Jurnalul de studii juridice supliment 4-2012 - Editura Lumen

JURNALUL DE STUDII JURIDICEintroducerea noţiunii de periculozitate şi controlul virtualităţii fapteiextinde pedeapsa înafara controlului legalităţii (Foucoult, 1995).Disciplinarea implică mai degrabă un control social activ,penalizarea faptelor fiind o consecinţă a acestuia. Principiul de nevinovatpână la proba contrarie se transformă într-un calculul probabilistic alriscului infracţional, generând în opinia lui Foucoult un model de stat alsupravegherii generalizate.Foucault vede societatea postmodernă ca una a supravegheriigeneralizate difuzată în întregul corp social. În viziunea filosofului nu areloc o transformare a conştiinţei sociale, ci a stilurilor puterii care setransformă din juridică în normativă (Foucault, 1995).Filosofia socială a lui Foucault este una holistă, autorul sesizândînsă amestecul discursurilor de tip individualist cu cele de tip general şiglobalizant. Analiza foucaultiană deschide drumul înţelegerii realităţiisociale ca pe un construct, ca pe o interpretare în care “semnele suntmăşti” (Nietzsche) cu rolul de a impune un interpretant nu de a stabili unsens. Foucault deschide drumul subiectivizării realităţii (juridice) şi aînţelegerii acesteia ca o negociere a interpretării în cadrul uneimetapovestiri. Subiectivizarea ideilor despre putere (cea juridică în speţă),transferă pedeapsa de la nivelul concret al agresiunii fizice, la recluziuneasocială a celui pedepsit. Subtilizarea treptată a manifestării puterii, aduce onouă filosofie penală, anume aceea a pedepsei simbolice.Termenul de „justiţie restaurativă” a fost utilizat pentru prima datăde către psihologul american Albert Eglash 1958, pentru a descrieorientările din domeniul justiţiei penale. Eglash a identificat trei paradigmediferite de justiţie: paradigma retributivă, distributivă şi restaurativă. Spredeosebire de paradigma retributivă care pune accentul pe sancţionareainfractorului şi paradigma distributivă care se centrează pe reabilitareainfractorului, justiţia restaurativă are la bază ideea reparării prejudiciuluiprodus victimei (Digan, 2005, Damian, Luca, Hefco, 2010).Alan Cameron despre relaţia dintre normativitatea juridică şicea moralăAlan Cameron (1998) analizează relaţia dintre normativitateajuridică şi normativitatea morală din perspectiva filosofiei juridicepozitiviste. Pozitivismul juridic accentuează caracterul formalizat aldreptului în timp ce post- pozitivismul încadrează ştiinţele juridice încategoria ştiinţelor legate de raţiunea practică. Pozitivismul juridicpostulează independenţa juridicului de etic. Motivul acestei disjuncţii eticjuridic îl are caracterul prescriptiv al eticului faţă de cel imperativ al304Copyright Jurnalul de Studii Juridice, Editura Lumen