Tabelul 2.D: Ciclul de distribuire şi transportare a produselor chimice în vracModalitatea de Capacitateatransportare (căi aproximativămaritime, râuri, calea (volumul în m 3 sau înferată, drumuri auto, tone transportate/an)avion)mii toneTip /Denumirea produsuluichimicÎngrăşăminte(naturale şi chimice)Etichetarea. Măsuride protecţea sănătăţiişi mediuluiCalea ferată 383 În conformitate culegislaţia în vigoareCombustibili minerali solizi Calea ferată 2188 În conformitate culegislaţia în vigoareProduse petroliere Calea ferată 1122 În conformitate culegislaţia în vigoareProduse chimice derivate dincărbune şi gudronProduse chimice, altele decât celedin cărbune şi gudronCalea ferată 3 În conformitate culegislaţia în vigoareCalea ferată 124 În conformitate culegislaţia în vigoareMinerale brute sau prelucrate Calea ferată 832 În conformitate culegislaţia în vigoareMinereuri de fier, deşeuri de fierşi oţel, zgură de furnalCalea ferată 2939 În conformitate culegislaţia în vigoare2.5. Deşeurile produselor chimice şi cu conţinut de substanţe periculoaseDeşeurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sănătate datorită conţinutuluide substanţe toxice, precum metalele grele (plumb, cadmiu), pesticide, solvenţi, uleiuri uzate, POP etc.Problema cea mai dificilă pentru gestionarea deşeurilor cu conţinut de substanţe chimice o constituielipsa facilităţilor de tratare şi eliminarea acestora în ţară. Materialele periculoase (inclusiv pesticide,nămoluri toxice, produse petroliere, reziduuri de la vopsea, zguri metalurgice) sunt depozitate, deseoricontrar legislaţiei, în comun cu deşeuri municipale solide. Această situaţie contribuie la generarea unorcombinaţii inflamabile, explozive sau corozive; pe de altă parte, prezenţa reziduurilor menajere uşordegradabile poate facilita descompunerea componentelor periculoase complexe şi reduce poluareamediului.Având în vedere specificul economiei naţionale, inclusiv ţinând cont de trecutul istoric al ţării, înRepublica Moldova s-au acumulat următoarele fluxuri de deşeuri periculoase: deşeuri cu conţinut deferocianură, pesticide interzise şi inutilizabile, deşeuri de galvanică, produse petroliere, acumulatoareşi baterii cu conţinut de metale grele, tuburi luminiscente etc.Evidenţa deşeurilor toxice se efectuează în baza formularului „F-1 Deşeuri toxice” . Cu toatecă numărul întreprinderilor ce raportează generarea deşeurilor toxice este în creştere de la 352 la 709în perioada 1995 - 2005, cantităţile deşeurilor acumulate sunt în descreştere, pe motivul declinuluieconomic de la finele secolului precedent şi al modificărilor structurale în industria RM.Deşeuri cu conţinut de cianurăPrincipala sursă de generare a deşeurilor toxice rămâne a fi industria vinicolă, unde se acumuleazădeşeuri cu conţinut de compuşi de ferocianură. În urma stropirii viilor cu soluţie cu conţinut de cupru,transportării şi prelucrării strugurilor şi a vinurilor în instalaţii din metale de calitate inferioară, învinuri nimeresc ioni de fier, cupru, aluminiu etc. Pentru înlăturarea acestor metale este necesară tratareavinurilor cu soluţii de hexacianoferat (II) de potasiu. La interacţiunea ionilor de fier cu hexacianoferatulde potasiu se formează sedimentul albastru de Prusia. Prelucrarea (valorificarea) acestui sediment poate69
fi efectuată prin metoda chimică şi termică. Utilizarea metodei termice de neutralizare a sedimentuluiprezintă un mare pericol, deoarece la încălzire se produce descompunerea lui şi formarea aciduluicianhidric (HCN) sau dician (CN 2 ), care sunt substanţe extrem de toxice pentru sănătatea populaţieişi mediul înconjurător. De aceea este recomandabilă utilizarea metodei chimice pentru valorificareasedimentului albastru de Prusia, utilizându-se în calitate de reagent oxidul de calciu. Actualmente înţară s-au acumulat 3888 de tone de sediment de acest fel.Figura 9. Dinamica formării, neutralizării şi acumulării deşeurilor toxice, mii toneDeşeuri de pesticide interzise şi inutilizabileÎn perioada 1950 – 1990 în Republica Moldova au fost utilizate circa 560 000 tone de pesticide,inclusiv 22 000 tone de pesticide clororganice, cota maximă de utilizare a pesticidelor de 38 300 tone,substanţă activă, fiind atinsă în anii 1975 – 1985. În perioada de tranziţie utilizarea pesticidelor s-a redusdramatic până la 2 800 tone substanţă activă în 2000. Reglementările asupra utilizării unor pesticidecu impact sporit asupra sănătăţii umane de rând cu expirarea termenelor de utilizare a unor pesticideau contribuit la crearea stocurilor de pesticide interzise şi inutilizabile. În scopul soluţionării problemei<strong>privind</strong> creşterea continuă a acestor stocuri de pesticide în anul 1978 a fost luată decizia de a construi undepozit pe teritoriul adiacent s. Cişmichioi, r. Vulcăneşti. Pe parcursul a zece ani (1978 - 1988) în acestdepozit au fost înhumate 3 940 tone de pesticide, inclusiv 654,1 tone de DDT. La începutul anilor ‘90în gospodăriile agricole funcţionau circa 1000 de depozite de pesticide. Pe parcursul anilor 1991 – 2003au fost distruse circa 60 % din depozitele existente, doar 20% păstrându-se în condiţii satisfăcătoare.Cantităţi importante de pesticide au fost abandonate sub cerul liber, iar depozitele devastate cauzeazăimpact negativ asupra populaţiei şi mediului, întrucât o parte din depozite sunt amplasate în apropiereazonelor locative sau în apropierea resurselor acvatice. În perioada 2003-2008 Ministerul Agriculturii şiIndustriei Prelucrătoare de comun acord cu, Ministerul Apărării şi Departamentul Situaţii Excepţionaleşi cu susţinerea financiară a Fondului Ecologic Naţional din cadrul Ministerului Ecologiei şi ResurselorNaturale au fost reambalate şi transportate centralizat 3354 de tone pesticide interzise şi inutilizabile în32 de raioane.Pe parcursul anilor 2006-2008, în cadrul Proiectului Băncii Mondiale/GEF „<strong>Managementul</strong> şiDistrugerea Stocurilor de Poluanţi Organici Persistenţi în Republica Moldova”, implementat deMinisterul Ecologiei şi Resurselor Naturale au fost eliminate prin incinerare la fabricile companiei“Tredi” 1293 tone de pesticide inutilizabile şi interzice din 13 depozite centrale din raioanele Teleneşti,Străşeni, Hânceşti, Nisporeni, Floreşti, Şoldăneşti, Briceni, Râşcani, Ştefan Vodă, Vulcăneşti şi Cimişlia.Astfel, aproximativ o treime din teritoriul ţării a fost curăţat de deşeuri contaminate cu poluanţi organici70
- Page 3 and 4:
CZU 504.06:005P 94Profilul Naţiona
- Page 6 and 7:
PREFAŢĂDezvoltarea durabilă cons
- Page 8 and 9:
Obiective naţionale şi beneficii
- Page 10 and 11:
Sumarul Profilului NaţionalSporire
- Page 12 and 13:
cu substanţe chimice cu termen exp
- Page 14 and 15:
Analizele cadrului instituţional
- Page 16 and 17:
‣ Menţinerea nivelului califică
- Page 18 and 19:
Analiza sumară a resurselor umane
- Page 20 and 21: Sectorul privat, industria etc.:‣
- Page 22 and 23: ● Adulţi ce posedă studii gimna
- Page 24 and 25: Modelul de dezvoltare regională, i
- Page 26 and 27: şi monitorizează folosirea sistem
- Page 28 and 29: Noţiunea de întreprinderi cu acti
- Page 30 and 31: Străşeni 3666 454 305 3110 3386 3
- Page 32 and 33: 1.4. Emisii pe sectoarele-cheie ale
- Page 34 and 35: Volumul emisiilor de la transportul
- Page 36 and 37: Tabelul 1.E: Categorii de emisii pe
- Page 38 and 39: Analiza structurii pe vârste a pop
- Page 40 and 41: 2.1. Producerea, importul şi expor
- Page 42 and 43: 2807 Acid sulfuric; oleum kg 146291
- Page 44 and 45: 2844 Elemente chimice radioactive
- Page 46 and 47: 2933 Compuşi heterociclici cuheter
- Page 48 and 49: 3209 Lacuri şi vopsele pe bază de
- Page 50 and 51: 3702 Pelicule fotografice în role,
- Page 52 and 53: 3820 Preparate antigel şi lichide
- Page 54 and 55: CodS.A.Denumirea mărfii UM2709 Ule
- Page 56 and 57: 2929 Compuşi cu alte funcţii azot
- Page 58 and 59: 3301 Uleiuri esenţiale; rezinoide;
- Page 60 and 61: 3810 Preparate pentru decaparea met
- Page 62 and 63: Tabelul 2.B.3: Consumul HCFC-22 pe
- Page 64 and 65: Tip /Denumireaprodusului chimicProd
- Page 66 and 67: Tabelul 2.C 3: Depozitarea substan
- Page 68 and 69: 19 ÎS „Calea ferată din Moldova
- Page 72 and 73: persistenţi. Alte 2061 tone de pes
- Page 74 and 75: Astfel, în conformitate cu cerinţ
- Page 76 and 77: fiind expuse la fluctuaţii mari al
- Page 78 and 79: Figura 11. Generarea neintenţionat
- Page 80 and 81: Capitolul 3: Priorităţile privind
- Page 82 and 83: Evidenţa morbidităţii profesiona
- Page 84 and 85: 3.2. Comentarii şi analizăPriorit
- Page 86 and 87: Legea privind expertizaMERNecologic
- Page 88 and 89: Legea cu privirela drepturile şire
- Page 90 and 91: Hotărârea Parlamentuluiprivindade
- Page 92 and 93: Hotărârea Guvernuluicu privire la
- Page 94 and 95: Privind perfecţionareaactivităţi
- Page 96 and 97: mediului înconjurător, Legea cu p
- Page 98 and 99: deşeurilor este o consecinţă a f
- Page 100 and 101: obiectivelor şi construcţiilor di
- Page 102 and 103: Legea privind securitatea industria
- Page 104 and 105: Denumirea pesticidelorDDTAldrinDiel
- Page 106 and 107: ‣ Aplicarea insuficientă a Legii
- Page 108 and 109: 5.2. Descrierea responsabilităţil
- Page 110 and 111: ‣ iniţiază, în colaborare cu m
- Page 112 and 113: substanţelor chimice atribuite con
- Page 114 and 115: Biroul Naţional de StatisticăFunc
- Page 116 and 117: Regulamentul Ministerului Transport
- Page 118 and 119: Tabelul 6.A : Lista instituţiilor
- Page 120 and 121:
UniverşităţiUniversitatea de Sta
- Page 122 and 123:
la diverse programe de cercetări,
- Page 124 and 125:
de stat (art. 14 al Legii nr. 851 d
- Page 126 and 127:
7.1. Comisiile interministeriale ş
- Page 128 and 129:
7.2. Descrierea comisiilor intermin
- Page 130 and 131:
PRIMEMINISTEREMERGENCYSITUATIONS CO
- Page 132 and 133:
7.4. Comentarii şi analizăAnaliza
- Page 134 and 135:
Controlul asupra otrăvirii + ± ±
- Page 136 and 137:
‣ MS autorizează producerea şi
- Page 138 and 139:
în mare măsură de capacităţile
- Page 140 and 141:
Majoritatea laboratoarelor sunt acr
- Page 142 and 143:
Observarea şi controlul de laborat
- Page 144 and 145:
Centrul de monitoringal calităţi
- Page 146 and 147:
Institutul Naţional deStandardizar
- Page 148 and 149:
întregul sistem de învăţământ
- Page 150 and 151:
Capitolul 10. Activităţi de preg
- Page 152 and 153:
DataincidentuluiTabelul 10.A: Exemp
- Page 154 and 155:
10.4. Comentarii şi analizăÎn af
- Page 156 and 157:
anumite pieţe. Scopul producători
- Page 158 and 159:
În conformitate cu art.7, p. (c) a
- Page 160 and 161:
Capitolul 12: Relaţii internaţion
- Page 162 and 163:
Banca Mondială - WB str. Puşkin,
- Page 164 and 165:
Convenţia pentru protecţiastratul
- Page 166 and 167:
Convenţia privind controlultranspo
- Page 168 and 169:
12.2. Participarea în proiecte de
- Page 170 and 171:
Asigurarea activităţilor privind
- Page 172 and 173:
Capitolul 13: Resursele disponibile
- Page 174 and 175:
Industria, consumatorii, guvernanţ
- Page 176 and 177:
‣ Deşi procedura de import autor
- Page 178 and 179:
Referinţe bibliografice1. Anuarul
- Page 180 and 181:
PSRREACHRNOCLSAICMSDOSGASHSSPCSESSM
- Page 182 and 183:
Anexa 2. Harta administrativă a te
- Page 184 and 185:
45 Nuvacron (azodrin, monocrotofos,
- Page 186 and 187:
Anexa 5. Lista substanţelor chimic
- Page 188 and 189:
70 C II C 2H 3F 2Br Bromdifluoretan