Intalnirea timisorenilor la Haifa, 27 mai 2011 - Bjt2006.org

Maria (Marika) Neumann
Intalnirea timisorenilor – Haifa, 27 mai 2011
Era in toamna lui 1940 când profesoara mea de matematica, Maria
Neumann a deschis usa clasei XI a LIT (asta era prescurtarea pentru
Liceul Israelit Timisoara), aruncând pe catedra, intr-un stil caracteristic,
catalogul ce continea numele elevilor înscrisi la sectia stiintifica.
Amintesc câteva nume: Abelsberg, Altmann, Koguth, Adler, Berger,
Loebel. Nu am banuit in acel moment ca întâlnirea cu dumneaei va
genera o trainica prietenie care va lasa puternice urme asupra evolutiei
noastre viitoare.
Obisnuit cu stilul de predare riguros al profesorilor pe care i-am avut la
liceul Constantin Diaconivici Loga printre care amintesc pe Coman,
Cioflec si Iorgulescu, oameni cu puternice convingeri liberale, m-a surprins din primul
moment stilul neconventional de predare al acestei profesoare, înaltul grad in care stapânea
materia predata si nu in ultimul rând grija pe care o arata pentru ca fiecare dintre noi nu
numai sa inteleaga cele predate dar sa le si poata aplica la rezolvarea problemelor pe care ni
le propunea, culese cu grija din culegeri de probleme si din reviste de renume. Punându-ne sa
numerotam in caiet problemele rezolvate, nu de putine ori am auzit sa-mi spuna:”Atunci
dumneata ai devenit cam lenes” când i se parea ca numarul problemelor rezolvate nu a
crescut suficient de la o zi la alta.
Având impresia ca nu reuseste sa ne transmita suficiente cunostinte la orele de curs ne
invita in dupa amiezile ei libere la ea acasa unde rezolva cu noi probleme cu un grad ridicat
de dificultate si introducându-ne in capitole speciale de matematica ce nu figurau in
programa analitica.
Vazând ca sunt interesat de cele pe care le preda, încetul cu încetul s-a legat intre noi o
prietenie, tematica problemelor pe care le discutam largindu-se spre literatura si filozofie,
domenii in care era foarte versata. Îmi sugera cartile pe care sa le citesc, si îmi punea in
repetate rânduri întrebarea: Ce înseamna sa fii evreu? Dupa lungi dezbateri am ajuns la
urmatoarea definitie: „Evreu este cel ce sesizeaza ceva acolo unde altii nu
întrezaresc inca nimic”, largind definitia lui Cioran: Evreul e ca drojdia, nu lasa
faina sa doarma.
Termin cu un mesaj: Draga Marika (ai propus ca in discutiile noastre sa lasam deoparte
politeturile) Banuesc ca acolo pe unde ai poposit, ai pregatit o masa si scaune, hârtie si scule
de scris pentru ca toti cei carora le-ai fost Profesoara sa invatam in continuare de la tine sa
fim rigurosi in tot ce întreprindem, sa continuam discutiile despre punctele in care
matematica, fizica si umanitatea se intersecteaza, sa imbunatatim definitiile de mai sus si sa
dam mai mult decât ni se da si poate sa ne mai spui „Ati devenit cam lenesi”.
Bernhard Rothenstein
11