Intalnirea timisorenilor la Haifa, 27 mai 2011 - Bjt2006.org

Mens sana in corpore sano
- Dr Gerö Gyuri
Intalnirea timisorenilor – Haifa, 27 mai 2011
Doresc sa evoc cateva din activitatile sportive ale elevilor Liceului
Izraelit, cu mare parere de rau fara colaborarea pretioasa a
regretatului Erdos Feri, si cele culturale de la Liceul Israelit,
raspunzand apelului lui Schatteles Tibi. Doresc sa introduc si
aspectul sportiv pentru a elimina impresia de unilateralitate si a
dovedi ca elevii izraeliti s-au evidentiat si in acest
domeniu, urmand deviza lui Hipocrate, Minte sanatoasa in corp
sanatos.
In anul 1940 am devenit elev la Liceul Izraelit in Timisoara,
localizat central, intr-o cladire respectabila cu sala de gimnastica bine inzestrata. Am fost
evacuati din cauza razboiului, iar aceasta dislocare timp de 5 ani a lasat o lacuna in
dezvoltarea generatiei noastre.
Conducerea liceului a facut mari eforturi sa compenseze lipsa unei educatii sportive timp de 5
ani si in acest scop a fost invitata ca profesoara de sport Angelica Rozeanu, fosta campioana
mondiala de sase ori la tenis de masa si premiata de 18 ori la diferite concursuri
internationale. Dinsa a fost declarata cea mai buna jucatoare de tenis de masa din lume.
Nascuta in anul 1921, a decedat la Haifa in 2006. Nu am uitat-o: si azi o vad sezind pe fotoliu
crosetind si indrumind jucatorii in sala de gimnastica. Tinerii inzestrati cu reflexe rapide au
cistigat din experienta deosebita a acestei sportive - insa anii pierduti si-au lasat urmele, asa
ca efortul investit n-a produs jucatori de performanta. In oras exista si o sala de scrima sub
conducerea lui Pellegrini. Am incercat si eu acest sport, insa anii pierduti si reflexe
insuficiente si-au pus pecetea. Ziarul “Sportul popular” a publicat rezultatul nostru: zero
puncte.
Echipa de fotbal a liceului a participat la concursurile anuale interscolare. Avind un singur
jucator bun, pe Taub Jancsi, rezultatele au fost dezastruoase. Se auzeau strigate din tribuna
– Liceul Izraelit sa se prezinte cu 11 Taubi! Incident care imi aminteste dictonul invatat pe
vremuri: “Dificile est satiram non scribere”(Juvenal). ”E greu sa nu scrii satire”.
O alta posibilitate de a se evidentia ca sportiv era obtinerea insignei de polisportiv prin
participarea la cinci probe: saritura in inaltime, lungime, cursa de 100 de metri, inot 100 m si
tragere la tinta cu limite bine stabilite pentru fiecare sport in parte. Spre marea mea mirare
am reusit sa obtin acest titlu.
In anul 1947 m-am dedicat canotajului, care cu exceptia boxului este considerat sportul cel
mai greu. Am participat la o gama de concursuri : incepatori, juniori, regional, inter-orase si
concursul anual la Campionatul national pe lacul Snagov. Concursurile sint stabilite pe 2000
m – efort aproximativ de 6 minute ca durata. Eram cintariti inainte si dupa concurs: daca nai
pierdut 1 kg in aceste minute prin transpiratie din cauza efortului, era pacat de osteneala.
In cadrul cunoscutului grup “Elöre”, clubul sportiv al evreilor, am reusit sa cistigam la toata
seria de concursuri, inclusiv titlul de campioni nationali pe anul 1949 la 8+1.
Dupa cistigarea concursului, echipa sta in picioare cu vislele in mina. Enumar participantii:
Fenyo (antrenor si cirmaci), Popper, Hirschl, Weisz, Mandel, Gero, Feigenbaum , Pollak ,
Rona. Cu totii evrei spre marea bucurie a grupelor etnice participante. Tatal meu putea fi
gasit zilnic dupa-masa la cinematograf sa-si vada fiul in jurnal in cadrul evenimentelor de la
Snagov.
17