Mohelca

zarea unor sisteme hidrocarstice relativ
scurte, dar penetrabile pentru om aproape
în întregime.
Morfologia peºterii
Peºtera Meziad este una dintre puþinele
cavitãþi naturale de mari dimensiuni de
pe teritoriul României accesibile de la
punctul de pãtrundere al apelor în
masivul calcaros, pânã la reapariþia la zi
a acestora. Peºtera se dezvoltã pe trei
nivele de carstificare distincte:
- nivelul fosil, superior, este o reþea
labirinticã de galerii spaþioase, dar în
general cu secþiuni transversale mai
mici decât cele din cadrul nivelului
subfosil, intermediar. Ansamblul de
galerii din cadrul nivelului superior
descrie în plan un arc de cerc ºi
cumuleazã peste 3,4 km de galerii;
- nivelul subfosil, intermediar, oferã
cele mai mari spaþii de pe parcursul
peºterii. Secþiunea transversalã
medie a galeriilor componente este
de peste 10/10 m, desfãºurarea în
plan a reþelei fiind dendriticã. Galeria
Principalã este parcursã de un
pârâu subteran, cu caracter temporar
al curgerii, care recepþioneazã un
numãr de 3 afluenþi mai importanþi,
de asemenea temporari. Lungimea
totalã a nivelului subfosil depãºeºte
1,8 km.
- Nivelul inferior, activ, este inundat
aproape în întregime, fiind accesibil
chiar ºi în timpul celor mai mari etiaje
doar pe distanþe minore.
Dezvoltarea actualã a Peºterii Meziad
este de 6.292 m.
Umplutura
Umplutura peºterii este reprezentatã în
cea mai mare parte din depozite detritice
alohtone (nisipuri ºi pietriºuri cu diferite
grade de rotunjire), situate cu precãdere
în cadrul nivelului subfosil ºi în anumite
sectoare ale nivelului superior. Din
punct de vedere petrografic predominã
�oto Andrei Posmoºanu
galeþii formaþi din riolite ºi gresii
cuarþoase, care provin de pe clinele
sudice ale culmii Mãgura Meziadului.
Calcarele sunt reprezentate într-un
procent mai important doar în cadrul
fracþiunii grosiere (bolovãniºuri, blocuri
de prãbuºire), volumul elementelor
putând depãºi 20-25 mc. Grosimea
depozitului detritic este relativ constantã
(1,5-3 m) dar poate depãºi local ºi
grosimea de 5-7 m. Depozitele argiloase
deºi sunt aproape omniprezente, nu
ocupã un volum semnificativ. În anumite
sectoare (Sala Liliecilor, Sala
Oaselor, Galeria Casetelor etc.) apar
adesea anumite concentraþii de fosfaþi.
Speleoteme
Peºtera Meziad ºi-a câºtigat renumele cu
secole în urmã extraordinarei bogãþii ºi
varietãþi a concreþiunilor pe care le
adãposteºte. Majoritatea tipurilor de
speleoteme, aºa zise clasice, sunt reprezentate.
Cele formate prin picurare ºi
scurgere au adesea dimensiuni monumentale
ºi un aspect estetic deosebit, în
pofida distrugerilor suferite pe parcursul
anilor. Speleotemele de bazin sunt reprezentate
prin trotuare ºi monocristale.
Montmilchul, deºi prezent în unele sectoare,
nu reprezintã un element definitoriu.
Din punct de vedere mineralogic,
speleotemele sunt formate din calcit.
Aragonitul apare sub forma unor helictite,
marea majoritate a exemplarelor
fiind rupte de cãtre vizitatori. O menþiune
specialã meritã crustele depuse în
apropierea depozitelor de guano, care în
urma unor analize efectuate de Gafencu
ºi Onac (2000) au relevat prezenþa unei
asociaþii de minerale fosfatice, reprezentate
prin: bruºhit, carbonat-hidroxilapatit,
hidroxilapatit ºi taranakit.
Paleontologie
Investigaþiile paleontologice au relevat
prezenþa pe scarã largã a ursului de
peºterã (Ursus spelaeus) ºi sporadic a
altor specii contemporane acestuia.
Valorificare turisticã
Meziad
Peºtera Meziad, datoritã accesibilitãþii,
spectaculozitãþii cavernamentului ºi
bogãþiei speleotemelor, a fost integratã
în circuitul turistic încã de la începutul
secolului XX. În perioada postbelicã a
fost amenajatã o potecã turisticã dotatã,
SPEOMOND•7-8•2002-2003 17