Intalnirea timisorenilor la Haifa, 27 mai 2011 - Bjt2006.org

Intalnirea timisorenilor – Haifa, 27 mai 2011
Interviu cu Luciana Friedmann, presedinta Comunitatii Evreilor din
Timisoara
Cel mai tânăr preşedinte de comunitate şi una dintre puţinele
femei în această funcţie, LUCIANA FRIEDMANN este
absolventă a Facultăţii de Litere, Istorie şi Filosofi e, Secţia
Jurnalistică Franceză a Universităţii de Vest din Timişoara.
Are un masterat în Sociologie Politică şi este doctorandă în
litere. Este unul dintre puţinii preşedinţi care, în afară de
engleză, maghiară, franceză, spaniolă, cunoaşte şi ebraica.
Luciana este membră a redacţiei R.E. şi a scos volume de
versuri. Are cunoştinţe de iudaistică şi încearcă să trăiască în
spiritul învăţăturilor iudaice. A fost aleasă ca preşedinte în
urmă cu un an, în martie 2010.
Eva Galambos:
Odinioară, comunitatea din Timişoara era considerată una dintre cele mai mari din
vestulţării. Care este situaţia acum? De ce s-a redus numărul membrilor, în condiţiile în care
în Banat nu a fost Holocaust?
Luciana Friedmann: În perioada interbelică, în Timişoara au trăit aproape 13.000 de evrei.
Având în vedere că atunci populaţia oraşului era de 80.000, nu ca acum de 400.000, această
cifră era procentual şi mai semnificativă. Proporţional la comunitatea evreilor din România,
continuăm să fi m, cu cei 600 de membri ai noştri, una dintre cele mai mari comunităţi din
vest şi din ţară! Desigur, uitându-ne la cifre, vedem cât de relative este cuvântul „mare”...
Vrem să credem, însă, că azi mărimea comunităţii noastre nu se măsoară doar cifric. Simţim
că suntem o reală comunitate prin solidaritatea oamenilor, prin numeroasa participare la
programe, prin prezenţa noastră în viaţa culturală a oraşului.
Din Timişoara nu s-a ajuns, într-adevăr, până la deportarea în lagărele morţii. Au fost însă
bărbaţii duşi în lagăre de muncă, a fost efectul legilor rasiale şi al prigoanei. După catastrofa
războiului şi a Holocaustului, în foarte mulţi s-a trezit cu mai mare putere identitatea
naţională şi au decis să plece în Israel, în ţara pe care o considerau a lor. În anii
comunismului, emigrarea a continuat atunci când au fost momente de respiro sau când
fiecare evreu era evaluat în dolari.
E.G. Numeroase personalităţi au făcut parte din comunitatea evreiască din Timişoara.
Vorbiţi-ne puţin despre ele, mai ales despre Rabinul Neumann şi rolul lui în menţinerea
iudaismului, a vieţii evreieşti bănăţene.
L.F. Personalităţile evreieşti ale Timişoarei au avut un rol în construirea acestui oraş. Au avut
contribuţii fundamentale în industrie, arhitectură, învăţământ, comerţ, literatură, arte
plastice, etc. Ar fi nedrept să vorbesc doar despre câteva... ele pot fi incluse într-o monografi e
a acestei comunităţi, care sper să vadă lumina tiparului foarte curând. Vreau să vă spun ceva
despre Prim Rabinul dr. Ernst Neumann z.l.., o personalitate care continuă să fi e, chiar şi în
absenţa sa fizică, o fi gură luminoasă a acestei urbe...Chiar şi azi numeroşi evrei şi neevrei vin
să spună că li se tăia respiraţia când îl vedeau intrând într-o încăpere, pentru că impunea un
respect aparte şi era o personalitate puternic carismatică. Noi, cei care i-am fost aproape,
ştim că avea o autentică vocaţie a prieteniei, dincolo de generaţii... Ştiu că ne-a iubit şi ne-a
cunoscut foarte bine. Şi acest lucru era reciproc. A contribuit la mentinerea iudaismului dar şi
la menţinerea respectului faţă de noi ca o reală comunitate etnică şi religioasă.
53