Jurnalul de studii juridice supliment 4-2012 - Editura Lumen

JURNALUL DE STUDII JURIDICEmomentul încheierii contractului, fiind vorba de analiza unor condiţii lavaliditate la încheierea unui contract; astfel, din faptul că legiuitorul nu alimitat folosirea manoperelor dolosive la momentul încheirii contractuluipoate rezulta că pot dolul civil acoperă şi ipoteza unor manopere dolosivefolosite pe parcursul executării contractului, cu menţiunea ca acestemanopere trebuie avute în vedere de autor încă de la încheiereacontractului.Tăcerea poate fi constitutivă de dol, „dol prin reticenţă” (dolnegativ), când partea ascunde sau nu comunică cocontractantului oîmprejurare pe care acesta ar trebui să o cunoască înainte de încheiereacontractului. Dolul negativ vizează şi menţinerea sau întreţinerea uneierori pentru ca astfel să determine o persoană să încheie un act juridic 16 . Înprivinţa viciilor de consimţământ, noutăţile pe care le aduce Noul Codcivil sunt semnificative şi prin reglementarea expresă a dolului prinreticenţă 17 , existând astfel posibilitatea (care exista şi era recunoscută şipână acum, chiar în lipsa unei prevedei exprese) vicierii consimţământuluiprin omiterea, în mod fraudulos, de a informa pe contractant asupra unorîmprejurări pe care se cuvenea să i le dezvăluie.Avându-se la bază distincţia din dreptul privat roman între dolusmalus (dol grav) şi dolus bonus (dolul uşor), după consecinţele asupravalabilităţii actului juridic, se deosebeşte între: dolul principal, care priveşteîmprejurări importante, determinante la incheierea actului juridic, atrăgândnulitatea relativă a actului, şi dolul incidental sau secundar, care vizeazăîmprejurari nedeterminante pentru încheierea actului juridic, care nu atragnevalabilitatea actului, putându-se cere, cel mult, o reducere a prestaţiei 18 .Dolul, ca viciu de consimţământ, presupune două elemente: unelement obiectiv, material, care constă în utilizarea de mijloace viclene(maşinaţiuni, şiretenii, manopere dolosive) pentru a induce în eroare, şi unelement subiectiv, intenţional, care constă în intenţia de a induce în eroareo persoană, pentru a o determina să încheie un act juridic civil 19 . Trebuie16 O. Ungureanu, A. Bacaci, C. Turianu, C. Jugastru. Principii si institutii de drept civil. Cursselectiv pentru licenta, Editura Rosetii, Bucuresti, 2002, p. 44;17 Se afirma ca sub aspectul elementului material noua reglementare acorda atentie nudoar faptului comisiv (actiunea, constand in folosirea de manopere frauduloase, de naturasa provoace eroarea), ci si faptului omisiv (atitudinea negativa, de a nu aduce lacunostinta celeilalte parti imprejurari care ar fi trebuit sa fie dezvaluite). A se vedeaC.S.M., Noul Cod Civil pe intelesul tuturor, op. cit., p. 3;18 G. Boroi, L. Stanciulescu, op. cit., p. 60;19 P. Trusca. Drept civil. Introducere in dreptul civi. Persoana fizica. Persoana juridica,Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2005, p. 131;196Copyright Jurnalul de Studii Juridice, Editura Lumen