Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
depozitele Neojurasice - J 3 ºi b) o parte<br />
elevatã în relaþie cu calcarele Eocretacice<br />
- K 1 . Orizontul cu bauxite, având<br />
o dezvoltare tabular-lenticularã discontinuã<br />
va avea un comportament semiimpermeabil,<br />
permiþând tranzitarea drenajelor<br />
de la un subetaj la altul aproape<br />
fãrã nici o problemã.<br />
Sistemul carstic avenul Giloasa -<br />
resurgenþa Piciorul Benii (�ig. 2 ºi 3),<br />
reprezintã un exemplu concludent al<br />
acestui etaj hidrogeologic principal<br />
superior (EHPS), aria sursã a apelor<br />
drenate fiind situate în subetajul mai<br />
elevat (K 1 ) iar zona de descãrcare în<br />
subetajul mai profund (J 3 ). Nu avem<br />
cunoºtinþã în momentul de faþã de o<br />
comunicare penetrabilã între Av.Giloasa<br />
ºi res.Piciorul Benii. Conexiunea hidrogeologicã<br />
presupusã de Rusu (1987), a<br />
fost confirmatã de Orãºeanu (comunicare<br />
verbalã) pe baza marcãrii cu<br />
fluoresceinã efectuate de noi în aprilie<br />
1990, în lacului aval din Av.Giloasa.<br />
Provenienþa apelor care formeazã<br />
drenul principal nu este lãmuritã. Probabil<br />
cã cea mai mare parte a apelor se<br />
adunã din zona dolinarã a platoului<br />
carstic situat pe interfluviul V. Vida - V.<br />
Surducel (zona Dl. Piatra Bãnii - Culmea<br />
Runcului). Nu este exclusã nici<br />
posibilitatea captãrii unor pierderi din<br />
bazinul Surducel - V. Viezuriºte. Aceastã<br />
posibilitate este totuºi incertã ºi limitatã,<br />
deoarece izvoarele de la „Vagon”, aflate<br />
în vecinãtatea drenului din Giloasa (ºi<br />
aproximativ la aceeaºi cotã), sunt posibile<br />
candidate pentru aceeaºi arie sursã.<br />
Descãrcarea drenului din Av. Giloasa<br />
se face prin resurgenþa Piciorul Benii<br />
(alt. abs. 298 m), cu formarea unui scurt<br />
afluent de dreapta a V. Vida. Are un<br />
caracter tipic de vale de recul, iar faþã de<br />
V. Vida, are un aspect uºor suspendat.<br />
Aceastã suspendare nu se manifestã ºi<br />
faþã de V. Runcului, drenul situându-se<br />
în cotã absolutã, aproximativ la nivelul<br />
vãii.<br />
Direcþia drenului în linii mari este N-<br />
S, sensul de curgere fiind dinspre NNE<br />
spre S, cu o inflexiune în zona avenului<br />
Giloasa, urmãrind îndeaproape direcþia<br />
structurii geologice.<br />
Lungimea drenajului demonstrat<br />
sigur între res. Piciorul Benii ºi Av.<br />
Giloasa ºi este de 960 m (1.350 m cu<br />
galerii), cel presupus pânã în zona<br />
dolinarã Dl. Piatra Bãnii - Culmea<br />
Runcului ridicã aceastã distanþã la<br />
2.500 m sau chiar la 3.500 m, pânã în V.<br />
Viezuriºte. Diferenþa de nivel a drenului<br />
la nivelul activului este de 60 m pentru<br />
o distanþã de 960 m, dar pânã în V.<br />
Viezuriºte aceastã valoare se poate<br />
dubla.<br />
Sistemul este cunoscut în mod direct<br />
numai în Av. Giloasa, acesta deschizând<br />
un tronson activ de circa 600 m lungime.<br />
Peºtera din gal. 153 Piciorul Benii este<br />
legat în mod indirect de drenul principal,<br />
reprezentând o reþea satelit sub forma<br />
unei cavitãþi „oarbe”, situându-se cu<br />
circa 10 m deasupra cotei res. Piciorul<br />
Benii. Celelalte cavitãþi cunoscute în<br />
zonã, Av. de la �ântâna Giloasa, Poºiºtãul<br />
Balaurului ºi P. nr. 2 din V. Piciorul<br />
Giloasa - Piciorul Benii<br />
Coborâre în Avenul Giloasa.<br />
�oto Alexandru Szuhai.<br />
SPEOMOND•7-8•2002-2003 5
Change language