Mohelca

�ranþa
Haute-Savoie
O echipa de patru speologi
francezi au readus sistemul
Mirolda-Lucien Bouclier pe
primul loc în topul peºterilor
cu cea mai mare denivelare,
atingînd cota -1733 m.
Dupã o turã de 84 de ore cei
patru speologi au reuºit sã
batã recordul de -1710 m deþinut
de Voronja, Georgia
(Speomond 6).
Cei patru ºi-au început aventura
în luna ianuarie 2003 dupã
ce buletinul meteo a anunþat
un val de frig pentru sãptãmîna
ce urma, lucru ce micºora
ºansele apariþiei unei viituri.
„Eram desigur excitat de faptul
cã eram primul care pãtrundea
în acele locuri, dar ºi
stresat de ceea ce ar fi presupus
un eventual accident”, de-
�oto Ionuþ Laþcu
clara Michel Philips cel ce a
plonjat ºi depãºit sifonul terminal
ºi care folosise în aceastã
turã de la rachete de zãpadã
la labe de scafandru. Dupã sifonul
lung de 10 m ºi adînc de
-4 m urmeazã o micã galerie
care dupã cîþiva metri debuºeazã
într-o conductã forþatã
de 5-6 m diametru. Cîteva
sute de metri aval înaintarea
este opritã de un nou sifon, situat
probabil foarte aproape de
nivelul de bazã.
În acelaºi aven, a cãrui intrare
este situatã la 1880 m altitudine,
Daniel Colliard, coordonatorul
expediþiei, atingea în
1998 adîncimea de -1610 m,
stabilind, la vremea respectivã,
un nou record mondial
de denivelare (vezi Speomond
3). Dupã pãrerea lui se
poate atinge denivelarea de
-1800 m.
Arbas
Prin existenþa schimbului
biguvernamental
între România ºi �ranþa,
�ederaþia Românã de
Speologie a reuºit sã obþinã
pentru anul 2003 patru locuri
la Stagiul Internaþional Salvaspeo
organizat în Masivul
Arbas, în perioada 01 - 09 noiembrie.
Cei patru speologi
participanþi la acest stagiu au
fost selectaþi în urma recomandãrilor
primite la finele
ªcolii Naþionale Salvaspeo,
Cãput 2003: Ecaterina Zamfor
(„Cristal” Oradea), Adrian
Polereczky („Omega” Cluj),
Vadim Bondar („�ocul Viu”
Bucureºti) ºi Ionuþ Laþcu
(„Cristal” Oradea). De remarcat
cã Ecaterina Zamfor a fost
singura fatã prezentã la acest
stagiu.
Programul stagiului
Sâmbãtã, 1 noiembrie
Dupã o cãlãtorie care a durat
2 zile, am ajus la locul desfã-
ºurãrii stagiului, în Masivul
Arbas situat în sudul �ranþei.
Odatã rezolvate problemele
organizatorice, seara de sâmbãtã
a fost rezervatã prezentãrii
zonei în care ne aflam, a
cadrelor ºi a programului
zilnic al stagiului. Erau prezenþi
un numãr de 19 speologi
stagiari, din diferite
zone: Mexic (3 pers), Croaþia
(3 pers), Slovenia (6 pers),
Polonia (3 pers) ºi România
(4 pers). Aplicaþiile tehnice se
vor desfãºura în sistemul
�elix-Trombe, unul dintre
cele mai mari sisteme subterane
din �ranþa, totalizând
104 km de galerii, 43 intrãri ºi
o denivelare de - 990 m.
Duminicã, 2 noiembrie
Prezentarea echipamentului ºi
a tehnicilor salvaspeo s-a desfãºurat
la exterior, la o falezã
situatã într-o fostã carierã de
�oto Ionuþ Laþcu
calcar. Au fost prezentate ºi
exersate, în echipe de 3 - 4
persoane, urmãtoarele tehnici:
repartitorul de sarcinã, palanul,
tiroliana, sistemul Z, balansierul.
S-au efectuat treceri
din balansier în balansier ºi
din balansier în tirolianã.
Seara a avut loc o prezentare
a departamentului scufundãri
din cadrul Speleo Secours
�rancais, care a cuprins tipurile
de accidente post-sifon,
prezentarea tãrgii folosite în
salvãrile post-sifon. Targa
este unicã în lume în momentul
de faþã, fiind rodul a mai
multor ani de muncã ºi experienþã.
Este compusã din mai
multe segmente, care sunt
împãrþite în 25 de banane.
Greutatea totalã a tãrgii este
de 80 kg, ea putând fi folositã
în sifoane largi, cunoscute
dinainte. Preþul întregului
echipament folosit la salvãrile
post-sifon este de 30.000
euro, care include targa ºi
echipamentul pentru cei patru
scafandrii însoþitori.
Luni, 3 noiembrie
Ziua de lucru a început cu
evaluarea zilei precedente,
SPEOMOND•7-8•2002-2003 41