Intalnirea timisorenilor la Haifa, 27 mai 2011 - Bjt2006.org

Intalnirea timisorenilor – Haifa, 27 mai 2011
Dintre cei plecaţi dintre noi recent trebuie să menţionez pe scriitorul Anavi Adam, pe marele
om de cultură Oscar Schwartz, pe cantorul Hugo Fischer, pe profesorul Oscar Bergler si, aşa
cum spuneam, suntem nedrepţi să ne limităm doar la câteva personalităţi... În Timişoara au
existat adevărate pleiade de mari rabini – Drexler, Schuk, etc. - de cantori, de cărturari care
au marcat civilizaţia bănăţeană iar recuperarea memoriei lor este o datorie morală pe care
sperăm să ne-o îndeplinim cât de curând!
E.G. Aţi lucrat mulţi ani cu tineretul, aţi fost redactorul-şef al revistei OTER-ului.
Ce s-a întâmplat cu această organizaţie şi care este azi situaţia tineretului în comunitatea
dumneavoastră?
L.F. Tineretul evreu din comunitatea noastră a fost activ înainte, în timpul şi după OTER.
OTER a făcut contactul între tinerii din ţară şi acest lucru a fost foarte bun... Noi realizam la
Timişoara revista OTER, primind colaborări din toată ţara şi era foarte interesant faptul că
cei foarte tineri vroiau să se exprime. Trebuie să amintim aici şi seminariile de jurnalism,
recunosc, era un vis de-al meu... Avem membri care s-au întors spre comunitate, prin
existenţa JCC. Avem şi simpatizanţi care vin cu plăcere. Programele sunt zilnice, uneori şi
două sau trei în acelaşi interval orar. Am avut mari programe – concerte, conferinţe,
dezbateri, competiţii, petreceri şi sărbătoriri de neuitat.
Programele săptămânale sunt cursurile de ebraică, lecţiile de calculatoare pentru cei ce
aparţin vârstei ”de aur”, Oneg Şabat săptămânal cu 45-55 de persoane, seara de fi lm,
dansurile israeliene şi dans oriental, competiţiile sportive, programul „Olam Ieladim” pentru
copii şi corul nostru. Am avut program cu 150 pân ă la 300 de participanţi şi acesta este un
lucru minunat!
Dacă m-aţi fi întrebat în urmă cu un an cum mi-aş dori să fi e JCC, v-aş fi răspuns că vreau să
fi e un spaţiu în care fi ecare evreu timişorean să se poată simţi binevenit şi acasă. Îndrăznesc
să spun că aşa este! Iar acest lucru ne aduce mare bucurie...În crearea JCC Timişoara am avut
mari sprijinitori, fără de care acest lucru nu ar fi fost posibil! Fără implicarea şi suportul
preşedintelui F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, şi fără dăruirea, puterea incredibilă de muncă şi
dorinţa directorului
Joint România, Israel Sabag, mă îndoiesc că JCC Timişoara ar fi fost ceea ce a devenit azi!
Pentru că l-am amintit pe directorul Joint România, trebuie să vă spun că îi suntem
recunoscători şi pentru faptul că a remarcat potenţialul acestei comunităţi, care era mai greu
de observant uneori. Avem norocul uneori să întâlnim oameni cu viziune iar cei doi, pe care iam
menţionat, sunt sigur dintre aceştia!
E.G. Sunteţi printre puţinele femei preşedinte de comunitate şi poate cea mai tânără. Aceste
elemente ar reprezenta vreun impediment în activitate sau dimpotrivă?
L.F. Dacă defectul tinereţii devine tot mai imperceptibil cu anii, în ceea ce priveşte identitatea
de gen, aici sunt mai puţine lucruri de făcut... Glumesc, desigur! Înţeleg şi sensibilităţile
legate de acest subiect... Dar cred că esenţial, în cele din urmă, este ceea ce facem.
E.G. Spuneţi-ne ce se mai întâmplă în comunitatea dumneavoastră.
L.F. Activitatea din comunitatea noastră este extrem de intensă! Avem colaborări
excepţionale cu instituţii de cultură (Muzeul de Artă, Centrul Cultural Francez, etc.),
Consiliul Judeţean Timiş, cu toate cultele din oraş, Camera de Comerţ şi Industrie Timişoara,
cu Universitatea de Vest, cu numeroase licee şi şcoli timişorene. Avem programe care ne aduc
mai aproape de fraţii noştri din Israel şi programe care ne definesc ca identitate spirituală, de
trăitori aici, în România. Deschiderea JCC, aşa cum spuneam, a adus un sufl u nou, a înviorat
substanţial activitatea! Acum ne apropiem de fi nalizarea lucrărilor la Complexul nostru
54