Jurnalul de studii juridice supliment 4-2012 - Editura Lumen

JURNALUL DE STUDII JURIDICELa nivelul statului, alături de interesele generale se regăsesc şiinterese locale. Interesele publice ale unei colectivităţi, spune PaulNegulescu, nu au întotdeauna aceeaşi întindere, întrucât pot exista, aşacum am văzut, interese generale ale statului, dar şi interese ale unor judeţe,după cum pot exista şi interese ale unor comune sau a unei singurecomune.Prin administraţie publică locală se înţelege totalitatea organismelorstatului care sunt chemate să satisfacă interesele, care nu suntgenerale, ci privesc, în primul rând grupările omeneşti din localitate, şi carese caracterizează prin faptul că titularii cărora le este încredinţatăadministrarea acestor interese, nu deţin puterea de la autoritatea centrală,ci de la corpul electoral local, pe cale de alegere. Aceşti titulari sunt însă şiei sub controlul autorităţii centrale, reprezentată prin Guvern, care îşiexercită dreptul său de coordonare şi unitatea statului pe calea tuteleiadministrative.Henry Puget spune despre colectivităţile locale că sunt investite încadrul legii cu o veritabilă autonomie, limitată de un control adeseoridiscret al statului. Ele reprezintă, de obicei, o mare diversitate deorganizare.Prezenţa administraţei locale în sistemul nostru constituţional,contribuie şi pune în lumină, deopotrivă, trăsăturile definitorii, perene alestatului de drept, democraţia şi plurarismul societaţii româneşti.Administraţia publică locală nu mai este parte din administraţiastatului, ci o administraţie ,,autonomă” , cu ajutorul căreia cea a statului,aşa cum apreciază Marcel Prelot ,,co-administrează” problemele unităţiiadministrativ-teritoriale.În sfârşit, se poate spune că administraţia publică locală reprezintăo instituţie complexă, autonomă şi democratică, creată în scopul,,rezlovării treburilor locale” în favoarea cetăţenilor, de către autorităţilocale alese, sub supravegherea organelor puterii executive.Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă aleautorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, încadrul legii, în nume propriu şi în interesul populaţiei locale, o parteimportantă a treburilor politice.Autonomia locală trebuie să răspundă nevoilor fiecărui european laoraş şi la sat, în regiunile centrale şi periferice şi peste graniţe. ConsiliulEuropei a recunoscut întotdeauna importanţa decisivă a democraţiei lanivel local şi regional 2 .2 Alexandru, Ioan; Cărăuşan, Mihaela, Drept administrativ, Editura Lumina Lex, 2005210Copyright Jurnalul de Studii Juridice, Editura Lumen