă de opturi 

şi după preparare sunt 

duşi la biserică pentru a fi 

binecuvântaţi şi împărţiţi 

săracilor. Tradiţia populară 

susţine că este bine să bei în 

această zi 40 de pahare de vin 

reprezentând sângele mucenicilor 

vărsat pentru credinţa în 

Hristos. 

Tot în această lună, în ziua 

a 17-a, se sărbătoreşte Sfântul 

Alexie, omul lui Dumnezeu, 

numită popular Ziua Şarpelui. 

Legenda spune că Dumnezeu 

tocmai curăţase pământul de 

gângănii şi le pusese într-un 

cufăr. Alexie care a trecut pe 

acolo a primit sarcina de a 

arunca cufărul în mare. Dar, 

curiozitatea l-a impins pe 

acesta să deschidă cufărul şi 

toate gângăniile au ţâşnit şi 

s-au risipit pe pământ. 

Ca să-l pedepsească, 

Dumnezeu l-a transformat în 

cocostârc pentru a le putea 

aduna mai bine. De Alexie 

oamenii încep să cureţe pomii. 

Fiind considerată şi Ziua 

Şarpelui i se acordă o atenţie 

sporită acestui animal. Şarpelui 

nu i se pronunţă numele de 

ziua lui pentru a-i putea fi câştigată 

bunăvoinţa pe timpul 

verii. În cazul în care rostea 

cineva din greşeală cuvântul 

şarpe acesta trebuia să spună 

neapărat un descântec. 

Pe 25 martie e sărbătoare 

mare: creştinii proslăvesc 

Buna Vestire. Această sărbătoare 

este foarte importantă, 

moment în care îngerul Gavril 

îi vesteşte Fecioarei Maria 

că-L va naşte pe Fiul lui 

Dumnezeu. Sărbătoarea era 

dedicată fertilităţii şi consta 

în stropitul rădăcinii prunilor 

cu ţuică. 

De Blagoveştenie se poate 

ara pământul, dar nu şi semăna, 

pentru că se crede că păsările 

vor mânca boabele. Datorită 

faptului că sărbătoarea 

e situată în apropierea echinocţiului 

de primăvară, când 

cucul începe a cânta şi rândunelele 

sosesc mai este numită 

în popor şi Ziua Cucului. 

Acesta este şirul sărbătorilor 

importante din luna 

martie, o lună în care devenim 

mai generoşi, mai apropiaţi 

atât de cei dragi cât şi 

de natură. Luna mărtişorului 

oferă noi începuturi ce se 

ascund într-un abis de forţe 

mistice. Oricum, odată ce ai 

reuşit să pătrunzi în această 

mitologie, toate creaturiile 

fabuloase te atrag şi te poartă 

alături de ele într-o lume 

cunoscută de puţini muritori...

Reţetele Annei MARTIE 

2015 21 

Supa de linte 

Omletă cu urzici 

Supa de linte este săţioasă, 

sănătoasă şi aromată. 

Lintea este o importantă sursă 

de proteine şi fibre. 

Ingrediente: 

• 500 g linte 

• 2 morcovi 

• 1 ceapă mare 

• 2-3 căţei de usturoi 

• cimbru 

• 50 ml ulei de măsline 

• crutoane 

• sare 

• piper 

Se fierbe 500 g linte în 

apă, cu o ceapă, o crenguţă 

de cimbru, câţiva căţei de 

usturoi şi sare. Se scoate 

apoi zarzavatul, se trece lintea 

prin sită sau se mixează. 

Piureul obţinut se pune în 

zeama în care a fiert şi se 

mai dă în clocot împreună 

cu uleiul de măsline, 2 – 3 

minute. Apoi se serveşte cu 

crutoane. 

*** 

O omletă de primăvară, 

bogată în proteine dar şi în 

fier şi antioxidanţi. Secretul 

constă în adăugarea unui vârf 

de cuţit de nucşoară rasă, mirodenie 

care dă un gust deosebit 

frunzelor de urzică. Este 

şi o modalitate excelentă de a 

servi urzicile pentru cei cărora 

nu le place în mod deosebit 

textura acestora. 

Ingrediente: 

• 2 mâini de urzici opărite în 

apă cu sare, bine stoarse 

• 8 ouă 

• 4 linguri de lapte 

• 60 grame brânză 

• 3 căţei de usturoi 

• 1/2 linguriţă rasă de nucşoară 

măcinată 

• 2 linguri de unt 

• Sare, piper 

Preparare: 

Tăiaţi urzicile opărite 

din cuţit. Curăţaţi şi pisaţi 

usturoiul. Spargeţi ouăle 

într-o farfurie adâncă, adăugaţi 

1 linguriţă rasă de sare, 

puţin piper şi laptele. Bateţi 

bine ouăle. Încingeţi untul 

într-o tigaie. Adăugaţi şi so- 

taţi urzicile 5 minute. Adăugaţi 

usturoiul, nucşoara şi, 

după 20-30 de secunde, ouăle 

bătute. Presăraţi deasupra 

brânza de burduf sfărâmată. 

Rumeniţi omleta la foc mic, 

de preferinţă sub capac. 

Când s-a rumenit pe o parte, 

întoarceţi-o şi mai lăsaţi 1-2 

minute. 

Tăieţei cu varză 

Ingrediente: 

• 1 varză medie 

• 1 ceapă albă 

• 200 gr tăieţei 

• 4 linguri de ulei 

• 1 lingură rasă de piper măcinat 

• sare după gust 

• 1 lingură de cimbru 

Preparare: 

Varza se rade fin, se freacă 

bine cu sare şi se lasă să 

se gândească la ce a făcut... 

20 de minute. Nu fiţi modeşti 

când e vorba de sare deoarece 

varza nu se va săra ci doar îşi 

va lăsa o parte din suc. Opţi- 

onal, puteţi adăuga în această 

etapă cimbrul. Curăţaţi şi tocaţi 

ceapa. 

Încingeţi într-o tigaie uleiul 

şi adăugaţi ceapa. Când 

aceasta devine sticloasă, adăugaţi 

varza bine stoarsă de 

zeamă şi amestecaţi bine. 

Sotaţi varza, amestecând 

continuu, timp de 30-40 de 

minute, până când se evaporă 

zeama lăsată, iar din toată 

varza rămân doar câteva linguri 

rumenite dar cu un miros 

tulburător. 

Cât timp căliţi varza – fiindcă, 

în fond, e vorba de o 

varză călită – fierbeţi tăieţeii 

în apă cu sare. Nu e mare 

lucru, dar vă va da impresia 

că reţeta asta are şi ea nişte 

etape. 

Adăugaţi în tigaie, peste 

varză, tăieţeii fierţi, clătiţi cu 

apă şi scurşi în prealabil, şi 

amestecaţi cu grijă. Săraţi şi 

piperaţi – mai ales piperaţi – 

tăieţeii cu varză. Nu vă sfiiţi 

cu piperul deoarece este unul 

dintre puţinele lucruri care 

trebuie musai adăugate. 

Tăieţeii cu varză se mănâncă 

şi reci dar, mai ales, 

calzi. 

Salam 

de biscuiţi 

Salamul de biscuiţi (alături 

de ciocolata de casă) e 

desertul emblematic al celor 

care au copilărit până în 1990. 

Realizat simplu, din biscuiţi 

populari, “legaţi”cu margarină 

(mai rar unt pe atunci), 

aromaţi cu cacao şi rom, acest 

desert simplu a fost unul dintre 

cele mai râvnite dulciuri 

ale epocii, în special în perioada 

posturilor când devenea 

imbatabil. 

Ingrediente: 

• 700 grame biscuiţi simpli 

• 120 grame unt 

• 250 grame zahăr 

• 4 linguri cacao 

• 10 ml esenţă de rom 

• cubuleţe de rahat, nucă mărunţită, 

stafide 

Preparare: 

Rupeţi biscuiţii în bucăţi 

neregulate. Puneţi zahărul la 

fiert împreună cu 200 ml de 

apă. 

Fierbeţi la foc mic timp 

de 7-8 minute până se leagă 

într-un sirop. Tăiaţi cubuleţe 

untul şi adăugaţi-l în siro- 

pul de zahăr. Omogenizaţi. 

Încorporaţi pudra de cacao 

şi esenţa de rom, biscuiţii şi 

opţional, restul ingredientelor 

(stafide, nuci, rahat, etc.). Ungeţi 

o folie de aluminiu sau de 

plastic cu puţin ulei. Turnaţi 

amestecul în mijloc, formând 

salamul cu dosul unei linguri. 

Rulaţi folia, strângeţi capetele 

şi răsuciţi-le până când folia 

strânge şi formează bine salamul. 

Introduceţi la rece pentru 

minim 3 ore înainte de servire. 

Se serveşte feliat.

22 

MARTIE 

2015 

Corina Simionescu Hudgens 

Medic terapeut – Norwich/ Anglia 

2015 Terapia verde 

Deşi este foarte cunoscută 

în primul rând ca un excelent 

înlocuitor al cafelei, cicoarea 

este renumită şi datorită 

proprietăţilor sale medicinale. 

Printre afecţiunile în care 

cicoarea s-a dovedit a avea 

un rol benefic sunt: acneea, 

anemia, astenia, disfuncţiile 

ficatului, splinei sau pancreasului, 

migrenele sau răcelile. 

Cicatrizează tăieturile 

Maceratul din cicoare este 

benefic persoanelor cu acnee, 

furunculoză sau seboree. Mai 

mult, extern, maceratul poate 

fi folosit pentru cicatrizarea 

rapidă a rănilor şi a tăieturilor. 

Pentru cicatricele inestetice, 

rămase în urma unei operaţii, 

se recomandă decoctul de cicoare, 

care se poate prepara şi 

acasă. Într-un borcan de 400 

ml se pun flori de cicoare peste 

care se adaugă ulei de măs- 

line. Se lasă la macerat 10-15 

zile, într-un loc răcoros, după 

care se aplică pe cicatrice. 

Previne ulcerul 

Datorită acidului fenolic 

conţinut, cicoarea are şi acţiune 

diuretică. De asemenea, 

cicoarea conţine insulină, 

remediu pentru prevenirea şi 

tratarea digestiei leneşe, a ulcerelor 

gastrice şi a flatulenţei. 

De altfel, această plantă, 

utilizată sub formă de decoct, 

ameliorează şi inflamaţia produsă 

de gută sau de reumatism. 

Creşte secreţia de bilă 

Decoctul de cicoare poate 

fi utilizat în tratarea afecţiunilor 

rinichilor, eliminarea 

toxinelor, stimularea funcţiilor 

ficatului şi în problemele 

tiroidiene. Pentru a prepara un 

decoct de cicoare aveţi nevoie 

de 30 g plantă, pe care le opăriţi 

într-un litru de apă. După 

ce fierbeţi cinci minute, strecuraţi. 

Beţi din acest preparat 

două căni pe zi înainte de mesele 

principale. De asemenea, 

cura de două săptămâni cu 

ceai de cicoare ajută la creşterea 

secreţiei de bilă şi a celulelor 

hepatice diminuate. 

Înlătură răcelile 

Ceaiul de cicoare este eficient 

şi în tratarea răcelilor 

şi întărirea sistemului imunitar, 

organismul devenind mai 

rezistent la infecţii. Ţineţi o 

cură cu cicoare, din care luaţi 

câte o linguriţă cu pulbere de 

trei ori pe zi, timp de 30 de 

zile. Puteţi face o infuzie de 

cicoare din două linguriţe cu 

frunze uscate de plantă la o 

cană cu apă clocotită. Se administrează 

câte două căni pe 

zi. Cicoarea reprezintă şi un 

ajutor pentru psihic, prin sărurile 

conţinute fiind un tonic 

natural general. 

Stabilizează tensiunea 

arterială 

Un alt remediu este administrarea 

cicoarei pentru a 

reduce şi stabiliza tensiunea 

arterială, limitând totodată 

valorile colesterolului. Sunt 

recomandate curele de trei 

luni, timp în care se iau câte 

patru-şase capsule cu extract 

de cicoare pe zi pe stomacul 

gol. De asemenea, puteţi bea 

ceai de cicoare, câte două căni 

zilnic, tot pentru stabilizarea 

hipertensiunii arteriale. 

Sirop pentru copii 

Pentru afecţiunile digestive 

ale copiilor este indicat 

siropul de cicoare. Se prepară 

dintr-un litru de infuzie în 

care se adaugă 800 g zahăr 

şi se lasă la foc potrivit până 

când lichidul devine gros. Se 

ia câte o linguriţă de trei ori 

pe zi. 

Ştiaţi că… administrată 

Cicoarea 

Beneficii 

înainte de masă, cicoarea 

stimulează apetitul, în timp 

ce, atunci când este luată 

în timpul mesei, ea este un 

puternic inhibitor de apetit, 

suprimând aproape complet 

pofta de mâncare şi 

ajutând la reducerea drasti- 

că a p orţiei de hrană? 

Cafea fără cafea 

Cafeaua de cicoare este 

folosită adesea ca substitut al 

cafelei. Se prepară din două 

linguriţe cu rădăcini de cicoare 

(prăjite puţin şi măcinate cu 

ajutorul râşniţei de cafea) şi o 

cană de 200 ml cu apă. Băutura 

se fierbe timp de cinci 

minute, apoi se îndulceşte cu 

miere sau cu fructoză. Se recomandă 

maximum două căni 

pe zi. Mai mult, în magazine 

găsiţi diferite sortimente de 

cafea de cicoare, care, de fapt, 

sunt un amestec între cicoarea 

prăjită şi diverse cereale şi leguminoase 

prăjite (năut, ovăz, 

orz). De asemenea, pe lângă 

faptul că este un înlocuitor al 

cafelei, această băutură este şi 

un excelent aperitiv, care, consumat 

înainte de masă, previne 

indigestia şi balonarea. 

Urzica 

Beneficii 

O plantă curativă, începând 

de la rădăcină şi terminând 

cu florile, urzica a fost 

folosită în scopuri terapeutice 

încă din Antichitate. Datorită 

conţinutului bogat în vitamine, 

aminoacizi, săruri şi alte 

substanţe benefice organismului, 

urzicile sunt recomandate 

în tratarea multor afecţiuni. 

Infuzia este diuretică 

Fiind un diuretic foarte eficient, 

urzica ajută corpul să 

elimine acidul uric şi bacte- 

riile care cauzează infecţii ale 

tractului urinar şi pietrele la 

rinichi. În cazul bolilor renale 

sunt recomandate frunzele 

de urzică preparate în diverse 

amestecuri. 

Se prepară o infuzie din o 

parte frunze de urzică, o parte 

coada-şoricelului şi două părţi 

frunze de troscot. O lingură 

cu această mixtură se pune în 

300 ml apă fierbinte, se fierbe 

timp de cinci minute, iar 

apoi se lasă la infuzat patru 

ore într-un loc călduros. Se 

bea câte o jumătate de pahar 

de trei ori pe zi, cu 15 minute 

înainte de masă. 

Decoctul, util în tratamentul 

de lungă durată 

Un alt amestec care dă 

rezultate uimitoare este următorul: 

frunze de urzică, 

frunze de sunătoare, frunze de 

pătlagină şi măceşe (în părţi 

egale). Trei linguri cu acest 

amestec se pun în 750 ml apă 

rece. După ce dă în clocot, se 

mai fierbe încă cinci minute, 

iar apoi se lasă la infuzat 15- 

20 de minute şi se strecoară. 

Decoctul se bea pe parcursul 

zilei în trei, patru doze, cu 20 de 

minute înainte de masă, pentru 

tratarea afecţiunilor renale, dar 

şi ale căilor urinare. Tratamentul 

trebuie urmat cel puţin şase 

luni, cu pauză de zece zile la 

fiecare opt săptămâni. 

Pătrunjelul 

Beneficii 

Pătrunjelul este apreciat 

de mii de ani pentru calităţile 

sale tămăduitoare, conţinutul 

său bogat de vitamine, minerale 

şi alte principii active, cu 

proprietăţi terapeutice remarcabile. 

Frunzele sunt bogate 

în clorofilă şi în vitaminele 

C, A şi B (cu rol important în 

prevenirea cancerelor, a unor 

boli cerebrale şi în menţinerea 

sarcinii). Alături de acestea, 

mai găsim proteine, enzime, 

ulei eteric, histidină - un aminoacid 

care frânează dezvoltarea 

tumorilor, precum şi 

săruri minerale (Fe, Ca, K, P, 

Mg, Cu, I). 

Pentru combaterea tumorilor 

maligne la creier, plămâni, 

ficat şi rinichi se recomandă 

cura de frunze proaspete de 

pătrunjel (40 g pe zi). Această 

cură anulează reacţiile negative 

ale alcoolismului şi 

tabagismului, dezintoxică 

organismul, dar îndepărtează 

şi mirosul neplăcut al gurii, 

după consumul de vin, tutun 

şi usturoi. Salata de frunze 

proaspete, amestecate cu puţin 

ulei de măsline şi zeamă 

de lămâie, care se consumă 

într-o cură de două săptămâni, 

ajută la tonifierea şi revigorarea 

organismului. 

Pentru tratarea litiazei renale 

şi biliare şi pentru revigorarea 

organismelor debilitate, 

nutriţioniştii recomandă cura 

de suc proaspăt din frunze şi 

rădăcini de pătrunjel, în care 

se consumă zilnic câte 50-200 

ml, diluat cu puţină apă. 

Câteva picături de ulei 

eteric din seminţe de pătrunjel 

puse pe un cub de zahăr 

sunt eficiente contra durerilor 

renale şi biliare, colicilor intestinale, 

litiazei, balonăriloe 

intestinale şi edemelor renale 

şi cardiace la nivelul membrelor 

inferioare. 

Un decoct din două linguriţe 

cu rădăcini rase de pătrunjel, 

fierte în 250 ml apă, 

din care se consumă câte două-trei 

căni pe zi, într-o cură 

de o lună, ajută la eliminarea 

pietrelor şi nisipului din ri- 

nichi şi bilă, combate edemele 

şi obezitatea prin eliminarea 

excesului de lichide şi toxine 

din corp, îmbunătăţind, de 

asemenea, digestia. 

La nivelul aparatului digestiv, 

pătrunjelul are efecte 

favorabile în steatoza hepatică, 

hepatită cronică, atonia 

vezicii biliare, intoxicaţii cu 

exces de alcool, tutun şi cafea, 

paraziţi intestinali, lipsa 

poftei de mâncare. 

În afecţiunile genitale 

acţionează în cazul menstrelor 

dureroase, a sindromului 

premenstrual, ajută 

la reglarea ciclului menstrual 

şi la vindecarea adenomului 

de prostată. 

Pătrunjelul intervine cu 

succes în cazul depresiilor 

psihice, al stărilor de nervozitate, 

iritabilitate excesivă, al 

asteniilor sau nevralgiilor. 

La nivelul aparatului respirator, 

pătrunjelul are efecte 

favorabile în tuberculoză, 

dureri în piept, astm bronşic, 

febră, hidropizie, stimularea 

expectoraţiei şi eliminarea 

substanţelor nocive din plămâni 

şi bronhii.

Mica publicitate MARTIE 

2015 23 

Important pentru cititori! 

• Vă rugăm să verificaţi 

textul anunţului şi 

numărul de telefon înainte 

de a fi trimis spre publicare 

redacţiei noastre! 

• Publicaţia Occidentul 

Românesc nu îşi asumă 

răspunderea pentru numerele 

de telefon greşite 

sau conţinutul anunţurilor 

de la mica publicitate! 

MUNCĂ - CERERI 

Tânăr, 28 de ani, din Torrejón 

de Ardoz, caut un loc de muncă 

în orice domeniu. Posed permis 

de conducere categoia B, din 

2007. Pot fi contactat la telefon 

642 033 943 sau la adresa de 

mail: finutu_cristi@yahoo.com 

Electrician autorizat în întreţinere 

edificii, lucrări de electricitate, 

serios, fără vicii, caut de 

muncă. Detalii la telefon: 600 

284 594. 

Şofer profesionist, experienţă 

peste 30 de ani, din comunitatea 

Madrid caută de muncă în domeniu, 

ca paznic, în construcţii, 

îngrijit persoane în vârstă. Mai 

multe la telefon: 642 245 420. 

Sunt româncă şi caut un loc 

de muncă. Am 43 de ani şi locuiesc 

în Illescas - Madrid de 2 luni. 

Am experienţă în marketing. 

Am lucrat în domeniu la Metro 

România 11 ani, dar aici pot face 

şi altceva deoarece sunt o persoană 

serioasă, responsabilă şi învăţ 

repede să mă adaptez. Exclus internă. 

Cunoştinţe de limba spaniolă 

la nivel de comunicare. Posed 

carnet de conducere şi maşină. 

Telefon: 602 448 743. 

Şofer cu 25 de ani experienţă, 

caut de muncă în Valencia. 

Posed carnet categoria B. Mai 

multe informaţii, la telefon: 

632 599 602. 

Mecanic auto, cu experienţă, 

caut de muncă în comunitatea 

Madrid. Telefon: 667274167. 

Doamnă serioasă, 46 de ani, 

caut de muncă în comunitatea 

Madrid: ca internă, îngrijit 

persoane în vârstă, perioadă de 

noapte, sau în curăţenie. Am experienţă, 

referinţe foarte bune şi 

sunt responsabilă! Telefon: 642 

527 466. 

Tânăr, 26 de ani, caut de 

muncă ca şofer, în comunitatea 

Madrid. Posed carnet categoria 

B, sunt serios, responsabil şi 

am experienţă. Telefon: 642 262 

188. 

Domn, 43 de ani, cu experienţă 

în agricultură şi sudură, caut de 

muncă în orice regiune a Spaniei. 

Telefon: 642 792 190. 

Bărbat, 39 de ani, şofer profesionist, 

21 de ani experienţă, caut 

de muncă în domeniu în toată 

Spania sau în construcţii. Rog seriozitate! 

Telefon: 603 215 117. 

MUNCĂ - OFERTE 

Avem nevoie de o internă în 

Marbella (Málaga), într-o casă 

cu 2 copii minori. Cerinţe: persoană 

peste 25 de ani, serioasă, 

cunoştinţe de limba spaniolă, 

bucătărie, călcat, curăţenie. Mai 

multe informaţii la telefon: 722 

150 731. 

Căutăm internă pentru companie 

şi îngrijit o casă în A Veiga 

(Ourense) / Galicia. Telefon: 686 

486 087. 

ÎNCHIRIERI 

Se închiriază cameră pentru o 

persoană aproape de gară/metro 

Coslada Central cu data de 1 sau 

15 Martie 2015. Preţ, 160€ cu 

toate cheltuielile incluse + fianţă. 

Ofer şi ROG seriozitate. Telefon: 

642 856 434. 

Închiriez o cameră mobilată 

pentru o persoană într-un apartament 

utilat, situat în Getafe 

(San Isidoro), calle Valdemoro 

24 - 1A, începând cu data de 1 

sau 15 martie. Pre: 180€ + cheltuieli. 

Telefon: 611 311 803 sau 

679 622 520. 

Închiriez în Alcalá de Henares 

2 camere, pentru 1 persoană pentru 

fiecare cameră, într-un apartament 

cu 2 băi, aproape de Galeria 

Juan de Austria. Preţ convenabil. 

Telefon: 677 236 163. 

Închiriez cameră pentru o 

fată, în Vicalvaro. Condiţii bune, 

zonă liniştită, internet. Telefon: 

640 522 285. 

VÂNZĂRI CASE 

ŞI TERENURI 

Vând apartament în Brăila, 

cartierul Obor, cu 3 camere, 2 

băi, balcon de 7 m. Apartamentul 

este modernizat, scară cu interfon. 

Preţul 70.000 euro.Telefon 

de contact: 642 235 194. 

Vând casă în Roşiorii de 

Vede, strada Stelian Popescu 7. 

Preţ negociabil 29.000 euro. Mai 


895 765. 

DIVERSE 

Confecţionez şi vând, naiuri 

profesionale din bambus. Mai 


355 548. 

Vând salon de coafură unisex, 

modern, foarte bine utilat, 

situat în Calle La Pinta 26, din 

Calpe/Alicante. Informaţii 

la telefon: 639 429 619, 670 283 

779. Se vorbeşte numai în limba 

spaniolă, germană, franceză 

şi engleză. 

MATRIMONIALE 

Doamnă, 43 de ani, din comunitatea 

Madrid, fără obligaţii, 

doresc să cunosc un bărbat serios, 

fără obligaţii, educat, responsabil, 

îngrijit, fără vicii, de 

vârstă apropiată, pentru o relaţie 

serioasă. Exclus celor care nu 

corespund cerinţelor! Nu sunaţi 

inutil! Răspund doar la mesaje 

trimise la: 611 213 391. 

Bărbat 44 de ani, fără obligaţii, 

situaţie economică bună, din comunitatea 

Madrid, caut o doamnă 

până în 48 de ani, din aceeaşi comunitate 

pentru o relaţie serioasă. 

Rog seriozitate! Telefon: 642 874 

567. 

Bărbat 40 de ani, divorţat, un 

copil, 190/95, situaţie stabilă, caut 

o doamnă cu aceleaşi caracteristici, 

cu vârsta între 30- 40 de ani, 

pentru o relaţie serioasă. Telefon: 

605 149 472. 

*** 

Anunţurile de mică 

publicitate sunt 

GRATUITE! 

E-mail: 

redactia@ 

occidentul-romanesc.com 

Telefon: 

617 080 531 - Orange 

642 298 948 - DIGI 

(de luni până vineri: 

09:00–20:00) 

Consulatul General al României la Bilbao: 

Calendar consulate intinerante în Logroño, 

Pamplona, Gijón şi Santiago de Compostela 

O echipă a Consulatului 

General al României la Bilbao 

se va deplasa în oraşele: 

Logroño, Pamplona, Gijón 

şi Santiago de Compostela 

pentru a oferi servicii consulare 

cetăţenilor români rezidenţi în 

provinciile: La Rioja, Navarra, 

Asturia şi comunitatea autonomă 

Galicia. 

Programul de desfăşurare 

al consulatelor intinerante: 

• 20-21 martie 2015 - consulat 

itinerant în Logroño, pentru a 

oferi servicii consulare cetăţenilor 

români rezidenţi în provincia 

La Rioja. 

- între orele: 10:00-14:30 - 

preluare cereri; 

- 16:00-17:30 - eliberare documente. 

- Locaţia: Primăria din 

Logroño (sală multifuncţio- 

nală), situată în Avenida La 

Paz, nr. 11, Logroño, provincia 

La Rioja. 

• 3-4 aprilie 2015 - consulat itinerant 

la Pamplona, pentru a 

oferi servicii consulare cetăţenilor 


Navarra. 

- între orele: 10:00-14:30 - 



- Locaţia: Camera de Comerţ 

din Pamplona (sală multifuncţională), 

situată în Calle 

General Chinchilla, nr. 4, 

Pamplona, provincia Navarra. 

• 15-16 mai 2015 - consulat itinerant 

la Gijón, pentru a oferi 



Asturia. 

- între orele: 10:00-14:30 - 



- Locaţia: Centro Cultural 

Antiguo Instituto de Gijón, 

Calle Jovellanos, nr. 21, 

Gijón, provincia Asturia. 

• 25-26 septembrie 2015 - consulat 

itinerant la Santiago de 

Compostela, pentru a oferi 


români rezidenţi în comunitatea 

autonomă Galicia. 

- între orele: 10:00-14:30 - 



- Locaţie: Edificio CERSIA, 

Calle Alcalde Raimundo 

Lopez Pol, Santiago de 

Compostela, comunitatea autonomă 

Galicia. 

• 23-24 octombrie 2015 - consulat 

itinerant la Pamplona, 



provincia Navarra. 

- între orele: 10:00-14:30 - 



- Locaţie: Camera de Comerţ 

din Pamplona (sală multifuncţională), 

situată în 

Calle General Chinchilla, 

nr. 4, Pamplona, provincia 

Navarra. 

• 20-21 noiembrie 2015 - consulat 

itinerant la Logroño, 



provincia La Rioja 

- între orele: 10:00-14:30 - 



- Locaţia: Primăria din 

Logroño (sală multifuncţională), 

situată în Avenida 

La Paz, nr. 11, Logroño, 

provincia La Rioja. 

IMPORTANT! 

Consulatul recomandă tuturor 

cetăţenilor români care 

vor solicita servicii/documente 

consulare să se prezinte cu 

documentele de identitate/călătorie 

şi/sau stare civilă atât 

în original, cât şi în fotocopie 

color. 

Vor fi efectuate următoarele 

servicii consulare: 

- înscrieri certificate de naştere/certificate 

de căsătorie; 

- autentificări procuri / declaraţii; 

- inscripţii consulare / adeverinţe; 

- titluri de călătorie / paşapoarte. 

Programările pentru toate 

serviciile consulare itinerante 

se fac la adresa de e-mail: 

programari@cgrumaniabilbao.es

Occidentul romanesc 49

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?