13.07.2015 Views

Studiul Epistolei către Romani: „Socotit ... - mesagerul crestin

Studiul Epistolei către Romani: „Socotit ... - mesagerul crestin

Studiul Epistolei către Romani: „Socotit ... - mesagerul crestin

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

<strong>Studiul</strong> <strong>Epistolei</strong> către <strong>Romani</strong>: „Socotit neprihănit prin credință” – R. Brockhausvom descoperii atacurile și vicleniile dușmanului, ele nu vor avea acces în sufletele noastre, nuvor avea nici o putere asupra noastră. Ascultând de îndemnul: »îmbrăcați-vă în Domnul Isus«,aceasta înseamnă, în toată gândirea, vorbirea și faptele noastre exterioare să se vadă caracterul șiumblarea Domnului nostru glorificat, a adevăratei lumini a zilei, nu numai că »nu vom purtagrijă de firea pământească, pentru ca să-i trezim poftele« (versetul 14), nu numai că vom cedalucrurilor, cu care aceste plăceri se hrănesc, ci și vom umbla »așa cum a umblat El«.Încă o dată: timpul mântuirii noastre este mai aproape decât atunci când am crezut. A venit ora,când trebuie să ne trezim din somn. »De aceea zice: „Deșteaptă-te tu, care dormi, scoală-te dinmorți, și Hristos te va lumina!“« (Efeseni 5,14).Capitolul 14Întrebări cu privire la mâncăruri, la respectarea anumitor zile și alte lucruri asemănptoare.„Cei slabi“ și „cei tari“.Faptul că în Adunarea din Roma au fost mulți credincioși dintre Iudei, așa cum am văzut, a datprilejul la tot felul de greutăți. Este de înțeles, că diferența dintre elementele iudaice șielementele păgâne au dus ușor la frecușuri. Cei veniți din iudaism, obișnuiți din tinerețe curespectarea strictă a ceremonialurilor, a zilelor, reținerea de la anumite mâncăruri și alte lucruriasemănătoare, le-a fost greu să se lase de aceste lucruri; pentru creștinii dintre națiuni nu existauastfel de probleme. Se pare că în Roma existau mulți dintre aceia care în conștiința lor se simțeaulegați să respecte una sau alta din prescripțiile mosaice, în timp ce alții, care au recunoscut înHristos sfârșitul Legii și în moartea Sa au găsit eliberarea din orice robie legalistă, umblau înlibertatea, pentru care Hristos i-a eliberat. Apostolul numește pe unii »slabi«, pe ceilalți »tari«.În niciun caz noi nu avem voie prin expresia »slabi« să ne imaginăm credincioși care erauînclinați spre delăsare sau necredincioșie în umblarea lor; mai degrabă ei erau cuprinși de oconștiinciozitate exagerată și cuprinși de teamă își dădeau toate silințele, ca prin respectarearânduielilor iudaice să placă lui Dumnezeu și în felul acesta să găsească liniște pentru sufletelelor. Fiind conștienți că „cele vechi“ au fost rânduite de Dumnezeu, ei erau slabi în a lua înposesiune poziția nouă a credinciosului în Hristos, în Cel înviat. Credincioșii care au scăpat depăgânism au recunoscut întreg sistemul slujirii idolilor, de care ei au fost eliberați, ca fiind olucrare rea a dușmanului, și de aceea pericolul ca ei să se mai țină de anumite practici păgâne nuera mare pentru ei.Cum trebuie tratați astfel de „slabi în credință“? Să se facă din aceste lucruri exterioare o temăde dispute, sau cei slabi trebuie prețuiți mai puțin și chiar respinși? Nu; natura omenească este șiastăzi, ca și atunci, înclinată să facă fie pe una, fie pe cealaltă, dar dragostea nu acționează așa.Noi spunem „astăzi ca și atunci“, căci pericolul, care amenința în acele prime zile mărturiacreștină, a existat în toate timpurile. Și astăzi putem foarte des să întâlnim »nu lua, nu gusta, nuatinge«, sub o formă sau alta; mulți credincioși fac ca și cum »ar trăi încă în lume« și ar fi supușila tot felul de porunci și rânduieli. Adevărata »libertate«, care face pe credincios în stare să cauteși să se gândească »la lucrurile de sus«, este pentru mulți necunoscută.Prin cuvintele: »Primiți bine pe cel slab în credință, și nu vă apucați la vorbă asupra părerilorîndoielnice« își începe apostolul învățătura sa. Prin aceasta el ia încă de la început țepușul ascuțital problemei, care nu este ușor de tratat. »Primiți«, nu: „respingeți, condamnați“. Dragostea aretotdeauna felul ei deosebit de a trata lucrurile. Prin faptul că ea lucrează prin har și poate săîndure totul, ea nu mustră cu asprime, ci spune: »Așa dar, primiți-vă unii pe alții, cum va primitși pe voi Hristos, spre slava lui Dumnezeu« (capitolul 15,7). Hristos este modelul, felul Lui de alucra este modelul.91

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!